PROIECT PENTRU EXAMENUL DE

CALIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

DOMENIU: MecanicCALIFICARE: Lacatus mecanic prestari servicii

TEMA:

EXECUTIA OBIECTELOR DE UZ GOSPODARESC

1

Argument….………………………………………………………….3

Capitolul 1Caracteristicile constructiilor metalice.……………………………….….4Conditii de utilizare a constructiilor metalice….…………………….…..4Clasificarea confectiilor metalice……………….……………………......5Obiecte de uz gospodaresc……………………………………………….Asamblari si organe de asamblare…………….……………………........6Tehnologia asamblarii subansamblurilor……….…………………….….7

Capitolul 2Asamblari nedemontabile…………………………………….……….....8 Asamblari prin nituire……………………………………………..….….9Asamblari prin sudare…………………………………………………..13Asamblari prin lipire……………………………………………………18

Capitolul 3Asamblari nedemontabile………………………………………………23Asamblari cu filet……………………………………………………….24Asamblari prin pene…………………………………………………….25Asamblari prin caneluri…………………………………………………25

Capitolul 4Norme de tehnica securitatii muncii……………………………………28Anexe…………………………………………………………………...30

2

Activitatile gospodaresti sunt numeroase si variate, si de aceea gama de obiecte si scule de uz gospodaresc este practic nelimitata.

Tendinta ultimilor ani este sa se inlocuiasca materialele metalice ca materiale de baza, mai ales in cazul confectiilor metalice care nu sunt supuse la eforturi dinamice mari. Tehnologii de ultima ora promoveaza materiale usoare, cu proprietati asemanatoare otelului, care vor lua locul acestuia. Materialele plastice au, de asemenea, o mare raspandire in absolute toate ramurile industriei.

Totusi, materialele metalice continua sa fie utilizate chiar si in cazul sculelor si obiectelor de uz gospodaresc. Confectiile metalice prezinta urmatoarele avantaje; -Sunt mai usoare, deoarece rezistentele admisibile ale otelului sunt mult mai mari decat ale celorlalte materiale de constructie . Aceasta face ca piesele de otel sa aibe dimensiuni si greutati mai mici decat piesele din alte materiale destinate acelorasi solicitari -Durata de utilizare a confectiilor metalice este foarte mare; -Volumul manoperei de executie si de montaj este redus. Prin uniformizarea detaliilor si prin folosirea unor forme constructive simple se poate ajunge la un consum si mai redus de manopera. -Materialul confectiilor metalice se recupereaza dupa montarea acestora, prin retopire sau chiar refolosire

Prezentul proiect contine diferite metode de asamblare a confectiilor metalice, grupate pe capitole: capitolul 1 cuprinde cateva consideratii in legatura cu confectiile metalice, capitolul 2 trateaza asamblarile nedemontabile utilizate pentru realizarea obiectelor de uz gospodaresc si a constructiilor metalice in general, capitolul 3 descrie metodele de asamblare demontabila, iar capitolul 4, norme de tehnica securitatii muncii la asamblare; in anexe sunt incluse imagini ale diferitelor obiecte de uz gospodaresc.

CAPITOLUL 13

Materialele de constructie uzuale sunt; lemnul, otelul, zidaria de caramida sau de piatra, betonul cu sau fara armate etc. Fiecare material este folosit la tipul de constructie corespunzator caracteristicilor sale. Aceste caracteristici sunt de doua feluri si anume; -Catacteristici care privesc materialul propriu-zis (omogenitatea, proprietatile mecanice, comportarea in timp, la transport si la prelucrare) -Caracteristici care privesc executarea constructiei (tehnica de executie, comportarea in exploatare, estetica). Privit din punct de vedere al acestor caracteristici, otelul prezinta urmatoarele avantaje fata de alte materiale de constructie; este un material omogen si are proprietati mecanice superioare tuturor celorlalte materiale. Rezistenta sa la intindere, la compresiune si la inconvoiere solicitari intalnite la cele mai multe elemente ale constructiilor, sunt dintre cele mai ridicate.

