EXPERTIZĂ TEHNICĂ DE CALITATE A PROIECTELOR DE TIP CASH AND CARRY SELGROS ROMÂNIA

R - 1

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎNCONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

Calea Floreşti nr. 117, 3400 Cluj-Napoca - CP 801 OP 12Tel./Fax: +40.(0)64.425462, +40.(0)64.435.988

E-mail: [email protected], Website: www.incerc-cluj.ro

MEMBRĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANA PENTRU MEMBRĂ ÎN UNIUNEA MONDIALĂ PENTRU AGREMENTE TEHNICE ÎN CONSTRUCŢII AGREMENTE TEHNICE ÎN CONSTRUCŢII

UEAtc WFTAQ

EXPERTIZĂ TEHNICĂ DE CALITATE A PROIECTELOR DE TIPCASH AND CARRY SELGROS ROMÂNIA

BENEFICIAR: PLAN 31 RO SRL CLUJ-NAPOCA

Contract nr. 3526/2002

NOIEMBRIE 2002

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞIECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

COLECTIVUL DE ELABORAREA EXPERTIZEI

RESPONSABIL CONTRACT,Conf. dr. ing. Călin MIRCEA

EXPERT TEHNIC ATESTAT MLPTL,CP 1 ing. Ioan BOTEZ

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC FILIALĂ,Conf. dr. ing. Călin MIRCEA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞIECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

CONŢINUTUL EXPERTIZEI

RAPORT AL EXPERTIZEI TEHNICE DE CALITATE APROIECTELOR DE TIP CASH AND CARRYSELGROS ROMÂNIA

PAG. R-1÷÷÷÷20

ANEXA A1: EVOLUŢIA COMPARATIVĂ (B 60.50 ŞIPC 52 CU SECŢIUNE ECHIVALENTĂ) AEFORTURILOR ÎN ELEMENTELE ÎNCOVOIATEANALIZATE CONSIDERÂND REZISTENŢELECARACTERISTICE ALE MATERIALELOR

PAG. A1-1÷÷÷÷12

BULETIN DE ÎNCERCĂRI NR. 431/28.10.2002

R - 1

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

RAPORT AL EXPERTIZEI TEHNICE DE CALITATE APROIECTELOR DE TIP CASH AND CARRY

SELGROS ROMÂNIA

1 OBIECTUL EXPERTIZEI

Prezenta expertiză tehnică s-a întocmit la solicitarea beneficiarului

PLAN 31 RO SRL, în baza contractului de cercetare ştiinţifică nr. 3526/2002.

Obiectivul expertizei tehnice este verificarea calităţii şi performanţei tehnice a

proiectului tip 1185/AD1, elaborat de PLAN 31 RO SRL pentru halele de tip

Cash and Carry Selgros România.

Proiectul a fost verificat şi avizat favorabil din punctul de vedere al

rezistenţei şi stabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, de către

un verificator tehnic atestat MLPTL. La sesizarea ISCLPUAT, se cere

verificarea calităţii şi performanţei tehnice asigurate de proiectul tip având în

vedere prevederea în unele elemente structurale a unor armături din oţel beton

din import, care prezintă neconformităţi în raport cu standardele de fabricaţie

ale oţelului beton fabricat în România şi cu prevederile actului normativ

�Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru produsele

din oţel utilizate ca armături în structuri din beton�, indicativ ST 009-96,

publicată în Buletinul Construcţiilor vol. 11/1997 ca urmare a aprobării prin

Ordinul11/N/97.

Structura de rezistenţă a halelor executate în baza proiectului tip

1185/AD1, constă în cadre ortogonale spaţiale de beton armat şi precomprimat,

cu o dispunere regulată în plan orizontal. Cadrele au deschideri transversale

multiple de 24.0 m, o deschidere marginală de 12.0 m, respectiv travei de 10.2

m. Legat structural este prevăzut şi un corp tehnic cu deschideri transversale de

6.0 m şi travei de 5.10 m. În principal, regimul de înălţime al clădirilor este de

tip parter cu înălţimea utilă de 7.95÷8.06 m. Pe deschiderea marginală de 12.0

m şi la corpul tehnic regimul de înălţime este de tip P+1E. Stâlpii prefabricaţi

R - 2

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

sunt încastraţi în fundaţii pahar, iar riglele de acoperiş sunt realizate din beton

precomprimat şi sunt prinse articulat la faţa superioară a stâlpilor. În zonele

clădirii cu regim de înălţime P+1E, la nivelul planşeelor intermediare

(confecţionate din elemente prefabricate precomprimate Π cu suprabetonare,

respectiv cu predale de beton armat şi suprabetonare) sunt prevăzute rigle de

beton armat, de asemenea prinse articulat de stâlpi. Subansamblul de acoperiş

are ca şi elemente de rezistenţă riglele transversale de beton precomprimat,

pane de beton armat (prinse articulat, fără continuizare) şi un sistem de

contravântuiri metalice transversale şi longitudinale.

