EXPLORAREA IMPACTULUI OPEREI LUI J.D. SALINGER ASUPRA...

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE LITERE ŞI ARTE

DEPARTAMENTUL DE STUDII BRITANICE ŞI AMERICANE

- TEZĂ DE DOCTORAT -

- REZUMAT -

EXPLORAREA IMPACTULUI OPEREI LUI J.D.

SALINGER ASUPRA CITITORILOR ROMÂNI

COORDONATOR ŞTIINłIFIC

PROF. UNIV. DR. DUMITRU CIOCOI-POP

DOCTORAND

MÎNDRECI GEORGIANA MIRELA

SIBIU

2009

Explorarea Impactului Operei lui J. D. Salinger Asupra Cititorilor Români 1

Teză de Doctorat – Rezumat

Teza de doctorat, Explorarea Impactului Operei lui J. D. Salinger Asupra Cititorilor

Români, este structurată în cinci capitole, având următorul cuprins:

Introducere .………………………………………………………………………………... 4

1. Principalele Teme, Motive şi Tipare Frecvent Întâlnite în Opera lui J. D. Salinger …… 7

1.1. Singurătatea Scriitorului Longeviv …..…………………………………………... 8

1.2. Puncte de ReferinŃă în ViaŃa şi Opera lui J. D. Salinger………………………….. 15

1.3. EvoluŃia Personajelor lui J. D. Salinger ………………………………………….. 19

1.3.1. Nuvele de Început şi Motive Recurente Specifice lui Salinger ………… 19

1.3.1.1. Identificarea lui Holden Caulfield şi a Principalelor Teme Literare

Specifice lui J. D. Salinger……………………………………….....

20

1.3.1.2. Crearea lui John “Babe” Gladwaller ………………………….......... 20

1.3.1.3. Holden Caulfield ca Prototip ……………………………………….. 26

1.4. Apogeul Carierei Literare a lui J. D. Salinger ………………………………......... 30

1.4.1. The Catcher in the Rye şi Cenzura …………………………………………. 31

1.4.2. Teme Principale în The Catcher in the Rye ………………………………... 33

1.4.3. Teme Principale în Nouă Povestiri ……………………………………….... 35

Rezumat ……………………………………………………………………………….. 41

2. În Căutarea Motivelor şi Tiparelor Frecvent Întâlnite la J. D. Salinger ………………... 44

2.1. Eroul Inadaptabil …………………………………………………………………. 45

2.2. Atitudinea Recurentă a lui J. D. Salinger faŃă de Tema Suicidului ……………… 49

2.3. Repertoriul de Simboluri al lui J. D. Salinger şi Filozofia Zen …………………... 53

2.3.1. Simbolistica Numelor ………………………………………………………. 53

2.3.2. InfluenŃele Filozofiei Zen în Operele lui J. D. Salinger ……………………. 56

2.3.3. Copiii şi Alte Simboluri ……………………………………………………. 60

2.4. Lumea cu Valori Pozitive şi Lumea cu Valori False în Opera lui J. D. Salinger … 65

2.5. Momentele de RevelaŃie Specifice lui J. D. Salinger .............................................. 70


Rezumat ………………………………………………………………………….......... 79

3. Traductologie. Teorie şi Practică …………………………………………...................... 82

3.1. Definirea Traductologiei …………………………………………………………. 83

3.1.1. Problema Învechirii Traducerilor ………………………………………...… 88

3.2. Scurtă Abordare Istorică a Traductologiei ……………………………………….. 90

3.2.1. Teoria lui James S. Holmes Privind Traductologia ………………………… 97

3.2.2. Obstacole în Calea Dezvoltării Traductologiei …………………………….. 98

3.2.3. Sub-categoriile Traductologiei Descriptive AparŃinând lui J. S. Holmes ….. 101

3.3. ContribuŃiile Unor ExponenŃi ImportanŃi la Dezvoltarea Traductologiei ............... 104

3.4. Teorii Importante ale Traductologiei …………………………………………….. 109

3.5. Traduceri şi Traducători …………………………………………………………. 112

3.5.1. Traducere vs. Interpretariat ……………………………………………….... 113

3.5.2. Traducătorii în Zilele Noastre ……………………………………………… 116

3.5.3. Rolul, Sarcinile şi Locul Traducătorului în Lumea Contemporană ……..…. 119

3.5.4. Provocările Traducătorului ……………………………………………..…... 125

3.6. Traducerile şi Problemele Legate de Cultură …………………………………….. 128

3.6.1. ImportanŃa Traducerilor pentru Cultură ……………………………….…… 128

3.6.2. Cultură şi Traduceri ……………………………………………………..….. 129

Rezumat …………………………………………………………………………...…... 134

4. Limbaj şi Context Socio-Cultural ……………………………………………………… 138

4.1. The Catcher in the Rye în Sondaje în SUA şi România ………………………….. 139

4.2. Modernitatea lui J. D. Salinger …………………………………………………… 141

4.2.1. Impactul lui J. D. Salinger Asupra Scriitorilor Contemporani ……………... 141

4.2.2. RecepŃia Romanului lui J. D. Salinger în România ……………………….... 143

4.3. Aspecte Sociale şi Culturale ……………………………………………………… 152

4.3.1. SUA în Anii 1950 …………………………………………………………... 152

4.3.2. Perspective Recente Asupra Romanului lui J. D. Salinger în Contextul

Anilor 1950 .....................................................................................................

157

4.3.3. România în Anii 1960 ……………………………………………………… 163

4.4. Salinger Peste Hotare —Probleme Legate de Cultură …………………………… 170

4.4.1. DeclaraŃii Privind Prima Taducere în Limba Română a 171


Romanului lui J. D. Salinger ..........................................................................

4.4.2. Traducerea Finlandeză a Romanului lui J. D. Salinger ca o Traducere care a

Încălcat Normele ……………………………………………………………

174

4.4.3. Provocări Privind Traducerile din Limba Portugheză Europeană şi

Portugheză Braziliană a Romanului lui J. D. Salinger ………………...........

181

4.4.3.1. Rolul Traducătorului ……………………………………………….. 183

4.4.3.2. Analiza Cuvântului Tabu “F” din Romanul lui J. D. Salinger ……... 184

4.4.3.3. Traducerea Titlului Romanului …………………………………….. 188

4.4.3.4. Exemple de Traduceri Greşite ……………………………………… 190

Rezumat …………………………………………………………………………... 196

5. Studiu de Caz: Analizarea NecesităŃii Unei A Doua Traduceri în Limba Română a

Romanului lui J. D. Salinger….......................................................................................

199

5.1. ImportanŃa Stilului lui J. D. Salinger şi a Utilizării Limbajului Adolescentin în

The Catcher in the Rye ………………………………………………………...….

200

5.2. Analiză Contrastivă între Prima Vesiune Română şi Prima Versiune Franceză:

Studiu de Caz …………………………………………………...........……………

207

5.3. Cazuri de Traduceri Greşite în Primele Vesiuni din Limbile Franceză şi Română 223

5.4. Limbajul Adolescentin şi Colocvial în Cele Două Traduceri din Limba Română:

Studiu de Caz ……………………………………………………………………...

232

5.5. Câştiguri şi Pierderi în Cele Două Traduceri din Limba Română ……………….. 287

Rezumat ………………………………………………………………………….......... 295

6. Concluzii …………………………………………………………….............................. 298

Note ……………………………………………………………………………………….. 310

Bibliografie ………………………………………………………………………………... 313

Principalul scop al acestei teze de doctorat a fost acela de a se concentra asupra operei

literare a lui J. D. Salinger şi a impactului acesteia asupra cititorilor români reflectat de către

traducerile creaŃiilor sale în limba română, în special punând accentul pe romanul său, The

Catcher in the Rye (De Veghe în Lanul de Secară). Am început prin utilizarea strategiei de a crea

legături între diverse aspecte relevante ale vieŃii şi operei lui J. D. Salinger, diferite contexte care

au contribuit la producerea operei sale şi de asemenea la producerea traducerilor din limba

română şi diverse studii importante despre traductologie pentru a avea un punct de pornire


întemeiat pentru contribuŃia personală din studiul de caz analitico-comparativ dintre romanul lui

J. D. Salinger şi traducerile sale din limba română cu scopul de a demonstra receptarea lui J. D.

Salinger în Ńara noastă, impactul său asupra cititorilor români şi de a analiza necesitatea unei noi

traduceri a romanului său.

Primul capitol, Principalele Teme, Motive şi Tipare Frecvent Întâlnite în Opera lui J. D.

Salinger, a tratat poziŃia lui J. D. Salinger în literatura universală, cele mai importante influenŃe

asupra stilului său literar, contextul cultural şi istoric din spatele creaŃiilor sale literare şi modul în

care au influenŃat acestea şi s-au reflectat în creaŃiile sale literare. Cele mai importante tipare,

teme şi motive din opera lui Salinger au reprezentat centrul de interes al acestui capitol, dar

înainte de a începe discuŃia referitoare la „mărcile” literare salingeriene am abordat problema

legată de controversa creată în jurul lui Salinger şi capacitatea sa de a-şi menŃine reputaŃia în

contextul auto-impusului său stil de viaŃă izolat. Concluzia a fost aceea că pricipalele motive care

au stat la baza retragerii sale din viaŃa publică au legătură cu marea sa dezamăgire privind

încărcătura tulburătoare provocată de succesul său şi de dorinŃa lui de a avea un trai liniştit şi

paşnic, cel mai probabil ca rezultat al experienŃelor din timpul celui de-al doilea război mondial

şi, mai târziu, al influenŃelor puternice din filozofia Zen. Stilul de viaŃă pustnic adoptat de J. D.

Salinger a avut cota sa de contribuŃie şi impact direct asupra popularităŃii pe care acesta a respins-

o şi implicit asupra controversei din jurul său. În acest prim capitol am prezentat de asemenea

date biografice semnificative privind viaŃa şi operele literare ale lui Salinger, în ordine

cronologică, cu scopul de a sublinia asemănările şi diferenŃele dintre viaŃa sa personală şi unele

din evenimentele descrise în operele sale. Concluzia este că există unele similitudini între viaŃa

lui Salinger şi unele din evenimentele descrise în operele sale, dar nu suficient de multe pentru a

îndreptăŃi pe cineva să creadă că opera sa este autobiografică. O temă principală şi de asemenea o

influenŃă puternică este legată de război şi de viaŃa de armată prezentă în toate nuvelele sale, în

special din timpul şi după participarea sa la cel de-al doilea război mondial.

