Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor...

102

Transcript of Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor...

Page 1: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea
Page 2: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Expert

Page 3: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

R O M Â N I A

RROOMMÂÂNNIIAA ÎÎNN CCIIFFRREE- breviar statistic -

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Bucureºti

- iunie 2019 -

Page 4: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea
Page 5: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

CUPRINS

Prezentare generalã ...................................................................................... 5

Populaþie ............................................................................................................ 10

Piaþa forþei de muncã ................................................................................. 20

Veniturile populaþiei .................................................................................... 31

Câºtiguri salariale .......................................................................................... 32

Cheltuielile populaþiei ................................................................................ 34

Consumul populaþiei ................................................................................... 35

Locuinþe .............................................................................................................. 36

Protecþia socialã a ºomerilor ................................................................... 38

Asigurãri sociale ............................................................................................. 39

Asistenþã socialã .............................................................................................. 41

Sãnãtate ............................................................................................................... 43

Educaþie .............................................................................................................. 47

Culturã ................................................................................................................. 51

Preþuri ................................................................................................................... 54

Conturi naþionale .......................................................................................... 56

Investiþii ............................................................................................................... 60

Agriculturã ......................................................................................................... 61

Silviculturã ......................................................................................................... 65

Activitatea întreprinderii ........................................................................... 66

Industrie .............................................................................................................. 67

Energie ................................................................................................................. 69

Construcþii ......................................................................................................... 70

Transporturi ...................................................................................................... 71

Comerþ internaþional cu bunuri .......................................................... 74

Comerþ interior ............................................................................................... 80

Servicii de piaþã .............................................................................................. 81

Turism ................................................................................................................... 82

Justiþie .................................................................................................................. 84

Statisticã internaþionalã ............................................................................ 86

Pagina

Page 6: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea
Page 7: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 5

Poziþia geograficã a României

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”

Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”

Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”

1)Dupã Greenwich.

Sursa: Institutul Naþional de Geografie.

România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei

Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre

Coasta Atlanticului ºi Munþii Ural, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor

Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.

Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu

meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).

Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238397 km2.

Suprafaþa totalã a României a fost actualizatã de cãtre Agenþia Naþionalã

de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, în conformitate cu prevederile Legii

cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr.7/1996, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare.

Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.

Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.

Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla

Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).

Organizarea administrativã a teritoriului României,

la 31 decembrie 2018

Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320

din care: municipii 103

Numãrul comunelor 2861

Numãrul satelor 12957

1)Inclusiv municipiul Bucureºti.

PREZENTARE GENERALÃ

Page 8: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE6

Principalele altitudini muntoase

RELIEFUL ROMÂNIEI

Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea

medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a

câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de

relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi

lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.

Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate

având izvoarele în Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul

Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se

varsã în Marea Neagrã.

Denumirea Denumirea Altitudinea

vârfului masivului Judeþul vârfului

muntos muntos (m)

Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544

Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535

Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519

Peleaga Retezat Hunedoara 2509

Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505

Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa

cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)

Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890

Prut 742 10990

Olt 615 24050

Siret 559 42890

1)Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.

Sursa: Institutul Naþional de Geografie.

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile

majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº

la 2282 m), la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri

antropice.

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum

( ha ) (mil. m3)

Porþile de Fier Mehedinþi 70000,01) 2400,0

Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0

1) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).

Sursa: Institutul Naþional de Geografie.

PREZENTARE GENERALÃ

Sursa: Institutul Naþional de Geografie.

Page 9: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 7

Principalele lacuri naturale

Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale;

cãrbuni, în special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri

feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare,

precum ºi o serie de resurse nemetalifere.

O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de

izvoare de ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente

medicale.

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum( ha ) (mil. m3)

lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5

lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6

lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0

lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7

lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6

limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0

limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0

lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0

lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0

lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7

Sursa: Institutul Naþional de Geografie.

Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)

Rezervaþii ºtiinþifice, monumente

ale naturii, rezervaþii naturale 916 307973

Parcuri naþionale 13 317419

Parcuri naturale 16 770027

Rezervaþii ale biosferei 3 661939

Zone umede de importanþã internaþionalã 19 1096640

Arii de protecþie specialã avifaunisticã 171 3875298

Situri de importanþã comunitarã 435 4650970

Situri naturale ale Patrimoniului Natural

Universal 1 311916

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Denumirea Judeþul Suprafaþa

rezervaþiei rezervaþiei (ha)

Total 661939

Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 576421

Retezat Hunedoara 38316

Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 47202

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Ariile protejate, în anul 2018

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2018

PREZENTARE GENERALÃ

Page 10: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE8

Temperatura aerului, în anul 2018

grade Celsius

Maxima absolutã Minima absolutãStaþia Media anualã anualã

meteorologicã anualã Val. Data Val. Dataînreg. înreg.

Satu Mare 12,0 34,4 9.VIII -18,7 4.III

Suceava 9,3 30,5 14.VIII -19,8 2.III

Oradea 12,6 34,4 21.VIII -13,5 1.III

Iaºi 10,8 33,5 15.VIII -19,7 24.I

Cluj-Napoca 10,8 32,2 21.VIII -16,7 1.III

Târgu Mureº 10,9 32,8 22.VIII -19,9 28.II

Bacãu 10,3 32,6 5;15.VIII -18,4 24.I

Timiºoara 12,9 34,2 21.VIII -18,3 1.III

Deva 11,7 33,1 21.VIII -11,9 1.XII

Sibiu 10,8 30,9 2.IX -18,5 1.III

Vârfu Omu -0,4 13,2 9;13.VI -24,0 1.III

Galaþi 12,3 35,9 18.VIII -13,6 1.III

Târgu Jiu 11,9 34,4 18.VIII -19,0 1.III

Buzãu 12,4 33,9 18.VIII -13,7 1.III

Calafat 12,9 35,9 2.IX -12,2 30.XI

Turnu Mãgurele 12,6 35,3 13.VI -17,7 1.III

Bucureºti-Filaret 12,9 35,7 13.VI -15,9 1.III

Constanþa 13,3 32,2 13.VII -11,8 1.III

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 640,1

Suceava 631,4

Oradea 636,2

Iaºi 575,0

Cluj-Napoca 618,5

Târgu Mureº 605,2

Bacãu 634,5

Timiºoara 540,1

Deva 608,8

Sibiu 670,5

Vârfu Omu 1184,0

Galaþi 402,9

Târgu Jiu 906,8

Buzãu 448,8

Calafat 617,7

Turnu Mãgurele 717,9

Bucureºti-Filaret 672,8

Constanþa 502,1

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

Precipitaþii atmosferice, în anul 2018

PREZENTARE GENERALÃ

Page 11: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 9

POPULAÞIA

19530631 locuitori, la 1 ianuarie 2018 (populaþie rezidentã);

Densitatea populaþiei rezidente: 81,9 locuitori / km2, la 1 ianuarie 2018.

CAPITALA: Municipiul Bucureºti (2121794 locuitori, populaþia dupã domiciliu,

la 1 iulie 2018), împãrþit în ºase sectoare administrative.

Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui

Vlad Þepeº.

Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a

secolului al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important

centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa,

Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Oradea.

Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul

Braºov) = 1060 m.

Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.

PORTURI PRINCIPALE:

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia,

Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova,

Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel

Vlaicu”-Bãneasa), Constanþa („Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”),

Cluj-Napoca, Iaºi, Craiova, Arad, Bacãu, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Sibiu,

Târgu Mureº, Suceava, Tulcea.

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea

urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu.

FORMA DE GUVERNÃMÂNT:

Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991, modificatã ºi

republicatã în anul 2003 (Monitorul Oficial nr. 767/31 octombrie 2003).

Puterea legislativã: Parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);

Puterea executivã: Guvern, condus de un prim-ministru desemnat de

preºedintele þãrii;

Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin

scrutin universal pentru un mandat de 5 ani.

MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã,

moneda de referinþã fiind euro. În anul 2018, cursul de schimb mediu era

4,6535 lei/euro.

PREZENTARE GENERALÃ

Page 12: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE10

20151) 2016 2017 20182)

Total 19822250 19706529 19591668 19530631

Pe sexe

Masculin 9681656 9628271 9579992 9553249

Feminin 10140594 10078258 10011676 9977382

Pe grupe de vârstã

0-14 ani 3077282 3061624 3055366 3052479

15-59 ani 12002941 11826308 11657910 11577004

60 ani ºi peste 4742027 4818597 4878392 4901148

Pe medii

Urban 10671868 10585664 10519506 10503470

Rural 9150382 9120865 9072162 9027161

1)Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.

2)La 1 ianuarie.

Populaþia rezidentã, pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie persoane

La 1 ianuarie 2018, populaþia rezidentã a României a fost de 19530,6 miilocuitori, din care 10,0 milioane femei (51,1%). Valorile negative ale sporuluinatural, conjugate cu cele ale soldului migraþiei internaþionale, au fãcut capopulaþia rezidentã a þãrii sã se diminueze, în perioada 1 iulie 2015 – 1 ianuarie2018, cu 291,6 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei rezidente poartãamprenta specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, înprincipal, de scãderea natalitãþii, care a determinat scãderea în cifre absolute apopulaþiei tinere (0-14 ani) ºi de creºterea absolutã ºi relativã a populaþieivârstnice (de 60 ani ºi peste). La 1 ianuarie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, seremarcã creºterea uºoarã a ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,5%la 15,6% ºi creºterea considerabilã a ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste),de la 23,9% la 25,1%.

Populaþia rezidentã adultã (15-59 ani) la 1 ianuarie 2018 reprezintã 59,3% dintotal, în scãdere cu 426 mii persoane faþã de 1 iulie 2015. În cadrul populaþieiadulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani, 45-49 ani, 50-54 ani ºia scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani ºi55-59 ani.

La 1 ianuarie 2018, populaþia rezidentã din mediul urban era de 10,5 milioanepersoane, reprezentând 53,8% din populaþia þãrii.

���� ����

���� �����

����������������

���

���� �����

����������������

���

������ ��

���� ����

���� ����

��� ���

��� ���

% %

Pe sexe Pe medii

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Populaþia rezidentã

1) La 1 iulie.

2)La 1 ianuarie.

POPULAÞIE

Page 13: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 11

20151) 2016 2017 2018

Vârsta medie a populaþiei rezidente 41,4 41,6 41,8 41,92)

Vârsta medie a populaþiei cu domiciliu în România 40,7 41,0 41,2 41,43)

1)Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.

2)La 1 ianuarie.

3)Date provizorii.

aniVârsta medie a populaþiei, la 1 iulie

Vârsta medie a populaþiei rezidente a þãrii a crescut de la 41,4 ani (1 iulie 2015)la 41,9 ani (1 ianuarie 2018), vârstã medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie„adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 43,5 ani a fost la data de 1 ianuarie 2018 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,3 ani. Vârsta medie apopulaþiei dupã domiciliu a crescut de la 40,7 ani (1 iulie 2015) la 41,4 ani (1 iulie 2018). Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 42,9 ani a fost la data de1 iulie 2018 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,0 ani.

20151) 2016 2017 20182)

Total 22286392 22236059 22213586 22177605Pe sexeMasculin 10879085 10854424 10844565 10830486Feminin 11407307 11381635 11369021 11347119

Pe grupe de vârstã0-14 ani 3321299 3287391 3289473 325201015-59 ani 14120533 14009448 13907126 1383030060 ani ºi peste 4844560 4939220 5016987 5095295

Pe mediiUrban 12579421 12527300 12518237 12506648Rural 9706971 9708759 9695349 9670957

1)Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.

2)Date provizorii.

Populaþia dupã domiciliu, pe sexe, grupe de vârstãºi medii, la 1 iulie persoane

���� ����

���� �����

����������������

���

�� ��

��� ���

���� �����

����������������

���

�� � �� �

�� � �� �

����

Populaþia dupã domiciliu, la 1 iulie

% %Pe sexe Pe medii

Masculin

Feminin

Urban

Rural

La 1 iulie 2018 populaþia României dupã domiciliu a fost de 22177,6 miipersoane, în scãdere comparativ cu 1 iulie 2015 cu 109 mii persoane; aceastãscãdere a fost cauzatã, în special, de sporul natural negativ al populaþiei.

La 1 iulie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, se remarcã reducerea ponderiipopulaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 14,9% la 14,7% ºi creºterea ponderii celeivârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 21,7% la 23,0%. Populaþia adultã (15-59 ani)reprezintã 62,3% din total, în scãdere cu 290,2 mii persoane faþã de 1 iulie 2015.La 1 iulie 2018, populaþia dupã domiciliu din mediul urban era de 12,5 milioanepersoane, reprezentând 56,4% din populaþia þãrii.

1)Date provizorii.

Notã: Populaþia dupã domiciliu la 1 iulie 2018 - date provizorii.

Populaþia rezidentã la 1 iulie 2015 - date revizuite.

POPULAÞIE

Page 14: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE12

POPULAÞIE

Rata de natalitate, rata de mortalitate ºi sporul natural

al populaþiei

���� ��� ��� �������

��

������������

��

Notã: Sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau reºedinþa obiºnuitãîn România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile de stare civilã dinRomânia, respectiv decesele persoanelor cu reºedinþa obiºnuitã în România,

al cãror deces a fost înregistrat la oficiile de stare civilã din România. La calcululratelor de natalitate ºi mortalitate pentru perioada 2015 - 2017 s-a utilizatpopulaþia rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, iar pentru anul 2018 populaþiarezidentã la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele

definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.1)

Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS. 2)

Date provizorii.Sursa: INS, statisticã demograficã.

NatalitateRate (la 1000 locuitori)

Mortalitate

Spor natural negativ

Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii, nupþialitãþii,divorþialitãþii ºi a sporului natural al populaþiei

2015 20161) 20171) 2018

Miºcarea naturalã a populaþiei (date absolute)

Nãscuþi-vii 2019952) 200009 202151 1878243)

Decese 2624422) 257215 261402 2631253)

- Decese la o vârstã sub 1 an 15072) 1398 1364 12143)

Sporul natural -604472) -57206 -59251 -753013)

Cãsãtorii 125454 133183 142613 1432921)

Divorþuri 31527 30497 31147 308571)

Rate (la 1000 locuitori)

Nãscuþi-vii 10,22) 10,1 10,3 9,64)

Decese 13,22) 13,1 13,3 13,54)

- Decese la o vârstã sub 1 an 5) 7,52) 7,0 6,7 6,53)

Sporul natural -3,02) -3,0 -3,0 -3,94)

Cãsãtorii 5,6 6,0 6,4 6,54)

Divorþuri 1,4 1,4 1,4 1,44)

Notã: Sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau reºedinþa obiºnuitã în

România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile de stare civilã din

România, decesele sub 1 an, respectiv decesele persoanelor cu reºedinþa

obiºnuitã in România, al cãror deces a fost înregistrat la oficiile de stare civilã

din România.

Pentru calculul ratelor de natalitate ºi mortalitate în perioada 2015-2017 s-a

utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecarui an, iar pentru anul 2018populaþia rezidentã la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu

rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor-2011.

Pentru calculul ratelor de nupþialitate, respectiv divorþialitate s-a utilizat

populaþia dupã domiciliu la 1 iulie a fiecãrui an.1)

Date definitive. 2)

Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.3)

Date semidefinitive. 4)

Date provizorii.5)

Rata mortalitãþii infantile este calculatã prin raportarea numãrului persoanelor

decedate cu vârsta sub 1 an, care au avut reºedinþa obiºnuitã în România,

la 1000 nãscuþi-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România.

Sursa: INS, statisticã demograficã.

Page 15: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 13

POPULAÞIE

Natalitatea, prima componentã a miºcãrii naturale a populaþiei, a înregistrat înanul 2018 o scãdere faþã de anul precedent ºi faþã de anul 2015. În condiþiile încare, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sãcontribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din România,natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona curezultate eficiente.

În anul 20181), numãrul de nãscuþi-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România a fostde 187,8 mii persoane, în scãdere cu 14,3 mii faþã de anul 2017 ºi cu 14,2 miipersoane faþã de anul 20152).

Mortalitatea - a doua componentã a miºcãrii populaþiei - a rãmas ridicatã înRomânia. Creºterea semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatãîn considerare în perspectiva demograficã a României.

În anul 20181) au decedat 263,1 mii persoane cu reºedinþa obiºnuitã înRomânia, cu 1,7 mii persoane mai multe decât în anul 2017 ºi cu 0,7 miipersoane mai multe decât în anul 20152). Numãrul deceselor sub 1 an alcopiilor cu reºedinþa obiºnuitã în România, înregistrate în anul 20181), a fost de1214 decese sub 1 an, mai puþine cu 150 decese sub 1 an faþã de anul 2017,respectiv cu 293 decese sub 1 an faþã de anul 20152).

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

�� � �� � �� � �� �

��� � ��� ���� ��� �

���� ��� ��� �����

��

��

���

���

���

���

Cãsãtorii Divorþuri

mii

În anul 2018 s-au înregistrat 143,3 mii cãsãtorii. Comparativ cu anul 2017,

numãrul cãsãtoriilor a crescut cu 0,7 mii ºi cu 17,8 mii faþã de anul 2015.

În anul 2018 numãrul divorþurilor a fost de 30,9 mii divorþuri, în scãdere cu

290 divorþuri faþã de anul 2017 ºi cu 670 divorþuri faþã de anul 2015.

Notã: Pentru perioada 2015-2018 sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau

reºedinþa obiºnuitã în România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile

de stare civilã din România, decesele sub 1 an, respectiv decesele persoanelor

cu reºedinþa obiºnuitã in România, al cãror deces a fost înregistrat la oficiile

de stare civilã din România. 1)

Date semidefinitive.2)

Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.

Page 16: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE14

POPULAÞIE

Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul persoanelor

cu domiciliul în România, la 1 iulie 2018

Nr. Oraºul1) Numãrul

crt. persoanelor

1. Bucureºti 2121794

2. Iaºi 376180

3. Timiºoara 329003

4. Cluj-Napoca 324267

5. Constanþa 313931

6. Galaþi 303058

7. Craiova 301924

8. Braºov 289646

9. Ploieºti 228550

10. Oradea 221398

1)Municipiul (reºedinþã de judeþ).

Populaþia rezidentã pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2018

Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind

disproporþiile în structura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului

populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei vârstelor. Efectele

demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor

atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia

de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).

������� ����

������������

�� ��� ��� ��� ���

������������

��������������

�������������������������������������

���

� �

Page 17: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 15

POPULAÞIE

2015 2016 2017 20181)

Judeþe - total 42 42 42 42

Sub 300000 6 6 6 6

300000 - 499999 19 19 19 19

500000 - 699999 8 9 9 9

700000 ºi peste 9 8 8 8

Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320

Sub 5000 21 21 21 22

5000 - 19999 191 192 191 193

20000 - 49999 62 61 62 59

50000 - 99999 22 21 21 21

100000 - 199999 13 14 14 14

200000 - 999999 10 10 10 10

1000000 ºi peste 1 1 1 1

Comune - total 2861 2861 2861 2861

Sub 1000 93 94 98 105

1000 - 1999 605 612 621 626

2000 - 4999 1675 1669 1659 1652

5000 - 9999 447 446 441 433

10000 ºi peste 41 40 42 45

1) Date provizorii.

Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul persoanelorcu domiciliul în România, la 1 iulie

La 1 iulie 2018, în mediul urban aveau domiciliul 12,5 milioane persoane,

reprezentând peste jumãtate din populaþia þãrii. Din cele 320 municipii ºi

oraºe, 85,6% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentând 18,0% din

populaþia þãrii ºi 32,0% din populaþia urbanã. Oraºele mari (cu peste 100000 de

locuitori) deþin 31,5% din populaþia þãrii ºi 55,8% din populaþia urbanã.

În mediul rural, la 1 iulie 2018, locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentând

43,6% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000

locuitori au reprezentat 79,6% din numãrul total al comunelor.

1) Pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.

2) Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.

În anul 2017, durata medie a vieþii1) a crescut faþã de 20152) cu 0,37 ani la

populaþia femininã ºi cu 0,4 ani la populaþia masculinã. În anul 2017, femeile au

avut o duratã medie a vieþii mai mare cu 6,95 ani decât bãrbaþii.

Page 18: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE16

POPULAÞIE

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

���������

��������

� �� �� � ��

� �

� ����������

� �

� �

��������

� �

� �

��

� �

� �

Masculin Feminin

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.1)

Date revizuite, conform Calendarului de revizuiri al INS.

Migraþia internã

2015 2016 2017 20181)

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,

determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)

Total 361083 389373 380202 386274

Din rural în urban 77878 82612 87097 89990

Din urban în urban 105292 108872 111592 113998

Din rural în rural 71266 76939 72110 73131

Din urban în rural 106647 120950 109403 109155

Rate 2) (la 1000 locuitori)

Total 16,2 17,5 17,1 17,4

Din rural în urban 6,2 6,6 7,0 7,2

Din urban în urban 8,4 8,7 8,9 9,1

Din rural în rural 7,3 7,9 7,4 7,6

Din urban în rural 11,0 12,5 11,3 11,3

1)Date provizorii.

2) Pentru calculul ratelor s-a utilizat populaþia dupã domiciliu la 1 iulie a fiecãrui an.

Sursa : Direcþia pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date.

