Mina-Maria Rusu (coord.)Geanina Cotoi

Irina HeileMihaela Timingeriu

Exercitii practice de Lirnbasi literatura romenAt

ClasaaV-a

Modalite! de Iucru diferenfiatePregdtire suplimentard prin planuri individualizate

CAIETDE LUCRU

Editura Paralela 45

Cuprins

Dragul nostru elev, draga noastrd elevd, Dragi profesori gi pdrinli I 3

EVALUARE rNrllRlA I s

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE / 8Carte romineasci de inv5ldtur6: de la prima carte tipdritd la cartea digitalS / 8

ldentitate personald - identitate na[ionald - diversitate culturali gi lingvistici / 17

Modele comportamentale in legende greco-romane I 22

COMUNICARE ORALA / 29

LECTURA / 37

Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, explicativ

Cuvinte cheie, idee principalS, idee secundari, temd / 37

Narativul literar. Ac[iune, personaj, timp, spa{iu / 44

Personificarea gi compara[ia / 51

Narativul nonliterar. Actiune, participan{i, timp, spa[iu / 55

Narativul in texte multimodale (text gi imagine - banda desenatd) / 60

Iextul descriptiv (literarinonliterar) / 63

Textul explicativ / 70

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII / 75

Gramaticd / 75

Enun[ul. Punctualia enunlului / 75

Propozilia / 80

Predicatul verbal / 84

Subiectul / 88

Atributul / 91

Verbul / 96

Substantivul / 125

Prepozi[ia / 131

Pronumele / 135

Adjectivul/ 140

Numeralul/ 144

Ortoepie gi ortografie / 149

Vocabular / 155

Varia$e stilistici. Limbi standard. Normi gi abatere / 161

REDACTARE / 162

EVALUARE FIMI.A/ 170

EVALUARE INITIALA

Barem de mrectare gide notare / 172

EVALUARE FINALA

Barem de corectare gi de notare / 174

Elemente Ce interculturalitate

Carte romineasci de invitituri:de la prima carte tipiriti la cartea digitali

l. Carte, cititor, lumi imaginare

lniliere1. Citegte cu atenfie textele urmitoare, apoi rezolvi cerinlele'

A. Efectut Mooreeffoc inseamnd sit iei un lucru cu care te-aifamiliarizat glsa pul in dreptul lui o oglindd

imaginard, pentru a-!i schimba perspectiva: sdt ieifamitiarul gl sa-/ modifici ugor pentru a-lface sd pard nefamiliar

gi sfranlu. Termenul a fost creat de Charles Dickens cdnd scriitorul a intrat intr-o ziintr-o cafenea gi a obseruaf

cd, privitd dinduntru, inscriplia ,Coffee Room' [Cafenea, l.n.l apdrea de-a-ndoaselea. Acesf lucru a avut efectul

transformdrii unui spaliu familiar in ceva nou gi straniu: un loc cu un limbai pe care, inilial, scriitorul nu l-a infeles.

(Kerri Smith, Lumea imaginatd de..., fragment)

B. Am remarcat cdteva lucruriciudate la motanul cu placit de surf.

Lucrul numdrulunu. Era un motan cu placd de suf.

Lucrut numdrut doi: Pufta un tricou. Pe e/ scria: Plslc/LE coNDUC, CAttrltt-oR LE cuRG BALELE.

Lucrul numdrul trei: Ducea cu el o umbreld inchisit, de parcd se temea sd nu se ude. Ceea ce, dacd te g€tndegti,

nu-i chiar esenla suffingului.

Lucrul numdrul patru: Nimeni altcineva de pe plaia nu pdrea sd-lvadd.

A prins un val bun gi a alunecat cu pricepere pe el. Dar, cdnd s-a apropiat de ,tdtrm, a fdcut gregeala sd deschidd

umbrela. O rafald de vdnt t-a fras spre cer. C€tteva secunde mai tdrziu gi ar fi lovit un pescdrug.

(Katherine Applegate, Crenshaw, fragment)

C. ...Gospodrn a gdsi urme mdrunte de dinliin cagcavat giin,telese: goarecii gi-au fdcut cuib in cdmara cu bundtd,turi!

A pus curse, pe unde bdnuia cd vor iegi pdrdalnicii cu ochii mici ca doud gdmdlii negre, iar Motanul a fost inchls, pesfe

noapte, in citmard. Dar, ca orice pisicit bdtrdnd, Motanul era leneg. igi cdutd culcuq cald intr-o ladd cu tala; mdrunt gi

adormi torcdnd, in gdnd, amintiri din alte vremuri. in zoi, o goncioacd batrdna a scos capul, cu sfiald, din gaura addncitdt

in tencuiala veche. Mirosea primejdia.

