I. Elaborarea situatiilor financiare (14 exercitii)

1. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c.

Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c.

Consumurile lunii octombrie au fost: - la 8 octombrie, 1100 m.c. - la 18 octombrie, 1500 m.c.

Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; C – metoda costului mediu ponderat (CMP).

REZOLVARE

A– metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO)

Metoda FIFO - “First in, first out” - are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator.

Data Stoc initial Lei/mc Intrari Lei/mc Iesiri Lei/mc Stoc final Lei/mc05.10. 1.200 75 800 80 - - 1200

8007580

08.10. 1200800

7580

- - 1.100 75 100800

7580

11.10. 100800

7580

1.000 82 - - 1008001000

758082

18.10. 1008001000

758082

- - 100800600

758082

400 82

20.10 400 82 900 82 - 1.300 82

Achizitia de materii prime:

05.10. % = 401 79360301 64.000

1

4426 15.360

2

11.10.% = 401 101.680301 82.0004426 19.680

20.10.% = 401 91.512301 73.8004426 17.712

Consumul de materii prime:

08.10.601 = 301 82.500 (1.100*75)

18.10.601 = 301 120.700 (100*75 + 800*80 + 600*82)

B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.Aceasta metoda de evaluare presupune inregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe

(prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie (in conturi de diferente de pret). Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii stocurilor din gestiune (prin consum, vanzare, etc.). Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite precum si asupra stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza:

K = (SI al diferentelor de pret + Diferente de pret cumulate af.intrarilor in cursul anului) (SI al stocurilor la pret standard + Val. cumulata la pret standard a stocurilor intrate)

Diferentele de pret aferente bunurilor iesite se determina prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor iesite din stoc la cost standard.

Diferente de pret = Valoarea la cost (pret) standard a bunurilor iesite x K

Data Operatia Intrari Valoare Iesiri Valoare Stoc final Valoare01.10. Stoc initial

Cont 301Cont 308

1.200*77 92.400-2.400

05.10. AprovizionareCont 301Cont 308

800*77800*3

61.6002.400

2.000*77 154.000

08.10. ConsumCont 301 1.100*77 84.700 900*77 69.300

Cont 30811.10. Aprovizionare

Cont 301Cont 308

1.000*771.000*5

77.0005.000

1.900*77 146.3005.000

18.10. ConsumCont 301Cont 308

1.500*77 115.5002.500

400*77 30.8002.500

20.10 AprovizionareCont 301Cont 308

900*77900*5

69.3004.500

1.300*77 100.1007.000

Achizitia de materii prime:

05.10.

% = 401 79360301 61.600308 2.4004426 15.360

11.10.% = 401 101.680301 77.000308 5.0004426 19.680

20.10.% = 401 91.512301 69.300308 4.5004426 17.712

Consumul de materii prime:08.10.

K = (-2.400+2.400) / (92.400+61.600) = 0Diferente de pret (308) = 0

601 = 301 84.700 (1.100*77)

18.10.K = (-2.400 + 2400 + 5000) / (92.400+61.600+77.000) = 0.0216

Diferente de pret aferente iesirilor (308) = 115.500 * 0.0216 = 2.500

601 = 301 115.500 (1500*77)

601 = 308 2.500

C – metoda costului mediu ponderat (CMP)

Potrivit acestei metode iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat calculat prin raportarea valorii stocului initial / precedent si a valorii intrarilor la cantitatea initiala / precedenta si cantitatea intrata. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni:

- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrari

– consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat, dupa urmatoarea relatie:

CMP = (VP + VI) / (SP+CI)

Unde:

VP - valoarea stocului precedent; SP - stoc precedent cantitativ;VI - intrarile valoric; CI - cantitati intrate.