Din analiza avantajelor si dezavantajelor pe care le prezinta confectiile metalice, rezulta ca domeniul de utilizare a lor nu este limitat decat de factori economice ca; disponibilul de laminate de otel, costul ridicat al otelului si gradul de dezvoltare al capacitatii inteprinderilor de constructii metalice. In timpul exploatarii constructiile metalice necesita o supraveghere continua si lucrari periodice de intretinere. Pentru confectiile metalice care nu prezinta pericol de accidentare in timpul exploatarii lor, supravegherea permanenta este necesara pentru a prelungi cat mai mult durata de viata a constructiei. In acest sens, se recomanda ca acele constructii care sunt montate in exterior, supuse agentilor atmosferici si intemperiilor, sa fie protejate periodic, sau cand se constata ca au suferit degradari, prin amplificarea de straturi de vopsea, in raport cu conditiile de mediu in care functioneaza constructia.

Clasificarea confectiilor metalice

4

Pentru o clasificare a confectiilor metalice trebuie separate constructiile metalice de tip usor si foarte usor.

Confectiile metalice pot fi grupate in functie de rolul pe care trebuie sa-l indeplineasca si anume

Confectii metalice: pentru inchiderea spatiilor exterioare sau interioare a cladirilor, in scopul izolarii

impotriva agentilor atmosferici sau ptr asigurarea dotarilor interioare: usi ferestre, hublouri luminatoare vitrine ventilatii tambuchiuri, teuge

pentru siguranta si protectie: grile la usi si la ferestre balustrade pentru scari grilaje pentru balcoane imprejmuiri pentru porti

pentru scule si unelte pentru activitati gospodaresti: greble, furci cazmale foarfeci pentru vie lopeti palnii mistrii clesti de diferite tipuri scafe farase

executate din fier forjat: grile si grilaje la usi ferestre balcoane scari lampi semineuri

Realizarea in continuare a unei productii sporite de otel asigura necesarul de laminate ptr confectiile metalice. Cu toate acestea, trebuie sa se aiba in vedere economia de metal – sarcina principala la elaborarea proiectelor – otelul trebuind sa fie folosit numai in acele constructii in care nu poate fi inlocuit cu alt material

Pentru confectiile metalice usoare, tendinta este de inlocuire a materialului metallic (laminate de otel) cu alte materiale ale caror caracteristici se incadreaza in cerintele produselor. Materialele plastice au o tot mai mare pondere ca material de baza pentru micile ustensile de uz gospodaresc. Totusi, materialele metalice, datorita avantajelor prezentate, continua sa fie utilizate.

5

Dezvoltarea ampla a industriei, cresterea productiei si a productivitatii au avut ca urmare micsorarea numarului micilor ateliere mestesugaresti in care se produceau unelte si scule traditionale. Productia de unicate a fost inlocuita de productia de serie mare, munca mestesugarului a fost preluata de masini de mare productivitate: masini de indreptat, masini de indoit, prese de mare putere, masini de sudat, etc. Cu toate acestea, metodele de asamblare utilizate sunt aceleasi, fie ca este vorba de prelucrare manuala, fie de procese automatizate de productie.

Gama de obiecte de uz gospodaresc este foarte larga; voi incerca o clasificare a acestora in functie de destinatia produselor:

Unelte pentru uz casnic: Galeti simple, galeti pentru fantani Farase Burlane, uluce Hote pentru aragaz Cuptoare pentru sobe, usite sobe Tavi Cazane de rufe

Unelte pentru zidarie: Mistrii, mistrioare Gletiere Spacluri Betoniere de mici dimensiuni

Unelte pentru gradinarit si ingrijirea animalelor: Lopeti Sape Greble Furci Roabe

Feronerie (scule utilizate in constructii, cizmarie, tapiterie, etc.):

Balamale geam Balamale ingropate Blacheuri Coltare Foraibare Ornamenti tapiterie

Asamblari si organe de asamblare6

Prezentare generala:

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.

Rezultatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre

elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: - prin nituire

- prin sudare 1. Nedemontabile: - prin lipire

- prin presareAsamblari:

- prin filet

- cu pene 2. Demontabile: - canelate

- cu elemente elastice

Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile.

Tehnologia asamblării subansamblurilor7

Procesul tehnologic de asamblare este condiţionat de felul producţiei şi de metodele folosite în atelierele sau în secţiile de asamblare.