În acest capitol am încercat totodată să exemplific faptul că opera lui Salinger a urmat o

evoluŃie cronologică, faptul că a existat un proces bine definit de a crea anumite personaje

reprezentative şi faptul că personajele sale au evoluat de la prototipurile din stadiul iniŃial (din

nuvelele sale de început), până la personajele complete din operele sale „de maturitate,” şi de

asemenea faptul că unele dintre acestea au dispărut definitiv din creaŃiile sale literare, în unele

cazuri. Concluzia, şi de asemenea contribuŃia personală adusă acestui capitol, este aceea că

principalele tipare, teme şi motive care revin, care se repetă frecvent în opera salingeriană,


dezvoltându-se în arhetipuri principale şi uşor recognoscibile, „mărcile” sale, fiind totodată o

indicaŃie foarte clară a evoluŃiei stilului său literar, se referă în principal la: concizia, caracterul

succint şi puterea de concentrare a stilului său scriitoricesc; atenŃia pe care o acordă detaliilor,

precum şi datelor şi faptelor exacte; referirile sale constante la părŃi ale corpului omenesc;

leitmotivul scrisorii sau al bileŃelului; modul său constant de a descrie anumite personaje

feminine în ipostaza de a-şi vopsi unghiile sau motivul recurent al unui personaj care Ńine în

mâini picioarele unui copil; referirile sale constante la culori şi la simbolismul culorilor;

repertoriul său de personaje; predilecŃia sa de a inventa cuvinte noi sau de a transforma anumite

părŃi de vorbire în altele (posibilitate specifică limbii engleze); utilizarea frecventă a caracterelor

cursive (italice) în scris; înclinaŃia sa de a trata probleme psihologice în opera sa; tendinŃa sa de a

utiliza tiparul episodic sau de succesiune—succesiune a numelor personajelor sale—în temele

sale, etc.; preferinŃa pentru naraŃiunea la persoana întâi; simŃul său al umorului unic şi constant;

atitudinea faŃă de sex, război, lumea cu valori false şi materialism; referirile sale constante la

muzică şi cântece, la industria cinematografică, la staruri de cinema şi filme celebre; predilecŃia

sa de a face referiri în mod constant în scrierile sale la alŃi autori, opere literare şi personaje

clasice; preferinŃa sa de a Ńese poveşti în jurul relaŃiei frate-soră, dar şi în jurul ideii de familie şi

de relaŃii între membrii familiei; dragostea sa pentru copii şi inocenŃa pe care o reprezintă aceştia;

multitudinea de personaje şi nume reprezentative dar şi preferinŃa sa pentru dialog şi replici;

tendinŃa de a folosi date reale şi istorice sau de a introduce în opera sa locuri reale unde fie şi-a

petrecut copilăria sau pe care le-a cunoscut; utilizarea de simboluri bine definite în întreaga sa

operă; abordarea unică a temelor religioase şi întrebuinŃarea folozofiei Zen; ataşamentul său şi

caracterul protector legat de personajele sale.

Cercetarea făcută m-a condus totodată la concluzia că tiparul recurent al scrisorii sau

bileŃelului joacă un rol foarte bine definit în opera lui Salinger şi acesta este de obicei manifestat

prin citirea scrisorilor în mod repetat de către personaje sau prin memorarea acestora în diverse

(cel mai adesea dificile) situaŃii. Acest capitol s-a concentrat de asemenea pe prezentarea temelor

majore manifestate în apogeul literar salingerian, romanul său şi colecŃia Nouă Povestiri. Am

discutat motivele care au dus la reacŃiile negative din jurul romanului De Veghe în Lanul de

Secară şi la interzicerea acestuia în mod repetat, precum şi înlăturarea acestuia din listele de

lectură ale şcolilor şi liceelor încă de la prima sa publicare până în zilele noastre, şi alte câteva

cazuri similare în literatura americană. Principalele motive care au stat la baza interzicerii extinse

a romanului se referă la limbajul colocvial şi de argou folosit de Holden Caulfield şi la conŃinutul


cu referiri sexuale al cărŃii. Multiplele reacŃii negative au fost în principal cauzate de contextul

social şi politic al perioadei postbelice, de înŃelegerea greşită a textului, de interpretarea lui

greşită, de asocierea romanului cu criminali celebri şi de citirea romanului de către un public

nepotrivit—adolescenŃi în loc de adulŃi. Un alt aspect important al acestui capitol s-a axat pe

prezentarea temelor principale dezvoltate de Salinger în romanul său, în colecŃia Nouă Povestiri

şi în unele din operele sale „de maturitate” publicate până în anul 1965, moment din care Salinger

nu a mai publicat nimic.

În cel de-al doilea capitol, În Căutarea Motivelor şi Tiparelor Frecvent Întâlnite la J. D.

Salinger, am dezvoltat ideile discutate în primul capitol privind opera lui Salinger şi numeroasele

teme, tipare, atitudini, motive şi mărci care l-au transformat pe Salinger într-un scriitor unic.

Principalele teme abordate în acest capitol s-au axat pe „erou inadaptabil,” lumea cu valori false

vs. lumea cu valori pozitive, momentele cruciale de revelaŃie, sentimentul de alienare şi

vulnerabilitate, dragostea de diferite tipuri, societate, religie, filozofie, escapism, căutarea unui

ideal moral, simbolistica numelor, folosirea reprezentativă a limbajului, şi alte simboluri majore

precum: sinuciderea, căsătoria şi atitudinea faŃă de sex, locul artistului în societate şi altele.

Am discutat conceptul de „erou inadaptabil” (Paul Levine) sau de „erou moral” care

reprezintă personajele tinere care se disociază de restul lumii şi care au în comun un cod moral

special care izvorăşte din sentimente de dragoste, de alienare şi de izbăvire. Principalul scop a

fost acela de a prezenta exemple ale acestui concept în opera lui Salinger. Un alt aspect asupra

căruia m-am axat a fost prezentarea tiparului de dezvoltare sau evoluŃie a personajului (specific

lui Salinger) reprezentat de Joe Varioni, ca exemplu incipient al „eroului inadaptabil,” apoi de

versiunea sa ulterioară (şi dezvoltată) întruchipată de Raymond Ford şi în final de Seymour

Glass. Concluzia a fost că eroul inadaptabil este o prersoană în conflict cu ea însăşi şi în acelaşi

timp reprezintă o combinaŃie de calităŃi unice şi minunate.

Acest capitol s-a concentrat de asemena pe prezentarea a două teme majore ale nuvelelor

salingeriene: inabilitatea de a comunica şi sinuciderea. Cea mai potrivită exemplificare a fost

nuvela “A Perfect Day for Bananfish” („O Zi Desăvârşită Pentru Peştii Banană”) pentru că

Seymour este personajul care îi uluieşte pe cititori prin sinuciderea sa, aparent fară motiv, dar cea

mai pertinentă cauză care stă la baza gestului său este inabilitatea sa de a comunica, cu excepŃia

lui Sybil, un copil, singura capabilă să-l înŃeleagă. Astfel, în acest capitol am încercat să ofer

diferite interpretări privind gestul lui Seymour, să discut relaŃia adult (ca erou inadaptabil) - copil

(o altă marcă salingeriană) şi multe alte concepte din perspectivele diferiŃilor critici. Un alt scop


important al acestui capitol a fost acela de a prezenta cele mai importante simboluri folosite de

Salinger în opera sa, precum: simbolistica numelor personajelor (foarte reprezentativă pentru

trăsăturile definitorii ale personajelor), teme recurente şi motive importante din romanul lui

Salinger (inocenŃa, cântecul care l-a inspirat pe Holden în dorinŃa sa de a veghea asupra copiilor,

şapca roşie de vânătoare purtată invers, prezenŃa copiilor—cea mai importantă dintre ei fiind

Phoebe), repertoriul de copii al lui Salinger (care reprezintă libertatea nelimitată), simbolismul

culorilor, folosirea influenŃelor şi simbolurilor Zen în opera salingeriană. Am menŃionat de

asemenea convingerea personală conform căreia folosirea de către Salinger a unui număr atât de

mare de simboluri denotă dorinŃa lui de a lucra pe niveluri multiple în acelaşi timp: el foloseşte

nu numai metode explicite (comunicarea directă), dar şi metode indirecte sau ascunse

(simbolistica de diferite tipuri) pentru a-şi evidenŃia ideile şi a-şi transmite mesajele cititorilor

într-un mod mai eficient. Un alt mecanism care îl ajută pe Salinger să facă acelaşi lucru este

întrebuinŃarea pasiunii referitoare la filozofia Zen şi a influenŃelor Zen în opera sa ca metaforă şi

instrument ajutător în înlesnirea transmiterii mai eficiente a mesajelor sale. Concluzia este că

Salinger a folosit conceptele din Zen Buddhism pentru a îi face pe cititori să-şi dea seama de

însăşi esenŃa acestui tip de gândire care este foarte asemănătoare cu esenŃa oricărui „koan” Zen:

aceea de a atinge o stare de deşteptare care poate să ajute o persoană să treacă de toate

cunoştinŃele conştiente şi să ajungă la starea supremă de „satori” şi de luminare necesară pentru a

înlesni atingerea „libertăŃii supreme.”

Un alt aspect important discutat în acest capitol s-a axat pe diferenŃele dintre cele două lumi

opuse, „lumea cu valori pozitive” vs. „lumea cu valori false.” Acest aspect a fost abordat în

strânsă legătură cu motivul recurent al luptei dintre personajele care reprezintă cele două lumi.

Am încercat de asemenea să ofer exemple sugestive pentru fiecare dintre cele două lumi având la

bază studiile unor critici importanŃi. Ultimul aspect discutat în acest capitol s-a axat pe un tipar

salingerian foarte important: utilizarea momentelor de compasiune şi de dezvoltare spirituală sau

de renaştere sau revelaŃii. Strategia a fost aceea de concentrare asupra unor episoade importante

în care apar aceste momente şi discutarea acestora. Momentele de revelaŃie pot fi explicate în

principal ca „manifestări spirituale bruşte” sau înŃelegerea în mod brusc a marelui adevăr, dar

acestea nu pot avea loc fără iubire, încredere şi / sau compasiune. Aceste momente au fost de

asemenea numite „gesturi donchişoteşti” sau „remedii / leacuri” sau experienŃe revelatoare sau cu

putere de schimbare, iar importanŃa lor constă în aceea că oferă personajului care le

experimentează echilibru, cel puŃin temporar dacă nu pe termen lung şi, în acelaşi timp, acestea


au puterea de a salva personajele de la o moarte reală sau simbolică şi pot oferi o perspectivă

optimistă asupra existenŃei viitoare a personajelor. Am evidenŃiat de asemenea importanŃa

culorilor, a formelor şi mişcărilor (ca cele discutate în relaŃie cu De Veghe în Lanul de Secară şi

cu scena caruselului) care, aşa cum mulŃi critici sunt de acord, au o contribuŃie foarte importantă

în stabilirea, sau cel puŃin în pregătirea, momentelor de revelaŃie experimentate de unele din

personajele lui Salinger.

În capitolul al treilea, Traductologie. Teorie şi Practică, am încercat să mă axez pe trasarea

unei legături între câteva teorii generale ale traducerii şi analiza din capitolul al cincilea dintre

traducerile din limbile franceză şi română ale romanului lui Salinger, considerând prezentarea

generală din acest capitol o legătură sau un punct de plecare pentru studiul de caz din ultimul

capitol. Am început prin încercarea de a defini conceptul de traducere având la bază punctele de

vedere ale unor teoreticieni însemnaŃi dar această sarcină nu a fost una uşoară. În opinia mea o

traducere ar trebui să cuprindă întotdeauna sarcinile şi calităŃile (sau chair standardele) pe care

trebuie să le îndeplinească. Mi-am exprimat de asemenea convingerea că o traducere literară nu

ar trebui să intre în competiŃie cu originalul, principalul său scop fiind acela de a recrea aceeaşi

atmosferă şi acelaşi efect al limbii sursă (LS) asupra cititorilor din limba Ńintă (LT) şi să îi facă pe

cititori să înŃeleagă textul original indiferent dacă vorbesc sau nu LS, mai ales având în vedere că

o traducere poate să îi facă chiar şi pe vorbitorii nativi ai unei limbi să înŃeleagă mai bine un text

în LS.

