Exploatarea instalatiilor electromecanice navale.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

MODULUL: EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTROMECANICE

NAVALE

DOMENIU: ELECTROMECANICNIVEL: 2CALIFICARE: ELECTROMECANIC NAVE

MECI–CNDIPT / UIP

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

2

AUTOR: Prof. FILIPOVICI FLORENTINA, gr.didactic I, Colegiul Tehnic de Marină

„Al. I. Cuza”, Constanţa

CONSULTANŢĂ:ANDREEA CRĂCIUN, Expert MECI-CNDIPT/UIP

CARMEN RĂILEANU,Inspector de specialitate, Expert curriculum, CNDIPT


3

CUPRINS

Pag.1. Introducere…………………………………………………………………………......4

2. Competenţe specifice modulului de practică.................................................6

3. Informaţii despre specificul agenţilor economici...........................................7

4. Modalitatea de organizare a practicii..............................................................8

5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate

şi securitatea muncii........................................................................................9

6. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

Jurnal/ caiet de practică al elevului .....................................................11

Fişe de observaţie.................................................................................13

Fişe de lucru..........................................................................................17

Studii de caz..........................................................................................24

Proiect/miniproiect................................................................................27

Portofoliu de practică...........................................................................30

7. Organizarea evaluării......................................................................................32

8. Anexe...............................................................................................................38

9. Bibliografie.......................................................................................................44


4

1. INTRODUCERE

Modulul Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale trebuie să ofere elevilor

cunoştinţe şi abilităţi practice privind tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi pregătirea

pentru integrarea la locul de muncă.

În cadrul modulului a fost agregată unitatea de competenţa tehnică specializată

“Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale” cu unităţile de competenţa pentru abilităţi

cheie “ Lucrul în echipă ” şi”Igiena şi securitatea muncii”

Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Este necesar ca strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica să le ofere elevilor

posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi

deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare,

fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.

Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un caracter

activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:

1. Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

2. Diferenţierea deprinderilor elevilor, prin: formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

utilizarea verificării de către un coleg şi a verificării prin îndrumător.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,

acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode

specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe

integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de

programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de


5

învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi

pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a

evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică,

alcătuit din fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă.

Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea, fişe individuale de observaţie în

care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice

care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau

maistru pentru această activitate.

Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.

De asemenea, profesorul/maistrul instructor poate avea pentru fiecare elev o fişă individuală

de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în

cadrul fiecărei teme.

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor

probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din

SPP - uri, iar ca metode de evaluare se recomandă:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

În elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic va trebui să ţină seama de următoarele

principii moderne ale educaţiei:

-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;

-elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;

-elevii au stiluri diferite de învăţare;

-elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare;

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele

noi şi pentru ordonarea lor.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită

de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte

dobândirea competenţelor specificate.


6

2. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ

În cadrul modulului a fost agregată unitatea de competenţa tehnică specializată

“Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale” cu unităţile de competenţa pentru abilităţi

cheie “ Lucrul în echipă ” şi”Igiena şi securitatea muncii”

Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă,

prevenirea şi stingerea incendiilor.

Actionează asupra instalaţiilor electromecanice navale

Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Comandă instalaţiile electromecanice navale

Supraveghează instalaţiile navale automatizate

Pune în funcţiune maşinile electrice la bordul navelor

Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.

Pune in paralel generatoare electrice navale.

Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

Montează transformatoare în instalaţiile electrice navale

Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.


7

3. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

1. Descrierea activităţilor derulate de agentul aconomic cu care unitatea şcolară a

încheiat convenţia cadru pentru calificarea electromecanic nave.

Activităţile agentului economic se desfăşoară în domeniul construcţiilor

navale şi/sau reparaţiilor instalaţiilor electrice şi mecanice ale navelor.

2. Agentul economic îşi desfăşoară activitatea în cadrul Platformei portuare.

3. Elevii pot efectua practica în

secţia de reparaţii şi la bordul navelor aflate în reparaţii

secţiile de montare a echipamentelor mecanice şi electrice pe nave aflate în

construcţie

4. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate

Angajatorul se obligă :1) Să asigure elevului pregătirea profesională practică, în meseria de

electromecanic nave, în condiţiile solicitate de şcoală, conform

programei şcolare, precum şi echipamentul individual de protecţie ;

2) Să efectueze lunar plata bursei, la data de 15 a lunii următoare ;

3) Să asigure elevului beneficiar loc de muncă, corespunzător pregătirii,

după absolvirea şcolii

Obligaţiile elevului :1) Să urmeze cursurile şcolii până la absolvire

2) După absolvirea şcolii, elevul se obligă să semneze contract individual de

muncă cu angajatorul pentru o perioadă de minim 3 (trei) ani.

3) Pe perioada practicii elevul trebuie să respecte prevederile Regulamentului

şcolii, Regulamentul Intern al societăţii, Normele de protecţia muncii şi PSI ale

angajatorului.

4) În cazul în care elevul încalcă prevederile prevăzute la pct. 1), 2) sau 3),

precum şi în cazul în care ar fi concediat în perioada stabilită la pct 2 pentru

motive care ţin de persoana sa, elevul va restitui cheltuielile efectuate de

angajator pentru pregătirea lui profesională. Suma se va calcula proporţional cu

timpul rămas nelucrat din cei trei ani după absolvire.


8

5) În cazul în care, după finalizarea studiilor, elevul solicită angajarea, iar

angajatorul eliberează o adeverinţă prin care încunoştiinţează elevul că nu are

locuri de muncă disponibile, elevul se poate angaja la altă societate şi este

exonerat de plata costurilor şcolarizării.