În anul 2018 1) ºi-au schimbat domiciliul în interiorul þãrii 386,3 mii persoane,

mai multe cu 6,1 mii persoane faþã de anul 2017 (380,2 mii persoane) ºi cu

25,2 mii persoane faþã de anul 2015 (361,1 mii persoane).

Ca ºi în anii precedenþi, în anul 2018, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în

urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei interne.

1)Date provizorii.

Page 19: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 17

POPULAÞIE

Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul

în strãinãtate numãr persoane

2015 2016 2017

Total 15235 22807 23156

Pe sexe

Masculin 6521 10007 10198

Feminin 8714 12800 12958

Pe grupe de vârstã

sub 18 ani 2610 3884 4716

18-40 ani 9231 12445 11858

41-60 ani 2937 5883 5987

61 ani ºi peste 457 595 595

Dupã þara de destinaþie

Australia 116 111 114

Austria 804 1347 1531

Belgia 369 420 543

Canada 1184 1086 1048

Franþa 628 886 890

Germania 2780 3959 4088

Grecia 129 169 177

Iordania 48 56 46

Israel 43 75 66

Italia 2033 3575 3449

Marea Britanie 671 1203 1158

Republica Moldova 632 837 975

Spania 3375 5361 5547

S.U.A. 802 1281 1165

Suedia 104 167 181

Ucraina 26 38 27

Ungaria 420 390 271

Alte þãri 1071 1846 1880

Notã: Datele definitive pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.

Page 20: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE18

POPULAÞIE

Numãrul migranþilor cu schimbarea

reºedinþei obiºnuite numãr persoane

2015 2016 2017

Imigranþi

Total 132795 137455 177435Pe sexeMasculin 73670 79387 101036Feminin 59125 58068 76399

Pe grupe de vârstãsub 18 ani 17279 16300 1906818-40 ani 79963 84506 10852041-60 ani 30229 30371 4066661 ani ºi peste 5324 6278 9181

Dupã þara de provenienþãAustria 1850 4600 5000Belgia 2715 3036 3800Canada 340 392 423Danemarca 1800 2131 2566Elveþia 1100 643 966Franþa 1850 1900 2000Germania 12700 15000 16000Grecia 2750 2750 3000Italia 12840 11665 11153Marea Britanie 5641 9556 14303Republica Moldova 20365 19858 32835Spania 46080 43948 58177Statele Unite ale Americii 790 1120 1065Ungaria 600 1000 752Alte þãri 21374 19856 25395

Emigranþi

Total 194718 207578 242193Pe sexeMasculin 104700 100533 122791Feminin 90018 107045 119402

Pe grupe de vârstãsub 18 ani 24309 26618 3259618-40 ani 134510 134456 15186241-60 ani 31306 41202 4770161 ani ºi peste 4593 5302 10034

Dupã þara de destinaþieAustria 8000 12400 10872Belgia 11000 10300 10300Canada 1184 1086 2000Danemarca 4200 5052 5366Elveþia 1800 1750 1866Franþa 2500 6000 6000Germania 25000 28000 51000Grecia 600 500 612Italia 44209 42248 40582Marea Britanie 54412 55474 51031Republica Moldova 632 837 3641Spania 28382 27909 30235Statele Unite ale Americii 802 1281 1683Ungaria 750 700 999Alte þãri 11247 14041 26006

Notã: Datele provizorii pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna septembrie 2019.

Soldul migraþiei internaþionale cu schimbarea domiciliului a fost pozitiv,numãrul imigranþilor fiind de 2,2 ori mai mare decât numãrul emigranþilor.În anul 2017, soldul migraþiei internaþionale temporare cu stabilirea reºedinþeiobiºnuite a fost negativ, numãrul emigranþilor depãºind numãrul imigranþilorcu 64 mii persoane.

În cursul anului 2017, cele mai multe persoane care au emigrat au fost de sexmasculin, reprezentând 50,7% din totalul emigranþilor, spre deosebire de anul2016 (48,4%), revenind la tiparul anilor anteriori (53,8% în anul 2015 ºi respectiv50,5% în anul 2014).În anul 2017, 56,9% din numãrul imigranþilor au fost de sex masculin, procentîn creºtere faþã de anul 2015, când ponderea bãrbaþilor care au imigrat a fost de55,5%.

Page 21: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 19

POPULAÞIE

Emigranþii ºi imigranþii pe vârste ºi sexe, în anul 2015

���

���

����

����

����

���

���

����

����

����

����

���

���

����

��

������� ����

��������� ��������������

�������������������������������������

���

����� ������ �

���

���

����

����

����

���

���

����

����

����

����

���

���

����

��

Emigranþii ºi imigranþii pe vârste ºi sexe, în anul 2017

������� ����

��������� ��������������

�������������������������������������

���

����� ������ �

���

���

����

����

����

���

���

����

����

����

����

���

���

����

�� ���

���

����

����

����

���

���

����

����

����

����

���

���

����

��

Page 22: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE20

În anul 2018, populaþia activã numãra 9069 mii persoane (în scãdere faþã de

anul anterior), din care 96,6% aparþineau grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).

���� ����

���� �����

����������������

���

���� ������ ��

����

����

����

����

���

����

����

���

�����������������

���% %

Pe sexe Pe medii

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Populaþia activã

2015 2016 2017 20182)

Populaþia activã - total 9159 8979 9120 9069

- Feminin 3916 3834 3936 3883

- Urban 5013 4962 4994 4955

Populaþia ocupatã - total 8535 8449 8671 8689

- Feminin 3687 3643 3777 3748

- Urban 4662 4684 4769 4769

ªomeri BIM1)- total 624 530 449 380

- Feminin 229 191 159 135

- Urban 351 278 225 186

Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având

în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.1)

Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).2)

Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii 1)

mii persoane

1) Date provizorii.

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Page 23: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 21

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional,în anul 2018 1)

� ��

� ��

� ��

��

1)Date provizorii.

2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Salariat

Patron

Lucrãtor pecont propriu 2)

Lucrãtor familialneremunerat

Populaþia ocupatã a crescut în ultimii ani, ajungând în anul 2018 la 8689 mii

persoane (faþã de 8671 mii persoane în anul 2017 ºi 8449 mii persoane în anul

2016). Dintre persoanele ocupate în anul 2018, 56,9% erau bãrbaþi. Pânã în anul

2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural.

Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are

domiciliul în mediul urban (54,9% în anul 2018). Categoria salariaþilor

predominã în rândul populaþiei ocupate (74,8% în anul 2018).

Numãrul ºomerilor - conform definiþiei internaþionale (BIM) - a fost în anul 2018

de 380 mii persoane, în scãdere faþã de anul 2017 (-15,5%). Din numãrul total al

ºomerilor, 26,6% erau tineri (15-24 ani).

���� ����

���� �����

����������������

���

���� �����

����������������

���

�� � �� �

�� �� �� � � �

�� ��

�� � �� �

% %

Pe sexe Pe medii

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Populaþia ocupatã

1)Date provizorii.

Page 24: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE22

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 20181)

Total 8535 8449 8671 8689

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2184 1952 1975 1938

Industrie 1792 1749 1916 1932

Industrie extractivã 73 69 65 66

Industrie prelucrãtoare 1551 1598 1668 1676

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi

termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 82 82 80 85

Distribuþia apei; salubritate, gestionarea

deºeurilor, activitãþi de decontaminare 86 98 103 105

Construcþii 637 678 696 677

Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea

autovehiculelor ºi motocicletelor 1149 1177 1207 1242

Transport ºi depozitare 475 472 492 511

Hoteluri ºi restaurante 186 205 203 221

Informaþii ºi comunicaþii 173 168 187 185

Intermedieri financiare ºi asigurãri 105 111 116 112

Tranzacþii imobiliare 22 18 15 17

Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 185 196 215 218

Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi

de servicii suport 204 207 206 211

Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri

sociale din sistemul public 442 434 424 408

Învãþãmânt 355 346 364 359

Sãnãtate ºi asistenþã socialã 388 390 407 415

Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 56 61 66 64

Alte activitãþi ale economiei naþionale 182 187 182 179

Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.

1)Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economieinaþionale

mii persoane

În anul 2018, faþã de anul 2017, repartizarea populaþiei ocupate pe sectoare de

activitãþi ale economiei naþionale indicã o uºoarã scãdere a numãrului

persoanelor ocupate în administraþie publicã (-3,8%), intermedieri financiare

(-3,7%) ºi activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative ºi construcþii (ambele

cu -2,7%). Ramurile de activitate în care numãrul populaþiei ocupate a crescut

cel mai mult sunt tranzacþiile imobiliare (+12,3%), hoteluri ºi restaurante

(+8,6%) ºi producþia ºi furnizarea de energie (+6,2%).

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Page 25: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 23

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Structura populaþiei ocupate din sectorul privat,pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

� � � �� �

� � �� � �� � ��

� � � � � � � �

�� � �� � �� � ��

�� � � � � �

���� ��� ��� �����

��

��

��

��

��

��

��

���

��

Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau

obºteascã.1)

Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer

condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de

decontaminare.2)

Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Servicii

Construcþii

Industrie 1)

Agriculturã,

silviculturã

ºi pescuit

% CAEN Rev.2

Ponderea ocupãrii în sectorul privat a scãzut în ultimii 5 ani de la 83,6% în anul

2014, la 83,2% în anul 2018. Din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat,

73,5%, îºi desfãºurau activitatea în industrie, construcþii ºi servicii, procent aflat

în creºtere faþã de anul 2017, când valoarea a fost de 72,9%.

În anul 2017, numãrul mediu al salariaþilor a fost de 4945,9 mii persoane.

Numãrul mediu al salariaþilor a crescut pe parcursul anului 2017 cu 186,5 mii

persoane comparativ cu anul precedent.

Comparativ cu anul 2016, creºteri semnificative ale numãrului mediu al

salariaþilor s-au înregistrat în activitãþile economice: industria prelucrãtoare,

comerþ, sãnãtate ºi asistenþã socialã, hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi

comunicaþii, transport ºi depozitare, activitãþi de servicii administrative ºi

activitãþi de servicii suport, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice,

construcþii. La polul opus, cu scãderi ale numãrului mediu al salariaþilor s-au

situat activitãþile: industria extractivã, producþia ºi furnizarea de energie

electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat, intermedieri financiare ºi

asigurãri ºi învãþãmânt.

Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2017 aratã cã 61,7% se

regãseau în servicii (sectorul terþiar), în creºtere cu 0,3 puncte procentuale faþã

de anul 2016, respectiv cu 0,8 puncte procentuale faþã de anul 2015. În sectorul

secundar (industrie ºi construcþii) lucrau 35,8% din total salariaþi, în scãdere cu

0,3 puncte procentuale faþã de anul 2016, respectiv cu 0,8 puncte procentuale

faþã de anul 2015. Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat

activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a rãmas constantã în anul 2017

comparativ cu cei doi ani analizaþi (2,5%).

Sectorul privat absoarbe cea mai mare parte a forþei de muncã salariate, astfel

în anul 2017, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 72,2%, în

creºtere faþã de anul 2016 cu 0,5 puncte procentuale.

Page 26: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE24

Numãrul mediu al salariaþilor pe principaleleactivitãþi ale economiei naþionale

persoane

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017

Total 4611395 4759419 4945868

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 112699 117046 121720

Industrie 1334943 1352862 1400975

Industrie extractivã 57863 54022 51447

Industrie prelucrãtoare 1122321 1145001 1195118

Producþia ºi furnizarea de energie electricã

ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 55445 54234 52600

Distribuþia apei; salubritate, gestionarea

deºeurilor, activitãþi de decontaminare 99314 99605 101810

Construcþii 354706 365298 370415

Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea

autovehiculelor ºi motocicletelor 767525 799735 833932

Transport ºi depozitare 256480 264682 276909

Hoteluri ºi restaurante 133848 151230 169837

Informaþii ºi comunicaþii 143274 154520 170274

Intermedieri financiare ºi asigurãri 88421 90160 88591

Tranzacþii imobiliare 24357 27448 27747

Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 143863 151242 158459

Activitãþi de servicii administrative

ºi activitãþi de servicii suport 259683 278540 290120

Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri

sociale din sistemul public 1) 194087 195967 200038

Învãþãmânt 357125 352742 352153

Sãnãtate ºi asistenþã socialã 331792 345501 367231

Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 62692 64450 68041

Alte activitãþi de servicii 45900 47996 49426

Notã: Pentru anul 2018, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2019.1)

Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale,

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii etc.).

Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Page 27: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 25

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat 1),pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

��� ������

����

���� ���� ��� ����

�� � �� ��

���� ���� ��� ����

�����������

�����������������������

���

���

���

���

mii persoane

Agriculturã,

silviculturã

ºi pescuit

Industrie 2)

Servicii

Construcþii

CAEN Rev.2

Notã: Pentru anul 2018, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2019.1)

Include proprietatea integral privatã ºi proprietatea integral strãinã.2)

Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer

condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de

decontaminare.

Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

2015 2016 2017 2018

Total ºomeri 2) 436 418 351 289

din care: femei 185 173 149 129

Primar, gimnazial, profesional 335 333 280 218

din care: femei 129 129 110 90

Liceal ºi postliceal 79 68 55 57

din care: femei 42 34 29 30

Universitar 22 17 16 14

din care: femei 14 10 10 9

1) La agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã, la sfârºitul anului.

2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane

Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de

Muncã (ANOFM) a avut o evoluþie descrescãtoare din anul 2015, ajungând

la finele anului 2018, la un numãr de 289 mii persoane. Rata ºomajului

înregistrat a avut aceeaºi evoluþie în perioada 2015-2018 (la finele anului 2015,

reprezenta 5,0%, 4,8% în anul 2016, 4,0% în anul 2017, iar la sfârºitul anului 2018

sã scadã la 3,3% - ratã provizorie pânã la recalcularea cu populaþia activã civilã

la 1 ianuarie 2019).

Page 28: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

��� �� ��� ���

�� ������

���

���� ��� ��� �����

���

���

��

���

����

� � � �� �

� �� � �� �

� �

��

�� ��� ��� ���

��

ROMÂNIA ÎN CIFRE26

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului

Numãrul ºomerilorînregistraþi - totalNumãrul ºomerilorînregistraþi - femei

mii persoane

Rata ºomajului - total

Rata ºomajului - femei

%

2015 2016 2017 20182)

Total 6,8 5,9 4,9 4,2Sub 25 ani 21,7 20,6 18,3 16,225 ani ºi peste 5,6 4,8 3,9 3,3

Masculin 7,5 6,6 5,6 4,7Sub 25 ani 20,6 19,9 18,1 16,325 ani ºi peste 6,4 5,5 4,6 3,8

Feminin 5,8 5,0 4,0 3,5Sub 25 ani 23,4 21,8 20,8 16,225 ani ºi peste 4,6 3,9 3,8 2,6

Urban 7,0 5,6 4,5 3,8Sub 25 ani 26,9 24,9 20,8 19,325 ani ºi peste 5,9 4,7 3,8 3,1

Rural 6,6 6,3 5,4 4,7Sub 25 ani 18,5 18,3 17,0 14,725 ani ºi peste 5,2 4,9 4,1 3,6

Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având învedere criteriul reºedinþei obiºnuite.

1)Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).

2)Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Rata ºomajului 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

Rata ºomajului conform definiþiei internaþionale (BIM) - calculatã ca proporþie a

ºomerilor în populaþia activã, a scãzut în ultimii ani, ajungând în 2018 la

valoarea de 4,2% (faþã de 4,9% în anul 2017 ºi 5,9% în 2016).

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

1)Date provizorii.

În perioada 2015-2018, bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor

înregistraþi (57,7% în anul 2015, 58,6% în anul 2016, 57,5% în anul 2017,

respectiv 55,3% la finele anului 2018).

Numãrul femeilor ºomere s-a încadrat pe o curbã descendentã din anul 2015

pânã în anul 2018 ( de la 185 mii persoane în 2015, la 129 mii persoane la finele

anului 2018).

Page 29: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 27

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Rata ºomajului BIM a scãzut în anul 2018 faþã de anul precedent, atât la femei,

cât ºi la bãrbaþi. Astfel, la femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 3,5%, în

scãdere cu 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2017, iar la bãrbaþi, rata

ºomajului a fost de 4,7%, în scãdere cu 0,9 puncte procentuale faþã de anul

precedent.

În anul 2018, rata ºomajului în mediul urban a fost mai scãzutã decât rata

înregistratã în mediul rural (3,8% faþã de 4,7%).

Tinerii în vârstã de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de

fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2018, rata ºomajului în rândul tinerilor a

fost de 16,2% (valoare mai scãzutã decât cea din perioada 2014-2017), cu

diferenþe destul de semnificative pe medii (19,3% în mediul urban, faþã de

14,7% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a fost de 3,3% pentru

persoanele în vârstã de 25 de ani ºi peste.

2015 2016 2017 20182)

Total (12 luni ºi peste) 3,0 3,0 2,0 1,8

Masculin 3,3 3,3 2,4 2,2

Feminin 2,6 2,5 1,5 1,3

Urban 3,0 2,9 1,9 1,7

Rural 2,9 3,0 2,2 2,0

Tineri (6 luni ºi peste) 13,1 13,0 11,1 9,3

Masculin 12,6 12,3 11,1 10,0

Feminin 14,0 14,1 11,1 8,2

Urban 15,8 15,2 11,3 10,8

Rural 11,5 11,8 11,0 8,6

Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã avândîn vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.

1)Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).

2)Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Rata ºomajului 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor, aflaþi în ºomaj de 12 luni

ºi peste, în populaþia activã) a fost de 1,8% în anul 2018, în scãdere faþã de anul

precendent cu 0,2 puncte procentuale, dar ºi faþã de cea din anul 2016, cu 1,2

puncte procentuale.

Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2018, valori de 2,2% la bãrbaþi ºi

1,3% la femei, iar pe medii, de 1,7% în mediul urban, faþã de 2,0% în mediul

rural.

Rata ºomajului de lungã duratã la tineri (ponderea ºomerilor în vârstã de 15-24

ani, aflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în populaþia activã) a avut o tendinþã

descrescãtoare în ultimii ani, ajungând în anul 2018 la 9,3%, în scãdere cu 1,8

puncte procentuale faþã de anul 2017 ºi cu 3,7 puncte procentuale faþã de anul

2016.

Page 30: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE28

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)

2015 2016 2017 20181)

Rata de activitate

Total 66,1 65,6 67,3 67,8

Masculin 75,3 74,8 76,2 76,9

Feminin 56,7 56,2 58,2 58,3

Urban 65,9 66,4 67,9 68,4

Rural 66,4 64,6 66,6 66,9

Rata de ocupare

Total 61,4 61,6 63,9 64,8

Masculin 69,5 69,7 71,8 73,2

Feminin 53,2 53,3 55,8 56,2

Urban 61,3 62,6 64,8 65,8

Rural 61,7 60,2 62,7 63,5

Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).

Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având

în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.1)

Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

2015 2016 2017 20182)

Total (12 luni ºi peste) 43,9 50,0 41,4 44,1

Masculin 43,8 50,1 43,6 47,1

Feminin 44,1 49,8 37,5 38,6

Urban 43,3 51,8 41,5 45,0

Rural 44,6 48,1 41,4 43,2

Tineri (6 luni ºi peste) 60,6 63,1 60,4 57,2

Masculin 61,2 62,0 61,1 61,4

Feminin 59,9 64,8 59,5 51,0

Urban 58,6 61,3 54,2 55,6

Rural 62,4 64,4 64,3 58,3

Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având

în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.1)

Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).2)

Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Incidenþa ºomajului 1) de lungã duratã (%)- ca proporþie în total ºomeri 1)-

Incidenþa ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de

12 luni ºi peste în total ºomeri) a înregistrat în anul 2018 o valoare de 44,1% (în

creºtere faþã anul 2017, dar în scãdere faþã de perioada 2015-2016). În mediul

urban, indicatorul a avut valoarea de 45,0% cu 1,8 puncte procentuale peste

cea înregistratã în mediul rural.

În anul 2018, rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15-64 ani) a fost

de 67,8% (faþã de 67,3% în anul 2017) ºi a înregistrat niveluri mai ridicate pentru

populaþia masculinã (76,9%, faþã de 58,3% pentru populaþia femininã). Pe cele

douã medii de rezidenþã, indicatorul a avut valori destul de apropiate: 68,4% în

urban ºi 66,9% în rural.

Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã (15-64 ani) în anul 2018 a fost

de 64,8%, în creºtere faþã de anul anterior (63,9%). Rata de ocupare a populaþiei

în vârstã de 20-64 ani a fost de 69,9%, în creºtere faþã de anul precedent

(68,8%), aflându-se la o distanþã de doar 0,1 puncte procentuale faþã de þinta

naþionalã de 70% stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020.

Page 31: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 29

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã

cererea de forþã de muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Rata medie anualã

a locurilor de muncã vacante a fost în anul 2017 de 1,24%, înregistrând aceeaºi

valoare ca ºi în anul precedent, dar în scãdere cu 0,82 puncte procentuale faþã

de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai

ridicatã valoare.

