EXEMPLAR 135 GRATUIT FIN MEDICALÃ · depun încã o datã jurãmântul lui Hippocrate, oferind...

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VII Nr. 135 29 iunie - 12 iulie 2011

EXEMPLARGRATUIT

FINWATCH

135

www.saptamanamedicala.ro

Farmacia pecare v-orecomandãm:

pag. 4

3

EDITORIAL


Mini]trii trec, spitalele r/mân...neconstruite!

upã ce ba le-a dat, ba le-a luat, Ministerul Sãnãtãþii se oferãacum sã punã la dispoziþia autoritãþilor locale din 19 judeþedocumente în valoare de 40 000 000 lei, pe baza cãroras-ar putea relua construcþia de spitale judeþene.

Este vorba de judeþele pentru care în viziunea unor foºti miniºtridin Sãnãtate au existat proiecte lansate în trecut (cu cheltuielile men-þionate) ºi ulterior abandonate. Din aceste proiecte, pentru care lavremea respectivã s-au cheltuit bani fãrã sã se construiascã nimic,au mai rãmas niºte hârtii, niºte planuri pe care acum ministrul Sãnã-tãþii încearcã sã le valorifice prin transfer la autoritãþile locale. Aces-tea sunt invitate sã beneficieze, gratuit, de aceste documente, îneventualitatea în care au ca obiectiv construcþia de unitãþi sanitarepublice în aria administrativ-teritorialã pe care o conduc.

Ministrul CSEKE AAttila s-a exprimat recent cã “Este ppãcat ssã ppier-dem mmaterialele ppe ccare lle-aam rrealizat îîn pperioada îîn ccare mministerulavea cca oobiectiv cconstruirea dde sspitale jjudeþene dde uurgenþã. AAutori-tãþile llocale ppot vvalorifica ddocumentele ddacã ddoresc ssã cconstruiascãunitãþi ssanitare pprin pproiecte dde pparteneriat ppublic-pprivat sau ddin ffon-duri ddisponibile lla nnivelul aautoritãþilor.”

Aceste documente sunt de fapt: studii de prefezabilitate de con-strucþie a spitalelor judeþene de urgenþã, studii de fezabilitate, ghi-duri cu directive arhitecturale ºi inginereºti de construire, Proiect Teh-nic Master pentru Proiect Tehnic Spital Judeþean de Urgenþã, AvizulConsiliului Interministerial de Avizare Lucrãri Publice ºi Locuinþe, AvizInspectorat de Stat în Construcþii º.a.

Valoarea acestei documentaþii cu caracter tehnic, economic, ca-dastral ºi nu în ultimul rând medical este deci de aproximativ 10 mi-lioane euro ºi denotã de fapt încã o datã incoerenþa ºi lipsa de conti-nuitate a unor programe naþionale din sectorul public de sãnãtate,pe care un ministru le începe pentru ca urmãtorul sã le abandoneze.Proiectul de construire a unor spitale judeþene mari dateazã de pevremea ministrului Nicolãescu, sau poate mai dinainte ºi a fost sistatsub miniºtrii din Sãnãtate din primele guverne Boc. Poate cã într-oordine corectã, actualul ministru, dupã ce a fãcut mai întâi descen-tralizarea spitalelor publice fãrã sã poatã sã descentralizeze ºi fi-nanþarea, a trecut apoi la reprofilarea ºi comasarea a jumãtate dinspitale (care de fapt nici nu mai erau în subordinea ministerului, de-cât prin plata serviciilor, rãmasã sã se facã de la centru, prin CNAS)iar acum, pe fondul acestei curãþiri ºi descentralizãri, propune primã-riilor sã reanalizeze ideea construirii de noi spitale, de data aceastadin fonduri proprii. Deºi, odatã construite, aceste spitale publice rã-mân dependente financiar de CNAS ºi metodologic de structurile MS.

C/lin M/rcu]anu

D

CUPRINS

ªtiri 4Punct de vedere 6Factori de risc 9Jurnal de sarcinã 10Recomandãri medicale 12

Recuperare medicalã 12Terapia durerii 14Nefrologie 15Nutriþie 16Investigaþii medicale 18Afecþiuni respiratorii 20Dermatologie 21Gastroenterologie 22Diabet 24Oncologie 26

Ayurveda 28Terapii complementare 29Unitãþi medicale 30

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::RH Printing

EDITOR

FINWATCH

4

}TIRI

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 135 29 iunie - 12 iulie 2011

Bucurii cât ai clipi

Încã de la început, personalul medical s-a axatpe oferirea serviciilor la standarde cât mai înalte decalitate, atât prin prisma profesionalismului cât ºi aaparaturii. Înfiinþatã din dorinþa de a ajuta oameniiºi condusã cu responsabilitate, curaj, iniþiativã ºigândire în perspectivã de cãtre Amarelia Filip, încãde la lansare clinica a rãmas lider de piaþã.

Cu ani în urmã, dr. Andrei Filip a activat în clini-ca fiind student la medicinã, iar apoi, devenind oftal-molog, a adus ceea ce aduce un tânãr: mult entuzi-asm, idei noi ºi introducerea permanentã detehnologie de vârf.

Anul acesta, la 20 de ani de la deschidere, AmaOptimex aratã încã o datã cã prioritari sunt pacienþiiºi nevoile lor.

Sub deviza „Bucurii ccât aai cclipi”, clinica AmaOptimex mulþumeºte tuturor pacienþilor pentru în-

credere ºi reconfirmã valorile sale, de a face totulspre folosul ºi buna stare a bolnavilor, printr-o cam-panie socialã prin care medicii din cadrul cliniciidepun încã o datã jurãmântul lui Hippocrate, oferind„Bucurii cât ai clipi” unui numãr de 20 de pacienþicare au fost deja selecþionaþi, aflaþi în imposibili-tatea materialã de a suporta o intervenþie chirurgi-calã de anvergurã. Mai mult, toatã luna iulie, primii500 de pacienþi care se programeazã în aceastãperioadã vor beneficia de o reducere de 10% dinpreþul intervenþiilor chirurgicale pentru cataractã ºireducerea dioptriilor.

Prin acest program, clinica îºi propune sãschimbe radical viaþa acestor oameni cu care soar-ta nu a fost prea darnicã: tineri care au fost nevoiþisã îºi abandoneze studiile sau nu îºi gãsesc loc demuncã din cauza vederii sau oamenii condamnaþi lao bãtrâneþe în întuneric, oameni care nu au avutposibilitatea sã se trateze ºi a cãror boalã nu se vin-decã de la sine, ci dimpotrivã, evolueazã galopant.

„Este o bucurie imensã pentru mine sã vãd cãtineri care pânã acum au fost respinºi de societateºi cãrora sistemul nu le oferea nicio ºansã îºi potcãuta liniºtiþi de lucru. Mã bucur cã putem sã dãmposibilitatea unui bolnav sã fie independent ºi sã numai depindã de nimeni pentru acþiuni banale, cumar fi gãsirea unui pahar cu apã. Sperãm ca exemplulnostru sã fie urmat ºi de colegii de breaslã ºi, împre-unã, sã reuºim sã ajutãm cât mai mulþi oameni”,afirmã conf. dr. Mircea Filip, fondatorul clinicii.

Sãptãmânal, personalul clinicii opereazã peste50 de pacienþi. Aceste operaþii sunt fãcute în princi-

Anul acesta, în luna iulie, clinica pri-vat/ de oftalmologie Ama Optimex

din Bucure]ti împline]te 20 de ani deexisten[/. Înfiin[at/ în 1991, Ama

Optimex este printre primele cliniciprivate de oftalmologie din România

de dup/ 1989. Într-o perioad/ încare pu[ini se gândeau la o alterna-

tiv/ pentru sistemul public des/n/tate, dr. Mircea Filip a îndr/znits/ î]i urmeze visul: acela de a fi pio-nier în domeniu ]i a dezvolta o insti-

tu[ie modern/, prin introducerea unortehnici ]i echipamente medicale de

ultim/ or/ pe pia[a din România, totulîn folosul cât mai multor oameni.

Ast/zi, clinica trateaz/ anual aproxi-mativ 20.000 de mii de pacien[i ]i

efectueaz/ în jur de 3.000 de opera[ii.

5

}TIRI


pal cu ultrasunete sau tehnicã laser ºi acoperã ogamã variatã: de la operaþii de cataractã sau glau-com, strabism sau reducerea dioptriilor pânã laafecþiuni ale pleoapelor. Toate operaþiile se fac cuanestezie localã ºi fãrã internare. Un medic anes-tezist, dr. Magdalena Ghiulea, supravegheazã pe totparcursul operaþiei.

Echipa de medici - formatã din conf. dr. MirceaFilip, dr. Andrei Filip, dr. Cornel Stefan, dr. CarmenDragne, dr. Miruna Nicolae, dr. Grigorios Triantafylli-dis, dr. Ana Maria Balsanu -, consultã sãptãmânalun numãr de aproximativ 500 de pacienþi. Pentrufiecare dintre ei, personalul clinicii face tot posibilulsã îi facã sã uite cã sunt la medic.

Din dorinþa continuã de perfecþionare ºi de aoferi servicii de calitate, echipa de medici de la AmaOptimex participã anual la congrese, cursuri de spe-cializare ºi schimburi de experienþã, atât în þarã câtºi în strãinãtate.

În toate acþiunile sale, Ama Optimex pune inte-resul pacientului înainte de toate. Astfel, clinica estedotatã cu aparaturã ultramodernã de consultaþii ºiinvestigaþii, iar sala de operaþii beneficiazã deaparaturã de ultima generaþie (laser excimer Mel80, mese de operaþie Brumaba, aparaturã de moni-torizare anesteziologicã).

Aceasta permite medicilor sã diagnostichezeprecoce glaucomul, stadiul ºi rata de progresie aacestuia, sã urmãreascã afecþiunile maculare ºiretiniene, (ex. în diabet) ºi sã depisteze afecþiuni cor-neene.

Mai mult, Ama Optimex este clinica cu cel maimare numãr de cristaline personalizate implantateîn România, acestea fiind destinate pacienþilor cudioptrii extreme (miopie peste 10D, hipermetropiepeste 8D, astigmatism peste 4D).

O noutate este datã ºi de dispozitivele electro-nice mobile de ajutor vizual pentru slab vãzãtori,adicã persoane a cãror vedere nu poate fi îm-bunãtãþitã prin operaþii, purtarea de ochelari saumedicamente. Pentru aceºtia, clinica Ama Optimexpune la dispoziþie dispozitive de ajutor vizual fixesau mobile, alb negru sau color, care au ca principiumãrirea. Deºi se pot orienta în spaþiu, slab vãzãtoriinu pot întreprinde acþiuni considerate banale, pre-cum privitul fotografiilor, cititul sau efectuareacumpãrãturilor. Aceste dispozitive le pot uºura multviaþa ºi pot fi folosite atât de adulþi cât ºi de copii.Pânã nu de mult, aceste dispozitive erau destinateexclusiv muncii de birou. Având o formã asemãnã-toare unui mouse de calculator, ele puteau fi conec-tate la televizor sau computer pentru vizualizarea

imaginilor. Acum, Ama Optimex oferã pacienþilor sãio variantã îmbunãtãþitã a acestor „lupe electronice”.Folosind un astfel de model mobil, cât o carte decredit sau de identitate, o persoanã slab vãzãtoarepoate face lucruri simple, de care nu s-ar fi pututbucura pânã acum.

Clinica aduce multiple beneficii ºi celor carepoartã ochelari. Aceºtia se pot bucura de un softnou pe piaþã: Smart Mirror. Magazinul de opticãmedicalã 8ik din cadrul clinicii Ama Optimex, estedotat cu acest sistem care vã poate ajuta sã vãalegeþi rama potrivitã. Este util mai ales purtãtorilorde dioptrii mari, care nu se pot vedea în oglindã fãrãochelari.

Pentru sezonul de varã, magazinul 8ik va punela dispoziþie ochelari de soare cu dioptrii ºi lentile cuprotecþie solarã. Totodatã, gama de lentile de con-tact este variatã.

AMA Optimex le mulþumeºte tuturor celor care i-au fost alãturi în primii 20 de ani de activitate ºi lepromite cã va continua sã lucreze în folosulpacienþilor sãi ºi sã atragã de partea sa cei mai bunispecialiºti ºi cele mai noi tehnologii.

„Bucurii cât ai clipi” este semnul acestei pro-misiuni, iar cei 20 de beneficiari ai programului, pre-cum ºi reducerile oferite altor 500 de oameni, vor fipeste timp dovada cã medicina privatã de calitateexistã în Romania ºi cã AMA Optimex este lider înserviciile oftalmologice.

Adresa: Str. Toamnei, nr. 54, sector 2,Bucure]ti, România Program/ri ]i informa[ii la telefoanele: 021.610.36.47, 021.211.16.22, 0723.889.315sau 0372.708.708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]: www.amaoptimex.ro

6

PUNCT DE VEDERE


Viciile de refracþie corectate prin aceste metodeinclud miopia, hipermetropia ºi astigmatismul. Co-recþia presbiopiei cu ajutorul tehnicilor laser (scãde-rea cu vârsta a posibilitãþii de a citi de aproape) nua luat încã o mare amploare ºi, chiar dacã se face înanumite centre oftalmologice din lume, nu este per-manentã ºi nu are proba timpului.