Am încercat de asemenea să subliniez faptul că domeniul traductologiei este unul relativ

recent dezvoltat, perioada de „boom” din dezvoltarea sa înregistrându-se în a doua jumătate a

secolului al XX-lea când a existat o multitudine de noi studii, teorii, progrese, abordări şi

perspective care au condus la crearea acestui nou şi foarte necesar domeniu de cercetare şi la o

revoluŃie privind modul în care a fost abordată traducerea până în secolul al XX-lea. În opinia

mea, perioada de „boom” din traductologie este şi rezultatul caracterului interdisciplinar al

secolului al XX-lea, precum progresele, întrebuinŃarea unor noi instrumente în traduceri

(dicŃionare îmbunătăŃite şi specializate, calculatoare pentru traduceri, Internet, baze de date cu

memorie pentru traduceri, programe computerizate specializate pentru traduceri, etc.) şi noile

descoperiri din cadrul disciplinelor înrudite (lingvistică, psihologie, studii literare, studii

culturale, sociologie, antropologie, filozofie şi altele). Toate acestea reprezintă caracterul

multidisciplinar al traductologiei şi împreună cu interesul tot mai mare în traductologie

manifestat de din ce în ce mai mulŃi oameni de ştiinŃă, cercetători, traducători, profesori şi


studenŃi au condus în final la o explozie de noi idei şi teorii in domeniul traductologiei. Toate

aceste noi descoperiri afectează atât modul în care se produce procesul de traducere cât şi rolul şi

sarcinile traducătorilor în societatea noastră contemporană. Concluzia este că traductologia

reprezintă un domeniu nou de studiu care nu a primit recunoaşterea şi respectul cuvenite până de

curând. Astfel traducerile au fost considerate o activitate secundară, lucru care a împiedicat foarte

mult dezvoltarea acestora. Cu toate acestea situaŃia s-a schimbat odată cu apariŃia traductologiei

în secolul trecut şi acest lucru a ajutat ca traducerile să-şi recapete statutul bine meritat şi

îndelung aşteptat în domeniul ştiinŃific.

Traducerea reprezintă o ştiinŃă, o artă şi o abilitate în acelaşi timp şi eu cred că aceasta

presupune de asemenea şi un talent înnăscut, mult efort şi dăruire şi nu orice persoană care

vorbeşte o limbă străină şi ştie cum să folosească un dicŃionar poate să devină traducător şi să

efectueze o traducere. Concluzia este că o traducere ar trebui să creeze acelaşi efect asupra

cititorilor ca şi originalul. Am discutat de asemenea problema traducerilor care se demodează,

devin învechite, un proces se pare cât se poate de natural având în vedere că limba este vie,

evoluează şi vocabularul acesteia se transformă de la o generaŃie la alta (depinzând şi de locaŃia

specifică a acesteia). SoluŃia pentru acest proces natural este retraducerea care poate să aibă loc la

un interval cuprins între 30 şi 50 de ani (caz discutat mai amănunŃit şi în ultimul capitol legat de

cea de-a doua traducere a romanului lui Salinger).

Acest capitol s-a axat şi pe prezentarea câtorva contribuŃii majore aduse de exponenŃi

însemnaŃi în domeniul traductologiei şi pe abordarea multi- sau interdisciplinară a traductologiei

în principal bazată pe contextul cultural, pe trasferul intercultural, pe aspecte lingvistice, sociale

şi politice implicate în procesul de traducere, achiziŃie şi receptare dintre LS şi LT. Am făcut de

asemenea referire la câteva teorii şi concepte importante în traductologie (teoria polisistemelor,

conceptul de norme în traduceri, studii culturale, competenŃă, probleme recurente, teoria

„skopos” şi altele), deoarece acestea sunt teorii moderne şi ajută la o mai bună definire şi

înŃelegere a acestui domeniu de studiu şi a procesului însuşi de traducere şi a efortului

traducătorului.

Acest capitol a inclus şi o scurtă secŃiune privind diferenŃa dintre cele două tipuri principale

de traducere: interpretariatul şi traducerile scrise şi noŃiunile necesare pe care orice traducător

trebuie să le deŃină pentru a putea efectua o traducere completă: stăpânirea fără cusur atât a limbii

sursă cât şi a limbii Ńintă, a culturii, istoriei, obiceiurilor şi tradiŃiilor din LS, altfel traducătorul


riscă să distorsioneze trăsăturile personajelor literare. Concluzia este că traducătorul, rolul şi

importanŃa sa nu sunt uşor de definit, traducătorul are o multitudine de sarcini cu legături între ele

şi acestea pot fi vizualizate ca un lanŃ în care fiecare zală sau element condiŃionează şi determină

buna funcŃionare a celuilalt element, iar lipsa unuia dintre ele poate cauza un eşec total în

procesul de traducere. De aceea traducătorii, activitatea şi contribuŃiile acestora în societatea

contemporană necesită şi merită atât de multă atenŃie în domeniul ştiinŃific, şi nu numai. Câteva

din cele mai importante şi des întânlnite riscuri, ameninŃări, alegeri şi probleme cu care se

confruntă traducătorii au fost discutate pe scurt în acest capitol şi au fost oferite soluŃii pentru

aceste probleme plecând de la punctele de vedere ale unor teoreticieni însemnaŃi.

Ultima abordare a acestui capitol s-a concentrat pe contextul cultural şi pe importanŃa

acestuia în traductologie, în principal pornind de la perspectivele marilor teoreticieni. Concluzia

este că atât LS cât şi LT, textele şi culturile sursă şi Ńintă sunt la fel de importante şi că o

traducere completă nu poate fi obŃinută dacă traducătorului îi lipsesc înŃelegerea şi / sau

cunoştinŃele adecvate din oricare dintre aceste domenii. O traducere nu poate avea loc fără

existenŃa a două limbi şi culturi şi fără transferul de informaŃii din una în cealaltă. Acest lucru

înseamnă că o traducere trebuie să trateze problema abordării aspectelor culturale din LS şi cum

să le traducă optim în LT. Conceptul de traducere este strâns legat de cel de cultură, acestea sunt

inseparabile şi nu pot exista unul fără celălalt.

În cel de-al patrulea capitol, Limbaj şi Context Socio-Cultural, am încercat să mă

concentrez în special asupra contextelor sociale şi culturale din SUA şi România precum şi a

problemelor lingvistice ridicate de limbajul foarte colocvial si argotic folosit de Salinger în

romanul său. În acest capitul am încercat de asemenea să discut impactul pe care Salinger l-a avut

şi încă îl are asupra scriitorilor la nivel internaŃional. Această dublă abordare, socială şi culturală,

poate contribui la o mai bună înŃelegere a întregului context în care Salinger a produs capodopera

sa literară şi care la rândul său poate înlesni foarte mult înŃelegerea modului de receptare a

romanului în cele două culturi şi locul său în societatea contemporană. Am încercat de asemenea

să prezint succint receptarea romanului, traducerile şi soluŃiile oferite privind problemele ridicate

de limbajul colocvial folosit de Salinger şi în alte Ńări decât România.

Acest capitol a prezentat totodată informaŃii importante legate de popularitatea romanului

lui Salinger aşa cum au fost reflectate de sondaje recente, popularitate care este o dovadă clară a

faptului că Salinger este încă citit şi (re)descoperit în fiecare an. PrezenŃa continuă a lui Salinger


în atenŃia publicului poate fi de asemenea atribuită unei strategii de marketing având în vedere

stilul său de viaŃă izolat şi faptul că tot ceea ce are legătură cu numele său se vinde foarte bine. În

2009 scriitorul nonagenar a atras din nou atenŃia publicului prin predilecŃia sa spre procese, ca de

exemplu cea discutată în acest capitol. Scriitorul încă reuşeşte să influenŃeze scriitori

contemporani la nivel internaŃional, un fapt demonstrat de numeroasele referiri la numele său şi la

opera sa în diverse cărŃi, filme, cântece şi aşa mai departe. Am încercat de asemenea să aduc o

contribuŃie personală acestui capitol prin informaŃiile primite prin email de la Oana Boca

(Director de promovare şi PR la Polirom) care a răspuns cu amabilitate şi promptitudine

solicitărilor mele de informaŃii privind date despre vânzările operelor lui Salinger în România.

Concluzia este că Salinger se vinde foarte bine în Ńara noastră ceea ce dovedeşte că are un mare

impact asupra cititorilor români: retraducerea lui Cristian Ionescu s-a vândut în mai mult de peste

40.000 de exemplare de la publicarea sa în 2005, ceea ce situează romanul pe o poziŃie foarte

înaltă în România, cifra medie de exemplare vândute pentru un roman din categoria sa fiind între

2.500 – 3.000. Traducerea colecŃiei Nouă Povestiri s-a vândut în aproximativ 20.000 de

exemplare, în timp ce traducerile Dulgheri, ÎnălŃaŃi Grinda Acoperişului şi Seymour: O

Prezentare şi Franny şi Zooey s-au vândut în aproximativ 10.000 de exemplare.

Un alt scop important al acestui capitol a fost acela de a prezenta contextele sociale şi

culturale din SUA anilor 1950 şi din România anilor 1960 pentru a avea o imagine de ansamblu

asupra creării, producerii, receptării şi traducerii romanului lui Salinger în cele două culturi

menŃionate. Prezentarea acestor contexte, bazată pe studiile şi opiniile unor critici importanŃi, a

presupus şi o abordare interdisciplinară, axându-se pe aspectele istorice, politice, economice,

sociale şi culturale din USA şi România. Un alt argument important în favoarea prezentării

perioadei postbelice a fost faptul că anul 2009 reprezintă un an de comemorare, la data de 1

septembrie, a şapte decenii de la izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Astfel una din

principalele Ńinte ale acestui capitol a fost şi aceea de a prezenta impactul uriaş pe care cel de-al

doilea război mondial l-a avut în principal asupra Statelor Unite şi României şi a modului în care

acesta a afectat viaŃa, progresele şi evoluŃiile sociale în aceste două state. Principalele evenimente

din istoria acestor două Ńări au fost prezentate, şi totodată regimurile politice şi impactul acestora

asupra fiecărei naŃiuni şi asupra progreselor din diferite domenii de activitate, precum şi impactul

asupra vieŃii oamenilor şi a modurilor de gândire. În strânsă legătură cu acestă prezentare a fost şi

aceea a celor mai recente perspective şi abordări ale romanului lui Salinger, însă în legătură cu

contextul în care acesta a fost scris, adică perioada anilor 1950.


În acest capitol am încercat de asemenea să prezint şi să analizez câteva pasaje din

versiunile în limbile finlandeză, portugheză şi română ale romanului cu scopul de a atrage atenŃia

asupra anumitor probleme care pot să apară în traducere, în special atunci când sunt implicate

culturi diferite. Concluzia este că traducerea finlandeză a jucat un rol inovator şi influent în

sistemul literar din Finlanda prin încălcarea normelor din LT, pentru a reda calităŃile stilistice din

LS, şi prin introducerea utilizării limbajului argotic în limba finlandeză ca un mijloc de exprimare

nou şi alternativ. ComparaŃia dintre traducerile din limba portugheză vorbită în Europa şi cea

vorbită în Brazilia a evidenŃiat abateri în traducere şi înlăturerea referirilor cu tentă sexuală şi la

funcŃiile corpului uman, ceea ce poate fi categoric considerat un caz de pierdere în traducere.

Acest fapt conduce totodată la ideea că traducătorii trebuie să fie loiali textului original şi să nu

încerce niciodată să cenzureze textul din LT. Faptul că cele două traduceri discutate au modificat

limbajul din LT deoarece l-au considerat jignitor sau tabu demonstrează că asemenea cazuri nu ar

trebui să facă niciodată parte din sarcinile unui traducător.

Concluzia este că deşi asemenea cazuri de suprimare sau cenzură a textului sursă (TS) nu

sunt dezirabile sau nu ar trebui să se întâmple niciodată, în realitate ele există (şi acest capitol a

oferit unele exmple elocvente), însă faptul că din ce în ce mai multe persoane îşi arată interesul

faŃă de astfel de situaŃii poate să indice o stagnare a acestora în viitor.