Data Operatia Intrari Valoare Iesiri Valoare Stoc final Valoare01.10. Stoc initial 1.200*75 90.000

05.10. Aprovizionare 800*80 64.000 2.000*77 154.000

08.10. Consum 1.100*77 84.700 900*77 69.300

11.10. Aprovizionare 1.000*82 82.000 1.900*79,63 151.297

18.10. Consum 1.500*79,63 119.445 400*79,63 31.852

20.10 Aprovizionare 900*82 73.800 1.300*81,27 105.651

Calcul CMP

05.10. CMP = (90.000+64.000) / 1.200+800 = 7711.10. CMP = (69.300+82.000) / (900+1000) = 79,6320.10. CMP = (31.852+73.800) / (400+900) = 81,27

Achizitia de materii prime:

05.10. % = 401 79360301 64.0004426 15.360

11.10.% = 401 101.680301 82.0004426 19.680

20.10.% = 401 91.512301 73.8004426 17.712

Consumul de materii prime:

08.10.601 = 301 84.700 (1.100*77)

18.10.601 = 301 119.445 (1500*79,63)

2. La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura, in valoare de 1.000 lei, TVA 24%.

La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1.200 lei, tva 24%.

Inregistrari in contabilitate dupa doua variante:

A – varianta cu stornarea;

B – varianta cu inregistrarea diferentelor.

REZOLVARE

A – varianta cu stornarea

Receptie materii prime:

% = 408 1.240 301 1.0004428 240

La sosirea facturii: % = 408 - 1.240 301 - 1.0004428 - 240

% = 401 1.488 301 1.2004426 288

B – varianta cu inregistrarea diferentelor

Receptie materii prime: % = 408 1.240 301 1.0004428 240

La sosirea facturii:4426 = 4428 240

408 = 401 1.240

% = 401 248 301 2004426 48

3. SC “IMPULS” SRL achizitioneaza de la SC “BADOR” SA piese de schimb, conform facturii nr. 1600, care cuprinde valoarea pieselor de schimb de 4.000 lei si TVA 24%. Se achita factura nr.1600, prin virament bancar. Costul transportului efectuat cu mijloace proprii este estimat la 300 lei.

Piesele de schimb primite se elibereaza in consum, la sectiile de productie ale societatii.

REZOLVARE

Achizitie piese de schimb:

% = 401 4.9603024 4.0004426 960

Achitare factura:401 = 5121 4.960

Costul transportului:Din punct de vedere contabil, punctul 8 alin. (6) din Reglementarile contabile privind situatiile

financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate prin OMFP 1802/2014 stabileste costul de achizitie ca fiind pretul datorat si eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achizitie.

In acest sens costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.

In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisionele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

% = 5311 372 6022 3004426 72

Repartizare cost transport in valoarea pieselor de schimb:6022 = 3024 -300

Eliberare in consum piese de schimb:6024 = 3024 4.300

4. SC VESTMETAL SA are in stoc materiale de natura obiectelor de inventar de 20.000 lei. In cursul exercitiului financiar 2013 se primesc materiale de natura obiectelor de inventar, de la furnizor, la pretul de facturare de 7.500 lei, TVA 24% si se elibereaza in folosinta materiale de natura obiectelor de inventar de 10.000 lei.

Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat in cazul inventarului permanent cat si in cazul inventarului intermitent.

REZOLVARE

Inventar permanent

Achizitie obiecte de inventar: % = 401 9.300 303 7.500 4426 1.800

Eliberare in folosinta obiecte de inventar:

603 = 303 10.000

Inventar intermitent

Trecere pe cheltuieli a stocului initial:603 = 303 20.000

Achizitie de noi obecte de inventar: % = 401 9.300 603 7.5004426 1.800

Inregistrare stoc final stabilit la inventariere: (20.000 + 7.500 – 10.000)603 = 303 - 17.500

Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca intrarile de stocuri nu se inregistreaza prin conturile de stocuri, respectiv conturile din clasa 3, ci prin conturile de cheltuieli, respectiv conturile din clasa 6.                  