Miopia de pânã la -7 D se poate reduce prin ope-raþii cu laser (Lasik, Lasek, Prk). Hipermetropia secorecteazã prin laser, cu destulã precizie pânã la +4 D,depinzând de caz. Astigmatismele de 3D se pot co-recta cu laser.

În cazurile în care dioptriile sunt mai mari de -7la miopie, +4 la hipermetropie sau 3 la astigmatism,singurul mod de scãdere a numãrului de dioptriieste schimbarea cristalinului. În acest caz se înlocu-

ieºte cristalinul natural cu un cristalin artificial adap-tat la puterea dioptricã necesarã. Dacã dioptriilesunt foarte mari, sunt disponibile cristaline perso-nalizate.

Pentru a beneficia de aceste operaþii trebuie cavârsta pacientului sã fie peste 20 ani, refracþia ocu-larã sã fie stabilã, adicã sã fim siguri cã dioptriile numai cresc (mai ales în cazul miopiilor). Operaþia leeste recomandatã celor care vor sã renunþe la oche-lari sau lentile de contact.

Pacienþii nu trebuie sã aibã alte afecþiuni siste-mice (reumatism articular acut, diabet zaharat, LES,leucemii, limfoame sau alte neoplazii etc.).

Persoanele care au purtat lentile de contact, vorîntrerupe utilizarea lor cu 2-4 sãptãmâni înainte deoperaþie. Preoperator, se vor face diverse mãsurã-tori (autorefractometrie, keratometrie, topografiecorneanã, pahimetrie ºi chiar câmp vizual)

Operaþia se realizeazã fãrã internare, cu anes-tezie topicã (picãturi).

Atentie! AAcuitatea vvizualã oobþinutã ppostoperatornu vva ddepãsi aacuitatea vvizualã mmaximã ccare ppoate ffiobþinutã ccu ccea mmai bbunã ccorecþie ccu oochelari.

Tipuri de operatie cu laser sunt: PRK (photorefractive keratectomy) sau foto-

keratectomia refractivã - se bazeazã pe fotoablaþiaþesutului cornean anterior în zona opticã; se reali-zeazã o remodelare a suprafeþei de ordinul micro-nilor. Laserul se aplicã numai pe partea anterioarã acorneei, timp de 30-60 secunde.

LASEK (Laser assisted subepithelial keratec-tomy) seamãnã cu precedenta, dar este mai binetoleratã.

Reducerea dioptriilor

Dr. Andrei FILIPMedic PrimarOftalmologDoctor \n }tiin[eMedicalewww.lasek.ro

Cea mai modern/ metod/ de a sc/pa definitiv de ochelari sau lentile de con-tact este chirurgia refractiv/ (opera[ie cu laser), prin care se corecteaz/ viciilede refrac[ie ale ochiului, ap/rute prin modific/ri ale corneei ]i/sau cristalinului.

7

PUNCT DE VEDERE


Aceste doua metode (LASEK si PRK) sunt celemai lipsite de riscuri.

LASIK (laser in situ keratomileusis) - este oautogrefã refractivã, lamelarã, ce permite corecþiaprin aplatizarea curburii corneene anterioare. Serealizeazã o keratectomie lamelarã, respectivîndepãrtarea straturilor anterioare ale corneei, seaplicã laser, apoi grefonul se repune la loc. Prezintãmai multe riscuri decât LASEK ºi PRK.

În primele 24-72 ore, postoperator, apare senza-þia de corp strãin, lãcrimare, fotofobie, chiar durere -care cedeazã la administrarea de antialgice în câte-va ore. Imediat postoperator, bolnavilor li se aplicãlentile de contact terapeutice, timp de 5-7 zile. Vorpurta ochelari de soare pentru protecþie ºi vor urmatratament topic cu antiinflamatorii steroidiene ºinesteroidiene, cicatrizante corneene etc.

În prima lunã, pacienþii vor evita expunerea lasoare, aburi, fum, machiaj, efort fizic excesiv.

Postoperator, se face control la 24 ore, 7 zile, 30zile, 3 luni.

Recuperarea totalã, postoperatorie este varia-bilã, putând dura pânã la câteva luni.

Pe termen lung, în majoritatea cazurilor, evoluþiapostoperatorie este favorabilã.

Pentru metodele LASEK ºi PRK, complicaþiilecare pot apãrea sunt rare, constând în: vindecarelentã a epiteliului cornean, “haze” (ceaþã) corneanºi halouri, dificultate la vederea nocturnã sau la lu-minã puternicã, regresia corecþiei refractive. Infec-þiile oculare sunt extrem de rare, fiind dependentede respectarea unei igiene riguroase de cãtre pa-cient.

Dupã LASIK, pot apãrea: amputãri sau pierderiale flapului, flapuri incomplete sau neregulate, per-foraþie corneeanã, defecte epiteliale, keratitã lame-larã difuzã.

În concluzie, operaþia de scãdere a dioptriilor culaser are o ratã foarte mare de succes, este uºor su-portatã de pacient, iar vindecarea este rapidã. În Ro-mânia, preþul unei astfel de operaþii, cu toate cã seefectueazã cu exact aceeaºi aparaturã de ultimãorã, este mult mai mic decât în þãrile vecine, Comu-nitatea Europeanã sau Statele Unite ale Americii.

8

PUNCT DE VEDERE


eurovision este o terapie nouã, noninvazivã,de îmbunãtãþire a vederii, prin care creieruleste antrenat sã clarifice imaginea primitã,în mod automat, asemãnãtor unui software

care îmbunãtãþeºte o imagine digitalã cu rezoluþieredusã. Aºa cum ºtim, claritatea vederii depindeatât de modul în care ochii preiau imaginea, cât ºide modul în care creierul nostru interpreteazã infor-maþia primitã, Neurovision acþionând la acest ultimnivel. Softul poate fi instalat foarte uºor pe calcula-torul pacientului, acesta putând efectua ºedinþeleacasã. Fiecare ºedinþã are o duratã de aproximativ30 minute, iar în total programul conþine 40 ºedinþe.Se recomandã a fi efectuate 3 ºedinþe pe sãp-tãmânã, astfel cã întregul program poate fi finalizatîn aproximativ 3 luni. În acest interval de timp,pacientul va efectua un control la fiecare 2 sãp-tãmâni, medicul oftalmolog monitorizând: acuitateavizualã, sensibilitatea la contrast (diferenþa dintrestrãlucirea literei ºi cea a fondului) ºi vederea bino-cularã (în special stereoscopia, adicã vederea înspaþiu).

Ce indica[ii are Neurovision?Trebuie fãcutã o selecþie atentã a pacienþilor,

întrucât nu se încadreazã aici orice tip de vederescãzutã (ex: cataractã, glaucom, retinopatie, neu-ropatie opticã sau alte afecþiuni oculare organice).Un alt criteriu de excludere este ºi coexistenþa unuistrabism, de preferat fiind sã se corecteze mai întâideviaþia ocularã ºi apoi sã se iniþieze terapia.

Principala indicaþie pentru Neurovision este am-bliopia, adicã vedere scãzutã la un ochi sãnãtos, darnefolosit (sau ochi leneº), la bazã fiind mai frecvent

douã cauze: strabismul ºi anizometropia (diferenþamai mare de o dioptrie între cei 2 ochi). Ambliopiaeste tratabilã în copilãrie, prin ocluzie în special(acoperirea ochiului sãnãtos) sau penalizare cuatropinã, scopul fiind recuperarea vederii înainteavârstei de 7-8 ani, în principiu, ºi cel mult 12 anidacã la bazã este anizometropia. Cu cât vârstacopilului este mai mare ºi cu cât vederea de la carese porneºte este mai scãzutã, cu atât rezultatelesunt mai slabe. În cazul unei complianþe scãzute laocluzie în copilãrie, vederea rãmâne mai slabã, iarca adolescent ºi adult tânãr pacientul aflã de lamedicul oftalmolog cã nu se mai poate face nimicpentru ochiul leneº ºi cã nici operaþia cu laser nu-lmai poate ajuta pentru recuperarea vederii. Maiexistã ºi situaþia în care ambliopia este diagnosti-catã târziu (la copilul mare sau chiar adult) înabsenþa unor semne sau simptome care sã deter-mine pãrinþii sã aducã mai devreme copilul la medic(ex: anizometropia). Pentru toþi aceºti pacienþi cuambliopie ºi vârstã peste 9 ani, chiar adulþi - cazuriconsiderate pânã acum netratabile -, terapiaNeurovision vine ca o noutate absolutã ºi poate fisoluþia la care mulþi dintre ei sperau.

Alte indicaþii sunt: îmbunãtãþirea vederii dupãoperaþia de cataractã (un rol important în acestecazuri fiind atribuit de fapt ºi creºterii sensibilitãþii lacontrast), dupã operaþia cu laser pentru reducereadioptriilor, îmbunãtãþirea vederii pacienþilor cunistagmus (miºcãri involuntare, oscilatorii aleochilor) ºi chiar pentru o vedere mai bunã fãrãochelari la pacienþii cu dioptrii mici.

Care sunt rezultatele?La finalul programului studiile aratã o îmbu-

nãtãþire a acuitãþii vizuale, în medie cu 2-3 linii ºi,foarte important, vederea rãmâne stabilã pe termenlung, recurenþa ambliopiei fiind rarã. De asemenea,creºte semnificativ sensibilitatea la contrast ºi seîmbunãtãþeºte vederea binocularã.

Neurovision poate fi aºadar terapia pe care oaºteptam atât noi, medicii oftalmologi, cât ºi pa-cienþii noºtri pentru care, pânã acum, s-a consideratcã nu mai existã nicio soluþie.

N

Terapia "Neurovision" - noutate absolut/în tratamentul ambliopiei la adult

Dr. Roxana PopaMedic specialist oftalmologClinica Oftaprowww.oftapro.ro

9

FACTORI DE RISC


Consumul de sare ]i osteoporoza

Omul modern introduce în organismul sãu maimult sodiu decât este normal. Necesarul din acestelement este de aproximativ 2000 mg pe zi, ceea cecorespunde cu aproximativ o linguriþã de sare. Cal-culele aratã însã cã, în cursul unei zile, în organis-mul nostru intrã o cantitate dublã. Or, se ºtie cã, pelângã o cantitate optimã de sare ingeratã, prin urinãse eliminã aproximativ 40 mg calciu, elementul careintrã în compoziþia mineralului osos – hidroxiapa-tita. Rezultã cã, pe lângã o dietã curentã, pierdereade calciu se dubleazã.

Excesul de sodiu nu provine numai din sarea pecare o adãugãm alimentelor, ceea ce într-o oarecaremãsurã poate fi evitat prin dietã hiposodatã, ciexistã ºi o cantitate „ascunsã”, introdusã odatã cu

consumul de alimente aparent inocente. S-a calcu-lat cã un surplus de 75% sodiu este achiziþionat prinutilizarea alimentelor procesate, cum ar fi pâinea,cerealele, carnea (îndeosebi mezelurile), sucurile con-servate ºi preparatele gen fast food.

Persoanele cu risc la osteoporozã sau care su-ferã de aceastã boalã vor trebui sã þinã seama deaceste fapte ºi sã se punã la adãpost de spoliereacalcicã indusã de excesul de sodiu. Ce este de fã-cut? Mai întâi, se impune minimizarea aportului desare. Dieta hiposodatã ºi evitarea alimentelor maisus menþionate sunt mãsurile cele mai rezonabile înacest sens. Prin consultarea etichetelor de peambalajele alimentelor conservate putem afla canti-tate de sodiu pe care o conþin. Dacã acestadepãºeºte 800 mg pe zi, ar trebui introdusã o dietãdin care nu trebuie sã lipseascã carnea de peºtesau pui proaspãt preparatã la grãtar, legumele sote,cartofii copþi sau salatele, evident cât mai puþin saudeloc sãrate. Dacã acest lucru nu este posibil, omãsurã posibilã ar fi creºterea aportului de potasiu,care este un antagonist dietetic al sodiului, prin con-sumul de roºii, banane sau suc de portocaleproaspãt preparat. Suplimentul de calciu de 1-1,2 gpe zi este o alternativã, ca ºi cel de vitaminã D, caresporeºte absorbþia calciului în intestin. Vitamina Dpoate proveni din alimente – gãlbenuº de ou, peºtegras, ficat - sau altele cãrora li s-a adãugat aceastãvitaminã – ºi alimente zise fortifiate (lapte, unt,sucuri de legume sau fructe). O mãsurã mai comodãeste suplimentarea vitaminei D sub formã medica-mentoasã. În acest din urmã caz, aportul zilnic de-pinde de vârsta subiectului: 200 unitãþi interna-þionale pânã la 50 de ani, 400 u.i între 51-70 de aniºi peste 400 u.i dupã aceea.