Având în vedere specificul situaţiei create prin construirea halelor în

baza proiectului tip 1185/AD1, investigaţiile realizate în prezenta expertiză

tehnică s-au desfăşurat pe două direcţii:

! analiza tehnică a proiectului tip prin prisma calităţii materialelor puse în

operă şi impactului pe care acestea îl au asupra asigurării modului de cedare şi

ductilităţii structurale, fenomen şi caracteristică deosebit de importante pentru

halele construite în amplasamente cu un înalt potenţial seismic.

! analiza procedurală privind utilizarea unor materiale de construcţii

neconforme cu standardele şi normele româneşti.

Responsabilitatea satisfacerii gradului de siguranţă structurală, specific fiecărui

amplasament, prevăzut de standardele şi normativele de proiectare în vigoare în

România la data avizării proiectului, aparţine în exclusivitate proiectantului şi

verificatorului tehnic atestat MLPTL si nu face obiectul prezentei expertize;

2 ANALIZA TEHNICĂ

2.1 Aspecte preliminare

Din punct de vedere constructiv, soluţia adoptată prin proiectul tip

1185/AD1 este larg utilizată la acest tip de clădiri, asigurând desfăşurarea

optimă a activităţilor şi proceselor (comerciale, de depozitare şi administrative)

specifice funcţiunii, prin adoptarea unor trame cu deschideri medii. Din punctul

de vedere al comportării structurale, soluţia constructivă prevăzută de proiectul

R - 3

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

tip este corectă pentru acest gen de clădiri (cu deschideri medii şi suprafaţă

construită mare). Deşi nu permite redistribuiri spectaculoase de eforturi,

rigidizarea cu penduli la acţiunile orizontale ce acţionează în regim dinamic

permite un control riguros al distribuţiei eforturilor, aspect care în proiectarea

curentă nu ar putea fi controlat în cazul deschiderilor medii prin creşterea

gradului de nedeterminare statică. Astfel de soluţii s-au executat cu succes şi în

ţări ca Japonia, Italia, Grecia şi Turcia, ţări caracterizate de puternice acţiuni

seismice. În aceste condiţii, singurele elemente care fac parte din structura

antiseismică (cu rol de absorbţie şi disipare a energiei induse de cutremure)

sunt stâlpii cadrelor.

Ca urmare a studiului documentaţiei tehnice pusă la dispoziţie de

beneficiar, s-a constatat că în proiect sunt prevăzute ca armături de rezistenţă şi

constructive bare din oţel beton din import fabricate în Ungaria, de tip B 60.50

şi BHB 55.50, confecţionate în baza standardelor maghiare de stat MSZ 339-87

(pentru B 60.50), respectiv MSZ 982-87 (pentru BHB 55.50).

Oţelul beton B 60.50, este prevăzut în armăturile longitudinale, de

rezistenţă şi constructive, iar oţelul beton de tip BHB 55.50 este prevăzut în

armături transversale. Aceste armături au fost prevăzute pentru următoarele

elemente:

! grinzile din beton precomprimat din seriile G 4100, G 4102, 4104, 4106 şi

4110; în acestea, introducerea stărilor de eforturi iniţiale se efectuează cu

toroane preîntinse de tip TBP 9 şi TBP 12, iar barele din B 60.50 îndeplinesc

rolul de armături pasive;

! grinzile de beton armat din seriile G 4200, G 4202, G 4204, G 4206,

G 4208, G 4210, G 4212;

! grinzile cu secţiune mixtă (beton prefabricat şi monolit) din seriile G 4400,

G 4402, G 4404, G 4480, G 4482, G 4484, G 5012, G 5014, G 5016, G 5018, G

5020, G 5022, G 5024, G 5026, G 5030, G 5032 şi G 5050;

! panele de beton armat din seriile 4300, 4302, 4304, 4310, 4312, 4500, 4504,

4510, 4512, 4514, 4516, 5002, 5004, 5006, 5008.

R - 4

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

2.2 Evaluarea armăturilor din import

Pentru identificarea proprietăţilor mecanice ale armăturilor s-au

consultat standardele maghiare de produs MSZ 339-87, respectiv MSZ 982-87,

şi s-au efectat teste experimentale. Testele au fost efectuate în cadrul INCERC

filiala Cluj-Napoca (figura R.1) şi au avut ca scop stabilirea neconformităţilor

acestor tipuri de armături în raport cu cerinţele mecanice esenţiale prevăzute de

ST 009-96:

! încadrarea în clasa de rezistenţă stabilită;

! încadrarea raportului între valoarea caracteristică a rezistenţei la rupere şi

limita de curgere (Fmk/Fyk) în limitele stabilite;

! asigurarea comportării bune la indoire;

! asigurarea modulului de elasticitate la valoarea stabilită.

Fig. R.1 Încercarea la tracţiune a armăturilor din import

Deoarece elementele structurale analizate nu sunt solicitate la oboseală,

nu s-a efectuat verificarea asigurării comportării bune la oboseală.