Stabilirea iesirilor de stocuri in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a stocurilor la sfarsitul perioadei. Iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale, la care se adauga valoarea intrarilor, si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza inventarului, respectandu-se relatia E = Si + I - Sf,

La inceputul exercitiului, respectiv al perioadei, dupa caz, se anuleaza stocul existent ca o iesire de stoc prin inregistrarea acestuia in clase de cheltuieli privind materiile prime, materialele etc. 

articol contabil 6xx = 3xx. La sfarsitul perioadei stocurile determinate in baza inventarierii efectuate, respectiv cele care nu

au fost consumate in procesul de productie sau vandute, dupa caz, se inregistreaza ca o intrare de stocarticol contabil 3xx = 6xx.                                          Inventarierea stocurilor la sfarsitul perioadei se face in conformitate cu normele metodologice

emise de Ministerul Economiei si Finantelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv.

5. SC “DORIS” SA cumpara obiecte de inventar in valoare de 1.450 lei. Cheltuielile de transport sunt in suma de 150 lei, TVA 24%. Se dau in folosinta obiecte de inventar in valoare de 2.500 lei, repartizandu-se cheltuielile de transport aferente.

REZOLVARE

Achizitie obiecte de inventar: % = 401 1.798303 1.4504426 348

Inregistrare cheltuieli de transport: % = 401 186 624 1504426 36

Repartizare cheltuieli de transport in valoarea obiectelor de inventar:624 = 303 -150

Dare in folosinta obiecte de inventar:603 = 303 2.500 6. SC “MECORD” SA primeste un lot de obiecte de inventar, factura incluzand: - pret de cumparare 200 buc x 15 lei = 3.000 lei

- cheltuieli de transport 400 lei

-Total factura 3.400 lei ,TVA 24% 816 lei ,Total de plata 4.216 lei

La receptie se constata un plus de 20 bucati obiecte, care se accepta in gestiune:

-200 buc. X 15 lei/buc 3.000 lei, TVA720 lei

-20 buc x 15 lei/buc 300 lei, TVA 72 lei

- Pret de cumparare total 3.300 lei, TVA 792 lei

-Cheltuieli de transport 400 lei, TVA 96 lei

-Cost de achizitie 3.700 lei, TVA 888 lei

-Total de plata 4.588 lei

Achizitie obiecte de inventar: % = 401 4.216303 3.000624 4004426 816Receptie plus 20 bucati obiecte de inventar: % = 408 372303 3004428 72

Repartizare cheltuieli de transport in valoarea obiectelor de inventar:624 = 303 - 400

7. SC “CRISANA” SA achizitioneaza echipament de lucru (salopete si uniforme), in valoare de 1.000 lei, TVA 24%, conform facturii nr.1150. Echipamentul de lucru se distribuie salariatilor, care suporta 50% din valoarea lui, iar restul se suporta de societate. Se retine prin statul de plata partea suportata de salariati.

REZOLVARE

Achizitie echipamente de lucru conform facturii nr.1150 % = 401 1.240 303 1.0004426 240

Distribuire echipament de lucru salariatilor care suporta 50% din valoarea lui: % = 303 1.000 603 500 4282 500

4282 = 4427 120

8035 = 999 500

Retinere prin statul de plata a partii suportate de salariati:421 = 4282 620

8. SC “ARTEX” SA primeste, conform facturii nr. 1650, echipament de lucru in valoare de 2.000 lei, TVA 24%, care se distribuie salariatilor, unitatea suportand 50% din valoare, iar restul suporta salariatii.

REZOLVARE

Achizitie echipament de lucru conform facturii nr. 1650: % = 401 2.480 303 2.0004426 480

Achitare furnizor prin banca:401 = 5121 2.480

Dare in folosinta echipament de lucru:603 = 303 1.000

Suportare de catre salariati a 50% din valoarea echipamentului:

4282 = % 1.240 303 1.000 4427 240

Inregistrare in afara bilantului:8035 = 1.000

Retinere prin statul de plata a partii suportate de salariati:421 = 4282 1.240

SauIncasare prin casa a partii suportate de salariati:5311 = 4282 1.240

9. SC “APRO” SA trimite la SC “NUTRIENTUL” SA materii prime in valoare de 200 lei si materiale consumabile in valoare de 150 lei, in vederea prepararii de furaje combinate. In factura primita de la SC “NUTRIENTUL” SA sunt trecute furajele combinate rezultate in valoare de 500 lei.