Beneficiile limitãrii consumului de sare se adre-seazã nu numai persoanelor cu osteoporozã, ci,cum se ºtie mai bine, ºi celor cu hipertensiune arte-rialã ºi nu numai.

Pu[in/ lume ]tie c/ excesul de sare în alimenta[ie cre]te riscul de instalare a osteoporozei ]i, dac/ aceast/ boal/ este prezent/, reduce ]ansa ca

tratamentul s/ fie încununat de succes. Motivul este c/, din punctul de vedereal s/n/t/[ii oaselor, sodiul se g/se]te în contradic[ie relativ/ cu calciul.

Prof dr. Hora[iu D. Bolo]iuPre]edintele Societ/[iiRom`ne de ReumatologieTel: 0722.70.49.44Email: [email protected]

10

JURNAL DE SARCIN?


Este perioada în care copilul dumneavoastrã vasta bine în funduleþ, se va târî, se va ridica ºi va mer-ge în „4 labe” ºi se va ridica în picioare.

Dupã cum vedeþi, va face multe achiziþii motoriiîntr-o perioadã relativ scurtã, obiceiurile de pânãacum modificându-se rapid.

La 7 luni, copilul va sta bine în ºezând, fãrã aju-tor ºi cu reacþii de echilibru, putând sã se joacemult în aceastã poziþie fãrã sã cadã.

Spre sfârºitul lunii a 8-a, apare reflexul de „pre-gãtire pentru sãriturã” sau extensia protectoare abraþelor. Este o etapã foarte importantã în dezvolta-rea copilului, dupã acest moment el reuºind sã seprotejeze cu braþele ºi cu palmele extinse atuncicând va cãdea.

La 9 luni, copilul se va ridica în „4 labe”, iarîntre 9 ºi 10 luni se va ridica în picioare, sprijinindu-se de mobilier sau de picioarele dumneavoastrã.

La 10 luni va merge în „4 labe”, se va ridica frec-vent în picioare ºi va reuºi sã facã paºi pe lângãmobilier sau pereþi.

Aceasta este dezvoltarea normalã a copilului,însã veþi sesiza cã, în funcþie de posibilitãtile indivi-duale, vor exista abateri de la cele descrise mai sus.Pentru a se alinia la acest model de dezvoltare,copilul poate fi stimulat astfel:

sã i se amenajeze pe podea un spaþiu de joa-cã unde sã poatã sta, dar ºi sã se miºte fãrã sã i se

limiteze posibilitãþile (ca în cãrucior, în pat sau pescaunul de masã). În acest fel, va descoperi cã estecapabil sã ajungã la jucãria preferatã prin târâre,fãrã sã mai solicite ajutor;

sã fie poziþionat progresiv în patru labe, chiardacã iniþial va protesta. Poziþionarea în „4 labe”(„peste care mulþi copii au trecut”- aºa cum veþi auzide la apropiaþii dumneavoastrã) este foarte impor-tantã în dezvoltarea copilului, fiind primul momentîn care acesta îºi va folosi braþele în poziþii de forþã,susþinându-ºi greutatea trunchiului. Prin mersul în„4 labe” va consolida aºa-numita „reacþie încruci-ºatã” (utilizând mâna ºi piciorul opus) foarte utilã,ulterior dezvoltându-ºi musculatura braþelor.

sã se evite utilizarea premergãtorului, ante-mergãtorului sau hamurilor pentru „iniþierea ºi an-trenarea mersului”. „Beneficiile” pe care le oferã uti-lizarea acestora sunt mult mai puþine decât neajun-surile pe care le determinã, copilul dorindu-ºi sã seridice în picioare ºi sã meargã mult mai devremedecât ar fi pregãtit. Despre solicitarea excesivã aºoldurilor, deformarea membrelor inferioare ºi mo-delele incorecte de mers pe care le determinã folo-sirea acestor dispozitive ajutãtoare vom vorbi cu altãocazie;

sã se aibã în vedere faptul cã achiziþiile mo-torii fãcute de copil la vârsta optimã ºi prin mijloaceproprii sunt binevenite ºi trebuie încurajate, nu însãºi cele pe care pãrintele ºi le doreºte sau le între-zãreºte, interpretând subiectiv evoluþia copilului(dacã se sprijinã pe picioare, nu înseamnã cã poatedeja sã fie poziþionat astfel, iar dacã schiþeazã paºi,nu înseamnã cã poate merge).

Constantin Felician IonMonica Ion

Centrul De Gimnastic/ ]i KinetoterapiePentru Copii Kinetobebe

www.kinetobebe.ro

Dezvoltarea neuromotorie a copiluluiîn perioada 7-10 luni

12 Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 135 29 iunie - 12 iulie 2011

E ntorsa reprezintã o leziune a ligamentelor careconsolideazã o articulaþie, cauzatã de întinde-rea peste limita lor normalã din punct de vedere

anatomic. Practic, forþele mecanice care depãºesc li-mitele capsulei articulare ºi ale ligamentelor de sus-þinere determinã entorsele. Orice articulaþie poatesuferi o entorsã, dar cele mai afectate sunt glezna, ge-nunchiul, articulaþiile interfalangiene ale degetelor, în-cheietura mâinii sau entorsa de pumn.

Entorsa gleznei este întâlnitã cel mai frecvent ºinecesitã un timp de vindecare mai îndelungat chiardecât o fracturã a oaselor regiunii.

Articulaþia gleznei are funcþia de a permite mem-brului inferior adaptarea la un teren accidentat sau ladiferenþele de nivel din timpul ambulaþiei. Lipsa com-pensãrii prin echilibru ºi încãlþãminte adecvatã a soli-citãrii mecanice asupra gleznei determinã leziuni lanivelul acesteia. Exista însã ºi factori care favorizeazãentorsa de gleznã, precum tonusul muscular precar,lipsa condiþiei fizice adecvate, sedentarismul, practi-carea unor activitãþi fizice inadecvate, accidentelecare determinã stres mecanic, supraponderalitateasau obezitatea, prin creºterea energiei kineticeinerþiale. 85% dintre leziunile gleznei sunt entorsele,iar dintre acestea, marea majoritate sunt entorse prininversie lateralã.

Deºi pacienþii se recupereazã rapid dupã o en-torsã, lipsa terapiei adecvate a leziunilor ligamentaremãreºte riscul recidivelor sau recurenþelor ori al croni-cizãrii suferinþei ºi predispune la complicaþii. Terapiaimediatã a entorselor cuprinde repausul funcþionalsau imobilizarea, aplicarea de gheaþã, compresia lo-

calã, posturarea antideclivã a membrului ºi, în cazurigrave, intervenþia chirurgicalã. Determinarea mecanis-mului lezional este esenþialã. Durerea bruscã, intensã,ºi instalarea rapidã a edemului ºi echimozelor su-gereazã un ligament rupt. Afectarea neurovascularãeste suspectatã când pacientul acuzã picior rece sauparestezii. Pacienþii care se pot deplasa fãrã durereseverã nu prezintã fracturã sau instabilitate prin rup-turã ligamentarã.

Entorsele de gleznã se clasificã în 3 grade:gradul I - prezintã un grad scãzut de tumefiere,

iar întinderea mecanicã ce a afectat structurile liga-mentare permite susþinerea greutãþii corpului;

gradul II - prezintã un grad moderat de tume-fiere ºi rupere incompletã a ligamentelor, poate fiprezentã instabilitatea uºoarã, iar durerea este pre-zentã la susþinerea greutãþii

gradul III - apare tumefiere severã ºi sunt de-finite de ruptura completã a cel puþin unui ligament, seobservã instabilitatea, iar deplasarea este imposibilã.

Complicaþiile entorsei de gleznã pot fi reprezen-tate de: instabilitatea lateralã cronicã, edemul prelun-git, leziunile meniscoide intraarticulare, sinovita fi-broticã localizatã, subluxarea tendonului peroneal,fractura osului talar, fractura procesului anterior al cal-caneului, sindromul de durere regionalã sau distrofiasimpaticã reflexã.

Diagnosticul entorsei de gleznã este susþinut deradiografia care nu aratã o fracturã osoasã ºi de eco-grafia entezomioarticularã, care subliniazã leziunileligamentare atunci când sunt prezente. Examenulcomputer tomograf ºi rezonanþa magneticã nuclearãsunt utile pentru o vizualizare mai bunã a þesuturilormoi din cadrul leziunilor complexe, osteocondroza saulezarea meniscului la pacienþii cu entorse recurentesau durere cronicã. Scanarea osoasã poate detectamodificãri delicate, precum fractura de stres, defecteosteocondrale ºi fractura sindesmozelor.

Artroscopia gleznei poate fi fãcutã în scop diag-nostic ºi/sau terapeutic în entorsele cronice ºi/sauacute ale gleznei. Este indicatã în prezenþa osteofi-telor, leziunilor meniscului, corpilor strãini sau a defec-telor osteocondrale.

Entorsa de glezn/- prezentare, clasificare,

complica[ii, diagnostic(partea 1)

Dr. GeorgianaOzana Tache, Medic primar fizioterapie,recuperare medical/,Doctor în }tiin[e medicaleMedic coordonatorCentrul de RecuperareMedical/ „Medical Care“0723.626.289

RECUPERARE MEDICAL?


Prevalenþa pacienþilor cu suferinþã cronicã du-reroasã este de 20% în Europa ºi de 26% înSUA, faþã de 6% bolile coronariene! 30% din-

tre pacienþii cu vârste între 45-65 de ani acuzã du-rere cronicã cu duratã mai mare de un an!

Pânã nu demult pacienþii ºtiau cã durerea e par-te din viaþã ºi cã trebuie sã trãieºti cu ea. Dar, ce facicând orice cauzã organicã de boalã este tratatã, vin-decatã ºi totuºi rãmâi invalidat cu un grad de sufe-rinþã profund, zi ºi noapte, luni ºi ani de zile, fãrã sãai nicio speranþã? Ba din contrã, zilele devin tot mai“întunecate”, pentru cã, pe mãsurã ce trece timpul,acest ”simptom” devine tot mai sever! ªi totuºiaceastã specialitate a avut nevoie de secole sãaparã... doar pentru cã... durerea trebuia sã fieparte din viaþã?!

Terapia Durerii a apãrut în urmã cu aproximativ20 de ani, tocmai pentru cã nu mai acceptam sãtrãim în suferinþã, ºi este o specialitate într-o dina-micã fãrã precedent.

Ne ocupãm de tratamentul bolilor care au casimptom pregnant durerea cronicã sau subacutã ºicare au ca rezultat o afectare severã a calitãþii vieþii.ªi când boala de fond este adresatã ºi orice factorreversibil este tratat, când patologia s-a vindecat dardurerea persistã, atunci un specialist în TerapiaDurerii poate readuce speranþa.

}i totu]i …. ce trat/m ]i cum?

60-70% din populaþia noastrã de pacienþi pre-zintã dureri axiale de tip hernii cervicale, toracale,lombare, dureri sacroiliace de cauzã mecanicã, sin-drom de articulaþii mici faþetare sau sindrom disco-gen. Restul reprezintã pacienþi cu durere neuropatãtip Complex Regional pain Syndrom – fosta Distrofiesimpaticã reflexã – neuralgie postherpeticã, durerefantomã postamputare, fasceitã plantarã, durereneuralgicã posttoracotomie, durere postavulsii deplex, durere pelvinã ºi abdominalã cronicã – prosta-titã cronicã, cistitã interstiþialã, postchirurgicalã,postiradiere, neoplazicã etc., durerea din pancreati-ta cronicã - angina pectoralã, care nu are tratamentcoronarian.

O categorie aparte sunt pacienþii neurologici cucefalee cervicogenã, durere orofacialã tip nevralgiede trigemen, pentru care terapia durerii oferã soluþiicu rezultate uimitoare.

Ce anume facem? Prin colaborarea cu mediciitrimiþãtori ºi dupã tratamentul patologiei asociate,pentru a rezolva orice cauzã organicã, partea criticãa specialitãþii noastre este diagnosticarea cauzeidurerii. Prin blocuri ghidate, infiltraþiile cu anestezicau valoare unicã, pentru cã în mod obiectiv deter-minã cauza durerii cronice – de multe ori foarte greude explicat ca etiologie – prin dispariþia temporara adurerii dupã procedurã. ªtim cã, dacã blocãm nervulsau plexul þintit ºi simptomele cedeazã, acolo esteconflictul principal. Apoi, în funcþie de etiologie,tratamentul se face fie cu cristale de steroizi, ablaþiicu alcool, radiofrecvenþã sau tratament neuromodu-lator cu pulseradiofrecvenþã sau stimulatoare cen-trale. Tratamentul medicamentos oral complemen-tar nu este de neglijat ºi poate fi ajustat pentru re-zultate surprinzãtoare cu efecte secundare minime.

Terapia Durerii este rezultatul unei munci înechipã, în mod frecvent cu medici de familie, neu-rologi, neurochirurgi, ortopezi, psihologi ºi, nu înultimul rând, medici de recuperare medicalã ºi kine-tofizioterapeuþi.

