EXEMPLAR 131 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · ochiului, cristalinul, îºi pierde...

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VII Nr. 131 4 - 17 mai 2011

EXEMPLARGRATUIT

Farmacia pecare v-orecomandãm:

FINWATCH

131

www.saptamanamedicala.ro

3

EDITORIAL


e mai multã vreme, se face sim-þitã, la noi ca ºi în alte þãri, ten-dinþa unor persoane necalificate,de bunã sau mai puþin bunã cre-

dinþã, de a “ajuta” medicina prin introdu-cerea unor metode de tratament pentrucare se pretind adesea efecte miracu-loase. Unul dintre domeniile preferate aleacestor veleitari este reumatologia, poatepentru cã aceastã specialitate a medicinii interne li se pare a se ocupa deaspecte pur mecanice, simple ºi, ca atare, uºor de manevrat. Punctul devedere este, evident, falimentar, pentru cã specialiºtii care îºi onoreazãcondiþia ºtiu prea bine ce domeniu complex ºi fascinant reprezintã bolilereumatologice – peste 450 la numãr – cã “nu impun sentinþã mortalã, daruneori încãtuºeazã bolnavul pentru toatã viaþa”.

Un aspect care poate fi greu înþeles este uºurinþa cu care bolnavii ac-ceptã acest gen de prestaþii. Dintr-un studiu publicat în Marea Britanie a re-ieºit cã numeroºi pacienþi recurg fiecare, în medie, la 9 medicamente ne-prescrise de medic, în majoritate remedii herboristice, aplicaþii locale saude uz casnic. În SUA, costul naþional al tratamentelor zise “neortodoxe”ating cifra impresionantã de 950 de milioane de dolari anual. Lista oficialãa procedeelor cu eficacitate nedoveditã sau de-a dreptul ºarlataneºti pu-blicatã de Arthritis Foundation este impresionantã: diete aditive sau restric-tive, oþet de mere, injecþii cu apã de mare, “vaccinuri”, hormoni, vitamine,veninuri, extracte din plante exotice, brãþãri de cupru, magneþi, sejur înmine de uraniu ºi multe altele. În unele þãri se face simþitã chiar tendinþade a instituþionaliza acest gen de afaceri.

Fenomene asemãnãtoare sunt prezente ºi la noi ºi, din pãcate, aces-tea sunt în plinã expansiune, servite de o publicitate îndoielnicã, prin media“specializate” în astfel de acþiuni. În loc de comentariu, prefer sã citez dinvolumul lui G.V. Brãtescu “Vrãjitoria de-a lungul secolelor”: “Tagma acesto-ra nu s-a putut dezvolta, fireºte, sub presiunea ºtiinþelor medicale mo-derne, deºi uneori au mai apãrut “vindecãtori” în jurul cãrora s-a fãcutvâlvã, datoritã contribuþiei masive ºi iresponsabile a presei de senzaþie”.Astfel de practici ar stârni hazul dacã, în spatele lor, nu s-ar ascunde con-secinþele deturnãrii bolnavului de la aplicarea mijloacelor cu eficacitatedoveditã ºtiinþific ºi, în consecinþã, agravarea stãrii de sãnãtate a acestuia.

Fireºte, medicina a profitat din plin de aportul inestimabil al unor oa-meni de ºtiinþã fãrã pregãtire medicalã, dacã ar fi sã-i amintim numai pePasteur – pãrintele sterilizãrii ºi al vaccinãrii antirabice – sau pe Ehrlich.Dar, de la astfel de exemple pânã la diletantismul semidoct ºi agresiv caleaeste atât de lungã! Dacã ar fi ca unele dintre remediile citate mai sus sãintre “pe uºa din faþã” în arsenalul terapeutic, ceea ce este pe deplin posi-bil ºi chiar s-a întâmplat în câteva cazuri, atunci, cei care le propun vor tre-bui sã accepte punctul de vedere al ºtiinþei, dupã care “a te îndoi nu însem-neazã a nega, ci a aºtepta, a cãuta dovada”. Altfel, putem vorbi liniºtiþi deun adevãrat “impozit pe prostie”.

D

CUPRINS

Punct de vedere 4

Recomandãri medicale 6

Pediatrie 6

Psihiatrie 8

Esteticã 9

Recuperare medicalã 12

Investigaþii medicale 14

Obstetricã Ginecologie 19

Oncologie 22

Ayurveda 24

Terapii complementare 25

Unitãþi medicale 28

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3, sc. 3, parter,030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

Prof dr. Hora[iu D. Bolo]iuPre]edintele Societ/[ii

Rom`ne deReumatologie

Profesionalism]i diletantismîn medicin/

4

PUNCT DE VEDERE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 131 4 - 17 mai 2011

Este o întrebare care, la un moment dat, atuncicând eºti pãrinte, apare oricum.

Afectarea vederii poate deveni un handicap ma-jor în integrarea socialã ºi profesionalã ºi, de aceea,este bine sã ºtim urmãtoarele:

Vederea se dezvoltã ºi evolueazã minut cu minutdin primele clipe ale existenþei noastre, iar pentru caacest lucru sã se întâmple la parametri normali tre-buie îndeplinite câteva condiþii esenþiale:

o structurã anatomicã normalã a ochilor,poziþie paralelã a acestora,miºcãri normale ºi paralele,un sistem nervos dezvoltat normal.

Orice eveniment intranatal, perinatal, genetic sauaccidental care perturbã condiþiile menþionate în pri-mele luni de dezvoltare a copilului poate compromitevederea unuia sau a ambilor ochi.

Întrebarea fireascã pe care ºi-o pune oricare pã-rinte este “când ar fi cel mai oportun sã-i fac copilu-lui un control oftalmologic ?”

Copiii nãscuþi prematur, cu greutate micã, cuscor APGAR mic, precum ºi copiii proveniþi din sarcinigemelare ºi multiple sunt predispuºi la afecþiuni of-talmologice. Consultul oftalmologic PRECOCE (chiarîn maternitate) ºi tratamentul fãcut de medicul spe-cialist oftalmopediatru la un prematur îi poate salvavederea în cazul retinopatiei de prematuritate.

Care sunt semnele în prezenþa cãrora pãrinteletrebuie sã ajungã cu bebeluºul URGENT la oftalmo-logul pediatru, dacã le observã?

pupila albã sau orice opacitate (albeaþã),pleoapa cãzutã – ochiul nu se deschide,orice asimetrie de aspect a ochilor: o cornee

mai mare, un ochi mai mic sau mai proeminentdecât celãlalt, pupile inegale, lãcrimare inegalã,

ochii “jucãuºi”- miºcãri oscilatorii ale ochilor,roºeaþã, prezenþa secreþiei abundente,ochii încruciºaþi permanent.

Mulþi pãrinþi considerã cã strabismul la bebeluº(un ochi care “fuge”) este fiziologic, adicã normal. Nueste real. Strabismul fiziologic dispare în generalpânã la vârsta de 6 luni ºi este de regulã divergent(ochiul sau ochii “fug” spre exterior). Orice strabismevident prezent dupã vârsta de 6 luni trebuie exami-nat de medicul specialist.

Alte erori: “examenul oftalmologic se face dupã3 ani, pentru cã pânã atunci nu colaboreazã”. În rea-litate, un copil pate fi examinat ºi evaluat oftalmolo-gic în orice clipã a existenþei lui, încã din prima zi.

Copiii care provin din familii cu probleme oftal-mologice trebuie de asemenea examinaþi în PRIMULAN DE VIAÞÃ, în special dacã au existat afecþiuni of-talmologice congenitale ºi genetice.

În familiile unde existã purtãtori de ochelari per-manenþi, cu sau fãrã istoric de strabism, dar maiales unde existã membri ai familiei cu “ochi leneº”(ambliopie), copilul trebuie examinat ÎNAINTE DEVÂRSTA DE 2 ANI.

Chiar dacã totul pare sã fie normal pânã la 2-3ani, iar dupã aceasta vârstã copilul pare sã aibã pro-bleme fie de vedere, fie de poziþie a ochilor sau altesemne ºi simptome apãrute oarecum pe parcurs,trebuie examinat cât mai RAPID dupã apariþia lor.

În mod normal, orice copil ar trebui examinat dinpunct de vedere oftalmologic cel puþin o datã ÎNA-INTE DE VÂRSTA DE 3 ANI (ºi nu dupã) sau, în cel mairãu caz, înainte de vârsta de 5 ani sau mãcar supusunui screening, lucru pe care l-ar putea face chiarmedicul de familie.

În lipsa unor programe naþionale de depistare ºiprevenire a afecþiunilor oftalmologice la copil, singu-rele speranþe rãmân: pãrintele responsabil, mediculde familie ºi pediatru, precum ºi publicaþiile cu þi-nutã, care ne ajutã pe noi, specialiºtii, sã comu-nicãm direct cu cei interesaþi.

Copilul meu vede bine ?

Dr. Daniela CIOPLEANMedic Primar OftalmologPre]edintele Societ/[iiRomâne de Strabologie]i OftalmopediatrieClinica Oftaprowww.oftapro.ro

5

PUNCT DE VEDERE


ataracta este o afecþiune prin care lentilaochiului, cristalinul, îºi pierde transparenþaºi poate fi congenitalã sau dobânditã. Dupãvârsta de 60 de ani, incidenþa apariþiei ca-

taractei este destul de crescutã, de peste 70%.Existã însã ºi situaþii în care cataracta poate apãreacu mult înainte de aceastã vârstã. În cazurile avan-sate, dacã nu este tratatã, cataractã poate duce lacomplicaþii uneori grave.

Cauza principalã a apariþiei cataractei este, decele mai multe ori, fiziologicã, însoþind procesul deîmbãtrânire. Medicamentele, mediile toxice, bolilesistemice (diabetul), traumatismele, expunerea laraze ultraviolete ºi, nu în ultimul rând, ereditateasunt factori care pot influenþa sau determina apa-riþia cataractei.

De cele mai multe ori, cataracta afecteazã ambiiochi, iar scãderea vederii nu este însoþitã de durere.Pacientul acuzã scãderea progresivã a vederii sauînceþoºarea acesteia. Calitatea vederii poate fi fa-vorizatã sau defavorizatã, în funcþie de tipul catarac-tei, de luminã. Pacientul devine nemulþumit de vede-rea sa ºi încearcã în zadar schimbarea ochelarilor.

Singura metodã de tratament este cea chirurgi-calã (operaþia). Prin operaþie, medicul înlocuieºtecristalinul cataractat (opacifiat) cu unul artificial. Înprezent, datoritã tehnologiei foarte avansate, ope-raþia de cataractã a devenit foarte puþin traumati-zantã pentru pacient, recuperarea vizualã fiind, decele mai multe ori, spectaculoasã.

Operaþia de cataractã prin tehnica facoemulsi-ficãrii cu ultrasunete, împreunã cu cristalinele artifi-ciale moderne, ne ajutã sã restaurãm vederea, re-zultatele fiind în cele mai multe cazuri spectaculoa-se. O astfel de operaþie dureazã aproximativ 7 minu-te, se face fãrã internare, cu anestezie localã, adicãfãrã dureri. Cristalinele artificiale sunt perfect ac-ceptate de organism, fiind valabile pentru tot restulvieþii, indiferent de vârsta la care au fost implantate.

Mulþi pacienþi îºi doresc ca, dupã operaþia de ca-taractã, sã nu mai poarte ochelari, iar acum, dato-ritã apariþiei cristalinelor artificiale multifocale,acest lucru este posibil.

Cristalinul artificial multifocal este o lentilã careîncearcã, cu succes, sã copieze proprietatea crista-linului natural numitã acomodaþie. Prin acomodaþiese înþelege capacitatea ochiului uman de a vedea laorice distanþã.

Cu acest tip de implant, satisfacþia vizualã apacientului are un nivel foarte ridicat. Totuºi, þinândseama de faptul cã, pânã în momentul de faþã, cris-talinul artificial multifocal nu poate suplini 100% func-þia cristalinului natural, trebuie înþeles cã existã anu-mite limitãri. Sunt însã ºi situaþii în care pacienþiimai pot avea nevoie de ochelari dupã intervenþiachirurgicalã. Dar independenþa faþã de ochelari, ofe-ritã de cele mai performante cristaline artificialemultifocale, se poate dovedi în peste 85% din activi-tãþile zilnice.

Pentru pacienþii cu dioptrii extreme, miopie, hi-permetropie, astigmatism, sunt disponibile cristali-ne multifocale personalizate. Acest tip de cristalinemultifocale oferã o ºansã uriaºã multor pacienþicare nu se mai puteau gândi vreodatã la o viaþã fãrãochelari.