Dupdt cdteva clipe, sdri sprintend pe un duldpior giincremeni cu botul pe labe: in lada cu talag mdrunt era un

dugman crunt. Curdnd igidete seama cd Motanuldoarme gigoricioaca adulmecd aerul, veseld. Cu asemenea

dusman, era sigurd de izb€tndd.

(G. M. Zamfirescu, Mama, fragment)

B

D.Jackcdutitinsaculef glscoase cafteadespreChina.Odeschlse giciticuvocetare:

Acum 2000 de ani, a domnit primulimpirat al Chinei. Deoarece isi alesese drept simbol

dragonul, a fost supranumit,,impiratul Dragon". in China, dragonii sunt considerafi nigte

fiinle curajoase 9i puternice.

- impdratul Dragon? Sund cam inspdimdntdtor, spuse Jack.

- Mie imi place cum e imbrdcat.

(Mary Pope Osbome, in laraimparatutui Dragon,fragment)

a) Completeazd spafiile din dreptul fiecdruia dintre raspursurile urmitoare cu literele corespunzdtoare textelor date:

. Text aliniat la dreapta. ...

. Text aliniat la stdnga. ...

. Text in care apar enunluri scrise in intregime at majrcade. ...

. Text cu marginiegale (dreapta-stAnga). ...

. Text cu un singur alineat. ...

. Textulcu gase alineate. ...

. Text cu ilustrafie. ...

PE b) Prezintd, in 60-100 de cuvinte, legitura dintre textul D gi ilustrafie.

Se dau urmdtoarele cuvinte: tuvinte din textele date, apoi trans-

formd-le pe toate, dupi modelul prezentat

Creeazi un text de 100-120 de cuvinte, cu titlul Lumeo pe dos, in care s6 folosegti toate cuvintele oblinute

de tine. Le poli transforma in nume de persoane, de locuri sau de obiecte.

2. Si presupunem ci textul creat de tine, Lumeape dos, va fi inclus intr-un volum pentru copii, Trebuie si colabo-

rezi cu editorul, pentru a hotdri cum va fi tipdrit textul tiu. Stabilegte cum va fi agezat textul in paginS, dacd va avea

ilustralii, cum vor fi alese aceste ilustralii.

Consolidare3. Realizeazi c6te o ilustralie adecvati pentru fiecare dintre textele A, B, C. PrezintS, in 30-50 de cuvinte, legdtura

dintre text 9i ilustrafia creatd de tine.

4. lmagineaza-li ci te-ai transformat intr-o carte 9i te afli intr-o bibliotecd. Prezintd o zi din viala ta, in 80-120 de

cuvinte.

Aprofundare/Excelenti5. Alcdtuiegte o reletd pentru un desert numit Prdiitura-carte, in care sd integrezi s,i urmitoarele cuvinte: bucurie,

g u st, f antezi e, spo ntaneitate.

Ameliorare6. Citegte cu atenlie textul care urmeazd, apoi rezolvl cerin[ele:

impdratul Dragon privifldcdrite indfiate spre cer. Aerul din jur era gros givdlurit. Carlile din bambus erau aqezate in

teancuri ldngd foc, agteptilnd sd fle arse.

- Repede! ii grdbi savantul.

PLICUL CU JOCURIJocul lmoginofie fdrd limite

Sdrird imediat din car gi se aldturard mu$imii din jurulfocului.lmpdratul Dragon strigd la soldali. Acegtia incepurd sd arunce cdrtjle pe foc. Bambusultrosnea cilnd se aprindea.

- Oprili-va! strigd Annie.

Jack o prinse de mdnd:

- Taci din gurd!

Annie se trase deoparte.

- Oprili-va! strigd ea iards,i, dar vocea ei se pierdu in zgomotele produse de focul arzdnd.

- Uite povestea voastrd! strigd savantul.

Ardtit cdtre o cafte din bambus care cdzuse dintr-un teanc.

- O iau! spuse Annie hotdrdtit gl se grribi sa ajungd la ea.

- Annie! strigd Jack.

Dar fata pusese deja mdna pe mdnunchiul de fdEii din bambus gi le cdra inspre ei.