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)

Grupe majore de ocupaþii 2015 2016 2017 2018

Total 1) 1,12 1,28 1,24 1,24

Membri ai corpului legislativ ai executivului,

înalþi conducãtori ai administraþiei publice,

conducãtori ºi funcþionari superiori 0,72 0,87 0,77 0,69

Specialiºti în diverse domenii de activitate 1,52 1,78 1,69 1,55

Tehnicieni ºi alþi specialiºti din

domeniul tehnic 1,09 1,20 1,19 1,21

Funcþionari administrativi 1,12 1,27 1,33 1,41

Lucrãtori în domeniul serviciilor 1,09 1,16 1,13 1,03

Lucrãtori calificaþi în agriculturã,

silviculturã ºi pescuit 0,47 0,58 0,64 0,42

Muncitori calificaþi ºi asimilaþi 0,74 0,99 1,05 1,11

Operatori la instalaþii ºi maºini;

asamblori de maºini ºi echipamente 1,05 1,28 1,18 1,24

Muncitori necalificaþi 1,21 1,26 1,20 1,36

Notã: Începând cu anul 2011, grupele majore de ocupaþii sunt conform Clasificãrii

Ocupaþiilor din România (COR - 2008), aprobat prin H.G. nr. 1352/2010. 1)

Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale,

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii etc.).

Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

Page 32: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE30

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 2018

Total 1,12 1,28 1,24 1,24

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 0,65 0,58 0,59 0,56

Industrie - total 1,14 1,27 1,25 1,30

Industrie extractivã 0,15 0,19 0,16 0,14

Industrie prelucrãtoare 1,23 1,37 1,33 1,38

Producþia ºi furnizarea de energie electricã

ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,19 0,51 0,65 0,55

Distribuþia apei; salubritate, gestionarea

deºeurilor, activitãþi de decontaminare 1,22 1,17 1,18 1,35

Construcþii 0,43 0,45 0,48 0,62

Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea

autovehiculelor ºi motocicletelor 0,67 0,72 0,67 0,73

Transport ºi depozitare 1,06 1,07 1,26 1,71

Hoteluri ºi restaurante 0,37 0,68 0,46 0,56

Informaþii ºi comunicaþii 1,18 1,48 1,26 1,71

Intermedieri financiare ºi asigurãri 1,02 1,45 1,68 1,17

Tranzacþii imobiliare 0,90 0,95 0,75 1,02

Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 0,96 1,17 1,20 1,17

Activitãþi de servicii administrative ºi

activitãþi de servicii suport 0,75 1,06 1,00 0,88

Administraþie publicã ºi apãrare;

asigurãri sociale din sistemul public 1) 3,23 3,73 3,26 2,78

Învãþãmânt 0,69 0,70 0,70 0,77

Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2,13 2,68 2,79 2,07

Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 2,22 2,54 2,38 1,92

Alte activitãþi de servicii 2,51 2,43 2,48 3,02

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale,

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii etc.).

Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

Page 33: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 31

VENITURILE POPULAÞIEI

Veniturile totale ale gospodãriilor

2015 2016 2017 20181)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Venituri totale 2686,8 2944,6 3391,7 4251,3

- procente -

Venituri bãneºti 87,9 89,4 90,3 92,2

Contravaloarea veniturilor în naturã

obþinute de salariaþi ºi beneficiari

de prestaþii sociale 1,4 1,3 1,4 1,4

Contravaloarea consumului de produse

agricole din resurse proprii 10,7 9,3 8,3 6,4

1)Date provizorii.

Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

În perioada 2015-2018, principala sursã de formare a veniturilor totale ale

gospodãriilor a reprezentat-o veniturile bãneºti, în creºtere de la 87,9% în anul

2015, la 92,2% în anul 2018. Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi

perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în anul 2018 sã reprezinte 7,8%

pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare

din resurse proprii (în scãdere cu 4,3 puncte procentuale faþã de anul 2015).

În anul 2018, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai

importantã categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile

bãneºti ale gospodãriilor (72,9%), în creºtere cu 5,2 puncte procentuale faþã de

anul 2017. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale

gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (20,2%, în scãdere cu

3,8 puncte procentuale faþã de anul 2017). În schimb, veniturile din agriculturã,

veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o pondere

scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

1)Date provizorii.

Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

� ��

� ��

� ��

�� ��

� ��

Structura veniturilor bãneºti, în anul 2018 1)

- total gospodãrii -

Salarii brute ºi altedrepturi salariale

Venituri din agriculturã

Venituri din activitãþi neagricole independente

Venituri din prestaþii sociale

Alte venituri

Page 34: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE32

Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþiale economiei naþionale

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 20181)

Total 1859 2046 2338 2696

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1371 1621 1858 2162

Industrie 1827 1987 2202 2475

Industrie extractivã 3454 3410 3667 3771

Industrie prelucrãtoare 1704 1883 2105 2379

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi

termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 3077 3225 3436 3810

Distribuþia apei; salubritate, gestionarea

deºeurilor, activitãþi de decontaminare 1575 1741 1966 2224

Construcþii 1422 1525 1695 2003

Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;

repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1588 1736 2017 2325

Transport ºi depozitare 1863 1994 2223 2557

Hoteluri ºi restaurante 1080 1232 1424 1561

Informaþii ºi comunicaþii 3822 4358 4734 5316

Intermedieri financiare ºi asigurãri 4004 4061 4310 4840

Tranzacþii imobiliare 1516 1822 1937 2431

Activitãþi profesionale, ºtiinþifice

ºi tehnice 2748 3012 3131 3634

Activitãþi de servicii administrative

ºi activitãþi de servicii suport 1427 1613 1869 2034

Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri

sociale din sistemul public 2) 2893 3084 3842 4216

Învãþãmânt 1886 2035 2387 2734

Sãnãtate ºi asistenþã socialã 1656 2065 2672 3395

Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 1385 1589 2007 2293

Alte activitãþi de servicii 1297 1392 1554 1822

1)Date operative, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice

cu mai puþin de 4 salariaþi.2)

Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale,

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii etc.).

Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã (perioada 2015-2017);

Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (anul 2018).

CªTIGURI SALARIALE

lei / salariat

Dacã prima decadã a ultimelor douã decenii a fost caracterizatã de instabilitate

economicã, puternic influenþatã de nivelul ºi evoluþia ratei inflaþiei, cea de a

doua decadã a fost marcatã de încheierea perioadei de tranziþie cãtre

economia de piaþã.

Astfel, începând cu anul 2000, se înregistreazã un reviriment al valorii reale a

câºtigului salarial, nivelul atins în anul 2007 depãºindu-l pentru prima datã

dupã ’90, pe cel din anul 1990 cu 11,8%.

Page 35: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 33

CªTIGURI SALARIALE

Indicii câºtigului salarial real

�� ��� �

��� ��� � ��� � ��� ���� �

��� ��

��� ���� �

����

�����������������

����

����

����

����

����

����

����

���

����

���

����

���

���� ���� ��� ���

���������

������������������������������������������

����

���

��

���

����

������� � ������� � ������� � ������� �

����

��

��

��

����

����

����

����

����

����

Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe

Notã: Anul 2018, date provizorii.

Notã: Pentru anul 2018, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2019.

Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

%

1990 = 100

Bãrbaþi Femei

lei / salariat

În anul 2008 s-a înregistrat o valoare a indicelui câºtigului salarial real de 130,3%

faþã de anul 1990, anii urmãtori trendul fiind uºor descrescãtor. Începând cu

anul 2012, indicele câºtigului salarial real a cunoscut o tendinþã crescãtoare,

atingând valoarea maximã în anul 2017 (182,3% faþã de 1990). Astfel,

comparativ cu anul precedent, în anul 2017 s-a înregistrat o creºtere a indicelui

câºtigului salarial real cu 20,6 puncte procentuale, iar faþã de anul 2008 cu

52,0 puncte procentuale.

În anul 20181), valoarea indicelui câºtigului salarial real a fost de 200,9% faþã de

anul 1990, în creºtere cu 18,6 puncte procentuale comparativ cu anul

precedent.

1)Date operative; sunt excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai

puþin de 4 salariaþi.

Page 36: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE34

Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor

2015 2016 2017 20181)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Cheltuieli totale de consum 1702,87 1810,75 2039,03 2272,19

- procente -

Produse agroalimentare ºi

bãuturi nealcoolice 38,2 36,1 34,3 33,3

Bãuturi alcoolice, tutun 7,8 8,0 8,2 8,2

Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 5,7 6,5 7,1 7,4

Locuinþã, apã, electricitate,

gaze ºi alþi combustibili 17,9 17,6 17,1 16,2

Mobilier, dotarea ºi întreþinerea

locuinþei 4,2 4,8 5,6 5,8

Sãnãtate 4,9 4,8 4,9 5,0

Transport 6,3 6,1 6,6 7,2

Comunicaþii 5,0 5,2 5,0 4,8

Recreere ºi culturã 4,0 4,2 4,0 4,6

Educaþie 0,4 0,4 0,3 0,4

Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,4 1,6 1,8 1,9

Diverse produse ºi servicii 4,2 4,7 5,1 5,2

1)Date provizorii.

Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

�� ��

�� ��

�� ��

Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 2018 1)

- total gospodãrii -

1) Date provizorii.

Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

În perioada 2015-2018, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice audeþinut ponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (33,3%), înscãdere cu 4,9 puncte procentuale faþã de anul 2015. În contrast, cheltuielilepentru locuinþã, dotarea ºi întreþinerea acesteia au avut o tendinþã crescãtoareîn fiecare an (în anul 2018 fiind aproximativ egale cu cele din anul 2015, 22,1%,respectiv 22,0%).

În anul 2018, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblulgospodãriilor, o pondere de 30,8% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum.În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor pentru mãrfurinealimentare a fost de 41,1%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat opondere de 28,1%.

Produse alimentare

Produse nealimentare

Plata serviciilor

CHELTUIELILE POPULAÞIEI

Page 37: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 35

CONSUMUL POPULAÞIEI

Consumul mediu lunar 1),la principalele produse alimentare ºi bãuturi

U.M. 2015 2016 2017 20182)

Carne proaspãtã kg 3,390 3,394 3,544 3,600Preparate din carne kg 1,101 1,120 1,202 1,239Grãsimi kg 1,225 1,210 1,210 1,199Lapte litri 5,758 5,813 5,768 5,632Ouã buc. 13 13 14 13Zahãr kg 0,767 0,746 0,743 0,713Cartofi kg 3,196 3,062 3,073 3,018Legume ºi conserve din legume(în echivalent legume proaspete) kg 7,553 7,726 7,983 8,077Fructe kg 3,693 3,831 3,897 4,028Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice litri 4,783 5,178 5,891 6,162Bere litri 1,292 1,382 1,504 1,540Vin litri 0,874 0,893 0,892 0,887Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,200 0,210 0,212 0,204

1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale).

2)Date provizorii.

Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivelrelativ scãzut comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumulmediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost de 3,6 kg în anul 2018.Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,8 kg lunar, ceea ceînseamnã un consum mediu anual de 58 kg pe o persoanã.

În anul 2018, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat înmedie lunar pe o persoanã 6,2 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice,1,5 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul2015 s-a înregistrat creºtere semnificativã la apã mineralã ºi alte bãuturinealcoolice cu 28,8%, respectiv cu 19,2% la bere.

2015 2016 2017 20181)

Aparate audio 76,0 78,1 67,3 65,4

Televizoare - total 145,5 152,0 159,7 162,9

Frigidere ºi congelatoare 74,7 71,0 72,4 69,9

Combine frigorifice 49,4 53,4 56,0 59,7

Maºini de gãtit cu gaze 96,2 97,1 97,8 98,3

Maºini electrice de spãlat rufe 81,3 83,1 85,6 87,0

Aspiratoare de praf 69,9 72,9 75,6 76,9

Maºini de cusut 18,0 19,3 20,4 20,7

Biciclete 32,6 35,4 39,1 39,9

Motociclete ºi motorete 0,8 0,5 0,7 0,6

Autoturisme 28,3 30,5 33,7 38,3

1) Date provizorii.

Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã

bucãþi / 100 gospodãrii

În perioada 2015-2018, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþãîndelungatã a crescut la majoritatea produselor. Astfel, în anul 2018 comparativcu anul 2015, înzestrarea gospodãriilor cu combine frigorifice a crescut cu20,9% pe seama scãderii înzestrãrii gospodãriilor cu frigidere ºi congelatoare(cu 6,4%). De asemenea, o creºtere importantã comparativ cu anul 2015 s-aînregistrat la autoturisme ºi la biciclete (cu 35,3% respectiv cu 22,4%),înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 12,0%, iar cea cuaspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 10,0%, respectiv 7,0%.Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resurselefinanciare ale gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºide oferta de bunuri de pe piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.

Page 38: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE36

Evoluþia fondului de locuinþe

2015 2016 2017 2018

Fondul de locuinþe (mii) - 8882 8929 8977 9031

proprietate majoritar privatã (mii) 8776 8822 8867 8919

Camere de locuit (mii) - 24167 24329 24488 24664

proprietate majoritar privatã (mii) 23979 24139 24293 24464

Suprafaþa locuibilã (mii m2) - 419860 423174 426411 430009

proprietate majoritar privatã (mii m2) 416345 419623 422721 426208

Locuinþe terminate - total 46984 52206 53347 59713

- din fonduri private 45687 50978 51578 57709

Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând

9031 mii locuinþe la sfârºitul anului 2018. Dupã forma de proprietate, ponderea

cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul anului 2018, o reprezintã

locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (98,8%).

LOCUINÞE

În anul 2018 au fost date în folosinþã 59,7 mii locuinþe terminate, cu 6,4 mii mai

multe decât în anul precedent.

Locuinþe terminate, pe medii

�� ��� � �� � �� �

�� � � � �� � �� �

���� ��� ��� ������

�����������������������

� �

�� � �� �

��

Total locuinþeterminate Rural Urban

mii locuinþe

Page 39: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 37

LOCUINÞE

�� �� �� ��

� �� �� �

Structura locuinþelor terminate, pe medii

Rural

Urban

2015 2018

�� ��� �� �� ��

�� �� �� ���� ��

�� ��

Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit

Cu o camerã

2015 2018

Cu patrucamereºi peste

Cu trei camere

Cu douã camere

În anul 2018, pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în

folosinþã a fost mai mare în mediul urban (58,4%), faþã de mediul rural (41,6%).

Page 40: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE38

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR

Indemnizaþii de ºomaj

2015 2016 2017 2018

Media lunarã (lei / persoanã)

Indemnizaþie de ºomaj

(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 427 443 460 460

Indemnizaþie de ºomaj

(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 219 230 222 225

În procente faþã de salariul minim brut pe economie

Indemnizaþie de ºomaj

(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 42,2 37,4 32,1 24,2

Indemnizaþie de ºomaj

(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 21,6 19,4 15,5 11,8

1)Indemnizaþia de ºomaj acordatã persoanelor aflate în ºomaj ca urmare a pierderii

locului de muncã, conform art. 39 din Legea nr. 76/2002.2)

Indemnizaþia de ºomaj acordatã absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt,

conform art. 40 din Legea nr. 76/2002.

În anul 2018, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 460 lei,

cu 7,7% mai mare faþã de anul 2015 ºi a reprezentat 24,2% din salariul minim

brut pe economie. Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de

învãþãmânt (225 lei) a reprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie,

11,8%, în anul 2018 faþã de 21,6% în anul 2015.

În anul 2018, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea

cea mai mare au deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de

ºomaj (40,2%).

�� ��

� �

� ��

Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor,

în anul 2018

1)Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi

stimularea ocupãrii forþei de muncã.2)

Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea

perioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã

ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii

defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea

absolvenþilor, combaterea marginalizãrii sociale, prima de activare ºi prima de relocare.

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Indemnizaþii de ºomaj1)

Plata absolvenþilor

Alte cheltuieli2)

Page 41: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 39

ASIGURÃRI SOCIALE

U.M. 2015 2016 2017 2018

Pensionari de asigurãri sociale1) - total

Numãr mediu anual mii pers. 5302 5254 5225 5204Pensia medie lunarã lei / pers. 893 949 1069 1172

Pensionari de asigurãri sociale de stat

Numãr mediu anual mii pers. 4683 4678 4678 4684Pensia medie lunarã lei / pers. 886 931 1026 1126

Pensionari de asigurãri sociale din fostul sistem pentru agricultori

Numãr mediu anual mii pers. 464 419 376 336Pensia medie lunarã lei / pers. 361 381 421 463

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)

Numãr mediu anual mii pers. 4838 4835 4849 4868Pensia medie lunarã lei / pers. 944 998 1119 1221

Pensionari beneficiari de ajutor social 2)

Numãr mediu anual mii pers. 1 1 1 1Pensia medie lunarã lei / pers. 221 234 257 281

Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

Numãr mediu mii pers. 3 2 2 2Pensia medie lunarã lei / pers. 232 230 228 228

1)Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din

Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de

Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.2)

Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.

Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor

��� ������� ������� ���

���� �����

����

����

����

����

����

���

���

Pensionari - total

Pensionari de asigurãrisociale

Pensionari de asigurãrisociale de stat

mii persoane

Page 42: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE40

În anul 2018, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de

5204 mii persoane, în scãdere cu 98 mii persoane faþã de anul 2015.

Numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat a crescut faþã de anul 2015

cu o mie persoane. În anul 2018, pensia medie lunarã pentru pensionarii de

asigurãri sociale a fost de 1172 lei, mai mare de aproape 1,3 ori faþã de cea a

anului 2015.

În anul 2018, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat

a fost de 1126 lei, în creºtere cu 27,1% faþã de anul 2015.

ASIGURÃRI SOCIALE

���

�� �

�� �

��� � ��� � ��� ���� � ��� �

���� ���� ���� ���� ���� ��� ��� �����

���

���

���

���

���

���

���

%

U.M. 2015 2016 2017

Bilete - total mii 207,0 212,0 183,2

Tratament balnear mii 207,0 212,0 183,2

Cheltuielile efectuate pentru

tratament ºi odihnã 1) mii lei 283568,0 288416,0 254413,0

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna septembrie 2019.1)

Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor,

conform O.U.G. nr. 31/1998.

Sursa: Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale.

Biletele pentru tratament balnear ºi odihnãacordate prin asigurãrile sociale

Indicii pensiei medii reale1990=100

Page 43: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 41

ASISTENÞÃ SOCIALÃ

Beneficii ºi servicii de asistenþã socialã finanþate

prin bugetul Ministerului Muncii ºi Justiþiei Socialemii lei

2015 2016 2017

Sume plãtite - total 9975256,5 11704181,5 13465917,3I. Beneficii de asistenþã socialã Alocaþii de stat pentru copii 3541590,8 4415501,6 4396915,2

Indemnizaþia pentru creºtereacopilului 1578924,7 2060258,5 3409424,2Stimulent de inserþie ºi stimulent lunar pentru creºterea copilului 230359,0 263932,9 575599,5

Indemnizaþia de acomodare în vederea adopþiei - 986,3 8335,1Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate aferente beneficiarilor de indemnizaþie de acomodare în vederea adopþiei - 52,9 461,6

Alocaþie pentru susþinerea familiei 535518,0 525919,9 501271,4Ajutoare de încãlzire cu energie termicã furnizatã în sistem centralizat 42905,0 26538,7 22942,9Ajutoare de încãlzire cu gaze naturale 72019,4 50994,1 42651,9Ajutoare de încãlzire cu lemne, cãrbuni sau combustibil petrolier 78300,4 67197,7 52807,8Ajutoare de încãlzire cu energie electricã 4559,3 3835,5 3175,2Ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat 673411,1 811680,7 781129,8Alocaþii de plasament 317207,6 324894,2 328009,9Ajutorul pentru persoane refugiate 1273,9 1194,5 1490,4Ajutoare financiare 1567,0 1594,0 1631,0Ajutoare de urgenþã 7885,1 9499,4 6604,8Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate aferente beneficiarilor de venit minim garantat 37112,9 44614,7 43064,0Contribuþii pentru asigurarea obligatorie a locuinþelor pentru familiile beneficiare de venit minim garantat 3075,0 3055,1 2746,2Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate aferente indemnizaþieipentru creºterea copilului 88054,2 114680,3 190405,7

Beneficii de asistenþã socialã acordate persoanelor cu dizabilitãþiSprijin pentru creºterea copilului, acordat persoanelor cu dizabilitãþi 36238,8 48060,6 77321,6Indemnizaþia de însoþitor pentru adultul cu dizabilitate vizualã gravã 374383,6 477555,0 512408,7Indemnizaþie lunarã pentru adulþii cu dizabilitate gravã ºi accentuatã 1468290,4 1546959,1 1583961,3Buget complementar lunar pentru persoanele cu dizabilitate gravã, accentuatã ºi medie 721205,1 750352,4 769871,7Indemnizaþia lunarã pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 44642,8 50037,8 60878,5Alocaþia lunarã de hranã pentru copiii cu HIV sau SIDA 662,7 724,6 946,1Facilitãþi financiare (transport interurban gratuit) 59027,5 68453,5 66466,0Dobânzi la credite bancare pentru cumpãrarea unui autoturismadaptat sau pentru adaptarea locuinþei 1756,4 1748,3 1413,0II. Servicii socialeSubvenþii pentru asociaþii ºi fundaþii (persoane asistate) 20769,4 17033,1 16838,0Programe de interes naþional (instituþii finanþate) 13266,0 79,1 -Finanþarea instituþiilor de asistenþã socialã (instituþii finanþate) 21250,4 16747,0 7145,8

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna septembrie 2019.

Sursa: Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale ( MMJS).

Page 44: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE42

Asistenþa socialã a fost asiguratã prin intermediul serviciilor sociale ºi

beneficiilor de asistenþã socialã. Acestea au fost finanþate, conform legii, din

fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donaþii,

sponsorizãri sau din alte contribuþii din partea unor persoane fizice ori juridice,

din þarã ºi din strãinãtate, din contribuþii ale beneficiarilor, precum ºi din alte

surse.

Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale este autoritatea publicã centralã care

elaboreazã politica de asistenþã socialã ºi promoveazã drepturile familiei,

copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilitãþi ºi ale oricãror altor

persoane aflate în nevoie. În anul 2017 suma cheltuitã din bugetul de stat

alocat MMJS pentru asistenþa socialã a fost 13465917,3 lei, cu 15,1% mai mare

decât în anul 2016 ºi cu 35,0% mai mare faþã de 2015. Creºterea s-a datorat în

cea mai mare parte mãririi cuantumurilor unor beneficii: alocaþia de stat pentru

copii, alocaþia de susþinere a familiei cu copii, alocaþia de plasament, unele

beneficii plãtite persoanelor cu dizabilitãþi.

În totalul cheltuielilor cu beneficiile ºi serviciile sociale efectuate prin bugetul

Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale, alocaþiile de stat pentru copii au deþinut

cea mai mare pondere (35,5% în anul 2015, 37,7% în anul 2016 ºi 32,7% în anul

2017), urmate fiind de indemnizaþiile pentru creºterea copilului (15,8% în anul

2015, 17,6% în anul 2016 ºi 25,3% în anul 2017).

20152) 2016 2017

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 96 96 90

Numãrul locurilor 24764 24513 21979

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna septembrie 2019.1)

Finanþate de la bugetul local.2)

Date rectificate faþã de cele publicate anterior.

Sursa: Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale.

Cantine de ajutor social 1)

ASISTENÞÃ SOCIALÃ

Page 45: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 43

SÃNÃTATE

Principalele unitãþi sanitare

unitãþi

2015 2016 2017 20181)

Spitale2) din care: 606 624 634 658- cu internare continuã sau cu

internare continuã ºi de zi 502 511 510 521- numai cu internare de zi 104 113 124 137

Ambulatorii integrate spitalelor ºi de specialitate 458 469 461 474Policlinici 143 146 144 154Dispensare medicale 187 187 184 185Centre de sãnãtate3) 7 5 5 7Sanatorii T.B.C. 2 2 2 2Sanatorii balneare4) 10 11 10 10Preventorii 2 2 2 2Unitãþi medico-sociale 65 67 66 67Centre de diagnostic ºi tratament 30 30 26 24Centre medicale de specialitate 626 667 692 670Centre de sãnãtate mintalã 86 80 80 82Centre de transfuzie sanguinã 41 42 43 43Cabinete medicale de medicinã generalã5) 770 752 776 726Cabinete medicale de familie5) 11397 11274 11055 10944Cabinete medicale de specialitate5) 10332 10754 11079 11381Cabinete medicale ºcolare ºi studenþeºti 1797 1931 1929 1956Cabinete stomatologice5) 14763 14879 15095 15203Cabinete stomatologice ºcolare ºi studenþeºti 471 476 480 492Alte tipuri de cabinete medicale 693 749 737 745Farmacii ºi puncte farmaceutice6) 9485 9495 9700 9952Laboratoare medicale 3856 4009 4077 4255Laboratoare de tehnicã dentarã 2217 2263 2198 2243

1)Date provizorii.

2)Inclusiv institute, centre medicale, clinici medicale cu paturi de spital ºi alte unitãþi medicale care oferã servicii de spitalizare continuã sau de zi.

3)Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.

4)Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.

5)In numãrul cabinetelor medicale de medicinã generalã, cabinetelor medicalede familie, cabinetelor stomatologice ºi cabinetelor medicale de specialitate nu suntincluse cabinetele din structura altor tipuri de unitãþi sanitare, cum ar fi: policlinici,societãþi medicale civile, centre de diagnostic ºi tratament, etc.

6)Inclusiv drogherii.

Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.

Serviciile de îngrijire din sistemul sanitar1) au fost furnizate printr-o reþea deunitãþi sanitare (spitale ºi alte unitãþi medicale care oferã servicii de spitalizarecontinuã ºi de zi, policlinici, centre medicale, ambulatorii de specialitate,cabinete medicale ºi alte instituþii medicale) aparþinând atât sectorului public,cât ºi celui privat.În anul 2018 din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 658 spitale2), cu 24mai multe decât în anul 2017 ºi cu 52 mai multe decât în anul 2015. Dintreacestea, 137 de unitãþi oferã numai servicii de spitalizare de zi ºi fac parte, înmajoritate, dintr-o reþea de unitãþi private în continuã dezvoltare. Pacienþii internaþi au avut la dispoziþie, în anul 2018, 133070 de paturi pentruspitalizare continuã, cu 590 de paturi mai multe decât în anul 2017 ºi cu 921mai multe decât în anul 2015.Anul 2018 a înregistrat, faþã de anul 2017, atât creºteri ale numãrului unorunitãþi medicale, cât ºi diminuãri ale numãrului altora. În anul 2018, numãrulcabinetelor medicale independente de specialitate3) (11381 cabinete) aînregistrat cea mai mare creºtere, cu 302 unitãþi faþã de anul 2017 ºi cu 1049unitãþi faþã de anul 2015, în timp ce numãrul centrelor medicale de specialitatea scãzut cu 22 de unitãþi faþã de anul 2017, dar a crescut cu 44 de unitãþi faþãde anul 2015.

1) Datele pentru anul 2018 sunt provizorii.

2) Inclusiv institute, centre medicale, clinici medicale cu paturi de spital ºi alte unitãþimedicale care oferã servicii de spitalizare continuã sau de zi.

3)În numãrul cabinetelor medicale de medicinã generalã, cabinetelor medicale de

familie, cabinetelor stomatologice ºi cabinetelor medicale de specialitate nu suntincluse cabinetele din structura altor tipuri de unitãþi sanitare, cum ar fi: policlinici,societãþi medicale civile, centre de diagnostic ºi tratament etc.

Page 46: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE44

SÃNÃTATE

paturi

2015 2016 2017 20181)

Paturi în spitale 132149 132277 132480 133070Paturi în sanatorii 2) 1716 1779 1811 1811Paturi în preventorii 3) 297 297 297 297Paturi în unitãþi medico-sociale 3) 3088 3298 3305 3427Paturi în sanatorii T.B.C. 3) 410 410 410 402

1) Date provizorii.

2)Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.

3)Numai unitãþile din sectorul public.

Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.

Paturile pentru spitalizare continuã din unitãþile sanitare

Dezvoltarea continuã a sistemului sanitar privat a condus ºi la creºterea

numãrului de unitãþi din reþeaua farmaceuticã ºi din cea de laboratoare

medicale. În anul 2018 au oferit servicii un numãr de 9952 farmacii, puncte

farmaceutice ºi drogherii, cu 252 unitãþi mai multe decât în anul 2017, respectiv

cu 467 mai multe decât în anul 2015.

Numãrul de laboratoare medicale care au funcþionat în anul 2018 a fost de

4255 unitãþi, cu 178 mai multe decât în anul 2017 ºi cu 399 mai multe decât în

anul 2015.

Evoluþia principalelor unitãþi sanitare

��� ���� ���

����

����

���

����

�����

�����

�����

����

����

����

� ��

���� ����

����

� ����

����

���� ������

unitãþi

Spitale 2)

Policlinici

Cabinete medicalede familie

Cabinete medicalede specialitate

Cabinetestomatologice

Farmacii ºi punctefarmaceutice

1) Date provizorii.2)

Inclusiv institute, centre medicale cu paturi de spital ºi alte unitãþi medicale care oferã

servicii de spitalizare continuã sau de zi.

Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.

Page 47: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 45

SÃNÃTATE

Numãrul cadrelor medico-sanitare

persoane

2015 2016 2017 20181)

Medici 2) 56110 57304 58583 60480

Locuitori la un medic 353 344 334 323

Medici la 10000 locuitori 28,3 29,1 29,9 31,0

Stomatologi 15556 16442 15653 16455

Locuitori la un stomatolog 1274 1199 1251 1187

Stomatologi la 10000 locuitori 7,8 8,3 8,0 8,4

Farmaciºti 17135 17180 17833 17620

Locuitori la un farmacist 1157 1147 1098 1108

Farmaciºti la 10000 locuitori 8,6 8,7 9,1 9,0

Personal sanitar mediu 133173 137246 142103 145052

Locuitori la un cadru mediu 149 144 138 135

Personal mediu la 10000 locuitori 67,2 69,2 72,5 74,3

Personal mediu la un medic 2,4 2,4 2,4 2,4

Notã: Pentru perioada 2015-2017, ratele au fost calculate cu populaþia rezidentã la

1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele

definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.

Pentru anul 2018, ratele sunt provizorii ºi au fost calculate cu populaþia rezidentã

la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale

Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.1)

Date provizorii.2)

Exclusiv stomatologi.

Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.

Sistemul sanitar a beneficiat, în anul 2018, de 60,5 mii medici (exclusiv

stomatologi), 16,5 mii stomatologi, 17,6 mii farmaciºti ºi 145,1 mii personal

sanitar mediu. În anul 2018, la un medic (exclusiv stomatolog), au revenit în

medie 323 locuitori, cu 11 locuitori mai puþini faþã de anul 2017 ºi cu 30

locuitori mai puþini decât în anul 2015. La un stomatolog au revenit 1187

locuitori, cu 65 locuitori mai puþini faþã de anul 2017 ºi cu 87 locuitori mai mulþi

decât în anul 2017, dar cu 49 locuitori mai puþini faþã de anul 2015.

În anul 2018, la 10000 locuitori reveneau: 31,0 medici, 8,4 stomatologi,

9,0 farmaciºti ºi 74,3 personal sanitar mediu.

Page 48: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE46

Numãrul cadrelor medico - sanitare

���� �����

����������������������������

������������������������

��

����

����

��

���

��

����

���

���

���

persoane

Medici 2)

Stomatologi

Farmaciºti

Personal sanitar mediu

1) Date provizorii.

2)Exclusiv stomatologi.

Sursa: INS - Cercetarea statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare.”

�� �

�� ��

�� ��

��

Spitalele, pe forme de proprietate ºi pe medii de rezidenþã,

în anul 2018 1)

1) Date provizorii.

Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.

Urban

Rural

SÃNÃTATE

Ponderea spitalelor

cu proprietate

majoritar de stat

Ponderea spitalelor

cu proprietate

majoritar privatã

Page 49: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 47

EDUCAÞIE

Învãþãmântul pe niveluri de educaþie

2015/ 2016/ 2017/ 2018/

2016 2017 2018 2019

Numãrul unitãþilor de învãþãmânt

Total 7108 7010 7047 7020

Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)

Total 3643 3597 3579 3547

în învãþãmântul:

Antepreºcolar 19 20 21 22

- sector privat 1 1 1 1

Preºcolar 535 521 521 525

- sector privat 20 21 26 29

Primar ºi gimnazial 1712 1695 1678 1654

- sector privat 13 15 19 20

Liceal 674 651 638 630

- sector privat 11 11 10 12

Profesional 69 84 90 90

- sector privat 1 2 2 2

Postliceal ºi de maiºtri 99 94 92 92

- sector privat 41 39 40 43

Superior 535 532 539 534

- sector privat 70 67 67 66

Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei

de vârstã ºcolarã 1);2) (%)

Total 72,43) 72,1 72,3 72,04)

Pe sexe

Masculin 70,83) 70,5 70,6 70,14)

Feminin 74,1 73,8 74,1 73,94)

Numãrul antepreºcolarilor, preºcolarilor, elevilor ºi

studenþilor/cursanþilor care revin la un cadru didactic

Antepreºcolari ºi preºcolari 16 15 15 15

Elevi 15 14 14 14

Studenþi/cursanþi 20 20 21 20

Numãrul elevilor ºi studenþilor/cursanþilor

care revin la 10000 locuitori 1)

Elevi 12883) 1281 1275 12634)

Studenþi/cursanþi 270 270 275 2734)

1) Pentru perioada 2015/2016 - 2017/2018 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iuliea fiecãrui an, iar pentru anul 2018/2019 s-a utilizat populaþia rezidentã

la 1 ianuarie, populaþii estimate în condiþii de comparabilitate cu rezultatele

definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011. 2)

Inclusiv numãrul copiilor din învãþãmântul antepreºcolar (creºe).3)

Date revizuite.4)

Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.

Page 50: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE48

EDUCAÞIE

Schimbãrile care au avut loc în domeniul educaþiei în ultimii zece ani, în special

noile reglementãri legislative din sfera educaþiei, ºi procesul continuu de

restructurare a sistemului naþional de educaþie, au condus la reorganizarea

reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.

Astfel, în anul ºcolar/universitar 2018/2019, ca urmare a mãsurilor luate în

cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, numãrul unitãþilor de

învãþãmânt a scãzut la 7020, mai puþine cu 27 (respectiv cu 0,4%) faþã de anul

ºcolar/universitar 2017/2018.

Configuraþia reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei

ºcolare ºi cu condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii

unui proces educaþional de calitate.

Numãrul elevilor înscriºi în învãþãmântul preuniversitar a scãzut, ajungând în

anul ºcolar 2018/2019 sã fie cu 1,3% mai mic decât în anul ºcolar 2017/2018.

În populaþia ºcolarã din învãþãmântul superior, datele prezentate au inclus, pe

lângã studenþii de licenþã, cursanþii înscriºi în învãþãmântul universitar de

master, doctorat, în învãþãmântul postuniversitar ºi la programele

postdoctorale. Din totalul studenþilor ºi cursanþilor înscriºi în învãþãmântul

superior, 75,5% sunt studenþi înscriºi în învãþãmântul de licenþã, 20,7% sunt

cursanþi înscriºi în învãþãmâtul de master ºi postuniversitar, iar restul sunt

cursanþi înscriºi în învãþãmântul de doctorat, precum ºi la programe

postdoctorale de cercetare avansatã. În învãþãmântul privat studiazã 12,3% din

numãrul total al studenþilor ºi cursanþilor înscriºi în învãþãmântul superior.

În anul ºcolar/universitar 2018/2019, pentru toate nivelurile de educaþie, gradul

de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (0-23 ani) a

înregistrat valori diferite pe sexe (70,1% pentru bãieþi, respectiv 73,9% pentru

fete).

Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie

��� ���

��� ��� ��

� ��

��� ���

��� ���

�� ���

������������������������������

����!��� ����!����

Antepreºcolar

Preºcolar

Primar ºi gimnazial

Liceal

Profesional

Postliceal ºi de maiºtri

Superior

mii

Page 51: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 49

EDUCAÞIE

Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, dinînvãþãmântul superior, în anul universitar 2018 / 2019

� ��� ��

� ��

�� ��

� �� ��

�� ��

� ��

�� �

� ��

Grupe de specializãri ISCED-F1)

Afaceri, administraþie

ºi drept

ªtiinþe naturale, matematicã

ºi statisticã

Tehnologiile informaþieiºi comunicaþiilor (TIC)

Sãnãtate ºi asistenþã socialã

Inginerie, prelucrare ºiconstrucþiiArte ºi ºtiinþe umaniste

Educaþie

ªtiinþe sociale, jurnalism

ºi informaþii

Agriculturã, silviculturã,pisciculturã ºi ºtiinþeveterinare

Servicii

1)Grupa de specializãri ISCED-F2013 (Clasificarea Internaþionalã Standard

a Învãþãmântului, pe grupe de specializãri) a fost adoptatã în anul 2014, urmare

a revizuirii nivelurilor de educaþie ISCED-2011.

Structura pe grupe de specializãri a studenþilor/cursanþilor înscriºi în

învãþãmântul superior (de licenþã, master, doctorat, postuniversitar ºi programe

postdoctorale de cercetare avansatã), în anul universitar 2018/2019,

evidenþiazã faptul cã cei mai mulþi studenþi ºi cursanþi studiazã la una din grupe

de specializãri: afaceri, administraþie ºi drept (24,0%), inginerie, prelucrare ºi

construcþii (20,9%), precum ºi sãnãtate, asistenþã socialã (13,7%). În sectorul

privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii ºi cursanþii care

studiazã afaceri, administraþie ºi drept (58,0%).

Page 52: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE50

EDUCAÞIE

Numãrul absolvenþilor în anul ºcolar 2017/2018 a scãzut faþã de anul precedent în învãþãmântul postliceal ºi de maiºtri (cu 3,1%) ºi liceal (cu 3,2%). La sfârºitul anului ºcolar 2017/2018, cel mai mare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în învãþãmântul gimnazial (peste 172 mii persoane). Numãrul absolvenþilor cu diplomã din învãþãmântul superior (licenþã, master, programe postuniversitare, doctorat ºi programe postdoctorale de cercetare avansatã) în anul universitar 2017/2018 a fost de 126271 persoane, în creștere faþã de anul precedent cu 4,1%. Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patru ani.

Absolvenþii, pe niveluri de educaþie

�� ��

�� ��

� ��� ��

� ��

�� �

��� ��

2016/2017 2017/2018

Învãþãmânt gimnazial

Învãþãmânt liceal

Învãþãmânt profesional

Învãþãmânt postliceal

ºi de maiºtri

2015/ 2016/ 2017/ 2018/

2016 2017 2018 2019

Numãrul absolvenþilor din învãþãmântul preuniversitar, pe niveluri de educaþie (mii persoane)

Învãþãmânt gimnazial 179,7 171,4 172,6 …Învãþãmânt liceal 152,7 153,6 148,6 …Învãþãmânt profesional 10,5 19,4 23,3 …Învãþãmânt postlicealºi de maiºtri 34,1 32,0 31,0 …

Numãrul absolvenþilor cu diplomã (mii persoane)

Învãþãmânt superior 121,8 121,3 126,3 …

Personalul didactic (mii persoane)

Total 237 236 236 235

Antepreºcolar ºi preºcolar 35 35 36 36Primar ºi gimnazial 118 117 117 115Liceal 55 55 54 54Profesional *) *) 1 2Postliceal ºi de maiºtri 2 2 2 2Superior 27 27 26 26

... = Lipsã date. Anul ºcolar/universitar 2018/2019 se încheie dupã examenele

de corigenþã/restanþã din toamnã.

*) Sub 0,5.

Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.

Page 53: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 51

CULTURÃ

2015 2016 2017 20181)

Activitatea bibliotecilor 2)

Biblioteci (numãr) 3) 10111 9832 9594 9479

- din care: proprietate privatã 334 319 323 351

Utilizatori activi (mii) 3580 3433 3248 3132

Activitatea instituþiilor ºi companiilor de spectacole sau concerte 2)

Instituþii ºi companii de spectacole

sau concerte (numãr) 4) 254 227 230 248

Spectacole ºi concerte (mii reprezentaþii) 23 22 23 26

Spectatori ºi auditori (milioane) 6 6 6 9

Activitatea muzeelor ºi colecþiilor publice 2)

Muzee ºi colecþii publice (numãr) 4) 738 761 762 787

- din care: proprietate privatã 90 92 92 104

Vizitatori (mii) 13052 14197 15941 17610

Activitatea cinematografelor 5)

Cinematografe (numãr) 6) 82 92 90 96

Spectacole (mii) 488 578 603 625

Spectatori (milioane) 11 13 14 13

1)Date provizorii.

2) Sursa: INS - Cercetãrile statistice din domeniul culturii.3)

Exclusiv filialele.4)

Inclusiv secþii.5) Sursa: Ministerul Culturii ºi Identitãþii Naþionale - Centrul Naþional al Cinematografiei.6)

Inclusiv caravana.

În anul 2018, numãrul bibliotecilor (exclusiv filialele) care au funcþionat aînregistrat o diminuare cu 115 unitãþi (1,2%) faþã de anul 2017, respectiv cu 632unitãþi (6,3%), comparativ cu anul 2015. Dupã forma de proprietate, în anul2018, la fel ca în anii precedenþi, majoritatea bibliotecilor au fost unitãþi de stat,96,3%, iar bibliotecile proprietate privatã au reprezentat doar 3,7%. Numãrulutilizatorilor activi înregistraþi la biblioteci, în anul 2018, a fost de 3132 mii, cu 116 mii (3,6%) mai mic faþã de anul 2017 ºi cu 448 mii (12,5%) faþãde anul 2015.

Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2018 a cuprins 96 cinematografe, în creºtere cu 6 unitãþi faþã de anul precedent ºi cu 14 unitãþimai multe faþã de anul 2015. Comparativ cu anul 2015, în anul 2018, numãrulspectacolelor cinematografice a crescut cu 137 de mii de spectacole (28,1%),iar numãrul spectatorilor în cinematografe a scãzut cu aproximativ un milionfaþã de anul 2017.

Page 54: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

CULTURÃ

52

Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2018 a cuprins

787 de unitãþi (inclusiv filiale ºi secþii), cu 25 unitãþi mai mult faþã de anul 2017

ºi cu 49 unitãþi mai multe faþã de anul 2015. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor

publice proprietate privatã a crescut, în anul 2018, cu 12 unitãþi faþã de anul

2017 ºi cu 14 unitãþi faþã de anul 2015.

Numãrul vizitatorilor la muzee ºi colecþii publice a fost în anul 2018 de

17610 mii vizitatori, în creºtere cu 1669 mii vizitatori (10,5%) faþã de anul 2017

ºi cu 4558 mii vizitatori (34,9%) faþã de anul 2015.