Într-o epocã în care evoluþia medicalã este sim-þitã în fiecare zi, putem fi mândri cã nivelul clinicilorde oftalmologie din România se aflã la cele maiînalte standarde internaþionale.

C

Cataracta ]i cristalinele artificiale

Dr. Andrei FILIPMedic Primar, specialist OftalmologDoctor \n }tiin[eMedicalewww.cataracta.ro

6 Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 131 4 - 17 mai 2011

PEDIATRIE

Bolile diareice acutela copil pot fi produse denumeroºi factori, carepot fi grupaþi în trei maricategorii:

Infec[io]i virusuri enteropa-

togene, din care cel maiîntâlnit este ROTAVIRU-SUL responsabil de 25%din cazurile de diaree

acutã;bacterii enteropatogene, din care cele mai

frecvente sunt: echerichia coli (cel mai toxic ºi careantreneazã mari pierderi de lichide), salmonella,shigella, yersinia, klebsiella, stafilococul.

Parazi[i enteropatogeni: giardia, lamblia, as-caridiaza.

Factori favorizan[ila sugar, sistemul imunitar nu dispune de

suficienþi anticorpi protectori pentru a se aparã îm-potriva infecþiilor;

malnutriþia preexistentã;deficienþele de igienã, precum ºi tendinþa mare

de a duce obiecte ºi mâna murdarã la gurã.Trebuie menþionat efectul protector al alimen-

taþiei naturale prin conþinutul sau ºi prin manipu-larea redusã a laptelui: spitalizãrile repetate, gradulde sãrãcie ºi nivelul economic ºi cultural scãzut al

mamei, colectivitãþile (creºe, grãdiniþe, cãmine), ali-mentele de proastã calitate care conþin coloranþi,conservanþi sau pãstrate în condiþii improprii. Întoate cazurile de diaree acutã la copil, coproculturaeste examenul crucial, precum ºi examenul copro-parazitologic (pentru identificarea paraziþilor). Pen-tru identificarea rotaviruºilor se utilizeazã micros-copia cu imunofluorescenþã sau testul Elisa. Demenþionat, introducerea vaccinãrii cu ROTARIX pen-tru prevenirea diareelor cu rotaviruºi, care trebuiepracticatã înainte de împlinirea vârstei de 6 luni ºirolul imens al alimentaþiei la sân.

Cauzele diareei la copii

În toat/ lumea diareea este o cauz/major/ de boal/ ]i moarte la sugar ]ila copilul mic, precum ]i cea maiimportant/ cauz/ de malnutri[ie, maiales în [/rile în curs de dezvoltare.Numeroase studii au ar/tat efecteleimediate ]i tardive ale diareei asupradezvolt/rii sugarului ]i copilului micproduse prin anorexie, reducereaaportului alimentar ]i malabsorb[ieprin disfunc[ie intestinal/.

Dr. Elena Popa –Medic primar MG/ MFPediatrieCentrul MedicalDoctor Lucawww.drluca.ro

8

PSIHIATRIE


Cu toate cã majoritatea afecþiunilor fizice (so-matice) ale corpului nostru sunt influenþatede stres, anxietate sau conflicte, unele boli

organice sunt mai afectate sau generate mai rapiddecât celelalte.

Fiecare persoanã are un ”organ de ºoc” careeste vulnerabil genetic la stres: unii pacienþi reacþio-neazã cardiac, alþii digestiv sau tegumentar.

Persoanele care sunt cronic anxioase sau depre-sive sunt mai vulnerabile la boli psihosomatice.

A fost descris sindromul generat de adaptare,care înseamnã suma tuturor reacþiilor corpului dupãun stres prelungit.

Axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal este afectatde secreþia excesivã de cortizol, producând leziuniale structurii diferitelor organe.

Activitatea imunitarã, rezistenþa în faþa bolilorsau infecþiilor scade.

Stresul prelungit poate fi asociat cu afecþiunicardio-vasculare (anginã, aritmii, HTA) cu cefaleeadin migrenã, cu afecþiuni respiratorii cronice (astm,sindrom de hiperventilaþie), boli digestive cronice(ulcer, colon iritabil), boli endocrine, obezitate, bolidermatologice (neurodermite, eczeme, alergii).

Suntem atenþi deci la factorii psihologici careafecteazã o stare medicalã (o afecþiune sau un or-gan sensibil), dar þinem cont de tipul de personali-tate, vulnerabilitatea pacientului (de exemplu, per-soana tip A este agresivã, iritabilã, predispusã la bolicardiace).

Tulburarea mintalã întârzie vindecarea sau recu-perarea dupã o boalã organicã. De exemplu, depre-sia întârzie recuperarea dupã un infarct miocardic,dupã o intervenþie chirurgicalã, anxietatea exacer-beazã crizele de astm bronºic sau de alergii cu-tanate.

Cei mai importanþi stresori prin schimbare deviaþã ar fi:

Decesul partenerului de cupluDivorþ sau separareDeces în familie sau prieteniBoalã severã, accidentPierderea serviciului sau a afaceriiCondamnarea cu detenþieSarcina

Factorii psihologici respectivi influenþeazã agra-vând boala existentã ºi interfereazã cu tratamentulmedical al acestuia.

Rãspunsul la stres poate sensibiliza organul vul-nerabil al persoanei, creând o afecþiune nouã.

Tratamentul este axat pe abordarea colabora-tivã. Se colaboreazã cu internistul sau chirurgul caretrateazã boala somaticã (fizicã), psihiatrul ocupân-du-se de aspectele psihicului ºi ale personalitãþiivulnerabile.

Pacientul trebuie sã participe activ la procesulterapeutic, modificându-ºi stilul de viaþã (renunþareala fumat, la alcool, controlul obezitãþii, stresului),factorii de risc fiind identificaþi împreunã cu echipamedicalã ºi cu psihiatrul.

Tulbur/ri psihosomatice

Medicina psihosomatic/ se ocup/ cu rela[ia dintre factorii psihologici]i cei fiziologici (somatici, corporali) în cauzarea ]i între[inerea st/rilor de boal/.

Dr. Emilia {in[Medic primar psihiatru

9

ESTETIC?


Cum sse eeliminã ffirele dde ppãr ccu aajutorul lla-serului?

Laserul emite luminã invizibilã pentru ochiul li-ber ºi traverseazã pielea fãrã sã o afecteze. Foliculiiabsorb lumina în mod selectiv, aceasta afectându-iastfel încât sã nu mai producã fire de pãr. La nivelullor, lumina absorbitã se transformã în cãldurã, careva elimina firele de pãr fãrã sã afecteze în vreun felpielea din jur.

Cât dde ssigurã eeste eepilarea llaser ??Epilarea laser este o metodã eficace ºi doveditã.

Laserul a fost utilizat ca o unealtã medicalã odatãcu posibilitatea de a fi manipulat conform cu nevoileºi cu tipul de piele al fiecãrui pacient pentru care seface tratamentul.

Cine ppoate ssã eefectueze eepilarea llaser?Este indicat ca acest tratament sã se efectueze

în centre medicale unde lucreazã medici specialiºticu pregãtire în acest domeniu.

Care eeste ddiferenþa îîntre eepilarea llaser ººi cce-lelalte mmetode dde eepilare?

Epilarea laser este metoda prin care se poateelimina rapid pãrul de pe o arie mare, pentru o pe-rioadã foarte mare de timp.

Este eepilarea llaser oo ssoluþie ddefinitivã?În general, eliminarea pãrului cu laserul se face

gradual în ºedinþe, pânã la eliminarea totalã a aces-tuia. Efectul dureazã în general câþiva ani, dar de-pinde de fiecare persoanã în parte.

Oricine ppoate aapela lla eepilarea llaser?Anumite tipuri de piele necesitã o atenþie spe-

cialã ºi grijã pentru anumite tipuri de lasere. Deaceea, este nevoie de un medic specialist pentru arealiza acest tratament. Trebuie spus cã metodeleactuale de epilare laser nu pot elimina pãrul blondsau alb.

Ce ttrebuie ffãcut îînaintea eepilãrii llaser?Este obligatorie evitarea expunerii la soare în

sãptãmâna de dinaintea tratamentului, având în ve-

dere cã bronzul nu este indicat pentru laser. Persoa-nele care sunt sub tratament trebuie sã-i comunicemedicului acest lucru, pentru cã anumite medica-mente interacþioneazã cu lumina laserului. Pe zonacare se trateazã pentru epilarea laser pãrul trebuieras cu trezi zile înaintea ºedinþei de epilare laser.

Ce ttrebuie ffãcut ddupã ººedinþa dde eepilarelaser?

Dupã fiecare ºedinþã de epilare laser trebuie fo-losite creme hidratante. Este interzisã expunerea lasoare ºi este necesarã protejarea în zilele însorite.

Efecte aadverse?Nu existã efecte adverse ale epilãrii laser dacã

este realizatã de medici specialiºti.Doare ttratamentul?

Tratamentul este nedureros. Aparatele de epi-lare moderne au un sistem de rãcire a zonei tratateastfel încât impulsurile luminoase ale laserului suntatenuate imediat.

Cât ddureazã oo ººedinþã dde eepilare llaser?Fiecare impuls al laserului trateazã o suprafaþã

de piele de 2-5 cm pãtraþi, în funcþie de performan-þele aparatului. Durata ºedinþei depinde de acestfactor al lãmpii laserului, care poate avea dimen-siuni mai mari sau mai mici. Epilarea pe zone mici,cum sunt bãrbia sau mustaþa, dureazã aproximativ10-15 minute, în timp ce pentru zone mai mari, cumsunt picioarele, ºedinþa poate sã ajungã pânã la 50-60de minute.

De ccâte ººedinþe eeste nnevoie?Numãrul ºedinþelor depinde de anumiþi factori,

dar cea mai importantã este aria tratatã ºi sexulpacientului. În general este nevoie de 3 pânã la 6ºedinþe, dar depinde de gradul de pilozitate ºi degradul de epilare dorit. De exemplu, anumite zone(cum sunt cele de la ceafã pentru bãrbaþi) necesitãºedinþe multiple ºi nu pot fi prevãzute în avans.

Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98

Epilarea definitiv/


ESTETIC?

Deºi cea mai frecventã cauzã de mãrire exce-sivã a sânilor o reprezintã excesul ponderal,nu rare sunt cazurile în care fete tinere, cu

greutate normalã, pot fi complexate de aceastã infir-mitate. În toate aceste situaþii, reducþia mamarã chi-rurgicalã este utilã ºi salutarã.

"Ce este mamoplastia de reduc[ie?"Intervenþia de reducþie mamarã presupune înde-

pãrtarea unei porþiuni din glanda mamarã (porþiunecu dimensiuni variabile, în funcþie de volumul iniþialal glandei). Prin urmare, dacã intervenþia se facedoar în scop estetic, este bine ca ea sã fie amânatãpentru dupã naºtere, deoarece poate afecta capaci-tatea de alãptare. În cazuri deosebite, în care sâniisunt excesiv de voluminoºi, intervenþia poate fi efec-tuatã ºi în cazul fetelor tinere care încã nu au copii,dar obligatoriu dupã vârsta pubertãþii (când dezvol-tarea sânilor este completã). În astfel de situaþii, pa-cienta îºi va asuma riscul de a nu mai putea sã alãp-teze în viitor. În fine, dacã aþi nãscut de curând, o

astfel de intervenþie se va amâna cu cel puþin 6-10luni dupã ablactare (întreruperea alãptãrii), pentru ase evita posibilele complicaþii generate de prezenþasecreþiei lactate.

Prin urmare, o astfel de intervenþie se adre-seazã:

oricãrei femei care doreºte o micºorare ºitotodatã o ridicare a sânilor (în cazul sânilor mari ºipozaþi);

femeilor obeze, hiperponderale sau chiar nor-moponderale, cu sâni voluminoºi ºi care, din aceastãcauzã, acuzã probleme de tipul celor enumerate înintroducere (dureri sau chiar modificãri ale formeicoloanei vertebrale, limitarea activitãþilor fizice sauafecþiuni cutanate prezente în regiunea subma-marã);

femeilor tinere, dupã pubertate (când dezvol-tarea sânilor este completã), dacã volumul excesival sânilor le creeazã complexe sau chiar problemede sãnãtate (de tipul celor enumerate anterior);

în cazul asimetriilor mamare (când un sâneste mai voluminos decât celãlalt).

"De ce vom [ine seama înainteaopera[iei?"O astfel de intervenþie trebuie programatã din

timp, deoarece existã o serie de tratamente care tre-buie întrerupte preoperator (exemple: anticon-cepþionalele, antiinflamatoarele, antidepresiveleetc). Este contraindicatã o astfel de intervenþie înperioada menstruaþiei sau imediat dupã o naºtere.