6) Dacă după absolvire, elevul îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ la zi,

începerea derulării contractului se va decala cu o perioadă corespunzătoare.

4. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate

fragmenta la sfârşitul celor două semestre conform orarului şcolar.

Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea /

consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.


9

5.RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

În timpul stagiului de practică elevul trebuie să respecte:

normele de securitate şi sănătate în muncă specifice instalaţiilor electrice şi

norme de sănătate şi securitate specifice navelor

norme interne de protecţia muncii ale locului de muncă

regulamentul de ordine interioară al agentului economic

.

Elevii ar trebui să cunoască o parte dintre prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la

securitatea şi sănătatea în muncă, generale şi specific naval:

Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006

Hotarârea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în

muncă la bordul navelor de pescuit

Hotarârea nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor

Ordonanţă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 republicată, privind

transportul naval

Evaluarea riscurilor la care sunt supuşi în timpul efectuării stagiului de practică

Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă 319/2006, conducătorii unităţilor

economice sunt singurii responsabili de sănătatea şi securitatea salariaţilor, ei se află în

centrul activităţii de prevenire a riscurilor şi asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. Au

obligaţia legală de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea salariaţilor.

Obligativitatea evaluării riscurilor profesionale în ţara noastră decurge din legislaţia

actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea

şi sănătatea în muncă. Astfel, Legea 319/2006, în capitolul III "Obligaţiile angajatorilor" care

transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE/1989 prevede:

art. 5 din Lege lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit

legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi

ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care

prestează activităţi casnice;


10

art. 7 aliniatul 3 – Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile

prevăzute la alineatele 1 şi 2, pe baza următoarelor principii de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursă;

art. 7 aliniatul 4 - Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi,

ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul

are obligaţia:

a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea

echipamentelor de muncă, a substanţelor sau a preparatelor chimice utilizate şi la

amenajarea locurilor de muncă;

b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit.a) si dacă este necesar, măsurile de prevenire,

precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure

îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în

ansamblul activităţilor întreprinderii şi/ sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;

art. 12 aliniatul 1 Angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în

muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;


11

6. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

1. Jurnal/ caiet de practică al elevului

Jurnalul sau caietul de practică al elevului trebuie să cuprindă, conform planificării

maistrului instructor, date despre principalele teme pe care elevii le vor parcurge în perioada

de practică, o temă pe săptămână

Propuneri de teme : Instrucţiuni proprii, privind sănătatea şi securitatea muncii, specifice locului de

muncă unde îşi desfăşoară practica

Instalaţii electromecanice navale

Rolul blocurile funcţionale din structura sistemelor automate navale ( SAN).

Supravegherea manevrelor pentru comanda instalaţiilor automatizate ale navei:

( pornire, oprire, reglare )

Circuitele electrice din tablourile sinoptice navale.

Motoare navale de curent continuu

Exploatarea şi întreţinerea maşinii asincrone navale

Efectuarea de măsurători pentru a verifica starea tehnică a transformatoarelor

(rigiditate dielectrica, curent scurtcircuit, curent de mers in gol )

Exemplu:

JURNAL DE PRACTICĂElev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul: Exploatare instalaţiilor electromecanice navale

Tema:

Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:


12

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.


13

2.Fişe de observaţieExemple de fişe de observaţie

Fişă de observaţie 1a caracteristicilor tehnice ale motoarele asincrone ale navei

1. Observaţi maşinile electrice de la bordul navei.2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

Care sunt instalaţiile în

care funcţionează

motoare asincrone?

Care sunt principalele

tipuri de motoare

asincrone de pe navă?

Care sunt parametrii nominali ai motoarelor

asincrone?

Ce defecte pot apărea în funcţionarea

motoarelor asincrone?

Ce verificări se pot face asupra motoarelor asincrone?

Vinciuri de încărcareVinciul de ancorăVinciul de legarePompe: de balast, de incendiu, de rezervăVentilatoare Compresoare

Motoare cu rotor bobinatMotoare cu rotor în colivie Motor cu rotor în dublă colivie

Putere nominală Pn în kWTensiune nominală Un înVTuraţie nominală n în rpmTuraţia sincronă ns în rpmRandament μ %Factor de putere cos FCurent nominal In în ACuplu maxim Mmax/MnCuplu blocat Mp/MnMoment de inerţierotoric J kgm²Moment de inerţiela încărcare J kgm²Masă kg

Motorul nu porneşte.Motorul porneşte greu şi la intrarea în sarcină apare o scădere mare de turaţie.Motorul are turaţie scăzută.Motorul se supraîncălzeşte.Pornirea motorului este însoţită de zgomot şi încălzire.

Se verifică rezistenţa de izolaţie (2MΩ în stare caldă şi 5 MΩ în stare rece)Datorită mediului coroziv , specific navelor, se verifică periodic strângerea şuruburilor de fixare pe postament, şuruburile capacelor rulmenţilor, contactele papucilor de cablu la borne.Se verifică punţile pentru stea sau triunghi.Se verifică integritatea bobinajului şi legăturile bobinajului la borneSe verifică sistemul de ventilaţie

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:................................................................................................. .............................................................................................. .............

Fişă de observaţie 2 a supravegherii instalaţiei navale de semnalizare şi avertizare de incendiu1.Supuneţi atenţiei instalaţia de semnalizare şi avertizare de incendiu de la bordul navei pe care vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Observaţi cu atenţie această instalaţie.2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

Care este tipul de instalaţie de detectare de

incendiu de la bordul navei?