Terapia Durerii este o specialitate complemen-tarã într-o echipã medicalã complexã ºi trebuie sãtrateze pacientul cu compasiune ºi cu înþelegereaîntregului istoric patologic. Abordarea sistematicã acauzelor posibile ºi eliminarea lor prin procedeediagnostice poate duce la aflarea cauzei, de multeori nebãnuite, ºi la un tratament absolut de succespentru pacient.

Dr. Ovidiu Nicolae PaleaMedic Specialist ATI]i Terapia DureriiCentrul de Diagnostic ]i Tratament ProVitaTel: 021.318.76.26;[email protected]

Ce este Terapia Durerii?Este întrebarea cea mai frecvent/

pe care o aud nu doar de la pacien[i,dar în mod uzual ]i de la mediciicolaboratori. O întrebare normal/ în condi[iile în care durerea este

în[eleas/ frecvent nu ca o boal/, cica un simptom al unei boli de fond.

Terapia durerii

TERAPIA DURERII

15

NEFROLOGIE


Iatã mai jos rãspunsurile la întrebãrile pe careprobabil ºi le pune un pacient dializat când se gân-deºte sã plece în vacanþã:

Cât ccostã ddializa dde vvacanþã îîn RRomânia? Este gratuitã, la fel ca dializa obiºnuitã. Tot ce

trebuie sã faceþi este sã solicitaþi în centrul dum-neavoastrã o scrisoare medicalã ºi sã completaþi oadeziune pentru durata cât veþi face dializa la desti-naþia de vacanþã. Asistentul ºef din centrul dum-neavoastrã vã va ajuta cu programarea ºedinþelorde dializã în centrul cel mai apropiat de destinaþiade vacanþã.

Eu ffac ddializã îîntr-uun ccentru dde sstat, ddin sspi-tal. PPot ssã ffac ddializã îîn vvacanþã îîntr-uun ccentru ppri-vat?

Da, puteþi face dializã gratuit, într-un centru pri-vat - formalitãþile sunt cele descrise mai sus.

Fac ddializã îîntr-uun ccentru ddintr-oo rreþea ppri-vatã, ccare îînsã nnu aare uunitãþi îîn llocalitatea uundevreau eeu ssã pplec îîn vvacanþã ((de eexemplu, îîn CCon-stanþa, ddeoarece ddoresc ssã mmã dduc lla mmare). CCe ppotsã ffac?

Puteþi face dializã în orice centru, chiar dacã nuface parte din aceeaºi reþea cu cel în care sunteþitratat în mod curent.

Aº pputea ooare ssã pplec îîn sstrãinãtate îîn vva-canþã?

Da, puteþi cãlãtori ºi în strãinãtate ºi face dializãîn centrele din þara unde veþi merge.

Cât ccostã ddializa îîn sstrãinãtate?Rãspunsul la aceastã întrebare depinde de þara

de destinaþie. Sunt þãri unde toate centrele acceptãca plata sã se facã cu Cardul european de asigurãride sãnãtate, eliberat gratuit în România de CasaNaþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, sunt þãri undepacientul plãteºte integral ºedinþele de dializã ºi, înfine, sunt þãri în care existã ambele tipuri de centre.

Cine sse oocupã dde rrezervarea ººedinþelor ddedializã?

Dacã în România faceþi dializã într-un centruFresenius, de toate formalitãþile pentru rezervare seocupã Managerul Servicii Pacienþi, prin diviziaHolidayDialysis International. Formularele necesarese completeazã în centrul de dializã, pacientul nutrebuie sã facã traduceri ºi nici sã trimitã do-cumente prin curier.

Cu ccât ttimp îînainte dde aa ppleca ttrebuie ssã îîn-cep fformalitãþile dde rrezervare?

O lunã este termenul minim, însã vã sfãtuiescca îndatã ce v-aþi ales destinaþia sã începeþi proce-dura de rezervare, pentru a avea confirmarea aces-teia în timp util, astfel încât sã vã puteþi organizacãlãtoria.

Cine sse oocupã dde aaranjamentele tturistice(transport, ccazare eetc.)?

Acestea sunt integral responsabilitatea pacien-tului.

Sper cã informaþiile furnizate vã sunt utile ºi vãvor ajuta sã vã planificaþi vacanþa

Dacã aveþi ºi alte întrebãri, vã voi rãspunde cuplãcere!

Material realizat de Laura Ion Patient Care Manager, Fresenius

NephroCare Româniae-mail: [email protected]

telefon: 0723 550 123

Dializa de vacan[/

}i totu]i…Dac/ dori[i s/ pleca[i în vacan[/ lamare, la munte, s/ vizita[i m/n/stiriledin nordul Moldovei sau pur ]i simplus/ v/ duce[i în vizit/ la rude, pute[iface dializa în orice centru dinapropiere.

Pentru un pacient care face dializ/,ideea de a pleca în vacan[/, în [ar/sau în str/in/tate, poate p/rea laînceput imposibil de pus în practic/.

16

NUTRI{IE


Alimenta[ie echilibrat/ - no[iuni generale

Trebuie sã ºtim despre carne cã ea participã laconstruirea tuturor þesuturilor prin conþinutul în ami-noacizi, cã previne anemia, favorizeazã buna func-þionare a sistemului nervos ºi este bogatã în vitami-ne precum D, B12 sau sãruri minerale ca Fe, Zn, Se.

Peºtele are multe calitãti, este un aliment uºorde digerat, are conþinut bogat în proteine, dar ºi învitamine ca A, D, E, B12 ºi sãruri minerale ca P, I, K.Grãsimea din peºte este bogatã în acizi graºi nesat-uraþi ºi conþine mult Omega 3 ºi 6, care nu pot fi sin-tetizaþi de metabolismul nostru, ci trebuie sã fieaduºi din afarã. Se ºtie cã acest aliment scade inci-denþa bolilor cardiovasculare; vitamina D din peºteeste importantã în absorbþia ºi fixarea Ca în oase,deci scade riscul osteoporozei atât de des întâlnitãla vârste din ce în ce mai tinere, ºi la bãrbaþi ºi lafemei, ºi previne anemia. Grãsimile din peºte crescHDL-colesterolul, care se ºtie cã protejeazã aparatulcardiovascular, ajutând în acelaºi timp la scãdereatrigliceridelor ºi a LDL-colesterolului. Este un aliment

cu conþinut relativ scãzut de calorii, deci ajutã încurele de slãbire sau persoanelor care vor sã-ºimenþinã greutatea pe care o au.

Oul are conþinut mare de proteine, dar ºi de sã-ruri minerale ºi vitamine (D, A, B6, B12, E, Se, Ca).Un ou fiert conþine 80 cal., este sãþios ºi hrãnitor,întãreºte sistemul imunitar.

Laptele ººi pprodusele llactate previn rahitismul,osteoporoza, prin conþinutul bogat în proteine, Ca ºivitaminele D, A, E. Ele mai conþin Fe, Omega 6.Iaurtul ºi laptele se pot folosi cu succes în curele deslãbire ºi în eforturile noastre de a ne menþine odatãajunºi la greutatea pe care ne-o dorim.

Cerealele constituie un aliment foarte impor-tant, prin faptul cã ele conþin amidon, un carbo-hidrat cu absorbþie lentã, care ne asigurã energianecesarã pentru a ne desfãºura activitatea în con-diþii optime. Nu vã feriþi, în curele de slãbire, deaceste produse! O curã de slãbire trebuie sã conþinãcantitãþi limitate de pâine, orez, paste fãinoase ºicereale. De reþinut, cã excesul de amidon se poatetransforma în grãsimi. Dar, dacã consumaþi cu limiteaceste produse, ele vã vor face efortul de a slabimai uºor de suportat. ªi sã nu uitãm de fibrele con-þinute în aceste alimente, extrem de importante, eleaccelerând tranzitul intestinal ºi diminuând astfelriscul de cancer de colon. Alte efecte sunt: antioxi-dant, antiinflamator, protector împotriva maladiilorcardiovasculare.

Fructele ººi sseminþele ooleaginoase sunt foarteimportante în stimularea sistemului imunitar. Princonþinutul lor bogat în Cu, sunt adevãraþi luptãtoriîmpotriva infecþiilor virale ºi bacteriene. De aseme-nea, au ºi rolul de scãdere a LDL-colesterolului, princonþinutul bogat în Omega 6. Fructele sunt bogate înacid linoleic, vitaminele B6, E, Cu, toate acestea

Alimenta[ie echilibrat/ înseamn/ s/ înv/[/m s/ folosim cantitatea optim/ desubstan[e de baz/ (proteine, glucide, lipide, s/ruri minerale ]i vitamine), care,

împreun/, contribuie la buna func[ionare a organismului nostru.

17

NUTRI{IE


ajutând la obþinerea performanþelor intelectuale ºila refacerea, foarte repede, a rezervelor calorice -de aceea se folosesc în efortul fizic intens.

Legumele trebuie sã fie incluse în alimentaþianoastrã zilnicã; cele care sunt bogate în amidon auºi calorii mai multe (mazãre, fasole, cartofi), darsunt ºi alimente sãrace în calorii, cum sunt dovlecii,castraveþii, varza albã sau roºie, ardei, vinete, carese pot mânca cu mai puþinã grijã. Ele sunt bogateîn fibre ºi vitamine din grupul C, E, B ºi multe sub-stanþe minerale, cum ar fi Ca, Fe, P, Mg. Rolul loreste esenþial în creºterea imunitãþii, în luptaîmpotriva cancerului, dar ºi a bolilor cardiovascu-lare.

Fructele, ca ºi legumele, sunt ºi ele alimenteindispensabile procesului de digestie, rolul lor rãs-frângându-se asupra tuturor organelor ºi siste-melor. Ele sunt bogate în vitamine, sãruri minerale,fibre, au de asemenea conþinut ridicat în flavonoide- substanþele care dau culoare acestora ºi care suntdeosebit de “anticancerigene”. Sunt nutriþioniºticare recomandã ca, în cursul unei zile, sã con-sumãm fructe sau legume cu cel puþin 5 culoridiferite, pentru a ne putea proteja organismul.

Zahãrul este un glucid cu indice glicemic ridi-cat, care face ca pancreasul sã secrete o cantitateimpresionantã de insulinã ºi care, la câteva oredupã consum, produce senzaþia iminentã defoame. Zahãrul are doar calorii, nu are ºi alte prin-cipii alimentare, deci organismul poate “trãi” fãrãacest aliment sau îl poate înlocui cu miere, care, înafarã de rolul de îndulcitor, are ºi efect antibacte-rian. Desigur, avem voie ºi cantitãþi mici de cioco-latã, de preferinþã cea neagrã, aceasta fiind un to-

nifiant foarte bun, fiind bogatã în oligoelemente caMg, P, Ca, Fe Na, K, etc.

Este indicat a se consuma cantitãþi echilibratedin fiecare aliment, pentru cã numai aºa orga-nismul nostru va putea lupta cu diferitele agresiuniexterne, care nu sunt puþine.

Fãrã sfatul competent al unui medic nutriþio-nist, care trebuie sã ia în calcul foarte multe as-pecte legate de starea pacientului, începând de laînãlþime ºi greutate, la parametrii de laborator ºi laobiceiurile alimentare, putem greºi abordarea unuistil de viaþã sãnãtos. De aceea, un consult de spe-cialitate ne va da informaþii preþioase despre acestaspect al vieþii, care chiar dacã ni se pare cã îlcunoaºtem în amãnunt din toate revistele care suntpe piaþã. Vom constata însã cã un sfat competentne va ajuta foarte mult.

Dr. Carmen MihalacheSport Med Center

www.sportmedcenter.ro

Program: Luni – Vineri: 7.30 – 20.30 / Sâmbãtã: 8.00 – 14.00Adresa: Bld. Ion Ionescu de la Brad nr. 5, demisol, Bucureºti(zona Bãneasa)E-mail: [email protected],Telefon/Fax: 031.805.99.70


INVESTIGA{II MEDICALE

Cariotipul este o fotomicrografie a cromozomiloraranjaþi într-un format standardizat. Cariotipurilesunt analizate pentru a detecta prezenþa celor 22perechi de autozomi, a celor 2 cromozomi de sexprecum ºi a posibilelor modificãri citogenetice. Înurma analizei se pot detecta modificãri în numãrulcromozomilor (aneuploidii), precum trisomia 21 (Sin-dromul Down), sau se pot evidenþia modificãri struc-turale mai subtile, cum sunt translocaþiile, deleþiile,duplicaþiile sau inversiile.

Pânã în prezent s-au raportat peste 100 de ti-puri de sindroame cromozomiale. Deºi individualmulte din acestea sunt rare, împreunã aduc o contri-buþie majorã la morbiditatea ºi mortalitatea umanã.

Studiile citogenetice efectuate la nivel global auevidenþiat cã anomaliile cromozomiale sunt prezen-te la 3 – 5% dintre nou-nãscuþi, sunt originea avortu-rilor spontane în mai mult de 50% din cazuri, iar lapacienþii cu probleme de infertilitate (fãrã semneevidente de anomalii genetice) prevalenþa acestoranomalii este cuprinsã între 1,3 ºi 13,1%. Rataanomaliilor cromozomiale la bãrbaþi este mairidicatã decât la femei, creºterea frecvenþeiacestor anomalii fiind asociatã cu scãdereanumãrului de spermatozoizi în lichidul semi-nal. Se estimeazã cã 2,7 milioane de oameniau un cromozom excedentar, denumit cromo-zom marker supranumerar.