REZOLVARE

Inregistrare materii prime si materiale consumabile trimise la terti:351 = % 350 301 200 302 150

Inregistrare furaje rezultate: % = 401 6203026 5004426 120

3026 = 351 350

10. SC “GROPITA” SA se aprovizioneaza cu seminte in valoare de 800 lei, furaje 700 lei si ingrasaminte 500 lei, TV 24%, precum si medicamente de uz veterinar in valoare de 200 lei, TVA 24%. Semintele, furajele, ingrasamintele chimice si medicamentele se elibereaza in consum.

REZOLVARE

Aprovizionare cu seminte, furaje, ingrasaminte si medicamente de uz veterinar: % = 401 2.7283025 8003026 7003028 5003028 200

4426 528

Eliberare in consum a semintelor, furajelor, ingrasamintelor si medicamentelor:6025 = 3025 8006026 = 3026 7006028 = 3028 5006028 = 3028 20011. SC “EXMOB” SA achizitioneaza 200 m.c. cherestea de stejar a 80 lei/m.c., TVA 24%, conform facturii nr.1500. Transportul efectuat de CFR este facturat la 500 lei, TVA 24%. Se dau in consum 30 m.c. din cheresteaua primita.

REZOLVARE

Achizitie cherestea conform facturii nr. 1500: % = 401 19.840 301 16.0004426 3.840

Inregistrare factura de transport: % = 401 620 624 5004426 120

Repartizare cheltuieli de transport :624 = 301 - 500

Dare in cosum 30 m.c. din cherestea:601 = 301 2.475Costul unitar de achizitie al materiei prime = (16.000 + 500) / 200 = 82,5Valoarea materiei prime data in consum = 30 * 82,5 = 2.475

12. Se constata la inventariere un plus de materii prime in valoare de 50 lei si un plus de materiale de natura obiectelor de inventar de 30 lei.

REZOLVARE

601 = 301 -50 603 = 303 -30

13. Cu factura nr. 1800 SC “ARTEX” SA primeste materii prime, costul de achizitie 600 lei, TVA 24%. Materialele primite se trimit spre prelucrare la terti, manopera 200 lei, TVA 24%, care se achita. Se primesc materiale de la prelucrare si se elibereaza in consum.

REZOLVARE

Achizitie materii prime conform facturii nr. 1800: % = 401 744 301 6004426 144

Trimitere materii prime la terti spre prelucrare:351 = 301 600

Inregistrare manopera prelucrare: % = 401 248 628 2004426 48

Repartizare cheltuieli de transport :628 = 301 - 200

Achitare factura manopera:401 = 5121 248

Primirea materialelor de la prelucrare:301 = 351 600

Eliberare in consum materii prime:601 = 301 800

14. SC “ORADINUM” SA primeste conform facturii nr. 2200, 5.000 m stofa de import a1 USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD, taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 24%, care se elibereaza in consum.

REZOLVARE

Achizitie materii prime conform facturii nr. 2200:301 = % 17.550 401 13.500 (5000 * 1 * 2,7) 446 TV 1.350 (13.500 * 10%) 446 A 2.700 (13.500 * 20%)

Plata TVA446.TVA = 5121 4.212 (17.550 * 24%) 4426 = 446 4.212

Dare in consum materii prime:601 = 301 17.550

III. Expertize contabile (4 intrebari)

1. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?

RĂSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de probă în justiţie. Scopul principal al expertizelor

contabile judiciare, în calitate de probă în justiţie, este contribuţia acestora la stabilirea adevărului

material şi justa soluţionare a litigiilor sau a cauzelor aflate în faza de cercetare sau judecată.