- Am luat-o! Repede, bag-o in sdculelul tdu!

(Mary Pope Osborne, in lara impdratului Dragon,fragment)

a) Noteazd ce soartd urmeazd sd aibi cdrtile de bambus.

b)Asociazi personajele din coloana A cu acliunile men[ionate in coloana B:

A B

impdratulDragon

Jack

Annie

Savantul

Soldatii

incep si arunce c5(ile pe foc.

o prinde de mdni pe Annie.

strigd la solda[i.

aratd spre o carte din bambus.

card mdnunchiul de fAgii de bambus.

c) Transcrie o secven[d din textul dat care ilustreazd o trdsdturd a luiAnnie.

d) lmagineazd o continuare a textului dat, in 80-120 de cuvinte, prezent6nd acliunile lui Jack giAnnie pentru a salvacartea de bambus.

ll. Carte romaneasci de invdtdturd

Citegte cu atenlie textul care urmeaza, apoi rezolvd cerinlele:

Cdnd lucram /a lstoria critici, am cdzut peste autobiografia din 1855 a luiTimotei Cipariu*, pe care a editat-o MariaProtase in 1972. Scriitorul ardelean povesfegfe cd de mic i-a pldcut cartea gi cd citea Alexdndria* neinvdlat de nimeni.Cei care-l ascultau credeau cd o spune pe de rost. Exemplarul, mincat (adicd pierdut) de un tdietor de lemne, s-a inforsla Cipariu dupdt cdteva decenii[...]. Iof de pe Alexindria a invigaf sd clfeascd romdnegte Heliade Rddulescu*. Elpovesfegfe cu umor cum, qtiind din gcoald doar greceasca deprinsd de pe octoih* gi psaltire*, a auzit intr-o zi la poartabisericii Cre,tulescu pe ,,un fecior sau vizitiu care citea in gura mare Alexdndria gi c6!itrecea pe drum se oprea gi asculta".

Cumpdrdnd cartea, Heliade constatd cd ,,in mdnele mele iera mutd". Se impiedica intr-o grdmadd de s/oye* care se-mdnau cu turnuri, scorpii sau caracati,te. in cete din urmd, dd chirilicelor* de rosf gi cife $te cartea din scoaftd in scoaftd.

10

Ca sd nu fie supdrat de nimeni, urcd in podul caseigi se v6rd intr-un horn. Lipsa de la gcoald nu i-a fost simlitd, dar,

intr-o zi, o servitoare care voia sd ddrdceascd* nigte tdnd in pod se pomenegte cu el iegind din horn, plin de funingine ca

un drac, a;a cd lipa de ridicd in picioare casa. Cosfache Negruzzi* datoreazd cititul pe romdne;te lui Petru Maior. ln tot

/agru/se invdla pe vremea aceea romilnegte doar la gcoala de la Socola, acolo unde va urma Creangd seminarul. La

Soco/a se tipdreau calendare gi cdrlibisericegti in romdnegte. Afl€tnd taicd-sdu, care cumpdra fot ce se tipitrea la Socola,

cd nu gtie decdt greces,te, i-a adus un dascdl acasd, care insd l-a luat de la abecedar. Jignit, Negruzzi l-a alungat pe

bdtr1nul grdmdtrc gls-a pus pe citit istoria lui Maior, descoperitd intr-o ladit (bibliotecile vechi nu erau la vedere!), laolaltd

cu Vielile sfinlilor, istoria lui Arghir (gi Hetiade o gtia), letopiselut lui Nicolae Cosfrn sau romanele doamnei de Genlis.

Cu doru-mi aduc aminte, iorba tui Cipariu, de primele cd(i pe care le-am citit 9i pe care le-am m6ncat. Spre deo-

sebrre insd de Alexindria latinistului ardelean, niciuna nu s-a mai intors la mine.