Analiza se efectueazã pe celule obþinutedin sânge periferic pentru diagnosticul postna-tal, lichid amniotic sau vilozitãþi coriale pentrudiagnosticul prenatal, respectiv biopsii tumo-rale sau aspirate medulare în cazul neoplazii-lor maligne.

Analiza cromozomilor din sânge perifericse recomandã la nou-nãscuþii cu malformaþii

congenitale, copiii ºi adolescenþii cu tulburãri aaledezvoltãrii ssexuale, ffizice ssau ppsihice, iar pentruadulþi se recomandã în cadrul analizelor ppremergã-toare uunei ssarcini sau în cazul în care aceºtia aupierderi rrecurente dde ssarcini ssau iinfertilitate. În ca-zul expunerii lla ffactori tteratogeni (radiaþii, chimiote-rapie, tratamente medicamentoase de lunga duratã,etc.), analiza cariotipului este indicatã indiferent devârstã.

Analiza cromozomilor din lichid amniotic se reco-mandã în special gravidelor ppeste 335 dde aani, deoa-rece frecvenþa aberaþiilor cromozomiale creºte înparalel cu vârsta mamei, dar aceste aberaþii suntprezente ºi la feþii gravidelor sub acest prag de vârs-tã. Cariotipul fetal este o sursã de informaþie foarteimportantã în cazul testelor dde sscreening ppozitivesau în cazul depistãrii unor anomalii eecografice. Încazul în care pãrinþii ssunt ppurtãtori aai uunei aanomaliicromozomiale sau existã o sarcinã aanterioarã aafec-tatã ssau aantecedente îîn ffamilie este necesarã efec-tuarea cariotipului fetal.

Analiza cromozomilor din aspirat medular seefectueazã în cazul persoanelor cu anomalii hema-tologice pentru: identificarea cclonelor ccelulare ºi evi-denþierea unei posibile neoplazii, confirmarea ddiag-nosticului, informaþii relevante pentru prognostic, ur-mãrirea eevoluþiei pacientului, precum ºi pentru evi-denþierea ggrefãrii îîn uurma ttransplantului de mãduvãsau a celulelor stem din sânge periferic.

Cariotipul, o analiz/ decisiv/ pentru gravide ]i cuplurile cu probleme de fertilitate

Cristina Elena IonescuBiolog

19

INVESTIGA{II MEDICALE


Scintigrafia tiroidianã, tehnicã a medicinei nu-cleare, este una dintre cele mai vechi metodede diagnostic imagistic, fiind intratã în practica

clinicã încã din anii ‘60. Aceastã tehnicã are la bazãproprietatea tiroidei de a extrage din circulaþie radio-farmaceuticul administrat, fiind captat la nivel tiroi-dian printr-un mecanism de transport activ, fãrã a fiinclus în ciclul intratiroidian al iodului (99mTc-per-technetat) sau captat ºi organificat în foliculii tiroi-dieni (123I, 131I).

Prin detectarea la suprafaþã a radiaþiilor emisede radiotrasor, pot fi evaluate atât morfologia (di-mensiuni, poziþie, forma) cât ºi funcþia glandei tiroi-de (per ansamblu ºi a eventualelor structuri nodula-re). Astfel, se realizeazã evaluarea variantelor morfo-funcþionale ale tiroidei normale: poziþia (tiroida si-tuatã retrosternalã, latero-cervicalã sau sublin-gualã), numãrul lobilor tiroidieni (lob accesoriu, age-nezie a unui lob tiroidian), forma glandei (ovalã, delitera U sau V) ºi eventualele asimetrii de captare aradiofarmaceuticului (fixare preferenþialã la nivelulunui lob).

Principalele indicaþii ale scintigrafiei tiroidienesunt:1. Evaluarea func[iei [esutului tiroidian:

guºa difuzã sau nodularã (boala Basedow-Graves, guºa polinodularã, tiroidite subacute,silenþioase sau postpartum etc.);

evaluarea funcþiei unui nodul unic (necap-tant-“rece”, hipercaptant “cald”, intens hipercaptant“fierbinte”);

indicarea posibilei autonomii a funcþiei unuinodul «fierbinte» (nodul toxic Plummer);

detecþia þesutului tiroidian cu localizareectopicã (lingualã, substernalã etc.), în special încondiþiile unei hipotiroidii neonatale;

evaluarea stãrii þesutului tiroidian restantdupã tiroidectomii subtotale, tratament cu radioiodsau iradierea lojei cervicale.

2. Detectarea prezen[ei ]i localiz/rilormetastazelor din cancerul tiroidian

Deoarece existã o interferenþã a unei gamedestul de largi de medicamente cu captarea radio-trasorilor utilizaþi în examinarea scintigraficã, estenecesar ca, atunci când un pacient îºi face progra-mare la un laborator de me-dicinã nuclearã, sã comunicetoate medicamentele cu carese aflã în tratament la acelmoment. Medicul specialistîn medicina nuclearã îi va co-munica atât perioada pentrucare va trebui sã întrerupãmedicamentele respectivecât ºi alimentele care, prininterferenþã cu testul, trebuieevitate (nuci verzi, alge demare, exces de sare iodatã).

Scintigrafia tiroidianã,efectuatã uzual cu Tc99m-pertechnetat, implicã admi-nistrarea intravenoasã a uneicantitãþi minime de radiotrasor (cu minimã iradiere),iar dupã circa 20 de minute de la injectare se achi-ziþioneazã o imagine a glandei tiroide (achiziþie caredureazã circa 5 minute).

Scintigrafia tiroidian/

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493


AFEC{IUNI RESPIRATORII

Tratarea astmului în clinicileScienceMedDiagnosticul astmului bronºic este stabilit de o

echipã medicalã formatã din medicul de familie, medi-cul internist, pneumologul ºi alergologul, pe baza exa-menului clinic, a testelor respiratorii, cutanate ºi a tes-telor de provocare. În mod clasic, tratamentul astmu-lui presupune administrarea de medicamente bronho-dilatatoare ºi antiinflamatorii (cortizonice ºi inhibitoride leukotriene). Deºi aceste metode terapeutice aucunoscut evoluþii remarcabile, tot mai multe cazuri deastm se agraveazã sever ºi sã nu mai rãspund la trata-ment, deoarece pacienþii devin corticodependenþiºi/sau corticorezistenþi, apãrând astfel multe efectesecundare ºi comorbiditate.

Medicina Integratã Sciencemed aduce un avantajnepreþuit în tratarea cazurilor de astm bronºic, printr-oabordare nouã, cu ajutorul a douã metode moderne:Electrosomatografia interstiþialã (EIS) ºi BiorezonanþaPaul Schmidt, completate de homeopatie, gemote-rapie ºi fitoterapie. Acestea ajutã la o apreciere demare subtilitate a stãrii întregului organism, deoarecese ºtie cã, a trata o parte a corpului fizic fãrã a se luaîn considerare restul organismului, ca un tot, nu oferão posibilitate realã de vindecare.

Electrosomatografia interstiþialã permite aprecie-rea stãrii metabolice celulare, a microcirculaþiei ºi oxi-genãrii þesuturilor tuturor organelor, realizându-sechiar o investigare þintitã ºi amãnunþitã la nivelul cãilorrespiratorii, plãmânilor, sistemului ganglionar limfatic

ºi celulelor implicate în dezvoltarea astmului. În plus,metoda permite ºi verificarea eficacitãþii tratamentelorºi prevenirea eventualelor efecte secundare ale aces-tora.

Cu ajutorul Biorezonanþei se realizeazã desensibi-lizãrile la alergeni, "sterilizând" corpul energetic ºi,implicit, cel fizic de prezenþa agenþilor patogeni (bac-terii, virusuri). Metoda ajutã la aflarea eficienþeimetodelor de tratament alese chiar în timpul testãrii.

Cazuri cliniceCopilul M.D., 7 ani, manifestã de la vârsta de 5

ani episoade frecvente de tuse iritativã în circum-stanþe variate (niciodatã aceleaºi) ºi infecþii respiratoriirepetate asociate cu tuse intensã ºi ºuierãturi la respi-raþie. În familia copilului existã antecedente de astmbronºic. În urma testãrilor efectuate în ClinicaSciencemed, la testarea EIS se pun în evidenþã tul-burãri metabolice importante, sugestive pentru o infla-maþie cronicã intestinalã ºi moderate pentru o infla-maþie cronicã bronºicã. Biorezonanþa a evidenþiat blo-caje energetice majore la nivelul cãilor respiratorii,alergii multiple, precum ºi o poluare parazitarã semni-ficativã. Pacientului i s-au recomandat remedii homeoºi gemoterapice, desensibilizãri alergice ºi echilibrareenergeticã de 2 ori pe sãptãmânã. În prezent, copilulurmeazã tratament de 9 luni, timp în care numãrul ºigravitatea simptomelor respiratorii s-au diminuat cu80%.

Pacienta J.P., 43 de ani, este ast-maticã de la vârsta de 10 ani. Boala s-ainstalat dupã o bronºitã spasticã severã,care a cedat foarte greu la tratamentulde sintezã. În momentul prezentãrii laclinica noastrã doamna avea crize deastm de 2-3 ori pe sãptãmânã, chiar ºisub tratament inhalator cu corticoizi ºibetamimetice cu acþiune lungã. Dupã11 luni de tratament homeopatic, ge-moterapic, fitoterapic ºi câte 3 ºedinþede echilibrare energeticã pe sãptãmânã,pacienta a renunþat la terapia cortizo-nicã oralã ºi îºi administreazã o singurãdozã de medicament inhalatoriu pe zi.În prezent, crizele apar doar o datã la 4sau 5 sãptãmâni, cu o intensitate multdiminuatã.

Clinica ScienceMed BucurestiBucuresti, B-dul Constantin

Brancoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 [email protected]

Clinica ScienceMed Buzau Buzau, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

[email protected] ªtiinþa în armonie cu natura

Astmul bron]ic- ccontinuare ddin nnumãrul ttrecut -

21

DERMATOLOGIE


Nu existã un algoritm care sã explice de ce unelepersoane dezvoltã cancer de piele, iar altele nu.Studiile au demonstrat cã pentru persoanele expusela factori de risc este mai crescut pericolul ca aceastãafecþiune sã aparã! Aceºti factori sunt:

Istoric de cancer de piele sau alte forme decancer în familie. Dacã unul dintre pãrinþi sau o rudãapropiatã a avut cancer de piele, atunci riscul ca dum-neavoastrã sã dezvoltaþi cancer de piele este crescut.La unele familii este descris Sindromul FAMMM (engl.:Familial atypical mole – malignant melanoma).

Istoric personal de cancer de piele.Piele deschisã la culoare. Pielea deschisã la

culoare are mai puþin pigment (melaninã), aºadar estemai puþin protejatã de efectele nocive ale soarelui.Dacã aveþi pãrul blond sau roºcat, ochi deschiºi laculoare (albaºtri sau verzi), pistrui, vã ardeþi uºor dupãexpunere la soare, este mult mai probabil sã dezvoltaþicancer de piele comparativ cu o persoanã cu pieleînchisã la culoare.

Istoric de arsuri solare – în special în copilãrie– cicatrice.

Expunere excesivã la soare – la ore nepotrivite– mai ales în copilãrie.

Utilizare de aparate de bronzat artificiale.Zone însorite sau climat cu altitudine ridicatã.Numãrul crescut de aluniþe.Prezenþa de leziuni precanceroase, sistem imu-

nitar deprimat, expunere la arsenic la locul de muncã,afecþiuni care fac pielea sensibilã la soare.

Ce ar trebui sã ne alerteze cu privirela nevi (aluni[e) ?

apariþia unei NOI ALUNIÞE, care se modificãrapid în dimensiune ºi culoare.

modificarea RECENTÃ a aspectului unei ALU-NIÞE – dimensiune, culoare, contur, durere, ulcerare.

traumatizarea sau sângerarea unei aluniþe.Consultaþia de dermatooncologie este efectuatã

de medicul dermatolog ºi îºi propune sã evaluezegradul de risc personal de a dezvolta cancer de piele,

sã diagnosticheze ºi sã trateze un eventual cancer depiele, sã recomande mãsurile preventive necesare.

Medicul examineazã clinic întreaga suprafaþãcutanatã ºi mucoasele pentru identificarea leziunilorcutanate. Dermatoscopul este un instrument caremãreºte imaginea de 10-20 ori ºi permite vizualizareapaternului de pigmentare ºi elemente structurale alepielii situate mai profund decât cele care pot fi vãzutecu ochiul liber. Este foarte folositor pentru diagnosticulprecoce al melanomului ºi pentru a diferenþiamelanomul de alte leziuni pigmentare, cum ar fi neviiatipici. La medicii experimentaþi, combinareainspecþiei clinice-vizuale cu realizarea dermatoscopieicreºte mult acurateþea diagnosticului.

