examen raspunsuri la filozofie.[conspecte.md].docx

7/30/2019 examen raspunsuri la filozofie.[conspecte.md].docx

1/22

1.Filosofia ca conceptie despre lume si modalitate de gindire.Corelatia dintre filosofie sialte forme de cultura: mitologia, religia, stiinta. Filosofia si stiinta economica.Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni,evaluari,norme ce determina atitudinea omului fata de lumea in conjuratoare ,si intr-o masuraoarecare reglementeaza comportamentul acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ceincearca sa explice tot ce exista.Conceptia filosofica despre lume are un caracter teoretic,ea nunumai ca proclama principii,dar le demonstreaza ,le deduce in mod logic.Filosofia este oconceptie despre lume formulata in termeni conceptuali si organizati intr-un sistem,potrivit unor

reguli metodologice.Religia-tip de comportament uman ,credinte,ritualuri,referitor la fiinte,forte si puterisupranaturale .Stiinta este suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unei cercetari.Stiinta furnizeazacunostinte exacte si universale valabile.Cunostintele stiintifice include 2 scopuri specifice:unulteoretic si altul practic.Scopul teoretic este de a explica si de a dobindi noi cunostinte ,iar celpractic de a le verifica.2.Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei.Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea saufrumusetea.Pune intrebari precumCe este existenta?,Este posibila cunoasterea?.Filosofia estestudiul critic ,speculativ,sau analitic al exteriorului si interiorului in plus fata de studiul reflectivasupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.Problema fundamentala a filosofiei are 2 laturi:latura ontologica/existentiala(consta inraspunsul la intrebarea:ce este primar:materia sau spiritul?);latura gnoseologica care tine decognosibilitatea lumii.Tine de cautarea rs.lai ntrebarea :este oare posibila cunoasterea?mai alesa esentei lucrurilor?.4.Filosofia antica orientala:scolile,reprezentantii,problematica.Filozofia antic care apare n Egiptul, China, India i Grecia antic n sec.VII VI .e.n. i aexistat pn n sec. VI a e.n. Ea avea un caracter cosmocentric i se baza ca regul petiin.Filozofia antic coincide cronologic cu societatea sclavagist.

Filozofia n India antic apare n primul mileniu .e.n. Societatea indian foartetimpuriu se difereniaz n caste i grupuri sociale: brahmani, catrii, vaii i

udri.primele idei filozofice gsim n literatura religioas Vede (cunotine sacre). Vedeleau aprut n sec.XV .e.n. i conin diferite imnuri i cunotine religioase.Ele se mpart nsamhite, brahmane, araniachi i upaniade. Ultimile i conin cunotine filozofice,comentarii la Vede.

Deosebim dou grupe de coli: ortodoxale (care recunosc autoritatea Vedelor) ineortodoxale (ce nu recunosc autoritatea Vedelor). Majoritatea din ele sunt ortodoxale ireligioase (colile vedanta, mimansa, yoga, vaieica, nyaya, samkhya). Mai progresive sntcolile neortodoxale jainism, buddhism, lokayata (carvaka).Jainismul a aprut n sec. VI .e.n. ca concepie etic care indica calea salvrii sufletuluide supunerea ei pasiunilor. Scopul filozofiei jainiste sacralitatea, modul de comportarespecific ce duce la realizarea salvrii.

Buddhismul apare n sec. VI V .e.n. i era orientat contra brahmanismului,sacerdoilor. Ideile principale snt sistematizate n Tripitaca (trei corzine). Buddhismuleste rspndit n India, China, Birma, Ceylon, Tibet, Japonia. Coninutul ei snt patruadevruri sfinte. Existena omului este legat de suferine. Cauza suferinelor este comul are prea multe dorine. Lichidarea suferinelor trebuie s fie n lichidarea dorinelor.Calea spre lichidarea suferinelor trece prin cele opt ci nobile ideile drepte, inteniiledrepte, cuvntul drept, aciunea dreapt, viaa dreapt, efortul drept, atenia dreapt imeditaia dreapt. Viaa dreapt cost n respectarea moralitii, a nu duna fiinelor vii,a nu fura, a nu folosi buturi alcoolice. ntreruperea ilichidarea suferinelor se numetenirvana o linite netulbutat, o abinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare.Exist dou ramuri ale buddhismului hinayana i mahayana.

Locayata (cearvaka)este o coal materialist care apare n sec. VIIIVII .e.n. Ei

negau existena oricrei alte lumi n afar de cea material. Credina n existena luiDumnezeu, a sufletului, a lumii de apoi este fals.La baza existenei stau elementeleprimare materiale. Ei considerau c lumea este compus din patru elemente primordiale:apa, aerul, focul i pmntul. Dup moarte organismul (inclusiv i sufletul) se descompun


2/22

n elemente primordiale. Etica acestei coli afirm, c omul retriete i plceri isuferine, lichidarea lor complet este imposibil.

In Filosofia Chinei Antice se evidentiaza citeva scoli principale,printre acestea:confucianismul(confucius); legista; moista(modi); daosista(dao).5.Problema temeiului ultim in filosofia cosmologica a Greciei Antice.Pentru prima dat se pune problema elementelor primordiale a ntregii existente,problema esenei lumii de catre reprezentanii Thales, Anaximandros i Anaximene .

Temelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material. Aa principiu Thales

socotea apa, Anaximene aerul, Anaximandros apeironul. Ei ncercau de pe poziiilematerialismului s explice lumea i fenomenele ei, aa orientare poate fi caracterizat canaturfilozofie.

Temeiul despre care vorbeste Democrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica cedirijeaza atomii in miscarea lor cu o necesitate inexorabila. Pentru Democrit (460-370 .e.n.) dinAbdera, elementele principale ale lumii, ireductibile, necompuse i deci de nedescompus, suntatomii, care se deosebesc ntre ei doar prin form, ordine i poziie. Cei de form sferic, "foartemobili i foarte subtili" alctuiesc "sufletul" omului, singurul capabil s dea via trupului. Attsenzaiile, ct i gndirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului7.Ontologia si gnosiologia in conceptia filosofica a lui Platon.Invatatura despre lumeaideilor si lumea lucrurilor sensoriale.Dupa Platon ,lumea se imparte in doua:in lumea ideilor ,numita lumea adevaratei infiintari si

lumea lucrurilor senzoriale.Lumea ideilor-idei vesnice,neschimbatoare,lumea primara,care nudispar. Lumea ideilor imparatie divina in care sufletul nemuritor al omului se afla pina lanasterea sa.Lumea lucrurilor senzzoriale-se nas si dispar ,sunt schimbatoare,sunt umbre aideilor.Pt filosofia naturii a lui Platon ,tot asa ca pt pitagorieni,e caracteristica legatura ei cusimbolica numerelor,care e tratata drept conducatoare a lumii datelor senzoriale.El considera ca cunoasterea propriu-zisa este intoarcerea in lumea ideilor,o cunoastere ca oamintire,sufletul nemuritor al omului isi aminteste despre contemplarile ideilor de pina laintruchiparea sa in om.In asa fel se obtin cunostinte adevarate care sint straine lumii senzoriale,deci cunoasterea se bazeaza pe amintire.Forma logica a cunoasterii suprasenzoriale este dupaPlaton dialectica ca arta de a pune intrebari si de a raspunde la ele.Specific este paradigma gnoseologic la Platon. Elface o deosebire clar ntre cunotine

i prere, cunoatere raional i senzorial. Obiectul cunoaterii senzoriale este lumeavizibil, lumea lucrurilor. Cunoaterea senzorial ne dea nu cunotine, ci prere (doxa).Adevrata cunoatere este cunoaterea raional care are obiectul su lumea ideelor,aceasta este cunoaterea nemijlocit intuitiv care are labaza sa teoria reamintirii(anamnezis). Sufletul, conform concepiei lui Platon, este venic i nemuritor, dupmoartea corpului (nchisoarea sufletului) sufletul nimerete n lumea ideelor pure, leprivete, iar apoi se rencarneaz n alt corp. Deatta cunoaterea este reamintirea a ceeace sufletul a privit n lumea ideelor pure. Formele superioare a cunoaterii tiinifice suntmatematica i dialectica. Adevrata cunoatere nu-i accesibil tuturor i nu poate fiexprimat n scris, n noiuni. Ea este accesibil filozofilor i nu-i altceva dect percepereantregului n unitatea armonioas a prilor sale, sinteza mistic a gndurilor,sentimentelor mitului i logosului, este tinderea sufletului spre lumea ideelor.

Cunoaterea este necesar pentru educare i modul de trai corect.8.Caracteristica generala a filosofiei lui Aristotel .Invatatura despre materie si forma.Aristotel (384-322 i.hr)se naste pe malul Marii Egee.In 335 Aristotel fondeaza la Atena o scoala pe care o numeste Licheon(liceu).Aristotel stabileste in fata cunoasterii denumirile de baza ale existentei si notiunile logiceprincipale ,care sint legate de denumirile existentei.Aristotel studiaza categoriile ,adica,notiunilestiintifice despre cele mai supreme genuri de existenta.Aristotel destingea existenta a 10categorii,la fiecare categorie el da o intrebare:1.esenta(ce?);2.calitatea(decare?);3.cantitatea(cit?);4.relatia(la ce ?)5.locul(unde?)6.timpul(cind?);7.situatia(stam sau sedi?);8.apartinerea(are?);9.actiunea(facem?);10.suferinta(pateste?