(Nicolae Manolescu, Viald gi cdrli, fragment)

* Timotei Cipariu - cirturar rom6n din Transilvania, membru fondator alAcademiei RomAne, lingvist, istoric, teolog, pedagog

Ei orientalist, ,,pdrintele filologiei rom6ne", poliglot (cunoqtea circa 15 limbi);* Alexandria- roman populal ap6rut in Egipt (probabil in secolul al lll-lea i.H,), care evocd, apelAnd adesea la elemente mi-

raculoase, fantastice, rdzboaiele luiAlexandru Macedon. RSspAndit in toati Europa, romanul a pdtruns in literatura romAni printro

traducere in slavond, Aceastd versiune std la baza primei prelucrdri rom6negti cunoscute (Alixandria), dat6nd din a doua jumdtate

a secolului al XVI-lea 9i pdstratd in c6pii manuscrise, in toate provinciile romAnegti. Elemente din Alexandria au intrat in folclor

(colinde, oralii etc.) giin onomastica populari;* lon Heliade Rddulescu - scriitor romdn din perioada pagoptistd;

* Octoih - carte religioasd, cuprinzAnd aspectele specifice oficierii slujbelor 9i canoane;

* psaltirea -carte bisericeascd de ritual, cuprinzAnd cei 1 51 de psalmi akibuifi regelui David; face parte din Vechiul Testament,

* Costache Negruzzi - scriitor romAn din perioada paEoptistd;

* chirilice - litere ale vechiului alfabet slav;* s/ove - litere;* a ddritci- a scdrmdna, a destrdma, a pieptdna lana, cAnepa etc. cu daracul'

lni[iere1. Scrie rdspunsuri la fiecare dintre intrebirile date:. Cum se numegte textul pe care il citea Timotei Cipariu, aga cum rezultd din textul dat?

. Ce constatd lon Heliade Rddulescu c0nd incearcd sd citeascd Alexdndria?

. Prezintd, in 20-40 de cuvinte, imprejurdrile in care lon Heliade Ridulescu cilegle Alexdndria.

. De ce aduce tatdl lui Costache Negruzzi un dascdl acasS?

. Ce ci(i citegte Costache Negruzzi, invdldnd limba romdnd?

Consolidare2. lin6nd cont de informa[iile transmise in text 9i de explicaliile oferite la finalul textului, formuleazd doud observalii

despre ca(ile care circulau in !5rile romane in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea.

3. Explicd, in 60-80 de cuvinte, semnificalia termenului a mdnca, in textul dat.

11

4. Cdnd au apirut primele cd(itipdrite in limba romdnS, acestea erau scrise cu alfabet chirilic, creat pe baza uneivari-ante a alfabetului grec vechi. in principatele romAne (Moldova gi Jara Rom6neasci), alfabetul chirilic a fost folosit p0nd in1860, c6nd a avut loc reforma ortografic5, inifiata de Al. l. Cuza. in continuare, sunt date alfabetul chirilic gi echivalentul

fiecdrei litere a acestuia in alfabetul latin (intre parantezele pitrate apare pronunlia fiecirui sunet redat prin litera respectivi).

Privegte imaginea cu atenlie, apoi transcrie, folosind alfabetul chirilic, urmitorul mesaj: Cdesc multe cdrfL

AaeEx3ssdeEiz.

tdl Ije/ie/e/*][jo/ioio] tll tzl

On fln0n30p

[o] tpl

Fp Cc Trsp 3c T3

rstlrl [s] ttl

r.r H KpfrTl{0B

ijtil lillry {, +ys$uf

tul trl

bt 3tovafitil [i] [e] [ju/iu]

.f,.sfl

it

I ja/ia ]

Aa Efi Bn Ir As Er Ee ]Kx 3r Vlx frraa6sBsrrabYg

[a] thl [v] I0l

Kx JIn Mnn Hnt{at 3nh 3M 3H

klmntkl tll [m] [n]

Xx IIq tI ,r IIIm IUur br hlm br 3E XOrcHa q3 q3 ua qahcf,E*"

I x ] Its I Ifll tJl tl{ilff1

Aprofu nda re/Excelen!5PE 5. Prezinti, in 60-80 de cuvinte, prima ta amintire legatd de lectura unei cd(i.

6. Prezintd, in 80-100 de cuvinte, o carte de care te-ai atasaUcare li-a plScut at6t de mult, incit s5-ti aminte$ti cu

dorde ea.

Ameliorare7. De-a lungul timpului, au fost folosite numeroase sisteme de scriere. Cauti informalii despre scrierea cuneiformd,

hieroglife, alfabetul vechi grecesc gi noteazd cAte patru caracteristici ale acestora.

PLICUL CUJOCURICreqtorul de semne

CreeazS-1i propriul alfabet, isteme de care ai invSlat/te-ai informat. Noteazd

echivalentul fiecdrui sunet, redat prin semnele

ziua de nastere a unui prieten.