ROMÂNIA ÎN CIFRE

���

�� ������

���� ��� ��� �����

���

���

���

���

��

���

�����

��

��

��

��

��

��

������

� �

Numãrul instituþiilor ºi companiilor de spectacole sau concerte ºi numãrul spectatorilor ºi auditorilor

numãrul instituþiilor ºi companiilor de spectacole sau concerte (unitãþi)1)

spectatori ºi auditori(milioane persoane)

Instituþii ºi companii

de spectacole sau concerteSpectatori

ºi auditori

1)Inclusiv secþii.

2)Date provizorii.

Sursa: Cercetãri statistice anuale din domeniul culturii.

În anul 2018, numãrul instituþiilor ºi companiilor de spectacole sau concerte

(teatre, companii de spectacole, concerte ºi instituþii asimilate, inclusiv filialele

acestora) a fost de 248 unitãþi, înregistrând o creºtere de 18 unitãþi (7,8%) faþã

de anul 2017 ºi o scãdere de 6 unitãþi (2,4%) faþã de anul 2015.

Numãrul spectacolelor ºi concertelor (reprezentaþiilor) susþinute în anul 2018 a

fost de 26 mii reprezentaþii, în creºtere cu 3 mii reprezentaþii faþã de anul 2017

ºi cu 3 mii de reprezentaþii faþã de anul 2015. Numãrul spectatorilor înregistrat

de instituþiile ºi companiile de spectacole ºi concerte a fost, în anul 2018, de

8542 mii spectatori, în creºtere cu 2117 mii (32,9%) faþã de anul 2017, iar faþã de

anul 2015 înregistrând o creºtere de 47,1% (2735 mii spectatori).

Page 55: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 53

CULTURÃ

Producþii mass-media

2015 2016 2017 20181)

Emisiuni la radio ºi televiziune

RADIO

Difuzate de posturile publice

(mii ore-program)2) 154 154 148 144

TELEVIZIUNE

Difuzate de posturile publice

(mii ore-program)3) 53 53 53 53

1)Date provizorii.

2) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.3) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.

�� �� �� �

���

����

��

�� �� �� ��

���� ��� ��� �����

���

���

���

���

��

��

Activitatea cinematografelor

În anul 2018, numãrul orelor-program al staþiilor de radio publice a scãzut cu

4 mii ore-program faþã de anul 2017, în timp ce numãrul orelor-program al

staþiilor de televiziune publicã a rãmas neschimbat în toatã perioada 2015-2018

(de 53 mii ore-program anual).

În anul 2018, numãrul orelor-program al staþiilor de radio private (cu difuzare

terestrã) a crescut cu 4,2 mii zile emisie-program propriu faþã de anul 2017 ºi cu

5,5 mii zile emisie-program propriu faþã de anul 2015 (132 mii zile

emisie-program propriu).

Cinematografe

Spectatori

Spectacole

Page 56: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE54

PREÞURI

În anul 2018, rata medie anualã a inflaþiei a fost de 4,6%, fiind influenþatã în

principal de scumpirea produselor alimentare, energiei, carburanþilor ºi a

tutunului. Astfel, a continuat tendinþa crescãtoare din anul 2017, indicele

mediu anual al preþurilor de consum pentru alimente fiind de 103,75%, cu 1,3

puncte procentuale mai mare faþã de indicele corespunzãtor din anul 2017.

În cazul produselor nealimentare indicele mediu anual din anul 2018 a fost

106,20%, iar cel pentru servicii a ajuns la valoarea de 102,53%.

2015 2016 2017 2018

Indicii preþurilor de consum (%)(anul precedent = 100)

Total 99,41 98,45 101,34 104,63Mãrfuri alimentare 96,20 97,43 102,48 103,75Mãrfuri nealimentare 100,93 98,96 101,41 106,20Servicii 102,04 99,21 99,23 102,53

Rata medie lunarã a inflaþiei (%)

Total -0,1 0,0 0,3 0,3Mãrfuri alimentare -0,5 0,1 0,3 0,3Mãrfuri nealimentare 0,2 -0,1 0,3 0,3Servicii 0,2 -0,2 0,0 0,2

Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie

lei / euro 4,5040 4,5173 4,6359 4,6530lei / dolar SUA 4,1390 4,2820 3,9186 4,0868

���� ���� ���� ��� ��� �����������������������������������

1)Anul 2018, date provizorii.

Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor

salariale reale ºi ai cursului de schimb mediu anual

În anul 2018, indicii preþurilor producþiei industriale pe diviziuni CAEN Rev. 2

comparativ cu indicele general al preþurilor producþiei industriale au înregistrat

urmãtoarea evoluþie (în condiþiile menþinerii bazei de comparaþie - anul

2015=100):

preþurile producþiei industriale din industria extractivã ºi cele din

industria prelucrãtoare au crescut cu 3,8 puncte procentuale, respectiv

1,2 puncte procentuale;

preþurile producþiei industriale la distribuþia apei; salubritate, gestionarea

deºeurilor, activitãþi de decontaminare ºi cele la producþia ºi furnizarea de

energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat au scãzut cu

1,7 puncte procentuale, respectiv 7,8 puncte procentuale.

%

Indicii preþurilorde consum - total

Indicii cursului de schimbmediu anual - lei/euro

Indicii cursului de schimbmediu anual - lei/dolar SUA

Indicii câºtigurilorsalariale reale1)

an curent / an precedent

Page 57: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 55

PREÞURI

Indicii preþurilor producþiei industriale pe total(piaþa internã ºi piaþa externã) 2015 = 100

Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2016 2017 2018

Total 98,21 101,61 106,72

Industria extractivã 97,64 100,11 110,47

Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior c c c

Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 94,77 98,73 111,38

Extracþia minereurilor metalifere c c c

Alte activitãþi extractive 100,58 100,02 104,58

Activitãþi de servicii anexe extracþiei 102,83 101,32 112,29

Industria prelucrãtoare 98,93 103,14 107,96

Industria alimentarã 101,08 104,22 106,21

Fabricarea bãuturilor 103,14 106,35 110,26

Fabricarea produselor din tutun 102,47 104,93 105,27

Fabricarea produselor textile 100,96 102,22 105,15

Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 103,55 106,21 111,55

Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor

de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi

încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 103,01 105,89 108,59

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor

din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea

articolelor din paie ºi din alte materiale

vegetale împletite 99,49 102,74 108,07

Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 100,25 101,48 106,21

Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor 100,44 101,52 103,08

Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor

obþinute din prelucrarea þiþeiului 83,00 101,01 121,05

Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 90,69 96,62 104,91

Fabricarea produselor farmaceutice de bazã

ºi a preparatelor farmaceutice 102,49 107,63 111,29

Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 100,26 101,36 107,61

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 99,45 100,51 104,77

Industria metalurgicã 92,77 103,93 114,45

Industria construcþiilor metalice ºi a produselor

din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 97,50 97,46 99,34

Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor

electronice ºi optice 101,14 104,61 110,49

Fabricarea echipamentelor electrice 98,05 99,69 100,81

Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 99,67 103,19 106,29

Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,

a remorcilor ºi semiremorcilor 102,45 105,53 106,96

Fabricarea altor mijloace de transport 101,61 103,31 101,88

Fabricarea de mobilã 102,53 105,57 108,78

Alte activitãþi industriale n.c.a. 104,32 107,13 111,66

Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor

ºi echipamentelor 101,61 103,00 114,02

Producþia ºi furnizarea de energie electricã

ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 94,10 93,44 98,95

Producþia ºi furnizarea de energie electricã

ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 94,10 93,44 98,95

Distribuþia apei; salubritate, gestionarea

deºeurilor, activitãþi de decontaminare 100,91 100,86 104,98

Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 100,91 100,86 104,98

c = Date confidenþiale.

Page 58: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE56

CONTURI NAÞIONALE

În anul 2018, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de

944220,2 milioane lei, revenind 48345,6 lei pe locuitor.

În anul 2018, comparativ cu anul 2017, produsul intern brut, în termeni reali,

s-a majorat cu 4,1%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 4,4%.

Evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele

caracteristici:

- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB,

respectiv 57,1% din total (539182,4 milioane lei);

- pe locul secund s-a situat industria, respectiv 23,6% la formarea PIB

(222414,5 milioane lei);

- construcþiile au contribuit cu 5,4% la formarea PIB (51162,3 milioane lei);

- agricultura, silvicultura ºi pescuitul au contribuit cu 4,3% din PIB

(41014,3 milioane lei).

În anul 2018, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 853773,5 milioane

lei ºi a reprezentat 90,4% din PIB.

�� � �

��

��� �

���� ��� ��� �����

���

���

���

���

���

��

��

���

���

����

�� � �� ���

�� �

�� � �

��

��

��

��

��

��

��

���

�� ��

�� ��� �

miliarde lei preþuri curente

Produsul intern brut Produsul intern brut/locuitor

mii lei/locuitor

Produsul intern brut ºi produsul intern brut/locuitor

1)Date semidefinitive.

2) Date provizorii.

Page 59: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 57

CONTURI NAÞIONALE

milioane lei preþuri curente

20151) 20161) 2017 20182)

Agriculturã, silviculturã

ºi pescuit 29827,1 31077,8 37018,6 41014,3

Industrie 171543,8 183778,0 203800,1 222414,5

Construcþii 41853,3 46250,5 47753,6 51162,3

Servicii 383257,4 425266,6 486900,9 539182,4

Valoarea adãugatã brutã

(VAB) 626481,6 686372,9 775473,2 853773,5

Impozite nete pe produs 86106,2 78762,5 81253,4 90446,7

Produsul intern brut (PIB) 712587,8 765135,4 856726,6 944220,2

Consumul final efectiv 537955,4 593694,6 674632,0 746404,0

Consumul final individual

efectiv al gospodãriilor

populaþiei 486481,3 537100,5 602744,4 651998,8

Consumul final colectiv

efectiv al administraþiei

publice 51474,1 56594,1 71887,6 94405,2

Formarea brutã de capital 179060,9 178531,9 200316,1 228136,9

Formarea brutã de capital fix 176514,3 174990,2 191960,5 200350,7

Variaþia stocurilor 2546,6 3541,7 8355,6 27786,2

Exportul net3) -4428,5 -7091,1 -18221,5 -30320,7

Venitul naþional brut

(VNB) 697691,6 747023,2 839197,0 924634,3

Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European

de Conturi (SEC) - 2010.1)

Date revizuite.2)

Date provizorii.3)

Export - import.

Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri

În anul 2018, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul

final efectiv a fost de 746404,0 milioane lei, iar valoarea celei mai importante

componente a sa - consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei

- a fost de 651998,8 milioane lei.

În anul 2018, sumele ce au fost alocate pentru formarea brutã de capital fix au

însumat 200350,7 milioane lei.

Rata valorii adãugate brute s-a redus în anul 2018, având valoarea de 47,6%, cu

0,2 puncte procentuale mai micã decât nivelul înregistrat în anul 2017 (47,8%).

Rata de investiþie s-a diminuat în anul 2018, având valoarea de 23,5%, cu

1,3 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent (24,8%).

Page 60: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE58

CONTURI NAÞIONALE

anul precedent = 100

20151) 20161) 20172) 20183)

RESURSE

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 88,9 104,2 114,6 110,0

Industrie 105,4 105,1 108,3 104,1

Construcþii 106,5 112,3 99,1 94,4

Servicii 103,5 104,1 106,9 103,6

Valoarea adãugatã brutã 103,5 104,9 107,1 103,5

Impozite nete pe produs 107,1 103,8 106,3 110,2

Produsul intern brut (PIB) 103,9 104,8 107,0 104,1

UTILIZÃRI

Consumul final efectiv 104,8 106,8 108,6 104,5

Consumul final individual efectiv

al gospodãriilor populaþiei 105,5 107,4 109,0 103,7

Consumul final colectiv efectiv

al administraþiei publice 98,3 101,8 105,2 112,0

Formarea brutã de capital 106,8 99,8 104,2 109,6

Formarea brutã de capital fix 107,5 99,8 103,5 96,8

Variaþia stocurilor 64,5 101,2 139,0 402,2

Exportul net 427,2 151,1 170,9 180,9

Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European

de Conturi (SEC) - 2010.1)

Date revizuite.2)

Date semidefinitive.3)

Date provizorii.

Indicii produsului intern brut (%)

Evoluþia produsului intern brut

��� � ��� ����

� �

��� � ��� ��� �

��� �

��

��

��

��

���

���

���

��� ���� ���� ������������ ��� ���

anul precedent = 100%

Notã: Pentru anul 2017 date semidefinitive, iar pentru anul 2018 date provizorii.

Page 61: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 59

CONTURI NAÞIONALE

20151) 20161) 20172) 20183)

Produsul intern brut

- milioane lei preþuri

curente 712587,8 765135,4 856726,6 944220,2

- modificãri faþã de anul

precedent (%) 3,9 4,8 7,0 4,1

Produsul intern brut

pe locuitor 4)

- lei 35948,9 38826,5 43729,1 48345,6

- modificãri faþã de

anul precedent (%) 4,4 5,4 7,6 4,4

- dolari (pe baza Paritãþii

Puterii de Cumpãrare) 1) 21123 22509 24686 26447

- la puterea de cumpãrare

standard 1) 16300 17400 18800 …

Rata valorii adãugate brute

(VAB / Producþie) (%) 44,9 47,0 47,8 47,6

Rata de investiþie

(FBCF / VAB) ( %) 28,2 25,5 24,8 23,5

Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi

(SEC) - 2010.1)

Date revizuite.2)

Date semidefinitive.3)

Date provizorii.4)

Pentru perioada 2015-2017 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an,

estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului

Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.

Pentru anul 2018 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 ianuarie.... = Lipsã date.

20151) 2016 20172) 20183)

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 4,2 4,1 4,3 4,3

Industrie 24,0 24,0 23,8 23,6

Construcþii 5,9 6,0 5,6 5,4

Servicii 53,8 55,6 56,8 57,1

Valoarea adãugatã brutã 87,9 89,7 90,5 90,4

Impozite nete pe produs 12,1 10,3 9,5 9,6

Produsul intern brut (PIB) 100,0 100,0 100,0 100,0

1)Date revizuite.

2)Date semidefinitive.

3)Date provizorii.

Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)

Page 62: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE60

Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)

anul precedent = 100

2015 2016 2017 2018

Total 108,4 96,7 106,4 100,8

Construcþii noi 105,2 97,2 104,9 91,6

Utilaje 110,8 100,3 103,9 108,4

Alte cheltuieli de investiþii 112,3 83,1 117,4 111,7

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei

naþionale

�� ��� ��

�� ��� ��

�� ��� ��

�� �� ��

� ��

� �

� ��

� ��� �� � �

� �

� ��

� ��

�� ��� � � ��

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.1)

Date provizorii.

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit

Industrie

Construcþii

Comerþºi servicii

CAEN Rev.22017 1)2016

Surse proprii

Credite interne

Credite externe

Buget de stat ºi bugete locale

Capital strãin

Alte surse

CAEN Rev.2

2017 1)2016

În anul 2018, comparativ cu anul 2017, investiþiile nete realizate în economia

naþionalã au crescut cu 0,8%, creºtere înregistratã la urmãtoarele elemente de

structurã: alte cheltuieli de investiþii cu 11,7% ºi la utilaje (inclusiv mijloace de

transport) cu 8,4%. Lucrãrile de construcþii noi au scãzut cu 8,4%.

INVESTIÞII

Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare

Page 63: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 61

AGRICULTURÃ

Producþia ramurii agricole 1)

milioane lei preþuri curente

2015 2016 2017 20182)

Total 68749 69349 78494 90206

Vegetalã 43574 45155 53217 63390

Animalã 24315 23294 24332 25570

Servicii agricole 860 900 945 1246

1)Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.

2)Date provizorii.

În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este

predominant, deþinând, în anul 2018 o pondere de 70,3% din totalul

producþiei, faþã de 28,3% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi 1,4%

serviciile agricole.

Structura producþiei ramurii agricole 1)

� ��

�� ��

� ��

� ��

�� ��

� ��

2015 2018 2)

Vegetalã

Animalã

Servicii agricole

1)Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.

2)Date provizorii.

Page 64: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE62

AGRICULTURÃ

Evoluþia producþiei principalelor cereale

��������

����

�����

�� ��������� �����

�� � �� ���� ��� ��� ���

�������

����

���

���� ��� ��� �����

�����������

���������������������������������������

���

Cereale pentru

boabe - total

Porumb boabe

Orz ºi orzoaicã

Grâu

Secarã

mii tone

2015 2016 2017 20181)

Cereale pentru boabe 19333 21765 27139 31553

din care:

Grâu 7962 8431 10035 10144

Secarã 24 26 28 29

Orz ºi orzoaicã 1626 1817 1907 1871

Porumb boabe 9021 10746 14326 18664

Leguminoase pentru boabe 76 99 302 191

Cartofi 2700 2690 3117 3023

Sfeclã de zahãr 1041 1012 1175 978

Plante uleioase 2975 3597 4986 5146

din care:

Floarea soarelui 1786 2032 2913 3063

Legume 2) 3674 3358 3638 3797

Fructe 3) 1225 1242 1058 1813

Struguri 3) 799 737 1067 1144

1)Date provizorii.

2)Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.

3) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.

Producþia agricolã vegetalã

mii tone

În anul 2018, producþia de cereale pentru boabe a fost mai mare faþã de anii

precedenþi. Comparativ cu anul 2017, producþia vegetalã a înregistrat creºteri

la: cereale pentru boabe (grâu, secarã, porumb boabe), plante uleioase,

legume, fructe, struguri ºi scãderi la leguminoase pentru boabe, cartofi ºi sfeclã

de zahãr.

1)Date provizorii.

Page 65: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 63

AGRICULTURÃ

U.M. 2015 2016 2017

Carne mii tonegreut. în viu 1431 1465 1462

din care:Carne de bovine mii tone

greut. în viu 200 206 196Carne de porcine mii tone

greut. în viu 562 588 583Carne de ovine ºi caprine mii tone

greut. în viu 110 114 116Carne de pasãre mii tone

greut. în viu 558 555 566

Lapte - total mii hl 49156 48133 46615din care:Lapte de vacã ºi bivoliþã mii hl 42664 42020 40564

Lânã tone 22343 22277 22401

Ouã mil. buc 6555 6182 5996

Miere extrasã tone 27893 21202 30177

Peºte 1) tone 19601 23180 25943

Notã: Producþia de carne reprezintã greutatea animalelor destinate sacrificãrii

pentru consum.

Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.

1) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Pescuit ºi Acvaculturã.

Producþia agricolã animalã

Evoluþia producþiei medie la hectar, la principalele culturi

���� ��� ��� �����

��������������������������������������������

��

Kg/ha

Cartofi

Porumb boabe

Grâu

Orz ºi orzoaicã

Secarã

1)Date provizorii.

Page 66: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE64

AGRICULTURÃ

Efectivele de animale (la 1 decembrie)

Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã(la 1 decembrie)

���� ��� ��� �����

����

����

���

����

�����

�����

��������

����

�����

��

���������

��

������

��������

���

������

��������

���

������

U.M. 2015 2016 2017 20181)

Bovine mii capete 2092 2050 2011 1984

Porcine mii capete 4927 4708 4406 3957

Ovine mii capete 9810 9876 9982 10154

Caprine mii capete 1440 1483 1503 1539

Cabaline mii capete 503 520 481 448

Pãsãri - total mii capete 78648 75690 73289 73693

- proprietate majoritar privatã mii capete 78635 75677 73267 73681

Albine - total mii familii 1393 1437 1602 1628

- proprietate majoritar privatã mii familii 1392 1437 1602 1627

1) Date provizorii.

mii capete

Bovine

Porcine

Ovine

Caprine

Cabaline

1) Date provizorii.

Page 67: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 65

SILVICULTURÃ

Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã

mii hectare

Categorii de folosinþã 2015 2016 2017 20181)

Fondul forestier - total 6555 6559 6565 6583

Suprafaþa pãdurilor 6399 6404 6406 6418

Rãºinoase 1931 1929 1924 1917

Foioase 4468 4475 4482 4501

Alte terenuri din fondul forestier 156 155 159 165

1) Date provizorii.

Fondul forestier ocupa, la sfârºitul anului 2018, o suprafaþã de 6583 mii hectare,cu 28 mii hectare mai mult faþã de anul 2015 (respectiv 0,4%). În anul 2018comparativ cu anul 2017, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere deaproximativ 0,3%.

În anul 2018 suprafaþa pãdurilor a fost de 6418 mii hectare, speciile derãºinoase acoperind 1917 mii hectare (respectiv 30,0%), iar speciile de foioase4501 mii hectare (respectiv 70,0%).

În anul 2018 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 1146 mii m3 mai mare

faþã de anul 2017 (respectiv cu +6,3%) ºi cu 1429 mii m3 mai mare faþã de anul

2015 (respectiv cu +7,3%). În anul 2018, pe specii lemnoase, rãºinoasele

reprezintã 36,6% din volumul total recoltat, fagul 33,8%, stejarul 10,5% ºi

diverse specii tari ºi moi 19,1%.

mii m3 - volum brut

Specii lemnoase 2015 2016 2017 20181)

Volumul de masã lemnoasã

recoltat - total 18133 17198 18316 19462

Rãºinoase 6782 6268 6531 7127

Fag 6215 5799 6212 6584

Stejar 1769 1688 1788 2041

Diverse specii tari 1951 2008 2228 2191

Diverse specii moi 1416 1435 1557 1519

1)Date provizorii.

Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii

� ���� �� ��

�� ��

�� ��� �

�� ��

�� �� ��

� �

Structura volumului de lemn recoltat, pe principalele specii

2015 2018 1)

Rãºinoase

Fag

Stejar

Diverse specii tari

Diverse specii moi

1) Date provizorii.

Page 68: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE66

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 Sem. I

20181)

Total 486529 498730 523955 514423Industrie extractivã 1085 1060 1000 954Industrie prelucrãtoare 47633 47580 49066 47576Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 1426 1316 1172 1135Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 2981 2898 2949 2860Construcþii 48245 49621 52716 51700Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 171786 169524 172239 168602Transport ºi depozitare 41639 44391 48264 48585Hoteluri ºi restaurante 25468 25582 26383 25708Informaþii ºi comunicaþii 20537 21932 23748 23272Tranzacþii imobiliare 14467 15344 16700 16506Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 57755 60260 63288 62455Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 19775 20614 22094 21497Învãþãmânt 2) 4251 4940 5811 5703Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 10942 13170 15232 15056Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 6754 7717 8982 8804Alte activitãþi de servicii 11785 12781 14311 14010

1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.

Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alteservicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 Sem. I

20181)

Total 488210 500428 525660 516089Industrie extractivã 1107 1076 1014 968Industrie prelucrãtoare 48404 48347 49837 48327Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 1460 1350 1206 1166Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 3049 2968 3022 2932Construcþii 48341 49716 52792 51774Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 171959 169712 172435 168798Transport ºi depozitare 41746 44504 48382 48704Hoteluri ºi restaurante 25497 25612 26414 25739Informaþii ºi comunicaþii 20619 22012 23837 23361Tranzacþii imobiliare 14472 15349 16704 16510Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 57812 60324 63350 62516Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 19965 20802 22285 21676Învãþãmânt 2) 4252 4942 5811 5703Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 10959 13188 15251 15075Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 6778 7740 9003 8824Alte activitãþi de servicii 11790 12786 14317 14016

1)Date provizorii.

2)Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau

sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.

Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Page 69: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 67

INDUSTRIE

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)

anul precedent = 100

CAEN Rev. 2 2015 2016 2017 2018

Total - pe secþiuni 103,3 103,4 111,4 111,8

Industrie extractivã 95,5 77,3 114,3 105,9

Industrie prelucrãtoare 103,6 104,4 111,3 112,0

Total - pe marile grupe industriale 103,3 103,4 111,4 111,8

Industria bunurilor intermediare 105,2 99,5 109,9 111,0

Industria bunurilor de capital 109,7 108,9 115,9 115,0

Industria bunurilor de folosinþã

îndelungatã 108,8 114,0 108,3 107,0

Industria bunurilor de uz curent 104,6 104,9 104,3 108,2

Industria energeticã 78,9 89,9 120,2 112,9

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

În anul 2018, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de

anul precedent cu 11,8%, creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare

(+12,0%) cât ºi de industria extractivã (+5,9%).

În anul 2018 comparativ cu anul 2017, indicele producþiei industriale (serie

brutã) a crescut cu 3,5%, ca urmare a creºterii industriei prelucrãtoare (+4,3%).

Industria extractivã a scãzut cu 0,2%, iar producþia ºi furnizarea de energie

electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat a rãmas la acelaºi nivel.

Cele mai importante creºteri s-au înregistrat la urmãtoarele activitãþi: fabricarea

de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. (+17,4%), fabricarea echipamentelor

electrice (+17,1%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi

semiremorcilor (+13,5%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice

(+7,7%), fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor

farmaceutice (+7,5%), fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie (+4,8%),

fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice ºi fabricarea bãuturilor

(+4,0% fiecare), fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice

(+3,8%), fabricarea altor mijloace de transport (+2,9%) ºi fabricarea substanþelor

ºi a produselor chimice (+1,8%).

Page 70: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE68

INDUSTRIE

Indicii producþiei industriale (%)

anul precedent = 100serie brutã

Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 2018

Total 102,7 103,1 107,8 103,5Industria extractivã 87,5 88,3 110,2 99,8Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 108,1 90,3 111,8 91,9Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 99,3 90,0 105,3 98,6Extracþia minereurilor metalifere 104,8 111,4 85,9 100,5Alte activitãþi extractive 112,5 103,9 107,0 95,8Activitãþi de servicii anexe extracþiei 61,7 66,7 140,2 109,3Industrie prelucrãtoare 103,5 104,8 108,4 104,3Industria alimentarã 105,2 109,2 102,8 101,4Fabricarea bãuturilor 110,0 103,4 106,5 104,0Fabricarea produselor din tutun 120,2 99,7 95,3 89,5Fabricarea produselor textile 90,8 99,6 106,5 99,4Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 92,6 99,4 88,8 89,4Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiajºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 94,6 97,0 98,3 94,1Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paieºi din alte materiale vegetale împletite 98,0 99,8 96,7 98,9Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 108,6 113,9 109,8 104,8Tipãrirea ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 97,4 103,1 120,1 92,1Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 100,1 108,6 100,0 101,3Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 94,7 100,5 105,8 101,8Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 98,4 92,6 115,2 107,5Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 108,2 104,3 106,9 104,0Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 124,1 102,0 104,2 107,7Industria metalurgicã 103,4 103,5 108,3 100,1Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 108,7 102,8 107,8 98,8Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 103,6 119,2 119,4 103,8Fabricarea echipamentelor electrice 108,0 112,9 110,9 117,1Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 87,7 100,0 138,2 117,4Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 110,3 111,5 117,0 113,5Fabricarea altor mijloace de transport 98,6 86,0 101,7 102,9Fabricarea de mobilã 107,9 113,1 98,0 96,3Alte activitãþi industriale n.c.a. 88,2 102,3 108,7 99,2Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor 94,0 96,7 100,8 78,4Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 101,3 100,5 103,4 100,0Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 101,3 100,5 103,4 100,0Industrie - total pe marile grupe industriale:- industria bunurilor intermediare 102,3 103,1 107,3 105,6- industria bunurilor de capital 104,2 105,2 116,3 107,9- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 111,5 113,6 103,0 98,9- industria bunurilor de uz curent 99,1 102,4 101,7 98,0- industria energeticã 101,0 98,7 103,6 99,8

Page 71: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 69

ENERGIE

Energie primarã

mii tone echivalent petrol1)

2015 2016 2017 20182)

Resurse 40769 40910 41821 42247

din care:

- producþie 3) 26387 24798 25417 24534

- import 11333 13113 13597 13615

Producþie 3) 26387 24798 25417 24534

din care:

- cãrbuni 4711 4233 4466 4259

- þiþei 3906 3714 3548 3477

- gaze naturale 4) 8874 7862 8608 8192

- energie electricã 5) 5096 5086 4897 5042

Import 11333 13113 13597 13615

din care:

- cãrbuni 546 521 512 551

- þiþei 6594 7466 7752 8265

- gaze naturale 163 1188 962 1198

- energie electricã 325 307 315 252

1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg. 2) Date provizorii.3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei. 5) Energie hidroelectricã, cãldura nuclearã, energie eolianã ºi solar fotovoltaicã.

În anul 2018, producþia de energie primarã a înregistrat o scãdere faþã de

anul anterior (-3,5%), în timp ce importurile au înregistrat o creºtere (+0,1%),

ponderea lor în total resursã de energie primarã fiind de 32,2%; importurile de

þiþei au reprezentat 60,7% din totalul importurilor, iar importurile de gaz

natural au avut o creºtere de 24,5% faþã de anul 2017.

2015 2016 2017 20181)

Resurse 70,1 68,7 68,0 67,3

Producþie 66,3 65,1 64,3 64,4

- produsã în termocentrale 28,7 26,9 28,6 26,8

- produsã în hidrocentrale 17,0 18,5 14,9 18,0

- nuclearo-electricã 11,6 11,3 11,5 11,4

- eolianã2) 9,0 8,4 9,3 8,2

Import 3,8 3,6 3,7 2,9

Destinaþii - total 70,1 68,7 68,0 67,3

Consum - total 52,4 53,0 54,5 55,8

- în economie 39,7 40,3 41,3 45,1

- iluminat public 0,6 0,6 0,6 0,5

- populaþie 12,1 12,1 12,6 10,2

Export 10,5 8,6 6,5 5,5

Consum propriu tehnologic

în reþele ºi staþii 7,2 7,1 7,0 6,0

1)Date provizorii.

2)Inclusiv energia solar fotovoltaicã.

miliarde kWh

Balanþa energiei electrice

Page 72: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE70

CONSTRUCÞII

Indicii lucrãrilor de construcþii (%)

anul precedent = 100

2015 2016 2017 2018

Lucrãri de construcþii - total 110,6 95,6 94,4 95,9

din total, pe elemente de structurã:

lucrãri de construcþii noi 105,3 97,9 104,8 91,6

lucrãri de reparaþii capitale 131,7 76,3 82,3 101,5

lucrãri de întreþinere ºi reparaþii

curente 113,6 101,8 74,8 107,9

din total, pe tipuri de construcþii:

clãdiri 98,9 104,6 114,3 85,7

din care:

clãdiri rezidenþiale 94,2 112,0 170,4 76,4

clãdiri nerezidenþiale 101,2 101,3 87,3 94,5

construcþii inginereºti 120,3 89,4 78,3 108,0

Notã: Date recalculate datoritã schimbãrii anului de bazã ºi sistemului de ponderare.

Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

serie brutã

Structura lucrãrilor de construcþii, dupã modul de execuþie

��

�� ��

� ��

�� ��

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.1)

Date provizorii.

Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã,

pe categorii de obiecte

�� ��

� ���� ��

� �� �� ��

�� ���� �

�� �

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.1)

Date provizorii.

Construcþii noiºi reparaþii capitale

Întreþinereºi reparaþii curente

2016 2017 1)

2016 2017 1)

Clãdirirezidenþiale

Clãdiri nerezidenþiale

Infrastructuri detransport

Alte construcþii ºi lucrãri inginereºti

Page 73: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 71

TRANSPORTURI

U.M. 2015 2016 2017 20181)

Transportul feroviar

Locomotive numãr 1795 1769 1769 1721

Vagoane pentru trenuri

de marfã mii vagoane 34 34 32 32

Vagoane pentru trenuri

de pasageri numãr 3928 3894 3894 3980

Mãrfuri transportate mil. tone 55 53 56 55

Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 14 14 14 13

Transportul naþional ºi

internaþional de pasageri mil. pasageri 66 64 69 67

Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 5149 4988 5664 5577

Transportul pe cãi navigabile interioare

Nave fãrã propulsie pentru

transportul mãrfurilor numãr 1134 1145 1139 1123

Nave pentru transportul

pasagerilor numãr 65 75 75 78

Mãrfuri transportate mil. tone 30 30 29 30

Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 13 13 13 12

Transportul naþional ºi

internaþional de pasageri 2)

mil. pasageri *) *) *) *)

Parcursul pasagerilor 2)

mil. pasageri-km 10 8 8 6

Transportul prin conducte petroliere magistrale

Mãrfuri transportate mil. tone 7 7 7 6

Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 1 1 1 1

Transportul maritim

Nave pentru transportul

mãrfurilor numãr 26 23 23 28

Mãrfuri transportate mil. tone 44 46 46 49

Transportul naþional ºi

internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) -

Transportul aerian

Aeronave civile înmatriculate

- pentru transportul

pasagerilor ºi mixt numãr 59 67 78 72

Mãrfuri transportate mii tone 37 40 45 49

Transportul naþional ºi

internaþional de pasageri mil. pasageri 13 16 20 22

Transportul rutier

Mãrfuri transportate mil. tone 199 216 226 237

Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 39 48 55 59

Transportul naþional ºi

internaþional de pasageri 3)

mil. pasageri 276 303 326 361

Parcursul pasagerilor 3)

mil. pasageri-km 17471 18744 18178 19937

1)Date provizorii.

2) Date privind activitatea operatorilor naþionali. În perioada 2015 - 2018a fost desfãºurat exclusiv transport naþional de pasageri.

3) Date care nu includ transportul public local.

*)Sub 0,5.

Page 74: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE72

TRANSPORTURI

În cursul anului 2018 comparativ cu anul 2017, au fost înregistrate creºteri ale

indicatorului mãrfuri transportate pentru majoritatea modurilor, astfel: cu 7,9%

pentru aerian (valoare calculatã din “tone”), cu 6,3% pentru maritim, cu 4,8%

pentru rutier ºi cu 2,3% pentru transportul pe cãi navigabile interioare (valori

calculate din “mii tone”).Transportul feroviar ºi transportul prin conducte

petroliere magistrale au marcat scãderi faþã de valorile înregistrate în anul

precedent, cu 1,2% ºi respectiv, cu 1,4% (valori calculate din “mii tone”).

În transport naþional ºi internaþional de pasageri au fost înregistrate în anul

2018 comparativ cu anul 2017, creºteri ale numãrului de pasageri pentru

transportul rutier cu 11,0% (valoare calculatã din “mii pasageri”) ºi aerian cu

7,9% (valoare calculatã din “pasageri”). Transportul feroviar a marcat o scãdere

cu 3,7% (valoare calculatã din “mii pasageri”) faþã de valoarea înregistratã în

anul anterior.

2015 2016 2017 2018

Transport portuar maritim 44533 46295 46182 49107

- mãrfuri încãrcate 24954 25739 24848 24959

- mãrfuri descãrcate 19579 20556 21334 24148

Transport pe cãi navigabile interioare 30020 30484 29043 29714

- internaþional 11216 10399 9153 8540

- naþional 13246 14697 14632 16140

- tranzit1) 5558 5388 5258 5034

1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit

pentru România), în conformitate cu legislaþia Europeanã.

mii tone

Transportul portuar de mãrfuri

���� ��� ��� �����

����������������������������������

����������

���

���

����

��

���

����

� ����

���

mii

pasageri îmbarcaþi

pasageri debarcaþi

Transportul aeroportuar de pasageri

Page 75: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 73

TRANSPORTURI

Transportul aeroportuar de mãrfuri

���� ��� ��� �����

���������������

�������������������������������������������

���

���

����

����

���

����

����

����

tone

U.M. 2015 2016 2017 2018

Pasageri mii pasageri 13273 16398 20222 21816

Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 36585 40130 44983 48520

Miºcãri aeronave numãr 138598 162652 186665 194940

Transportul aeroportuar de pasageri ºi mãrfuri

2015 2016 2017 20182)

Autobuze ºi microbuze 47 49 50 52

Autoturisme 5155 5472 5998 6453

Mopede ºi motociclete

(inclusiv mototricicluri

ºi cvadricicluri) 113 120 127 136

Autovehicule de marfã 856 913 975 1034

1)La 31 decembrie.

2)Date provizorii.

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne - Direcþia Regim Permise de Conducere

ºi Înmatriculare a Vehiculelor.

Autovehicule înmatriculate în circulaþie1)

mãrfuri încãrcate(inclusiv poºtã)

mãrfuri descãrcate(inclusiv poºtã)

mii

Page 76: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE74

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI

2015 2016 20171) 20182)

Exporturi FOB

milioane euro 54610 57392 62644 67733

milioane dolari SUA 60618 63589 70629 80078

milioane lei 242747 257701 286123 315210

Importuri CIF

milioane euro 62971 67364 75604 82867

milioane dolari SUA 69861 74627 85325 97878

milioane lei 279906 302462 345395 385639

Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -8361 -9972 -12960 -15134

milioane dolari SUA -9243 -11038 -14696 -17800

milioane lei -37159 -44761 -59272 -70429

Notã: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite ºi sunt definitive.

1) Date semidefinitive.

2) Date provizorii.

Exporturile FOB au înregistrat în anul 2018 o valoare de 67733 milioane euro

(+8,1% faþã de anul 2017), iar importurile CIF au fost de 82867 milioane euro

(+9,6% faþã de anul 2017), soldul balanþei comerciale (FOB-CIF) fiind de

-15134 milioane euro.

Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri

"��� "��� "���� "�����

��

��

���

���

���

��

���� ��� ��� ����"�����"�����"�����

��������������������������������������������

����

milioane euro

Notã: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite ºi sunt definitive.1)

Date semidefinitive.2)

Date provizorii.

Exporturi FOB

Sold (exporturi FOB - importuri CIF)

Importuri CIF

Exporturile FOB, importurile CIF ºi soldul FOB-CIF al operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri

Page 77: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 75

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI

Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conformNomenclatorului Combinat milioane euro

Cod NC Denumire cod NC 2015 2016 20171) 20182)

Export FOB TOTAL E 54610 57392 62644 67733

Import CIF I 62971 67364 75604 82867

I Animale vii ºi produse E 782 814 946 896

animale I 1254 1441 1689 1776

II Produse vegetale E 3075 3437 3502 3574

I 2037 2329 2395 2315

III Grãsimi ºi uleiuri E 224 194 211 224

animale sau vegetale I 184 189 192 173

IV Produse alimentare, E 1838 1724 1747 1794

bãuturi ºi tutun I 2580 2830 3147 3377

V Produse minerale E 2557 2173 2472 2895

I 4381 4157 5391 6698

VI Produse chimice E 2047 1860 2078 2221

I 6330 6705 7392 7626

VII Materiale plastice, cauciuc E 3092 3262 3588 3874

ºi articole din acestea I 4611 4893 5531 5921

VIII Piei crude, piei tãbãcite,

blãnuri ºi produse din E 364 380 417 406

acestea I 882 917 1010 1036

IX Produse din lemn, E 1809 1642 1655 1630

exclusiv mobilier I 533 639 702 773

X Pastã de lemn, hârtie, carton E 377 426 488 514

ºi articole din acestea I 1063 1145 1184 1245

XI Materiale textile ºi E 3954 4071 4046 4053

articole din acestea I 4266 4678 4835 4994

XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1335 1335 1380 1342

ºi articole similare I 692 799 956 997

XIII Articole din piatrã, ipsos,

ciment, ceramicã, sticlã E 314 346 376 409

ºi din materiale similare I 795 885 993 1105

XV Metale comune ºi E 4697 4486 5330 5994

articole din acestea I 6738 6764 7964 8849

XVI Maºini ºi aparate;

echipamente electrice;

aparate de înregistrat

sau de reprodus sunetul E 15193 16882 17823 19447

ºi imaginile I 17918 18954 20995 23107

XVII Mijloace ºi materiale E 9160 10111 11303 12757

de transport I 5770 6791 7507 8654

XVIII Instrumente ºi aparate

optice, fotografice,

cinematografice,

medico-chirurgicale

ºi similare; ceasuri;

instrumente muzicale; E 984 1291 2163 2413

pãrþi ºi accesorii ale acestora I 1432 1472 1732 1987

XX Mãrfuri ºi produse diverse E 2388 2547 2640 2792

I 1313 1556 1699 1917

XXII Bunuri necuprinse în E 423 410 476 498

alte secþiuni din N.C. I 190 221 291 317

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselorstructuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.

1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.

Page 78: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE76

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI

2015 2016 20171) 20182)

Export FOB 100,2 98,2 101,6 103,8

Import CIF 97,7 97,6 102,9 102,4

Notã: Date calculate din valori exprimate în euro.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.

Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional cu bunuricalculaþi din valori exprimate în euro (%)

anul precedent = 100

milioane euro

2015 2016 20171) 20182)

Exporturile FOB pe moduri de transport

Total 54610 57392 62644 67733

din care:

Transport rutier 39245 42227 47028 50153

Transport maritim 10162 9795 9817 10750

Transport feroviar 1983 1888 2059 3060

Transport aerian 1051 1179 1344 1524

Transport pe cãi navigabile

interioare 362 438 605 599

Importurile CIF pe moduri de transport

Total 62971 67364 75604 82867

din care:

Transport rutier 47629 50751 56000 61246

Transport maritim 8574 8761 10534 12407

Transport feroviar 1512 1437 1952 2082

Transport aerian 2179 2493 2879 2952

Transport pe cãi navigabile

interioare 386 420 398 297

1)Date semidefinitive.

2)Date provizorii.

Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport

Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe

secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2018 comparativ cu anul

2017 constau în:

– majorarea ponderii la secþiunile: „Mijloace ºi materiale de transport”

- cu 0,8 puncte procentuale, „Metale comune ºi articole din acestea”

- cu 0,4 puncte procentuale;

– diminuarea ponderii la secþiunea „Materiale textile ºi articole din acestea”

- cu 0,5 puncte procentuale.

În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat,

în anul 2018 comparativ cu anul 2017, au avut loc urmãtoarele

modificãri structurale:

– majorarea ponderii la secþiunile: „Produse minerale” - cu 1,0 puncte

procentuale, „Mijloace ºi materiale de transport” - cu 0,5 puncte procentuale;

– diminuarea ponderii la secþiunea: „Produse ale industriei chimice”

- cu 0,6 puncte procentuale.

Page 79: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 77

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI

Exporturile (FOB)cu principalele þãri partenere, în anul 2018

1)

�� ��

�� ��

��

� ��� ��

�� ��

#�������

$%�&��

'���(�

��)������)�%*&����%

�&%��(+��

1)Date provizorii.

