EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

1. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea A în exercitiul n+1 şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activitătilor operationale, financiare şi de investitii, cunoscându-se următoarele informatii din situatiile financiare:

Indicator N N+1 Imobilizări 2000 2100 Stocuri 300 350 Creanțe 400 430 Disponibilități 100 80 TOTAL ACTIV 2800 2960 Capitaluri proprii 1000 1100 Datorii financiare 600 650 Furnizori 700 800 Datorii salariale şi fiscale 450 400 Credite de trezorerie 50 10

Indicator u.m. Cifra de afaceri 1000 Cheltuieli materiale 300 Cheltuieli salariale 400 Cheltuieli fiscale şi sociale 50 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 185 lei, deci putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat in conditii de eficienta.

Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 200 lei Situatia este normala si explicabila atunci cand mamagementul decide aplicarea unei politici investitionale accentuate la nivelul perioadei de analiza respective

Activitatea de finantare genereaza un deficit de trezorerie de 15 ron, ceea ce reflecta caci gradul de rambursare si remunerare a surselor de finantare este ridicat comparativ cu sursele de finantare .Se recomanda cresterea capitalului social prin emisiune de noi actiuni.

a) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare: – încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestările de servicii; – încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri (care se pot estima pe baza mărimii cifrei de afaceri realizate, corectate cu modificarea soldului creanţelor comerciale din exerciţiul financiar); – plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii (materii prime şi materiale consumabile, ct. 601 + 602 – 7412; alte cheltuieli materiale, ct. 603 + 604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afară, cum sunt cele cu energia şi apa, ct. 605 – 7413; cheltuieli privind mărfurile, ct. 607; cheltuieli privind prestaţiile externe, ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416). Mărimea acestora se ajustează cu variaţia soldului stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi mărfuri prin adăugarea diferenţei dintre stocul final şi cel iniţial, respectiv cu variaţia soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403) prin scăderea diferenţei dintre soldul final şi cel iniţial al exerciţiului financiar; – plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variaţia soldurilor conturilor necorespunzătoare); – plăţi în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod special cu activităţile de investiţii şi de finanţare (se referă la cheltuielile privind impozitul pe profit, ct. 691–791, dacă se presupune că întregul impozit pe profit este aferent activităţii de exploatare). Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare= 1000(CAN)-300(ch cu materiale)+50(variatia stocului)-100(vartaitii dat com) -50 (ch cu dob)-50 (ch fiscale si soc) - -400(ch cu personalul )-25 (imp pe profit) –100=25Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 25 lei, deci putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat in conditii d eeficienta.

b) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii: – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung. Se pot determina pe baza creşterilor de active imobilizate prezentate în nota 1 la situaţiile financiare şi se ajustează cu variaţia datoriilor întreprinderii către furnizorii de imobilizări; – plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi. Se pot identifica în valoarea creşterii elementelor de activ respective prezentate în nota 1 la situaţiile financiare; – încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung; – încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi; – avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; – încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.

Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii =-100 (cresterea imobilizarilor) – 50 (dat fin) =-150Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 120 lei Situatia este normala si explicate atunci cand mamagementul decide aplicarea unei politici investitionale accentuate la nivelul perioadei de analiza respective.c) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare:

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

– venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu. Se determină pe baza creşterii capitalului social, inclusiv a primelor de capital (ct. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) şi se ajustează cu variaţia creanţelor privind capitalul subscris şi nevărsat; – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii. Se regăsesc în scăderea capitalului social şi a rezervelor; – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi. Sunt constituite din creşterea împrumuturilor şi datoriilor asimilate, înregistrate de întreprindere în conturile aferente, veniturile din dobânzi şi alte cheltuieli financiare oglindite în contul de profit şi pierdere; – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar. Se determină pe baza analizei contractelor de leasing. Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare = 100(variatia ca propriu)Activitatea de finantare genereaza excedent de trezorerie de 100 ron, ceea ce reflecta un grad mai accentuat la apelare la surse de finantare comparative cu gradul de rambursare si remunerare a acestora.Finantarea s-a realizat prin majorarea capitalului propriu. Fluxurile totale de trezorerie = Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare + Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii + Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare= 25-150+100=-25Factorul cu influent cea mai pregnanta in diminuarea fluxurilor de trezorerie il reprezinta crestrea imobilifarilor si investitiilor financiare2. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informatii financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobânzi 500 Cheltuieli cu provizioane financiare 50 Impozit pe profit 1200

Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite calcularea unor solduri de acumulări băneşti potenţiale, destinate să îndeplinească o anumită funcţie de remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).

Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit şi pierdere pentru a pune în evidenţă: modul de funcţionare şi rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producţie a exerciţiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării, rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului.

Tabelul 2.1.Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

Nr. Crt.

Elemente de calcul Poziţia în CPP

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

1 Venituri din vânzarea mărfurilor (ct 707) 032 Cheltuieli privind mărfurile (ct 607) 143 Marja comercială (1-2)4 Producţia vândută (ct 701 - 706 +708) 025 Variaţia stocurilor (ct 711 +/-) 06/076 Producţia imobilizată (ct 721 + 722) 087 Producţia exerciţiului (4 +5+6)8 Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la terţi(gr.60,

exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621)11+12+13+24

9 Valoarea adăugată (3+7-8)10 Venituri din subvenţii de exploatare (7411) 0511 Cheltuieli cu impozitele şi taxele (gr.63) 2612 Cheltuieli cu personalul (gr 64 +621) 1513 Excedentul (deficitul) brut din exploatare (9+10-11-12)14 Alte venituri din exploatare şi venituri dinjprovizioane 09+20+23+3115 Alte cheltuieli din exploatare 2416 Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 18+21+2917 Rezultatul din exploatare (13+14-15-16)18 Venituri financiare 4219 Cheltuieli financiare 4920 Rezultatul curent (17+18-19)21 Venituri extraordinare 5422 Cheltuieli extraordinare 5523 Rezultatul extraordinar (21-22)24 Rezultatul brut al exerciţiului (20+23)25 Impozitul pe profit 6226 Rezultatul net al exerciţiului (24-25)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului+marja comercială) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului).

Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treaptă respectivă de acumulare.

Marja comercială (Mc)

se referă la activitatea comercială desfăşurată de agentul economic, de distribuţie sau la partea pur comercială a întreprinderilor producătoare;

devine mai semnificativă ca informaţie în activitatea de analiză şi gestionare cu cât ea este determinată mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse. Este denumită şi marjă brută şi se exprimă adesea ca procent din cifra de afaceri (volumul vânzărilor).

Venituri din vânzarea mărfurilor- Cheltuieli privind mărfurile vândute= Marja comercială

Producţia exerciţiului (Pe)

se calculează, de către întreprinderile industriale. Include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate" de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

cuprinde trei elemente: producţia vândută, producţia stocată (variaţia stocurilor) şi producţia imobilizată.

Producţia vândută+ Variaţia producţiei stocate+ Producţia imobilizată= Producţia exerciţiului

Nefiind un sold intermediar de gestiune, ci un post al contului de rezultate, cifra de afaceri reprezintă un indicator global al vânzărilor, din activitatea de distribuţie şi cea de producţie (obţinut prin însumarea vânzărilor de mărfuri şi a producţiei vândute).

Valoarea adăugată (Va)

Reprezintă plusul de valoare (bogăţie) obţinut peste consumurile intermediare provenite de la terţi. Permite aprecierea contribuţiei întreprinderii la crearea produsului intern, evidenţiază şi gradul de

integrare pe verticală.La nivel microeconomic, valoarea adăugată este un indicator ce permite măsurarea puterii

economice a întreprinderii, ce se poate determina prin două procedee: ca diferenţă între producţia exerciţiului (obţinută prin raportarea marjei comerciale la producţia

exerciţiului) şi consumurile de bunuri şi servicii furnizate de la terţi (consumurile intermediare) pentru producţia respectivă.

Producţia exerciţiului+ Marja comercială- Consumuri intermediare (Cheltuieli cu materii prime, materiale şi cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi)= Valoarea adăugată

prin adiţionarea elementelor ce compun valoarea adăugată respectiv remuneraţiile tuturor factorilor ce participă la procesul producţiei, inclusiv a statului, cât şi autofinanţarea întreprinderii, respectiv, cheltuielile de personal, cheltuieli financiare, impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, legate de activitatea întreprinderii, cheltuielile cu amortismentele, impozitul pe profit, partea de rezultat trecut la rezerve, alte elemente de valoare adăugată.