Dupa Aristotel materia e pasiva,contine posibilitatea aparitiei varietatii reale a lucrurilor,

este un concept, referitor la substratul comun tuturor lucrurilor, la ceea ce exist n ele caposibilitate (potent) i care se transform n realitate (n act) sub aciunea formei (esen). Pt camateria sa se transforme in realitate,materiei trebuie sai fie imprimata forma corespunzatoare.

Dupa Aristotel anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate ficonsiderata esenta primara. Forma are acelai neles de concept, ce exprim generalul, esena,


3/22

totalitatea nsuirilor de structur i funcionale, ce confer specificitate obiectului sau clasei dincare acesta face parte. Anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate ficonsiderate esenta primara. Este factorul activ,creativ.9.Caracteristica generala a filosofiei medievale:etapele dezvoltarii si problemeleprincipale.

n spaiul european, ncepnd cu secolele IV-V, evul mediu filosofic este pregtit, chiardac numai n parte, de dou mari momente, cu puternic coloratur teologic: Apologetica iPatristica. Amndou legitimeaz i sistematizeaz n mod doctrinar cretinismul, printr-o

argumentare, menit s-i asigure superioritatea deplin ca religie, filosofie i moral.APOLOGTIC Sistem(adesea nentemeiat) deaprare sau de justificare a unei idei, doctrine etc.Parte a teologiei care are cascopaprarea religiei crestine.PATRISTICA Doctrinteologic-filozofic prin care s-au pus bazele dogmaticii sicultului crestin, completnd Biblia si studiind viata, opera si conceptiaprintilor Bisericii

In filozofia medievala apare: -patristica adica lucrarile asa numitor parinti ai bisericii in care seapara bazele filozofice ale crestinismului; -glosnicismul adica credinta in existenta lui dumnezeusi caile de cunoastere a lumii.Se dezvolta si -scolastica prezinta filozofia care se preda in scoli iar mai tirziu in universitati.Principala problemn filozofia medieval a fost raportul dintre credin i raiune, religie itiin, filozofie i teologie. Ea s-a rezolvat foarte originalprin formularea teoriei adevruluidublu: sunt adevruri ale raiunii, filozofiei i adevruri ale credinei, religiei, ceea ce esteadevrat n una poate fi neadevr n alta i invers. Asta a fost un fel de compromis, mpcarentre religie i tiin, dac iniial religia persecuta i ignora tiina, atunci cu acumulareacunotinelor religia a fost nevoit s o recunoasc. Dar dei se recunotea existenaadevrurilor raiunii, adevrurile credinei erau mai presus. tiina se ocup cu mruniuri, culucruri trectoare, pe cnd religia se ocup cu valori venice, sacre.Ceea ce omul nu poatenelege cu raiunea sa el atinge prin credin.10.Filosofia renanscentista:umanismul,filosofia naturii,filosofia social-politica.Umanismeste concepia coform crei omul este valoarea suprem i trebuie de creat condiiiumane pentru dezvoltarea multilateral i armonioas a fiecrei personaliti. Dac n epoca

medieval omul se asemna cu Dumnezeu, era creat de el dup chipul i nfiarea lui, atunciin filozofia Renaterei omul este zeificat, maximal se apropie de Dumnezeu dup activitatea sacreatoare. Dumnezeu i-a dat omului libertatea voinei iar mai departe el singur i rezolv soartasa. Omul este nu numai ofiin natural, ci i creatorul de sine nsi i stpn asupra ntregiinaturi. n sens ngust umanism nseamn o micare ideologic coninutul crei este studierea ipopularizarea limbilor, literaturii, artei i culturii antice.Problema naturfilozofic n epoca Renaterei avea un caravter panteist. Crearea unui noutablou al lumii i studierea naturii erau n strns legtur cu dezvoltarea modului de producie,navigaiei maritime, noile descoperiri geografice. B.Telezio deschide n Neapole academiastudierii experimentale a naturii. Scopul filizofiei, consider el, const nu n cunoaterea luiDumnezeu, ci cercetarea naturii reale. N.Cuzanus este preocupat de problema tradiionalpentru acea vreme a raportului lui Dumnezeu i lumea, o rezov original. El l apropie pe

Dumnezeu cu natura, atribuindui naturii calitile divine. n Dumnezeu coincid finitul iinfinitul, centrul i periferia. Dumnezeu este un maximum infinit, iar lumea, natura maximumlimitat. De aceea universul nu poate fi considerat nici finit, nici infinit. Contopirea divinului iumanului se realizeaz n Christos. N.Cuzanus formuleaz un ir de idei dialectice nnelegerea naturii unitatea contrariilor, unicul i multiplul, posibilitate i realitate, finit iinfinit. n teoria cunoaterii N.Cuzanus fundamenteaz noiunea de metod tiinific, abordeazproblema creaiei, posibilitile nelimitate a omului. El formuleaz noiunea de ignorancontient (docta ignorania), care este contientizarea disproporiei ntre raiunea umanlimitat i infinitatea in care omul este inclus i spre care tinde.Problema cunoaterii lumii seconcretizeaz le N.Cuzanus ca problema credinei i raiunii. Credina el o pune mai sus dectraiunea. De la credin se ncepe orice nelegere. Raiunea se orienteaz prin credin, iar

credina se desfoar prin raiune.Problema sociologicse refer la crearea teoriilor despre societate i relaii sociale, politic irelaii politice, stat si formele de guvernare.Printre ideile sociologice merit un interes deosebitconcepia lui N.Machiavelli despre statul centralizat. El neag concepia religioas conform creistatul depinde de biseric ca puterea suprem pe pmnt. Biserica a destabilizat temelia statului
http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SISTEMhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=ADESEAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=NE%C3%8ENTEMEIAThttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AP%C4%82RAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AP%C4%82RAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SAUhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=JUSTIFICAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=ahttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=UNhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=IDEEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DOCTRIN%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PARTEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=ahttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=TEOLOGIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=carehttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=arehttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SCOPhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AP%C4%82RAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AP%C4%82RAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=RELIGIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=cre%C5%9Ftinehttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DOCTRIN%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=TEOLOGIChttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=TEOLOGIChttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=TEOLOGIChttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=FILOZOFIChttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PRINhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=carehttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=Shttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=auhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=pushttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=BAZ%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=dogmaticiihttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C5%9EIhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CULThttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CRE%C8%98TINhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=COMPLETAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=BIBLIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C8%98Ihttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=STUDIAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=VIA%C8%9A%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=operahttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C5%9EIhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CONCEP%C8%9AIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=P%C4%82RINTEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=P%C4%82RINTEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=BISERIC%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=BISERIC%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=P%C4%82RINTEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CONCEP%C8%9AIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C5%9EIhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=operahttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=VIA%C8%9A%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=STUDIAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C8%98Ihttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=BIBLIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=COMPLETAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CRE%C8%98TINhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CULThttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C5%9EIhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=dogmaticiihttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=BAZ%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=pushttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=auhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=Shttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=Shttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=carehttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PRINhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=FILOZOFIChttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=TEOLOGIChttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=TEOLOGIChttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DOCTRIN%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=cre%C5%9Ftinehttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=RELIGIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AP%C4%82RAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SCOPhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=arehttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=carehttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=TEOLOGIEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=ahttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PARTEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DOCTRIN%C4%82http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=IDEEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=UNhttp://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=ahttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=JUSTIFICAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SAUhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AP%C4%82RAREhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DEhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=NE%C3%8ENTEMEIAThttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=ADESEAhttp://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SISTEM