Încercările efectuate (vezi Buletinul de Încercări nr. 431/28.10.2002)

arată că aceste armături se înscriu în parametrii prevăzuţi de standardele de

fabricaţie maghiare. Pe scurt, caracteristicile mecanice garantate ale oţelurilor

beton analizate sunt:

! B 60.50:

- limita de curgere Fyk=Fy0.5= 490 N/mm2;

- rezistenţa la rupere Fmk = 590 N/mm2;

- alungirea unitară la rupere εm ≥ 18 %;

R - 5

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

! BHB 55.50:

- limita de curgere Fyk=Fy0.5= 500 N/mm2;

- rezistenţa la rupere Fmk = 560 N/mm2;

- alungirea unitară la rupere εm ≥ 10 %.

La încercările de îndoire la 180° nu au apărut fisuri şi crăpături vizibile,

iar la încercarea de îndoire-dezdoire (45°-23°) caracteristicile mecanice s-au

păstrat şi forma a rămas aceeaşi.

În raport cu cerinţele mecanice esenţiale prevăzute de ST 009/96, se

constată:

! armăturile din oţel beton B 60.50 şi BHB 50.55 se încadrează în clasa II-a

de rezistenţă (rezistenţă medie);

! rapoartele Fmk/Fyk au valorile de 1.20 la B 60.50, respectiv 1.12 la BHB

55.50, astfel încât având în vedere alungirile minime la rupere (18 % la B 60.50

şi 10 % la BHB 55.50) armăturile se încadrează în clasa medie de ductilitate;

! armăturile au o bună comportare la îndoire;

! având în vedere că standardele maghiare de fabricaţie prevăd ca limite de

curgere eforturile corespunzătoare unei deformaţii plastice de 0.5 % în loc de

0.2 % cât consideră normele româneşti, modulul de elasticitate al barelor se

poate considera egal cu 200,000 N/mm2, valoare medie recomandată şi de

Eurocode 2.

Considerând valorile factorilor de profil, prezentate comparativ în

tabelul R.1 cu cele prevăzute de ST 009-96, armăturile din oţel beton B 60.50

se încadrează în clasa armăturilor de înaltă aderenţă, iar armăturile din oţel

beton BHB 55.50, care sunt amprentate la rece, pot fi considerate ca armături

netede.

Neconformităţile proiectului tip 1185/AD1 în raport cu prevederile

specificaţiei ST 009-96 sunt:

Tab. R.1 Factorii de profil ai armăturilor din oţel beton din importDiametrul nominal [mm] 5÷6 6.5÷8.5 9÷10.5 11÷40

fr - B 60.50 - 0.078 > 0.034 0.072 > 0.052 0.076 > 0.056fr - BHB 55.50 0.038 < 0.039 0.038 > 0.034 0.038 < 0.052 0.045 < 0.056

R - 6

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

! înglobarea ca armături de rezistenţă şi constructive în grinzile de beton

armat, respectiv ca armături pasive în grinzile de beton precomprimat a barelor

din oţel beton B 60.50 (care se încadrează în clasa II-a de rezistenţă şi clasa de

ductilitate medie), în acestea fiind recomandate produse din clasa II-a de

rezistenţă şi clasa de ductilitate ridicată;

! înglobarea ca armături transversale în grinzile de beton armat şi

precomprimat a armăturilor din oţel beton BHB 55.50 (care se încadrează în

clasa II-a de rezistenţă şi clasa de ductilitate medie), pentru acestea fiind

recomandate produse din clasa de rezistenţă I, indiferent de clasa de ductilitate.

2.3 Impactul armăturilor longitudinale de tip B 60.50 asupra modului de cedare şi ductilităţii elementelor încovoiate

Riglele de beton armat şi precomprimat, precum şi panele de beton

armat ale acoperişului, sunt elemente neparticipante la structuri antiseismice

(vezi STAS 10107/0-90 punctul 1.2.5.3). În consecinţă, conformarea şi

dimensionarea acestora se raportează sarcinilor graviţionale cu intensităţile de

calcul specifice grupării fundamentale de încărcări.

Pentru cuantificarea influenţei caracteristicilor armăturii din import, de

tip B 60.50, asupra modului de cedare al elementelor încovoiate proiectate, s-au

efectuat calcule neliniare considerând modelele constitutive determinate în

baza proprietăţilor caracteristice (minim garantate) ale materialelor. Pentru a

avea un sistem de referinţă obiectiv, calculele s-au efectuat şi pe elemente

fictive, în care armăturile din B 60.50 s-au echivalat (în baza criteriului

rezultantei asociate efortului de curgere) cu armături de tip PC 52.

Calculele s-au efectuat pe elementele considerate având cea mai mare

pondere în cadrul proiectului, şi cu secţiunile transversale (vezi figura R.2)

având un mare grad de repetabilitate printre celelalte tipuri de elemente:

grinzile din beton precomprimat G 4100 şi G 4110, grinzile de beton armat

G 4200 şi G 5012, respectiv panele de beton armat 4300 şi 4310.

În figurile R.3 şi R.4 sunt prezentate modelele constitutive ale

materialelor structurale, etalonate în baza rezistenţelor caracteristice.