Caracterul ştiinţific şi forţa probantă a expertizei contabile judiciare este că aceasta are ca

obiect cercetarea unor fapte şi situaţii de natură economico-financiară; cuprinde în sfera sa de acţiune

activitatea economică a unui agent economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul

judiciar; cercetează situaţiile şi împrejurările de fapt, pe baza informaţiilor furnizate de evidenţa

economică şi a suporţilor ei materiali; interpretează datele de evidenţă şi furnizează opinii cu privire

la problemele investigate pe baza legilor şi a actelor normative care reglementează domeniul de

activitate respectiv. Elaborează concluzii, pe baza constatărilor făcute, care servesc ca mijloc de probă

pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în

Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a

contabililor autorizaţi. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare

şi extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili în Codul civil, în Codul penal şi Codurile

de procedură penală şi civilă.

2. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?

RĂSPUNS: Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află

în:

a. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR care stipulează că experţii contabili, în

exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate

de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:

i. Expertize amiabile (la cerere)

ii. Expertize contabil-financiare

iii. Arbitraje în cauze civile

iv. Expertize de gestiune

b. Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea

pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în

condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

3. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective

precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii

expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:

a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor

penale: Poliţie şi Parchet.

b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile

judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor,

implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de

asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau

juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a

Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare

folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri,

organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile

extrajudiciare.

4. Care este finalitatea expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au

un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se

concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora dar numai

în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la

fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi

extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective.

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele judiciare şi

extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele contabile nu

au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un

interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (4 intrebari)

1. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera de cuprindere a impozitului.

ContribuabiliSunt obligate la plata impozitului pe profit, conform Titlului II din Codul fiscal, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:a) persoanele juridice române;

Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.

În cazul persoanelor juridice române care deţin participaţii în capitalul altor societăţi comerciale şi care întocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecărei persoane juridice din grup.

b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu/mai multor sedii permanente în România;

Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte ţări, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, aşa cum este definit acesta înCodul fiscal, de la începutul activităţii sediului.

c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;

d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Sfera de cuprindere a impozituluiImpozitul pe profit se aplică după cum urmează:a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale;

c) în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

2. Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijloc fix. În cazul în care se vinde la un preţ mai mic decât valoarea rămasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea impozitului pe profit?

Codul fiscal (art 7. alin (33) litera c) defineste valoarea fiscala a unui mijloc fix ca find :

c) pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri - costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. În situaţia

reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;

Valoarea fiscală a unui mijloc fix reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacului fix, diminuată cu amortizarea fiscală a acestuia.

Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare “câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală”.

Valoarea fiscală ramasă neamortizată reprezintă, in conformitate cu prevederile pct. 715 din H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificările si completările ulterioare, diferenţa dintre valoarea de intrare fiscala şi valoarea amortizarii fiscale.

Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, convenţiile de evitare a dublei impuneri, accize şi taxa pe valoarea adăugată, precizează : “În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării sau cedării unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare a acestora şi amortizarea fiscală, după caz, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.”

Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevede : “(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”

Prin urmare având in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rămasă neamortizată (calculată ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare şi amortizarea fiscală) a unui mijloc fix care face obiectul unei vânzări este cheltuială in scopul realizării de venituri, iar impozitul pe profit se calculează dupa regula generală stipulată la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.

3. O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul unui an venituri totale în sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Amortizarea fiscală este de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraţiei 101, determinaţi impozitul pe profit de plată.

