Excursia de studiu

Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute si utile activităţi de recreere şi odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul.

Excursia de studiu are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităţi, urmăresc în general, structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră o are etapa pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităţii.

Prin formele de organizare a activităţii didactice la clasă şi în afara clasei, se urmăreşte sincronizarea învăţământului geografic cu cerinţele sociale actuale şi viitoare.Educarea tinerilor prin geografie trebuie să contribuie la înţelegerea impactului dintre comportamentele individului şi mediul din care provine sau în care acesta evoluează.

Excursia este o călatorie de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii de resedinţă, cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul.

În funcţie de conţinut, identificăm mai multe categorii de excursii :-- excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic ;-- excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul geografic ;-- excursii cu obiective mixte.

Excursia de studiu urmăreşte observarea şi analizarea unor aspecte care vor fi întâlnite pe parcurs, culegerea unor date şi informaţii care vor fi apoi prelucrate.Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinţa şi curiozitatea elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinţa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în ultimul rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecţia mediului.

Această formă de excursie are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoasterea generală, uşurând succesul învăţării. Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor ,cu interrelaţiile specifice, uşurând deducerea cauzelor care le-au generat.O excursie geografică impune o mare responsabilitate din partea celui care o organizează. De aceea, conţinutul trebuie ales cu grijă,bine corelat cu scopul şi obiectivele; perioada sa fie corespunzătoare unei bunei desfăşurări a activităţii. Pentru aceasta,excursia trebuie organizată după un plan bine stabilit, care să parcurgă mai multe etape.

Etapele excursiei de studiu urmăresc, în general, structura oricărui tip de excursie, dar o importanţă deosebita o are prima etapă, care constă în pregătirea teoretică.

Acum se alege itinerariul, care să cuprindă aspecte semnificative ale elementelor ce vor fi analizate. Se încearcă, pe cât posibil, alegerea celei mai reprezentative zone.

Se specifică obiectivele principale, dar nu se ignoră nici un aspect care ar putea consolida cunoştinţele dobândite anterior.(ex. – Elemente despre căi de comunicaţie:şosea modernizată, autostradă; cale ferată—electrificată sau simplă; drum forestier,potecă, pod viaduct, funicular. La acestea se adaugă informaţii legate de împărţirea administrativă, obiectivele culturale, social-istorice si elemente etnofolclorice specifice zonei în care se desfăşoară excursia de studiu) .

Se stabilesc punctele de aplicaţie practică şi activităţile specifice fiecărei opriri.

Se realizează o bună documentaţie bibliografică, pentru că, indiferent că la faţa locului este ghid sau nu, cadrul didactic este coordonatorul activităţii şi trebuie să ofere explicaţia ştiinţifică .

Se analizează costul excursiei şi se întocmeşte dosarul cu actele şi aprobările necesare oricărei excursii.Un aspect important al excursiei de studiu, care o deosebeşte puţin de alte forme de

organizare asemănătoare, îl constituie pregătirea colectivului de elevi. De organizarea şi implicarea acestora depinde eficienţa şi siguranţa acestui tip de activitate.Pentru că se presupune că, oricât vom reduce numărul obiectivelor, aspectele ce nu trebuie neglijate sunt multiple,dar şi pentru a responsabiliza elevii si a-i introduce în atmosfera de lucru, aceştia vor fi împărţiţi în mai multe echipe de lucru. Fiecare echipă va avea sarcini precise, dinainte stabilite. Astfel organizaţi scopul excursiei va putea fi realizat cu mai multă uşurinţă. Elevii vor conştientiza mai uşor obiectivele urmărite. Ei vor fi dotaţi cu materialul necesar culegerii de date, fără a se încărca cu obiecte inutile, ce determină îngreunarea bagajului şi vor privi totul ca pe o joacă.

1. Echipa organizatorilor colectivului (2-3 elevi) având ca sarcini supravegherea colegilor în timpul repausurilor, respectarea regulilor de circulaţie, gruparea elevilor pentru vizite şi menţinerea curăţeniei.

2. Echipa sanitarilor (2-3 elevi) va procura şi folosi în caz de nevoie o trusă de prim-ajutor. Tot ei vor fi aceia care au în vedere curăţenia în autocar.

3. Echipa geografilor va cuprinde cei mai mulţi elevi. Ei vor avea misiunea de a se documenta înaintea excursiei. Aceştia vor culege material pe tot parcursul etapei. Vor putea ,de asemenea să prezinte unele informaţii despre elemente ale cadrului natural, obiective economice sau surse de poluare, uşurând observarea materialului de studiat. Tot ei vor colecta material de studiu(roci, ilustrate, mostre de sol) .

4. Echipa istoricilor (3-4 elevi) va face prezentarea istoricului principalelor localităţi şi obiectivelor istorice.

5. Nu trebuie să uităm echipa fotoreporterilor, cea a literaţilor, sportivilor sau desenatorilor. Fiecare dintre aceştia vor contribui la buna însuşire a materialului de studiat.