Înaintea unei astfel de intervenþii, sunt necesareo serie de analize preoperatorii (la indicaþia medicu-lui). Este obligatorie efectuarea unei mamografii,

Reduc[ia mamar/ ("Mamoplastia de reduc[ie")

Adesea, sânii foarte mari sunt asocia[i cu obezitatea. Greutateaexcesiv/ a sânilor nu reprezint/ doaro problem/ de natur/ estetic/, ci poate deveni în timp o problem/de s/n/tate. Cu timpul, pielea selas/, iar gradul de ptoz/ mamar/ seaccentueaz/. Frecvent, apar dureri lanivelul coloanei vertebrale, gâtului ]iumerilor, ]i chiar deform/ri ireversibileale coloanei vertebrale (de tipulcifozei sau scoliozei). Nu sunt rare niciafec[iunile cutanate prezente înregiunea submamar/ (dermatite,micoze, eczeme etc.) Aceste femei acuz/ adesea ]i o limitare a activit/[ilor fizice, generat/de greutatea excesiv/ a sânilor.

Dr. Cristina BrezeanuMedic primar chirurgie plastic/Asistent universitarUMF Carol Davila Doctor \n ]tiinte medicale Tel: (+)40 [email protected] www.aestheticsurgery.ro

11

ESTETIC?


pentru depistarea unor eventuale afecþiuni preexis-tente. Prin urmare, orice probleme de sãnãtate auexistat sau încã existã vor fi comunicate mediculuiînaintea operaþiei.

"Detalii despre interven[ia chirurgical/ ]i perioada postoperatorie imediatã"Intervenþia dureazã aproximativ 3-6 ore ºi nece-

sitã anestezie generalã. Dupã operaþie, pacienta varãmâne internatã cel puþin o zi. Existã mai multe me-tode chirurgicale, prin care practic se îndepãrteazãcantitãþi variabile din glanda mamarã ºi tegumentulaferent acesteia. Rezecþia þesutului glandular în ex-ces presupune apariþia unor cicatrice la nivelul sâ-nilor. De asemenea, rezecþia parþialã a glandei ma-mare poate altera funcþia acesteia (de a produce se-creþie lactatã).

Pentru a evita formarea unor hematoame, post-operator vor fi montate tuburi de dren la nivelul sâ-nilor, care, de regulã, se menþin primele 24-48 ore.Disconfortul postoperator este moderat. În primele24-48 de ore dupã operaþie, pot sã aparã durerimoderate la locul inciziilor, care se pot ameliora însãcu ajutorul antialgicelor. De asemenea, pot apãreaechimoze ºi un discret edem, care însã dispar rapid,la câteva zile dupã operaþie. Vindecarea completãnecesitã 10-12 zile, timp în care sunt necesare con-troale periodice. În aceastã perioadã sunt contra-indicate eforturi fizice mari, miºcãri ample ale bra-þelor (tenis, înot, fitness), purtarea de greutãþi saudormitul pe burtã, precum ºi practicarea oricãruisport de performanþã. Timp de aproximativ o lunãdupã operaþie, este utilã purtarea unei bustiere elas-tice.

"Care sunt principalele complica[iice pot ap/rea dup/ o interven[ie dereduc[ie mamar/?"Deºi este o intervenþie complexã ºi de duratã, nu

existã complicaþii semnificative postoperatorii. Cutoate acestea, vom avea în vedere faptul cã oriceintervenþie chirurgicalã presupune anumite riscuri,acestea fiind direct proporþionale cu vârsta ºi stareade sãnãtate a pacientului. Aceste riscuri sunt evalu-ate în mod individual pentru fiecare pacient în parte,printr-un control preoperator riguros.

În cconcluzie: Reducþia mamarã reprezintã în egalã mãsurã o

operaþie esteticã ºi de necesitate în cazul femeilorcu sâni foarte mari. Prin aceastã intervenþie seîmbunãtãþeºte vizibil forma ºi fermitatea sânilor, secorecteazã ptoza ºi asimetria, dar ºi dimensiunilesânilor ºi ale areolelor, cu "preþul" unor cicatrice maimult sau mai puþin evidente ºi ale cãror dimensiunisunt direct proporþionale cu cantitatea de þesut glan-dular în exces.

Adres/ spital:Spitalul Clinic de Urgen[/ de Chirurgie

Plastic/, Reconstructiv/ ]i Arsuri, Calea Grivi[einr. 218, sector1, Bucure]ti.

Adres/ clinic/ privat/:Centrul Medical Apolo, str. Coriolan Caius

Marcius, nr. 41, sector 5, Bucure]ti

Înainte

Dupã


urerea articularã poate fi definitã ca o senza-þie neplãcutã la nivelul articulaþiilor ºi, de obi-cei, este însoþitã de inflamaþie, fiind aproapeîntotdeauna rezultatul uzurii sau lezãrii în

timp a þesuturilor ºi structurilor ce formeazã articulaþi-ile. Cauzele durerii articulare sunt diverse, incluzândinflamaþie, procese degenerative, depunere de cris-tale, infecþii ºi traumatisme. Simptomele pot fi cele deinflamaþie (rubor, tumor, dolor, calor, functioleza) ºi potînsoþi afecþiuni inflamatorii articulare dintre cele maidiverse (acute sau cronice).

Tratamentul are ca scop reducerea inflamaþiei ºi adurerilor articulare. Cel mai frecvent se utilizeazã me-dicamente din clasa antialgicelor ºi antiinflamatoare-lor, dar, dacã simptomatologia persistã sau în situaþiaîn care pacientul are contraindicaþie pentru tratamen-te de acest gen, se va recurge la tratamente fiziotera-peutice.

Paleta curenþilor folosiþi este foarte largã, alegereaunuia în particular depinzând în totalitate de diagnos-ticul ºi semnele prezentate de pacient. Le vom prezen-ta pe cele mai uzuale.

Curentul galvanicGalvanizarea are un spectru larg de aplicare, re-

prezentând una dintre procedurile cel mai des întâlniteîn electroterapie, ºi se foloseºte sub formã de galva-nizãri simple, bãi galvanice sau ionizãri. Utilizarea rãs-pânditã vine ca urmare a multiplelor efecte: sedative,analgetice, vasomotorii, antiinflamatorii etc. Efectele fi-ziologice ale galvanoterapiei se regãsesc asupra fi-brelor nervoase motorii, senzitive, vegetative, asuprasistemului nervos central ºi vegetativ, sistemului circu-lator. Indicaþii: afecþiuni ale sistemului nervos, ale apa-ratelor locomotor ºi cardiovascular, afecþiuni dermato-logice.

Curen[ii TrabertReprezintã una dintre cele mai analgetice forme

de curent, având ca principale indicaþii terapeutice: ra-diculopatii, artroze dureroase, periartrita scapulohu-meralã etc.

TENSStimularea nervoasã electricã transcutanatã

(TENS) acþioneazã în principal asupra durerii acute sau

cronice de diferite cauze; se foloseºte în afecþiuni reu-matice diverse, stãri dureroase posttraumatice, afec-þiuni neurologice periferice, travaliu.

Curen[ii interferen[ialiAu efect excitomotor, decontracturant, miorela-

xant, vasculotrofic, analgetic; sunt indicaþi în leziunipostcontuzionale, entorse, luxaþii, afecþiuni articulare,precum artrite, periartrite, artroze, nevralgii, nevriteetc.

Unda scurt/Are acþiune caloricã de profunzime, fãrã a produce

leziuni cutanate, fiind indicatã în reumatism inflamatorcronic, reumatism abarticular (bursite, tendinite, te-nosinovite).

Curen[ii diadinamici se folosesc numai pentrumusculatura normal inervatã; indicaþii: în traumatolo-gie, reumatologie, neurologie.

Ultrasunetul este o vibraþie mecanicã prin acþiu-nea curentului electric de înaltã frecvenþã asupra unuicristal piezoelectric. Are efecte analgetice, miorela-xante, vasodilatatoare, fiind indicat în: artroze, artitespondiloze, spondilite, mialgii, tendinite, PSH etc.

Laserul (amplificarea luminii prin emisia stimula-tã a radiaþiei) are efect antialgic ºi antiinflamator. La-serterapia este indicatã în: artroze, tendinite, întinderiºi contuzii musculare.

Simona VlaicuFizioterapeut

Clinica Medical/ Sport Med Centerwww.sportmedcenter.ro

D

Fizioterapia folosit/ca tratament

antiinflamator înarticula[iile dureroase

Program: Luni – Vineri: 7.30 – 20.30 / Sâmbãtã: 8.00 – 14.00Adresa: Bld. Ion Ionescu de la Brad nr. 5, demisol, Bucureºti(zona Bãneasa)E-mail: [email protected],Telefon/Fax: 031.805.99.70

RECUPERARE MEDICAL?

12

13

RECUPERARE MEDICAL?


PSH este un sindrom clinic caracterizat prin du-rere, redoare articularã ºi impotenþã funcþionalã, de-terminat de procese patologice localizate la umãr ºicare afecteazã structurile periarticulare - ligamente,capsula articularã, tendoane, bursã ºi muºchi. Afecta-rea articularã propriu-zisã este la nivelul articulaþiiloracromioclavicularã ºi sternoclavicularã, la subiecþii ac-tivi de ambe sexe, cu incidenþã maximã la cei peste 40de ani. Dupã ºcoala medicalã englezã PSH are 6 for-me clinico-anatomo-funcþionale:

1. sindromul de împingere (impingement syn-drome)

2. sindromul supraspinosului (tendinita degenera-tivã)

3. tendinita bicipitalã4. tendinita calcifiantã ºi bursita5. capsulita adezivã6. umãrul pseudoparaliticTendinita degenerativã sau sindromul supra-

spinosului, cel mai afectat muºchi dintre cei careformeazã manºonul rotatorilor, apare frecvent la bãr-baþi peste 50 ani, mai ales pentru anumite profesii:sportivi, tâmplari, pictori, sudori. La diabetici ºialcoolici, rol important au ischemia ºi leziuniletrofice asociate. Simptomele clinice devin mani-feste dupã un traumatism local sau o solicitareexcesivã. Durerea este localizatã de obicei în pro-funzimea umãrului, accentuatã nocturn. Mo-bilitatea este afectatã pe toate axele de miºcare,accentuat pe cea de abducþie. Evoluþia este cro-nicã (peste 3 luni) ºi poate determina hipotrofiemuscularã cu scãderea forþei musculare. La pal-pare apare durere extremã sub acromion, la 1-2cm de marea tuberozitate. Radiografia umãruluieste normalã la cei cu tendinitã recentã saupoate evidenþia chisturi, osteosclerozã, osteofite,calcificãri în cazurile cu evoluþie cronicã.Ecografia mio-entezo-osteo-articularã confirmã

diagnosticul. Tratamentul este similar cu cel al sindro-mului de impingement.

Capsulita retractilã apare la peste 50 de ani, maimult la sexul feminin, cu inflamaþie cronicã a capsuleiglenohumerale cu evoluþie spre fibrozã, capsula arti-cularã îngroºându-se ºi aderând la capul humeral. Cli-nic, are debut cu dureri moderate ale umãrului, cu exa-cerbãri nocturne, cu redoare ºi limitare progresivã amiºcãrilor. În timp, durerea dispare aproape complet,dar mobilitatea este abolitã total. Evoluþia este lungã,peste 9 luni. La examinare se constatã limitarea miº-cãrilor active ºi pasive, predominant pe abducþia ºirotaþia externã. Radiografia umãrului este iniþial nor-malã, apoi apare osteoporoza la nivelul capului hume-ral ºi diminuarea spaþiului articular. Examenul RMNdeceleazã leziuni ale þesuturilor moi. Umãrul trebuiemobilizat precoce, iar kinetoterapia are ca obiectivprincipal recuperarea mobilitãþii, prin abordarea struc-turilor necontractile ale umãrului (capsulã, ligamente,bursã, tendoane) ºi, separat, prin abordarea structuri-lor contractile musculare. Fizioterapia constã în termo-terapie, electroterapie analgeticã ºi decontracturantã(curenþi diadinamici, interferenþiali, curent galvanic),masaj troficizant, ultrasonoforezã, unde scurte, laser-terapie, hidrokinetoterapie.

Umãrul pseudoparalitic poate fi considerat stadiultardiv al sindromului de impingement. Manºonul rota-torilor e format din tendoanele muºchilor supraspinos,subspinos, subscapular ºi rotund mic. La tineri, rup-tura manºonului este posttraumaticã, la vârstnici, de-generativã. Prin diminuarea vascularizaþiei apare is-chemia, care conduce la tulburãri trofice locale, scã-zând rezistenþa ºi favorizând ruptura la traumatismesau solicitãri articulare minore. Ruptura poate fi totalãsau parþialã, tabloul clinic, paraclinic ºi tratamentulfiind similare cu cele expuse la sindromul de împin-gere.

