EXPERTIZA CAPACITATII DE MUNCA IN BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICAEXPERTIZA MEDICALA A CAPACITATII DE MUNCA
Form de asisten medico- social care evalueaz prin metode i tehnici specifice capacitatea de munc a persoanelor cu diferite tulburri morfologice i funcionale, in vederea compensarii prin asigurari sociale.
Populaia int - persoane cu:
→concediu medical prelungit (ITM)
În expertiza medical i recuperarea capacitii de munc se folosesc terminologie i tehnici de evaluare specifice :
1.Diagnosticul funcional (specific expertizei medicale a capacitii de munc):
Se bazeaz pe elemente clinice i rezultatele investigaiilor de laborator.
Exprim severitatea tulburrilor funcionale i mecanismele prin care se produc.
Permite evaluarea restantului funcional i a mecanismelor funcionale care pot interveni compensator.
Se coreleaz cu incapacitatea adaptativ i gradul de invaliditate
2. Deficiena funcional:
se regsete în formularea diagnosticului funcional;
se coreleaz cu incapacitatea adaptativ i gradul de invaliditate;
3. Incapacitatea adaptativ :
este generat de tulburri morfologice i funcionale diverse ;
exprim limitele persoanei în efortul de a se adapta la mediul natural i social;
se exprim procentual în cadrul unui sistem de cuantificare
4. Capacitatea de munc :
se exprim ca un raport între posibilitile biologice individuale (evaluate strict din punct de vedere medical) i solicitarea profesional (ca element medico-social)
Factorii care influeneaz capacitatea de munc limitativ/ stimulativ
1. Factori biologici i psiho- comportamentali individuali;
2. Starea de sntate
a. profesionali -pregtire profesional, cota social a profesiei, condiia de munc,sistemul de retribuire, relaii interumane,etc.
b. extraprofesionali-familie,locuin, transport, obiceiuri nocive, viaa social, timp liber, etc.
Gradele de invaliditate
Invaliditatea de gradul I- pierderea total a capacitii de munc, a capacitii de autoservire – necesit asistent personal permanent;
Invaliditatea de gradul II –pierderea total a capacitii de munc, capacitate de autoservire conservat;
Invaliditatea de gradul III –pierderea a cel puin jumtate din capacitatea de munc; poate lucra cu program redus , în locuri de munc adecvate.
Relaia” deficien funcional- inacapacitate adaptativ- grad de invaliditate „este reprezentat pe o scal negativ care exprim pierderea funcional
Diagnostic funcional
Incapacitate adaptativ
Deficien uoar
Nu determin invaliditate
Capacitate de munc pstrat, pot aprea C.I. pt. profesia prestat (schimbarea locului de munc)
Deficien medie
50-69%
III
Capacitatea de munc este redus cu cel puin la jumtate, capacitatea adaptativ se limiteaz la mediul profesional
Deficien accentuat
Deficien sever
Recuperarea capacitii de munc i reinseria socio- profesional a persoanelor cu dizabiliti i deficiene funcionale
Monitorizarea aciunilor de recuperare a persoanelor de vârst activ este asigurat de reeaua de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc.
Aceste aciuni se adreseaz persoanelor aflate în stare de invaliditate sau în concediu medical prelungit pentru incapacitate temporar de munc.
Factorii care influneaz recuperarea capacitii de munc i reinseria socio- profesional
Potenialul bio-psihic restant
Posibiliti de recuperare
Posibiliti tehnice i practice
Dinamica pieei muncii, locuri de munc accesibile
În evaluarea capacitii de munc se va avea în vedere tratamentul complex (farmacologic activ, chirurgical, recuperator etc.) i efectele acestuia
Criteriile de diagnostic funcional, incapacitatea adaptativ i de evaluare a capacitii de munc sunt reactualizate i îmbuntite periodic conform reglementrilor în domeniul medical ce apar pe parcurs
Pentru bolile rare, pentru care nu exist criterii specifice de apreciere a deficienei funcionale i a capacitii de munc, se vor urmri elementele clinice, evoluia, complicaiile i deficiena funcional determinat, aplicându-se criteriile existente
Definiii Bronhopneumopatia obstructiv cronic (BPOC)
Asociere între bronita cronic obstructiv i emfizemul pulmonar.