4/22

ncercnd de a lua n minile sale puterea laic i spiritual. Fiindc forele motrice a activitiioamenilor sunt egoismul i interesele materiale reese c numai un stat puternic i centralizatpoate s fac regul n societate, s formeze o concepie juridic la oameni. N.Machiavelli seocup i cu problemele politice i relaiilor politice, interaciunea politicii i moralei. El ajunge laconcluzia c pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune, c scopul scuzmijloacele.Ideea unui stat puternic este dezvoltat i de Jean Bodin. Interesele statului el le pune maipresus dect religia i biserica. Statul rezolv problemele familiei, menine inegalitatea

patrimonial ce apare pe baza proprietii private. Monarhul este unica i absoluta surs adreptului.11.Filosofia moderna.Problema metodei cunoasteriistiintifice.Sensualismul,empirismul,rationalismul-principalele curente gnosiologice.Filosofia moderna isi are inceputurile in sec. 17 in Europa , in acea perioada se producschimbari importante economice si politice,apar relatii capitaliste,se dezvolta si seinternationalizeaza comertul,incep sa dispara monarhiile absolute.Filosofia din sec.17-lea are un sporit caracter gnosiologic in legatura cu posibilitatilecunoasterii,metodele cunoasterii in cadrul filosofiei se dezvolta 3 curente sianume:1.empirismul,2.rationalismul,3.sensualismul.Un reprezentant de baza al curentului empirism este F.Bacon,filozof englez,ce considera caprincipala metoda a cunoasterii este metoda inductiva punind accent mare pe experiment.Cunoasterea empirica presupune obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii practice aomului.Studierea lumii insa este impiedicata,considera ca Bacon de 4 fantome sau idoli,caresint:1.idolii pesterii/specieisint prejudecatile legate de partikularitatile individuale,dedispozitie,ereditate,educatie;2.idolii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii se bazeazape autoritatea cuiva si pt a demonstra ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor savantifara a se controla;3.idolii pietii-este o neconcordanta a limbajului cu viata reala;4.idolii tribului-acest idol tine de erorile simtului ,de intelectul ,si omul deseori interpreteaza antromorficlucrurile.Bacon considera ca oamenii trebuie sa descopere prin metoda inductiva cauzele fenomenelorfolosind analiza,comparatia,observatia si experimentului.Rationalismul este un curent filosofic,in cadrul caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc

principal de obtinerea a cunostintelor.Unul dintre reprezentatii acestui curent:R.Descartes,filosoffrabcez,care are o privire mecanicista asupra producerii fenomenelor naturii.La fel ca siBacon,Descartes considera ca primul pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toatecunoastintele noastre,de aici si mazima ma indoiesc deci cuget,cuget deci exist.Pt a determinaadevarul si obiectivitatea cunostintelor stiintifice trebuie sa le supunem indoielilor.Invatatura luiDescartes despre cunoastere este o invatatura rationalista deoarece toate cunostintele stiintificeconsidera el ca sint de origine teoretica,iar stiinta experimentala nu poate sa raspunda la toateintrebarile noastre.Sensualismul.Un reprezentant de baza al sensualismului este J.Locke.El considera ca in afarasimturilor noastre nu exista cunostinte veridice.El inainteaza urmatoarea idee:in ratiune nuexista nimic ce nar fi existat initial in simturi.Astfel ,el considera ca in afara simturilorcunostintele nu exista,iar ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele.12.Problema substantei in filosofia moderna-dualismul,monismul,pluralismul.Monism- conceptie care recunoaste ca temelie a existentului o substanta unica fie ea materialaori spirituala. In istorie a existat monism materialst si idealist ( obiectiv si subiectiv). Dualism-conceptie ce afirma 2 substante egale, doua inceputuri in explicaea lumiimateriala sispirituala. Reprezentantii: Platon, R. Descartes. Pluralism- teorie ce admite o multitudine deinceputuri ori tipuri de existenta. Ex: conceptiile lui Democrit, Empedocle, Anaxagora.13.Filosofia iluminista europeana:omul,societatea,ratiunea.

n multe ri europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru a se definispecificul unei epoci n care s-a pus accentul pe dezvoltare i rspndirea cunotinelorculturale, pe ideea luminrii maselor.Iluminismul sau luminismul este un curent de gndire, cu multiple consecine pe plan politic,

istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din poziia rigid n care l fixase filozofiatradiional, pentru a-l face obiectul propriei sale activiti: prin munc i cultur, omul esteperfectibil, ca i societatea pe care el o construiete. nlocuind concepia static despre om cuuna dinamic, iluminismul e susinut de ideologii claselor dinamice ale societii, de burghezien primul rnd. De aceea, a aprut n rile n care burghezia a aprut mai repede ( Anglia i


5/22

Frana ) i s-a configurat mai trziu acolo unde forele feudale erau mai puternice ( de ex. n S-E-ul Europei ). Lupta de emancipare a acestei clase revoluionare s-a sprijinit pe un numr de ideiorientate n ntregime pe o direcie antifeudal. nc din 1688, n cadrul Revoluiei burgheze dinAnglia, ncepe s fie pus sub semnul ntrebrii tot ceea ce era specific epocii feudale. Treptat, secristalizeaz o ideologie iluminist care va pregti Marea Revoluie Francez din 1789.

Iluminismul a avut cteva trsturi specifice:- caracter antifeudal si antidespotic. Toate instituiile feudale erau supuse unei critici severe:

monarhia absolut, bazat pe ideea dreptului divin, biserica, justiia, coala. Gnditorii

iluminiti cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului i acordarea de libertisociale i politice ntregului popor. Argumentele pentru justificarea acestor revendicri se bazaupe principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe ideea dreptului natural i acontractului social, conform crora oamenii se nasc cu aceste drepturi i triesc pe baza uneinelegeri cu monarhul, pe care pot s nu-l mai accepte dac nu este un om luminat.

- spiritul raionalist, materialist i laic. n secolul XVIII s-a afirmat raiunea, fenomenele vieiiau cunoscut o interpretare materialist, iar problemele culturii i ale tiinei au nceput s sesepare de cele ale religiei, combtnd fanatismul i misticismul. Declinul autoritii ecleziasticeasupra vieii publice nu a atras i revalorificarea mentalitii magice. Practicile oculte nu au maifost satanizate ( i condamnate juridic ), ci au nceput s fie depreciate raional ( i luate nderdere). Magul nu mai este vzut ca un pactant cu diavolul, ci ca un arlatan abuznd decredulitatea publicului.

- militeaz pentru emanciparea poporului prin cultur;- ncurajeaz tratarea problemelor sociale in literatur.- genereaz o literatur cu caracter moralist.

n calitate de curent ideologic i cultural, iluminismul se definete prin: promovarearaionalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului i a dogmelor,rspndirea culturii n popor, literatura preocupat de problemele sociale i morale; teme imotive literare promovate de literatura iluminist: monarhul luminat , contractul social ,emanciparea poporului prin cultur; Genuri i specii: liric, epic ( povestire, nuvel, roman ),dramatic ( tragedie, comedie )14.Filosofia clasica germana-teoria cunoasterii ca expresie a activitatii constiintei.Fillosofia clasic german ocup o perioad relativ scurt, care este mrginit cu anii 80 a sec

XVIII dintr-o parte i anul 1831 (anul morii lui Hegel ) din alt parte. ns din punct de vedereteoretic ea este culmea dezvoltrii gndirii filosifice din acea perioad. La sfritul sec. XVIIIlichidnd rmnerea n urm economic i politic, Germania se apropia de revoluia burghez,la fel ca i n Frana veacului XVIII, n Germania din veacul XIX revoluia filosofic a precedatrevoluiei politice. Filosofia clasic german a fost ca o teorie german a revoluiei franceze.Pentru ea este caracteristic:

Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente. Divizarea existenei n lumea naturii i lumea omului. Se studiaz nu numai istoria uman, dar i esena omului. Principala problem este

problema omului, trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali considerai naciunea lor istoric.

Se subliniaz rolul filosofiei n rezolvarea problemei umanismului. nelegerea filosofiei ca un sistem de discipline, categoriii idei. Formularea dialecticii ca concepie integral.

Reprezentanii filosofiei clasice germane au fost Kant, Fichte, Schelling, Hegel, L.Feuerbach. pnnu demult n filosofia sovietic concepia lui K. Marx i F.Engels era interpretat ca cevasinestttor, ca o etap calitativ nou n dezvoltarea gndirii filosofice. Dac s fim obiectivi,ideile filosifice a acestor mari gnditori ntocmai se nscriu n tradiia filosifiei clasice germane inu-s altceva dect finalizarea ei.

15.Descoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana(dela Kant,Hegel).Kant s-a dovedit un mare filosof al moralitatii, cel mai important dupa Aristotel si probabil, cel

mai original. Performanta nepieritoare a lui Kant, echivalenta cu o rasturnare revolutionara astiintei despre demnitatea umana, consta in centrarea acesteia pe libertate si pe deducerea eidin libertate. De la descoperirea libertatii ca definitorie pentru om si umanitate putem dataadevaratul inceput al constiintei umane de sine.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ra%C5%A3ionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ra%C5%A3ionalism


6/22

In cadrul dialecticii transcendentale, daca obiectul intelectului este sensibilitatea, obiectulratiunii sunt cunostintele intelectului; sintetizand, intelectul uneste fenomenele prin reguli iarratiunea raporteaza aceste reguli la propriile ei principii. Ratiunea este asadar o facultate aprincipiilor, a judecarii dupa principii; aceste principii raman intr-o pozitie transcendenta fata defenomene, fata de real. Dupa cum categoriile sunt concepte originare pure ale intelectului,conceptele rationale pure ale ratiunii devin Ideile.Dialectica transcendentala delimiteaza aceste Idei si sistemul lor, supunand unei critici erorile

disciplinelor care se ocupasera de aceste Idei, pe care le-au presupus ca obiecte reale deci

cognoscibile: "psihologia rationala", "cosmologia rationala" si "teologia rationala". Potrivitconceptiei kantiene, cauzalitatea dupa legile naturii nu este singura cauzalitate a fenomenelor;mai trebuie admisa o cauzalitate prin libertatea celui care gandeste. Apare astfel al doilea sens allibertatii, cel moral. Rezolvarea antinomiei dintre cele doua cauzalitati este posibila prindistinctia dintre fenomen si noumen: intrarea in lumea libertatii obliga la eliberarea de sub legilesensibilitatii din fenomenalitatea empirica in favoarea unei lumi inteligibile, a legiferarilorpractice ale ratiunii. Noumenul nu poate fi cunoscut, ci gandit si regandit, in intentia apropieriide absolutul pe care nu-l va putea atinge vreodata.Filosofia lui Hegel are ca unul dintre fundamentele sale dialectica.Dialectica proclama

dezvoltarea generala si la baza ei se afla idea ca sursa oricarei dezvoltari este autodezvoltareanotiunii,adica dezvoltarea are natura spirituala .dialectica notiunilor ,determina dialecticalucrurilor.