REZOLVARE

Venituri totale (700.000 lei) - Cheltuieli totale (500.000 lei)

= Rezultat brut (200.000 lei) - Amortizare fiscala (20.000 lei)= Profit (180.000 lei) + Cheltuieli nedeductibile (80.000 lei)= Total profit impozabil (260.000 lei)- Pierdere an precedent (40.000 lei)= Profit impozabil (220.000 lei)=> Impozitul pe profit de plata = 220.000 X 16% = 35.200

4. În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, venitul brut se majorează cu cheltuielile de intră în sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiriaş, fără a-i fi rambursate de proprietar. Prezentaţi ce cheltuieli se pot încadra în această categorie.

Venitul brut din cedarea folosintei bunurilor se stabileste conform Art. 62 din Codul fiscal : “Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.”

Conform normelor metodologice de aplica a art. 62 din Codul fiscal : “În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natură se adaugă, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Reprezintă venit brut şi valoarea investiţiilor la bunurile mobile şi imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deţinător legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosinţei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, şi care sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În termen de 30 de zile de la finalizarea investiţiilor, partea care a efectuat investiţia este obligată să comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal valoarea investiţiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal are obligaţia să declare la organul fiscal competent valoarea investiţiei, în declaraţia privind venitul realizat.

În cazul în care arenda se plăteşte în natură, pentru determinarea bazei impozabile se vor avea în vedere preţurile medii ale produselor agricole, ultimele care au fost comunicate de către consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în raza teritorială a căruia se află terenul arendat. Modalitatea concretă de reţinere la sursă a impozitului se stabileşte prin acordul părţilor.

În conformitate cu legislaţia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:

- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenţă a clădirii, elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperiş, faţadă, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;

- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;

- repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei.

În cazul efectuării de către chiriaş a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului şi se încadrează în cota forfetară de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificată.

În situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.

XI. Tinerea contabilitatii unei entitati (5 exercitii)

1. S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominala a efectului 10.000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10.000 x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras.

REZOLVARE

Tragator 1 Anularea vechiului efect comercial411 = 413 10.0002 Reinoirea efectului commercial (presupunem ca costurile de reinoire se include in valoarea noului efect)413 = % 10.320 4111 10.000 768 300 7588 12 7588 8Tras 1 Anularea vechiului efect comercial403 = 401 10.0002 Reinoirea efectului commercial (presupunem ca costurile de reinoire se include in valoarea noului efect) % = 413 10.320 401 10.000

668 300 6588 20

2. Valoarea nominala a efectului comercial detinut de S.C. FRUCTAVIT S.R.L. este de 10.000 lei, valoarea scontata (neta) la unitatea bancara este de 9200 lei, comision bancar 100. Valoarea scontata (neta) = Valoarea nominala – AGIO AGIO = Scont + Comision = (10.000 – 9.200)+100= 900lei.

REZOLVARE

Trimiterea efectului spre scontare % = 5114 10.000 5121 9.100 667 800 627 100

3. S.C. ALFA S.A. remite bancii spre incasare o cambie in valoare de 10.000 lei, astfel: -A – scontarea se face la scadenta;

-B – scontarea se face inainte de scadenta, comision 10%, servicii bancare 200 lei, perioada 3 luni.

REZOLVARE

A scontarea la scadenta 1 Efecte de incasat5113 = 413 10.000

2 Scontarea cambiei la scadenta5121 = 5113 10.000

B Scontarea inainte de scadenta 1 Remiterea cambiei spre scontare5114 = 413 10.000

2 Scontarea inainte de scadenta % = 5114 10.000 5121 8.800 627 200 627 1.000

4. S.C. ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei, TVA 24 %. SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 24%.

SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utilize cambia in unul din urmatoarele moduri:

- A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are o obligatie dintr-un raport comercial anterior;

- B – sconteaza cambia la banca inainte de scadenta; taxa de scont 14 lei;

- C – pastreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu “trasul” prin incasarea in numerar;

- D – deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scadenta, banca retinand un comision de 4 lei.