Succesiunea procesului de asamblare:

I. Alegerea pieselor, controlul, pregătirea pentru asamblare Specifice producţiei de unicate şi de serie mică

Alegerea pieselor se face ţinând cont de grupele prevăzute în instrucţiuni de asamblare, în fişele tehnologice, în planurile de operaţii şi în desenele de execuţie

Operaţii de control:

1. verificarea pieselor2. sortarea pe grupe: a. piese bune b. piese rebut c. piese care mai necesită prelucrăriPregătirea pieselor – operaţii:

retuşare răzuire rodare lepuire lustruire burghierea alezarea filetarea spălarea

II. Asamblarea prealabilă şi pregătirea ei . Se urmăreşte utilizarea celor mai perfecţionate dispozitive şi maşini Se verifică montarea prealabilă înainte de a se trece la montarea generală a produsuluiIII. Asamblarea definitivă IV. Verificarea funcţionării

Se realizează pe baza prescripţiilor din caietul de sarcini, după prescripţiile tehnice din desenele de execuţie a pieselor, după fişele tehnologice şi planurile de operaţii.

8

CAPITOLUL 2

Asamblari nedemontabile Prin asamblare nedemontabila, elementele componente nu mai au posibilitatea deplasarii relative intre ele. Asamblarile pot fi directe sau indirecte. In cazul asamblarilor directe, legatura este asigurata nemijlocit intre elementele componente, de exemplu prin sudare, presiune, faltuire, pansonare, refulare, stemuire, indoire, crestare, strangere elastica etc. Asamblarea indirecta presupune utilizarea unor elemente sau substante intermediare de legatura, cum sunt: niturile, cordoanele de sudura, lipiturile metalice sau nemetalice etc.

9

ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE

PRIN PRESARE

PRIN NITUIRE

PRIN LIPIRE

PRIN SUDARE

Asamblari prin nituire Nituirea reprezinta operatia tehnologica de gaurire a elementelor asamblarii, de montare a niturilor si de formare a capului de inchidere. Nituirea se foloseste cand asamblarea se aliaza mai dificil prin alte metode . De exemplu, in cazul invelisului fuselajului aeronavelor, nituirea s-a dovedit cea mai avantajoasa metoda de asamblare. De exemplu, in cazul elementelor din materiale greu sudabile sau nesudabile, nituirea poate fi singura metoda rationala din punct de vedere calitativ si economic. Costul crescut prin consumul sporit de materiale si manopera, reducerea rezistentei prin micsorarea sectiunii elementelor, etansarea redusa. Productivitatea scazuta si si zgomotul intens determina ingustarea domeniilor de aplicare a nituirii. Niturile sunt organe de masini utilizate pentru realizarea asamblarile indirecte, formate dintr-o tija cilindrica sau tubulara, cu un cap initial. Al doilea cap denumit cap de inchidere, se formeaza la montare. Forma geometrica a capetelor si dimensiunile niturilor sunt standardizate. Capul de inchidere poate fi realizat manual, mecanizat,sau cu exploziv. Materialele cele mai utilizate pentru executarea niturilor sunt: otelul carbon obisnuit OL34, OL37: alama Am63; cupru Cu5; aluminiul Al 99,5etc Nituirile cu nituri de otel avand dimensiuni reduse (d< sau =19mm) si cele cu nituri din aliaje metalice neferoase se pot executa manual sau mecanizat - la rece. In cazul utilizarii unor nituri de otel avand d>20 mm, nituirea se executa la cald (prin incalzirea nitului inaintea de formarea capului de inchidere). Clasificarea niturilor. Dupa destinatia lor, niturile si nituirile se pot grupa in: -nituri si nituiri de rezistenta, destinate preluarii si transmiterii anumitor forte care au tendinta de separare a elementelor imbinate. -nituri si nituiri de rezistenta - etansare, destinate vaselor si recipientelor in care se depoziteaza fluide la presiuni ridicate. Constructiv, asamblarile nituite se pot realiza: -prin suprapunere cu o singura sectiune de forfecare a nitului; -cap la cap cu o eclisa, cu o sectiune de forfecare, sau cu doua eclise si cu 2 sectiuni de forfecare a nitului.