67733 milioane euro

2015 2016 20172) 20183)

Total 54610 57392 62644 67733

Europa 46295 48690 54010 59136

Uniunea Europeanã (UE-28) 40257 43080 47482 51982

AELS 813 583 644 998

Alte þãri din Europa 5226 5027 5884 6156

Asia 3992 4241 4142 3966

Orientul Mijlociu ºi Apropiat 2238 2309 2265 2079

Alte þãri din Asia 1754 1932 1877 1888

Africa 2213 2174 2134 2285

Africa de Nord 1787 1709 1564 1859

Alte þãri din Africa 427 465 570 427

America 1709 1625 1868 2085

din care:

America de Nord 1128 1061 1293 1502

America Centralã ºi Caraibeanã 230 175 198 205

America de Sud 351 389 377 377

Oceania 330 588 403 162

Þãri nespecificate 4) extra UE 71 74 87 99

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea

diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.1) Þara de destinaþie pentru exporturi. 2) Date semidefinitive.3) Date provizorii.4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara

de destinaþie la export.

milioane euro

Exporturile FOB, pe grupe de þãri 1)

Page 80: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI

ROMÂNIA ÎN CIFRE78

#�������

$%�&��

��)����

,�&����

�&%��(+��

-.���

�� ��

� ��

��

� �

� ��

�� ��

1)Date provizorii.

Importurile (CIF)

cu principalele þãri partenere, în anul 20181)

82867 milioane euro

Importurile CIF, pe grupe de þãri 1)

2015 2016 20172) 20183)

Total 62971 67364 75604 82867

Europa 55049 58908 65655 71786

Uniunea Europeanã (UE-28) 48598 51950 57281 61876

AELS 527 460 518 476

Alte þãri din Europa 5925 6497 7857 9434

Asia 6052 6658 7553 8805

Orientul Mijlociu ºi Apropiat 377 506 694 960

Alte þãri din Asia 5675 6152 6860 7845

Africa 518 523 548 586

Africa de Nord 267 340 392 359

Alte þãri din Africa 250 183 156 228

America 1283 1224 1794 1638

din care:

America de Nord 739 710 1209 1020

America Centralã ºi Caraibeanã 130 155 169 160

America de Sud 414 358 416 458

Oceania 42 38 38 36

Þãri nespecificate 4) extra UE 27 14 16 15

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor

structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.1)

Þara de expediþie pentru importuri intra-UE ºi þara de origine pentru

importuri extra-UE.2)

Date semidefinitive.3)

Date provizorii.4)

Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara

de origine la import.

milioane euro

Page 81: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI

Breviar statistic 79

Comerþul internaþional cu bunuri,

pe grupe de þãri, în anul 20181)

� ��

� ���� �

� �

�� ��

� ��� ��

1)Date provizorii.

Exporturi FOB

67733 milioane euro

Importuri CIF

82867 milioane euro

Uniunea Europeanã AELS

Alte þãriAlte þãri din Europa

Principala destinaþie a exporturilor, ca orientare geograficã a acestora, precum

ºi principala zonã de provenienþã a importurilor, le reprezintã statele membre

ale Uniunii Europene, care în anul 2018 au deþinut 76,7% din valoarea totalã a

exporturilor ºi 74,7% din valoarea totala a importurilor.

Page 82: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE80

COMERÞ INTERIOR

Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfurimilioane lei preþuri curente

CAEN Rev. 2 2015 2016 20172)

Total 212500,6 222651,0 241415,0Mãrfuri alimentare 72865,5 79062,2 86717,5Mãrfuri nealimentare 91393,0 99225,0 108056,2Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 48242,1 44363,8 46641,3

Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselorstructuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.

1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelorºi comerþul cu amãnuntul al carburanþilor.

2) Date provizorii.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor,

pe grupe de mãrfuriserie brutã anul precedent = 100

CAEN Rev. 2 2015 2016 2017 2018

Total 109,5 112,4 110,8 105,4

Cu vânzare predominantã de produse

alimentare, bãuturi ºi tutun 119,4 113,7 106,5 106,1

Cu vânzare predominantã de produse

nealimentare 103,2 113,4 114,0 106,1

Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor

pentru autovehicule, în magazine specializate 107,3 108,6 112,3 103,2

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

În anul 2018, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate

principalã de comerþ cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi

motocicletelor au înregistrat o creºtere cu 5,4% faþã de anul 2017, creºtere

susþinutã de vânzãrile predominante de produse nealimentare (+6,1%),

vânzãrile predominante de produse alimentare, bãuturi ºi tutun (+6,1%) ºi de

comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule (+3,2%).

�� ��

�� �

�� �� �� ��

�� ��

�� ��

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.1)

Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor.2)

Date provizorii.

2016 2017 2)

Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri

Mãrfuri alimentare

Mãrfuri nealimentare

Comerþ cu amãnuntul

al carburanþilor

Page 83: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 81

SERVICII DE PIAÞÃ

CAEN Rev. 2 2015 2016 2017 2018

Total 112,2 105,2 115,3 105,9

din care:

Hoteluri ºi restaurante 111,2 112,7 114,2 108,3

Activitãþi ale agenþiilor turistice

ºi a tur-operatorilor; alte servicii

de rezervare ºi asistenþã turisticã 123,5 97,7 112,2 102,0

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã prestateîn principal pentru populaþie

anul precedent = 100

În anul 2018, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru

populaþie a crescut cu 5,9% faþã de anul precedent.

�� �

�� �

�� �

�� �� �� ��

� ��

�� ��

�� ��

Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.1)

Date provizorii.

2016 20171)

Structura serviciilor de piaþã prestate în principal

pentru populaþie, pe activitãþi

Restaurante

Hoteluri ºi alte facilitãþi

de cazare similare

Activitãþi ale agenþiilor turistice

ºi a tur-operatorilor

Alte servicii de piaþã prestate

în principal pentru populaþie

serie brutã

CAEN Rev. 2 2015 2016 20171)

Servicii de piaþã prestate în principal

pentru populaþie 23167,8 25108,0 27428,7

Servicii de piaþã prestate în principal

pentru întreprinderi 239515,4 247661,9 273751,4

Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.

Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.1)

Date provizorii.

Venituri din activitãþile de servicii de piaþã

milioane lei preþuri curente

Page 84: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE82

TURISM

Cazarea turiºtilor

2015 2016 2017 2018

Capacitatea de cazare turisticã

Existentã 1) (mii locuri) 328 329 344 354În funcþiune (mii locuri-zile) 81873 83323 87656 89076

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 9922 11003 12143 12905din care: strãini 2240 2481 2760 2797

Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 23519 25441 27093 28645din care: strãini 4472 4832 5291 5330

1) La 31 iulie. Structuri de cazare turisticã cu cel puþin 5 locuri - pat.

În anul 2018, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 11720 mii

persoane (în creºtere cu 7,3% faþã de anul 2017), iar numãrul plecãrilor

vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 21039 mii persoane (în creºtere cu

5,4% faþã de anul 2017).

Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune

� ��

�� ��

�� ��

� ��� ��

� �

�� ��

�� ��

� �� �

2015 2018

Hoteluri ºi moteluri

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

Vile turistice ºi bungalouri

Alte structuri de primire turisticã

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã

� ��� �

�� ��� �

���� ��� ��� �����

��

��

��

mii turiºti

Page 85: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 83

TURISM

���� ��� ��� �����

���������������

����������������������������������

����

����

���

����

���

����

� ����

����

mii

Sosiri Plecãri

2015 2016 2017 2018

Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)

Total 9331 10223 10926 11720

din care:

Austria 180 142 139 148

Bulgaria 1524 1527 1603 1600

Italia 324 425 460 468

Germania 438 466 479 489

Republica Moldova 1633 1918 2052 2330

Turcia 301 327 357 397

Ucraina 823 1055 1208 1466

Ungaria 1662 1562 1454 1491

Sosirile vizitatorilor strãini în România,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 9331 10223 10926 11720

din care:

Rutiere 7475 7677 7999 8639

Feroviare 143 123 118 2797

Aeriene 1535 2256 2648 122

Navale 178 167 161 162

Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,

dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 13118 16128 19953 21039

din care:

Rutiere 10245 11101 13835 14369

Feroviare 135 96 95 6541

Aeriene 2712 4906 5998 104

Navale 26 25 25 25

Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos.

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Poliþia de Frontierã Românã.

Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

Cãlãtoriile internaþionale înregistrate

la frontierele României

Page 86: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE84

JUSTIÞIE

numãr

2015 2016 2017 20181)

Judecãtori (numãr) 4504 4285 4479 4563Cauze intrate la instanþele judecãtoreºti (mii) 2033 2175 2204 1734- penale (mii) 299 421 448 381- civile (mii) 1734 1754 1756 1353Persoane condamnate definitiv 42276 32720 35396 32204din care, pentru:Infracþiuni contra persoanei 6426 5744 6111 5493Infracþiuni contra patrimoniului 2) 15684 7661 7585 6322Infracþiuni silvice 1156 455 519 411Infracþiuni de serviciu, din care: 419 949 1091 777- dare de mitã 69 98 108 69- luare de mitã 81 143 163 142- trafic de influenþã 112 118 124 65- primire de foloase necuvenite 5 - - -Infracþiuni contra autoritãþilor 309 357 698 666Infracþiuni economice 12 1368 1566 11863)

Infracþiuni care aduc atingere unorrelaþii privind convieþuirea socialã 1602 1509 1390 1467Infracþiuni la regimul circulaþiei pedrumurile publice 12137 10839 12557 12110Rata criminalitãþii 4)

(persoane condamnate definitiv la 100000 locuitori) 213 166 181 165

1)Date provizorii.

2)Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.

3)Începând cu anul 2016 datele nu mai sunt comparabile cu anii anteriori, deoarece raportarea se face conform noului Cod Penal ºi altor legi speciale.

4) Pentru calculul ratei criminalitãþii pentru perioada 2015-2017 s-a utilizat populaþiarezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele

definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011. Pentru anul 2018 pentru calculul ratei criminalitãþii s-a utilizat populaþia rezidentãla 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.

Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.

În anul 2018, în România erau 4563 judecãtori, cu 84 judecãtori mai puþini faþã

de anul precedent ºi în scãdere cu 59 judecãtori faþã de anul 2015.

Din totalul de cauze înregistrate, în anul 2018, la instanþele judecãtoreºti (1734

mii cauze), 1353 mii cauze (78,0%) au fost cauze civile. Numãrul de cauze

penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a fost,

în anul 2018, de 380 cauze, mai puþine cu 112 de cauze faþã de anul 2017,

respectiv mai puþine cu 71 de cauze faþã de anul 2015.

În perioada 2015-2018, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au

revenit la 100000 locuitori a scãzut, de la 213 în anul 2015, la 165 în anul 2018.

2015 2016 2017 20181)

Infracþiuni - total (mii)2) 342 338 335 345

Rata infracþionalitãþii 2); 3)

(infracþiuni la 100000 locuitori) 1726 1716 1711 1766

1)Date provizorii.

2)Sunt incluse infracþiunile cercetate ºi soluþionate de poliþie ºi infracþiunile declinatede poliþie Parchetului.

3)Pentru calculul ratei criminalitãþii pentru perioada 2015-2017 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultateledefinitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011. Pentru anul 2018 pentru calculul ratei criminalitãþii s-a utilizat populaþia rezidentãla 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.

Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

numãr

Page 87: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 85

JUSTIÞIE

��

��� ��� ��� ���

���� ��� ��� �����

���

���

���

���

���

1) Infracþiuni cercetate ºi soluþionate de poliþie dar ºi infracþiuni declinate de poliþieParchetului.

2)Date provizorii.

Infracþiuni 1) cercetate ºi soluþionate de poliþie

infracþiuni

(mii)

�� �� ����

���� ��� ��� ��������

����

���

����

����

����

��

1)Infracþiuni cercetate ºi soluþionate de poliþie dar ºi infracþiuni declinate de poliþieParchetului, la 100000 locuitori. Pentru calculul ratei infracþionalitãþii s-a utilizat pentru perioada 2015-2017populaþia rezidentã la 1 iulie, iar pentru anul 2018 s-a utilizat populaþiarezidentã la 1 ianuarie, populaþii estimate în condiþii de comparabilitate

cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011. 2)

Date provizorii.

Rata infracþionalitãþii 1)

Numãrul infracþiunilor soluþionate ºi declinate de poliþie Parchetului a fost, în

anul 2018, de 345 mii infracþiuni, în creºtere cu 10 mii de infracþiuni faþã de anul

precedent ºi cu 3 mii infracþiuni (0,9%) faþã de anul 2015. În anul 2018, la

100000 de locuitori au revenit un numãr de 1766 infracþiuni (soluþionate ºi

declinate de poliþie Parchetului), faþã de 1726 infracþiuni la 100000 locuitori în

anul 2015.

numãr infracþiuni / 100000 locuitori

Page 88: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE86

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Populaþia la 1 ianuarie

Þara 2000 2010 2015 2018

Total

UE-28 487,31) 503,21) 508,51) 512,42)

Austria 8,0 8,4 8,6 8,8

Belgia 10,2 10,8 11,2 11,4

Bulgaria 8,2 7,4 7,2 7,1

Republica Cehã 10,3 10,5 10,5 10,6

Cipru 0,7 0,8 0,8 0,9

Croaþia 4,5 4,3 4,2 4,1

Danemarca 5,3 5,5 5,7 5,8

Estonia 1,4 1,3 1,31) 1,3

Finlanda 5,2 5,4 5,5 5,5

Franþa 60,5 64,7 66,5 66,92)

Germania 82,2 81,8 81,2 82,8

Grecia 10,8 11,1 10,9 10,7

Irlanda 3,8 4,5 4,7 4,8

Italia 56,9 59,2 60,8 60,5

Letonia 2,4 2,1 2,0 1,9

Lituania 3,5 3,1 2,9 2,8

Luxemburg 0,4 0,5 0,6 0,6

Malta 0,4 0,4 0,4 0,5

Olanda 15,9 16,6 16,9 17,2

Polonia 38,31) 38,01) 38,0 38,0

Portugalia 10,2 10,6 10,4 10,3

Regatul Unit 58,8 62,5 64,9 66,3

România 3) 22,51) 20,3 19,9 19,5Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4

Slovenia 2,0 2,0 2,1 2,1

Spania 40,5 46,5 46,4 46,7

Suedia 8,9 9,3 9,7 10,1

Ungaria 10,2 10,0 9,9 9,8

1)Serie întreruptã.

2)Date provizorii.

3)Datele pentru anii 2010, 2015, 2018 se referã la populaþia rezidentã calculatã

în conformitate cu cerinþele ºi regulamentele internaþionale.

Sursa: Eurostat.

Populaþia la 1 ianuarie

Breviar statistic 87

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

(milioane locuitori)

2000 2010 2015 2018

din care: femei

250,11) 257,71) 260,31) 261,82)

4,1 4,3 4,4 4,5

5,2 5,5 5,7 5,8

4,2 3,8 3,7 3,6

5,3 5,3 5,4 5,4

0,4 0,4 0,4 0,4

2,3 2,2 2,2 2,1

2,7 2,8 2,8 2,9

0,7 0,7 0,71) 0,7

2,6 2,7 2,8 2,8

31,2 33,4 34,3 34,62)

42,1 41,7 41,4 41,9

5,5 5,7 5,6 5,5

1,9 2,3 2,4 2,4

29,4 30,5 31,3 31,1

1,3 1,1 1,1 1,0

1,9 1,7 1,6 1,5

0,2 0,3 0,3 0,3

0,2 0,2 0,2 0,2

8,0 8,4 8,5 8,7

19,71) 19,61) 19,6 19,6

5,3 5,5 5,5 5,4

30,2 31,8 32,9 33,6

11,51) 10,4 10,2 10,02,8 2,8 2,8 2,8

1,0 1,0 1,0 1,0

20,6 23,5 23,6 23,8

4,5 4,7 4,9 5,0

5,4 5,3 5,2 5,1

Page 89: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Nãscuþi-vii

Þara (la 1000 locuitori)

2000 2010 2015 2017

UE-28 10,61) 10,71) 10,01) 9,91);2)

Austria 9,8 9,4 9,8 10,0

Belgia 11,4 11,9 10,8 10,5

Bulgaria 9,0 10,2 9,2 9,0

Republica Cehã 8,9 11,2 10,5 10,8

Cipru 12,2 11,8 10,8 10,7

Croaþia 9,8 10,1 8,9 8,9

Danemarca 12,6 11,4 10,2 10,6

Estonia 9,4 11,9 10,61) 10,5

Finlanda 11,0 11,4 10,1 9,1

Franþa 13,3 12,9 12,0 11,52)

Germania 9,3 8,3 9,0 9,5

Grecia 9,6 10,3 8,5 8,2

Irlanda 14,4 16,5 13,9 12,9

Italia 9,5 9,5 8,0 7,6

Letonia 8,6 9,4 11,1 10,7

Lituania 9,8 9,9 10,8 10,1

Luxemburg 13,1 11,6 10,7 10,41)

Malta 11,3 9,4 9,7 9,2

Olanda 13,0 11,1 10,1 9,9

Polonia 9,91) 10,91) 9,7 10,6

Portugalia 11,7 9,6 8,3 8,4

Regatul Unit 11,5 12,9 11,9 11,4

România 3);4) 10,3 9,4 10,2 10,3Slovacia 10,2 11,2 10,3 10,7

Slovenia 9,1 10,9 10,0 9,8

Spania 9,8 10,4 9,0 8,4

Suedia 10,2 12,3 11,7 11,5

Ungaria 9,6 9,0 9,4 9,7

1)Serie întreruptã.

2)Date provizorii.

3) Pentru anii 2000 ºi 2010, ratele de natalitate au fost calculate prin raportarea

numãrului nãscuþilor-vii cu domiciliul în România (din fiecare an) la numãrul

populaþiei dupã domiciliul la 1 iulie a fiecãrui an.4)

Pentru anii 2015 ºi 2017, ratele de natalitate au fost calculate prin raportarea numãrului nãscuþilor-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România (din fiecare an)

la numãrul populaþiei rezidente la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii

de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al

Locuinþelor-2011.

Sursa: Eurostat.

INS - Statisticã demograficã.

ROMÂNIA ÎN CIFRE88

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Nãscuþii-vii ºi sporul natural

Sporul natural

(la 1000 locuitori)

2000 2010 2015 2017

0,61) 1,01) -0,21) -0,41);2)

0,2 0,2 0,2 0,5

1,1 2,3 1,0 0,9

-5,1 -4,7 -6,2 -6,5

-1,8 1,0 0,0 0,3

4,5 5,7 3,9 3,8

-1,5 -2,0 -4,0 -4,1

1,7 1,6 1,0 1,4

-3,8 0,0 -1,01) -1,3

1,4 1,9 0,5 -0,6

4,4 4,4 3,1 2,42)

-0,9 -2,2 -2,3 -1,8

-0,2 0,5 -2,7 -3,3

6,1 10,4 7,5 6,6

-0,2 -0,4 -2,7 -3,2

-5,0 -4,9 -3,3 -4,1

-1,4 -3,7 -3,5 -4,0

4,5 4,2 3,7 3,21)

3,7 2,1 2,0 1,6

4,2 2,9 1,4 1,1

0,31) 0,91) -0,7 0,0

1,4 -0,4 -2,2 -2,3

1,2 3,9 2,7 2,3

-0,9 -2,1 -3,0 -3,00,5 1,3 0,3 0,7

-0,2 1,8 0,4 -0,1

0,9 2,3 0,0 -0,7

-0,3 2,7 2,4 2,3

-3,7 -4,0 -4,0 -3,8

Breviar statistic 89

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Page 90: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE90

Durata medie a vieþii (ani)

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Þara 2010 2015 2017

UE-28 79,91) 80,61) 80,91)

Austria 80,7 81,3 81,7

Belgia 80,3 81,1 81,6

Bulgaria 73,8 74,7 74,8

Republica Cehã 77,7 78,7 79,1

Cipru 81,5 81,8 82,2

Croaþia 76,7 77,5 78,0

Danemarca 79,3 80,8 81,1

Estonia 76,0 78,01) 78,4

Finlanda 80,2 81,6 81,7

Franþa 81,8 82,4 82,7

Germania 80,5 80,7 81,1

Grecia 80,6 81,1 81,4

Irlanda 80,8 81,5 82,2

Italia 82,2 82,7 83,1

Letonia 73,1 74,8 74,9

Lituania 73,3 74,6 75,8

Luxemburg 80,8 82,4 82,11)

Malta 81,5 82,0 82,4

Olanda 81,0 81,6 81,8

Polonia 76,41) 77,5 77,8

Portugalia 80,1 81,3 81,6

Regatul Unit 80,6 81,0 81,3

România 73,9 75,4 75,7Slovacia 75,6 76,7 77,3

Slovenia 79,8 80,9 81,2

Spania 82,4 83,0 83,4

Suedia 81,6 82,2 82,5

Ungaria 74,7 75,7 76,0

1)Serie întreruptã.

Sursa: Eurostat.

INS - Statisticã demograficã.