6. Un rol important îl vor avea biologii care trebuie să colecteze plante, fructe de pădure.Cea de-a doua etapă - desfăşurarea propriu-zisă a excursiei, ţine mult de experienţa,

dar şi creativitatea cadrului didactic. Acesta va face ca totul să pară mai uşor, indiferent dacă va lucra cu elevi de clasele I-IV, pentru care va fi mai greu sa intre în atmosfera de studiu, sau cu elevi de clasele mari, gimnaziu şi liceu. Pe tot parcursul se menţine însă buna dispoziţie, caracteristica ieşirii din spaţiul convenţional al clasei.

Tot materialul cules va fi etichetat şi grupat. Se pot face schiţe şi se iau notiţe.Chiar dacă scopul excursie este unul de studiu se insista pe consolidarea cunoştinţelor

dobândite anterior şi integrarea acestora într-un sistem relaţional.De obicei,excursia de studiu, se organizează la începutul unei teme, capitol , extinzând aria pe care o poate acoperii o drumeţie. Poate fi planificată la începutul anului şcolar, urmărind pregătirea iniţială a elevilor, dar şi cunoaştere reciprocă cu cadrul didactic. Ajută la formarea stilului de muncă pe echipe, trezeşte interesul faţă de conţinuturi şi familiarizează elevii cu stilul( poate nou) al cadrului didactic.Desfăşurarea activităţii se va face la sfârşit de săptămână pentru a avea suficient timp la dispoziţie şi pentru a îmbina utilul cu plăcutul.Putem exemplifica:

La casa a IV-a, studiind APELE, se poate realiza o excursie de studiu în judeţ. Pentru studiu se poate alege râul Jiu, la punctul de confluenţă cu râul Amaradia, ultimul sau afluent.

Se alege itinerariul care să cuprindă cât mai multe elemente geografice de observat. Luând în discuţie râul Jiu, vor putea fi analizate elementele de hidrografie: izvor, pârâu, râu, mal stâng-drept, lăţime, adâncime, afluent, confluent, viteză de scurgere, straturi de roci permeabile şi impermeabile. Tot în lunca Jiului se pot observa: bălţi, mlaştini, ca forme de apă stătătoare, cu vegetaţie şi faună specifice. În acelaşi timp, traseul ales oferă posibilitatea consolidării cunoştinţelor din capitolul anterior,legate de relief: câmpie, movilă, deal, luncă, depresiune, dună, munte; de orientarea geografică.

Anterior desfăşurării excursiei, cadrul didactic poate lua legătura cu localnicii care posedă terenuri agricole în zonă, în preajma râurilor şi se aduce în discuţie creşterea nivelului apelor şi posibilele inundaţii.

Cea de-a treia etapă constă in prelucrarea materialului cules. Se desfăşoară în sala de clasă, după încheierea excursiei.Se reconstituie traseul pe zile, dacă este cazul, în funcţie de obiective. Se cumulează materialele culese de fiecare echipă şi se analizează în ansamblu. Se revăd notiţele şi se completează cu ajutorul întrebărilor. Se ordonează eşantioanele de roci, fructe, ramuri, frunze. Se ordonează fotografiile. Dacă este posibil se vizionează înregistrările.Pe harta fizică, care a însoţit excursia şi pe care este marcat traseul cu o bandă colorată, se marchează punctele de lucru de pe parcursul excursiei; obiectivele principale (în funcţie de scopul urmărit) pot fi ilustrate cu o fotografie reprezentativă.

Deşi a fost o excursie de studiu materialul cules poate fi valorificat prin realizarea unor panouri informative, sau panouri cu fotografii de grup ale elevilor. Acestea din urmă au, pe lângă scopul ilustrativ şi unul educativ de popularizare a acţiunii pentru trezirea interesului elevilor pentru geografie şi pentru cunoaşterea patriei. Nu trebuie uitat faptul că orice excursie reconstituie şi un mijloc important de călire a organismului şi de unitate a colectivului.

De asemenea, se pot organiza concursuri, portofolii ale elevilor şi materiale didactice pentru cabinetul de geografie.

În concluzie, putem afirma, că pe teren, în comparaţie cu sala de clasă, conţinutul informativ al lecţiei are o arie mai vastă de cuprindere a elementelor adiacente care definesc categoria de noţiuni propusă în studiu.

Elevii beneficiază de noi cunoştinţe deduse şi desprinse chiar de ei ,lucru care uşurează corelarea cauzală a elementelor şi fenomenelor în procesul eroziunii. Pe tot parcursul excursiei trebuie făcute popasuri de observaţie asupra unor lucrări de degradare a terenului sau de poluare.( uneori este suficientă observarea deşeurilor menajere aruncate la întâmplare în preajma localităţilor).

Prin observaţie,conversaţie şi dezbatere în teren a mai multor probleme se vor consolida generalizări şi se vor face înţelese legăturile cauzale între componentele mediului şi un complex teritorial din zonă.

Bibliografie

Dulamă Maria Eliza, Didactica Geografică, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1996; Joiţa Elena, Didactica aplicată în învăţământul primar, Ed. Gheorghe Alexandru,

1994; Nicolae Ilinca, Didactica Geografică, Ed. Corint, Bucureşti, 2002; Onoriu Dăneţ, M. Enache, E. Olănescu, Metodica predării geografiei clasele V-VIII,

EDP, Bucureşti, 1984;