10

ASAMBLARI NITUITE

OPERATIA LUCRARI S.D.V. -uri folosite

Pregătirea nituirii

Curăţirea suprafeţelorAplicarea unui start de miniu de plumb

Trasarea centrelor găurilor

Punctarea centrelor viitoarelor găuri

Punctator

Găurirea tablelor

Suprapunerea pieselorExecutarea găuriri

Poansoane, scule speciale sau maşini de găurit

Montarea pieselor pentru nituire

Tablele se prind si ce centrează

Dornuri sau şuruburi

Nituirea ManualaIntroducerea nituluiStrângerea pieselor Refularea capului tijei nitului prin batereMontarea căpuitorului pe capul de închidereMecanica

Maşini specializate - pentru nituirea mecanica- ciocane de nituit portabile- prese de nituit- maşini de nituit prin rulare

Controlul operaţiei

Se verifica sa nu apară următoarele defecteCapul de nit prezintă bavuriPiesele prezintă tăieturi in jurul nituluiCapul de închidere a nitului prezintă fisuriCapul de nit nu sa format completCapul de nit nu adera suficient la suprafaţaCapul de nit este dezaxat fata de axa tijei

11

Asamblari prin sudare

Sudarea este operatia de realizare a asamblarilor nedemontabile la piese metalice sau nemetalice, prin folosirea incalzirii locale, a presiunii, a socului sau combinat, cu sau fara folosirea unui material de adios, similar cu al pieselor de asamblat. Prin sudare se realizeaza o legatura la nivel atomic intre piesele respective. Rezultatul sudarii este sudura formata din materialul debaza al pieselor asamblate cu sau fara material de adios. Asamblarile directe obisnuite se realizeaza prin incalzire locala si presiune. Asamblarile indirecte se obtin prin incalzire locala, folosinduse totdeauna un metal de adios, similar cu metalul pieselor de asamblat. In industria constructoare de masini, sudarea isi largeste continuu domeniul de aplicare, fiind folosita in special pentru asamblarea materialelor metalice, la piese separate sau in aceeasi piesa, ca si pentru reparatii. Cordonul de sudura sau cusatura se formeaza prin topirea materialului de adaos si partial a celui de baza, in baia de sudura ce apare in procesul de sudare. Se numeste material de baza materialul din care sunt executate elementele ce urmeaza sa se asambleze. Sudabilitatea unui material defineste capacitatea acestuia de a se suda in bune conditii fara defecte (fisuri, pori, incluziuni etc) printr-un procedeu tehnologic uzual. Sudabilitatea otelului depinde de natura si procentul elementelor de aliere. Astfel de exemplu, cresterea continutului de carbon intr-un otel scade capacitatea de sudare. Dupa sudabilitate, metalele si aliajele se grupeaza astfel: perfect sudabile, satisfacator sudabile, limitat sudabile, rau sudabile. D e exemplu, grupa otelurilor carbon obisnuite este perfect sudabila prin orice procedeu. Grupa otelurilor pentru arcuri este dificil sudabila. Avantajele si domeniile aplicare ale sudarii. In raport cu constructiile nituite, forjate sau turnate asamblarile sudate prezinta numeroase avantaje, ca: economia de manopera si de materiale in medie pana la 20%, deci ieftinirea si usurarea constructiilor; posibilitatea executarii unor piese cu forme complexe si dimensiuni mari; folosirea integrala a sectiunii pieselor asamblate; posibilitatea cresterii productivitatii muncii prin automatizarea sau semiautomatizarea operatiei de sudare; eliminarea zgomotului daunator produs prin nituire, usurarea muncii, siguranta mai mare la etanseitate ca si la rezistenta a asamblarilor din piese mici etc. Trebuie mentionat insa ca prin sudare, desi se obtin totdeauna constructii mai usoare, uneori acestea nu sunt mai ieftine. Pentru executarea sudarii unor piese cu forme complicate sunt necesare dispozitive speciale de pozitionat, deoarece rezistenta cordonului sudarii depinde si de pozitionarea elementelor supuse asamblarii. Detectarea defectelor de executie – inspecial lipsa de omogenitate – este mai dificila decat in cazul nituirii, necesitand aparatura speciala si calificare inalta. Un alt dezavantaj il constituie sensibilitatea sporita la solicitari variabile sau prin soc si necessitate adetensionarii pieselor sudate: Sudarea este folosita ca tehnologie de asamblare a doua sau mai multe piese ca procedeu de fabricatie prin combinare cu alte operatii tehnologice (stantare, matritare, etc) cat si ca metoda de reparatie sau inlaturare a unor defecte. Se deosebesc doua procedee diferite de executie a ansamblurilor sudate; -sudarea prin presiune; -sudarea prin topire.