Care sunt elementele instalaţiei de

semnalizare şi avertizare de

incendiu?

În ce compartimente sunt montate

detectoarele de incendiu?

Unde sunt montate avertizoarele

manuale?

Care sunt condiţiile suplimentare de avertizare

din compartimentul maşinilor?

Instalaţii de detectare bazate pe principiul termic. Anexa1

Elementele componente ale instalaţiei sunt:

linii de supraveghere detectoare de incendiu avertizoare manuale cu buton aparatul central din timonerie cheie de verificare a fiecărei linii de supraveghere sursă de curent continuu relee lămpi de semnalizare sonerii

Puntea principalăSala maşinilorCoridoareMagaziile superioareMagaziile inferioareMagazia de pe puntea intermediară pupaMagazia de inventar provaMagazia rezervăBucătărieSala de meseCabine

Puntea principalăSala maşinilorCoridoare

În sala maşinilor se impune o semnalizare suplimentară în cazul folosirii bioxidului de carbon pentru stingerea incendiuluiTimp de 2 minute se semnalizează acustic şi optic manevra de lansare a CO2.



15

Fişă de observaţie 3a comenzii vinciului de ancoră cu comandă automată

1.Supuneţi atenţiei acţionarea electrică a vinciului de ancoră de la bordul navei pe care vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Observaţi cu atenţie această instalaţie.2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

Notaţi componentele vinciului de ancoră .

Care este tipul de motor

folosit în acţionare?

Care sunt elementele schemei electrice de

acţionare a vinciului de ancoră?

Care este succesiunea operaţiilor de fundarisire a ancorei?

ElectromotorFrână cu panglicăTambur de capăt pentru manevrăBarbotinăReductorAcţionare manuală de avarieCuplaj cu gheareAnexa 2

Motor asincron trifazat cu trei viteze

Motor de acţionareContactoare: de sens, de accelerare şi pentru comanda frânei electromagneticeFrânăPunte redresoareRezistenţeControlerLimitator de frânăRelee termiceReleu maximal de curentRelee intermediareReleu de timpSiguranţe fuzibile

-se pune în funcţiune vinciul şi se balansează-se decuplează barbotina -se desface boţul ancorei, se eliberează lanţul ancorei din stopă şi boţ- pentru slăbirea frânelor vinciului, la manevra de filare a lanţului ancorei, se cuplează mai întâi vinciul, se ridică apoi castaneta şi după aceea se slăbesc frânele.-după terminarea filării, ancora se pregăteşte pentru fundarisit. Fundarisirea se face la comanda „Funda ancora”;-se slăbeşte frâna iar ancora trage lanţul din puţ, filându-se liber la apă. Dacă viteza de filare este prea mare, periculoasă, aceasta se reglează din frână, prin frânare uşoară-după ce s-a filat lungimea de lanţ necesară, se boţează sau se strânge stopa lanţului pentru ca acesta să nu exercite tracţiuni asupra maşinii de forţă.



16

Fişă de observaţie 4a cuplării în paralel a generatoarelor de curent continuu

1. Observaţi cu atenţie instalaţia electrică de curent continuu de la bordul navei la bordul căreia vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

1. Care sunt mărimile nominale ale generatorelor de curent continuu?

- putere nominală- Pn - W sau Kw- tensiune nominală- Un- V- tensiune de excitaţie- Uex- V- curent nominal – In-A- turaţie nominalăâ n- rot/min

2. Care sunt condiţiile cuplării în paralel a generatoarelor de c.c.?

- turaţiile motoarelor de antrenare să fie egale n1=n2- tensiunea celor două generatoare să fie egală- să se respecte polaritatea celor două generatoare(+) la (+)şi ( -) la (-)

3. Care sunt tipurile de generatoare folosite ? Generatoare de c.c. cu excitaţie mixtă4. Care sunt etapele cuplării celui de-al doilea generator de curent continuu?

- se porneşte motorul diesel- se aduce motorul diesel la turaţie nominală variind debitul de combustibil-se modifică valoarea reostatului de excitaţie al generatorului 2 până când E20 este egală cu tensiunea reţelei- se verifică polaritatea generatorului 2 faţă de bare (Voltmetrul trebuie să indice zero)- dacă indicaţia voltmetrului este nulă, se închide intrerupătorul de conectare a generatorului 2

5.Cum se realizează transferul de energie de la primul generator la cel de-al doilea generator?

Se acţionează asupra reostatului de excitaţie al generatorului G2 în sensul creşterii curentului de excitaţie Iex2.Se acţionează asupra reostatului de excitaţie al generatorului G1 în sensul scăderii curentului de excitaţie Iex1.

6. Care este condiţia de funcţionare stabilă a generatoarelor de c.c. conectate în paralel?

Motoarele primare să-şi menţină turaţia nominală la diferite sarcini ale generatoarelor.


17

Regulatoarele de turaţie ale motoarelor primare trebuie să fie identice.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:................................................................................................. .............................................................................................. .............Fişe de lucruExemple Fişe de lucru

Fişă de lucru 1

Explicarea terminologiei navale

1. Enumeraţi termenii navali pe care îi cunoaşteţi.

2. Notaţi, acolo unde este cazul, simbolurile pentru termenii găsiţi

3. Întocmiţi un minidicţionar cu termeni specifici navali

Atenţie! Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.

Data…………..Clasa……….Grupa ………..Elevul………………………………….