R - 7

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Beton: C 40/50 (în exploatare)C 30/37 (la transfer)

Armături 27 TBP 122 TBP 914 ∅ 20 B 60.502 ∅ 16 B 60.508 ∅ 12 B 60.50

h/L=1/19

60

1,250

Beton: C 40/50 (în exploatare)C 25/30 (la transfer)

Armături 10 TBP 122 TBP 94 ∅ 20 B 60.506 ∅ 16 B 60.5010 ∅ 12 B 60.50

h/L=1/9.5

60

1,250

G 4100 G 4110

Beton: C 25/30Armături 3 ∅ 16 B 60.50

2 ∅ 12 B 60.504 ∅ 8 B 60.50

h/L=1/10

30

60


4 ∅ 10 B 60.50h/L=1/10

45

60

G 4200 G 5012


2 ∅ 20 B 60.502 ∅ 16 B 60.50

h/L=1/17

14

60

26


2 ∅ 20 B 60.502 ∅ 16 B 60.50

h/L=1/17

14

60

26

Pană 4300 Pană 4310

Fig. R.2 Caracteristicile secţiunilor transversale considerate

R - 8

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.3 Diagramele constitutive ale oţelurilor, obţinute în baza rezistenţelor caracteristice

R - 9

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.4 Diagramele constitutive ale betoanelor, obţinute în baza rezistenţelor caracteristice

Calculele incrementale s-au efectuat pe schema incrementală tradiţională

Newton-Raphson (figura R.5), iar la elementele de beton precomprimat G 4100

şi G 4110 au avut un caracter biografic, considerând pierderi de tensiune în

armăturile active cu valori de 15 %, specifice acestei categorii de elemente.

P

uu0 u1 u2 u3

∆u0 ∆u1 ∆u2

0P∆1P∆

2P∆

Fig. R.5 Metoda incrementală tradiţională "Newton-Raphson"

Rezultatele calculelor sunt sintetizate în graficele moment-curbură

prezentate în figurile R.6 şi R.7, iar în Anexa A1 sunt prezentate principalele

etapele de solicitare în elemente.

R - 10

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.6 Relaţiile moment-curbură obţinute considerând rezistenţele caracteristice ale materialelor (I)

R - 11

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.7 Relaţiile moment-curbură obţinute considerând rezistenţele caracteristice ale materialelor (II)

R - 12

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

În tabelul R.2 sunt prezentate sintetic datele comparative obţinute cu

cele două tipuri de oţeluri (PC 52 şi B 60.50). Atât în cazul elementelor de

beton precomprimat cât şi al celor de beton armat, indiferent de tipul de oţel,

ruperea are loc corect, prin cedarea betonului comprimat după intrarea în

curgere a armăturii pasive întinse. Rapoartele între momentul de fisurare (Mfe)

şi de cedare (Mre) au valori practic egale pentru cele două calităţi de oţel pasiv.

În consecinţă, sub aspectul modului de cedare, armăturile din import nu

influenţează negativ calitatea elementelor.

Tab. R.2 Rezultatele sintetice ale analizelor neliniare pentru modul de cedare

Φr × 10-6

[mm-1]Mfe/Mre

Μ re[kNm]Elementul

PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50Modul de cedare

G 4100(BAP) 3.981 4.110 0.74 0.75 5,832 5,861

Cedarea betonului dupăintrarea în curgere aarmăturii pasive

G 4110(BAP) 8.258 8.058 0.67 0.66 3,566 3,591

Cedarea betonului dupăintrarea în curgere aarmăturii pasive

G 4200(BA) 57.876 53.318 0.20 0.19 191 194

Cedarea relativ simultanăa armăturii întinse şi abetonului comprimat

G 5012(BA) 22.899 23.107 0.11 0.11 620 620

Cedarea betonului dupăintrarea în curgere aarmăturii întinse

Pana 4300(BA) 15.463 16.048 0.06 0.05 713 720


Pana 4310(BA) 16.361 16.220 0.07 0.07 517 517


Studiul ductilităţii elementelor încovoiate s-au efectuat considerând

caracteristicile medii de rezistenţă ale oţelului şi betonului (rezistenţele

cilindrice medii), modelele constitutive fiind prezentate în figurile R.8 şi R.9.

Calculele incrementale s-au efectuat prin aceeaşi tehnică tradiţională Newton-

Raphson şi în aceleaşi ipoteze ca şi în studiul modului de cedare. Rezultatele

sunt prezentate sub forma relaţiilor moment-curbură în figurile R.10 şi R.11, iar

sintetic în tabelul R.3. În tabelul R.4 sunt prezentaţi şi factorii de ductilitate de

deplasare (∆f), obţinuţi prin calcule simplificate în domeniul plastic (pe

mecanismul de cedare) în funcţie de factorii de ductilitate de curbură (∆Φ) şi

deschiderile elementelor analizate.