Periartritascapulohumeral/ (PSH)

- Tendinitadegenerativ/ -

Dr. Tache Georgiana-Ozana, Medic primar recuperaremedical/,Doctor în }tiin[e medicale0723.626.289


INVESTIGA{II MEDICALE

olile cu transmitere sexualã (BTS) reprezintãun grup de boli infecþioase care se transmit înprincipal prin contact sexual (vaginal, analsau oral), prin leziuni ale mucoaselor sau prin

diverse fluide patologice, afectând în egalã mãsurãatât femeile cât ºi bãrbaþii. De asemenea, transmi-terea BTS se poate face de la mamã la fãt în timpulsarcinii sau al naºterii, cu consecinþe grave asupradezvoltãrii fãtului ºi chiar pierderea sarcinii. Multe din-tre aceste boli pot fi asimptomatice ºi pot fi transmisede o persoanã fãrã ca aceasta sã ºtie cã este infec-tatã.

Principalele boli cu transmiteresexual/ sunt:

Infecþia ggonococicã ((gonoreea) - este produsãde Neisseria ggonorrhoeae ºi se manifestã prin infla-marea uretrei, secreþii vaginale abundente, dureri lamicþiune, inflamarea vezicii urinare, a prostatei sau atesticulelor. La femei, infecþia poate fi asimptomaticã,însã poate conduce la boalã inflamatorie pelvinã sauinfertilitate.

Infecþiile nnongonococice – sunt produse în prin-cipal de Chlamydia ttrachomatis, UUreaplasma uurealy-ticum, MMycoplasma ggenitalium/hominis, TTri-chomonas vvaginalis, GGardnerella vvaginalis,Virusul hherpetic ((HSV-22). Infecþia cu Chlamydiatrachomatis este cea mai frecventã boalã cutransmitere sexualã, manifestatã prin dureri lacontactul sexual, menstruaþie neregulatã, sen-zaþie de arsurã la urinare. Fiind de cele maimulte ori asimptomaticã, netratatã poate ducela cervicitã, endometritã, salpingitã, infertilitatesau sarcinã ectopicã.

Trichomonas vvaginalis reprezintã princi-pala cauzã a vaginitei, cervicitei ºi uretritei lafemei, în timp ce Mycoplasma ºi Ureaplasmasunt puternic asociate cu infertilitatea, infecþiaintraamnioticã, infecþia postpartum ºi boalainflamatorie pelvinã. Virusul hherpetic dde ttip 22(HSV-22) determinã apariþia herpesului genital

manifestat în principal prin vezicule localizate vulvarsau cervical la femei ºi în special pe gland la bãrbaþi.

Candidoza - este produsã de o ciupercã dingrupul Candida spp., prezentã în mod normal în floravaginalã, o treime din vulvovaginitele depistate fiindcauzate de Candida albicans, condiþia favorizantãfiind schimbarea florei vaginale prin scãderea pH-uluilocal.

Infecþia cu HPV ((Human PPapilloma VVirus) esteprincipalul factor implicat în apariþia cancerului de coluterin, fiind cunoscute peste 120 de tulpini de HPVclasificate în genotipuri cu risc oncogen scãzut (6, 11,42, 43, 44) ºi cu risc oncogen înalt (16, 18, 30, 31, 33,35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66, 67, 70).

Sifilisul –– este cauzat de Treponema ppallidumºi manifestat prin ulceraþii la nivel genital. Boala evo-lueazã în mai multe stadii (infecþie primarã, secun-darã, terþiarã), netratat la timp, putând afecta organeprecum creierul, inima, ochii, oasele.

Diagnosticul BTS se realizeazã din secreþie endo-cervicalã, secreþie uretralã sau urinã, prin examinaremicroscopicã (frotiuri), culturã de celule sau PCR ((Po-lymerase CChain RReaction) - tehnica de biologie mole-cularã prin care ADN extras din probele biologice pre-levate de la pacienþi este amplificat ºi apoi analizatprin electroforezã, permiþând detecþia înalt specificã aagenþilor etiologici implicaþi în apariþia acestor boli.

Creºterea tot mai mare a incidenþei bolilor cutransmitere sexualã, precum ºi asimptomatologia mul-tora dintre acestea, impun efectuarea periodicã a tes-telor de screening specifice pentru prevenirea, depis-tarea ºi tratarea acestora.

B

Bolile cu transmitere sexual/

M/d/lina B/dilaBiochimist specialistGenetic Lab

15



Glandele pparatiroidiene, în numãr de patru, suntsituate în spatele glandei tiroide ºi, prin secreþia deparathormon (PTH), sunt implicate direct în metabolis-mul fosfocalcic, acþionând asupra sistemului osos ºiasupra rinichilor. Acest hormon ajutã la formarea oase-lor ºi la resorbþia osoasã. La nivel renal, hormonul spri-jinã reabsorbþia calciului ºi împiedicã pierderile de cal-ciu prin urinã, în timp ce stimuleazã eliminarea fosforu-lui. Practic, el asigurã echilibrul atât de important din-tre calciu ºi fosfor. Dacã în mod normal glandele para-tiroidiene sunt prea mici (circa 4-6 mm/2-4 mm/0.5-1 mm) pentru a fi vizualizate, atunci când existã oafectare a acestora ele se mãresc substanþial.

Hiperparatiroidismul, secreþia în exces a PTH, estedeterminatã de apariþia unui adenom, a unei hiper-plazii sau neoplazii paratiroidiene sau când un carci-nom renal sau bronºic secretã PTH ectopic. El poate fiprimar, secundar sau terþiar.

O altã afecþiune a paratiroidelor este hipoparatiroi-dia, deficit de hormon paratiroidian. Ea survine, de celemai multe ori, dupã îndepãrtarea chirurgicalã a tiroideiºi, implicit, a glandelor paratiroide.

Glandele paratiroidiene au capacitatea de a con-centra diferite substanþe chimice, inclusiv radiofarma-ceutice, iar aceastã proprietate stã la baza detecþieiadenoamelor/ hiperplaziilor paratiroidiene ºi a locali-zãrii eventualelor poziþii ectopice ale acestora.

Scintigrafia, tehnicã imagisticã funcþionalã, va per-mite, prin vizualizarea concentrãrii unui radiofarma-ceutic la nivelul glandelor paratiroide, evidenþiereaacestora.

Pentru examinarea scintigraficã se utilizeazãactualmente, cel mai frecvent, Tc99m-sestamibi(Tc99m-MIBI), radiotrasor folosit în practica clinicã pen-tru evaluarea perfuziei miocardice. Este o substanþãlipofilicã ce difuzeazã pasiv prin membrana celuleloroxifile ºi, datoritã proprietãþilor sale, va fi sechestratãla nivel intracelular, mitocondrial. Tc99m–MIBI se vaconcentra, astfel, în celulele foarte bogate în mitocon-drii, «uzinele energetice» ale celulelor.

Tc99m-MIBI va fi captatã atât de tiroidã cât ºi deparatiroide, dar având un proces de eliminare din aces-te structuri diferit, se va «spãla» rapid de la nivel tiroi-dian, rãmânând «captiv» la nivel paratiroidian.

Tehnica de detecþie scintigraficã a adenoamelorparatiroidiene este simplã ºi uºor de efectuat, nein-vazivã, necesitând o singurã administrare i.v. a Tc99m-MIBI, urmatã de achiziþia de imagini la 15 min., 60min.ºi 120 min. din aria cervicalã anterioarã. Persistenþaunei acumulãri focale a radiotrasorului pe imaginiletardive, având ca referinþã radioactivitatea de la nivelulariei tiroidiene, este sugestivã pentru prezenþa unei le-ziuni paratiroidiene, în special a adenoamelor parati-roidiene.

Un alt radiotrasor utilizat în imagistica scintigraficãparatiroidianã este 99mTc-tetrofosmin, care are pro-prietãþi asemãnãtoare cuale Tc99m-sestamibi, darprezintã un fenomen de„spãlare” mult mai rapid,astfel încât secvenþele deachiziþie a imaginilor scinti-grafice trebuie realizate laintervale mai mici de timp,pentru a putea surprinde di-ferenþa de captare a radio-trasorului între þesutul tiroi-dian ºi cel paratiroidian.

Scintigrafia paratiroidia-nã rãmâne principala teh-nicã imagisticã ce poaterealiza o evaluare corectã apatologiei paratiroidiene, alocalizãrii unor eventualeglande ectopice.

Scintigrafiaparatiroidian/

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

Imag. la 15 minute

Imag. la 120 minute

In dorinta de a fur-niza intreaga gama aserviciilor medicale,Sanador a deschis pri-mul spital privat cu ser-vicii medicale com-plete, in care se asigu-ra tratament inclusivpentru situatii de ur-genta.

Cu o suprafata to-tala de 18.000 de mpsi o capacitate de 290de paturi, Spitalul Sa-nador dispune de celemai noi tehnologii, apa-ratura de ultima gene-ratie, personal medicalprofesionist cu o vastaexperienta, oferind tra-tamente la standardeeuropene.

Infiintat in anul2001, Sanador a cu-noscut o dezvoltarecontinuã, în prezentdeþinând cel mai marespital multidisciplinarprivat din þarã, trei cli-

nici (Victoriei, Decebal, Baneasa) si douã labora-toare in Bucuresti. Echipa medicala de exceptie sicomplexitatea serviciilor medicale oferite fac dinSanador un nume de referinþã in domeniul medicalprivat.

Spitalul este deservit de 7 lifturi, are 125 locuride parcare in cele 3 subsoluri (ac-ces direct in spital cu 4 lifturi), ocafeterie, punct de presa, florarie,farmacie. Spitalizarea se face inrezerve cu un pat sau cu doua pa-turi, fiecare avand consola degaze medicale si dotare de 5 * (fo-toliu sau canapea extensibile,televizor LCD, frigider minibar, ca-seta de valori, uscator de par, can-

tar). Fieca-re pacientb e n e f i -ciaza de halat, prosoape, papuci, obiecte de toaletade unica folosinta, un telefon mobil avand buton de“call nurse”cu ajutorul caruia poate apela si comuni-ca direct cu asistentele de pe sectie si cu alte per-soane din afara spitalului. Pe toata durata spi-talizarii, catering-ul este asigurat de City Grill, fiecarepacient beneficiind de mai multe tipuri de meniuripersonalizate in functie de afectiuni si de varsta,meniuri strict monitorizate de dieteticienii spitalului.

Fisa medicala a fiecarui pacient aflat in baza dedate poate fi vizualizata “on line”, in orice punct delucru Sanador, detinand un sistem complet informa-tizat al programarilor, fiselor medicale si rezultatelorinvestigatiilor paraclinice.

Spitalul dispune si de o sala de conferinte si unamfiteatru cu o capacitate de 100 de persoane,dedicate simpozioanelor, cursurilor, manifestarilormedicale.

Spitalul Sanador, situat in centrul Bucurestiului,pe Strada Sevastopol, nr. 9, la 200 de metri de PiataVictoriei, cuprinde toate specialitatile medicale sichirurgicale, fiind singular, din acest punct de ve-dere, pe piata de profil din Romania.

Specialitatile medicale disponibile sunt:Alergologie si Imunologie Clinica Cardiologie Cardiologie pediatrica Dermato-venerologieDiabet zaharat, boli de nutritie si metabolismEndocrinologie/ andrologie EpidemiologieGastroenterologie Genetica medicalaHepatologie Medicina Interna Medicina de Urgenta NefrologieNeurologie OncologiePneumologie PediatrieReumatologieRecuperare, Medicina fizica si Balneofizioterapie

Avem dotarea necesarea pentru a aborda toatespecialitatile chirurgicale, Sanador detinand cel maibine dotat si perfomant bloc operator din sistemulmedical privat:

Obstetrica ginecologie cu maternitateChirurgie generala/ chirurgie oncologica/

chirurgie endocrinologicaChirurgie cardiovascularaChirurgie toracicaChirurgie pediatricaNeurochirurgieOftalmologieO.R.L. Ortopedie traumatologieUrologie/chirurgie urologica, inclusiv litotritie

In Sectia dde UUr-genta a spitalului func-tioneaza atat dispece-ratul si asistenta medi-cala de urgenta 24/24,cat si Compartimentulde Primiri urgenteadulti si copii, cu cir-cuite separate,. Sana-dor detine flota propriede ambulante disponi-bile 24 /24 (Call Cen-ter 021-9699) echipa-te la cele mai inaltestandarde, prin careasigura asistenta me-dicala de urgenta inBucuresti si judetulIlfov.