În cel de-al cincilea capitol, Studiu de Caz: Analiza NecesităŃii Unei a Doua Traduceri în

Limba Română a Romanului lui J. D. Salinger, care reprezintă principala contribuŃie personală

adusă acestei lucrări de cercetare, am încercat să mă concentrez pe prezentarea celor două

traduceri din limba română şi comparaŃia acestora cu scopul de a găsi principalele motive pentru

publicarea unei retraduceri, şi de asemenea asupra impactului acesteia asupra cititorilor români.

Am încercat să realizez acest lucru axându-mă pe studiul de caz prin comparaŃia şi analiza în

detaliu a diferenŃelor şi asemănărilor, a câştigurilor şi pierderilor în traducere care au apărut atât

în versiunea din limba franceză cât şi în cele două traduceri din limba română. Am încercat în

acelaşi timp să fac legăturile cu capitolele precedente ale acestei lucrări, cum ar fi cele dintre

contextele sociale şi culturale în care textele discutate au fost produse, şi bineînŃeles influenŃele şi

constrângerile de ordin istoric şi cultural ale acestor contexte asupra versiunilor din limba română

cu scopul de a identifica necesitatea unei a doua traduceri în limba română. Acest lucru a fost în

principal realizat prin comparaŃia analitică şi atentă a câtorva pasaje identice din LS cu

traducerile respective.


Am ales să folosesc şi traducerea din limba franceză în această analiză deoarece

similitudinile şi diferenŃele dintre limbile franceză şi romănă (care fac parte din acelaşi grup de

limbi) m-au ajutat în acest studiu de caz prin scoaterea în evidenŃă a dificultăŃilor în traducere

specifice fiecărei din aceste două limbi şi totodată în sugerarea altor posibilităŃi (nu neapărat mai

potrivite) de a traduce unele din pasajele mai dificile ale romanului. Principala strategie pe care

am folosit-o a fost comparaŃia practică a versiunilor sus-meŃionate, concentrându-mă asupra

stilului literar al lui Salinger şi a utilizării limbajului (aspecte deja discutate în primele două

capitole), asupra discutării cazurilor principale de intrepretare greşită şi de traducere inadecvată, a

problemelor de echivalenŃă, a pierderilor şi câştigurilor în traducere, a problemelor de

„intraductibilitate” lingvistică, a vizibilităŃii sau invizibilităŃii traducătorilor în textul Ńintă (TT), a

acurateŃii în traducere, a aspectelor de adaptabilitate, loialitate sau infidelitate—toate aceste

cazuri susŃinute de exemple elocvente şi de sugestiile personale pentru alte posibile traduceri ale

unor cuvinte sau pasaje care ridică probleme din romanul lui Salinger. În plus, am încercat

totodată să evidenŃiez principalele diferenŃe dintre traducerile limbajului colocvial şi argotic

folosit de Salinger în versiunile din limbile franceză şi română ajungând la concluzia că versiunea

franceză a fost cea mai apropiată de TS din punctul de vedere al utilizării unor echivalente la fel

de vulgare, prima traducere din limba română a fost cea mai departe deoarece abundă în

eufemisme şi formulări eufemistice, iar cea de-a doua traducere din limba română se plasează

între cele două prin utilizarea unor echivalente mai îndrăzneŃe decât predecesoarea sa, dar nu la

fel de curajoase ca cele din versiunea franceză. Am discutat de asemenea câteva cazuri de

inconsecvenŃă în cele două traduceri din limba română, ca de exmplu redarea accentuării din

intonaŃie (cu ajutorul caracterelor italice), menŃinută de prima versiune, dar din păcate nu şi de

cea de-a doua. M-am concentrat şi pe câteva din repetiŃiile lingvistice specifice lui Holden şi pe

importanŃa acestora, şi de asemenea asupra umorului lui Salinger şi a efectelor comice, precum şi

a redării acestora în cele două versiuni. Concluzia este că acestea au fost în general redate cu

succes şi au urmat TS.

Am prezentat şi câteva dintre cele mai problematice cazuri de „intraductibilitate”

lingvistică, cum ar fi capacitatea caracteristică limbii engleze de a transforma substantive în

adjective sau substantive în abverbe (în general prin adăugarea unei litere), şi care din păcate nu

este posibilă şi în limba română; astfel traducătorii au trebuit să găsească metode potrivite de

adaptare a traducerii din moment ce tiparele gramaticale ale limbii noastre nu permit astfel de

adaptări. Un alt exemplu a fost utilizarea de către Salinger a imitării în scris a limbii engleze


vorbite. Astfel de situaŃii au îngreunat extrem de mult sarcina traducătorilor pentru că au fost

nevoiŃi să găsească modalităŃi de a compensa pierderea cauzată de imposibilitatea de a recrea un

efect similar în TT deoarece limba română are un sistem în care cuvintele se scriu şi se citesc la

fel, spre deosebire de limba engleză care are un sistem diferit. Totuşi traducătorii au încercat să

compenseze această pierdere prin metode distincte. O concluzie importantă este aceea că legea

compensaŃiei funcŃionează întotdeauna în traducere, la fel ca şi în cazul versiunilor discutate ale

romanului lui Salinger. Legea compensaŃiei este o tehnică utilizată în traducere pentru a

compensa pierderile prezente în TT şi funcŃionează prin (re)crearea altor efecte, similare cu cele

specifice din TS, dar în TT atunci când este posibil acest lucru şi folosind resursele din LT, o lege

aplicabilă în fiecare din cele două versiuni din limba română.

Câteva din concluziile principale, diferenŃele sau observaŃiile majore dintre cele două

versiuni din limba română ar putea fi rezumate după cum urmează:

► cea de-a doua versiune foloseşte moduri mai variate de a reda repetiŃiile lingvistice sau

modul de exprimare al lui Holden, în timp ce prima versiune foloseşte aproape aceleaşi tipare

lingvistice în toată cartea. Acest lucru poate fi interpretat ca fiind o traducere mai loială a textului

original deoarece foloseşte acelaşi tipar lingvistc (la fel ca şi TS). Dar pot să afirm de asemenea

că un mod mai diversificat de a traduce aceleaşi structuri lingvistice poate să indice o mai bună

adaptare la LT, deşi efectul psihologic al repetiŃiilor lingvistice specifice lui Holden asupra

cititorilor nu sunt la fel de puternice ca în TS.

► ambele traduceri prezintă tendinŃa de a sări peste traducerea anumitor pasaje scurte sau

expresii din TS pentru a le adapta mai bine la TT şi stilului românesc, iar eu am oferit câteva

exemple concludente. Cu toate acestea astfel de cazuri nu pot fi întotdeauna considerate pierderi

în traducere.

► cea de-a doua versiune imită într-adevăr felul specific în care adolescenŃii vorbesc în zilele

noastre şi aceasta utilizează echivalente şi expresii mai pitoreşti decât prima versiune.

► prima versiune a păstrat şi redat cu acurateŃe şi loialitate cuvintele cu caractere italice şi

accentuarea intonaŃiei folosite de Salinger, ceea ce reprezintă un caz important de câştig în

traducere. Cea de-a doua versiune nici nu a făcut acelaşi lucru şi nici nu a folosit o altă variantă

de substituire a acestei funcŃii, ceea ce este un caz grav de pierdere în traducere.

► prima versiune are tendinŃa de a adăuga cuvinte sau expresii în TT.

► prima versiune foloseşte întotdeauna eufemisme şi formulări eufemistice atunci când

traduce expresiile colocviale din LS (un fapt în principal explicabil prin prisma constrângerilor de


ordin social, politic şi cultural din perioada publicării acesteia), în timp ce a doua versiune

utilizează (aproape tot timpul) acelaşi registru lingvistic informal, uneori vulgar, din LS, reuşind

în acelaşi timp să capteze nuanŃele şi subtilităŃile originalului.

► ambele traduceri au folosit fie cuvinte şi expresii învechite, fie regionalisme (ori ambele),

iar acest lucru scoate în evidenŃă diferenŃa clară de întrebuinŃare a limbajului dintre generaŃii (mai

ales având în vedere diferenŃa de 40 de ani dintre cele două versiuni).

► impresia generală este că cea de-a doua traducere din limba română este mai directă, nu

foloseşte la fel de multe eufemisme ca prima, are mai multe câştiguri în traducere comparativ cu

prima, limbajul său este mai modern, mai apropiat de limbajul colocvial al tinerilor din ziua de

astăzi, şi mai pitoresc. Prima traducere este mai neutră şi nu a reuşit să (re)creeze aceleaşi imagini

şi efecte puternice ale textului sursă.

Astfel, o concluzie importanntă şi totodată un argument în favoarea traducerii lui C. Ionescu

este faptul că prima versiune abundă în exemple care conduc spre ideea necesităŃii unei

retraduceri în limba română, exemple care nu ar fi fost evidente fără o astfel de comparaŃie

analitică. Deşi limbajul folosit de cea de-a doua versiune este mult mai dur, puternic şi direct în

comparaŃie cu prima versiune, acesta este singurul mod în care cititorii români care nu vorbesc

limba engleză sau care nu au citit romanul în original (depinzând astfel în totalitate de traducerea

acestuia) pot să înŃeleagă controversa creată în jurul romanului şi de ce atât de mulŃi oameni l-au

cenzurat şi interzis de-a lungul timpului. Numai prin înŃelegerea adevăratei funcŃii a limbajului

pot oamenii să afle de ce Salinger este un maestru în redarea şi imitarea limbajului colocvial al

adolescenŃilor şi astfel să se apropie de esenŃa romanului.

O concluzie foarte importantă la care am ajuns este şi aceea că traducerile şi retraducerile

sunt necesare, iar cele din urmă ar trebui să fie făcute mai des deoarece joacă un rol extrem de

important în sistemul literar al unei Ńări. Un alt aspect important privind importanŃa traducerilor în

general, şi în special a celei de-a doua traduceri în limba română a romanului lui Salinger, este că

o mare parte din publicul Ńintă are acces la un text literar numai prin intermediul traducerii sale în

LT. Acestei concluzii i se poate adăuga deja discutatul aspect că înşişi vorbitorii nativi pot să

înŃeleagă mai multe dintr-un TS şi traducerea sa decât din simpla lectură a acestuia în original.

Toate analizele şi comparaŃiile din acest capitol m-au ajutat să ajung la concluzia generală

că cea de-a doua traducere din limba română a fost într-adevăr necesară şi mult timp aşteptată de

cititorii români, fiind puŃin mai bună decât prima traducere a reuşit să-şi realizeze scopul de a

oferi o versiune mai nouă, mai liberă, mai curajoasă şi mai modernă a poveştii lui Salinger, în


special adresată perioadei contemporane, cititorilor şi cerinŃelor exigente ale unei traduceri

moderne. Traducerea lui C. Ionescu şi-a realizat de asemenea scopul prin faptul că se adresează

tinerilor şi că foloseşte 80-90% din limbajul specific lor, cu foarte puŃine excepŃii (cel mai

probabil limitate de constrângerile sociale şi culturale ale societăŃii noastre moderne). Dacă am

lua două pasaje alese la întâmplare, fără să ştim căreia din cele două versiuni în limba română

aparŃin, am putea să ne dăm seama din limbajul tipic folosit de fiecare dintre ele cui aparŃin

acestea, Catincăi Ralea şi lui Lucian Bratu sau lui Cristian Ionescu. Astfel pot afirma că prima

traducere este mai potrivită pentru părinŃii tinerilor cărora traducerea lui C. Ionescu se adresează,

dar acest lucru este o apreciere evidentă luând în considerare diferenŃa de 40 de ani dintre cele

două versiuni şi generaŃii. Aşadar, în opinia mea, o traducere nu trebuie să fie neapărat mai bună

decât alta, dar trebuie să-şi realizeze scopul şi să ajungă cu succes la publicul Ńintă. Şi uneori

unele din greşeli (pierderi), şi bineînŃeles câştiguri în traducere, sunt mai vizibile prin compararea

a două sau mai multe traduceri ale aceluiaşi TS.