R - 13

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.8 Diagramele constitutive ale oţelurilor, obţinute în baza rezistenţele medii

R - 14

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.9 Diagramele constitutive ale betoanelor, obţinute în baza rezistenţelor cilindrice medii

Tab. R.3 Rezultatele sintetice ale analizelor neliniare pentru studiul ductilităţiiMce

[kNm]Φc × 10-6

[mm-1]Φr × 10-6

[mm-1]Μ re

[kNm] ∆Φ=Φr/ΦcElementul

PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50

G 4100(BAP) 5,469 5,551 3.295 3.839 10.702 10.735 6,350 6,302 3.25 2.80

G 4110(BAP) 2,843 2,998 2.562 3.410 11.810 11.932 3,404 3,402 4.66 3.50

G 4200(BA) 198 196 5.414 6.403 52.947 47.796 231 224 9.78 7.46

G 5012(BA) 705 721 5.632 7.578 26.425 25.461 766 755 4.69 3.36

Pana 4300(BA) 803 789 7.351 8.878 16.368 17.153 861 843 2.26 1.93

Pana 4310(BA) 577 579 6.175 7.787 26.281 22.900 648 636 4.256 2.94

Tab. R.4 Factorii de ductilitate de deplasare(EI)c

[kNm2]fc

[mm]fr

[mm]∆f= fr/fcElementul L

[m] PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50 PC 52 B 60.50G 4100 (BAP) 23.60 1,659,788 1,445,949 191 223 621 623 3.248 2.796G 4110 (BAP) 11.58 1,109,680 879,179 36 48 165 167 4.610 3.499G 4200 (BA) 5.78 36,572 30,611 19 22 184 166 9.780 7.465G 5012 (BA) 5.75 125,178 95,144 19 26 91 88 4.697 3.360

Pana 4300 (BA) 9.90 109,237 88,871 75 91 167 175 2.227 1.932Pana 4310 (BA) 9.90 93,441 74,355 63 80 268 234 4.256 2.941

R - 15

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.10 Relaţiile moment-curbură obţinute considerând rezistenţele medii ale materialelor (I)

R - 16

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Fig. R.11 Relaţiile moment-curbură obţinute considerând rezistenţele medii ale materialelor (II)

R - 17

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Aşa cum tabelele R.3 şi R.4 pun în evidenţă, factorii de ductilitate sunt

mai scăzuţi în cazul utilizării oţelurilor de import. Dacă la elementele care fac

parte din structurile antiseismice valorile acceptabile ale factorului de

ductilitate la săgeată sunt ∆f=4÷6 (aşa cum se observă în tabelul R.4, astfel de

valori sau valori superioare se pot obţine şi cu oţelul beton B 60.50), la

elementele neparticipante la structuri antiseismice se pot accepta valori mult

mai mici (elementele analizate prezintă mecanisme de cedare cu un grad de

libertate cinematică, iar în acest caz ductilitatea lor este de importanţă

secundară, deoarece nu au loc redistribuiri de eforturi). La acţiuni seismice,

aceste elemente lucrează în domeniul elastic, iar mecanismul de cedare se

formează doar sub sarcini gravitaţionale. La dimensionarea acestor elemente

trebuie avute în vedere următoarele criterii:

! rezistenţă şi stabilitate laterală: pentru secţiunile elementelor adoptate în

proiect, acest criteriu este satisfăcut prin utilizarea armăturilor din import;

! rezistenţă la foc: tipul armăturii utilizate nu influenţează practic

comportarea în condiţii de incendiu a elementelor;

! durabilitate: utilizarea materialelor de calitate superioară şi implicit cu

rezistenţe mecanice superioare, asigură o durabilitate superioară a elementelor

(factorul de durabilitate);

! greutate redusă: rezolvarea acestor elemente cu greutăţi cât mai reduse

conduce la forţe inerţiale mai reduse, reducând vulnerabilitatea structurii la

aţiuni de tip seism (utilizarea armăturilor din PC 52 necesită practic secţiuni

mai mari, care ar conduce la sarcini permanente şi acţiuni orizontale cu valori

mai mari).

Analizând datele din tabelul R.4, se observă că prin utilizarea

armăturilor din import se pot obţine factori de ductilitate de deplasare (indicator

al gradului de avertizare la cedare) cu valori suficiente, în funcţie de procentele

de armare adoptate (diferenţele în raport cu oţelul PC 52 se datorează în primul

rând considerării unui modul de elasticitate mai acoperitor la oţelul B 60.50 şi

nu deformaţiei specifice ultime minim garantate). Exemplu pozitiv în acest sens

poate fi menţionată grinda G 4200, unde prin utilizarea B 60.50 se obţine un

R - 18

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

factor de aproximativ 7.5, compatibil chiar şi cu elementele la care au loc

redistribuiri de eforturi în domeniul post-elastic de comportare structurală.

2.4 Impactul armăturilor transversale de tip BHB 55.50asupra asigurării siguranţei la acţiunea forţei tăietoare

În figura R.12 sunt prezentate comparativ diagramele caracteristice ale

oţelurilor BHB 55.50 şi OB 37 (curent utilizat în armăturile transversale din

România).

Având în vedere că cedarea elementelor de beton armat din acţiunea

forţei tăieroare are oricum un caracter casant, faptul că armăturile de tip BHB

55.50 au o rezistenţă superioară şi o ductilitate mai redusă (ST 009-96 nu

impune limită de ductilitate la aceste armături) nu este de natură să reducă

gradul de siguranţă efectiv al elementelor. În plus, prin asigurarea aderenţei

superioare datorate amprentelor realizate la rece, influenţa armăturilor BHB

55.50 devine pozitivă în asigurarea siguranţei la acţiunea forţei tăietoare.