La baza dezvoltarii in opinia lui Hegel se afla niste legi:1.Legea interdependentei dintretransformarile cantitative si calitative si invers;2.Legea negarii negatiei-care presupune ca tezadevine antiteza si pe urma are loc propriu-zic sinteza.Invatatura lui Hegel constituie un sistem filosofic,el fiind idealist,acceptind dialectica ca metoda

,dar recunoscind natura ca o lume incremenita si moarta.18.Filosofia sec.xx.Principalele curente filosofice contemporane.Caracteristica principala a filosofiei moderne o constituie faptul ca ea are un caracter neclasicdar mai ales ca filosofii nu incearca crearea unui sistem ci cerceteaza doar anumiteprobleme.Filosofia contemporana este deseori dominata de irationalism,conform caruia ratiuneanu este singurul mijloc de descoperire a adevarului ci adevarul poate fi cunoscut si prinintuitie,inconstient,iluminare.

Filosofia occidental contemporan are urmtoarele trsturi: A nregistrat o cotitur lingvistic n urma creia domeniul comunicrii, al limbii

este abordat ca un mediu fundamental al existenei, cunoaterei i aciunii. Abordeaz finitudinea existenei umane ca un reper fundamental al existenei i

caut s reconstruiasc ntregul tablou al lumii pornind de la acest reper. Abordeaz sensul cunotinelor i aciunilor ca o problem cheie a cunoaterei i

activitii. Abordeaz tehnica ca un domeniu important al vieii (cultul raiunii tehnico-

tiinifice). Logica i teoria tiinei se afl n centrul meditaiei filosofice.Pe baza reflexivitii tinde

s devin metafilosofie i s se concentreze devalorizarea asupra condiiilor formale ale

raionalitii cunotinelor i aciunilor. Tendina ctre misticism i iraionalism. Criza spiritualitii i normelor i principiilormorale, care periodic au loc n societate, duc la rspndirea curentelor mistice iiraionaliste. n sec.XX au cptat o larg rspndire teoria psihotransmutaiei a luiG.I.Ghiurdjiev, misticismul cosmic a E.Blavatscaia, neocretinismul luiD.Merejcovschi, renaterea spiritual a lui H.Keyserling.

Scientism i antiscientism.Neotomismcurent n filosofia contemporan care renvie doctrina scolastic a lui.Personalismcurent religios n filosofia contemporan care recunoate personalitatea i valorileei spirituale sensul suprem al civilizaiei. A aprut n SUA la sfritul sec.XIX, reprezentanii suntBowne, Hocking, Brightman, Flewelling. n Frana personalismul a fost dezvoltat deCh.Renouvier, E.Mounier, I.M Domenach.

Evoluionismul cretin (teilhardism)curent filosofico-religios fondat de P.Teilhard de Chardin,care considera c la baza concepiei despre lume trebuie s fie evoluionismul filosofico-religios.19.Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in Md.


7/22

Gndirea filosofic din Moldova cunoate o cale lung de dezvoltare de la primele elemente alerealitii generalizate contient pn n zilele noastre. Veacuri de-a rndul n Moldova n lipsaunei filosofii teoretice, nelepciunea popular reprezenta vechea noastr filozofie.n perioada iniial de dezvoltare gndirea filosofic din Moldova purta un caracter mitologico-religios i nu prezenta un tot ntreg. Literatura, cronicile bisericeti i letopiseele au devenitpurttorii concepiei despre lume din epoca feudalismului. Letopiseele sau cronografiamoldoveneasc include totalitatea cronicilor scrise n Moldova. n evoluia cronografiei sedeosebesc trei etape. Prima etap este cronografia moldo-slavon din sec. XV XVI. Etapa a

doua ine de sec.XVII i este reprezentat de letopiseele lui G.Ureche i M Costin. A treie etapse refer la sec.XVIII i este reprezentat de letopiseele lui I.Neculce. Criteriul principal alfilosofiei medievale l constituie att categoriile religioase, ct i limba religioas.

Dezvoltarea gndirii social-filosofice din sec. XVIIXVIII depinde de condiiile social-economice,politice i culturale. Moldova n aceast perioad era un stat feudal n care domina gospodrianatural. Gndirea progresiv a Moldovei din aceast perioad era dominat de ideea general delupt mpotriva Porii i frdelegilor feudalilor locali.reprezentanti:Milescu-SpataruNicolaie,D.Cantemir.

Dezvoltarea economic a Moldovei din sec. XIX a constituit o premis obiectiv a studieriibogiilor naturale ale rii, dezvoltrii tiinei i nvmntului, a pregtirii specialitilor dindiferite domenii i mai ales pentru industrie i agricultur. Secolul XIX n Moldova este secolul

iluminismului. Reprezentanii lui luptau pentru instaurarea lumii raionale, societii bazate peegalitate, libertatea politic drepturilor civile. Din iluminiti fac parte Gh. Asachi, C.Stamati,C.Negruzzi, A Donici, A Hjdeu, M. Koglnicianu, B.P Hadeu .a. n operele sale ei criticauneajunsurile societii existente. Un loc deosebit ocup A Russo, V. Alecsandri, M Eminescu,care luptau mpotriva feudalismului i exploatrii naionale. Lucrrile lor conin idei social-politice i filosofice, gnduri despre om, natur, locul i rolul lor n viaa societii, despremonarhie i formele guvernrii statale, despre religie i proceduri juridice .a.

20.Ontologia ca parte componenta a filosofiei.Notiunea de existenta si materie ,formelelor.Obiectivitatea materiei si obiectivitatea spiritului.Ontologia este o parte componenta a filosofiei care are ca obiect trasaturile existentei.Termenul

de ontologie provine de la ontos-fiinta; logos-stiinta.In centru atentiei ontologiei se afla atit

notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta.Se studiaza fundamentele existentei,nivelurile siformele acesteia.Ontologiile se clasifica dupa mai multe criterii:dupa nr.de elemente puse la baza lumii sedisting:ontologii moniste,dualiste si pluraliste.Ontologiile moniste pun la baza lumei un singurprincipiu fie materia,fie spiritul.Ontologiile moniste sint sau materialiste sau idealiste.Ontologiiledualiste pun la baza lumii 2 principii:material si spiritual.Existenta este tot ceea ce exista ,tot ceea ce este,indiferent de forma pe care o are:materiala

sau ideala,indiferent de faptul cine este purtatorul acestei forme.Existenta reprezinta insasifaptul de a fi,de a avea o realitate obiectiva.MATERIA este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem

alcatuiti.Din perspectiva fizicii,materia apare sub forma de substanta sau energie,dinperspectiva filosofica,materia este tot ceea ce ne inconjoara,trasaturile sale definitorii

fiind:masa,necesarul de spatiu,structura interna si energia termica,interna a materiei.Ea seintilneste in asa stari de agregare ca:lichida,solubila si gazoasa.Caracteristicile principale alemateriei:-masa,-volum,-structura.21.Spatiul si timpul.Timpul si spatiul social.Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor dea avea intindere, dimensiuni, structuralitate si interactiue. Are un caracter multidimensional.Obiectivitate- un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil dereactii, atunci putem concluziona ca simbolistica unui spatiu este o rezultanta directa sinemijlocita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui: coordonatele lui, reperele lui, sitimpul.Multidimensionalitate- spre deosebire de timp, spatiul este multidimensional, avind 3

dimensiuni.Universalitate- spatiul are un caracter general, universal.Intindere- spatiul are osuprafata. Neomogenitate- spatiul este neomogen, diferit in dependenta de intindere, exprimsforma, pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala. Reversibilitate- spre deosebire detimp, spatiul are caracter reversibil.

Timpul are un sir de proprietati generale si specifice:


8/22

-ireversibilitate.Timpul este una dintre dimensiunile universului care ordoneaza evenimenteleintr-o succesiune ireversibila si este corelata cu notiunea de eveniment.-unidimensionalitatea.Timpul are o singura dimensiune si se scurge intro singura directie.-durata.Una dintre problemele majore ale timpului este problema trecerii.Ea presupuneintelegerea asimetriei dintre trecut si viitor.Aceasta asimetrie se numeste cite odata sageatatimpului.-omogenitate.Timpul n mecanica clasic este omogen, nu este influentat de obiectele saufenomenele ce au loc si este independent de spatiu.