Este posibil ca traducerea lui C. Ionescu să fi fost considerată „deplasată” şi prea directă (în

special în comparaŃie cu prima versiune), dar acest lucru poate fi explicat ca fiind dorinŃa

traducătorului de a face personajul principal mai autentic şi mai apropiat de adolescentul tipic

român. Acest lucru conduce la ideea că cea de-a doua traducere este negreşit mai nouă şi puŃin

mai bună decât prima versiune. În concluzie pot afirma că cea de-a doua variantă şi-a atins

scopul, acela de a crea o traducere contemporană şi modernizată, mai ales în ceea ce priveşte

limbajul şi întrebuinŃarea acestuia.

Este de asemenea foarte important să menŃionez că perioada în care prima traducere din

limba română a apărut în Ńara noastră a fost cea comunistă, o perioadă extrem de dificilă, cu

multe restricŃii şi constrângeri, în special de ordin cultural, spiritual şi religios. Toate aceste

bariere nu au făcut decât să îngreuneze sarcina deja dificilă (chiar din cauza limbajului) de a

traduce romanul lui Salinger. Lipsa experienŃei şi a accesului la informaŃiile necesare au

împiedicat redarea cu acurateŃe a textului sursă. Cei doi traducători români, Catinca Ralea şi

Lucian Bratu, s-au aflat în faŃa unei sarcini foarte dificile, dar datorită vederilor largi şi lipsei de

prejudecăŃi ale Catincăi Roman (care a fost o bine-cunoscută prezentatoare TV şi care a avut

acces la cultura americană şi limba engleză în timpul regimului comunist) lucrurile au luat o

turnură mai bună decât se putea aştepta şi mulŃi adolescenŃi români au putut citi opera lui J. D.

Salinger. Însă revoluŃia din Ńara noastră a schimbat totul şi astăzi ne putem bucura de o nouă

traducere a aceluiaşi roman.


Concluzia generală care poate fi trasă este aceea că nu poate exista o traducere perfectă, dar

se pot face eforturi în încercarea de a găsi cea mai bună variantă de a reda un text dintr-o LS

într-o LT. Un bun traducător ar trebui să fie întotdeauna capabil să găsească cele mai bune soluŃii

şi alegeri într-o situaŃie problematică. Traducătorii literari se pot folosi de interpretările diverşilor

critici, de părerile vorbitorilor nativi, atât ai limbii sursă cât şi ai celei Ńintă, şi de ajutorul

numeroaselor dicŃionare (dar acest tip de ajutor este limitat în idei). Cea de-a doua traducere din

limba română este în mod evident mai curajoasă în alegerea cuvintelor în comparaŃie cu prima şi

mai modernă în alegerea vocabularului şi registrului lingvistic.

Acestă lucrare de cercetare poate fi folosită ca un punct de plecare pentru o cercetare

suplimentară şi ulterioară asupra operei lui J. D. Salinger şi traducerii acesteia (sau a oricărei

traduceri literare în general) cu scopul de a sublinia alte provocări în traducere şi, bineînŃeles, de

a oferi alte soluŃii mai potrivite. Această analiză poate să fie de asemenea dezvoltată în viitor şi

poate chiar servi ca idee pentru o a treia traducere a romanului lui J. D. Salinger. Acelaşi tip de

analiză poate fi utilizat şi în cazul nuvelelor lui J. D. Salinger, deşi romanul său a reprezentat cea

mai mare provocare din opera salingeriană pentru un traducător. Acestea sunt câteva din

sugestiile mele pentru o cercetare ulterioară pornind de la contribuŃia personală adusă acestei teze

de doctorat.

BIBLIOGRAFIE

PRIMARY SOURCES

Books

Cărtărescu, Mircea. De Ce Iubim Femeile. 2004. 2nd ed. Bucureşti: Humanitas, 2005. Print.

Ionescu, Cristian. De Veghe în Lanul de Secară. Trans. Iaşi: Polirom, 2005. Print.

Ralea, Catinca and Lucian Bratu. De Veghe în Lanul de Secară. Trans. 1964. Iaşi: Polirom, 2001.

Print.

Rossi, Jean-Baptiste. L’Attrape – Cœurs. Trans. Paris: Le Livre de Poche. Robert Laffont, 1953.

Print.

Salinger, Jerome David. The Catcher in the Rye. 1951. London: Penguin Books, 1994. Print.

- - - . Nine Stories. Boston: Little, Brown, 1953. Print.

- - - . Franny and Zooey. Boston: Little, Brown, 1961. Print.


- - - . Raise High the Roof Beam, Carpenters and Seymour: An Introduction. 1955. 2nd ed.

Boston: Little, Brown, 1959. Print.

- - - . Hapworth 16, 1924. The New Yorker, 19 June 1965: 32-113. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/hapworth.html>.

Short Stories (Uncollected)

Salinger, Jerome David. “The Young Folks.” Story, XVI, March-April 1940: 26-36. Web. 25 Jan.

2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/folks.html>.

- - - . “Go See Eddie.” The Kansas Review, VII, December 1940: 121-124. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/eddie.html>.

- - - . “The Hang of It.” Collier’s, CVIII, 12 July 1941: 22. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/hangofit.html>.

- - - . “The Heart of a Broken Story.” Esquire, XVI, September 1941: 32, 131-133. Web. 25 Jan.

2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/heartof.html>.

- - - . “The Long Debut of Lois Taggett.” Story, XXI, September-October 1942:28-34. Web. 25

Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/tagget.html>.

- - - . “Personal Notes of an Infantryman.” Collier’s, CX, 12 December 1942:96. Web. 25 Jan.

2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/infantryman.html>.

- - - . “The Varioni Brothers.” Saturday Evening Post, CCXVI, 17 July 1943:12-13, 76-77. Web.

25 Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/brothers.html>.

- - - . “Both Parties Concerned.” Saturday Evening Post, CCXVI, 26 February 1944: 14, 47. Web.

25 Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/concerned.html>.

- - - . “Soft-Boiled Sergeant.” Saturday Evening Post, CCXVI, 15 April 1944:18, 32, 82-85. Web.

25 Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/softboiled.html>.

- - - . “Last Day of the Last Furlough.” Saturday Evening Post, CCXVII, 15 July 1944: 26-27, 61-

62, 64. Web. 25 Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/lastday.html>.

- - - . “Once a Week Won’t Kill You.” Story, XXV, November-December 1944: 23-27. Web. 25

Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/killyou.html>.

- - - . “A Boy in France.” Saturday Evening Post, CCXVII, 31 March 1945: 21, 92. Web. 25 Jan.

2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/boy.html>.

- - - . “Elaine.” Story, XXV, March-April 1945: 38-47. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/elaine.html>.


- - -. “This Sandwich Has No Mayonnaise.” Esquire, XXIV, October 1945: 54-56, 147-149. Web.

25 Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/mayonnaise.html>.

- - - . “The Stranger.” Collier’s, CXVI, 1 December 1945: 18, 77. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/stranger.html>.

- - - . “I’m Crazy.” Collier’s, CXVI, 22 December 1945: 36, 48, 51. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/crazy.html>.

- - - . “Slight Rebellion Off Madison.” The New Yorker, 22, December 1946: 76-79 or 82-86.

Web. 25 Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/madison.html>.

- - - . “A Young Girl in 1941 with No Waist at All.” Mademoiselle, 25 May 1947: 222-223, 292-

302. Web. 25 Jan. 2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/younggirl.html>.

- - - . “The Inverted Forest.” Cosmopolitan, December 1947: 73-109. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/forest.html>.

- - - . “A Girl I Knew.” Good Housekeeping 126, February 1948: 37, 186-196. Web. 25 Jan.

2006. <http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/girl.html>.

- - - . “Blue Melody.” Cosmopolitan, September 1948: 50-51, 112-119. Web. 25 Jan. 2006.

<http://www.freeweb.hu/tchl/salinger/bluemelody.html>.

SECONDARY SOURCES

Bibliography

Alexander, Paul. Salinger: A Biography. Las Angeles, Calif.: Renaissance Books, 1999. Print.

Hamilton, Ian. In Search of J. D. Salinger. New York: Random House, 1988. Print.

Maynard, Joyce. At Home in the World. London: Doubleday, 1998. Print.

Salinger, Margaret A. Dream Catcher: A Memoir, London: Scribner / Simon & Schuster, 2001.

Print.

Collections of Criticisms and Essays

Bloom, Harold. ed. Holden Caulfield. New York: Chelsea House, 1990. Print.

- - - . ed. J.D. Salinger’s The Catcher in the Rye. Philadelphia: Chelsea House Publishers, 2000.

Print.

- - - . ed. J.D. Salinger. New York: Facts on File, 2008. Print.

Bryfonski, Dedria. ed. Depression in J.D. Salinger’s The Catcher in the Rye. New York:

Greenhaven Press, 2008. Print.


Bryfonski, Dedria, and Phyllis Carmel Mendelson. eds. Contemporary Literary Criticism. Vol. 8.

Detroit: Gale Research, 1978. 463-65. Print.

Bryfonski, Dedria, and Gerald J. Senick. eds. Contemporary Literary Criticism. Vol. 12. Detroit:

Gale Research, 1980. 496-521. Print.

Chefdor, Monique, Ricardo Quinones, and Albert Wachtel. Modernism: Challenges and

Perspectives. Urbana and Chicago: University of Illinois Press, 1986. 2-5; 17-24; 67-78.

Print.

Connor, Steven. ed. Introduction. The Cambridge Companion to Postmodernism. London:

Cambridge University Press, 2004. 1-20; 62-82. Print.

Docherty, Thomas. ed. Introduction. Postmodernism: A Reader. New York: Harvester

Wheatsheaf, 1993. 1-37. Print.

Ford, Boris. ed. Introduction. American Literature. Vol. 8. London: Penguin Books, 1983. 9-11;

417-449. Print.

- - - . ed. American Literature. Vol. 9. London: Penguin Books, 1988. 97-126; 166-183;

228-250; 368-391. Print.

Gelfant, Blanche H., and Lawrence Graver. eds. The Columbia Companion to the Twentieth-

Century American Short Story. New York: Columbia University Press, 2000. 1-14; 494-

501. Print.

Grunwald, Henry Anatole. ed. Salinger: A Critical and Personal Portrait. New York: Harper &

Brothers, 1962. Print.

Gwynn, Frederick L., and Joseph L. Blotner. The Fiction of J. D. Salinger. Pittsburgh: University

of Pittsburgh Press, 1958. Print.

Matuz, Roger. ed. Contemporary Literary Criticism. Vol. 55. Detroit: Gale Research, 1989. 325-

45. Print.

- - - . Contemporary Literary Criticism. Vol. 56. Detroit: Gale Research, 1989. 317-65. Print.

Oprean, Constantin. ed. Metode şi Tehnici ale Cunoaşterii ŞtiinŃifice. Sibiu: Editura UniversităŃii

“Lucian Blaga,” 2006. 6-24; 252-68. Print.

Pym, Anthony, Miriam Shlesinger, and Daniel Simeoni. eds. Beyond Descriptive

Translation Studies: Investigations in Homage to Gideon Toury. Vol. 75 of Benjamins

translation library. Amsterdam and Philadelphia: John Benjamins. 2008. iv-35; 173-5. Print.