Cheltuieli cu personalul+ Impozite şi taxe+ Dobânzi+ Amortizare+ Dividende+ Profit reinvestit= Valoarea adăugată

Excedentul brut al exploatării (EBE)

corespunde rezultatului economic al întreprinderii generat de operaţiile de exploatare independent de politica financiară, politica de amortizare şi de provizioane constituite, fapt ce determină să fie considerat ca indicator esenţial în analizele de gestiune şi în efectuarea analizelor comparative între întreprinderi.

Rolul excedentului brut al exploatării, poate fi urmărit sub trei aspecte:

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

este o măsura a performanţelor economice ale întreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite întreprinderii reînnoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţării sale care antrenează cheltuieli financiare, iar diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor (dividende) şi/sau conservată prin autofinanţare.

este independent de politica financiară, de politica de investiţii (nu ţine cont de deciziile întreprinderii privind modalităţile de calcul a amortizării), de politica de dividend (deciziile întreprinderii privind repartizarea profitului net), de politica fiscală şi de elementele extraordinare (nu ia în\calcul impozitul pe profit şi rezultatul extraordinar)

reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere.EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale a întreprinderii,

deci punctul de pornire în tabloul fluxurilor de trezorerie.EBE se calculează prin două metode:

Metoda substractivă: Valoarea adăugată+ Subvenţii pentru exploatare- Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate- Cheltuieli cu personalul= Excedentul brut al exploatării

Metoda aditivă: Rezultatul exploatării+ Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente exploatării+ Alte cheltuieli de exploatare- Venituri din provizioane privind exploatarea- Alte venituri din exploatare= Excedentul brut al exploatării

Rezultatul exploatării (Re)

Evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi corespunde activităţii normale şi curente a întreprinderii, include şi operaţiunile efectuate în exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent. Nu este luată în calcul activitatea corespunzătoare operaţiilor financiare şi extraordinare.

Permite compararea performanţelor întreprinderilor ce au politici financiare diferite. Cunoaşte două modalităţi de calcul:

ca diferenţă dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) şi totalul cheltuielilor din exploatare (Che)

Venituri din exploatare- Cheltuieli din exploatare= Rezultatul exploatării

Această relaţie de calcul fundamentează strategii şi politici pe. care le adoptă managementul întreprinderii pentru a ameliora rezultatul său. Variantele posibile sunt: majorarea veniturilor sau diminuarea cheltuielilor, în condiţiile menţinerii constante a celuilalt factor; sporirea ambelor componente cu respectarea restricţiei ca ritmul creşterii veniturilor să devanseze ritmul de creştere a! cheltuielilor.

pornind de la mărimea EBE:

Excedent brut din exploatare

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

+ Alte venituri din exploatare- Alte venituri din provizioane- Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele- Alte cheltuieli de exploatare= Rezultatul exploatării

Rezultatul curent (Re)

Reprezintă rezultatul tuturor operaţiilor curente, obişnuite ale întreprinderii, fiind determinat atât de rezultatul exploatării curente, cât şi de cel al activităţii financiare, permiţând şi aprecierea impactul politii financiare a întreprinderii asupra rentabilităţii.

Rezultatul exploatării+ Venituri financiare- Cheltuieli financiare= Rezultatul curent

Rezultatul extraordinar

Sintetizează rezultatul concretizat în profit sau pierdere generat de operaţii de gestiune sau capital cu caracter extraordinar şi se calculează astfel:

Venituri extraordinare- Cheltuieli extraordinare= Rezultatul extraordinar

Mărimea rezultatului extraordinar constituie o informaţie importantă, în special pentru potenţialii investitori.

Rezultatul net al exerciţiului (Rn) Exprimă, în mărimi absolute, rentabilitatea netă sau pierderile aferente activităţii întreprinderii,

după deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale şi a impozitului pe profit.

Rezultatul curent (+/-) Rezultatul extraordinar (+/-)- Cheltuieli cu impozitul de profit (ct. 691)= Rezultatul net al exerciţiului (+/-)

Rezultatul net al exerciţiului este mărimea care urmează să fie supusă deciziei de repartizare de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, după caz.