Fig. R.12 Diagramele constitutive ale oţelurilor BHB 55.50 şi OB 37

3 ANALIZA PROCEDURALĂ

Specificaţia tehnică ST 009-96, care reglementează cerinţele şi criteriile

de performanţă pentru produsele din oţel utilizate ca armături în construcţii,

prevede, la punctul 1.6 aliniatul h, următorul mod de tratare a neconformităţilor

armăturilor în ceea ce priveşte utilizarea:

R - 19

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

! utilizarea cu avizul proiectantului la construcţii sau elemente de construcţie

pentru care caracteristicile neconforme nu influenţează negativ comportarea

sub acţiuni previzibile;

! interzicerea utilizării.

La data elaborării proiectului, HG 766/97 �Hotărâre pentru aprobarea

unor regulamente privind calitatea în construcţii� anexa nr. 5 cap. I art. 1

prevedea emiterea de agremente tehnice, ca documente de evaluare a aptitudinii

la utilizare a unor produse, procedee sau echipamente pentru care nu există şi

nu pot fi încă elaborate standarde naţionale sau reglementări oficiale

(normative, standarde de ramură, proiecte tip). Existenţa agrementului tehnic

constituie, aşa cum este stipulat în articolul 3 al aceluiaşi capitol, o condiţie

obligatorie pentru furnizarea şi utilizarea de produse noi în construcţii. În

aceste condiţii, Comisia Naţională pentru Agrement Tehnic în Construcţii

considera că pentru oţelul beton nu se emit agremente tehnice, deoarece pentru

acest produs există standarde naţionale (chiar dacă acestea sunt standarde de

produs, elaborate pentru anumite tipuri de oţel beton).

Analizând cele două documente oficiale rezultă o necorelare a acestora

cu privire la utilizarea oţelului beton care se abate de la standardele de produs

naţionale. Având în vedere caracterul de generalitate al HG 766/97, se înţelege

că decizia de utilizare a unor armături neconforme cu ST 009-96, dacă acestea

nu influenţează negativ comportarea sub acţiuni previzibile, aparţine

proiectantului potrivit punctului 1.6 aliniatul h din ST 009-96, singurul paragraf

care reglementează specific această problemă.

HG 766/97 a fost modificat şi completat recent prin HG 675/3.07.2002,

astfel încât art. 1 din anexa nr. 5 are următorul cuprins: �Agrementul tehnic este

aprecierea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra

aptitudinii de utilizare, în conformitate cu cerinţele legii calităţii în construcţii,

a unor noi produse, procedee sau echipamente, denumite în continuare

produse, pentru care nu există şi nu pot fi încă elaborate standarde naţionale

sau alte reglementări tehnice oficiale, sau pentru care există astfel de

standarde şi reglementări, dar produsele nu se încadrează în cerinţele

R - 20

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

acestora, diferenţa influenţând una din cerinţele prevăzute la art. 5 din Legea

nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.� Astfel, în contextul creat după

data de 11.07 2002 (data publicării în Monitorul Oficial a HG 675), rezultă

posibilitatea emiterii de agremente tehnice şi pentru produsele de tip oţel beton.

4 CONCLUZII

În final, se pot formula următoarele concluzii:

! utilizarea oţelului tip B 60.50 în armăturile longitudinale de rezistenţă şi a

oţelului BHB 55.50 în armăturile transversale a elementelor structurale

prevăzute în proiectul tip 1185/AD1 nu este de natură a influenţa negativ

comportarea structurii sub acţiuni previzibile;

! la data elaborării proiectului tip 1185/AD1 nu era necesară agrementarea

oţelurilor beton din import; începând cu data de 11.07.2002 agrementarea

oţelurilor beton din import este posibilă, dar nu obligatorie;

! pentru reglementarea utilizării oţelurilor de import (neconforme în raport cu

ST 009-96) în structuri care necesită măsuri mai deosebite privind asigurarea

ductilităţii (posibilitate de loc de neglijat în condiţiile unei legislaţii tehnice

care urmează a suferi în continuare transformări importante), este necesar:

- fie să se elaboreze o specificaţie tehnică mai clară şi norme de

proiectare care să ia în considerare şi oţelurile beton cu rezistenţe

superioare (aceste reglementări trebuie să conţină prevederi speciale

pentru a se asigura capacitatea de deformare în domeniul postelastic,

mai ales în condiţiile când structurile sunt analizate în condiţiile Stării

Limită de Rezistenţă şi Stabilitate prin calcule simplificate în domeniul

plastic),

- fie să se adopte codul de proiectare Eurocode 2 şi norma de produs EN

10138.