Se realizeazã o hartã corporalã a leziunilor (semarcheazã pe harta corpului). Se calculeazã scoruldermatoscopic pentru fiecare leziune în parte. Risculde apariþie a melanomului este înmulþit cu 2 dacãexistã factorii urmãtori:

numeroºi nevi comuni (” grains de beaute ” –peste 40),

modul de viaþã cu expunere intensã la soare,antecedente de arsuri solare,fototip cutanat tip I (piele care se arde la ex-

punerea la soare, dar nu se bronzeazã),antecedente personale sau antecedente fa-

miliale de melanoma,caracteristici fizice (pãr roºcat sau blond ºi pie-

le deschisã, efelide).Persoanele care au multe aluniþe trebuie sã fie

atente când se expun la soare, pentru cã lumina ul-travioletã contribuie la modificarea rezistenþei pielii.Trebuie sã foloseascã regulat cremã de fotoprotecþiecu SPF 50+ ºi sã evite expunerea directã la soare! Nuuitaþi cã expunerea la soare nu este VACANÞAÎNSORITÃ! Expunerea cea mai mare la soare este ceadin cursul ACTIVITÃÞILOR ZILNICE!

Situa[ii \nt`lnite la efectuareadermatoscopiei:

leziuni cu suspiciune de malignitate - exciziechirurgicalã ºi examen histopatologic

leziuni asimetrice care nu întrunesc criteriile demalignitate - fotografiere, stocare, revenire pentru reexa-minare clinicã, dermatoscopicã în 3-6 luni. Se com-parã imaginile de la cele 2 examinãri. Dacã nu existãmodificãri, pacientul va reveni periodic la control la 6-12 luni. Dacã apar modificãri, se realizeazã exciziechirurgicalã.

doar leziuni simetrice - control anual dermato-logic.

Soarele, aluni[ele]i cancerul

Dr. OanaCl/ticiMedic primardermatolog

22

GASTROENTEROLOGIE


Ulcerul gastric ]i ulcerul duodenal

În absenþa examenului endoscopic, diagnosticulpoate fi efectuat ºi printr-o metodã radiologicã – exa-menul tranzit baritat – cu o fiabilitate mai scãzutãînsã.

Din punctul de vedere al accepþiunii clasice,sunt afecþiuni determinate, în esenþã, de acþiuneaacidului clorhidric secretat la nivelul stomacului, pre-cum ºi de secreþia unei enzime gastrice – pepsinã,care produc direct leziunile sau potenþeazã efectelealtor factori nocivi.

Lezarea mucoasei gastroduodenale apare atuncicând balanþa dintre factorii protectori ai mucoasei ºifactorii nocivi care acþioneazã la acest nivel este în-clinatã în favoarea celor din urmã.

Factorii protectori principali sunt reprezentaþide:

bariera de mucus ºi de bicarbonat de la su-prafaþa celulelor epiteliale

stratul de fosfolipide ce protejeazã celulelemecanismul de “reînnoire” al acestora, atunci

când sunt supuse factorilor nocivifluxul sangvin de la nivelul mucoasei (care

ajutã la pãstrarea integritãþii acesteia)substanþe numite prostaglandine, sintetizate

la nivelul mucoasei stomacului ºi duodenului, careacþioneazã prin creºterea sintezei de mucus ºi bicar-bonat, precum ºi prin creºterea fluxului sangvin lanivelul mucoasei.

Factorii nocivi principali sunt reprezentaþi de:infecþia cu Helicobacter pylori, o bacterie care

“trãieºte” în stomac, la suprafaþa epiteliului gastricºi care distruge mecanismele de apãrare ale aces-tuia;

antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina,indometacinul, diclofenacul, ibuprofenul, ketoprofe-nul, piroxicamul sunt dintre cele mai utilizate), medi-camente care acþioneazã în principal prin scãdereasecreþiei de prostaglandine ce protejeazã mucoasastomacului sau a duodenului, dar ºi prin efect di-rect, local;

acidul clorhidric gastric, pepsina ºi acizii bi-liari, care sunt factori endogeni, proprii, de agresiu-ne a epiteliului; cu toate acestea secreþia de acidgastric (bazalã ºi stimulatã) este normalã la pa-cienþii cu ulcer gastric, iar la pacienþii cu ulcer duo-denal existã numeroase studii contradictorii în ceeace priveºte influenþa acestor factori. Totul derivã dinnumãrul mare de elemente implicate în producereaulcerelor, precum ºi din numeroasele interacþiuniîntre acestea, unele insuficient înþelese sau nere-productibile.

În prezent, se considerã practic faptul cã imen-sa majoritate a ulcerelor sunt determinate fie deinfecþia cu Helicobacter pylori, fie de tratamentul cuantiinflamatoare nesteroidiene (sau de asocierealor), celelalte ulcere fiind încadrate ca idiopatice(fãrã o cauzã cunoscutã/evidentã).

Factori favorizanþi posibili sunt consideraþi con-sumul de alcool ºi fumatul, care potenþeazã risculde producere a ulcerelor în prezenþa administrãrii deantiinflamatoare nesteroidiene, precum ºi tratamen-tul concomitent cu medicamente anticoagulante(ex: trombostop).

A fost incriminat ºi factorul genetic în produ-cerea leziunilor ulceroase, din cauza unei agregãri aacestor cazuri la rudele de gradul I ale pacienþilor cuulcer – se pare însã cã factorul principal ar fi agre-

Dr. Paul DragomirMedic PrimarGastroenterologieDoctor în }tiin[e MedicaleCentrul Medical Medsanawww.medsana.ro

Ulcerul reprezint/ leziunea epiteliului de suprafa[/ ("o pierdere de substan[/")de la nivelul stomacului sau duodenului, care se extinde vizibil ]i în profunzime.

Leziunea este detectabil/ prin metode imagistice - endoscopie digestiv/ superioar/ - având un diametru de peste 5 mm (sub aceast/ dimensiune,

leziunea se consider/ a fi eroziune).

23

GASTROENTEROLOGIE


garea infecþiei cu Helicobacter pylori în cadrul ace-leiaºi familii.

În ceea ce priveºte rolul atât de discutat al ali-mentaþiei în producerea ulcerelor, în ultimii ani nuse mai dã practic nicio importanþã acestui subiect,fapt dovedit ºi de numeroase studii care aratã cã re-gimurile igieno-dietetice “clasice” nu au niciun ben-eficiu asupra duratei de vindecare a leziunilor. Sin-gurul fapt demn de menþionat este acela cã pacien-tul trebuie sã evite alimentele ºi bãuturile care îi pro-duc disconfort digestiv. Sunt de evitat totuºi bãu-turile alcoolice ºi, paradoxal, laptele (care, în trecut,era considerat unul dintre alimentele benefice pen-tru vindecare – s-a dovedit faptul cã acesta, princonþinutul de calciu, stimuleazã secreþia acidã gas-tricã).

De asemenea, stresul psihologic, adesea incri-minat în trecut în producerea bolii, nu are un rol(semnificativ statistic) crescut la persoanele caredezvoltã ulcer faþã de cele care, în aceleaºi condiþiipsihologice, nu dezvoltã leziuni ulceroase.

DiagnosticareaDiagnosticul de ulcer se realizeazã prin endo-

scopie digestivã superioarã – din ulcerul gastriceste obligatoriu a se preleva biopsii, cu ajutorul uneipense introduse pe canalul de lucru al endoscopu-lui. De asemenea, în cazul diagnosticãrii unui ulcergastric sau duodenal, trebuie prelevate biopsii pen-tru a demonstra (sau a infirma) existenþa infecþiei cuHelicobacter pylori (se practicã biopsii din porþiuneadistalã a stomacului, se pun într-o eprubetã (sau peo lamã) cu un mediu special ºi în interval de 20 mi-nute avem rezultatul la test (se numeºte testul rapidal ureazei).

Examenul radiologic – tranzit baritat – este re-zervat în principal pacienþilor care refuzã explorareaendoscopicã; este mai puþin fiabil pentru diagnosticºi, evident, nu permite stabilirea prezenþei Helico-bacter pylori în stomac ºi, consecutiv, administrareaunui tratament adecvat.

TratamentTratamentul se efectueazã cu inhibitori de pom-

pã de protoni (administraþi dimineaþa, pe stomaculgol, timp de o lunã; existã studii care indicã ºi faptulcã un tratament de douã sãptãmâni este suficientpentru vindecarea leziunilor ulceroase):

omeprazol 40 mg/ziesomeprazol 40 mg/zipantoprazol 40 mg/zilansoprazol 30 mg/zi.

Medicamentele de tipul ranitidinei, famotidinei,nizatidinei (blocante de receptori H2) au fost practicpãrãsite în favoarea inhibitorilor de pompã de pro-toni, cu o acþiune mult mai eficientã în ceea ce pri-veºte inhibarea secreþiei de acid gastric.

Rareori, în condiþii speciale, se foloseºte Sucralfat,medicament care se administreazã de 4 ori pe zi(câte 1 gram) ºi care acþioneazã “acoperind” leziu-nea ulceroasã.

În cazul prezenþei infecþiei cu Helicobacterpylori, alãturi de inhibitori de pompã de protoni, tre-buie administrate 2 antibiotice (din cele trei menþio-nate mai jos, care au rata cea mai înaltã de eradi-care a bacteriei):

amoxicilinã – 1 gram la 12 ore, 7-14 zileclaritromicinã – 500 mg la 12 ore, 7-14 zilemetronidazol – 500 mg la 12 ore, 7-14 zile.

Diagnosticul ºi tratamentul trebuie realizate deun medic cu competenþã în efectuarea de endo-scopii digestive, ca ºi urmãrirea ulterioarã a pacien-tului (remiterea simptomelor, verificarea vindecãriileziunii ulceroase, verificarea eradicãrii infecþiei cuHelicobacter pylori).

În ceea ce priveºte regimul igieno-dietetic, pa-cientul trebuie sã renunþe la alimentele ºi bãuturilecare observã cã îi creeazã disconfort abdominal,aºa cum am menþionat mai sus. Nu existã un anumeregim benefic, în sensul în care ar ajuta vindecareamai rapidã a leziunilor.

Pe parcursul tratamentului nu trebuie însã ad-ministrate antiinflamatorii nesteroidiene (subiectdiscutat mai sus) ºi, în principiu, nici corticosteroizi(ex: prednison) sau anticoagulante (ex: trombostop),decât dupã o estimare foarte atentã a raportului be-neficii/riscuri.


DIABET

Piciorul diabetic reprezin-tã infecþia, ulceraþia ºi/sau dis-trucþia þesuturilor profunde,asociatã cu anomalii neuro-logice ºi cu boala vascularãperifericã în diferite grade lanivelul membrelor inferioare.Ulcerul ºi amputaþia reprezin-tã rezultatul advers major alproblemelor piciorului dia-betic: 40-70% dintre amputa-þiile membrelor inferioare audrept cauzã diabetul, iar85% dintre amputaþiile mem-brelor inferioare la pacienþiicu diabet sunt precedate deulcer al piciorului.

Când discutãm despre factorii de risc ai picio-rului diabetic este important sã diferenþiem întrefactorii legaþi de neuropatia perifericã ºi boala vas-cularã perifericã, cei legaþi de dezvoltarea ulceruluipiciorului ºi cei legaþi de amputaþie.

Leziunile piciorului diabetic rezultã din combi-naþia a doi sau mai mulþi factori de risc, care ac-þioneazã concomitent. În neuropatia diabeticãtoate fibrele (senzoriale, motorii ºi autonome) suntafectate.

Neuropatia senzitivã se asociazã cu pier-derea simþului dureros, termic, proprioceptiv ºi cella presiune. Astfel, traumele sunt percepute maipuþin sau chiar deloc, ceea ce poate duce la ulcer.În unele cazuri, pacientul resimte durere cu carac-ter de arsurã sau intepaturã, parestezii, senzaþie decald sau rece, hiperestezie, toate cu exacerbarenocturnã ºi evoluþie centripetã.

Neuropatia motorie produce atrofia muscu-laturii intrinseci a piciorului, ducând la deformareaîn flexie a degetelor ºi la modificarea mersului.Deformãrile duc la apariþia unor arii de presiunecrescute, ca de exemplu la nivelul capului me-tetarsienelor sau degetelor.

Neuropatia autonomã produce scãdereasau absenþa sudoraþiei, care are ca rezultat tegu-mente uscate, cu fisuri sau crãpãturi. În plus, fluxulsanguin în ºunturile arterio-venoase este crescut,piciorul devenind cald, uneori edemaþiat, cu veneledorsale destinse. De aceea, un picior cald însã fãrãsensibilitate este foarte probabil un picior „la marerisc”. Din aceastã cauzã, neuropatia nu poate fidiagnosticatã doar prin anamnezã, examenul neu-rologic amãnunþit al piciorului fiind obligatoriu.