Termenul preferat se refer la consecinele clinice i fiziopatologice ale unui amalgam de boli respiratorii care aproape întotdeauna includ în grade variate emfizem i bronit cronic obstructiv
Departe de a fi o noiune de aritmetic, BPOC este o entitate definit clinic, fiziopatologic, anatomic i etiologic.
Elementele sale definitorii sunt urmatoarele:
Clinic - se caracterizeaza prin sindrom bronsitic si dispnee progresiva, cu debutul dupa 40 de ani;
Fiziopatologic - se caracterizeaza printr-un sindrom obstructiv de cai aeriene intrapulmonare, evolutiv si putin reversibil;
Anatomic – sunt prezente leziuni de bronsita cronica. Emfizem pulmonar centrolobular si leziuni obstructive cronice, ireversibile in caile aeriene mici. Leziunile anatomice de tip obstructiv si inflamator in caile aeriene mici sunt constante si diagnosticul e BPOC le implica in mod necesar.
BPOC este un diagnostic de excludere etiologica. El se afirma dupa ce au fost excluse astmul bronsic, gena fibrozei chistice, emfizemul panacinar.
Legtura între activitatea profesional în ramuri industriale i ocupaii cu risc de expunere la aeropoluani:
pulberi organice i anorganice i
ageni chimici – gaze, vapori, fumuri
Bronita cronic a fost menionat înc din sec. XIX.
Diagnosticul de profesionalitate este foarte greu de afirmat datorit:
caracterului plurietiologic al bolii
Locuri de munc:
Industria lemnului
muncitorii din industria electronica
Functia ventilatorie: → CPT - normala sau crescuta
→ CV - scazuta
→ CRF – crescuta
→ VR – crescut
→ VEMS si VEMS\CV X 100 – scazute
Determinarea gazelor sanguine:
PaCO - normala sau crescuta
Severitatea BPOC:
*Conform recomandarilor ghidurilor GOLD( Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease)
Severitatea alterarilor spirografice definite prin valorile procentuale ale VEMS:
Gradul de severitate
35
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in BPOC Stadiul I – BPOC forma usoara
Diagnostic functional - deficienta functionala usoara
• VEMS\CVF 0,70
Incapacitate adaptativa: 1 – 29 %
Capacitatea de munca: pastrata
Gradul de invaliditate: nu se incadreaza in grad de invaliditate
Stadiul II – BPOC forma moderata
Diagnostic functional - deficienta functionala usoara
• VEMS\CVF 0,70 %
• VEMS 80 – 60 % din prezis
• dispnee la efort, exacerbari care necesita tratament de specialitate, nu este afectata activitatea zilnica
Incapacitatea adaptativa: 30 – 49 %
Capacitatea de munca: pastrata
Gradul de invaliditate: nu se incadreaza in grad de invaliditate
Stadiul III – BPOC forma moderata
Diagnostic functional - deficienta functionala medie
• VEMS\CVF 0,70
• VEMS 59 – 50 % din prezis
• dispnee la efort, exacerbari care necesita tratament de specialitate, poate fi afectata activitatea zilnica
Incapacitatea adaptativa: 50 – 69 %
Gradul de invaliditate: III
• VEMS\CVF 0,70
• dispnee la eforturi medii\mici, exacerbari repetate, afectarea importanta a activitatii zilnice
Incapacitatea adaptativa: 70 – 89 %
Gradul de invaliditate: II
Diagnostic functional - deficienta functionala grava
• VEMS\CVF < 0,70
• VEMS < 30 % din prezis sau 49 – 30 % din prezis dar cu complicatii: insuficienta respiratorie cronica ( PaO < 60mmHg, PaCO > 50mmHg) CPC, ICD ireductibila
• afectarea severa a activitatii zilnice
Incapacitatea adaptativa: 90 – 100 %
Gradul de invaliditate: I
Indicatori prognostici in BPOC
semne respiratorii • tahipneea cu expir prelungit, cu buzele protruzionate;
• contractia excesiva a muschilor respiratori accesori;
• diafragme coborate, imobile;
• diminuarea pana la disparitie a zgomotelor respiratorii, wheezing in inspir si expir, de intensitate scazuta
• cianoza in repaus.