Minidicţionar

DENUMIRE SIMBOL DEFINITIEAncoră Dispozitiv de diferite forrme şi dimensiuni , de regulă din oţel, care, muşcând

fundul apei sau îngropându-se în el, imobilizează nava ori alt plutitor prin

intermediul unui lanţ sau cablu.

Babord Partea din stănga a unei nave privită de la pupa spre prova

Bigă Instalaţie de ridicare a greutăţilor

Catarg Arbore vertical sau uşor înclinat care susţine vergile, velatura, bigile, instalţiile


18

de semnalizare optică, antenele radio, etc.

Cârma Obiect comandat al sistemului automat de stabilizare a drumului navei

Cabestan Mecanism de punte care serveşte la virarea lanţului ancorei sau la virarea

parâmei. Poate fi acţionat elecric, cu aburi sau manual; are ax vertical

Comandă Suprastructură aşezată de regulă, pe castelul central, în care se află

timoneria, camera hărţilor, staţia radio, cabina de mare a comandantului,etc.

Dispozitiv de automatizare

DA Parte componentă a SAN

Echea cârmei Parte componentă a cârmei fixată de arborele cârmei

Gruie Mecanism de scoatere în afara bordului şi de coborâre în apa a bărcilor

Instalaţie automatizată

IA Instalaţie tehnologică care împreună cu DA formează SAN

Motor naval MN Orice motor Diesel lent în 2 timpi semirapid sau rapid in 4 timpi

Motor principal MP Destinat propulsiei navelor comerciale

Motor auxiliar MA Motor destinat serviciilor auxiliare pe nave

Pana de cârmă Element component al cârmei

PalancDispozitiv compus din două macarale prin care trece o parâmă denumită

curent, având unul din capete liber(trăgător), iar celălalt fixat la o macara.

Serveşte la ridicarea greutăţilor, la întinderea parâmelor, etc

Post de comandă PC Amplasat în CM, sau în afara CM pentru comanda şi supravegherea MP

Post comanda timonerie

PCT Situat în timonerie pentru comanda de la distanţă

Post central PCC Situat într-o cameră special amenajată în CM Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic19

comandaPost de comandă local

PCL Amplasat pe platforma mijlocie a MP

Prova Direcţia părţii dinainte a navei

Punte Platformă orizontală a corpului navei sau a unei suprastructuri

Pupa Direcţia părţii dinapoi a navei

Servomotor(motor comandat)

Element de execuţie

Sistem de comandă SC Mecanisme şi dispozitive ce asigură pornirea, oprirea inversarea sensului de

rotaţie

Sistem de reglare automată

SRA Caracterizează reglările automate

Sisteme de comandă, supraveghere şi protecţie

SCSP Realizează comanda , supravegherea si protecţia motorului naval

Sisteme auxiliare aferente MP

SAA Sistem de răcire, ungere,alimentare cu combustibil,a MP

Tanc Rezervor pentru lichide

Telegraf de maşini Transmite comenzi de modificare lină sau în salturi a turaţiei MP

Teugă Suprastructură la prova navei

Timona Realizează comanda maşinii de cârmă


20

Timonerie Încăpere în prova comenzii, cu vizibilitate bună,în care se află timona şi alte

aparate şi instalaţii de comandă ale navei

Tribord Bordul din dreapta planului diametral al navei privind de la pupa spre prova

Vinci Mecanism de punte- manual, cu vapori sau electric- cu ax orizontal, servind

la virarea ancorei, a manevrelor unei bigi, a curenţilor palancurilor gruilor de

ancoră

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:……………………………………………………………………………………………….


21

Fişă de lucru 2

Comanda instalaţiei de acţionare a unui ventilator 1. Identificaţi elementele din circuitul principal şi din circuitul secundar al instalaţiei de

acţionare a unui ventilator reversibil din compartimentul maşinilor

2. Verificaţi motorul asincron şi aparatele din instalaţia de comandă

3. Realizaţi comanda pornirii instalaţiei de acţionare a ventilatorului.

Atenţie! Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau

consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.

Schemele electrice sunt în Anexa 3


Elementele componente ale instalaţiei electrice sunt

Q1- întrerupător automat

KM1, KM2- contactoare

F1- siguranţe fuzibile

F2- releu termic

U,V,W- bornele de alimentare motor de acţionare

S1- buton de oprire

S2, S3- butoane de pornire

H1, H2-lămpi de semnalizare

Etapele comenzii instalaţiei unui ventilator reversibil

Pornirea se acţionează butonul de pornire (ND) S2

bobina contactorului KM1 este alimentată cu tensiune

se închid contactele principale ale lui KM1 şi ca urmare, motorul porneşte

Oprirea ventilatorului se face acţionând butonul S1

Schimbarea sensului de rotaţie a motorului de acţionare a ventilatorului

se acţionează butonul de pornire (ND) S3


22

bobina contactorului KM2 este alimentată cu tensiune

se închid contactele principale ale lui KM2 şi ca urmare, motorul porneşte

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:…………………………….

…………………………………………………………………………………..

Fişă de lucru 3

Identificarea grupei de conexiuni a transformatoarelor1. Desenaţi schema electrică pentru verificarea grupei de conexiuni a unui transformator

2. Alegeţi aparatele necesare realizării circuitului electric.

3. Folosind metoda directă verificaţi grupa de conexiuni a unui transformator




Exemplu de măsurare a grupei de conexiuni

1. Schema electrică de măsurare a grupei de conexiuni prin metoda directă este în

Anexa 4

2. Cosfimetru(fazmetru) –φ şi R- reostat reglabil

3. Cosfimetrul se montează cu bobina de curent conectată la bornele înfăşurării

nealimentate (a-x) a transformatorului, iar bobina de tensiune conectată la bornele

înfăşurării alimentate cu tensiune redusă.