Riley, Carolyn. ed. Contemporary Literary Criticism. Vol. 1. Detroit: Gale Research, 1973. 295-

301. Print.


- - - . Contemporary Literary Criticism. Vol. 3. Detroit: Gale Research, 1975. 444-47. Print.

Schäffner, Christina. ed. Translation and Norms. Clevedon: Multilingual Matters. 1999. Print.

Schäffner, Christina and Beverly Adab. eds. Developing Translation Competence. Vol. 38 of

London: Benjamin Translation Library. London: John Benjamins. 2000. Print.

Schäffner, Christina and Uwe Wiesemann. Annotated Texts for Translation: English-German:

Functionalist Approaches Illustrated. Ed. Uwe Wiesemann. Clevedon: Multilingual

Matters, 2001. Print.

Van Nostrand, Albert D. Introduction. Literary Criticism of America. New York: The Liberal

Arts Press, 1957. vii-xvi. Print.

Venuti, Lawrence. ed. The Translation Studies Reader. London: Routledge, 2000. Print.

Books

Alexander, Michael. A History of English Literature. London: Macmillan, 2001. 311-381. Print.

Alsen, Eberhard. Reader’s Guide to J. D. Salinger. New York: Greenwood Publishing, 2002.

Print.

- - - . Romantic Postmodernism in American Fiction. Amsterdam and Atlanta: Rodopi, 1996.

Print.

Baldwin, Stanley P. Cliffsnotes Salinger’s the Catcher in the Rye. New York: John Wiley And

Sons, 2000. Print.

Bantaş, Andrei, and Elena Croitoru. Didactica Traducerii. Bucureşti: Teora, 1999. Print.

Bassnett, Susan. Translation Studies. 1980. Revised edition. London: Routledge, 1988. Print.

Bell, Roger T. Translation and Translating: Theory and Practice. London: Longman, 1991.

Print.

Biguenet, John, and Rainer Schulte. Theories of Translation: An Anthology of Essays from

Dryden to Derrida. University Of Chicago Press, 1992. Print.

Bradbury, John M. Introduction. Renaissance in the South: A Critical History of the Literature,

1920 – 1960. Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1963. 3-6; 88-107. Print.

Burgess, Anthony. English Literature: A Survey for Students. 1958. 2nd ed. London: Longman,

1974. 207-255. Print.

Carter, Ronald, and John McRae. The Penguin Guide to Literature in English: Britain and

Ireland. 1996. London: Penguin, 2001. 1-21; 195-235. Print.

Claro, Joseph. J.D. Salinger’s Catcher in the Rye. Barron’s Educational Series, 1984. Print.


Crawford, Catherine. If You Really Want to Hear About It: Writers on J.D. Salinger and His

Work. New York: Perseus Books Group, 2006. Print.

Duarte, João Ferreira, Alexandra Assis Rosa, and Teresa Seruya. Translation Studies at the

Interface of Disciplines. Volume 68 of Benjamins Translation Library. Amsterdam and

Philadelphia: John Benjamins. 2006. 1-10; 27-29; 64-67; 83-86. Print.

Edwards, June. Opposing Censorship in the Public Schools: Religion, Morality, and Literature.

Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, 1998. xi-xxii; 72-84. Print.

Faull, Katherine M. Translation and Culture. Vol. 47, Issue 1. Associated University Presses,

Cranbury, NJ and Canada Volume XLVII, Number 1. Bucknell University Press, 2004.

124-139. Print.

Fowler, Alastair. A History of English Literature. Oxford and Cambridge: Blackwell. 1987. 311-

382. Print.

French, Warren. J. D. Salinger. New York: Twayne, 1963. Print.

- - - . J. D. Salinger Revisited. New York: Twayne, 1988. Print.

Gentzler, Edwin. Contemporary Translation Theories. London: Routledge, 1993. 43-74; 105-

144. Print.

Gibaldi, Joseph. MLA Handbook for Writers of Research Papers. 1977. 6th ed. New York: The

Modern Language Association of America, 2003. Print.

Glasser, William A. Reclaiming Literature: A Teacher’s Dilemma. Westport, CT: Praeger

Publishers, 1994. 96-117. Print.

Gorrell, Donna. A Writer’s Handbook From A to Z. London: St. Cloud State University, 1994.

Print.

Graham, Sarah. J. D. Salinger’s the Catcher in the Rye. London: Routledge, 2007. Print.

Halliwell, Martin. American Culture in the 1950s: Twentieth-Century American Culture.

Edinburgh: Edinburgh University Press, 2007. 1-51; 66-81. Print.

Harper Jr. Howard M. Desperate Faith - A Study of J. D. Salinger. Chapel Hill: The University of

North Carolina Press. Chapel Hill, 1967. 65-95. Print.

Harvey, K. A Descriptive Framework for Compensation. The Translator I. 1995. 65-86. Print.

Holub, Robert C. Reception Theory: A Critical Introduction. New York: Taylor & Francis, 1984.

53-107. Print.

Holzman, Robert S. Max Notes J. D. Salinger’s the Catcher in the Rye. New York: Research and

Education Assn, 1995. Print.


Kazin, Alfred. Contemporaries, From the 19th Century to the Present. 1982. Revised edition.

Horizon Press. 2006. Print.

Kennedy, J. Gerald. Modern American Short Story Sequences: Composite Fictions and Fictive

Communities. Cambridge University Press, 1995. Print.

Kerr, Christine, and Harold Bloom. Bloom’s How to Write about J.D. Salinger. New York: Facts

On File, 2007. Print.

Klarer, Mario. An Introduction to Literary Studies. New York: Routledge. 2004. Print.

Landers, Clifford, E. Literary Translation: A Practical Guide. Vol. 22. Clevedon: Multilingual


Lefevere, André. Translating Literature: Practice and Theory in a Comparative Literature

Context. New York: Modern Language Association, 1992. Print.

- - - . Translation, Rewriting, and the Manipulation of Literary Fame, London and New York:

Routledge. 1992. Print.

LeviŃchi, Leon. Limba Engleză – Manualul Traducătorului. Bucureşti: Teora, 2000. Print.

Lundquist, James. J. D. Salinger. New York: Frederick Ungar, 1979. Print.

Malpas, Simon. The Postmodern. London and New York: Routledge, 2005. Print.

May, Rachel. The Translator in the Text: On Reading Russian Literature in English: Studies in

Russian literature and theory. Evanston, Illinois: Northwestern University Press, 1994. 11-

57. Print.

Miller, Toby, James E. Miller Jr., and James Edwin Miller. J.D. Salinger - American Writers 51:

University of Minnesota Pamphlets on American Writers. U of Minnesota Press, 2009.

Print.

Munday, Jeremy. Introducing Translation Studies. Theories and Applications. London:

Routledge, 2001. Print.

Newmark, Peter. More Paragraphs on Translation: Topics in Translation Series: Multilingual

Matters. Clevedon: Multilingual Matters, 1998. Print.

Nord, Christiane. Text Analysis in Translation: Theory, Methodology, and Didactic Application

of a Model for Translation-Oriented Text Analysis. 1988. Trans. Penelope Sparrow. 2nd ed.

Amsterdam and Atlanta: Rodopi, 2005. Print.

Parker, Robert Dale. How to Interpret Literature: Critical Theory for Literary and Cultural

Studies. US: Oxford University Press, 2008. 101-126; 218-240; 278-287. Print.

Pinsker, Sanford. Catcher in the Rye: Innocence Under Pressure. New York: Cengage Learning,


1993. Print.

Pinsker, Ann, and Sanford Pinsker. Understanding the Catcher in the Rye: A Student Casebook

to Issues, Sources, and Historical Documents. Westport, CT: Greenwood Press, 1999. Print.

Phillips, Jerry, and Erik V. R. Rangno. Contemporary American Literature: (1945-Present). Ed.

Jerry Phillips. New York: Facts on File, 2005. Print.

Reiff, Raychel Haugrud. J.D. Salinger: The Catcher in the Rye and Other Works. New York:

Marshall Cavendish, 2008. Print.

Riccardi, Alessandra. Translation Studies: Perspectives on an Emerging Discipline. Cambridge

University Press, 2002. Print.

Riley, Alexander, and Philip Smith. Cultural Theory: An Introduction. 2nd ed. New York:

Blackwell Publishing, 2008. Print.

Robinson, Douglas. What Is Translation? Centrifugal Theories, Critical Investigations. Kent,

OH: Kent State University Press, 1997. Print.

Salzman, Jack. New Essays on the Catcher in the Rye. New York: Cambridge University Press,

1991. Print.

Schäffner, Christina. The Role of Discourse Analysis for Translation and in Translator Training.

Volume 7; Issue 3 of Current Issues in Language and Society. Clevedon: Multilingual


Schoenewolf, Gerald. Introduction. Psychotherapy with People in the Arts: Nurturing Creativity.

Haworth Press, 2002. Print.

Schrecker, Ellen. The Age of McCarthyism: A Brief History with Documents. 2nd ed. New York:

Palgrave Macmillan, 2002. 119-126; 134-148; 171-177. Print.

Steed, J. P. Catcher in the Rye: New Essays. New York: Peter Lang Publishing, 2002. Print.

Stone, Edward. A Certain Morbidness: A View of American Literature. Carbondale, IL: Southern

Illinois University Press, 1969. 121-139. Print.

Toury, Gideon. Descriptive Translation Studies and beyond. Amsterdam and Philadelphia: John

Benjamins. 1995. Print.

- - - . In Search of a Theory of Translation. Tel Aviv: The Porter Institute from and Semiotics,

Tel Aviv University. 1980. Print.

Waugh, Patricia. Introduction. Postmodernism: A Reader. London: Arnold, 1992. 1-10. Print.

Weber, Myles. Consuming Silences: How We Read Authors Who Don’t Publish. University of

Georgia Press, 2005. 88-117. Print.


Wenke, John. J.D. Salinger: A Study of the Short Fiction. New York: Cengage Learning, 1991.

Print.

Whissen, Thomas Reed. Introduction. Classic Cult Fiction: A Companion to Popular Cult

Literature. New York: Greenwood Press, 1992. ix-xxxviii; 47-54. Print.

Critical Articles and Essays

Aldridge, John. “The Society of Three Novels.” Contemporary Literary Criticism. Vol. 56. Ed.

Roger Matuz. Detroit: Gale, 1973. 323. Print.

Behrman, S. N. “The Vision of the Innocent.” Contemporary Literary Criticism. Vol. 56. Ed

Roger Matuz. Detroit: Gale, 1973. 321-3. Print.

Corbett, Edward P. J. “Raise High the Barriers, Censors.” Contemporary Literary Criticism. Vol.

56. Ed Roger Matuz. Detroit: Gale, 1973. 330-2. Print.

Costello, Donald P. “The Language of ‘The Catcher in the Rye.’” Contemporary Literary

Criticism. Vol. 56. Ed. Roger Matuz. Detroit: Gale Research, 1973. 326-9. Print.

Field, Michelle. “In Pursuit of J. D. Salinger.” Contemporary Literary Criticism. Vol. 55. Ed.

Roger Matuz. Detroit: Gale, 1989. 326-7. Print.

Geismar, Maxwell. “J. D. Salinger: The Wise Child and the ‘New Yorker’ School of Fiction.”

Contemporary Literary Criticism. Vol. 56. Ed. Roger Matuz. Detroit: Gale, 1973. 325-6.

Print.

Hassan, Ihab. “J. D. Salinger.” Contemporary Literary Criticism. Vol. 56. Ed. Roger Matuz.