• HTA la un pacient nehipertensiv
• puls paradoxal
semne neuropsihice • somnolenta, apatie, confuzie.
2. Modificari ventilatorii: • VEMS < 1 l si o durata de eliminare a CVF>5 sec. • dispneea de efort se coreleaza cu un VEMS <50% din valoarea normala, iar dispneea de decubit cu un VEMS < 25% din normal • cordul pulmonar se coreleaza cu un VEMS < 25% din normal in forma de BPOC cu predominanta emfizemului, dar poate aparea si la valori ale VEMS intre 25 – 50% din normal in forma cu predominanta bronsitei. • indice Tiffneau < 60 %
3. Complicatii: • insuficienta respiratorie
- Supravietuirea este apreciata la 5–13 ani din momentul diagnosticului.
- dupa primul episod de insuficienta respiratorie severa mor 60% din bolnavi in urmatorii 2 ani
- asocierea cordului pulmonar duce la o mortalitate de 50% la bolnavii cu repetate decompensari drepte
Profilaxia
Intreruperea fumatului
Diminuarea expunerii la alti iritanti bronsici profesionali si de mediu – in special a prafului si a diversilor aerosoli
Tratamentul corect al infectiilor acute bronsice, al focarelor de infectie situate la nivelul cailor aeriene extratoracice
Tratamentul refluxului gastroesofagian
Medicatia simpaticomimetica: utilizeaza stimulatoare de receptori β de generatia a 2- a (albuterol, fenoterol) sau de prima generatie (metaproterenol, orciprenalina, terbutalina)
Se prefera administrarea inhalatorie prin introducerea unor dispozitive de dirijare a aerosolilor ’’spacer’’ cuplata pe inspirul bolnavului
Medicatia anticolinergica: prin efectul sau bronhodilatator si de reducere a secretiei mucoase, trece in prezent ca medicatie de prima treapta
Se prefera bromura de ipratropium cu efecte secundare minime si bine suportata de bolnavii cu cord pulmonar sau cardiopatie ischemica
Derivatii de teofilina: se administreaza de obicei asociati cu simpaticomimetice sau cu anticolinergice
Corticoterapia: se adreseaza pacientilor care au sindrom obstructiv sever si insuficienta respiratorie cu sau fara cord pulmonar decompensat
Reabilitarea pulmonara
Terapia fizica : gimnastica medicala, reabilitarea psihosociala si terapia ocupationala sunt aspecte care amelioreaza toleranta la efort si psihica a bolii si calitatea vietii acestor bolnavi
Alimentatia trebuie sa fie echilibrata, sa ofere o ratie calorica adecvata greutatii si fara exces de carbohidrati ( productie crescuta de CO )
In deficitul de α antitripsina se administreaza saptamanal sau lunar α antitripsina i.v. sau in aerosoli
Oxigenoterapia
Oxigenoterapia prelungita ( 18h/ zi, continuu) – este indicata cand PaO </= 55mmHg si SaO</= 80 % in repaus, la efort sau in timpul somnului sau cand se gasesc semne de hipertensiune pulmonara, cord pulmonar sau tulburari neuropsihice secundare insuficientei respiratorii.
Oxigenul se administreaza in concentratie de 24 – 28 % si cu debit de 1 – 2 l /min.
Oxigenoterapia continua nu este eficienta la bolnavii care continua sa fumeze (poliglobulia nu scade iar concentratia de COHb > 3 %)
Tratamentul chirurgical sau endoscopic
Bulectomia, transplantul pulmonar, reducerea de volume pulmonare pe cale endoscopic trebuie recomandate, cu atentie, în cazuri selectionate de pacienti cu stadiu IV de BPOC foarte sever.
Nu exist înc dovezi suficiente privind recomandarea de rutin a chirurgiei de reductie pulmonar (LVRS) sau a interventiilor endoscopice pentru reducerea de volume pulmonare în BPOC.
Concluzii:
BPOC – afectiune a carei incidenta creste ca urmare a industrializarii si urbanizarii
Afectiune invalidanta care duce la scaderea capacitatii de munca cu consecinte socio – economice importante
Afectiune ce poate fi prevenita si tratata din timp