REZOLVARE

A. Transmiterea cambiei unui alt beneficiar SC Omega SA401 O = 413 B 744 B.Scontarea cambiei inainte de scadenta 1 Emiterea efectului spre scontare5114 = 413 B 744 2 Scontarea inainte de scadenta % = 5114 744 5121 730 667 14

C. Decontarea cambiei pana la scadenta

D. Decontarea cambiei prin intermediul bancii 1 Emiterea cambiei spre incasare5113 = 413 B 744 2 Decontarea cambiei prin intermediul bancii la scadenta % = 5113 744 5121 740 622 4

5. SC ARO SA livreaza la SC UAMT SA un autoturism de teren in valoare de 90.000 lei, TVA 24%, urmand ca decontarea sa se realizeze dupa doua luni. Dupa o luna SC UAMT isi achita datoria fata de SC ARO obtinand un scont de 30% pe an. Sa se efectueze inregistrarile la ambele societati.

REZOLVARE

ARO1. Vanzare autoturism

4111 = % 111.600 701 90.000 4427 21.600

2. Scoatere din gestiune711 = 345 90.000

3. Incasare client cu scont % = 4111 33.480667 27.0004427 6.480

5121 = 4111 78.120

UAMT1. Achizitie autoturism

% = 404 116.0002133 90.0004426 21.600

2. Plata furnizor cu scont404 = % 33.480 767 27.000 4426 6.480

404 = 5121 78.120

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (3 exercitii)

1. SC BETA SA rascumpara 200 de actiuni proprii cu valoarea nominala de 1leu , la un pret de:

- 1.1 lei/actiune

- 0.95 lei/ actiune

In exercitiul financiar curent actiunile rascumparate se anuleaza.

REZOLVARE

1 a. Rascumpararea actiunilor proprii la pretul de 1.1 lei/actiune109 = 5121 220

b. Anularea actiunilor proprii % = 109 220 1012 200 1491 20

2 a. Rascumpararea actiunilor proprii la pretul de 0.95 lei/actiune109 = 5121 190

b. Anularea actiunilor proprii1012 = % 200 109 190 141 10

2. SC GAMA SA rascumpara actiuni proprii la costul de achizitie de 500 lei, cheltuieli accesorii (comisioane de rascumparare) 8 lei.

In termen de 3 luni actiunile au luat destinatiile:

- 50% au fost distribuite salariatilor, la pretul de vanzare de 240 lei

- 40% au fost vandute tertilor, la pretul de vanzare de 220 lei

- 10% au fost anulate

REZOLVARE

1 Rascumpararea actiunilor109 = 5121 500

2 Inregistrare cheltuielilor accesorii (comisioane de rascumparare)622 = 462 8

3 Plata comisionului datorat462 = 5121 8

4 Distribuire 50% catrea salariati, p.v. 240 lei % = 109 250 4282 240 149 10

4.a Incasare actiunilor prin banca5121 = 4282 240

4.b. Retinerea pe statul de salarii421 = 4282 240

5 Vanzare 40% a actiunilor catre terti, p.v. 220 lei461 = % 220 109 200 141 20

5.a. Incasarea actiunilor5121 = 461 220

6. Anularea celor 10 % de actiuni proprii1012 = 109 50

3. SC FELIX SA rascumpara de la actionari 500 de actiuni la pretul de 1 leu/actiune eliberate integral, platindu-se prin caseria societatii.

Dupa 14 luni se revand 100 de actiuni, pretul de vanzare fiind de 1,2 lei, incasandu-se prin banca, 100 de actiuni se revand la 0,9 lei actiunea, incasandu-se prin caserie, iar 300 de actiuni rascumparate se anuleaza.

REZOLVARE

1 Rascumpararea actiunilor proprii109 = 5311 500

2 a. Vanzare 100 de actiuni la un p.v.-1,2 lei/act461 = % 120 109 100 141 20

b. Incasare prin banca5121 = 461 120

3 a.Vanzare a 100 de actiuni la un p.v. -0,9 lei/act % = 109 100 461 90 149 10

b. Incasare prin casa5311 = 461 90

4. Anulare 300 de actiuni proprii1012 = 109 300