12

Sudarea prin presiune se produce fara adaos de de metal, cu sau fara incalzire locala. Cand se foloseste incalzirea locala, zonele respective se aduc la temperature de sudare, apoi se preseaza puternic. Sudarea prin presiune, in puncte sau in linie, se aplica in special la asamblarea tablelor subtiri. Sudarea prin topire se realizeaza uneori fara adaos, de metal, in care scop atat zonele supuse asamblarii, cat si materialul de adaos se incalzesc pana la topire. Cele mai obisnuite procedee de sudare prin topire sunt: sudarea cu flacara de gaze (oxiacetilenica); sudarea cu arc electric (electrica), la care sursa termica este arcul electric si sudare acu jet de plasma. Forma rosturilor. Cele mai obisnuite forme ale rosturilor sunt in functie de grosimea elementelor asamblarii: I – V – X – K – U. Pentru asigurarea unui cordon de sudura omogen, rostul se executa cat mai uniform si cu suprafete curate. Pozitia farmarii cordonului de sudura, mai avantajoasa din punctual de vedere al calitatii si rezistentei, este cea orizontala. In celelalte cazuri, rezistenta cordonului de sudura este mai redusa.

Tehnologia sudării cu arc electric

Se parcurg următoarele etape:Alegerea sursei de curent şi tipul electrozilor - funcţie de materialul şi dimensiunile

pieselor de asamblatPregătirea pieselor – curăţirea de oxizi şi grăsimi, trasarea, debitarea, prelucrarea

marginilor pieselor, aşezarea în poziţia în care se vor suda, verificarea dimensională a rostului, a poziţiei pieselor şi a gradului de curăţire

Sudarea propriu- zisăSudarea tablelor în poziţie orizontală - electrodul trebuie să fie în permanenţă inclinat la

un unghi de 15- 450 faţă de poziţia verticală. În timpul sudării electrodul pendulează transversal pentru obţinerea lăţimii cusăturii.

Sudarea tablelor groase – se face în mai multe straturi subţiri ca să nu apară tensiuni termice

Controlul îmbinărilor - verificarea rosturilor înainte de sudare- detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizează cu aparate speciale: endoscopul

Avantaje:- fata de constructiile nituite, folosirea completa a sectiunii pieselor prin

eliminarea gaurilor, lipsa zgomotului, etansare sporita, economie de material;

- se pot obtine ansamble cu forme mai complexe- posibilitatea automatizarii si semiautomatizarii.

Dezavantaje:- sunt mai sensibile la solicitari variabile si vibratii;- calitatea sudurii nu este mereu uniforma (depinde de calificarea sudorului, de

mediul de lucru, de pozitia sudurii etc.)- executia si controlul sudurilor se face de multe ori cu metode si mijloace

costisitoare;

13

Asamblari prin lipire

Prin lipire se pot realize organe de masini pentru aparate, folosindu-se piese separate, din acelasi material sau din materiale diferite, totdeauna insa cu material de adaos, avand compozitia chimica diferita de a materialului de baza. Principalul avantaj il constituie simplitatea procesului tehnologic si temperatura de executie, care poate ajunge pana la temperature mediului ambient. Domeniul de utilizare cuprinde atat exceptia unor asamblari noi in constructia de masini, mai ales in industriile electrotehnica si mecanica fina, cat si repararea diferitelor organe de masini (obiecte din otel, cupru, alama, plumb, zinc, cabluri si conducte, piese si aparate electrice, elemente ale circuitelor electrice etc).