Sectia dde AAneste-zie TTerapie IIntensiva detine un rol crucial in siguran-ta actului medical chirurgical si este dotata pentru aface fata oricarei interventii chirurgicale.

Departamentul dde ccardiologie iinterventionaladin cadrul Spitalului Sanador este impartit in Labo-ratorul dde CCateterism ccardiac utilat cu angiograf

Siemens Artis zzee de ultima generatie (coronaro-grafii, angiografii, ventriculografii, angioplastii, che-moembolizari, flebografii etc.) si Laboratorul ddeElectrofiziologie (ablatii, implanturi, defibrilatoare,pacemaker).

Serviciul dde rrecuperare –– mmedicina ffizica dinstructura spitalului Sanador este structurat din maimulte compartimente: compartimentul de electro-terapie in care se aplica terapiile cu curenti de joa-sa, medie, si inalta frecventa, magnetoterapie, ter-apie cu ultrasunete /laser terapie , compartimentulde masaj, compartimentul de termoterapie, de hi-droterapie, de kinetoterapie.

Programarile pentru orice interventie din cadrulSpitalului Sanador se pot obtine la Call CCenter 0021-9699.


Arsurile solareCu toþii ºtim deja câte ceva despre riscurile expu-

nerii prelungite la soare sau la ore considerate mai pe-riculoase pentru organismul uman. Radiaþiile ultravio-lete solare pot determina înroºirea pielii, creºterea sen-sibilitãþii ei sau chiar apariþia edemului, a inflamaþieidureroase a pielii.

Este importantã mai ales prevenirea acestei pro-bleme cutanate, cunoaºterea riscului la care este ex-pus fiecare organism înainte de producerea acestorleziuni deloc de neglijat. Într-adevãr, existã posibilitãþide a ameliora suferinþa pielii dupã ce aceasta a fostarsã, dar în ultimul timp se cunoaºte faptul cã efectulnociv al acestor radiaþii este mult amplificat. În acelaºitimp, nu sunt mulþi aceia care efectueazã un examenmedical de evaluare pentru a stabili posibilele riscuriale organismului expus la acest factor de stres. Expu-nerile repetate ale pielii la soare au un efect cumulativ,astfel cã, în timp, pot duce la probleme cronice, fãrãefect la loþiunile rãcoritoare ºi hidratante necesare înstadiul acut. Pielea se poate decolora definitiv, îmbã-trâneºte prematur, îºi pierde elasticitatea ºi capãtãriduri rezistente la tratamentele cosmetice, fiind posi-bilã ºi apariþia cancerului cutanat.

Insola[iaÎn condiþii obiºnuite, organismul uman posedã me-

canisme naturale care îl ajutã sã se adapteze la cãl-durã. Aceasta se întâmplã prin conducerea cãldurii dincorp, prin intermediul vaselor circulatorii, spre piele,

pentru a fi eliminatã la exterior ºi prin evaporarea per-manentã a apei prin transpiraþie, dar ºi prin respiraþie,cu efect de rãcorire. La expuneri prelungite sau la tem-peraturi prea mari, mai ales când umiditatea atmosfe-ricã este prea mare ºi nu existã nici vânt, organismulnu se mai poate apãra. Insolaþia este una dintre pro-bleme grave care pot apãrea când organismul nu facefaþã excesului de cãldurã ambiantã.

Cum recunoaºtem insolaþia? Apare febrã mare,peste 390C, pielea este roºie ºi foarte uscatã, dureremare de cap, palpitaþii, hipertensiune sau hipotensiu-ne arterialã, chiar confuzie, delir; în cazuri grave potapãrea convulsii ºi comã.

Copiii mici, vârstnicii ºi persoanele cu problemecardiocirculatorii sunt printre cei mai expuºi. La fel ºicei care consumã mai mult alcool. Alcoolul producedeshidratare, iar persoanele cu risc de deshidratareau risc mare ºi de insolaþie.

Dacã simptomele sunt recunoscute rapid, persoa-na trebuie dusã imediat la umbrã ºi rãcoare ºi, în timpce se aºteaptã ajutorul medical, se încearcã scãdereatreptatã a temperaturii sale corporale, cu compresereci pe frunte, rãcorirea corpului cu curenþi de aer, ad-ministrarea de lichide dacã este conºtientã. Insolaþiapoate fi fatalã pentru persoanele cu risc mare cardio-vascular, dar poate fi prevenitã ºi controlatã.

Intoxica[iile alimentareOricine a avut uneori episoade de scaune nele-

gate, mai lichide, uneori însoþite de greaþã sau/ºi vãrsã-turi. Cauza este ingestia de alimente/apã contami-natã. Pot apãrea ºi dureri abdominale. De obicei, sem-nele apar în acelaºi timp la toþi membrii grupului careau consumat apa sau alimentele contaminate.

Deºi unele dintre aceste episoade pot sã se re-zolve uºor ºi rapid (de la câteva ore pânã la o zi) existãsituaþii urgente care pot duce la internare în secþiile deboli infectocontagioase. Multe dintre aceste episoadepot fi prevenite prin evitarea consumului de apã ºi ali-mente contaminate.

Homeopatia poate constitui un ajutor de nepreþuitîn problemele de sãnãtate estivalã. Omicã trusã de urgenþã poate rezolva ime-diat tulburãrile minore, dar ºi pe celemajore aflate în stadiul de debut.

Posibilitatea apariþiilor de alergii sauintoleranþe la alimente, viruºi, bacterii,paraziþi, medicamente sau produse igie-no-cosmetice poate fi prevenitã prin efec-tuarea unui consult de biorezonanþã PaulSchmidt. Depistarea blocajelor energe-tice poate fi urmatã de ºedinþe de armo-nizare ºi de prepararea unui tratamentindividualizat, care sã restabileascã echi-librul de reacþie ºi sã creascã imunitateageneralã ºi nespecificã a organismului.În fond, perioadele estivale ar trebui sãreprezinte o combinaþie idealã între rela-xarea fizicã ºi psihicã ºi recuperarea stã-rii de sãnãtate optime a organismului.

Clinica ScienceMed BucurestiBucuresti, B-dul Constantin

Brancoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 [email protected]

Clinica ScienceMed Buzau Buzau, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

[email protected] ªtiinþa în armonie cu natura

Urgen[ele legatede anotimpul cald


19

OBSTETRIC? - GINECOLOGIE


Ce suntfibroameleuterine?

Fibroamele uterinesunt tumori benignecare provin din uter.

Deºi sunt compusedin fibre musculare ne-tede, aceleaºi ca aleperetelui uterin (mio-metrul), ele sunt demulte ori mai densedecât miometrul.

Fibroamele uterinesunt de obicei rotundesau semirotunde caformã.

Fibroamele uterine sunt adesea descrise dupãpoziþia lor faþã de uter: (subseros, submucos, intra-mural).

Care sunt cauzele form/riifibromului uterin?În general nu se ºtie exact de ce femeile dez-

voltã aceste tumori. Anomaliile genetice, modificãrile în factorul de

creºtere, anomaliile vasculare (vase de sânge) potavea un rol în dezvoltarea de fibroame. De aseme-nea, istoricul familial este un factor-cheie, dar nuîntotdeauna femeile din aceeaºi familie dezvoltãfibrom uterin.

Rasa, de asemenea, pare sã aibã un rol. Fibromul uterin apare de obicei la vârsta 30 ºi

40 ani.Alþi factori pe care cercetãtorii i-au asociat cu un

risc crescut de dezvoltare a fibroamelor au în vedereapariþia menstruaþiei înainte de vârsta de 10 ani,consumul de alcool (în special bere), infecþii uterineºi tensiuni arteriale crescute (hipertensiune arteria-lã).

Estrogenul are tendinþa de a stimula creºtereafibromului, în multe cazuri.

În primul trimestru de sarcinã, pânã la 30% din-tre fibroame se vor mãri ºi apoi micºora dupã naº-tere. În general, fibroamele au tendinþa de a se mic-ºora dupã apariþia menopauzei.

Care sunt simptomelede fibrom uterin?Cele mai multe femei cu fibrom uterin nu au

simptome. Cu toate acestea, sângerãrile abundente( menstruaþie abundentã) constituie cel mai comunsimptom al prezenþei fibromului. În cazul în care tu-morile sunt aproape de mucoasa uterinã sau potinterfera cu fluxul de sânge la cãptuºealã, acesteapot provoca perioade grele, perioade dureroase,perioade prelungite sau spotting între douã mens-truaþii.

Fibroamele mari pot cauza: presiune;durere pelvianã;presiune frecventã asupra vezicii urinare sau

chiar obstrucþionare;presiune pe rect, cu dureri în timpul defe-

caþiei.

Care sunt riscurile de fibroame terine în timpul sarcinii?Fibroamele uterine sunt identificate la aproxi-

mativ 10% dintre femeile gravide. Unele studii auarãtat un risc crescut de complicaþii ale sarcinii înprezenþa fibroamelor, cum ar fi:

sângerarea în primul trimestru de sarcinã;schimbarea poziþiei fãtului (prezentare pel-

vianã); desprinderea de placentã;avortul spontan;încetinirea creºterii fãtului intrauterin;naºtere prematurã;inerþie în timpul travaliului;obstrucþia canalelor de naºtere;hemoragie postpartum.

De asemenea, fibroamele au fost asociate cu unrisc crescut de cezarianã.

Dimensiunea fibromului ºi localizarea sa pre-cisã la nivelul uterului sunt susceptibile de a fi fac-tori importanþi pentru stabilirea riscului ca un fibromsã provoace complicaþii obstetricale.

Dr. Majid Vahdani, medic specialistobstetric/-ginecologie

Centrul Medical Materno-Infantil Persepoliswww.persepolispediatrie.ro

- continuare în numãrul viitor

Ce trebuie s/ ]ti[i despre fibromul uterin



Cancerul de col uterin - inciden[/alarmant/ în România Cancerul de col uterin este o boalã gravã, care

afecteazã un numãr îngrijorãtor de mare de femei dinîntreaga lume. Dupã cancerul de sân ºi cel pulmonar,cancerul de col uterin ocupã locul trei în ceea cepriveºte mortalitatea prin cancer la femei. Pe planmondial, la fiecare douã minute o femeie moare dincauza cancerului de col uterin. În România, afecþiu-nea are o incidenþã cu atât mai alarmantã cu cât nu-mãrul de cazuri noi de cancer de col uterin într-un aneste de aproximativ 3400.

Gândiþi-vã ce consecinþe are aceastã incidenþãnu numai pentru femeile afectate, ci ºi pentru socie-tate în ansamblu. Mii de femei se confruntã zilnic cuaceastã boalã, femei printre care pot fi mamele, su-rorile, iubitele sau prietenele dumneavoastrã.

Screeningul citologicDin fericire însã cancerul de col uterin este o

boalã care poate fi tratatã ºi vindecatã dacã este de-pistatã în stadii incipiente. Este important de ºtiutcã riscul apariþiei cancerului de col uterin scade cu80% la femeile care sunt examinate regulat în ca-drul programelor de screening. Screeningul poatediagnostica leziuni precanceroase sau primele sem-ne ale cancerului de col uterin, permiþând astfel adop-tarea unui tratament prompt, care sã previnã dez-voltarea unui cancer invaziv. În timp ce screeningulsistematic poate permite depistarea leziunilor inci-piente, neglijarea controalelor periodice ºi prezenta-rea la consultaþii numai la apariþia simptomelor deboalã va face ca examinarea sã depisteze leziuni înstadii avansate, care vor necesita intervenþii chirur-gicale ample, radioterapie ºi/sau chimioterapie.

Se recomandã ca analizele sã fie efectuate pe-riodic, în urma consultaþiilor ginecologice care sta-bilesc ulterior ritmul cu care aceste investigaþii tre-buie repetate. Femeile tinere trebuie sã fie, de ase-menea, foarte precaute ºi sã ºtie cã nu sunt nici eleprotejate de cancerul de col uterin. Deºi atât inci-denþa cât ºi mortalitatea cauzatã de cancerul de coluterin variazã în funcþie de vârstã, boala afecteazãmulte femei tinere. Procentul cazurilor nou-diagnos-ticate la femei sub 45 de ani se cifreazã în jurul va-lorii de 30%, în unele state incidenþa cancerului decol uterin fiind în creºtere.

Testul PapanicolauTestul Papanicolau este parte obligatorie din

screeningul anual pentru depistarea cancerului decol uterin, prin care se pot diagnostica modificãrilebenigne, premaligne sau maligne ale colului uterin.