Detroit: Gale, 1973. 332-3. Print.

Hermans, Theo. “Translation and Normativity.” 1999. Translation and Norms. Ed. Christina

Schäffner. Clevedon: Multilingual Matters. 1999. 50-70. Print

Holmes, James S. “The Name and Nature of Translation Studies.” 1972. The Translation Studies

Reader. Ed. Lawrence Venuti. London: Routledge, 2000. 172-85. Print

Hoban, Phoebe. “The Salinger File.” Contemporary Literary Criticism. Vol. 55. Ed. Roger

Matuz. Detroit: Gale, 1989. 327-9. Print.

IoniŃă, Casiana. “Cititul Dăunează Grav SănătăŃii. La Fel şi Cenzura.”Suplimentul de Cultură, Nr.

46. 8-14 October 2005: 4. Print.

Jakobson, Roman. “On Linguistic Aspects of Translation.” 1959. The Translation Studies

Reader. Ed. Lawrence Venuti. London: Routledge, 2000. 113–8. Print.

Levine, Paul. “J. D. Salinger: The Development of the Misfit Hero.” Contemporary Literary


Criticism. Vol. 12. Eds. Dedria Bryfonski and Gerald J. Senick. Detroit: Gale, 1980. 498-

500. Print.

Mailhac, Jean-Pierre. “Levels of Speech and Grammar When Translating Between English and

French.” Developing Translation Competence. Eds. Christina Schaffner and Beverly Adab.

London: John Benjamin, 2000. 33-50. Print.

Mihăieş, Mirecea. “De Când N-aŃi Mai Stat de Veghe în Lanul de Secară?” România Literară, nr.

26. 3 July 2009: 4. Print.

Miller, James E. Jr. “J. D. Salinger.” (University of Minnesota Pamphlets On American Writers

no. 51.). Contemporary Literary Criticism. Vol.1 . Ed. Carolyn Riley. Detroit: Gale, 1973.

298-9. Print.

Nadel, Alan. “Rhetoric, Sanity, and the Cold War: The Significance of Holden Caulfield’s

Testimony.” J. D. Salinger’s The Catcher in the Rye. Ed. Harold Bloom. Philadelphia:

Chelsea House Publishers, 2000. 75-89. Print.

Onisei, Ana-Maria. “Evenimente ‘Polirom’ la Gaudeamus: Fan Club J.D. Salinger.” Suplimentul

de Cultură. Special edition. 23-27 November 2005: 9. Print.

- - - . “Fan Club J.D. Salinger: Eugen Istodor Are Drept de Salinger Pentru Patru Luni.”

Suplimentul de Cultură, Nr. 53. 26 November-2 December 2005: 12. Print.

Opriş, Petre. “AcŃiuni ale Aparatului de Partid din Armată în Anii 1954-1960.” Revista De Istorie

Militară. Published in “Analele Sighet 8. Anii 1954-1960: Fluxurile şi Refluxurile

Stalinismului.” FundaŃia Academia Civică, Bucureşti, 2000: 201 – 215. Print.

Popescu, Cristian Tudor. “Am Salutat Revenirea lui Mircea Cărtărescu la Poveste.” Suplimentul

de Cultură, Special edition. 5-11 March 2005: VI. Print.

“Prep De Elizabeth Curtis Sittenfeld: De Veghe în Lanul de Secară în Versiune Feminină.”

Suplimentul de Cultură, Nr. 226. 2-8 May 2009: 6-7. Print.

Rosen, Gerald. “A Retrospective Look at ‘The Catcher in the Rye’.” Contemporary Literary

Criticism. Vol. 56. Ed. Roger Matuz. Detroit: Gale, 1973. 355-9. Print.

Schäffner, Christina. “The Concept of Norms in Translation Studies.” Translation and Norms.

Ed. Christina Schäffner. Clevedon: Multilingual Matters, 1999. 1-8. Print.

Smith, Dominic. “Salinger’s Nine Stories: Fifty Years Later.” The Antioch Review. Vol. 61. Issue

4. Fall 2003: 639+. Print.

Strauch, Carl F. “Kings in the Back Row: Meaning through Structure - A Reading of Salinger’s

‘The Catcher in the Rye.’” Contemporary Literary Criticism. Vol. 12. Eds. Dedria


Bryfonski and Gerald J. Senick. Detroit: Gale, 1980. 505-510. Print.

Takeuchi, Yasuhiro. “The Burning Carousel and the Carnivalesque: Subversion and

Transcendence at the Close of the Catcher in the Rye.” Studies in the Novel. Vol. 34. Issue:

3. 2002: 320+. Print.

Tierce, Mike. “Salinger’s De Daumier-Smith’s Blue Period.” The Explicator. Vol. 42. Issue: 1.

1983: 56. Print.

Toury, Gideon. “A Handful of Paragraphs on ‘Translation’ and ‘Norms’.” Translation and

Norms. Ed. Christina Schäffner. Clevedon: Multilingual Matters, 1999. 9-31. Print.

Vîlceanu, Alina. “Being a Translator / Interpreter.” Language and Literature: European

Landmarks of Identity 23-25 May 2008 Piteşti. Vol. III. Piteşti. Editura UniversităŃii din

Piteşti, 2008. 43-8. Print.

Wiegand, William. “J. D. Salinger’s Seventy-Eight Bananas.” Contemporary Literary Criticism.

Vol.1 . Ed. Carolyn Riley. Detroit: Gale, 1973. 295. Print.

Dictionaries

Academia Română. DicŃionar Englez-Român. 2nd ed. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2004.

Print.

Balaban, Şerban. DicŃionar de Argou Englez-Român. Bucureşti: Teora, 1996. Print.

Bantaş, Andrei. DicŃionar Român-Englez. Bucureşti: Teora, 1997. Print.

Bantaş, Andrei, Leon LeviŃchi, Leon, and Andreea GheorghiŃoiu. DicŃionar Frazeologic Român-

Englez. Bucureşti: Teora, 1998. Print.

Courtney, Rosemary. Dictionary of Phrasal Verbs. England: Longman, 1983. Print.

DEX – DicŃionarul Explicativ Al Limbii Române, EdiŃia a II-a. Bucureşti: Universul

Enciclopedic, 1996. Print.

Kirkpatrick, Betty. ed. Cassell’s Thesaurus. London: Cassell & Co, 1998, 2000. Print.

Le Petit Robert 1 – Dictionnaire Alphabétique et Analogique de la Langue Française. Paris:

Dictionnaires Le Robert, 1992. Print.

LeviŃchi, Leon. DicŃionar Român-Englez. Bucureşti: Teora, 2005. Print.

Long, Thomas Hill. ed. Dictionary of English Idioms. 12th impression. England: Longman, 1989.

Print.

Longman Dictionary of Contemporary English. Third Edition. England: Longman, 1995. Print.

The Wordsworth French-English, English-French Dictionary – An up-to-date guide to everyday


and technical French and English vocabulary. Great Britain: Wordsworth Editions, 1995.

Print.

Internet Resources

Abdellah, Antar Solhy. “What Every Novice Translator Should Know.” n. d. Web. 15 May 2008.

<http://accurapid.com/journal/21novice.htm>.

- - - . “The Translators Dilemma—Implicatures and the Role of the Translator.” Translation

Journal. 2004. Web. 23 February 2007.

< http://accurapid.com/journal/28liter.htm >.

Albakry, Mohammed. “Linguistic and Cultural Issues in Literary Translation.” Translation

Journal. 2004. Web. 15 May 2008.

<http://accurapid.com/journal/29liter.htm>.

Al-Salman, Saleh M. “Global English and the Role of Translation.” Asian EFL Journal, Vol. 9,

No. 4: Conference Proceedings, December 2007: 141-154. Web. 20 March 2009.

<http://www.asian-efl-journal.com/2009-Sanap.php>.

Aksoy, Berrin. “Translation as Rewriting: The Concept and Its Implications on the Emergence of

a National Literature.” Translation Journal. 2001. Web. 7 April 2007.

<http://accurapid.com/journal/17turkey.htm>.

“American Cultural History 1950 – 1959.” n.d. n.a. Web. 17 November 2008.

<http://kclibrary.lonestar.edu/decade50.html>.

Ana Doina. “The Catcher in the Rye.” n.d. Web. 10 July 2007.

<http://www.eclectica.org/v8n2/doina_rye.html>.

Askari, Muhammaf Hassan. “If the Benefit of Translation is Concealment.” Trans. Department of

Languages and Cultures of Asia, University of Wisconsin—Madison. 2004: 195. Web. 26

January 2008.

<http://www.urdustudies.com/Issue19/index.html>.

<http://www.urdustudies.com/pdf/19/14AskariBenefitTrans.pdf>.

Boca, Oana. “Re: J. D. Salinger.” Message to author. 23 June 2009.

- - - . “Re: J. D. Salinger.” Message to author. 24 June 2009.

Banks, Brian. “The Catcher in the Rye – reviewed by Brian Banks.” n.d. Web. 3 June 2007.

<www.google.com: http://www.tmtm.com/sides/catcher.html.>.

Bartoloni, Paolo. “Translation Studies and Agamben’s Theory of the Potential.” CLCWeb:


Comparative Literature and Culture. Volume 5 Issue 1. Article 2. March 2003: 2-11. Web.

19 March 2009.

<http://docs.lib.purdue.edu/clcweb/vol5/iss1/2>.

“Behind the Picket Fences: America in the 1950.” n.d. n.a. Web. 25 January 2009.

<http://intranet.dalton.org/ms/8th/students/decades99/Muffins1950/Pages/index.html>.

Bidney, Martin. “The Aestheticist Epiphanies of J. D. Salinger: Bright-Hued Circles, Spheres,

and Patches; ‘Elemental’ Joy and Pain.” Style. 22 March 2000. Web. 3 June 2006.

<D:\J. D. SALINGER\Critical works\The Aestheticist Epiphanies of J_ D_ Salinger Bright-

Hued.htm>.

Booth, Jenny. “JD Salinger Sues over Unauthorised Sequel to Catcher in the Rye.” Timesonline.

2 June 2009. Web. 9 May 2009.

<http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/books/

article6415281.ece>.

Brătescu, Stela Barcelona. “Pe Culmile Traducerii.” România literară, nr. 46. 22 November

2000. Web. 9 May 2009.

<http://old.romlit.ro/>.

Cabrera, M. Teresa Caneda. “Polyglot Voices, Hybrid Selves and Foreign Identities: Translation

as a Paradigm of Thought for Modernism.” Atlantis. Journal of the Spanish Association of

Anglo-American Studies. 30.1 June 2008: 53–67. Web. 12 March. 2009.

<http://www.atlantisjournal.org/>.

“Cultura Română în Perioada Regimului Comunist. ReconstrucŃia Culturii Române în Perioada

Postcomunistă. PoziŃii Actuale Privind Identitatea NaŃională şi Procesul Integrării

Europene.” n.a. Web. 9 May 2009.

<http://www.preferatele.com/docs/romana/21/-cultura-romana-in-p5.php>.

Davies, Hannah. “Curtis Sittenfeld: Prep.” Book Reviews. n. d. Web. 9 May 2009.

<http://www.spikemagazine.com/curtis-sittenfield-prep.php>.

Downey, Sarah. “The Etymology and Symbolism of Characters’ Names.” 13 May 2001. Web.

28 May 2007.

<http://www.gradesaver.com/classicnotes/titles/catcherrye/essay1.html>.

Fernández, Eliecer Crespo. “Sex-Related Euphemism and Dysphemism: An Analysis in Terms of

Conceptual Metaphor Theory.” Atlantis. Journal of the Spanish Association of Anglo-

American Studies. 30.2 December 2008: 95–110. Web. 12 March 2009.