12

de tine, apoi redacteazd un mesaj de felicitare pentru

lll. De la prima carte tipiriti la cartea digitald

Citegte cu atenlie textele care urmeazd si rezolvd cerinlele:

1. De-a lungul civiliza,tiei umane, omul a cdutat gi a dezvoltat supofturide scriere pentru transmiterea informaliilor.

Primele au fosttablilele din argild. Au urmat foilele din papirus gi sulurile de pergamente din piele de animale. Hdrtia a

fost invenlia chinezilor, iar germanul Gutenberg este pdrintele tiparului. Cartea, ca suport de scriere, are o istorie veche

de 5.000 de ani. De-a tungut ultimelor cinci milenii, omul a cdutat gi a dezvoltat diverse forme pentru transmiterea infor-

ma,tiitor pe supoft de scriere, ajungdnd de latablilele de argild din Mesopotamia la e+eaderele gitabletele peiormante,

disponibile astdziin toate ldrile civilizate. lstoria cdfiiise implefegfe de milenii cu istoria civilizaliei umane. La [n'ceput a fost argila.Acesfa era materialul din care au fost confeclionate primele suporturi de scriere, iar inven,tia le

aparline mesopotamienilor. l. . ,l Pe l6ngd tdblilele de argild, lesdturile au fost, vreme de cdteva sufe de ani, suport

pentru scrierea gi transmitere a inform a{iilor. 1...1

Papirusul a constituit un pas impoftant in dezvoltarea supofturilor de scriere. lnvenlia apar,tine egiptenilor gi dateazit

din mileniut al treitea inainte de Hrisfos. ,,Papirusul era, de fapt, o plantd acvaticd care se gdsea mai ales in Delta

Nilului. Din tulpina acesfel plante se prelucra un material sub formd de foila pe care se scra in Antichitate", explicd

profesorul de istorie Radu Marian. Scribii erau ceicare a;terneau informaliile pe papirus. Potrivit descoperirilor arhe-

ologice, pimele papirusui se prezentau sub forma unor suluri alcdtuite din fotte lipite unele de celelalte, prinse pe

bele de lemn sau de frTdeg. [..,]ln urmd cu aproape doud mii de ani a apdrut pergamentul. ,penudrea vine de la oragul Pergamon din Asia

Mica. in seco/u/ al tl-tea i.H., la cererea regelui Eumenes al ll-lea care voia sd nu mai depindd de impofturile de

papirus din Egipt, a apdrut scierea pe pergament, piele de animal prelucratd", mai explicd profesorul de istorie Radu

Marian. Din prelucrarea pieliide oaie, vitd, caprd sau mdgar rezulta un material neted qirezistent pe care se putea

scn'e. [...] Fiind un material mai rezistent decdt papirusul, pergamentul permitea gtergerea gi refolosirea. Treptat,

dovedindu-se mai eficient, pergamentul a inlocuit complet papirusul qi cdrtjle au aiuns sd fie fdcute numai din acest

materialin secolul al lV-lea i.H.

Primele supofturi de scriere asemdndtoare celor de astdzi au fost codexurile. lnventate in primele secole ale

actualei ere, codexurile erau reprezentate de un ansamblu de caiete cusute, pe care se putea scrie atdt pe fald,

caf gi pe spate. Legendele spun cd primul codex a fost inventat chiar de impdratul roman lulius Cezar care a legat

pergamentele rn stil acordeon. Materialulfolosit era acelagi ca la pergament. piele de oaie, caprd sau vilel, prelu-

cratd. Aparilia codexului, mult mai uqor de linut in mdnd dec€tt sulul de pergament, a facilitat lectura.

Hdrtia sau pasta de hdrtie este invenlia chinezilor. Primele materiale de bazd au fost cdnepa, ,tesdtura qibumba-

cul, toate fiind amestecate cu apd, tranformate intr-o pastd care era intinsd pe foaie. ln Europa, hdrlia a aiuns abia

in anii 1100. Dupa apartlia hilftiei, suportul de scriere a fost manuscisul. Fatd de pergament, hdrtia era mult mai

ieftina. in timp, pergamentul a ajuns sd fie fotosit pentru manuscnse/e de lux. iar hdrtia pentru cele obignuite. Carlile

erau scrse de copigti, de regulit membri ai comunitd,tii de cdlugdr| iar munca pe care o presupunea scrierea unei

cdrliinsemna un eforl foafte mare. [...1

Germanului Johannes Gutenberg, inventatorultiparului cu litere mobile, i se datoreazd caiile de astdzi. Pentru

prima data, Gutenberg a folosit in 1440 litere de plumb pe care le-a asamblat una cdte una pentru a forma cuvinte.