Testul Papanicolau constã în prelevarea de ce-lule de la nivelul colului uterin. Pacientele trebuie sãºtie cã aceasta este o procedurã medicalã neinva-zivã, care se realizeazã într-un mod simplu, rapid ºinedureros.

În plus, în timp ce nu este cunoscut niciun riscmedical asociat testului Papanicolau, neefectuareala timp a acestuia determinã riscuri multiple pentrupacientã.

Cine trebuie s/-]i fac/ testulConform American Cancer Society, recomanda-

rea generalã este ca primul test Papanicolau sã fiefãcut la 3 ani de la debutul vieþii sexuale, dar nu mai

Tehnica citologiei în mediul lichid - acurate[ecrescut/ ]i confort sporit pentru pacient/

Dr. Anca PopaMedic PrimarObstetric/-GinecologieCentrul Medical Medsanawww.medsana.ro

Boala care omoar/ o femeie la fiecare dou/ minute poate fi

depistat/ din timp prin intermediulscreeningului citologic.

Spre deosebire de citologiaconven[ional/, citologia în mediu

lichid aduce un plus de acurate[e îninterpretarea rezultatelor ]i un plus

de confort pentru paciente.

21



târziu de vârsta de 21 de ani. Ulterior, testele ar tre-bui sã fie anuale, cu douã excepþii: la 2 ani dacã tes-tul se efectueazã în mediul lichid ºi tot la 2 ani dacãpacienta are vârsta mai mare de 30 de ani ºi 3 testePAP consecutive sunt în limite normale. Cazurile încare testele Papanicolau nu mai sunt obligatorii sunturmãtoarele: histerectomie totalã pentru afecþiunibenigne ºi la o vârstã superioarã pragului de 70 deani, dacã 3 teste PAP consecutive au fost în limitenormale în ultimii 10 ani.

În România, ca urmare a incidenþei foarte maria bolii se recomandã ca screeningul sã fie efectuatanual.

Preg/tirea medical/ pentru efectuarea testului Papanicolau Este indicat ca, înainte de recoltare cu 48-72 de

ore, sã fie evitate: raporturile sexuale, lavajul vagi-nal, alte tratamente intravaginale (geluri, creme,contraceptive, dezinfectante, lubrifianþi) sau alte ma-nevre intravaginale (tampoane intravaginale, explo-rare vaginalã).

Perioada cea mai indicatã pentru recoltare esteîn afara perioadei menstruale, în perioada de mijloca ciclului menstrual, momentul cel mai potrivit fiindzilele a 10-a/a 20-a a ciclului menstrual. În cazulexistenþei unor infecþii bacteriene sau a altor condiþiiinflamatorii, specimenul recoltat poate fi declaratnesatisfãcãtor pentru evaluare.

Tehnica revolu[ionar/ a citologiei lichideDupã recoltare, celulele pot fi analizate prin teh-

nica convenþionalã sau prin tehnica citologiei în me-diu lichid. Deosebirile dintre cele douã metode suntatât în modul de lucru cât ºi în fidelitatea rezul-tatelor.

În cazul citologiei convenþionale, dupã recoltarecelulele prelevate sunt întinse pe o lamã microsco-picã, realizându-se frotiul. Pe lamã se descarcã doaraproximativ 20% dintre celulele recoltate.

În schimb, în cazul procedeului citologiei lichide,periuþa este descãrcatã în mediul lichid dupã recol-tare, iar frotiul este obþinut automat din sedimentulcelular. În mediul lichid sunt descãrcate 99% dintrecelulele recoltate.

Avantajele citologiei lichideRaportat la tehnica convenþionalã, prelucrarea

citologiei cervico-vaginale în mediu lichid aduce unplus de acurateþe în interpretarea rezultatelor.

Cel mai important avantaj al noii metode estescãderea numãrului de specimene nesatisfãcãtoarepentru evaluare, adicã a acelor probe a cãror exa-minare este imposibilã sau limitatã. Studiile aratãcã procentul de specimene nesatisfãcãtoare (cau-zate de sângerãri, infecþii sau de numãrul redus decelule descuamate) scade de la 10% la 2% în cazulutilizãrii procedeului citologiei în mediu lichid, faþãde citologia convenþionalã.

Ca urmare a acestei performanþe, riscul de a sesolicita o nouã prelevare scade. În plus, din acelaºirecipient se poate efectua ºi testul HPV, motiv pen-tru care pacienta nu trebuie sã revinã pentru o nouãrecoltare.

Metoda citologiei în mediu lichid permite utiliza-rea pentru analizare a 99% dintre celulele recoltate,spre deosebire de numai 20% în cazul tehnicii con-venþionale. Un beneficiu suplimentar al citologiei li-chide este prelucrarea automatã a probelor, proce-deu care face ca specimenele lichide sã fie maireprezentative. Reprezentativitatea semnificativ mã-ritã ºi prelucrarea automatã a probelor sunt ele-mente care contribuie la creºterea acurateþii rezul-tatelor.

Începând din aceastã lunã, la Centrul MedicalMedsana testele Papanicolau se pot efectua ºi printehnica citologiei în mediu lichid.


ONCOLOGIE

Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. Nu strategiile de marketing trebuie

sã recomande un asemenea produs, ci doar dovezile.Când avem în faþã situaþii care privesc viaþa ºi moar-tea, este mai bine sã utilizezi suplimente cu rezultatedocumentate ºi de la companii care îºi pot susþine afir-maþiile fãcute la adresa produselor pe care le au, cumateriale obþinute din cercetãri clinice, acceptate ºipublicate.

DAIWA PPharmaceutical CCo, LLtd., TTokyo, JJaponia,este o astfel de companie ºi puteþi fi convinºi cã, în ur-ma studiilor efectuate, Bio BBran // MMGN-33 AArabinoxilana dovedit cã poate stimula, mai puternic ºi mai eficientdecât probabil oricare alt produs, un sistem imunitarslãbit din cauza stresului, a alimentaþiei nesãnãtoase,a poluãrii ºi a altor factori care induc aceastã stare.

Ce este BioBran?Bio BBran 11000/MGN-33 AArabinoxilan, supliment nu-

tritiv natural ºi GMO free (nemodificat genetic), estebrevetat de pr. dr. Hiroaki Maeda - director de cercetareºi dezvoltare la Daiwa PPharmaceutical CCo, LLtd, ddinTokyo, Japonia,- ºi utilizat din 1990 în diverse þãri depe glob (SUA, Japonia, Germania, Anglia, Spania, Italiaetc.). Dr. Mamdooh Gohoneum, profesor de imunolo-gie la Drew, Universitatea de Medicinã ºi ªtiinte Me-dicale din Los Angeles, a realizat o mare parte din cer-cetarea privind rãspunsul imunologic al organismuluipentru suplimentul BioBran. El afirmã despre BioBrancã este cel mai puternic imunomodulator cu care alucrat în ultimii 20 de ani.

Arabinoxylanul eeste oo ffibrã aactivã ddieteticã, eesteextrasã ddin ttãrâþa dde oorez, pprin hhidrolizã pparþialã eenzi-maticã, pproducând ffracþiuni mmoleculare pparþial ssolubilecare ppot ffi aabsorbite ddin iintestine îîntr-oo ccantitate ssem-nificativã cca mmodulator llimfocitar. Hidroliza este efectu-atã cu un extract din ciuperca schiitake, utilizatã înJaponia la tratamentul cancerului. Cu toate cã en-zimele ciupercii Shitake sunt utilizate în procesul de fa-bricare pentru hidrolizã, nu eexistã nniciun cconþinut ddeciuperci mmãsurabil îîn pprodusul ffinal, aastfel ccã aafecþiu-nile ccu iintoleranþã lla cciuperci nnu aau nniciun ffel rreacþienegativã lla aaceasta.

Efectul BioBran asupra organismuluiAtunci când organismul este slãbit sau într-o stare

de boalã, sistemul imunitar poate deveni suprasolici-tat, iar activitatea celulelor imune poate deveni anevo-ioasã. Cercetãrile au dovedit ca BioBran/MGN-3 Arabi-noxilan poate ajuta în mod considerabil la refacereamecanismului natural de distrugere a celulelor tumo-rale ºi la o creºtere puternicã a sistemului imunitar, ast-fel:

creºte semnificativ ººi rrapid aactivitatea limfo-citelor, celulelor NNK (Natural Killer cells, celule care dis-trug celulele canceroase) cu aproape 300%, dar ºi acti-vitatea celulelor BB ((produc aanticorpi) ccu 2200% ººi TT ((dis-trug ccelulele ccanceroase) cu 150%,

stimuleazã creºterea pproducþiei dde ccitokinenaturale precum Interferonii, IInterleukinele, FFactorii ddeNecrozare aa TTumorilor ((TNF) ,

induce creºterea Apoptozei ºi a calitãþii vieþii(QOL).

Produsul BioBran 11000, în cei 220 aani dde uutilizareºi având o serie întreagã de studii care îl susþin(www.chemomed.ro, wwww.daiwa-ppharm.com,www.jafra.gr.jp., wwww.biobran.org,www.dhdeurope.sk.), ºi-a dovedit avantajele utilizãrii.

Indica[ii:Adjuvant în terapia medicamentoasã a cance-

rului, indiferent de stadiu, inclusiv leucemie (cancer desân, prostatã, plãmân, colon, stomac, pancreas, rectal,vezicã etc.);

Recomandat înainte, în timpul ºi dupã perioadacurelor radio ºi chimioterapice (le îmbunãtãþeºte rezul-tatele, le reduce efectele negative);

Hepatita B ºi C (ciroza, cancer hepatic); Diabet (noninsulino dependent);Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice);Tabagism, etilism, persoane cu deficite imuni-

tare, SIDA, reumatism cronic etc.;Persoane care provin din familii cu antecedente

neoplazice.

Beneficii:Puternic imunomodulator;Reduce în mod real efectele negative ale trata-

mentului chimioterapic ºi radioterapic;Efect rapid (la câteva zile de la administrare);Îmbunãtãþeºte cu adevãrat calitatea vieþii

(QOL);Efect antioxidant ºi antiinflamator;Uºor de administrat (pudrã solubilã sau ta-

blete);Natural ºi GMO free (nemodificat genetic) indi-

cat ºi vegetarienilor;

CANCERUL a mai pierdut un pas!

Bio Bran/MGN-3 Arabinoxilan, probabil cel mai puternic imunomodulator NATURAL

]i GMO free (nemodificat genetic)

23

ONCOLOGIE


Fãrã efecte secundare, nontoxic, indicat ºi pen-tru copii;

Nu interfereazã negativ cu alte tratamente me-dicamentoase sau fitoterapice;

Nu necesitã regim alimentar special;Susþinut de studii efectuate ºi publicate în Japo-

nia, SUA ºi Europa;Calitate demonstratã în timp, utilizat cu succes

de peste 20 ani la nivel mondial.Înregistrat ºi în România

M?RTURII ÎN URMA UTILIZ?RII BIOBRAN

Cancer de colon, pulmonar ]i sânSunt din Tecuci ºi doresc sã împãrtãºesc celor

care au nevoie, despre binefacerile miraculosului BioBran. În iulie 2010 am fost diagnosticatã cu un cancerde colon plus metastaze pulmonare ºi la sân. Tumoradin colon mãsura 7,3 cm. Am început imediat trata-mentul recomandat de medici: radioterapie ºi chimio-terapie. În acelaºi timp am început sã iau ºi Bio Branavând confirmarea unui medic oncolog cã pot sã facasta. Tratamentul oncologic a durat cinci sãptãmâni,iar eu am putut sã-l suport uºor. Bio Bran iau în conti-nuare ºi mã simt bine.Tumora mea din colon a scãzutcu 3 cm, nu mai sunt propusã pentru operaþie. Mã simtbine ºi cred ca Bio Bran-ul mã ajutã.

Cancer la sân ]i plãmâniMã numesc P.E am 61 de ani ºi sunt din Calafat.

Acum ºase ani am fost diagnosticatã cu cancer la sângradul 3. Am fost operatã dar dupã cinci ani de la ope-raþie boala a recidivat. Ma simþeam foarte rãu, nu maiaveam poftã de mâncare, putere ºi nici poftã de viaþã.Nu puteam sã fac nici un efort deoarece oboseamfoarte tare.

În urma analizelor ºi tomografului am fost diagnos-ticatã cu noduli metastazici intercostali, subclaviculariºi la plãmâni. Medicul nu le-a dat copiilor prea multesperanþe, urmând sã rãmân în spital pentru tratamen-tul cu chimioterapie, dar am cautat ºi soluþii alternativecu chimioterapia descoperind astfel BIO BRAN 1000

Sunând la numãrul postat pe site am obþinut maimulte informaþii de la compania Chemomed despremodul în care acþioneazã BIO BRAN ºi astfel am hotã-rât sã îl achiziþionãm. Dupã câteva luni de chimiote-rapie în paralel cu BIO BRAN m-am simþit din ce în cemai bine iar rezultatul analizelor mi-a dat ºi mai multesperanþe. Starea mea începuse sã se îmbunãtãþeascãputând astfel sã fac scurte plimbãri ºi reuºind chiar sãajung la greutatea pe care o aveam de obicei.

