Exemple de Calcul Ptr Tipuri de Prelucr

download Exemple de Calcul Ptr Tipuri de Prelucr

of 44

description

Calcul prelucrari prin aschiere

Transcript of Exemple de Calcul Ptr Tipuri de Prelucr

Tehnologia de prelucrare a arborilor prin brosare Procedeul de prelucreare prin brosare asigura atat precizie cat si calitate suprafetelor prelucrate bune. De asemenea productivitatea este foarte buna in comparatie cu alte procedee. Dezavantajul este ca si ca la celelalte tipuri de brosare este ca scula aschietoare este mult mai scumpa, de aceea brosarea se aplica economic mai mult la serie mijlocie si serie mare. Scheme de prelucrare:

a)-Viteza de aschiere este realizata de piesa( arbore, cu valori in domeniul 10-15 m/min) iar scula aschietoare are un avans tangential la piesa conform schemei .

b) -In schema se prezinta o brosare a arborilor cu brose circulare exterioare.OMO1 : rv -raza variabila (din M pana in N) In punctul N adaosul de prelucrare este zero ceea ce inseamna un avantaj,se produce o finisare. np vc nB 80 mm in primul rand din cauza costurilor ridicate si in al doilea rand datorita maselor mari care complica manevrarea acestora.De regula nu se proiecteaza brose sub fi3 pentru ca nu mai rezista brosa la intindere sau la compresiune sau la flambaj atunci cand lucreaza prin impingere pentru ca miezul este mai mic de fi3.Ca lungimi brosele daca sunt construite in vederea folosirii prin tragere (ca pe desene) pot ajunge pana la 1500 mm daca sunt prin impingere, ele sunt solicitate la flambaj.Daca adaosul de prelucrare Ap nu poate fi eliminat la o singura trecere atunci se proiecteaza o garnitura de 2.3 brose pentru ca vor avea alte suprainaltari(az)Avansul de patrundere = az=>sp=az[mm/dinte]La dintii de degrosare az=0,05.0,02mm/dinteLa dintii de finisare az=0,02.0,0mm/dinteLa dintii de calibrarea az=0Vitezele in comparatie cu alte procedee sunt mult mai mici V=2.4m/minSe observa ca dintii de degrosare si cei de finisare au canale pentru sfarmarea aschiilor iar dinti de calibrare nu au pt a netezi mai bine in final suprafata.Procedee de netezire a suprafetelor cilindrice interioare1. Strunjirea de netezireEste procedeul care se realizeaza cu viteze si foarte mari adancimi respectiv avansuri foarte mici:Viteza de aschiere: V=250.300m/min la oteluri(PO1) si fonte(KO1)V=800.1500m/min la neferoase(cu diamante)Adancimile: t=0,03.0,1mm/trecereAvansul:s=0,01.0,08mm/rotReglarea sculei la cota se face cu ajutorul micrometrelor sau comparatoarelor conform schemelor

In a.) se prezinta reglarea S.A. cu ajutorul unui micrometru de adancime, iar in b.) reglarea se face cu ajutorul unui comparator,in ambele situatii precizia este de 0,01 mm.1-scula aschietoare2-instrument de masura: a.)-micrometrub.)-comparator3-bara port-cutit de alezat4-suport de sustinere a comparatorului, cu baza de prindere Precizia IT7...IT6Ra=(0,4..0,1)m2. Honuirea alezajelorHonuirea este procedeul de netezire care se realizeaza cu un dispozitiv de honuit numit si cap de honuit sau pe scurt hon,conform schemei.1-corpul capului de honuit2-bare abrazive care sunt prinse printr-un sistem elastic de arcuri si conuri pta a asigura o presiune de contact pe suprafata pe care se netezeste3-piesaLa honuirea prealabila a presiunii de contact: p=(2.4)daN/cmpatratLa honuirea finala presiunea p=0,5.1daN/cmpatratIn functie de marimea diametrului alezajlui numarul barelor abrazive variaza intr-un domeniu larg n=3..12 bare abraziveLa honuirea prealabila granulatia barelor este de 16..4(sutimi de mm) si la honuirea finala M28...M7(m)Datorita elor 2 miscari suprapuse I si II granulele abrazive vor lasa urme fine elicoidale pe suprafetele alezajului care se intretaie cu alte urme elicoidale cand se retrage capul de honuit.Daca se desfasoara in plan suprafata cilindrica a alezajului, liniile elicoidale se transforma in lini drepte intretaiate sub forma unor hasuri.

In functie de rugozitatea urmarita se alege si raportul dintre cele 2 viteze(adica tg)tg=V2/V1=Vra/Vrot;Vra-viteza rectilinie alternativaLa honuirea prealabila tg=0,6.0,8La honuirea finala tg=0,2.0,4La honuirea prealabila V1= 20..30m/minLa honuirea finala V1=50...60m/minRezulta V2=Vra=Vrot* tg=>Vra