Prima carte publicatd in serie de cdtre pdrintele tiparului Gutenberg a fost Biblia, in 1456. Caftea sfdntit a fost tipdrita

in 48 de exemplare, sub forma a doud volume care aveau 1200 de pagini. Munca de impimare a Bibliei la maqina

inventatd de Gutenberg a durat mai bine de doi ani.1...1

in era internetului, l6ngd cartea de hdrtie gi-a fdcut loc caftea in format electronic. Primul e+eader a apdrut in

2007. Se pare insd cd ideea unui aparat similar exista incd din anii 1900. Un prim e+eader a apdrut intr-o revistd

de qtiinld din anul 1935, sub denumirea de ,,cititorul de cdrtj al viitorului". Desenul aratd un barbat intr-un fotoliu

citind o carte pe un ecran de sticld, imaginea fiind mdritit cu ajutorul unui proiector. Cititorulintorcea paginile carlii

din telecomandd. Prima generalie de e+eader-uri a fost lansatd, oficial, in America in 2007.

(Elisabeth Bouleanu, lstoria fascinantd a cdrlii, de la tdblilele din argild gi pergament

din piele de animale la e+eader, fragment preluat de pe site-ul adevarul.ro)

13

lni!ierea) Completeazd enunturile din coloana A cu rispunsurile din coloana B, pe baza informaliilor din textul dat.

A B

HArtia a fost inventatd in .. China.

Primele suporturi de scriere au apdrut in ... Egipt.

Papirusul a fost inventat in .... Mesopotamia.

b) Subliniazd varianta corectd de rispuns:Materialul din care au fost confecfionate primele suporturi de scriere afost argila/papirusul/hdrtia.

Papirusul era confeclionat din plante subacvative/piele de animal.

Pergamentu I pe rm ite a/n u perm ite a gterge rea g i rescrierea.

Dupa aparilia hirtiei, suportul de scriere era codexul/manuscrisul.Tiparul cu litere mobile a fost inventat de un german/chinez.

Primul e-reader a apdrut in 2007/1990.

Consolidarec) ldentificd, in textul dat, trei informalii pe care le consideri importante, despre suporturile de scriere folosite

de-a lungultimpului.d) lndicd un scop comun al tuturor suporturilor de scriere folosite de oameni, in diverse perioade istorice.

Aprofu nda re/Excelentde) lmagineazS-{i ca ai fi contemporan cu Gutenberg. Noteazd doud intrebdri pe care ai vrea sd i le adresezi.

2. Ce este un e-book?

Un e-book sau cartea electronicd este un figier electronic digital ce cuprinde textul gi, dacd este cazul, imaginileuneicafiitiparite. Acesfea sunt protejate printr-un sisfem de gestiune a drepturilor digitale de tip digital rightsmanagement (DRM).

Cum se poate citiun e-book?

Caftea electronicd esfe o carte virtuald qi poate fi citita pe mai multe tipuri de aparate porlabile: e+eader,smafiphone, tabletd, dar gi pe calculatorul personal.

Ce esfe un e-reader?

e-Readerulesfe un dispozitiv creat pentru lectura carlilor electronice. Acesfa nu obosesfe ochii gi este foarteugor de utilizat. Paginile e+eaderului imitd foarte bine paginile unei carlitipdrite gi acesfa poate fi, in acelagitimp,o,,bibliotecd" cu o capacitate imensd de sfocare. [...]

Care sunt avantajele citirii unui e-book?, Cdrlile electronice pot fi lecturate pe diverse dispozitive: pe calculatorul personal, pe laptop, tabletd gi pe

e-reader sau telefon.Acesfea pot fi utilizate in orice moment, oriunde v-ali afla: la birou, in deplasdri, acasd.

' Se pot stoca mii de titluri, astfelincitt puteli avea la dispozilie o bibliotecit imensd.

' e-Readerele nu obosesc ochii, datoritit ecranelor cu cerneald electronicd, gi fac din lecturd o experienld cu totulrelaxantd.

' e-Bookurile se pot procura intr-un timp foafte scuft prin comandd online gi costurile sunt reduse fala de cdrlile tipaite., e-Bookurile nu se deterioreazd in timp gi ocupd un spaliu viftual redus., Lectura electronicit ajutdt la protejarea mediuluiinconjurdtor.