Reostatul R se reglează astfel încât prin fazmetru să circule un curent mic, mai mic de

5A.

Se recomandă folosirea unui cosfimetru cu patru cadrane şi cu diviziuni din 30 în 30 de

grade, notate de la 1 la 12, gradaţia indicată, reprezentând chiar grupa de conexiuni.

La determinarea grupei de conexiuni a transformatoarelor trifazate se efectuează cel

puţin două măsurări -pentru două perechi de borne de linie corespunzătoare.


23

Notă: Pe lângă această metodă se mai pot folosi şi alte metode de verificare a grupei de

conexiuni, şi anume: metoda compensării (metoda de punte), metoda celor două voltmetre

sau metoda alimentării în curent continuu

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:…………………………….

…………………………………………………………………………………..


24

Fişă de lucru 4

Blocurile funcţionale din structura Sistemelor Automate Navale(SAN)1. Identificaţi amplasamentul pe navă a sistemului de supraveghere şi semnalizare a

motorului naval

2. Identificaţi elementele componente ale sistemului de semnalizare a temperaturii şi

presiunii a motorului naval(SSTP)

3. Verificaţi funcţionarea lămpilor de semnalizare, a soneriilor şi a hupelor identificate




Exemplu de SSPT pentru o navă comercială

1. SSTP- sistemul de supraveghere temperatură şi presiune transmite date în PCC(post

central de comandă), PCT(post de comandă din timonerie), CAREU, Post Ing.1, Post

Ing.2

2. Modulele SSPT sunt:

modulul de măsură cu limitare

modulul de valoare medie

modulul de abatere şi suprimare a semnalizării

modulul de cilindru şi de turbosuflantă

modulul de indicare

modulul de simulare şi comandă

modulul de semnal optic şi de semnal acusic

modulul de alarmă generală

modulul de grupare

modulul de distribuţie-alimentare

3. Verificarea folosind modulul de simulare şi comandă a funcţionării lămpilor şi soneriilor

Notă: SSPT a unei nave comerciale este în Anexa 5

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:………………………………….

……………………………………………………………………………………………


25

Studii de caz Exemple Studii de caz

Studiu de caz 1

1. Încercaţi să completaţi, „ambarcaţiunea” desenată, cu termenii navali pe care îi

cunoaşteţi.

2. Identificaţi pe o navă, la agentul economic unde efectuaţi practica, elementele

componente definite mai sus.

3. Realizaţi un minidicţionar cu termeni marinăreşti. 1

1

2

3

4

5

6

Vertical

1.

Arbore vertical sau uşor înclinat care susţine vergile, velatura, bigile, instalaţiile de

semnalizare optică, antenele radio, etc.

Orizontal

1.

Direcţia părţii dinapoi a navei

Amplasat în compartimentul maşinii, sau în afara compartimentului maşinii pentru

comanda şi supravegherea motorului principal (3 cuvinte)

Direcţia părţii dinainte a navei

2.

Obiect comandat al sistemului automat de stabilizare a drumului naveiAcest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de


Platformă orizontală a corpului navei sau a unei suprastructuri

Încăpere în prova comenzii, cu vizibilitate bună,în care se află timona şi alte aparate şi

instalaţii de comandă ale navei

3.

Bordul din dreapta planului diametral al navei privind de la pupa spre prova

Orice motor Diesel lent în 2 timpi semirapid sau rapid in 4 timpi(MN)(2 cuvinte)

4.

Dispozitiv de diferite forme şi dimensiuni , de regulă din oţel, care, muşcând fundul apei

sau îngropându-se în el, imobilizează nava ori alt plutitor prin intermediul unui lanţ sau

cablu.

Mecanism de punte care serveşte la virarea lanţului ancorei sau la virarea parâmei.

Poate fi acţionat electric, cu aburi sau manual; are ax vertical

5.

Partea din stânga a unei nave privită de la pupa spre prova

Dispozitiv compus din două macarale prin care trece o parâmă denumită curent, având

unul din capete liber(trăgător), iar celălalt fixat la o macara. Serveşte la ridicarea

greutăţilor, la întinderea parâmelor, etc

6.

Mecanism de punte- manual, cu vapori sau electric- cu ax orizontal, servind la virarea

ancorei, a manevrelor unei bigi, a curenţilor palancurilor gruilor de ancoră

Suprastructură la prova navei

Notă Rezolvarea este în Anexa 6


27

Studiu de caz 2

1. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de pregătire practică la

agentul economic. Unde sunt montate aceste indicatoare?

3. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi

prezentaţi semnificaţia lor.

4. Ce alte spaţii ar mai trebui semnalizate şi cu ce fel de indicatoare?

Studiu de caz 3

Se consideră următoarea situaţie:

Pe o navă cu reţea de curent alternativ, datorită unui contact imperfect al unei lămpi dintr-o cabină, se întrerupe alimentarea cu energie a instalaţiei de iluminat.

Analizaţi scenariul şi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care sunt cauzele apariţiei situaţiei de urgenţă?