Astãzi, la un an de la urmarea tratamentului dechimioterapie împreunã cu BIO BRAN 1000, rezulta-tele analizelor au fost uimitoare, nodulii gãsiþi acum unan au dispãrut complet. Fiind foarte mulþumitã de re-zultatele acþiunii BIO BRAN-ului m-am decis sã îl iau încontinuare deoarece mã ajutã sã mã simt foarte bine.

Cancer ovarianMã numesc M.T. sunt din Deva, am 61ani ºi în 9

martie am fãcut trei ani de la operaþie. Cu trei aniînainte mi s-a pus diagnosticul de neoplasm ovarianbilateral, apoi puþin mai târziu s-a completat cu stadiul3. Aceste zile au fost cele mai cumplite zile din viaþamea. Deci, am fost operatã, apoi am fãcut chimiote-rapia cu taxol ºi carbo, medicamente cu multe efectesecundare.

Încã de la aflarea diagnosticului, copiii mei au cãu-tat pe internet sã afle totul, sau cât mai multe despreaceastã boalã. Am avut avantajul ca unul este medic ºiamândoi ºtiu câteva limbi strãine ºi în plus am vorbitdeschis despre cum sã încerc sã lupt cu boala. Aºa amaflat de existenþa BIO BRAN 1000 / MGN3-lui, pe carel-am cumpãrat la început din Canada, apoi din Angliaºi acum din România, produs care m-a însoþit de la în-ceperea chimioterapiei pânã azi. Consider cã în totacest timp faptul cã m-am simþit relativ bine, cã mi-amputut continua activitatea, ca în toþi aceºti ani am avutun marker în valorile normale s-a datorat în moddeosebit BIO BRAN-ului.

Accesând www.chemomed.ro veþi putea citi cartea,,BioBran ººi llupta ppentru ccreºterea ssistemului iimunitar.Imunomodulaþia ººi bbeneficiile ssale ppentru bbolnavii ddecancer” ºi viziona filmul ,,Arabinoxilan ((BioBran) ººi iimu-nitatea uumanã”, precum ºi alte studii efectuate cuBioBran.

Ofertã valabilã pânã la 31 mai 2011în limita stocului

Puteþi aachiziþiona BBioBran 11000 ((250) din ffarmacii, iinclusiv ddin ffarmaciile DDONA

sau CCONTACTAÞI IIMPORTATORUL!

ªansa uunui nnou îînceput!

Achiziþionând uun ppachet dde tratament sstandard dde 44 ccutii

Bio BBran 11000, vveþi pplãti ddoar 33 ccutii.

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitaþi: www.chemomed.ro; www.daiwa-pharm.com;www.jafra.gr.jp; www.dhdeurope.sk; www.biobran.org

24

AYURVEDA


Asistãm în ultima vreme la o ”accelerare” a ritmu-lui nostru de viaþã, timpul pare a se comprimadin ce în ce mai mult, nu mai avem timp decât

pentru activitatea profesionalã, iar atmosfera caldã acãminului trece pentru mulþi dintre noi pe un plan se-cund. Suprasolicitãrile cotidiene, grijile de zi cu zi, ali-mentaþia neregulatã ºi neadecvatã, odihna insuficien-tã, petrecerea unor perioade lungi de timp în faþa cal-culatorului etc., fac ca organismul sã facã faþã din ceîn ce mai greu tuturor acestor ”agresiuni”. Acumulareazilnicã a stresului are consecinþe pe termen lung asupraorganismului nostru.

Un regim de viaþã cât de cât echilibrat ne poateajuta foarte mult în pãstrarea capacitãþilor organismu-lui în faþa tuturor provocãrilor. Acestui regim i se poateasocia folosirea unor plante medicinale, ca suplimen-te alimentare, care sã contribuie la rândul lor la toni-fierea, revigorarea ºi optimizarea activitãþii întreguluiorganism, precum ºi de a evita administrarea (uneorichiar autoadministrarea) unor medicamente de sin-tezã care ”ajutã” la suportarea mai uºoarã a stresului.

Supliment alimentar natural 100%, sursã vege-talã de proteine care furnizeazã organismului toþi ami-noacizii esenþiali, Spirulina SStar, este un produs unicce reuneºte proprietãþile deosebite ale algei SpirulinaPlatensis ºi ale plantei Withania SSomnifera.

Spirulina pplatensis – este o algã microscopica deculoare verde-albastrã, ce se dezvoltã în unele lacurialcaline din regiunile tropicale ºi subtropicale. Estecea mai bogatã sursã naturalã de proteine uºor dige-rabile, care furnizeazã organismului toþi aminoaciziiesenþiali ºi neesenþiali, betacaroten, minerale (Ca, Na,K, Fe), oligoelemente (Mg, Zn, Cu, Mn, Co, Se), vita-mine (complexul B). Datoritã conþinutului bogat în prin-cipii bioactive, Spirulina are acþiuni ºi efecte deose-bite: reglarea funcþiilor organice, stimularea sintezeihormonale (corticosuprarenalieni, tiroidieni), a insu-linei. Are ºi un efect radioprotectiv ºi reparator al dau-nelor induse de terapia antitumoralã.

Exercitã o remarcabilã acþiune detoxifiantã, purifi-catoare, antibacterianã ºi antiviralã, stimuleazã sis-temul imunitar ºi creºte rezistenþa organismului la in-fecþii, stimuleazã creºterea, intervine în întârzierea di-verselor afecþiuni ce apar odatã cu înaintarea în vârs-tã, reduce apetitul alimentar contribuind în acest fel lacontrolul greutãþii, ajutã la menþinerea glicemiei în li-mite normale, la creºterea performanþelor sportive ºi

nu în ultimul rândeste o sursã natu-ralã bogatã în pro-teinele de care or-ganismul are atâtanevoie.

Acest produseste recomandatcopiilor aflaþi încreºtere, persoa-nelor care depunun efort fizic ºi intelectual intens, sportivilor, persoa-nelor care au imunitatea organismului scãzutã, per-soanelor care doresc sã scadã în greutate ºi persoa-nelor în vârstã.

Se recomandã în mod special prudenþã în utili-zarea de cãtre femeile însãrcinate ori care alãpteazãºi, din cauza conþinutului foarte ridicat de proteine, decãtre persoanele suferinde de fenilcetonurie. În cazuldepãºirii dozelor recomandate, efectele nedorite cepot apãrea în urma detoxifierii bruºte a organismuluisunt tulburãrile gastro-intestinale ºi durerile de cap.

Toate produsele firmei STAR IINTERNATIONALMED sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde interna-þionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PRODUSELE SSE GGÃSESC ÎÎN TTOATE FFARMACIILE ªªIUNITÃÞILE PPLAFAR DDIN BBUCUREªTI ªªI DDIN ÞÞARÃ

SAU ÎÎN MMAGAZINUL PPROPRIU DDIN BBD. CCAROL II NNR. 446(VIS-AA-VVIS DDE BBISERICA AARMENEASCÃ)

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

SPIRULINA STARnu doar un remediu,

ci ]i un mare beneficiu pentru organism

25

TERAPII COMPLEMENTARE


igestia este un proces fiziologic complex, caretransformã alimentele ingerate în componen-te asimilabile cu specificitate imunologicã mi-nimalã, ce se absorb, în mare parte, la nivelul

duodenului ºi jejunului.Intervenþia etajatã ºi etapizatã a enzimelor diges-

tive începe de la nivelul cavitãþii bucale ºi continuã pesegmentele urmãtoare, într-o ordine fiziologicã desã-vârºitã, ducând la bun sfârºit dezagregarea celor 3clase de surse calorice: hidrocarbonate, proteine ºilipide, pânã la nivelul elementelor asimilabile.

La nivelul duodenului, peste secreþiile intestinuluisubþire se depun secreþiile pancreasului, precum ºiconþinutul de sãruri biliare din vezica biliarã.

Orice perturbaþie apãrutã în dinamica secreþiilordigestive induce apariþia unor sindroame corespunzã-toare segmentelor afectate.

Astfel, hiperactivitatea secreþiei gastrice, însoþitãde creºterea aciditãþii pe fondul unor factori favori-zanþi, poate produce ulcer gastroduodenal.

Preventiv se administreazã câte un comprimat deBiodigest ºi/sau Ulcoveg la 8 ore, iar în cazul trata-mentului curativ se administreazã câte 2 comprimatela 8 ore.

Vezica leneºã (hipokineticã) se poate instala lavârste tinere, mai ales la femei dupã prima sarcinã, iaralteori secundar hepatitei de tip B.

Clinic se manifestã cu distensie abdominalã, gustamar în gurã, flatulenþã. Se trateazã cu Cicobil sauNormobil câte 1-2 comprimate de 3 ori pe zi.

Se recomandã, de asemenea, administrarea deCãrbune MMedicinal ((ME-DOCARB) câte 1-2 com-primate la 6 ore.

Vezica spasticã hi-perkineticã se instaleazãla pacienþii aflaþi substres continuu sau cu ac-tivitãþi stresante, la ceicu anomalii anatomice(vezicã cudatã, vezicãseptatã etc.). Clinic semanifestã prin discon-

fort hipocondru drept, cu iradiere în scapula dreaptã.Se administreazã Spasmolin câte 1-2 comprimate de3 ori pe zi, Calmoplantin 1-2 comprimate seara la cul-care ºi Antistres câte 1-3 comprimate pe zi.

Sindromul diareic acut poate fi produs de o multi-tudine de cauze, de la etiologia virobacterianã pânã lacauze ce þin de disfuncþii grave ale organismului (hiper-tiroidie, insuficienþã renalã cronicã, boala neoplazicãetc.).

Prin diagnostic diferenþial se ajunge la identifica-rea cauzei sindromului diareic acut.

În cazul diareei acute cu substrat funcþional se re-comandã Bioent sau Estivalplant PPlus, câte 1-2 com-primate de 3 ori pe zi.

Constipaþia cronicã neraportatã la anomalii ana-tomice (megadoligocolon sau obstacole tumorale -neoplasmul de sigmoid) se trateazã cu Laximus câte3-5 comprimate pe zi în funcþie de gravitatea afecþiu-nii.

Colonul iritabil poate fi considerat un rãspuns alsegmentului digestiv (colonul) la factorii de stres agre-sivi. Tabloul clinic este polimorf, de la simple dureri ab-dominale la tulburãri de tranzit, uneori diaree, alteoriconstipaþie. Poate fi însoþit ºi de tenesme, meteorismabdominal, flatulenþã.

De subliniat, cã aceste manifestãri clinice pot aco-peri afecþiuni grave, neoplasm de colon sigmoid, rectetc.

Examinarea clinicã ºi paraclinicã amãnunþitã ex-clud cauzele organice, rãmânând numai cele funcþio-nale.

Tratamentul constã în administrarea de ProdigestPlus câte 2 comprimate de 2 ori pe zi, Normobil 1-2comprimate de 3 ori pe zi în cazul unei disfuncþii hipo-tonice biliare, Bioent 3-6 comprimate pe zi, Antistres1-3 comprimate pe zi, iar seara la culcare Calmo-plantin 1-2 comprimate.

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta Farmacist Mioara Duvlea,

Farmacia Afina:0744 622 587

D

Mic ghid defitoterapie digestiv/

Dr. Sorin GodeanuLaboratoarele Elidor

www.elidor.ro Telefon: 021.335.95.63


Scurt iistoric: Radioactivitatea naturalã a fostdescoperitã în 1896 de Antoine Henri Becquerel,care studia fluorescenþa ºi fosforescenþa compuºilorexpuºi la luminã puternicã, studiul fiind fãcut în spe-cial pe uraniu. În anul 1898, soþii Marie ºi PierreCurie au descoperit poloniul ºi radiul, douã elemen-te cu radioactivitate mult mai puternicã decât a ura-niului. Legile generale ale radioactivitãþii au fost ela-borate de Ernest Rutherford ºi Frederick Soddy în1903. Radioactivitatea artificialã a fost descoperitãde soþii Iréne ºi Frédéric Joliot-Curie în 1934.

Prezenþa ºi severitatea efectelor radiaþiilor de-pind de cantitatea de energie absorbitã de þesutuliradiat.