Particularitatea unor norme, se incearca de a elucida corelatia dintre norme sociale in societatela etapa actuala si se demonstreaza ca un imperative al timpului ce consta in utilizarea maifrecventa a traditiilor si normelor, obiceiurilor de convietuire sociala.22.Miscarea si formele ei.Notiunea de progres si regres.Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc inUnivers. In calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor schimbari, de ladeplasari mecanice pina la procesele de gindire. Miscarea este un mod fundamental de existentaa materiei, un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor, proceselor,sistemelor materiale care constituie universul. In dependenta de modul de organizare a materieise deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica, fizica, chimica, biologica, sociala.Progresul este o dezvoltare ascendenta, un process de inoire continua, o succesiune de schimbcalitativ, de la inferior spre superior. Progresul presupune o imbogatire a caracteristicilor, o

apropiere fata de un anumit obiectiv. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelorsi obiectelor, a fenomenelor realitatii, la fel ca si progresul, regresulare un character relative.23.Esenta dialecticii si legile ei.Dialectica (grec. dialegomai - ntrein o conversaie, disput) - noiune filosofic, care la origine

n antichitate nseamna arta dialogului, miestria de a ajunge la adevr prin discuie, prindescoperirea contrazicerilor n raionamentul oponentului. Dialectica filosofilor greci din aceaperioad purta caracter spontan. Cel mai mare dialectician al Greciei antice Heraclit afirma ctotul exist i concomutent nu exist, deoarece totul curge i se transform necontenit, apare idispare. E bine cunoscut maxima luiPanta rei (totul curge). Lumea, dup Heraclit, esteconstituit din contrarii, iar lupta dintre contrarii este cauza dezvoltrii. Socrate priveadialectica ca miestria de afla adevrul prin ciocnirea prerilor contrare, modul de a duce o

discuie tiinific. Platon numea dialectica metod logic care cu ajutorul analizei i sintezeiduce la cunoaterea adevratului existent ideilor. Aristotel nelegea dialectica ca miestriademonstrrii i respingerii Lui Aristotel i aparine meritul de a defini i cerceta formele esenialeale gndirii dialectice. Dialectica n aceast perioad este nc foarte primitiv isimplist,deoarece filosofii greci antici mai mult atrgeau atenia asupra micrii i a legturilordintre lucruri, dect asupra a ceea ce se mic, se transform i se leag. Ei nu ajunseser ladescompunerea obiec-telor i fenomenelor naturii n prile componente i la analiza lor, fr decare este imposibil cunoaterea profund i multilateral a lor.

Legile dialecticii sunt cele mai generale legi ale dezvoltrii naturii, societii i gndirii umane.Legea este reflectarea legturilor i relailor dintre obiecte i fenomene care au un caracterintern, stabil, repetabil, esenial.

Legea trecerii schimbrilor cantitative n calitative - una dintre legile fundamentale aledialecticii, conform creea schimbarea calitii obiectului are loc atunci, cnd acumulrileschimbrilor cantitative ating o anumit limit.Pentru medicin aceast lege are importan nnelegerea proceselor patologice, diferenierea lor i determinarea tacticii tratamentului.Legea unitii i luptei contrariilor - una din legile fundamentale ale dialecticii, care dezvluiesursa automicrii i dezvoltrii obiectelor i fenomenelor. Ea exprim esena, nucleuldialecticii, deci reflect procesele din profunzime, de la nivelul esenei. Izvorul dezvoltrii estecontradicia dialectic. Orice obiect i fenomen prezint unitatea i lupta prilor contrare.Contrariile sunt acele laturi i tendine ale obiectelor i fenomenelor ce se exclud i secondiioneaz reciproc. Ele au caracter obiectiv i universal i interaciunea lor formeazcontradicia dialectic. Contradicia dialectic exist n toate obiectele i fenomenele, se schimbnumai strile lor, parametrii cantitativi, caracterul contradiciilor i semnificaia lor pentru

sistem. Laturile ei sunt unitatea i identitatea (armonia), deosebirea i contrariul (disarmonia),contradicia (conflictul, lupta). Contradicia dialectic acutizndu-se duce la conflict, iar ultimulcu necesitate trebuie s fie rezolvat. n procesul rezolvrii contradiciilor se lichideaz numaiacele momente care s-au nvechit i frneaz dezvoltarea. Cu rezolvarea unor contradicii aparaltele i asta are loc permanent.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iu


9/22

Legea negrii negaiei - proces a dezvoltrii, conform cruia vechiul este negat de ctre nou, iarnoul la rndul su este negat de ceva i mai nou. Negarea dialectic este categoria filosofic careexprim momentul de legtur, succesiune a diferitor etape, stadii n procesul de dezvoltare arealitii. Dezvoltarea este un proces de trecere de la o calitate la alta, de la vechi la nou, de lainterior la superior.24.Determinismul si indeterminismul.Notiunea de lege.Clasificarea legilor.Determinismuleste o parte integrala a ontologiei.Esenta acestuia consta in recunoastereaexistentei unor relatii de dependenta si de conditionare obiectiva a fenomenelor si

evenimentelor.In cadrul determinismului se recunoaste ca universul nu este un haos total,darconfigureaza o anumita ordine fata de diverse legaturi cauzale.Determinismul exprima caracteruldeterminat al fenomenelor prin ele insele si prin relatiile reciproce si le studiaza prin urmatoarelecategorii:interactiunea,necesitatea,intimplarea,finalitatea si libertatea.Indeterminismul -Concepie antitiinific, idealist, care neag existena legilor obiective aledezvoltrii, absolutizeaz ntmplarea, ignornd necesitatea, contest principiul cauzalitii iafirm c mersul lucrurilor i activitatea oamenilor sunt expresia unei abstracte liberti devoin.Legea- categorie filosofica care exprima raporturile esentiale necesare, generale, relativ stabile sirepetabile intre laturile interne ale aceluiasi fenomen. Formele: - mecanice, fizice si chimice,-biologice propriu-zise; -psihologice, sociologice. Tipuri: - deductive si inductive.25.Notiunea de constiinta.Structura constiintei

27.Constientul si inconstientul.Invatatura lui S.Freud si neofreidismul.n structura contiinei evidenien dou niveluri: contient i incontient. Nivelul

contient include acele procese psihice de care noi ne dm seama, le nelegem, se gsesc ncentrul ateniei noastre. Incontient - domeniu al psihicului ce const dintr-o totalitate deprocese, operaii i stri ce nu sunt reprezentate n contiina subiectului. Acest domeniu aconcentrat n sine pasiunile, motivele, nzuinele sensul crora este determinat de cerinele inecesitile fiziologice. Aadar nu orice aciune este orientat contient. Fenomenele incontientenu-s ceva misterios, enigmatic, ci tot aceea activitate a sistemului nervos superior care nmomentul dat nu se gsete n centrul ateniei contiente, nu se percepe i resimte de individ.Unele i aceleai procese psihologice pot s-i schimbe modalitatea, ele pot s se transforme dincontiente n incontient i invers, ntre ele nu exist un hotar denetrecut. Din punct de vedere

fiziologic procesele incontiente ndeplinesc un rol de protecie a sistemului nervos, iau subcontrolul su acele funcii care nu cer atitudinea creatoare i participarea nemijlocit acontiinei (deprinderile, automatismele .a.).

O concepie specific despre incontient a fost dezvoltat de S Freud (1856-1939), ncare absolutiza incontientul i instinctele. Dup prerea lui in constiinta umana se potevidentia 3 elemente:1.sinele-este inconstient si reprezinta un rezervor,undepozit,impulsuri,reprezentari arhaice si dorinte regulate;2.eu-este un elemen care se gasesteintre inconstient si constient,deriva din sine reprezentindul in viata reala.;3.supra-eul-esteinstanta superioara,depozit l valorilor,idealurilor si normelor morale.

Neofreudismconcepie ce ncearc de a revedea ideile lui S.Freud n direcia socializriilor. Reprezentanii sunt A.Adler, C.G.Jung, E.Fromm, C.Horni .a. Ei neag biologismul ideterminismul sexual freudian, mai puin atenie atrag factorului incontient n

comportamentul individului, dar mai mult se ocup de rolul incontientului n elucidareafenomenelor sociale.28.Constiinta si limba.Constiinta si memoria.Intelectul artificial si modelarea procesuluide gindire.Totalitatea elementelor sructurale ale constiintei apar si se dezvolta in procesul muncii. Ele sematerializeaza mai intii de toate in limba si vorbire. Limba este un sistem obiectiv deosebit incare se imprima experienta social-istorica, se acumuleaza cunostintele, se imbogatescpersonalitatea cu acele valori, care au fost elaborate pina la ea si pentru ea de toata omenirea.Fiind insusita de om, limba devine purtatorul constiintei lui. Limba este tot asa de veche ca siconstiinta. Ea nu este un vas gol, in care se toarna, gindirea gata formata si nici invelisulexterior al constiintei, ci elementul ei structural prin intermediul caruia se prelucreaza, se

obiectivezeaza, se pastreaza si se exprima continutul gindirii constiintei intregi.Limbajul indeplineste functiile:-ca invelis material al ideilor, limbajul indeplineste un rol constitutiv in raport cu cunostintele-este un mod de comunicare intre oameni, limbajul permite insusire cunostintelor-contribuie la formarea structurilor logice ale subiectului


10/22

-ca mijloc intre gindire si obiect, cuvintul are o semnificatie cognitiva-prin limbaj comunica generatiile, transmitindu-si experienta si cunostintele-functia de verificare a cunostintelor-de transformare, prin diferitele modalitati lingvistice se obtin propozitii cu o valoare informativnoua-de argumentare, permite sustinerea unor teze si realizeaza critica altora.