<http://www.atlantisjournal.org/>.

Fosburgh, Lacey. “J. D. Salinger Speaks About his Silence.” The New York Times on the Web. 3

November 1974. Web. 10 December 2007.

<http://www.nytimes.com/books/98/09/13/specials/salinger-speaks.html>.

Hamilton, Ian. Interview with Don Swaim. Audio Interviews with Ian Hamilton about Robert

Lowell and J. D. Salinger. Rec. 1988. (30 min. 44 sec.). n. d. Web. 20 November 2007.

< D:\J. D. SALINGER\Interviews with J.D. Salinger\Ian Hamilton Interview with Don

Swaim.htm>.

Haase, Fee-Alexandra. “Intercultural Communication and Speech Style.” CLCWeb. Volume 7

Issue 3. Article 2. September 2005: 2-8. Web. 19 March 2009.


Hartnack, Vicky. “The Shifting Geography Of The Translator – Defining Territory Through

Practice.” Artigos e Comunicaçõe Confluências – Revista de Tradução Científica e Técnica,

N.º 2, Maio 2005: 57-68. Web. 21 March 2009.

<http://www.confluencias.net/n2/hartnack.pdf>.

Inaba, Tomoko. “Is Translation a Rewriting of an Original Text?” Translation Journal. 2009.

Web. 12 March 2009.

<http://translationjournal.net/journal/48rewrite.htm>.

James, Kate. “Cultural Implications for Translation.” Translation Journal. 2002. Web. 12 August

2008.

<http://accurapid.com/journal/22delight.htm>.

“J.D. Salinger l-a dat în judecată pe autorul unei continuări a romanului ‘De veghe în lanul de

secară’.” 3 June 2009. Web. 5 May 2009.

<http://www.stilfeminin.ro/timp-liber/J.D.-Salinger-l-a-in-judecata-pe-autorul- unei-

continuari -a-romanului-De-veghe-in-lanul-de-se.html>.

“J.D. Salinger îl dă în judecată pe autorul romanului ‘De veghe în lanul de secară,’ după 60 de

ani.” Realitatea.Net. 2 June 2009. Web. 5 May 2009.

<http://www.realitatea.net/j-d--salinger-il-da-in-judecata-pe-autorul-romanului-de-veghe-

in-lanul-de-secara--dupa-60-de-ani_529462.html>.

“Jurnaliştii se ambiŃionează să spargă tăcerea din jurul lui Salinger, ‘scriitorul singuratic’.”

Realitatea.Net. 07 April 2009. Web. 5 May 2009.

<http:// www. realitatea.net/jurnalistii-se-ambitioneaza-sa-sparga-tacerea- din-jurul-lui-


salinger--scriitorul-singuratic_491081.html>.

“J. D. Salinger, nonagenar.” Cronica Română. n.a. Web. 5 May 2009.

<http://www.cronicaromana.ro/j-d-salinger-nonagenar.html>.

Kakutani, Michiko. “From Salinger, A New Dash of Mystery.” The New York Times on the Web.

20 February 1997. Web. 3 June 2007.

<http://www.nytimes.com/books/98/09/13/specials/salinger-hapworth.html>.

Karamanian, Alejandra Patricia. “Translation and Culture.” Translation Journal. 2001. Web. 19

August 2008.

<http://accurapid.com/journal/19culture2.htm>.

Karimi, Lotfollah. “Equivalence in Translation.” Translation Journal. 2006. Web. 19 August

2008.

<http://accurapid.com/journal/35equiv.htm>.

Kaufman, Anthony. “‘Along This Road Goes No One’: Salinger’s ‘Teddy’ and the failure of

Love.” Studies in Short Fiction. 22 March 1998. Web. 3 June 2007.

<D:\J. D.SALINGER\Critical works\Along this road goes no one Salinger’s Teddy and the

failure of love_(J_ D_ Salinger )(Critical Essay) - Studies in Short Fiction - HighBeam

Research.htm>.

Kitamura, Kanji. “Cultural Untranslatability.” Translation Journal. 2009. Web. 25 March 2009.

<http://translationjournal.net/journal/49translatability.htm>.

Kucera, Maggie. “Babe and Buddy: Salinger’s Evolution through Alter Egos.” n.d. Web. 20 June

2007.

<http://ayjw.org/articles.php?id=689747>.

- - - . “You Too are the Fat Lady: An Exploration of Zen Buddhism.” n.d. Web. 20 June 2007.

<http://ayjw.org/articles.php?id=689634>.

“The Literature & Culture of the American 1950s.” n.d. n.a. Web. 17 November 2008.

<http://www.writing.upenn.edu/~afilreis/50s/home.html>.

Lubasch, Arnold H. “Salinger Biography Is Blocked.” The New York Times on the Web. 30

January 1987. Web. 3 June 2007.

<http://www.nytimes.com/books/98/09/13/specials/Salinger-blocked.html>.

Mailhac, Jean-Pierre. “Formulating Strategies for the Translator.” Translation Journal. 2007.

Web. 15 September 2008.

<http://translationjournal.net/journal/40strategies.htm>.


Marinescu, Liana. “J. D. Salinger la 90 de Ani, Cuceritor, Budist, Controversat…”. 30 December

2008. Web. 9 May 2009.

<http://www.stiri24h.ro/index. php?option=com_content&view=article&id=759:j-d-

salinger-la-90-de-ani-cuceritor-budist-controversat&catid=37:stiri&Itemid=54>.

McDowell, Edwin. “Publishing: Visit with J. D. Salinger.” The New York Times on the Web. 11

September 1981. Web. 3 June 2007.

<http://www.nytimes.com/books/98/09/13/specials/salinger-visit.html>.

Menand, Louis. “Holden at Fifty.” The New Yorker: Fact. 27 September 2001. Web. 15 April

2007.

<http://homepage.mac.com/mseffie/assignments/catcher/HoldenatFifty.pdf>.

Mihuleac, Cătălin. “Povestea unui condamnat la adolescenŃă.” Adervărul.ro. 6 May 2007. Web.

5 May 2009.

<http://www.adevarul.ro/articole/2007/povestea-unui-condamnat-la-adolescenta.html>.

“MLA 2009 Formatting and Style Guide.” 1995-2009. Web. 3 June 2009.

<http://owl.english.purdue.edu/owl/resource/747/01/>.

Ordudari, Mahmoud. “Translation Procedures, Strategies and Methods. ” Translation Studies.

Web. 2007. 15 September 2008.

<http://translationjournal.net/journal/41culture.htm>.

- - - . “Good Translation: Art, Craft, or Science?” Translation Studies. 2008. Web. 17 February

2009.

<http://translationjournal.net/journal/43theory.htm>.

Pattanaik, Dipti R. “‘The Holy Refusal’: A Vedantic Interpretation of J.D. Salinger’s Silence.”

MELUS. Vol. 23. Issue: 2. 1998: 113. Web. 5 May 2007.

<www.questia.com>.

PetruŃ, Tudor. “Din Aduceri Aminte (2).” 13 Octombrie 2008. Web. 5 May 2007.

<http://www.romanianvip.com/2008/10/13/din-aduceri-aminte-2/>.

“‘Prep’, considerat versiunea feminină a romanului ‘De veghe în lanul de secară’, va apărea la

Polirom.” Realitatea.Net. 7 May 2009. Web. 5 May 2009.

<http://www. realitatea.net/prep--considerat-versiunea-feminina-a-romanului- de-veghe-in-

lanul-de-secara--va-aparea-la-polirom_512756.html>.

Pisarz-Ramírez (Leipzig), Gabriele. “Translation in the Context of Sociocultural Norms - Stephen

Crane’s The Red Badge of Courage in an East German Translation.” n. d. Web. 10 February


2009.

<http://webdoc.sub.gwdg.de/edoc/ia/eese/eese.html>.

Prescott, Orville. “Books of the Times.” The New York Times on the Web. 28 January 1963. Web.

3 June 2007.

<http://www.nytimes.com/books/98/09/13/specials/salinger-raise.html>.

Razmjou, Leila. “To Be a Good Translator.” Translation Journal. October 2003. Web. 25 August

2008. <http://accurapid.com/journal>.

Richler, Mordecal. “Summer Reading; Rises at Dawn, Writes, Then Retires.” The New York

Tomes on the Web. 5 June 1988. Web. 3 June 2007.

<http://www.nytimes. com/books/98/09/13/specials/salinger-search.html>.

Routti, Laura. “Norms and Storms: Pentti Saarikoski’s Translation of J. D. Salinger’s The

Catcher in the Rye.” 2001. Web. 10 April 2007.

<http://www.eng.helsinki.fi/projects-and-events/hes/Translation/catcher_in_the_rye.htm.>.

Sáenz, López, Penas Ibáñez, and Vidal Claramonte. “Nuria Brufau Alvira: Translating and

(Re)creating (Cultural) Identities: A Review Article.” CLCWeb. Volume 10 Issue 3.. Book

Review Article 9. September 2008: 2-7. Web. 20 March 2009.


Salvador, Dora Sales. “In Conversation with Itamar Even-Zohar about Literary and Culture

Theory.” CLCWeb. Volume 4 Issue 3. Article 2. September 2002: 2-10. Web. 20 March

2009.

<http://docs.lib.purdue.edu/clcweb/vol4/iss3/>

Schmitz, John Robert. “Suppression of References to Sex and Body Functions in the Brazilian

and Portuguese Translations of J.D. Salinger’s The Catcher in the Rye.” Meta, vol. 43, n° 2,

1998: 242-253. Web. 10 April 2007.

<http://id.erudit.org/iderudit/004046ar.>.

Shi, Aiwei. “Accommodation in Translation.” Translation Journal. 2004. Web. 17 May 2008.

<http://accurapid.com/journal/29accom.htm>.

Tianmin, Jiang. “Translation in Context.” Translation Journal. 2006. Web. 17 May 2008.

<http://accurapid.com/journal/36context.htm>.

Thriveni, C. “Cultural Elements in Translation: The Indian Perspective.” Translation Journal.

2001. Web. 10 August 2008. <http://accurapid.com/journal/19culture.htm>.

Toury, Gideon. Sociocultural Approaches to Translation: Taking Positions. Seminar. Response


to talks (video). Tarragona, January 25, 2005. Web. 5 May 2009.

<http://isg.urv.es/filag/videos/toury/toury_1.wmv. Visited April 2007>.

“Un tânăr scriitor continuă povestea adolescenŃilor lui Salinger, acum pensionari.”

Realitatea.Net. 18 May 2009. Web. 5 May 2009.

<http://www.realitatea.net/un-tanar-scriitor-continua-povestea-adolescentilor-lui-salinger--

acum- pensionari_519602.html>.

Updike, John. “Anxious Days for the Glass Family.” The New York Times on the Web. 17

September 1961. Web. 3 June 2007.

<http://www.nytimes.com/books/98/09/13/specials/salinger-franny01.html>.

Xiaoshu, Song, and Cheng Dongming. “Translation of Literary Style.” n.d. Web. 10 March 2009.

<http://accurapid.com/journal/23style.htm>.

“1950’s.” 123HelpMe.com. n.a.31 Aug 2009. Web. 17 November 2008.

<http://www.123HelpMe.com/view.asp?id=22923>.

Film

Chasing Holden. Dir. Malcom Clarke. 2001. Film.

EXPLORAREA IMPACTULUI OPEREI LUI J.D. SALINGER ASUPRA...

Documents

Transcript of EXPLORAREA IMPACTULUI OPEREI LUI J.D. SALINGER ASUPRA...