3. Să se analizeze performantele SC Turism, hoteluri, restaurante Marea Neagră S.A.

în manieră continentală şi anglo‐saxonă şi evolutia acestora .

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

ANALIZA DE PERFORMANTA

= Presupune analiza si interpretarea indicatorilor de performanta calculati pe baza Contului de

Profit si Pierdere (CPP)

= In cadrul CPP veniturile si cheltuielile sunt clasificate fiecare in trei categorii:

Venituri / Cheltuieli din exploatare

Venituri / Cheltuieli financiare

Venituri / Cheltuieli extraordinare

= Indicatorii de performanta pot fi calculati in doua variante:

Varianta continental – franceza (7 indicatori)

Varianta anglo – saxona (5 indicatori)

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

In varianta continentala (franceza) In varianta anglo-saxona Marja Comerciala (MjC) Productia Exercitiului (PE) Valoarea Adaugata (VA) MCV Excedentul Brut din Exploatare (EBE) EBITDA Rezultatul Exploatarii (RExpl) EBIT Rezultatul Curent (RC) EBT Rezultatul exercitiului (RE) RE

Capacitatea de Autofinantare (CAF)

Indicatorii in varianta anglo-saxona:

Marje de acumulare• Cifra de afaceri (CA)

(-) • Cheltuieli variabile (CV) (=) 1. MCV (Marja asupra cheltuielilor variabile)

(-) • Cheltuieli fixe (CF)______________________________________________ (=) 2. EBITDA (-) • Deprecieri si Amortizari (DA) (=) 3. EBIT (Earning Before Interests and Taxes)

(+) • Interests (I)____________________________________________________ (=) 4. EBT (Earning Before Taxes) (-) • Taxes (T) (=) 5. RN sau PN (Rezultatul Net sau Profitul Net)

Relaţii importante rezultate din indicatorii de mai sus:

EBIT – Imp. Π (T) = PN + Dobanzi (I)

PN = CA – CV – CF – Amo – Dob – Imp.pe profit

Indicatorii in varianta continental- franceza

Cascada SIG (Solduri Intermediare de Gestiune)• Venituri din vanzarea marfurilor (Vmf)

(-) • Cheltuieli cu marfurile (Chmf) (=) 1. MARJA COMERCIALA (MCom) • Productia vanduta (PV) (+) • Productia stocata (PS) (+) • Productia imobilizata (PI) (=) 2. PRODUCTIA EXERCITIULUI (PE)

• Marja comerciala (MCom) (+) • Productia exercitiului (PE) (-) • Consumuri de la terti (=) 3. VALOAREA ADAUGATA (VA) (+) • Subventii de exploatare (-) • Impozite, taxe si varsaminte asimilate (-) • Cheltuieli cu personalul

(=) 4. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE (EBE)

EXERCITII PREGĂTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV – ANUL IICATEGORIA VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

Stagiar: Emilia Oana BobocAn II – Semestrul I

(+) • Venituri din provizioane de exploatare (+) • Alte venituri (din exploatare) (-) • Amortizari si provizioane din exploatare (-) • Alte cheltuieli de exploatare (=) 5. REZULTATUL EXPLOATARII (RE)

(+) • Venituri financiare (-) • Cheltuieli financiare

(=) 6. REZULTATUL CURENT (RC) (+) • Venituri extraordinare (-) • Venituri exceptionale (-) • Impozit pe profit 7. REZULTATUL EXERCITIULUI (RN sau PN - PROFITUL NET)

CAF = Total V incasabile –Total Ch platibile

CAF se poate determina prin doua metode:

Metoda Deductiva CAF =EBE +(V.fin. incasabile–Ch.fin. platibile) + + (Ven. extraord. incasabile–Ch. extraord. platibile)-Imp. pe Π EBE = Ven. din expl. incasabile – Ch. din expl. Platibile

Metoda Aditiva: CAF = PN + Ch. calculate – Ven. calculate · Amortizari · Ven. din provizioane · Provizioane · Subv. pt investitii virate la venituri · V.N.C.E.A.C. · Ven. din cesiunea elem. de activ (ch.cu cedarea activelor)