Constiinta este memoria, fara de care nu am ajunge la identitatea de noi insine sau ne-am

pierde-o. Memoria constituie un fel de trasatura de unire intre ceea ce am fost si ceea ce suntemin prezent si spre ceea ce aspiram sa fim in viitor, este identitatea eului nostru pe axa timpului.De aceea, Henri Bergson definea constiinta in primul rind ca memorie. Un om care si-a pierdutmemoria si-a pierdut in mare parte constiinta si deci identitatea de sine, daca nu i-a fost atins simai grav centrul vorbirii, pentru ca astfel sa nu fie chiar totul pierdut pentru a si le recupera.Literatura se ocupa cu predilectie de astfel de cazuri umane. Tot datorita constiintei, neamintim un eveniment placut sau trist din viata sau din istoria tarii noastre. Memoria trairiloranterioare si proiectia viitorului sunt laturi complementare ale identitatii de sine a personalitatiiumane. Aceste componente se refera si la comunitatile umane, nationale indeosebi. Constiintatrecutului comun si increderea in viitorul propriu sunt definitorii pentru constiinta nationala aficarui popor.

Cunoasterea, gindirea se manifesta ca un proces creator. Forta creatoare a spiritului uman esteun privilegiu al omului, o necesitate vitala a existentei lui. Gindirea creatoare presupunecapacitatea omului de a-si formula probleme si de a le oferi solutie. Rezultatele cunoasterii suntsupuse unor operatii, indeplinite de creier, care in totalitatea lor sunt definite, gindite. Gindirease exteriorizeaza, producind notiuni, judecati, rationamente. Procesul de gindire reflectaproprietatile, legaturile, relatiile esentiale ale obiectelor si fenomenelor; evidentiaza o legaturadintre notiuni, prin care se afirma sau se neaga ceva.29.Gnoseologia ca teorie a cunoasterii. Subiectul si obiectul cunoasterii.Gnoseologia este teoria cunoasterii in general. Obiectul gnoseologieicunoasterea umana,elementele si mecanismele acesteia, legile si genurile cunoasterii. Gnoseologia se preocup deesena procesului de cunoatere, obiectul, subiectul, structura i mecanismul acesteia.

Cunoasterea este procesul de dezvaluire a esentei obietului si fenomenelor deinsusire,reproducere mentala a realitatii obiective de catre subiectul cunoscator.Cunoastereaeste o activitate individuala,teoretica a omului.Cunoasterea este reflectarea realitatii obiective incunostinta oamenilor si e unul dintre procesele definitorii ale spiritului uman.Cunostintele sint rezultatul cunoasterii in care se fixeaza experienta umana si care constituieplanul ideal al activitatii.In procesul cunoasterii tot timpul exista un subiect cunoscator sau sau epistemic.Acesta estepurtatorul activitatii practice,este sursa activitatii de cunoastere.Subiect epistemic poate sa fieun individual cit si un grup de oameni.Obiectul cunoasterii este contrapus subiectuluiepistemic ,spre el este orientata actiunea subiectului si in calitate de obiect epistemic pot finatura,societatea,omul si desigur ca gindirea umana.30.Cunoasterea stiintifica,specificul si structura ei.Epistemologia.Paradigma stiintifica.

Cunoasterea stiintifica apare pe o anumita treapta a dezvoltarii societatii, urmarinddescoperirea legilor, esentelor, structurilor profunde ale obiectului ei.Este specializata siutilizeaza un limbaj specific ca si aparatura tehnica adecvata. Are un character systematic simetodic, rezultatele sale fiind organizate in sisteme logice, autonome fata de obiect si avandcontinuturi cognitive desubiectivizate cu o semnificatie precisa.Detine mijloace si procedeeproprii de testare si validare a cunostintelor, supunandu-se unor exigente logice si practic-experimentale de verificare.Creeaza obiecte si metodele abstracte al caror studiu duce laobtinerea unor cunostinte de mare valoare teoretica, practica si predictiva.

Teoria stiintifica, forma tipica si complexa a cunoasteriii stiintifice este un ansamblu organizatde cunostinte, de propozitii declarative cu o anumita valoare de adevar, strycturate intr-unsistem deductiv care explica si descrie unitare desfasurarea proceselor si fenomenelor, dintre-un

domeniu oarecare al realitatii.Principalele metode ake cunoasterii stiintifice cotemporane sunt:formalizarea, axiomatizarea si modelarea.Epistemologia: teoriacunoateriitiinifice. Este o ramur afilozofiei care se ocup cu originile,natura i scopurile, metodele i mijloacele cunoaterii de tip tiinific. Epistemologia are la bazdou ntrebri: Ce este cunoaterea tiinific?, Cum este posibil cunoaterea tiinific?
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cunoa%C5%9Fterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cunoa%C5%9Fterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cunoa%C5%9Fterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cunoa%C5%9Fterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teorie


11/22

Obiectul epistemologieiO prim operaie a epistemologiei este distincia intre cunoaterea de tip comun, general-umani cunoaterea tiinific. Se consider cunoatere de tip tiinific, acea cunoatere care areurmtoarele nsuiri:1.Se ndeprteaz de cunoaterea comun i de bunul sim.2.Descompune automatismele mentale generate de experienta cotidian.3.Matematizare.4.Utilizarea metodelor speciale: modelarea, axiomatizarea, formalizarea etc.

5.Obine ca produse, cunotine cel puin verificabile dac nu verificate.Epistemologia poate avea ca obiect cunoaterea tiinific n general fiind numit epistemologiegeneral.Cunoaterea cunoaterii tiinifice specializate constituie epistemologii particularendeprtndu-se de reflecia filozofic.

33.Societatea ca obiect de studiu al filosofiei.Structura societatii,elementele ei.Societatea constituie o realitate complexa cu multiple dimensiuni, care poate fi abordata dinperspective diferite.De exemplu intr-o definitie uzuala putem intalni urmatoarea descriere asocietatii:ansamblul organizat de indivizi uniti intre ei prin relatii de interdependenta.In primplanul acestei definitii se afla indivizii considerati ca grupuri sau ansambluri de indivizi.Definitianu este incorecta pt ca evident nu pot exista societati fara indivizi.Dar la fel de imporatante incaracterizarea societatii sunt relatiile dintre indivizi care au un carater determinat de realitateaexistentei impreuna sunt numite generic relatii sociale iar protagonistii lor actori sociali.Societatea cuprinde pe langa indivizi si relatiile lor,activitatile care o sustin de naturaeconomica.politica,juridica,culturala ,valori, norme,institutii.Societatea in ansamblul ei poate fiprivita ca o structura sociala, adika un ansamblul al institutiilor care constituie fundalul dat pecare se cladesc actiunile sociale.Relatia dintre actiuni si structuri ne face sa intelegem casociatatile sunt dinamice adika au o viata a lor , iar expresia viata sociala poate sa desemnezeintre altele ansamblul proceselor ce asigura mentinerea si dezvoltarea societatilor- procesenumite mai tehnic reproducerea si respectiv producerea sociala.Dar mai inainte de a fi unobiect de cunoscut societatea este pentru fiecare dintre noi o realitate traita.

34.Sistemul economic al societatii.Economia ca scop si mijloc de existenta a societatii.

Producerea bunurilor n scopul satisfacerii nevoilor de consum este posibil n condiiile n carentreprinztorii dispun de resurse economice, combin i utilizeaz eficient factorii de producie.Abilitatea ntreprinztorilor permite alegerea celei mai favorabile alternative a factorilor deproducie, pe baza principiului raionalitii economice, al obinerii de rezultate maxim posibilecu resursele de care dispun. Acestea definesc rolul ntreprinztorului modern i asigur foraconcurenial a ntreprinderii.

Pe parcursul secolelor a avut loc multiplicarea i diversificarea factorilor de producie. ns, npofida acestui fapt, ei rmn grupai n 4 categorii de factori, care sunt: 1) munca; 2) natura; 3)capitalul; 4) informaia. Aceste patru categorii defactori, n diferite proporii i combinaii, segsesc n orice activitate economic. Munca i natura sunt denumite factori primari. Capitaluleste un factor derivat, iar resursele informaionale sunt un neofactor.Munca este o activitateuman contient, un efort fizic i intelectual, prin care oamenii, acionnd asupra naturii, obinbunurile de care au nevoie.