Lipitura se numeste compozitia interpusa intre piesele de asamblat sis e noteaza prescurtat cu Lp. Ea are temperature de topire mai mica decat cea a elementelor supuse asamblarii. Dupa natura lipiturii aceasta poate fi metalica si nemetalica. Lipituri metalice. Dupa gradul rezistentei mecanice si termice, lipiturile metalice pot fi; moi si tari. Lipiturile metalice moi au o rezistenta la rupere Rm< 50-70 MPa si o rezistenta termica sub 450oC. Ca lipituri, in mod obisnuit se folosesc aliaje pe baza de cositor, pliumb, zinc etc. Standardele in vigoare cuprind urmatoarele marci de aliaje pentru lipit: Lp 20 Sb; Lp 30; Lp 30 Sb; Lp 37; Lp 40; Lp 40 Sb; Lp 50; Lp 60; Lp 65; Lp 90. De exemplu, prin Lp 30 se noteaza lipitura avand 30% Sn, iar restul Pb. Lipiturile metalice tari – brazurile – au o rezistenta mecanica si termica mai ridicata decat a celor moi (150-160 MPa si temperature de topire peste 450oC). Lipiturile tari cele mai uzuale se realizeaza cu alama de lipit (STAS 204): Am 42 Lp; Am 47 Lp; Am 51 Lp; Am Si Lp; Am Sn Lp. Suprafetele supuse lipirii se curata pana la lustrul metalic, prin decapare cu acid azotic sau, cand sunt curatate de oxizi si impuritati; se degreseaza prin alte mijloace. Pe scara larga se practica lipirea manuala, utilizandu-se ciocane de lipit, executate din cupru (un bun acumulator termic). Un procedeu modern este lipirea in cuptoare electrice sau in cuptoare reductoare (pentru reducerea oxizilor). Acest procedeu se aplica, in general, pieselor cu dimensiuni relative mici. In acest scop, piesele care urmeaza sa se asambleze se leaga cu sarma pentru a se pastra contactul zonelor supuse lipirii. Pentru imbunatatirea procesului de depunere a lipiturii se folosesc substante auxiliare numite fluxuri. Fluxurile se prezinta sub forma de pasta, granule sau pudra si sunt utilizate pentru dizolvarea oxizilor de pe suprafata supusa lipirii si pentru imbunatatirea depunerii omogene a lipiturii pe suprafetele respective. Lipituri metalice. Pentru realizarea asamblarilor cu lipituri nemetalice se folosesc substante chimice, numite adezivi. Lipirea cu adezivi se face la rece sau la cald, cu sau fara apasare, ca in cazul lipiturilor metalice. Adezivi permit asamblarea elementelor din materiale diferite: lemn, hartie, cauciuc, materiale plastice, sticla, metale, tesaturi etc. Cleiurile formeaza o alta categorie de lipituri. Ele se folosesc pentru incleiat (lipit) piese din lemn, tesaturi, hartie. Temperatura de regim nu trece de 60oC, iar rezistenta la tractiune nu depaseste 20-30 MPa. Chiturile se utilizeaza in special pentru realizare aasamblarii elementelor metalice cu elemente nemetalice, de exemplu, portelan cu metal (sigurante fuzibile), sticla cu metale (lampi electrice) etc. Aceste lipituri au o rezistenta satisfacatoare pana la 130oC.

14

TABELUL 1

METODE S.D.V. ETAPE

Cu ciocane de lipit

Ajustarea pieselorAcoperirea cu strat de fluxÎncălzirea ciocanuluiScufundarea ciocanului în soluţii de clorură de zinc şi apoi clorură de amoniu

Prin rezistenţă de contact

Încălzirea locală folosind efectul termicTopirea aliajului de lipit între piesePresarea pieselor

TABELUL 2

Operaţii Etape

Pregătirea pieselorÎndepărtarea petele de grăsime, vopsea, lacÎn tipul lipirii piesele să vină în contact, solidarizate prin menghine sau dispozitive specialeAsigurarea unor jocuri astfel încât să se obţină spaţii în care va pătrunde aliajul de lipit

Încălzirea pieselor şi depunerea aliajului de lipit

Metode de realizareI. Lipirea cu flacără- aşezarea pieselor- acoperirea locului de lipit cu flux- încălzirea pieselor cu ajutorul unui arzător- metalul de adaos se aduce la locul îmbinării după ce piesele au atins temperatura optimăII. Lipirea în cuptor- introducerea în cuptor a pieselor în poziţia de îmbinat- se aşează metalul de adaos în rostul îmbinării- acoperirea locului îmbinării cu un strat de fluxIII. Lipirea cu încălzire prin inducţie- asemănătoare cu lipirea moale numai că temperaturile atinse sunt mai mari

15

LIPITURI

MOITABELUL 1

TARITABELUL 2

CAPITOLUL 3

Asamblari demontabile

16

ASAMBLĂRI DEMONTABILE

filetate Prin pene şi ştifturi

Prin caneluri

Cu elemente elastice

Asamblari cu filet

Asamblarea cu filet reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese, utilizand organe de asamblare filetate de tip surub-piulita.