(Fragment preluat de pe site-ul http://wwwwolterskluwer.ro/info/informatii-utile/cum-se-folosesc-ebook-urile/)

14

lni!ierea) incercuiegte A dacd afirma[ia este corectd gi F, daca afirmalia este greqitS.

. Un e-book cuprinde at6t text, c6t 9i imagini. lr/F

. Un e-book-reader este o carte virtuald. l/F

. intr-un e-book pot fi stocate numeroase c5(i. lr/F

. Un e-book poate fi citit pe mai multe tipuri de dispozitive. IVF

Consolidareb) Noteazd trei avantaje ale ci(ilor electronice, care pot fi identificate in textul dat.

c) Prezint6, in 50-60 de cuvinte, doud asemdniri 9i doud deosebiri care existd intre o carte tipiritd pe h6rtie 9i o

carte in format electronic.

Aprofu nda re/ExcelentiPE d) Crezi ci, in viitor, ci(ile vor mai fi tipirite pe hdrtie sau vor apdrea numai in format electronic? Motiveazd-ti

opinia, in 60-100 de cuvinte.

EvaluareCitegte cu atenfie textele care urmeaz6, apoi rezolvd cerin[ele.

A. Tiparulfusese prima oard introdus in lara Romlneascd de un ilustru refugiat muntenegrean. Dar adevdratul

iniliator attipitriturilor romdnegti va fi diaconul Coresi. Cei precum Coresi gi altj editori dupit e/sunf consflenli, 9i o spun,

cd scriu pentru toatd suflarea romdneascd, pentru toli cei ce vorbesc romdneqte, din Banat 9i p?tna la Nistru. E una

dintre primete dovezi cd muntenii, ardetenii gi moldovenii, deoarece vorbesc aceeagilimbd, se simt un singur neam,

care ,de la Rdm*" se trage.

Notali acest aspect, fiindcd nu e subliniat indeajuns: suntem singura lard mare din Europa a cdreiunitate e exclusiv

intemeiatd pe timbd (de altfel, pe vremuri chiar cuvdntul limba era sinonim cu neam sau popor). [...]

incetut cu incetulvor apdrea scrieriin limba romilnd, religioase maiint1ti, istorice mai apoi, opera cronicdreasca,

prin Grigore lJreche, Miron gi Nicolae Costin, lon Neculce, fiind mai bogatdt gi mai de calitate in Moldova decAt in

lara Romdneascd. in lara Romdneascd a ritmas de cele mai multe ori anonimd, cunoscutd nunai prin titlul lucrdrii

(Letopiselul cantacuzinesc, lstoria Jdrii Romdnegti efc.) - se relin abia cdteva nume,lainceput Goran din Olitneqti, spre

sfdrglf un RaduPopescu,fra{iiGreceanu,caresuntgitraducdtori,laindemnullui$erbanCantacuzino,ai Evangheliilor.

(Neagu Djuvara, O scurld istorie ilustratit a rom€tnilor, fragment)*RAm - Roma

B. $la9a am inceput sit citesc cdte pulin din toate, N-am citit in viala mea cdt am citit in timpul acela'sdptdmdni?

tuni? mai mult? - pe care l-am petrecut in pegtera luiAnibalector. L-am citl pe Jules Verne qialsdu Ocolul Pdm6ntului

in 80 de zile, pe Julio Cortdzargl a/sdu Ocolul zilei in 80 de lumi, am cfd Cei trei muschetari glAventurile lui Tom Sawyer 9l

Fralii KaramazovglCrimd gipedeapsd gi Oragulgi muntele si Dinozaurulexcelentisim gi Aventurile lui lonicS-Fir5-Fric5,

iar neinfricatut eroi Ptdngi-C5-Acug-Ar'-S d-Bei mi-a trezit dorul de lara natald. $i o carfe pe care a trebuit s-o clfesc

infr-ascuns pentru cd m-a fdcut sdt pl6ng, numitit Esteiros, povestea unor bitrba,ticare n-au fost niciodatd copri... [...]

lJnete cdrliimipldceau mai mult decdt altele, dar am invdlat sd apreciez, au aiuns chiar sd-miplaca qicele care,la

inceput, mise pdreau mai complicate...(Rui Zink, Citibrul din pegtera, fragment)

15