Munca este factorul determinant al oricrei activiti economice. Prin munc se combin i seutilizeaz ceilali factori de producie. Exist o distincie ntre munc i fora de munc. Fora demunc constituie totalitatea aptitudinilor fizice i intelectuale ale omului, potenialul lui demunc, pe care acesta l pune n valoare atunci cnd muncete. Munca poate fi: intelectual saufizic; calificat sau necalificat; de conducere sau de executare; de inovaie i de aplicare;individual i colectiv.

Factorul de producie munca poate fi analizat att din punct de vedere cantitativ, ct i calitativ.

Dimensiunea cantitativ este determinat de: durata sptmnii de lucru; numrul de lucrtoriimplicai n procesul de producie. Dimensiunea calitativ este determinat de caracterulspecializrii rii respective, de structura populaiei ocupate pe ramuri i sectoare de activitate,de gradul de calificare i de experiena de munc a fiecrui individ n parte.


12/22

Natura constituie totalitatea elementelor naturale, pe care omul le folosete pentruobinerea bunurilor i serviciilor. Elementele ntrunite sub denumirea de factor de producienatura sunt: pmntul, resursele de minerale i de combustibil, resursele de ap, pdurile,aerul, clima.

Capitalul constituie ansamblul bunurilor folosite pentru confecionarea altor bunuri,destinate vnzrii n scopul obinerii unui profit. Dup natura sa, capitalul se mparte n: capitalreal, numit tehnic sau fizic, materializat n mijloace de producie, cum ar fi: materia prim,utilajele, cldirile, instalaiile, drumurile etc.; capital financiar, sub forma activelor financiare:

bani n numerar, depozite bancare, obligaiuni, titluri comerciale etc.35.Societatea si natura,corelatia lor.Probleme ecologice contemporane,biosfera sinoosfera.Notiunea de natura este una dintre cele mai largi, ingloband si lucrurile din natura-luminastelelor indepartate, transformarile reciproce ale particulilor elimentare, intinderile nemarginiteale oceanelor, raurilor si padurile, etc. Adica tot ce exista, universul si este identica in acest senscu notiunea de materie.Gandirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se schimba iaromul era interpretat ca o parte a ei.Viata ideala era considerata cea traita in armonie cu natura,iar de aici si problema cunoasterii stiintifice a naturii.O alta interpretare a naturii s-a cristalizatin cultura crestina a epocii medievale cand natura se considera creata de Dumnezeu, dar la unnivel mai inferior decat omul care a fost inzestrat cu scanteia dumnezeiasca-sufletul.In epocarenasterii

Printre conceptiile filosofiei ce se refera la problemele ecologice poate fi evidentiata conceptiarussoista sau neorussoista.Adeptii ei propaga ideea intoarcerii inapoi spre natura, in principiu eipornsc de la idee justa a unitatii omului si naturii dar absolutizand aceasta teza ei ignoreazafaptul ca omul devine si ramane om nu prin acomodarea pasiva la natura dar printransformarea ei activa.Concluziile lor sunt negative deoarece sunt patrunse de neincredere inom, in ratiune si fortele lui creatoare.Pe langa aceste conceptii pesimiste, gresite exista siconceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata tinandu-se cont defaptul ca radacinile ei se trag din interactiunea dintre societate si natura.Probleme ecologice1. nclzirea global este creterea continu atemperaturilor medii nregistrate ale atmosferei nimediata apropiere a solului, precum i a apeioceanelor, constatat n ultimele decenii.

Solutii: diminuarea emisiilor de gaze care cauzeaz efectul de ser, oprirea defririlor iraionalede pdure etc.2. Defrisarile de padure in masa.Solutii: impadurirea versantilor, gasirea unor alternative lemnului in diverse scopuri economice.

3. Poluarea solurilor, apelor, aeruluiSolutii: solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane , sau tehnologice in cazulreziduurilor industriale ; educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediuluiNoosfera este ansamblul al sistemelor de informatie, cunoastere si valorizare specifice fiinteiumane. Inveli al Pmntului suprapus biosferei, desemnnd omenirea ntruct este alctuitdin fiine inteligente.BIOSFR Totalitatea fiinelor care triesc pe pmnt, n ap i n partea inferioar aatmosferei. nveli al Pmntului n care se defoar viaa.36.Sistemul social si politic al societatii.in general prin s. se nelege o mulime de obiecte care acioneaz ntre ele att de intens nctstrile lor snt interdependente, modificarea unuia ducnd la modificri determinate n toatecelelalte. Prin natura sa, viaa social prezint caracteristica de s. la toate nivelele sale deorganizare: grupul de munc, familia, ntreprinderea, localitatea, societatea global, umanitatea.Unitatea cea mai simpl care prezint caracteristica de s. a vieii social-umane este activitateacare reprezint un s. de comportamente, de aciuni, astfel organizat i orientat nct s real izezeo anumit finalitate S.s Ansamblu unitar, sistem organizat de relatii ntre oameni istoriceste determinate, bazate perelatii economice si de schimb;S.P. Reprezint un subsistem al sistemului social cuprinde relaiile politice, instituiile politice i

concepiile politice, sistemul care asigur organizarea i conducerea de ansamblu a societii ,funcionalitatea ei. Diferitele comuniti umane, ajunse la o anumit treapt de dezvoltare, numai pot exista i funciona fr s fie organizate ntr-un sistem politic, aceasta constituind onecesitate, o lege general a progresului istoric.

Structura i funcionalitatea sistemului politic
http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83


13/22

relaiile politice; instituiile politice; concepiile politice;interaciunea dintre ele.Sistemul politic: Funcie: Distribuia puterii Operaie comunicativ elementar: Decizie cu caracter obligatoriu colectiv Mediu de comunicare simbolic generalizat: Putere Cod: guvern/opoziie Programare: Ideologii/programe de partid37.Raportul dintre natural si social in om.Notiunile de

individ,individualitate,om,personalitate.Omul traieste si isi desfasoara activitatea intr-un mediu natural si social Societatea nu poate firedusa la nici una din componentele sale si nici nu constituie doar suma lor.Ea se prezinta caun sistem nemarginit, hipercomplex, capabil nu numai de autoreglare ci si deautoperfectionare.O asemenea tratare a societatii o gasim inka la Aristotel care mentiona caomul este natural o fiinta politica destinata a trai in societate si este astfel prin natura sa si prinefectul unor circumstante a nu face parte dintr-o cetate este de a fi o natura degradata sausuperioara omului.De aceea omul este o fiinta sociabila mai mult decat albinile chiar.Naturaimpinge oamenii spre asociere.

Prin idivid (lat.: indivizibil) se nelege cevasingular n totalitatea sa cu toate caracteristicile, caresunt determinante pentru individualitatea sa. Este vorba desprefiinasingular saulucrulsingular n sens spaial i temporal.Conceptul de individ se folosete n referire laoameni. ngeneral, un individ este ceva, care poate gndi i mai ales: un lucru cu contiin.

Individualitate-Totalitatea particularitilor specifice unui individ sau unei persoane, caredeosebesc un individ de altul sau o persoan de alta. 2. Persoan cu nsuiri morale sauintelectuale deosebite;Chiar daca multi cred ca notiunile de personalitate si individualitate suntsinonime, totusi este o oarecare diferenta intre ele.Individualitatea reprezint, n accepia sa,partea divin din om - esena, Atman al brahmanilor, sau Christul interior (acela care "doarmen barc" i ateapt s fie trezit). Desigur c nu ne este nou accesibil att de uor, dar nici nutrebuie s ne descurajm i s-L lsm "s doarm" la nesfrit. Putem ncerca s l trezim nfiecare clip: prin gnduri ndreptate spre Divin, spre Iubire, spre Cunoatere, prin rugaciune,

printr-o via trit n acord cu Legile divine. Personalitatea, dimpotriv, reprezint ceea ce etrector n noi, "masca" de care am mai vorbit, sau "haina" pe care o mbrac Sinele sau Esenaatunci cnd se ntrupeaz. Ea nu ne este dat n ntregime de la natere, ci doar "unschelet"(determinat genetic i spiritual), iar restul se construiete pe parcurs.