Boala vascularã periferica (BVP) producând in-suficienþã arterialã, este cel mai important factorlegat de rezultatul final al ulcerului piciorului dia-betic. La pacienþii diabetici, ateroscleroza ºi scle-roza mediei sunt cele mai comune boli arteriale.Ateroscleroza determinã ischemie prin îngustare ºiblocaj, Scleroza mediei (scleroza Moenckeberg)reprezintã calcificarea tunicii medii arteriale, deter-minând un conduct rigid fãrã îngustarea lumenului.De aceea, nu produce ischemie, însã acest tubrigid interfereazã indirect cu mãsurarea presiuniiarteriale. În final, microangiopatia nu poate fiacceptatã drept cauza primarã a ulceraþiei. BVPpoate fi recunoscutã adesea prin examinare clinicãsimplã: culoarea ºi temperatura tegumentelor, pal-parea pulsului arterelor pedioase, mãsurarea tensi-unii la nivelul gleznei. Probabilitatea vindecãrii unuiulcer la nivelul piciorului poate fi evaluatã prin testevasculare noninvazive (ecografie Doppler, indicegleznã –braþ). Valorile TA mãsurate la nivelul glez-

Piciorul diabetic - cum îl recunoa]tem]i cum îl trat/m corect?

Diabetul zaharat este o boal/ cronic/, fiind cauzat/ atât de factoriereditari cât ]i de factori de mediu, ]i reprezint/ un grup de tulbur/rimetabolice caracterizate prin hiperglicemie rezultat/ din defecteale secre[iei de insulin/, ale ac[iuniiinsulinei sau ale ambelor.Printre complica[iile cronice serioase]i costisitoare ale diabetului, cum ar fiboala cardiac/, insuficien[a renal/ ]iorbirea, complica[iile de la nivelulpiciorului au cea mai mare pondere.

25

DIABET


nei sau degetelor pot fi fals crescute din cauza uneiscleroze a mediei. Durerea de repaus cauzatã deischemie poate fi absentã la pacienþii diabetici,probabil prin neuropatie perifericã. Tratamentulconservator al BVP implicã un program de mers(dacã nu existã ulcer sau cangrenã), purtareaîncãlþãmintei adecvate, abandonarea fumatului ºitratamentul agresiv al hipertensiunii arteriale ºi adislipidemiei. Tratamentul chirurgical al BVP constãîn proceduri de revascularizare (by-pass, trom-barterectomie sau angioplastia transluminalã per-cutanã) sau amputaþie (cangrenã, infecþia ºi ulcerulcare nu se vindecã).

Ulcerul piciorului este determinat de numeroºifactori. Sexul masculin este asociat cu riscul cres-cut de ulcer. Existã un acord general cã factorul derisc cel mai important pentru dezvoltarea ulceruluipiciorului este prezenþa neuropatiei periferice sen-zoriale ºi motorii, prevalenþa estimatã a neuropatieivariind între 30% ºi 70%.

Factorii care determinã apariþia ulcerului pi-ciorului sunt:

Ulcer/amputaþie anterioarãNeuropatie senzorialã/motorieTrauma:

- încãlþãminte nepotrivitã - umblatul desculþ- cãderi/accidente

- obiecte în încãlþãminteFactori biomecanici:

- mobilitate articularã redusã- proeminenþe osoase- deformarea piciorului/osteoartropatia -bãtãturile (hiperkeratoza)

BVPStatusul socioeconomic:

- nivel de trai scãzut- acces redus la îngrijirea medicalã- lipsa complianþei/neglijenþã -educaþie scãzutã

Cum prevenim problemele piciorului?

1. Inspectarea ºi examinarea regulatã a pi-cioarelor ºi încãlþãmintei: toþi pacienþii cu diabettrebuie sã fie examinaþi cel puþin o datã pe an pen-tru problemele potenþiale ale piciorului, iar aceipacienþi cu factori de risc demonstraþi trebuie sã fieexaminaþi mai des.

2. Identificarea piciorului ”la risc” realizatã prinanamnezã ºi examen clinic.

3. Educaþia pacientului ºi a familiei:inspectarea zilnicã a picioarelor, inclusiv in-

terdigital;dacã pacientul nu poate sã-ºi inspecteze

picioarele (tulburãri de vedere), altcineva trebuie são facã în locul lui;

picioarele trebuie spãlate regulat, cu uscareatentã, mai ales interdigital;

temperatura apei trebuie sã fie întotdeaunasub 37 grade;

evitarea mersului desculþ înãuntru sau înafara casei sau purtarea încãlþãmintei fãrã ciorapi;

nu se vor folosi agenþi chimici sau plasturipentru îndepãrtarea bãtãturilor, acestea vor fi în-depãrtate de un cadru medical;

încãlþãmintea trebuie inspectatã ºi palpatãîn interior;

dacã pacientul are acuitatea vizualã scã-zutã, acesta nu trebuie sã-ºi trateze singur picioa-rele (de ex. unghiile);

pe pielea uscatã trebuie aplicate creme hi-dratante;

ºosetele trebuie schimbate zilnic, trebuie sãfie din bumbac pentru a absorbi transpiraþia, tre-buie sã fie fãrã cusãturã sau sã fie purtate pe dos;

unghiile trebuie tãiate drept;picioarele trebuie examinate regulat de un

specialist;pacientul trebuie sã informeze specialistul

dacã i-a apãrut vreo leziune la nivelul picioarelor;

4. Purtarea încãlþãmintei potrivite: pantoful nutrebuie sã fie prea strâmt sau prea larg, încãl-þãmintea trebuie probatã în picioare, de preferat lasfârºitul zilei.

5. Tratamentul patologiei nonulcerative: tra-tarea calusului excesiv (bãtãturi), a patologiei un-ghiilor (onicomicoze, unghii încarnate) ºi tegumen-tului (infecþii fungice ºi microbiene), purtareaortezelor de cãtre pacienþii care au deformãri alepicioarelor.

BioTerra Medwww.bioterramed.ro

26

ONCOLOGIE


Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. Nu strategiile de marketing trebuie

sã recomande un asemenea produs, ci doar dovezile.Când avem în faþã situaþii care privesc viaþa ºi moar-tea, este mai bine sã utilizezi suplimente cu rezultatedocumentate ºi de la companii care îºi pot susþine afir-maþiile fãcute la adresa produselor pe care le au, cumateriale obþinute din cercetãri clinice, acceptate ºipublicate.

DAIWA PPharmaceutical CCo, LLtd., TTokyo, JJaponia,este o astfel de companie ºi puteþi fi convinºi cã, în ur-ma studiilor efectuate, Bio BBran // MMGN-33 AArabinoxilana dovedit cã poate stimula, mai puternic ºi mai eficientdecât probabil oricare alt produs, un sistem imunitarslãbit din cauza stresului, a alimentaþiei nesãnãtoase,a poluãrii ºi a altor factori care induc aceastã stare.

Ce este BioBran?Bio BBran 11000/MGN-33 AArabinoxilan, supliment nu-

tritiv natural ºi GMO free (nemodificat genetic), estebrevetat de pr. dr. Hiroaki Maeda - director de cercetareºi dezvoltare la Daiwa PPharmaceutical CCo, LLtd, ddinTokyo, Japonia,- ºi utilizat din 1990 în diverse þãri depe glob (SUA, Japonia, Germania, Anglia, Spania, Italiaetc.). Dr. Mamdooh Gohoneum, profesor de imunolo-gie la Drew, Universitatea de Medicinã ºi ªtiinte Me-dicale din Los Angeles, a realizat o mare parte din cer-cetarea privind rãspunsul imunologic al organismuluipentru suplimentul BioBran. El afirmã despre BioBrancã este cel mai puternic imunomodulator cu care alucrat în ultimii 20 de ani.

Arabinoxylanul eeste oo ffibrã aactivã ddieteticã, eesteextrasã ddin ttãrâþa dde oorez, pprin hhidrolizã pparþialã eenzi-maticã, pproducând ffracþiuni mmoleculare pparþial ssolubilecare ppot ffi aabsorbite ddin iintestine îîntr-oo ccantitate ssem-nificativã cca mmodulator llimfocitar. Hidroliza este efectu-atã cu un extract din ciuperca schiitake, utilizatã înJaponia la tratamentul cancerului. Cu toate cã en-zimele ciupercii Shitake sunt utilizate în procesul de fa-bricare pentru hidrolizã, nu eexistã nniciun cconþinut ddeciuperci mmãsurabil îîn pprodusul ffinal, aastfel ccã aafecþiu-nile ccu iintoleranþã lla cciuperci nnu aau nniciun ffel rreacþienegativã lla aaceasta.

Efectul BioBran asupra organismuluiAtunci când organismul este slãbit sau într-o stare

de boalã, sistemul imunitar poate deveni suprasolici-tat, iar activitatea celulelor imune poate deveni anevo-ioasã. Cercetãrile au dovedit ca BioBran/MGN-3 Arabi-noxilan poate ajuta în mod considerabil la refacereamecanismului natural de distrugere a celulelor tumo-rale ºi la o creºtere puternicã a sistemului imunitar, ast-fel:

creºte semnificativ ººi rrapid aactivitatea limfo-citelor, celulelor NNK (Natural Killer cells, celule care dis-trug celulele canceroase) cu aproape 300%, dar ºi acti-vitatea celulelor BB ((produc aanticorpi) ccu 2200% ººi TT ((dis-trug ccelulele ccanceroase) cu 150%,

stimuleazã creºterea pproducþiei dde ccitokinenaturale precum Interferonii, IInterleukinele, FFactorii ddeNecrozare aa TTumorilor ((TNF) ,

induce creºterea Apoptozei ºi a calitãþii vieþii(QOL).

Produsul BioBran 11000, în cei 220 aani dde uutilizareºi având o serie întreagã de studii care îl susþin(www.chemomed.ro, wwww.daiwa-ppharm.com,www.jafra.gr.jp., wwww.biobran.org,www.dhdeurope.sk.), ºi-a dovedit avantajele utilizãrii.

Indica[ii:Adjuvant în terapia medicamentoasã a cance-

rului, indiferent de stadiu, inclusiv leucemie (cancer desân, prostatã, plãmân, colon, stomac, pancreas, rectal,vezicã etc.);

Recomandat înainte, în timpul ºi dupã perioadacurelor radio ºi chimioterapice (le îmbunãtãþeºte rezul-tatele, le reduce efectele negative);

Hepatita B ºi C (ciroza, cancer hepatic); Diabet (noninsulino dependent);Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice);Tabagism, etilism, persoane cu deficite imuni-

tare, SIDA, reumatism cronic etc.;Persoane care provin din familii cu antecedente

neoplazice.

Beneficii:Puternic imunomodulator;Reduce în mod real efectele negative ale trata-

mentului chimioterapic ºi radioterapic;Efect rapid (la câteva zile de la administrare);Îmbunãtãþeºte cu adevãrat calitatea vieþii

(QOL);Efect antioxidant ºi antiinflamator;Uºor de administrat (pudrã solubilã sau ta-

blete);Natural ºi GMO free (nemodificat genetic) indi-

cat ºi vegetarienilor;

CANCERUL a mai pierdut un pas!

Bio Bran/MGN-3 Arabinoxilan, probabil cel mai puternic imunomodulator NATURAL

]i GMO free (nemodificat genetic)

27

ONCOLOGIE


Fãrã efecte secundare, nontoxic, indicat ºi pen-tru copii;

Nu interfereazã negativ cu alte tratamente me-dicamentoase sau fitoterapice;

Nu necesitã regim alimentar special;Susþinut de studii efectuate ºi publicate în Japo-

nia, SUA ºi Europa;Calitate demonstratã în timp, utilizat cu succes

de peste 20 ani la nivel mondial.Înregistrat ºi în România

M?RTURII ÎN URMA UTILIZ?RII BIOBRAN

Cancer de colon, pulmonar ]i sânSunt din Tecuci ºi doresc sã împãrtãºesc celor

care au nevoie, despre binefacerile miraculosului BioBran. În iulie 2010 am fost diagnosticatã cu un cancerde colon plus metastaze pulmonare ºi la sân. Tumoradin colon mãsura 7,3 cm. Am început imediat trata-mentul recomandat de medici: radioterapie ºi chimio-terapie. În acelaºi timp am început sã iau ºi Bio Branavând confirmarea unui medic oncolog cã pot sã facasta. Tratamentul oncologic a durat cinci sãptãmâni,iar eu am putut sã-l suport uºor. Bio Bran iau în conti-nuare ºi mã simt bine.Tumora mea din colon a scãzutcu 3 cm, nu mai sunt propusã pentru operaþie. Mã simtbine ºi cred ca Bio Bran-ul mã ajutã.

Cancer la sân ]i plãmâniMã numesc P.E am 61 de ani ºi sunt din Calafat.

Acum ºase ani am fost diagnosticatã cu cancer la sângradul 3. Am fost operatã dar dupã cinci ani de la ope-raþie boala a recidivat. Ma simþeam foarte rãu, nu maiaveam poftã de mâncare, putere ºi nici poftã de viaþã.Nu puteam sã fac nici un efort deoarece oboseamfoarte tare.