Responsabil contract, Expert tehnic atestat MLPTL,

conf. dr. ing. Călin MIRCEA ing. Ioan BOTEZ

ANEXA A1

EVOLUŢIA COMPARATIVĂ (B 60.50 ŞI PC 52 CU SECŢIUNE ECHIVALENTĂ) AEFORTURILOR ÎN ELEMENTELE ÎNCOVOIATE ANALIZATE CONSIDERÂND

REZISTENŢELE CARACTERISTICE ALE MATERIALELOR

A1 - 1

EXPERTIZĂ TEHNICĂ ANEXA A1

Fig. A.1 Evoluţia eforturilor în grinda precomprimată G 4100

A1 - 2


Fig. A.2 Evoluţia eforturilor în grinda precomprimată G 4100 în ipoteza armăturii pasive echivalente din oţel PC 52 (în loc de oţel B 60.50)

A1 - 3


Fig. A.3 Evoluţia eforturilor în grinda precomprimată G 4110

A1 - 4


Fig. A.4 Evoluţia eforturilor în grinda precomprimată G 4110 în ipoteza armăturii pasive echivalente din oţel PC 52 (în loc de oţel B 60.50)

A1 - 5


Fig. A.5 Evoluţia eforturilor în grinda G 4200

A1 - 6


Fig. A.6 Evoluţia eforturilor în grinda G 4200 în ipoteza armăturii pasive echivalente din oţel PC 52 (în loc de oţel B 60.50)

A1 - 7


Fig. A.7 Evoluţia eforturilor în grinda G 5012

A1 - 8


Fig. A.8 Evoluţia eforturilor în grinda G 5012 în ipoteza armăturii pasive echivalente din oţel PC 52 (în loc de oţel B 60.50)

A1 - 9


Fig. A.9 Evoluţia eforturilor în pana 4300

A1 - 10


Fig. A.10 Evoluţia eforturilor în pana 4300 în ipoteza armăturii pasive echivalente din oţel PC 52 (în loc de oţel B 60.50)

A1 - 11


Fig. A.11 Evoluţia eforturilor în pana 4310

A1 - 12


Fig. A.12 Evoluţia eforturilor în pana 4310 în ipoteza armăturii pasive echivalente din oţel PC 52 (în loc de oţel B 60.50)

Tel./fax: +40.(0)264.425.462, +40.(0)264.425.988 Tel.:+40.(0)788.332.547 www.incerc-cluj.ro e-mail: [email protected]

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎNCONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

FILIALA CLUJ-NAPOCA117 Calea Floreşti, 3400 Cluj-Napoca, ROMÂNIA CP-801

AUTORIZATIE: 100.5.1.024/2000

BULETIN de INCERCARI

Nr. 431/28.10.2002

BENEFICIAR: S.C. ASA CONS RO S.R.L., 4300 Targu Mures, str. Postei nr. 3, Tel. 21 86 13; Fax: 16 82 29 SECTIA DE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT – Turda B-dul 22 Decembrie 1989, nr. 27, Tel. 31 26 20; Fax 43 24 21

Nr. CONTRACT: 3556/2002

DATE IDENTIFICARE/DESCRIERE MATERIAL/NR.PROBE-EPRUVETEBare de otel beton produse in Ungaria:

B 60.50 φφφφ 20 MSZ 339-87;B 60.50 φφφφ 16 MSZ 339-87;B 60.50 φφφφ 10 MSZ 339-87 ;

BHB 55.50 φφφφ 10 MSZ 982-82;BHB 55.50 φφφφ 8 MSZ 982-82;BHB 55.50 φφφφ 6 MSZ 982-82;

PROCEDURA DE PRELEVARE: Probele au fost prelevate de catre beneficiar si au fost primitein laborator cu Procesul verbal nr. 180 din 31.07.2002.

Data intrarii probei in laborator: 31.07.2002Data inceperii incercarilor: 11.10.2002Data terminarii incercarilor: 14.10.2002

INCERCARI SOLICITATE/COD INCERCARE/STAS-PROCEDURA TEHNICA:Determinarea comportarii la tractiune –. STAS 6605-78, SR EN 10002-1 :1995

(PTE 4.9.-IME-13/01.04)Incercarea la indoire la rece – SR ISO 7438 :1993 (PTE 4.9.-IME-13/01.03)Incercarea la indoire-dezdoire – ISO 6605 :1993

INCERCARI EFECTUATE IN LABORATORUL INCERC CLUJCONTINE: 5 pag. Pag. 1/5

Acest document este proprietatea INCERC Cluj si a beneficiarului pentru care a fost emis.Utilizarea informatiilor sau reproducerea partia a documentului de catre o terta parte, este ilegala prin nerespectareadreptului de proprietate.

inccj 4.10-01.01.Ed.1.Rev.1

Andrei G Fratila

Pag. 2 din 5REZULTATE OBTINUTE

1.Determinarea comportarii la tractiune

Exprimarea rezultatelor:

- Limita de curgere superioara: RFS

N mmeHc=0

2( / )

- Rezistenta la tractiune: RFS

N mmmm=0

2( / )

- Alungirea procentuala dupa rupere: AL L

Lu

50

0100=

−. (%)

In care:Fc – forta de curgere aparenta (prima scadere a fortei)(N);Fm – forta de rupere (N);S0 – aria sectiunii transversale a epruvetei (mm2); in cazul otelului cu profil periodic:

Sm

Lx0 =ρ

, in care m = masa cantarita aepruvetei (g);

L = lungimea epruvetei (mm); ρ = 0.00785 - densitatea materialului (g/mm2);

L0 – lungimea initiala intre repere (mm);Lu – lungimea ultima intre repere (mm).