2. Ce acţiuni imediate trebuie întreprinse când survine situaţia de urgenţă?

3. Cine este răspunzător pentru pagubele provocate ca urmare a acestui incident?

4. Cum trebuie înregistrat incidentul?

5. Cui trebuie raportat oficial incidentul?

6. Cum pot fi prevenite situaţiile de defect din instalaţiile de iluminat ale navei?

Exemple proiect


28

Proiect 1A. Numele si prenumele elevului:B. Calificare: Electromecanic naveC. Îndrumător de proiect: D. Tema proiectului : Echiparea tablourilor sinoptice ale unei nave cu elemente electrice şi

electronice de semnalizare şi avertizare

E. Contextul de realizare : în timpul stagiului de instruire practică aferent acestui modul,

monitorizarea fiind realizată de maistrul instructor

F. Sarcini: 1. Explică etapele şi metoda planificării proiectului

2. Scrie o propunere tehnică pentru un tablou sinoptic de semnalizare şi avertizare din

compartimentul maşinii, punţi sau timonerie

3. Planifică proiectul de echipare a tablourilor de semnalizare pentru o navă

4. Realizează schema circuitului de semnalizare.

5. Efectuează lucrări în circuitele de semnalizare

6. Evaluează proiectul

G. Etape:

documentare

întocmire documentaţie specifică proiectului

întocmire proiect

evaluare finală

H. Resurse scheme electrice ale tablourilor sinoptice

fişe de documentare

fişe tehnologice

fişe de lucru

manuale, tabele, standarde, cărţi tehnice

scule , dispozitive, aparate de măsură şi control

I. Evaluare:

autoevaluare pe parcurs

evaluare finală

BIBLIOGRAFIE

Proiect 2


29

A. Numele si prenumele elevului:B. Calificare: Electromecanic nave

C. Îndrumător de proiect: D. Tema proiectului : Monitorizarea lucrărilor de reparaţii a circuitului de distribuţie a energiei

electrice spre consumatori a navei aflate la locul de instruire practică

E. Contextul de realizare : in timpul stagiului de instruire practică aferent acestui modul,

monitorizarea fiind realizată de maistrul instructor

F. Sarcini: 1. Identificaţi echipamente care urmează să fie reparate

2. Definiţi acţiunile de reparare relevante

3. Repartizaţi acţiunile de reparare

4. Pregătiţi programul de reparaţii

5. Consultaţi documentaţia de întreţinere şi reparaţii

6. Demaraţi acţiunile

7. Asiguraţi -vă că acţiunile au fost derulate în conformitate cu documentaţia tehnică şi

într-un mod adecvat

8. Completaţi documentele de evidenţă a lucrărilor de reparaţii

9. Aplicaţi normele de securitate şi sănătate în muncă specifice.

Notă : Proiectul se poate realiza individual sau pe grupe de elevi

G. Etape:

documentare

întocmire documentaţie specifică proiectului

întocmire proiect

evaluare finală

H. Resurse scheme electrice ale reţelelor de distribuţie

fişe de documentare

fişe tehnologice

fişe de lucru

manuale, tabele, standarde, cărţi tehnice


30

scule , dispozitive, aparate de măsură şi control

I. Evaluare:

autoevaluare pe parcurs

evaluare finală

BIBLIOGRAFIE


31

Portofoliul de practică

Portofoliul îl ajută pe elev să se autoevalueze.

Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i

urmărească progresul la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de timp mai mare. La

începutul demersului educativ se realizează un diagnostic asupra necesităţilor elevului de

învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare.

Portofoliul cuprinde:

sumarul;

argumentaţia, care explică de ce este importantă fiecare lucrare inclusă în portofoliu şi

cum se corelează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la

subiectul respectiv;

lucrările pe care le face elevul individual sau în grup :

fişe de observaţie,

fişe de lucru,

studii de caz,

proiecte/miniproiecte şi experimente,

fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau

împreună cu colegii săi;

autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;

interviuri de evaluare;alte materiale care reflectă participarea elevului/ grupului la

derularea şi soluţionarea temei date;

viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza

intereselor şi a progreselor înregistrate;

comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau

ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii;

Portofoliul se compune din materiale obligatorii şi opţionale,selectate de elev şi/sau de

profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive.

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să includă

şi alte elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le

aprofundeze.

Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev posibilitatea de a lucra în ritm

propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de

autoevaluare. Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a învăţării,


32

prin directa implicare a participanţilor la activitate. Elevii reflectă continuu asupra a ceea ce

învaţă, existând o permanentă corelaţie cu obiectivele. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi

să sprijine căutările copiilor.

7.ORGANIZAREA EVALUĂRII


33

Evaluarea este un act de valorizare ce intervine în toate acţiunile umane; la nivel

educaţional ea nu mai este un act final al învăţării, ci se integrează organic în procesul de

învăţare, creând relaţii interactive şi circulare.Elevul, în timp ce învaţă, efectuează repetate

procese de valorizare şi de apreciere critică care-i servesc ca bază pentru luarea deciziilor

orientative în propria-i formare şi dezvoltare La nivelul procesului de învăţământ interesează

nu numai desfăşurarea evaluării didactice ci şi formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de

autoevaluare.

Evaluarea este o componentă a triadei instruire-predare-evaluare, având ca scop

cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, în vederea optimizarii ei, pe baza colectării,

organizării şi interpretării rezultatelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare.

Pe baza informaţiilor obţinute cu ajutorul evaluării curente se pot lua (se iau?) deciziile

privind parcursul pe care îl va urma elevul într-o anumită unitate de timp.Aceste informaţii ne

ajută totodată să urmărim progresul şcolar dar şi să identificăm dificultăţile în învăţare ale

elevului. Şi tot cu ajutorul lor putem alege cele mai potrivite metode de predare care să

permită atingerea obiectivelor, respectiv competenţelor stabilite de Standardul de pregătire

profesională specific Modulului de practică.