Page 91: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 91

Rata medie anualã a inflaþiei (%)

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Þara 2000 2010 2015 2018

UE-28 … 2,1 0,1 1,9

Austria 2,0 1,7 0,8 2,1

Belgia 2,7 2,3 0,6 2,3

Bulgaria 10,3 3,0 -1,1 2,6

Republica Cehã 3,9 1,2 0,3 2,0

Cipru 4,9 2,6 -1,5 0,8

Croaþia 4,5 1,1 -0,3 1,6

Danemarca 2,8 2,2 0,2 0,7

Estonia 3,9 2,7 0,1 3,4

Finlanda 3,0 1,7 -0,2 1,2

Franþa 1,8 1,7 0,1 2,1

Germania 1,4 1,1 0,7 1,9

Grecia 2,9 4,7 -1,1 0,8

Irlanda 5,3 -1,6 0,0 0,7

Italia 2,6 1,6 0,1 1,2

Letonia 2,6 -1,2 0,2 2,6

Lituania 1,1 1,2 -0,7 2,5

Luxemburg 3,8 2,8 0,1 2,0

Malta 3,0 2,0 1,2 1,7

Olanda 2,3 0,9 0,2 1,6

Polonia 10,1 2,6 -0,7 1,2

Portugalia 2,8 1,4 0,5 1,2

Regatul Unit 0,8 3,3 0,0 2,5

România 45,7 6,1 -0,4 4,1Slovacia 12,2 0,7 -0,3 2,5

Slovenia 9,0 2,1 -0,8 1,9

Spania 3,5 2,0 -0,6 1,7

Suedia 1,3 1,9 0,7 2,0

Ungaria 10,0 4,7 0,1 2,9

... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Page 92: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE92

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Þara Rata de ocupare (%)

2000 2010 2015 2018

UE-28 … 64,1 65,6 68,6

Austria 67,9 70,8 71,1 73,0

Belgia 60,9 62,0 61,8 64,5

Bulgaria 51,5 59,81) 62,9 67,7

Republica Cehã 64,9 65,0 70,2 74,8

Cipru 65,4 68,9 62,7 68,6

Croaþia … 57,4 56,0 60,6

Danemarca 76,4 73,3 73,5 75,4

Estonia 60,91) 61,2 71,9 74,8

Finlanda 68,11) 68,1 68,5 72,1

Franþa 61,7 64,0 63,8 65,4

Germania 65,3 71,31) 74,0 75,9

Grecia 56,6 59,1 50,8 54,9

Irlanda 64,5 61,0 64,8 68,6

Italia 53,4 56,8 56,3 58,5

Letonia 57,4 58,5 68,1 71,8

Lituania 59,6 57,6 67,2 72,4

Luxemburg 62,7 65,2 66,11) 67,1

Malta 54,5 56,2 65,1 71,4

Olanda 72,9 73,9 74,1 77,2

Polonia 55,11) 58,91) 62,9 67,4

Portugalia 68,2 65,3 63,9 69,7

Regatul Unit 71,0 69,4 72,7 74,7

România 2) 63,6 60,2 61,4 64,8Slovacia 56,3 58,8 62,7 67,6

Slovenia 62,7 66,2 65,2 71,1

Spania 56,1 58,8 57,8 62,4

Suedia 71,1 72,1 75,5 77,5

Ungaria 55,9 54,9 63,9 69,2

Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).

Rata ºomajului, conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional

al Muncii).1)

Serie întreruptã.2)

Seria de date pentru perioada 2010-2018 a fost calculatã în funcþie de populaþia

rezidentã având în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.

... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Pentru România - cercetarea statisticã asupra forþei de muncã

în gospodãrii (AMIGO).

Rata de ocupare ºi rata ºomajului

Breviar statistic 93

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Rata ºomajului (%)

2000 2010 2015 2018

… 9,6 9,4 6,8

4,7 4,8 5,7 4,9

6,6 8,3 8,5 6,0

16,2 10,31) 9,2 5,2

8,8 7,3 5,1 2,2

5,0 6,3 15,0 8,4

… 11,7 16,2 8,5

4,5 7,5 6,2 5,0

13,41) 16,7 6,2 5,4

11,11) 8,4 9,4 7,4

10,2 8,9 10,4 9,1

7,9 7,01) 4,6 3,4

11,3 12,7 24,9 19,3

4,3 14,6 10,0 5,8

10,9 8,4 11,9 10,6

14,2 19,5 9,9 7,4

16,0 17,8 9,1 6,2

2,3 4,4 6,71) 5,6

6,3 6,9 5,4 3,7

2,7 5,0 6,9 3,8

16,41) 9,71) 7,5 3,9

3,9 11,0 12,6 7,1

5,6 7,8 5,3 4,0

6,9 7,0 6,8 4,219,1 14,4 11,5 6,5

6,9 7,3 9,0 5,1

13,8 19,9 22,1 15,3

5,5 8,6 7,4 6,3

6,6 11,2 6,8 3,7

Page 93: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE94

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltareaîn Produsul Intern Brut (%)

Þara 2000 2010 2015 2017

UE-28 1,771) 1,92 2,04 2,062)

Austria 1,891) 2,731) 3,05 3,162)

Belgia 1,92 2,05 2,46 2,582)

Bulgaria 0,50 0,56 0,96 0,75

Republica Cehã 1,11 1,34 1,93 1,79

Cipru 0,23 0,45 0,48 0,562)

Croaþia … 0,74 0,84 0,86

Danemarca 2,19 2,92 3,06 3,052)

Estonia 0,60 1,58 1,47 1,29

Finlanda 3,25 3,73 2,89 2,76

Franþa 2,083) 2,183) 2,272) 2,191)

Germania 2,40 2,71 2,91 3,021)

Grecia … 0,601) 0,96 1,132)

Irlanda 1,09 1,591) 1,19 1,05

Italia 1,01 1,22 1,34 1,352)

Letonia 0,44 0,61 0,63 0,51

Lituania 0,58 0,78 1,04 0,89

Luxemburg 1,58 1,50 1,28 1,262)

Malta … 0,61 0,74 0,54

Olanda 1,79 1,70 1,98 1,992)

Polonia 0,64 0,72 1,00 1,03

Portugalia 0,721) 1,53 1,24 1,33

Regatul Unit 1,63 1,661) 1,67 1,662)

România 0,37 0,45 0,49 0,504)

Slovacia 0,64 0,62 1,17 0,88

Slovenia 1,36 2,06 2,20 1,862)

Spania 0,89 1,35 1,22 1,202)

Suedia … 3,211) 3,26 3,40

Ungaria 0,79 1,14 1,36 1,35

1) Estimãri.2) Date provizorii.3) Serie întreruptã.4) Date semidefinitive.

... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Page 94: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 95

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)

Þara 2000 2010 2015 20181)

UE-28 … 9,3 10,7 11,1

Austria 8,3 13,8 14,4 15,4

Belgia 6,2 7,4 6,9 8,6

Bulgaria … 1,6 2,0 2,5

Republica Cehã … 7,8 8,5 8,8

Cipru 3,1 8,1 7,5 6,7

Croaþia … 3,0 3,1 2,7

Danemarca 19,4 32,6 31,3 24,2

Estonia 6,62) 11,0 12,4 18,9

Finlanda 17,52) 23,0 25,4 28,5

Franþa 2,8 5,0 18,6 18,7

Germania 5,2 7,82) 8,1 8,3

Grecia 1,0 3,3 3,3 4,5

Irlanda … 7,1 6,5 12,8

Italia 4,8 6,2 7,3 8,2

Letonia … 5,4 5,7 7,3

Lituania 2,8 4,4 5,8 6,5

Luxemburg 4,8 13,5 18,02) 17,8

Malta 4,5 6,2 7,4 10,4

Olanda 15,5 17,0 18,9 19,5

Polonia … 5,22) 3,5 5,52)

Portugalia 3,32) 5,7 9,7 10,2

Regatul Unit 20,5 20,1 15,7 14,6

România 0,9 1,4 1,3 0,9Slovacia … 3,1 3,1 3,9

Slovenia … 16,4 11,9 11,7

Spania 4,5 11,2 9,9 10,3

Suedia 21,6 24,7 29,4 29,9

Ungaria 2,9 3,0 7,12) 5,9

1) Date provizorii.2) Serie întreruptã.

... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Page 95: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE96

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)

Þara 2002 2010 2015 2018

UE-28 … 70 83 89

Austria 33 73 82 89

Belgia … 73 82 87

Bulgaria … 33 59 72

Republica Cehã … 61 79 86

Cipru 24 54 71 86

Croaþia … 56 77 82

Danemarca 56 86 92 93

Estonia … 67 88 90

Finlanda 44 81 90 94

Franþa 23 74 83 89

Germania 46 82 90 94

Grecia 12 46 68 76

Irlanda … 72 85 89

Italia 34 59 75 84

Letonia 3 60 76 82

Lituania 4 61 68 78

Luxemburg 40 90 97 931)

Malta … 70 81 84

Olanda 58 91 96 98

Polonia 11 63 76 84

Portugalia 15 54 70 79

Regatul Unit 50 80 91 95

România … 42 68 81Slovacia … 67 79 81

Slovenia … 68 78 87

Spania … 58 79 86

Suedia … 88 91 92

Ungaria … 58 76 83

1)Serie întreruptã.

... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Page 96: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 97

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã (%)- UE-28 = 100 -

Þara 2000 2010 2015 2017

UE-28 100,0 100,0 100,0 100,0

Austria 122,2 115,3 116,9 116,3

Belgia 136,1 131,2 129,8 128,9

Bulgaria 31,4 41,2 44,01) 45,51)

Republica Cehã 66,6 77,1 79,7 81,6

Cipru 91,5 91,4 84,5 83,81)

Croaþia 59,31) 67,2 70,5 71,9

Danemarca 108,3 115,1 114,5 116,2

Estonia 43,8 70,5 71,7 74,4

Finlanda 117,5 112,5 107,4 108,6

Franþa 121,0 116,9 115,4 114,81)

Germania 109,6 105,0 105,7 106,3

Grecia 95,3 89,5 83,21) 80,31)

Irlanda 132,0 141,6 188,2 187,1

Italia 130,3 112,7 106,1 107,0

Letonia 40,1 58,7 63,9 67,3

Lituania 41,2 67,1 73,1 75,2

Luxemburg 178,3 162,3 167,5 160,6

Malta 95,0 94,6 94,8 94,9

Olanda 120,6 114,6 112,4 111,01)

Polonia 54,7 70,02) 74,2 75,4

Portugalia 75,1 79,7 78,1 75,61)

Regatul Unit 109,7 104,0 101,7 100,2

România 23,8 50,4 58,4 65,2Slovacia 58,9 83,4 82,5 80,4

Slovenia 76,5 79,4 80,5 81,9

Spania 102,0 101,8 101,9 101,01)

Suedia 117,9 116,7 114,7 111,7

Ungaria 55,8 73,0 69,9 67,3

1) Date provizorii.

2) Serie întreruptã.

Sursa: Eurostat.

Page 97: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE98

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Indicii producþiei agricole

Þara 2000 2010 2015 20181)

UE-28 … 99,2 99,3 …

Austria 95,9 98,1 99,1 101,3

Belgia 106,3 99,4 105,4 97,7

Bulgaria 90,1 94,0 91,8 96,9

Republica Cehã 94,4 93,0 95,2 99,7

Cipru 0,0 100,9 109,1 99,8

Croaþia … 93,3 102,9 102,6

Danemarca 101,4 97,6 98,8 96,2

Estonia 113,7 96,0 108,7 94,4

Finlanda 105,5 96,3 101,8 97,3

Franþa 99,3 97,9 98,6 101,2

Germania 99,2 97,8 93,8 96,9

Grecia 100,4 99,4 99,6 96,4

Irlanda 98,4 106,0 104,8 101,4

Italia 98,2 99,8 103,7 101,5

Letonia 107,1 97,6 114,0 88,5

Lituania 95,9 92,8 108,6 88,9

Luxemburg 99,0 96,4 92,4 104,0

Malta … 100,5 95,9 98,6

Olanda 101,3 101,2 100,8 98,6

Polonia 96,1 96,7 97,3 99,4

Portugalia 93,7 100,9 106,3 98,3

Regatul Unit 95,8 101,4 101,1 98,6

România 85,2 101,0 93,2 111,9Slovacia 90,0 91,8 96,8 98,9

Slovenia 101,1 100,7 106,4 118,0

Spania 108,0 103,5 100,2 106,6

Suedia 101,3 100,0 102,7 88,2

Ungaria 94,3 88,9 97,6 103,6

1) Estimãri.

... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

anul precedent = 100

Page 98: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 99

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor

(total industrie, exclusiv de construcþii

Þara construcþii)

2017 2018 2017 2018

UE-28 104,9 106,3 106,8 108,8

Austria 108,5 112,4 109,0 116,8

Belgia 107,5 108,7 101,0 103,0

Bulgaria 106,6 107,7 87,5 88,81)

Republica Cehã 110,2 113,8 97,5 106,4

Cipru 117,3 125,4 154,1 180,2

Croaþia 107,0 105,9 105,6 110,8

Danemarca 106,2 108,6 109,2 113,6

Estonia 107,4 111,8 127,1 150,1

Finlanda 107,6 110,9 110,92) 113,52)

Franþa 102,9 103,3 102,7 102,3

Germania 104,3 105,4 108,7 109,7

Grecia 107,51) 108,8 104,9 105,81)

Irlanda 99,5 99,4 130,0 146,01)

Italia 105,6 106,2 100,6 101,5

Letonia 113,8 116,1 99,0 120,6

Lituania 109,7 115,3 99,0 112,6

Luxemburg 103,9 101,91) 104,2 108,41)

Malta 1) 100,9 102,2 112,8 122,8

Olanda 1) 102,7 103,3 114,8 123,2

Polonia 109,9 116,2 98,1 117,3

Portugalia 106,1 106,2 97,9 101,3

Regatul Unit 103,1 104,0 111,61) 111,81)

România 1) 113,2 118,1 91,4 91,6Slovacia 108,1 112,8 92,2 99,8

Slovenia 116,0 121,31) 96,9 116,01)

Spania 105,01) 105,41) 103,6 106,01)

Suedia 106,2 109,3 110,21) 108,91)

Ungaria 106,1 110,2 105,2 128,6

Notã: Serii ajustate calendaristic, conform CAEN Rev2.

1) Date provizorii.

2) Estimãri.

Sursa: Eurostat.

2015 = 100

Indicii producþiei industriale ºi ai lucrãrilor de construcþii

Page 99: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE100

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

Þara

2000 2010 2015 2017

UE-28 19800 25500 29100 30000

Austria 25700 32200 37500 38100

Belgia 24500 30600 34400 35000

Bulgaria 5600 11200 13700 14800

Republica Cehã 14200 21100 25300 26800

Cipru 18700 25400 23700 25400

Croaþia 9400 15100 17300 18500

Danemarca 25100 32900 36900 38400

Estonia 8200 16500 22000 23600

Finlanda 23400 29600 31700 32700

Franþa 22900 27500 30700 31100

Germania 24100 30500 36100 37100

Grecia 17100 21500 20200 20200

Irlanda 26400 33100 51900 54300

Italia 23700 26500 27700 28900

Letonia 7000 13400 18600 20000

Lituania 7400 15400 21700 23500

Luxemburg 48400 65400 77300 75900

Malta 16000 21300 26800 28900

Olanda 27900 34500 37800 38400

Polonia 9300 15900 19900 20900

Portugalia 16500 20900 22300 23000

Regatul Unit 23000 27600 31600 31600

România 5200 13000 16300 18800Slovacia 9900 19000 22300 22900

Slovenia 15800 21200 23800 25500

Spania 18900 24400 26300 27600

Suedia 25700 31900 36400 36300

Ungaria 10400 16500 19800 20300

1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã

stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului

European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude

influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.2)

Date provizorii.3)

Estimãri.

... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Produsul Intern Brut

Page 100: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Breviar statistic 101

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Rata de creºtere a PIB (%)

Þara (anul precedent = 100)

2000 2010 2015 2017 2018

UE-28 3,8 2,1 2,3 2,4 2,0

Austria 3,4 1,8 1,1 2,6 2,7

Belgia 3,6 2,7 1,7 1,7 1,4

Bulgaria 4,8 1,3 3,5 3,8 3,12)

Republica Cehã 4,3 2,3 5,3 4,4 2,9

Cipru 6,0 1,3 2,0 4,52) 3,92)

Croaþia 3,8 -1,5 2,4 2,9 2,6

Danemarca 3,7 1,9 2,3 2,3 1,4

Estonia 10,6 2,3 1,9 4,9 3,9

Finlanda 5,6 3,0 0,5 2,7 2,3

Franþa 3,9 1,9 1,1 2,22) 1,52)

Germania 3,0 4,1 1,7 2,2 1,4

Grecia 3,9 -5,5 -0,42) 1,52) 1,92)

Irlanda 9,5 1,9 25,1 7,2 6,7

Italia 3,7 1,7 0,9 1,7 0,9

Letonia 5,4 -3,9 3,0 4,6 4,8

Lituania 3,8 1,6 2,0 4,1 3,5

Luxemburg 8,2 4,9 3,9 1,5 2,6

Malta … 3,5 10,7 6,7 6,6

Olanda 4,2 1,3 2,0 2,92) 2,72)

Polonia 4,6 3,6 3,8 4,8 5,1

Portugalia 3,8 1,9 1,8 2,82) 2,13)

Regatul Unit 3,5 1,7 2,3 1,8 1,4

România 2,5 -3,9 3,9 7,0 4,12)

Slovacia 1,2 5,0 4,2 3,2 4,1

Slovenia 4,2 1,2 2,3 4,9 4,5

Spania 5,3 0,0 3,6 3,02) 2,62)

Suedia 4,7 6,0 4,5 2,1 2,3

Ungaria 4,2 0,7 3,5 4,1 4,9

Produsul Intern Brut

Page 101: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

ROMÂNIA ÎN CIFRE102

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Capacitatea / necesarul de finanþare

Þara al administraþiilor publice - % în PIB

2010 2015 2017 2018

UE-28 -6,4 -2,3 -1,0 -0,6

Austria -4,4 -1,0 -0,8 0,1

Belgia -4,0 -2,4 -0,8 -0,7

Bulgaria -3,1 -1,7 1,2 2,0

Republica Cehã -4,2 -0,6 1,6 0,9

Cipru -4,7 -1,3 1,8 -4,8

Croaþia -6,3 -3,2 0,8 0,2

Danemarca -2,7 -1,3 1,4 0,5

Estonia 0,2 0,1 -0,4 -0,6

Finlanda -2,6 -2,8 -0,8 -0,7

Franþa -6,9 -3,6 -2,8 -2,5

Germania -4,2 0,8 1,0 1,7

Grecia -11,2 -5,6 0,7 1,1

Irlanda -32,1 -1,9 -0,3 0,0

Italia -4,2 -2,6 -2,4 -2,1

Letonia -8,6 -1,4 -0,6 -1,0

Lituania -6,9 -0,3 0,5 0,7

Luxemburg -0,7 1,4 1,4 2,4

Malta -2,4 -1,0 3,4 2,0

Olanda -5,2 -2,0 1,2 1,5

Polonia -7,3 -2,7 -1,5 -0,4

Portugalia -11,2 -4,4 -3,0 -0,5

Regatul Unit -9,3 -4,2 -1,9 -1,5

România -6,9 -0,7 -2,7 -3,0

Slovacia -7,5 -2,6 -0,8 -0,7

Slovenia -5,6 -2,8 0,0 0,7

Spania -9,4 -5,3 -3,1 -2,5

Suedia 0,0 0,0 1,4 0,9

Ungaria -4,5 -1,9 -2,2 -2,2

Sursa: Eurostat.

Produsul Intern Brut

Page 102: Expert - insse.ro · Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea

Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor

şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:

Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS

(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),

(http://www.insse.ro)/ e-mail: [email protected]

Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică

(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)

Editura ”Revista Română de Statistică”

sau Librăria ”Ion Ionescu de la Brad”

(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)

şi la e-mail: [email protected]

Institutul Naţional de StatisticăB-dul Libertăţii Nr.16, Sect.5, BucureştiTelefon: 0213181871; 0213177770F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5e - m a i l : r o m s t a t @ i n s s e . r oh t t p : / / w w w . i n s s e . r o

m a I 2 0 1 4

ISSN-L 1222 - 8818ISSN 1222 - 8818

INS 2014Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau

parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică.

Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.

Vă rugămRECICLAŢI

Tiraj: 153

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Coordonatorul publicaţiei:Tudorel ANDREI - Preşedinte

Coordonatorii ediţiei:Dan Ion GHERGUŢ - VicepreşedinteGabriel Petrică JIFCU - Secretar GeneralIlie DUMITRESCU - Director Adriana CIUCHEA - Director GeneralDoina BADEA - Şef Serviciu

Responsabil de publicaţie:Doina BADEA - Şef Serviciu

Autori:Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Silvia PISICĂ, Andoria Cristina IONIŢĂ,Andreea CAMBIR, Lavinia BĂLTEANU, Ion FLORESCU, Nina ALEXEVICI,Ioana DIMA, Mihai GHEORGHE, Liliana PINTILIA, Florica CÎRSTEA,Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Liviu GHILENCEA, Florentina GHEORGHE,Daniela ŞTEFĂNESCU.

Tehnoredactare şi machetare:Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Elena TUDOR,Andreia MESTEACĂN, Genia MIHOC, Rodica-Elena SOLOVĂSTRU,Daniela BUCUR.

Pre-press şi tipărire:Direcţia Generală de IT şi Infrastructură StatisticăDirecţia de Editare a Publicaţiilor Statistice

Coordonatori:Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director GeneralVitty-Cristian CHIRAN - DirectorRodica-Elena SOLOVĂSTRU - Şef Serviciu

Foto: Vitty-Cristian CHIRAN - Director

Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier

Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilorşi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:

Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS Tel.: 021 317.77.70; 021 318.18.24 / 021 318.18.42 - interior 1278; 2479; 2254

e-mail: [email protected]@insse.ro ori [email protected]

Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statisticăhttp: // www.[ nume judet ].insse.ro

şi la e-mail: [email protected]