Efectele radiaþiilor pot fi:Somatice: prin care sunt afectate numai ce-

lulele obiºnuite ale persoanei iradiate, Ereditare: atunci când distrugerile sunt în re-

laþie cu afectarea spermatozoizilor ºi ovocitelor,efecte care se pot transmite ºi urmaºilor persoaneiiradiate

Radiaþiile de intensitate mare provoacã leziunigrave la nivelul epidermei, deterioreazã sistemul ner-vos central, mãduva osoasã ºi aparatul digestiv. Înplus, duce la prãbuºirea sistemului imunitar. Încã dela primele expuneri la radiaþii apar simptome ca:greþuri, vomã, hemoragii interne; toate acestea suntcauzate de degradarea ºi în final moartea celulelororganismului.

Dacã iradierea a fost de intensitate medie, ce-lulele supravieþuiesc, dar în schimb apar modificãrila nivelul ADN-ului lor, fapt care poate conduce laapariþia diferitelor forme de cancer chiar ºi dupãzeci de ani de la expunerea la radiaþii.

Impactul unor doze mici de radiaþii poate ducela apariþia afecþiunilor cardiovasculare, cataracte,pânã la dereglarea sistemului nervos central.

Nu toate persoanele reacþioneazã la fel în faþaradiaþiilor, vârsta având ºi ea un rol foarte impor-tant. Unii dintre noi suntem mai sensibili, alþii mai ra-diorezistenþi. Astfel, în timpul dezvoltãrii intrauteri-ne, pot apãrea malformaþii importante, copiii având

posibilitatea sã dezvolte diferite tipuri de cancer întimp. În schimb, la persoanele în vârstã, capacitateade apãrare ºi de reapãrare a leziunilor celulare suntmult mai scãzute decât la persoanele tinere.

Pentru a va veni în ajutor, LABORATOARELE ME-DICA va PROpun:

PHYTOCOMPLEX RADIOPROTECT

Prin compoziþia bogatã în iod, algin, S.O.D (su-peroxid dismutaza), proteine, aminoacizi esenþiali,lipide acizi graºi, carbohidraþi, sãruri minerale ºi oli-goelemente: K, Mg, Ca, Cu, Fe, Si, P, S, Mn, factoride creºtere, hormoni, enzime, produsul susþinebuna funcþionare a glandei tiroide, are rol antitoxicprin facilitarea eliminãrii metalelor grele, toxinelor ºiradionuclizilor, inhibã dezvoltarea anarhicã celularã;prezintã proprietãþi imunomodulatoare, antiinflama-toare; antioxidante; dermoregeneratoare.

CREMA CU PROPOLIS, ALOE VERA & C?TIN? Asocierea extractelor naturale de propolis, Aloe

vera ºi Cãtinã conferã cremei excelente proprietãþicicatrizante, antioxidante, antiseptice, analgezice,antivirale, antibacteriene ºi vitaminizante, putând fiutilizatã cu succes în refacerea epidermei; acþio-neazã ca un filtru de protecþie împotriva radiaþiilor.

Produsele prezentate mai sus sunt disponibileîn farmacii ºi plafare.

Pentru mai multe detalii]i comenzi suna[i la

num/rul 021.351.47.77 oriaccesa[i site-urile noastre:

www.medicalab.ro ]iwww.pronaturashop.ro !

Phytoprotec[ie

Cu to[ii suntem supu]i concomitent ac[iunii diverselor tipuri de radia[ii care ne pot provoca afec[iuni grave.

TERAPII COMPLEMENTARE

28

UNIT?{I MEDICALE


Clinici medicale

MATE FIN MEDICAL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20,sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52;021.310.17.52;[email protected]

SCINTIGRAFIE Scintigrafie tiroidãScintigrafie renalã Scintigrafie pulmonarãScintigrafie osoasãScintigrafie cu mibiScintigrafie cu hematiimarcate, hemoragiigastrointestinale, MugaScintigrafie glande salvareScintigrafie diverticul MeckelScintigrafie celebralãECOGRAFIEEcografii uzuale

Ecografie mamarã, pãrþi moi,

pediatricã, sarcinã,

transvaginal

GRAL MEDICAL

Str. Traian Popovici (fostaUnitãþii) nr. 79-91, sector 3,BucureºtiTel./Fax: 021/323.00.00 (02)Mobil: [email protected]

Consultaþii ºi investigaþii despecialitateAnalize medicale delaborator

Imagisticã medicalã

(radiologie, CT, RMN,

mamografie)

Radiologie dentarã

Abonamente de sãnãtate

Medicina muncii

Spitalizare de zi (Dializã,

Litotriþie, Tratamentul

Pintenilor Calcaneeni,

Tratamentul Rãnilor

Deschise, Radioterapie ºi

Chimioterapie)

CENTRUL MEDICAL MATEI BASARAB

Str. Matei Basarab nr. 45,sector 3, BucureºtiTel: 021 302,94,34

Analize de laboratorEcografieMorfologie fetalãObstetricã-ginecologiePneumologie/SomnologieNeurologieEndocrinologieCardiologie/Medicinã internãORLDermatologieAcupuncturãStomatologieMedicina muncii

CENTRELE MEDICALE PULS

www.PULSMEDICA.roStr. Tunari, nr. 37tel: 212.40.400745.12.99.440723.180.968Str. Teiul Doamnei, nr. 2 tel: 242.13.760745.12.99.550723.180.969Str. Turda, nr. 127tel: 224.01.870741.20.99.650723.180.979

Specialitati medicale:- Alergologie; - Chirurgie- Cardiologie; - Dermatologie- Endocrinologie- Gastroenterologie;- Medicina interna;- Medicina de familie;- Medicina muncii;- Neurologie; - Nefrologie;- Orl- Audiometrie;- Oftalmologie- Obstetrica-Ginecologie - Oncologie - Ortopedie- Pediatrie - Pneumologie- Psihiatrie - Psihologie- Reumatologie - Urologie

SOS MEDICAL GRUPStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti Tel: 021 / 212.13.43 Fax: 021 / 212.14.59 E-mail: [email protected] Web: www.sos-medical.net Alergologie, Cardiologie Dermatologie, Diabet ºinutriþie, Endocrinologie

ºi disfuncþii sexualePsihoterapie Neurologie Oftalmologie, Ortopedie Urologie, Ginecologie Psihiatrie, Psihologie Pediatrie -Homeopatie copiiGedicinã generalãMedicinã internãMedicinã de familie

CENTRUL MEDICAL DR TIRON

Str. ªtirbei Vodã, nr. 94, sector 1, Bucureºtitel 313.50.93; fax 313.50.24;[email protected]

Analizã mineralã tisularãOrtopediePosturologieOzonoterapieOsteopatieAcupuncturãMedicinã generalã

•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie

• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie

generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.

Centrele MedicaleHIPERDIA

ªI PROLIFE

•Str. Ritmului, nr.2, sector 2

Tel./Fax: 021. 250.67.85,

021.250. 73.20

[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]

•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]

29

UNIT?{I MEDICALE


CLINICA INTRO MED Bd. Ferdinand I, nr. 31, et. 1,sector 2, BucureºtiTelefon: (021) 252 55 58;(031) 805 62 95Fax: (021) 252 55 59e-mail: [email protected]: www.intromed.ro

•medicinã internã, •cardiologie,•pediatrie, •endocrinologie, •dermatologie (inclusiv laser CO2), •obstetricã-ginecologie, •fizioterapie•Ecografie: abdomen, cord,vase, tiroidã, sân, transvaginalã, sarcinã, 4D, Doppler color

MEDISYSTEM CENTRU MEDICAL

BucurestiBd. Timisoara, nr. 17A, sector 6Tel: 021 440.30.91/440.30.92Cardiologie, dermatologie,ecografie, ginecologie, labo-rator analize medicale, medi-cina muncii, medicina gener-ala, medicina interna, neu-rologie, oftalmologie, ORL.

CENTRUL MEDICAL LOTUS MEDICA

Sos. Olteniþei, nr.105, bloc

intec, et.2, sector 4

332.31.41, 332.27.89,

332.63.75, 332.63.75

[email protected]

stomatologie

radiologie

analize de laborator

medicina muncii

balneofizioterapie

cabinete de specialitate

cardiologie

chirurgie

dermatologie-venerologie

ecografie

gastroenterologie

medicinã internã

nefrologie

neurologie

obstetricã-ginecologie

oftalmologie

orl

psihiatrie

psihologi

reumatologie

Investigaþii medicale LIL MED CLINICA MEDICALA

Bucuresti, Suzana nr. 7, corp1, sector 5 Telefon: (021) 420.60.55Fax: (021) [email protected]

Laborator de analize medicale (hematologie, coag-ulare, imunohematologie, imunolo-gie, biochimie, microbiologie,parazitologie, citologie: examen Babes Papanicolau)Recoltare probe de sangeRecoltare probe de microbiologie: Exudat faringian, Exudat lingual, Exudat nazal, Sputa,Urocultura, Sediment urinar,Coprocultura, Examen coproparazitologicRadiologie – imagistica medicala•Ecografii: abdominala, parti moi,obstretica–ginecologie, vasculara doppler

Medicinã de urgenþã

AMBULANÞA SOSStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti 021.97610722 333 0000744 323 0000788 787 000 [email protected] Web: www.sos-medical.net

SALVAREA PULS tel: 021.97330749.973.9730720.973.973

UrgenteTratamenteAnalize la domiciliuTransport medicalizatECG; Ecografii

CCeennttrruull ddee eesstteettiiccãã ººii îînnffrruummuusseeþþaarreeStr. Aaron Florian, nr. 4,

sector 2, BucureºtiTel: 021-318.65.70

021-318.65.71Fax: 021-318.65.77

Web: www.dermalogic.roEmail: [email protected]

•Tratamente faciale••Machiaj permanent•

•Lifting facial nonchirurgical•

•Epilare definitivã•

30

UNIT?{I MEDICALE


Chirurgie esteticã

Ginecologie

GYNECOLANDStr. Gramont nr. 7 (Piata Regina Maria - Rond Cosbuc), Sector 4,Bucuresti.Telefon / Fax: 021 337 2953; 021 336 43 73Email: [email protected]

Interventii Chirurgicale: oper-atii genitale, operatii pe san(senologice)Consultatii obstretica ginecologie

Oftalmologie

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro

•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,

Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, BiomicroscopieSpeculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, deGlaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.76

0723 626 [email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

CEDRU - SAN Sos. Stefan Cel Mare, nr. 240, bl. 59A, et. 1, ap. 4, sector 2Tel: 021 619 1117, 021 619 [email protected]

Recuperare medicalã, medicinã fizicã ºi balneologie

MICK-MED Str. Prof. Georgescu, nr. 23,sector 4Tel:021 327 [email protected]

Recuperare, medicinã fizicã ºi balneologie, medicinã naturistã

DUO CENTRUL MEDICAL PROFESIONAL

Strada Pitar Mos nr 29,interfon 11 c, Sector 1,Bucuresti Tel:0723425634; 3105657;0767571355 www.medicalduo.ro

Str. Comana nr. 50, sector1, - Bucureti Telefon: 031.711.15.20;031.711.15.21/0733.072.909;0733.072.919 E-mail:[email protected] Servicii de investigaii imag-istice: Radiologie digitaliza-ta, Tomografie computeriza-ta- CT, Rezonantä magneti-ca- RM, Mamografie digita-lizata, Osteodensitometrie,Echografie

Bd. Ferdinand nr. 141, sector 2, Bucureºti Telefon: 031.711.15.15/0733.072.910;0733.072.920 E-mail:[email protected] Peste 30 de specialitätimedicochirurgicale, dotatcu bloc operator - ATI pen-tru chirurgie de zi, un cabi-net oftalmologic avant-gardist si multe alte puncteforte. Toate dotä rile adap-tate standardeloreuropene.

Str. Ciresului nr. 1, sector 2- Bucureti Telefon: 021.326.27.41 E-mail:[email protected] Acreditare ISO.Puncte forte:biologia moleculara, incar-carea cantitativa pentruvirusul hepatic B si C, HIV siHPV.

Calea Calarasilor nr. 88, sector 3 - Bucureti Telefon: 021.321.53.10 E-maiL:[email protected] Servicii de kinetoterapie,fizioterapie, masaj, refle-xoterapie i acupunturä,oferite pentru recuperäriaLe unor päri aLe corpuluiuman afectate de boalã ºitraumatis me. Asiguräm gimnasticä recu-peratorie pentru copii,adulþi sportivi.

wwwwww..CCeennttrruullMMeeddiiccaallFFooccuuss..rroo

EXEMPLAR 131 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · ochiului, cristalinul, îºi pierde...

Documents

Transcript of EXEMPLAR 131 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · ochiului, cristalinul, îºi pierde...