Evaluarea formativă se va realiza prin probe orale sau practice sau scrise.

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor

probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din

SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:

observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

investigaţia.

autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.

metoda exerciţiilor practice

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaţie şi fişe de lucru

chestionarul

fişe de autoevaluare

Cred că pentru a obţine rezultate cât mai bune la clasă este indicată folosirea de către

maistrul instructor a unor forme variate de metode de evaluare.


34

Să nu uităm, ca profesori, întrebările: ce şi de ce evaluăm?; cui foloseşte evaluarea?; pe

cine evaluăm?;când şi cum evaluăm?

Evaluarea sumativă se va realiza la sfârşitul perioadei de practică prin prezentarea de

către elevi a proiectelor sau miniproiectelor şi a portofoliului

Proiectul poate fi realizat individual sau în grup

Avantajele folosirii acestei metode:

oferă şansa de a analiza în ce măsură elevul foloseşte adecvat cunoştinţele,

instrumentele, materialele disponibile în atingerea finalităţilor propuse;

este o metodă alternativă de evaluare care scoate elevii şi cadrul didactic din rutina

zilnică;

pune elevii în situaţia de a acţiona şi a rezolva sarcini în mod individual sau în grup,

autotestându-şi capacităţile cognitive, sociale şi practice;

Criteriile de apreciere pot fi negociate cu elevii.

Evaluarea proiectului presupune din partea profesorului multă atenţie. El trebuie să

asiste elevul/grupul de elevi pe durata derulării lui, consiliindu-i şi încurajându-i în demersurile

întreprinse astfel:

♦ să-i îndemne să reflecteze asupra activităţii, asupra achiziţiilor realizate(cunoştinţe,

aptitudini, atitudini, experienţe);

♦ să-şi autoevalueze activitatea şi progresul;

♦ să discute dificultăţile, aspectele care îi nemulţumesc sau pe care le consideră insuficient

realizate;

Profesorul poate să alcătuiască fişe de evaluare în care să consemneze în mod regulat

observaţii şi aprecieri asupra activităţii fiecărui elev/grup de lucru.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. O competenţă se va evalua o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Exemple itemi evaluare


35

Item I

Utilizând schema bloc a Sistemului de comandă automată(SCA) pentru motoare

principale cuplate cu elice cu pas reglabil tip Siemens din Anexa 7 identificaţi traseele pentru

comanda motorului principal din Postul central de comandă(PCC) şi din Postul de comandă

din timonerie.

Item II În coloana A , sunt enumeraţi termeni specifici navali, iar în coloana B simbolul utilizat.

Realizaţi asocierile dintre elementele coloanei A şi simbolurile din coloana

Nr.crt A-termeni navali Nr.crt B-simbol1 Motor naval a SAN

2 Motor principal b SCSP

3 Post de comandă c MA

4 Sistem automat naval d PCT

5 Sistem de reglare automată e PC

6 Sistem de comandă,

supraveghere şi protecţie

f SRA

7. Motor auxiliar g MN

h MP

Item IIIFolosind schema Sistemului automat naval(SAN) din Anexa 8 :

1. Specificaţi elementele componente ale

a) regulatorului automat

b) dispozitivului de automatizare

2. Indicaţi denumirile elementelor notate cu C, A, T, IA şi ale mărimilor Xi,ε,Xr, Xc

3. Precizaţi rolul elementelor notate cu C şi T

4. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c,d) şi notaţi în

dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau F, dacă apreciaţi că enunţul

este fals. Transformaţi enunţurile false în enunţuri adevărate.

a. Structura Sistemelor automate navale este determinată de scopul şi particularităţile

traductoarelor


36

b. Instalaţiile de automatizare navale se caracterizează prin diversitatea legăturilor

interne şi a parametrilor, număr mare de perturbaţii accidentale şi prin vitezele mari de

evoluţie a proceselor tranzitorii.

c. SAN la care fluxul informaţional se transmite pe cale directă cât şi pe cea de reacţie ,

se numeşte sistem în circuit închis.

d. Comanda şi reglarea debitului de combustibil injectat în cilindrii motorului principal al

unei nave se face numai prin sistem închis

Item IV1. Semnalul la a cărui valoare trebuie să ajungă mărimea reglată se numeşte :

a. mărime de comandă

b. eroare

c. mărime de referinţă

d. mărime de execuţie

2. Termorezistenţele se realizează din:

a. materiale conductoare

b. materiale semiconductoare

c. materiale magnetice

d. materiale izolatoare.

3. Elementul de execuţie are rolul:

a. de a compara mărimea de reacţie cu mărimea de intrare

b. de a acţiona asupra instalaţiei tehnologice

c. de a da informaţii despre mărimea de ieşire

d. de a stabili mărimea de intrare a sistemului

Item VScrieţi, pe foaie, informaţia corectă care completează spaţiile libere

a) Termocuplurile sunt traductoare generatoare care transformă temperatura într-o .........