2.Incercarea la indoire la rece

Norma de încercare: PTE-4.9-IME-13/01.03Exprimarea rezultatelor:Dupa indoirea la un unghi de 1800, (pe un dorn de diametru stabilit de standardul de produs),se urmareste aparitia eventualilor fisuri

3.Incercarea la indoire-dezdoire

Norma de încercare ISO 6605 :1993Exprimarea rezultatelor:Dupa indoirea la un unghi de 450, (pe un dorn de diametru stabilit de standardul de produs), seface dezdoirea la un unghi de 230 si se urmareste aparitia eventualilor fisuri

Rezultate obtinute:1.Determinarea comportarii la tractiune

Tip otel beton : B 60.50 φφφφ 20 – UNGARIANumar epruveta Valoare medieCaracteristica UM

1 2Masa g 1485 1540Lungime mm 600 617Aria initiala a sectiunii mm2 315,29 317,95Lungimea initiala intre repere mm 100 100Lungimea ultima intre repere mm 126 125Forta de curgere N 180000 181000Forta de rupere N 210000 212000Limita de curgere superioara N/mm2 570,90 569,27 570,13Rezistenta la tractiune N/mm2 666,06 666,76 666,41Alungirea procentuala dupa rupere % 26,00 25,00 25,50

ReH N/mm2 min. 490Rm N/mm2 min.590

Valori admisibileconform MSZ 339-87

A5 % min. 18

Pag. 3 din 5





A5 % min. 18





A5 % min. 18

Tip otel beton : BHB 55.50 φφφφ 10- UngariaNumar epruveta Valoare medieCaracteristica UM




A5 % min. 10

Pag. 4 din 5

Tip otel beton : BHB 55.50 φφφφ 8 - UngariaNumar epruveta Valoare medieCaracteristica UM




A5 % min. 10

Tip otel beton : BHB 55.50 φφφφ 6 - UngariaNumar epruveta Valoare medieCaracteristica UM




A5 % min. 10

2.Incercarea la indoire la receTip otel beton Diametrul

nominal,d,mm

Unghiulde

indoire

Diametruldornului,

Observatii

B 60.50 φ 20 MSZ 339-87 20 1800 3d Nu apar fisuri vizibileB 60.50 φ 16 MSZ 339-87 16 1800 3d Nu apar fisuri vizibileB 60.50 φ 10 MSZ 339-87 10 1800 3d Nu apar fisuri vizibileBHB 55.50 φ 10 MSZ 982-82 10 1800 5d Nu apar fisuri vizibileBHB 55.50 φ 8 MSZ 982-82 8 1800 5d Nu apar fisuri vizibileBHB 55.50 φ 6 MSZ 982-82 6 1800 5d Nu apar fisuri vizibile

Conditii de admisibilitate, conform SR ISO 7438 :1993 : lipsa fisurilor vizibile, fara mijloace speciale de marire.

3.Incercarea la indoire-dezdoireTip otel beton Diametrul

nominal,d,mm

Unghiul deindoire

Unghiul dedezdoire

Diametruldornului,

(mm)

Observatii

B 60.50 φ 20 MSZ 339-87 20 450 230 8d (160) Nu apar fisuri vizibileB 60.50 φ 16 MSZ 339-87 16 450 230 6d (100) Nu apar fisuri vizibileB 60.50 φ 10 MSZ 339-87 10 450 230 5d (50) Nu apar fisuri vizibileBHB 55.50 φ 10 MSZ 982-82 10 450 230 5d (50) Nu apar fisuri vizibileBHB 55.50 φ 8 MSZ 982-82 8 450 230 5d (40) Nu apar fisuri vizibileBHB 55.50 φ 6 MSZ 982-82 6 450 230 5d (30) Nu apar fisuri vizibile

Pag. 5 din 5

Conditii de admisibilitate, conform ST 009/1996: lipsa fisurilor, crapaturilor vizibile cu ochiul liber.

OBSERVATII:.

- Rezultatele incercarilor se refera la esantioanele de produse luate in studiu.- Reproducerea Buletinului de incercare se poate face numai in intregime.- Declaram pe proprie raspundere ca incercarile nu s-au efectuat sub presiune de nici o forma.

INTOCMIT SEF PROFIL SEF LABORATOR RESPONSABIL

CONTRACT

Ing. Szilagyi Henriette Ing. Dorin Fulea Ing. Ana Cosma Ing. Enyedi Carol

DIRECTOR

Conf. Dr. Ing. Calin Mircea

EXPERTIZĂ TEHNICĂ DE CALITATE A PROIECTELOR DE TIP CASH AND CARRY SELGROS ROMÂNIA

Documents

Transcript of EXPERTIZĂ TEHNICĂ DE CALITATE A PROIECTELOR DE TIP CASH AND CARRY SELGROS ROMÂNIA