Materiale folosite: oteluri aliate, oteluri carbon de calitate inferioara: OL37, OL42, OL52, OLC 15, OLC 20, AUT 30, AUT 40, alme, cupru, mase plastice, aliaje neferoase.

Avantaje:- pot fi usor montate si demontate fara a fi necesar un utilaj costisitor;- pot fi transmise forte de strangere mare;- permite reglarea usoara a surubului si a piulitei.Dezavantaje:- acest tip de asamblare datorita fortelor de strangere mari conduc la

modificarea dimensiunilor surubului implicit ruperea acestuia.

SCULE FOLOSITE LA MONTAREA SI DEMONTAREA SURUBURILOR SI A PIULITELOR

Pentru realizarea unei imbinari filetate este necesar sa se aplice un cuplu asupra unia din cele doua elemente prevazute cu filet. Pentru aplicarea acestui cuplu se folosesc unelte construite functie de configuratia partii de actionare a organelor filetate. Aceste unelte pot fi impartite, pe baza formei partii de prindere, in:

chei fixe, utilizate la montarea suruburilor, a piulitelor sau a pieselor filetate, avand parti de prindere poligonale;

chei speciale, destinate montarii si demontarii suruburilor si piulitelor obisnuite sau speciale;

chei dinamometrice si chei limitatoare, folosite pentru strangerea suruburilor sau a piulitelor si masurarea momentului de rasucire la primele, respectiv limitarea fortei de strangere la ultimele;

surubelnite, destinate montarii si demontarii suruburilor cu crestatura sau cu locas in cruce;

surubelnite cu decuplare automata, asemanatoare cheilor limitatoare, pentru suruburi cu cap crestat.

TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE

Pregatirea asamblarii presupune si verificarea elementelor de asamblare (cu filet), dar si a pieselor care se asambleaza, privind: executia corecta a filetelor, executia corecta a gaurilor de trecere, curatarea suprafetelor.

Realizarea asamblarilor cu suruburi si piulite cuprinde urmatoarele faze: se introduc suruburile in gaurile pieselor de asamblat; se prind usor piulitele; se actioneaza asupra piulitelor pana se obtine strangerea prescrisa a pieselor.

Realizarea asamblarilor cu suruburi fara piulite cuprinde urmatoarele faze: se introduce surubul prin gaura de trecere a piesei sau a pieselor de asamblat; se insurubeaza in gaura filetata (cu mana);

17

se actioneaza asupra suruburilor pana la asigurarea strangerii corespunzatoare a pieselor de asamblat.

Asamblari prin pene

Reprezinta asamblari demontabile a doua sau mai multe piese cu axa longitudinala comuna, utilizand ca organe de masini penele. (ex: arbore-butuc)

Materiale utilizate: OL32, OL37, OL52, mase plastice. Cu aceste elemente se pot realiza asamblari simple, relative precise, cu gabarit redus, ieftine si cu montare-demontare rapida: Dintre principalele dezavantaje ale asamblarilor cu pene se mentioneaza: introducerea unor concentratori de tensiune periculosi atat in arbore cat si in butuc, datorita variatiei bruste a sectinii in zona de montaj, deformarii pieselor asamblate prin baterea penei inclinate. Aceste neajunsuri le limiteaza domeniul de aplicare in constructia unor masini moderne, de mare putere si turatie.

Avantaje:- simplitatea imbinarii;- precizia imbinarii;- cost scazut;- montare/demontare rapida.

Dezavantaje:dezavantajul apare in urma montarii sau demontarii rapide

Asamblari prin caneluri

Asamblarile prin caneluri este un caz particular al asamblarilor cu pene logitudinale, diferenta fiind ca in acest caz penele sunt fixe, monobloc formand corp comun cu angrenajul cu caneluri. Comparativ cu asamblarile prin pene au urmaroarele avantaje:

capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit; rezistenta la oboseala mai mare; centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate; evitarea ovalizarii butucului.

Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene paralele. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la cuplaje etc. Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de centrare. Asamblarile mobile se folosesc la cutiile de viteze – roti baladoare

Asamblarile prin caneluri triunghiulare –standardele– avand o buna rezistenta la solicitarea de incovoiere – se recomanda pentru asamblarile fixe; pot prelua sarcini mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe flancuri.

Asamblarile zimtate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil triunghiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora; se folosesc pentru solidarizarea parghiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte buna fixare.

18

Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile mobile, suprafetele active se durifica printr-un tratament termic sau termochimic pentru marirea rezistentei la uzura, rectificandu-se – dupa tratament – suprafetele de centrare.

CAPITOLUL 4

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Asamblari nituite:Pentru evitarea accidentelor, in timpul nituirii trebuie respectate urmatoarele

reguli: -piesele de nituit (tablele) san u prezinte bavuri deoarece pot produce taieturi sau zgarieturi ale mainilor; -folosirea ochelarilor de protectie pentru protejarea ochiilor de eventualele aschii ce se pot desprinde din ciocanul folosit la nituire sau din zona de batere a capuitorului care este tratata termic; -cand se demonteaza doua piese nituite sau cand se inlocuiesc niturile defecte, taierea capului de nit se va face in fata unui ecran de protectie, pentru a se evita accidentarea muncitorilor din apropriere.

Asamblari sudate:Procesele tehnologice de sudare sunt conduse de personal calificat corespunzător

care este obligat sa-si desfăşoare activitatea in condiţiile respectării depline a normelor de protecţie a muncii.

Pericolele pot fi evitate atât prin amenajarea corecta a posturilor de lucru, prin respectare fluxului tehnologic si a operaţiilor prevăzute, prin manevrarea corecta a pieselor, accesoriilor si utilajelor indicate fara improvizări, precum si prin utilizarea materialelor de protecţie corespunzător.

Pericolul producerii incendiilor se va evita respectând condiţiile legale prevăzute in acest scop (interzicerea depozitarii sau manipulării materialelor inflamabile, volatile sau explozive in secţia unde se sudează, prevederea pereţilor ignifugi, depozitarea adecvata a buteliilor de gaze ) Electrocutările vor fi evitate in cazul utilajelor de sudare prin impamantarile obligatorii ale acestora, prin utilizarea cablurilor utilizate cu legături stabile, a cleştilor izolaţi si a echipamentelor de protecţie adecvate (mănuşi, bocanci, cu talpa izolatoare, covoare de cauciuc) Protecţia împotriva radiaţiilor ultraviolete sau infraroşii periculoase pentru ochi, se face cu ajutorul mănuşilor, sau a ochelarilor cu filtre de lumina adecvate. In general toate echipamentele si utilajele vor fi deconectate sau scoase din funcţiune la terminarea operaţiilor de sudare si vor fi poziţionate după indicaţiile specifice.

Asamblari prin lipire: Pentru protejarea mainilor se vor utiliza manusi de protectie. Acizii se vor pastra in vase de sticla cu dopuri etanse. Incalzirea ciocanelor de lipit se va face in locuri special amenajate. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie atunci cand se face lipirea cu flacara.

Asamblari filetate:

19

Indepartarea aschiilor ramase in urma filetarii se va face numai cu o maturica sau cu o pensula. La utilizarea masinilor pentru filetat se vor respecta aceleasi masuri ca si la gaurire.

Bibliografie

1. Cultura de specialitate, Domeniul Mecanic, manual pentru clasa a IX-a, Scoala de Arte si Meserii, Ion Ionescu si altii, Editura Crepuscul, Ploiesti, 2004

2. Masini si utilaje industriale, manual pentru licee industriale si de matematica-fizica cu profil de mecanica, I. Gheorghe, M. Voicu, I. Paraschiv, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

3. Utilajul si tehnologia meseriei, Lacatus constructii de masini, manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, licee industriale, V. Jinescu si colectivul, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

4.

20

 

21

Galeti din tabla neagra, zincata 10 l

 

Palarii de protectie, usite mari si mici pentru sobe

 

22

Lopeti patrate, cazmale

23

Coltare, blacheuri, ornamenti tapiterie

Cleste popnituri

Nit auto filetat

Piulita crenelata

24

Nituri

Suruburi

Saibe

25