În urma analizelor ºi tomografului am fost diagnos-ticatã cu noduli metastazici intercostali, subclaviculariºi la plãmâni. Medicul nu le-a dat copiilor prea multesperanþe, urmând sã rãmân în spital pentru tratamen-tul cu chimioterapie, dar am cautat ºi soluþii alternativecu chimioterapia descoperind astfel BIO BRAN 1000

Sunând la numãrul postat pe site am obþinut maimulte informaþii de la compania Chemomed despremodul în care acþioneazã BIO BRAN ºi astfel am hotã-rât sã îl achiziþionãm. Dupã câteva luni de chimiote-rapie în paralel cu BIO BRAN m-am simþit din ce în cemai bine iar rezultatul analizelor mi-a dat ºi mai multesperanþe. Starea mea începuse sã se îmbunãtãþeascãputând astfel sã fac scurte plimbãri ºi reuºind chiar sãajung la greutatea pe care o aveam de obicei.

Astãzi, la un an de la urmarea tratamentului dechimioterapie împreunã cu BIO BRAN 1000, rezulta-tele analizelor au fost uimitoare, nodulii gãsiþi acum unan au dispãrut complet. Fiind foarte mulþumitã de re-zultatele acþiunii BIO BRAN-ului m-am decis sã îl iau încontinuare deoarece mã ajutã sã mã simt foarte bine.

Cancer ovarianMã numesc M.T. sunt din Deva, am 61ani ºi în 9

martie am fãcut trei ani de la operaþie. Cu trei aniînainte mi s-a pus diagnosticul de neoplasm ovarianbilateral, apoi puþin mai târziu s-a completat cu stadiul3. Aceste zile au fost cele mai cumplite zile din viaþamea. Deci, am fost operatã, apoi am fãcut chimiote-rapia cu taxol ºi carbo, medicamente cu multe efectesecundare.

Încã de la aflarea diagnosticului, copiii mei au cãu-tat pe internet sã afle totul, sau cât mai multe despreaceastã boalã. Am avut avantajul ca unul este medic ºiamândoi ºtiu câteva limbi strãine ºi în plus am vorbitdeschis despre cum sã încerc sã lupt cu boala. Aºa amaflat de existenþa BIO BRAN 1000 / MGN3-lui, pe carel-am cumpãrat la început din Canada, apoi din Angliaºi acum din România, produs care m-a însoþit de la în-ceperea chimioterapiei pânã azi. Consider cã în totacest timp faptul cã m-am simþit relativ bine, cã mi-amputut continua activitatea, ca în toþi aceºti ani am avutun marker în valorile normale s-a datorat în moddeosebit BIO BRAN-ului.

Accesând www.chemomed.ro veþi putea citi cartea,,BioBran ººi llupta ppentru ccreºterea ssistemului iimunitar.Imunomodulaþia ººi bbeneficiile ssale ppentru bbolnavii ddecancer” ºi viziona filmul ,,Arabinoxilan ((BioBran) ººi iimu-nitatea uumanã”, precum ºi alte studii efectuate cuBioBran.

Ofertã valabilã pânã la 15 iulie 2011în limita stocului

Puteþi aachiziþiona BBioBran 11000 ((250) din ffarmacii, iinclusiv ddin ffarmaciile DDONA

sau CCONTACTAÞI IIMPORTATORUL!

ªansa uunui nnou îînceput!

Achiziþionând uun ppachet dde tratament sstandard dde 44 ccutii

Bio BBran 11000, vveþi pplãti ddoar 33 ccutii.

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitaþi: www.chemomed.ro; www.daiwa-pharm.com;www.jafra.gr.jp; www.dhdeurope.sk; www.biobran.org

28

AYURVEDA


E xcesul ponderal genereazã numeroase pro-bleme de sãnãtate precum: hipertensiuneaarterialã, hipercolesterolemia, diabetul, litia-

za biliarã, osteoartrite ale genunchilor, ºoldurilor ºicoloanei lombare, hernia abdominalã, varicele, pi-ciorul plat, diminuarea reflexelor motorii etc.

Într-o societate în care aspectul estetic conteazãfoarte mult, apariþia obezitãþii a dus la apariþia unorcomplexe de inferioritate ºi dificultãþi de integraresocialã, fapt pentru care curele de slãbire drasticesau mai puþin drastice au devenit un mod de viaþãnu doar pentru cei afectaþi, cât ºi pentru ceilalþi.Chiar dacã rezultatele nu au fost întotdeauna poziti-ve, acestea se bucurã de un mare succes.

SLEMOL este un produs natural 100%, obþinutdin plante medicinale indiene cunoscute pentru tem-perarea poftei de mâncare. Extractul din frunze ºifructe de Garcinia Cambodgia, împreunã cu alteplante ayurvedice, ajutã organismul sã slãbeascã înmod natural ºi sã rãmânã sãnãtos. Substanþele acti-ve împiedicã transformarea glucidelor în grãsimi ºiaccelereazã reacþiile de oxidare a zahãrului. Prin sti-mularea arderii complete a grãsimilor ºi reglareametabolismului previne obezitatea ºi tulburãrileasociate acesteia, îmbunãtãþind astfel starea gene-ralã de sãnãtate. SLEMOL reduce nivelul sanguin alLDL, responsabil de accidentele cardiovasculare.Prin îmbibarea cu lichid în intestin, expandeazã,dând astfel senzaþia de saþietate.

Terapia cu SLEMOL trebuie insoþitã de o alimen-taþie corectã: mese regulate, o dietã uºoarã bazatãpe fructe ºi legume. Stãrile de furie, cele depresiveºi cele anxioase au repercursiuni grave asupra orga-

nismului, de aceea este indicat ca în timpul meselorsã nu se desfãºoare alte activitãþi precum uitatul latelevizor, cititul ziarului, etc.

De asemenea apa este importantã pentru orga-nism, este sanatoasã, potoleºte setea ºi nu îngraºã.Un pahar de apã bãut la intervale regulate aducemari beneficii organismului.

Toate produsele firmei STAR IINTERNATIONALMED sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde interna-þionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PRODUSELE SSE GGÃSESC ÎÎN TTOATE FFARMACIILE ªI UUNITÃÞILE PPLAFAR DDIN BBUCUREªTI ªªI DDIN ÞÞARÃ

SAU ÎÎN MMAGAZINUL PPROPRIU DDIN BD. CCAROL II NNR. 446

(VIS-AA-VVIS DDE BBISERICA AARMENEASCÃ)

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

Slemol - Medicamentul aliment ]i alimentul medicament

- dou/ ipostaze posibile -

Maladia noului mileniu - obezitatea, este caracterizat/de sporirea greut/[ii corporale mult peste nivelul greut/[iiideale, cu ample consecin[e asupra st/rii psihice ]i des/n/tate.

29

TERAPII COMPLEMENTARE


Utilizarea lor abuzivã, înde-lungatã nu a fãcut decât sã cre-eze un câmp favorabil dezvoltãriialtor agenþi patogeni (cum suntvirusurile sau mycoplasmele, maimici decât virusurile). Bacteriileprietene pe care le-am menþionatrezistã în tractul digestiv 10 zilespre deosebire de alte bacteriiutile care dispar în 5 zile în spe-

cial dacã nu li se asigurã în mod continuu acid lacticºi glucozã.

Un alt avantaj al acestor bacterii prietene ajutãla sintetizarea în interiorul tubului digestiv a coli-cinei, care contracareazã acþiunea antibioticelororale care distrug atât bacteriile patogene cât ºi pecele utile.

Deoarece alimentaþia aºa zisã modernã, bazatãpe fast-food-uri, cu produse preparate instantaneu,la cuptoare cu microunde cu grãsimi ºi vegetalehidrogenate (margarina) prezente ºi în majoritateaproduselor de cofetãrii, au repercursiuni imediatesau mai puþin imediate asupra sãnãtãþii oamenilor.La toate acestea în alimentaþia modernã, industrialãse adaugã zeci de E-uri, multe neautorizate, aroma-tizanþi, coloranþi, edulcoranþi, conservanþi chimici.

În plus se mai adaugã consumul de bãuturialcoolice concentrate, medicamente sintetice, caredistrug flora bacterianã normalã intestinalã atât deutilã organismului. Rezultatul negativ imediat esteînmulþirea Candidei Albicans, apariþia dispepsiilor,diareei ºi alte dereglãri ale aparatului digestiv.

Revenind la produsul probiotic Bioent în formulalui s-a selectat Lactobacilus Bulgaricus, mai apropi-

at de zona noastrã geograficã, ºiun cãrbune medicinal specialobþinut din ghindã, cu o puterefoarte mare de absorbire agazelor ºi toxinelor.

Se recomandã tuturor preven-tiv dupã mesele principale ºi cura-tiv în cazul de dispepsii ºi diaree.Se poate administra pisat mãruntºi copiilor de la 2 ani în sus, câteun comprimat.

Nu se cunosc efecte secun-dare sau interacþiuni cu alte medi-camente. Nu se recomandã celorcu tendinþã spre constipaþie.

Dr. Farm. Ovidiu BojorDr. Sorin Godeanu

Pentru informa[iisuplimentare

pute[i contactaFarmacist Mioara Duvlea,

Farmacia Afina:0744 622 587

BIOENT – Produs Elidor de înalt/ eficien[/

În urm/ cu cca. 70 de anisavantul Eli Metchmikoff, laureat

al premiului Nobel, a observat c/ \nanumite zone din Sudul Europei ]i \nCaucaz oamenii se bucur/ de olongevitate mai mare dec`t \n altezone. Cercet/rile sale au descoperitc/ un factor foarte important \l con-stituie alimenta[ia simpl/, neindus-trializat/. Aceasta se bazeaz/ pecereale ]i vegetale iar \n fiecare zi seconsumau produse lactate \n specialiaurtul. În timpul procesului de fer-menta[ie al laptelui este prezent/ oa]a numit/ "bacterie prieten/" carejoac/ un rol important \n tubul diges-tiv. Metchmikoff a denumit aceast/bacterie Lactobacillus Bulgaricus.Apoi s-au descoperit si alte "bacteriiprietene": LactobacillusPlantarum, LactobacilusAcidophilus,Bifidobacterium Bifidum]i altele care stau labaza a numeroase pro-duse probiotice contrarantibioticelor, care\ns/]i prin terminologiene inspir/ "\mpotrivavie[ii".

www.elidor.roTel: 021.335.95.63

30

UNIT?{I MEDICALE


Clinici medicale

MATE FIN MEDICAL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20,sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52;021.310.17.52;[email protected]

SCINTIGRAFIE Scintigrafie tiroidãScintigrafie renalã Scintigrafie pulmonarãScintigrafie osoasãScintigrafie cu mibiScintigrafie cu hematiimarcate, hemoragiigastrointestinale, MugaScintigrafie glande salvareScintigrafie diverticul MeckelScintigrafie celebralãECOGRAFIEEcografii uzuale Ecografie mamarã, pãrþi moi,pediatricã, sarcinã,transvaginal

GRAL MEDICAL

Str. Traian Popovici (fostaUnitãþii) nr. 79-91, sector 3,BucureºtiTel./Fax: 021/323.00.00 (02)Mobil: [email protected]

Consultaþii ºi investigaþii despecialitateAnalize medicale delaborator

Imagisticã medicalã(radiologie, CT, RMN,mamografie)Radiologie dentarãAbonamente de sãnãtateMedicina munciiSpitalizare de zi (Dializã,Litotriþie, TratamentulPintenilor Calcaneeni,Tratamentul RãnilorDeschise, Radioterapie ºiChimioterapie)

Chirurgie esteticã

Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.760723 626 289

[email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

SPORT MED CENTERBld. Ion Ionescu de la Bradnr. 5, demisol, Bucureºti(zona Bãneasa)[email protected]/Fax: 031.805.99.70

Pãstrarea fformei ffiziceRecuperarea fformei ffiziceTratarea oobezitãþiiTratarea ddurerilor mmusculareTratarea ddurerilor aarticulareMasaj rrelaxareMasaj aanticeluliticMasaj tterapeuticKinetoterapieFizioterapieAcupuncturãPsihologiePregãtire PPrenatalã LLamaze

Oftalmologie

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro

•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, BiomicroscopieSpeculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, de

Glaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

Stomatologie

NEOCLINIQUEStr. Rosia Montana, nr. 6, bl.O7, sc. 2, interfon 56,BucurestiInformatii si programari: 021 430 33 65021 430 31 99031 409 12 [email protected] NON STOPRadiologie DentaraImplantologieChirurgie OMFOrtodontieCosmetica dentaraServicii dentare pentru copii

DENT ELYSEEStr. J.L. Calderon nr.51, sector 2, Bucuresti Tel/fax: 021.312.33.00 Mobil: 0723.380.498 E-mail: cabinet@dentelysee.roProfilaxieOdontologieOrtodontieProteticaEndodontieParodontologiePedodontie;Cosmetica dentaraChirurgie si implantologieTratamentul disfunctiilorocluzale, bruxism

EXEMPLAR 135 GRATUIT FIN MEDICALÃ · depun încã o datã jurãmântul lui Hippocrate, oferind...

Documents

Transcript of EXEMPLAR 135 GRATUIT FIN MEDICALÃ · depun încã o datã jurãmântul lui Hippocrate, oferind...