(1).........,

b) Elementul de execuţie pneumatic foloseşte ca agent motor … (2)… comprimat.

c) Performanţele unui traductor sunt cu atât mai ridicate cu cât ...........(3)............ este mai

mare.

d) Elementul de execuţie trebuie să aibă viteză de răspuns cât mai …(4)…


37

e) Instalaţia tehnologică este, în cazul general, un sistem supus unor acţiuni externe

numite….(5)…….şi acţiunii comenzii generate de regulator automat a cărui mărime de ieşire

este astfel reglată conform unui………(6)……...

f) Regulatoarele cu acţiune discretă prelucrează …..(7)……...

g) În funcţie de tipul mărimilor fizice de la intrarea şi ieşirea regulatoarelor automate , se

deosebesc RA electronice, ……(8)……sau pneumatice.

h) După modul de variaţie a mărimilor din sisteme, sistemele automate pot fi ……..(9)…... şi

discrete.

i) Perturbaţiile ….. ….(10)….modifică caracteristicile statice şi valorile parametrilor funcţionali

ai instalaţiei de automatizare

Rezolvare ItemiIPCT-MP :butoane –bloc logic-MP/telegraf-bloc logic-MP

PCC-MP:telegraf-comutator- bloc- logic-MP/

butoane-bloc logic-MP/potenţiometre-bloc logic-MP

II.1-g

2-h

3-e

4-a

5-f

6-b

7-c

III.

1. a) Regulatorul automat = Comparator + Amplificator + Element de comandă

b) Dispozitivul de automatizare = Comparator + Amplificator + Element de comandă +

Element de execuţie +Traductor

2. C-comparator,

A-amplificator,

T-traductor,


38

IA - instalaţia de automatizare,

Xi-mărime de intrare,

ε- semnal de eroare,

Xr-semnal de reacţie,

Xc-semnal de comandă

3. Comparatorul compară programul de lucru(de referinţă) cu mărimea de ieşire obţinută prin

intermediul traductorului.

Traductorul realizează convertirea unei mărimi fizice-de obicei neelectrică-în mărime de altă

natură fizică-de obicei electrică- proporţională cu prima.

4.a- F- Structura Sistemelor automate navale este determinată de scopul şi particularităţile

instalaţiei de automatizare

b- A,

c-A,

d-F- Comanda şi reglarea debitului de combustibil injectat în cilindrii motorului principal al

unei nave se face prin sistem închis sau prin sistem deschis

IV.1- c-mărime de referinţă

2- a. materiale conductoare

3 -b - de a acţiona asupra instalaţiei tehnologice

V. 1-tensiune,2-aerul, 3-liniaritatea, 4-mare, 5-perturbaţii, 6-element de execuţie,7-impulsuri,8-

hidraulice,9- continue,10- exterioare

8. ANEXE

ANEXA 1Instalaţie navală de semnalizare şi avertizare de incendiuAcest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de


ANEXA 2

Schema cinematică a unui vinci de ancoră cu acţionare elecromecanică


40

1-electromotor2-frână cu panglică

3-tambur de capăt pentru manevră4-barbotină5-reductor

6-acţionare manuală de avarie7-cuplaj cu gheare

ANEXA 3


41

Pornirea directă a motorului asincron trifazat a unui ventilator cu schimbarea sensului de rotaţie.

Schema de forţă.

Scheme de comandă.

Schimbarea sensului de rotaţiea)cu oprire b) fără oprire

ANEXA 4


42

Măsurarea grupei de conexiuni a unui transformator prin metoda directă

T- transformator de măsuratφ- cosfimetrul

R- reostat reglabil

ANEXA 5

Dispunerea elementelor componente ale Sistemului de supraveghere şi semnalizare de temperatură şi presiunila bordul unei nave comerciale

STAC- sistem de transfer a alarmei şi comenzii


43

ANEXA 6

CATARG

P U P A P O S T D E C O M A N D A P R O V A

C Â R M A P U N T E T I M O N E R I ET R I B O R D M O T O R N A V A L

A N C O R A C A B E S T A NB A B O R D P A L A N C

V I N C I T E U G A

ANEXA 7Schema bloc a Sistemului de comandă automată (SCA) pentru motoare principale tip

Siemens

ANEXA 8

SAN


45

9.BIBLIOGRAFIE

1. SABINA HILOHI, DOINIŢA GHINEA, NĂSTASE BICHIR, 2002, Elemente de comandă

şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată- manual pentru clasele a Xi-

a şi a XII-a, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică

2. TITI TURCOIU, GHEORGHE CATRINESCU,1984, Comanda, supravegherea şi

protecţia motorului naval- Bucureşti,Editura Tehnică

3. ANTON BEJAN,MIHAI BUJENIŢĂ, 1979, Dicţionar de marină- Bucutreşti, Editura

Militară

4. DUMITRU CĂLĂULEANU, ŞTEFAN STAN, EMILIAN BANU, FĂNICĂ DRĂGAN, 1981,

instalaţii electrice la bordul navelor- Bucureşti,Editura Tehnică


46

5. PAUL BUTUŞINĂ, PETRE CHIŢU,1989, Navigaţie şi aparate de navigaţie-manual

pentru clasa a XI-a licee industriale cu profil de marină –Bucureşti,Editura Didactică şi

Pedagogică

6. DAN HERNEA, LILIAN GHINDĂ,1981,Maşini şi instalaţii electrice navale şi portuale-

manual pentru licee cu profil de marină, clasa a XI-a-Bucureşti, Editura didactică şi

pedagogică

7. DAN HERDEA, STELIAN POPESCU, LILIAN GHINDĂ, 1989, Sisteme de acţionări

navale- manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a cu profil de marină, Bucureşti, Editura

didactică şi pedagogică

www.edu.ro, www.regielive.ro

www.ship-tehnology.com


47

http://www.ship-tehnology.com/

http://www.regielive.ro/

http://www.edu.ro/

Exploatarea instalatiilor electromecanice navale.doc

Documents

Transcript of Exploatarea instalatiilor electromecanice navale.doc