Personalitatea e un termen larg rspndit al crui sens este cunoscut limbajului comun.Majoritatea folosete cuvntul pentru a se referi la un ansamblu de caracteristici care definescmodul n care o persoan vede i acioneaz n lume - ceva asemntor unor mbinri aproceselor de gndire i de comportament. n filosofie, el ar putea fi definit ca trsturileemoionale, cognitive i comportamentale unice fiecrui individ, nvate i dezvoltate prinexperien i relativ consistente de-a lungul timpului

Oamenii (Homo sapiens sapiens) sunt fiine vii inteligente. Biologii consider c toi oamenii suntmembrii aceleiai specii (Homo sapiens sapiens). Generic, oamenii sunt denumii rasa umansau umanitatea i membrii si sunt cunoscui ca oameni sau fiine umane Problema centrala afilosofiei o constituie intelegerea si explicarea conditiei umane.Maxima socratica ( Cunoaste-te petine insuti!) si cele patru intrebari kantiene, care circumscriu domeniul filosofiei, indica faptul careflectia asupra umanului constituie nucleul demersului filosofic si sustin centralitateaantropologiei in raport cu alte teme. Religia si stiintele particulare vizeaza omul unilateral, farasa releve sensul existentei umane, iar filosofia vizeaza noi trasaturi ale esentei umane, prininterogatiile asupra naturii omului Astfel, Descartes considera ca trasatura esentiala a omului oreprezinta cugetarea, pentru Bergson omul este o fiinta care fabrica obiecte artificiale, pentruBlaga creatia culturala constituie distinctia ontologica a omului, iar Pico della Mirandola sustine

ca omul nu are trasaturi definitorii. Karl Jaspers afirma ca " Demnitatea omului este de a fireprezentantul nedefinitului38.Obiectul si problematica antropologiei filosofice,notiunile ei de baza.Princapaleleconcepte filosofice despre om.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Singularhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Singularhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Caracteristic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Individualitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Individualitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Caracteristic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Singularhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83


14/22

Antropologia filosofica este punctul de intersectie al tuturor cercetarilor referitoare la om si laraportul acestuia cu mediul.Ea studiaza problematica omului sub aspectele sale cele maigenerale prin sintetizarea datelor tuturor stiintelor particulare despreom(biologic,psihologic,antropologic). Antropologia se ocup cu studiul tiinific al omului (genulHomo Hominis). Este o disciplin holistic din dou puncte de vedere: se ocup de studiultuturor oamenilor, din toate epocile i trateaz toate dimensiunile umanitii. n centrulantropologiei se afl ideea de culturi noiunea c aceasta reprezint specia uman, c specianoastra i-a dezvoltat o capacitate universal de aconcepe lumea simbolic, de a preda i nva

astfel de simboluri n mod social i de a transforma lumea (i pe noi nine) pe baza acestorsimboluri.Antropologia a debutat ca tiin a istoriei. Inspirat de triumful metodei tiinifice n tiinelenaturale, antropologii secolului al XIX-lea considerau c fenomenele socio-culturale erauguvernate de legi i principii care pot fi descoperite. Aceast convingere, existent nc nainte catiinele sociale s-i formeze teorii i metode, era dublat de viziunea iluminist a umanitii -concomitent ncreztoare n emanciparea socio-cultural a oamenilor i critic fa dendeprtarea acestora de natura lor inocent. Aceast dubl sensibilitate, fa de tradiiileculturale (tradiie) i fa de procesele schimbrii sociale (modernizare) va caracteriza ntotdeunadiscursul antropologiei.Principalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate lui Herbert Spencer (organismulsocial), Karl Marx (determinismul social i evoluia umanitii ca lupt ntre clase), Morgan(periodizarea culturii i a etnicitii),Tylor (definirea culturii).n perioada de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea se impune treptatmetoda etnografic a cercetrii vieii oamenilor prin locuirea pentru o perioad mpreun cuacetia i urmrirea lor ndeaproape.

Conceptia crestina despre om reiese din credinta ca omul este ultima si cea mai de seamadintre creaturile pamntesti, este coroana creatiei.

Faptul ca omul a fost creat in urma celorlalte fapturi se explica prin ntelepciunea planuluidumnezeiesc de creatie. Omul fiind asezat ca stapn pe pamnt (Facerea 1,28) ca loctiitor al luiDumnezeu pe pamnt, era si firesc ca sa se organizeze mai nti pamntul ca loc de desfasurarea vietii omenesti. Omul este constituit din doua elemente deosebite, unul material si celalaltspiritual, trup si suflet. Trupul omului este luat din pamnt, fiind compus din materie si, prin

aceasta, in tot cursul vietii omul este legat de tot ceea ce este pamntesc. Trupul este muritor,sufletul nemuritorConceptia omului in Taoism-Natura umana era considerata ca avand un caracter dualist;

omul fiind o fiinta compusa din puterile cerului si ale pamantului.Conceptia despre om in grecia antica- In religia greaca, omul este rezultatul unei creatii

succesive, incepind cu ceea ca Zeii din Olimp au creat o rasa de aur care a trait in timpul luiCronos.

Dupa conceptia conservatoare despre om se considera ca omul este un amestec de bine side rau.39.Sensul si scopul vietii omului.Fenomenul alienarii.Problema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie, exprimind justificarea sifinalitatea ei. Sensul este constitutiv constiintei si cunostintei noastre, ca parte a caracterului lor

intentional. Daca este constitutiv constiinta, intentionalitatii sale si judecatii ca fapt decunoastere, sensul porneste de la constiinta spre lume. Sensul vietii este cel pe care i-l atribuim.Sensul se constitue in interioritatea umana, fiind rezultatul interactiunii structurilorconstituante si constitutive ale constiintei, ale dublei relatii cu lumea si cu sine. Vom gasi atitasens in lume, cit vom pune noi insine prin calitatea noastra de subiect creator. Un prim aspectin abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei, adica dea medita asupra ei, asupra urmatoarelor chestiuni: are valoare viata?, merita ea sa fie traita?etc. Referitor la problemele care il framinta pe om, Albert Camus afirma ca sensul vietii este ceamai presanta dintre chestiuni. Trebuie sa mentionam ca intrebarile sus- puse se refera la viatain genere, dar ele privesc viata fiecarui om in parte. O prima idee ce a aparut din meditatiadintodeauna asupra vietii este cea de respect si pretuire pentru toate fiintele vii, pentru oamenii

care isi suporta destinul cu demnitate si curaj chiar in situatii dificile. Valorile dau sens vietiiumane, ele suporta semnifcatii, repere, criterii si numai in raport cu acestea, eforturile deindividualizare capata sens. Totodata, viata insasi este prima de valori si cea mai semnificativa,existenta vietii umane este un element indispensabil al genezei si afirmarii valorilor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Holistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Holistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herbert_Spencerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Morganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tylorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tylorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_etnografic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_etnografic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_etnografic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tylorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Morganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Herbert_Spencerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Holistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Om


15/22

Pentru un om viata nu este numai un proces biologic, ci un fenomen cu mult mai complex, denatura sociala, cu multiple valente rationale, afective, morale si etice. Viata are valoare daca etraita in conditii umane, daca e luminata de constiinta de sine a omului, daca dobindeste unsens, dar viata poate dobindi un sens numai prin activitate umana.cind vorbim de sensul vietii,ne referim la capacitatea individului de a trai viata in chip uman, conform dorintelor valorice. Deaceea sensul vietii umane are o origine, o structura si o modalitate de manifestare sociala.In problema sensului vietii este necesar sa evitam limitatrea analizei numai la nivel spiritual.Sensul autentic al vietii este un fenomen etico-social, care are atit o motivare psihologica, cit si

motivare sociala. Sensul vietii este produs social, intrucit individul insusi este on primul rind,un produs social si numai in societate poate oferi sens vietii sale.40. Axiologiaesena i noiunile de baz. Tipuri de valori i dialectica lor. Valori general

umane.

Axiologia ,ca disciplina filosofica independenta,are un obiect propriu de studiu.Obiectulaxiologiei il constituie studiul valorii generice si al legaturilor generale ale sistemului devalori.Axiologia ofera posibilitatea elaborarii unei teorii unitare a sistemului de valori,a uneiconceptii unificate asupra valorii,punind in evidenta relatia dintre subiect si obiect si fiind inmasura sa dea un raspuns dintr-o perspectiva filosofica:ce este valoarea?Universul valorilorsemnifica ceea ce este omul,prin valorile create ,si ceea ce poate si trebuie sa devina omul,prinidealuri,aspiratii,proiecte,dorinte.Ca univers de semnificatii,lumea valorilor reflecta nu

aprecieri,necesitati si aspiratii individuale,ci idealurile,necesitatile si nazuintele unei perioadeistorice.Totodata ,valorile sint realitate artificiala,construita de om in procesul realizarii unor anumitescopuri.Aceasta inseamna ca axiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitateapredominant constienta,cu trasaturi extrem de diferentiate,in functie de domeniu.Valorile indeplinesc functii multiple in viata sociala,intrucit orienteaza,motiveaza si regleaza

actiunile ,gindirea si comportamentul uman,mobilizeaza energia umana si,totodata,servesc dreptcriterii de apreciere a acestora,a eficientei actiunilor umane,preum si ale evaluarii produsuluirealizat.Valoarea este proprie subiectului,fie ca este plasata in sfera transcendenta a unor

obiecte(materiale sau ideale),fie ca rezulta dintr-o interactiune intre subiect si obiect.Lumea

valorilor este creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane.Structuravalorilor se refera la modul in care sunt orinduite intern valorile ,la ansamblul de relatiispecifice,relativ stabile,de proprietati si legi ce se statornicesc intre diferitele lor componente,ladimensiunile valorii.Tipuri de valori si dialectica lor.Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : valabilitatea valorilor; calitatea lor;subiectul lor; motivele ce au deteerminat valorile; obiectul lor; facultatea psihica din careizvorasc valorile ; sfera lor de aplicare.Dupa valabilitatea lor, valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori subiective; -valori obiective .Dupa calitatea lor , valorile sunt : valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; - valori efecte.

Dupa subiectul lor, valorile sunt : autopatice, heteropatice, ergopaticeDupa motivele ce au determinat valorile sunt: valori accidentale-tranzitorii si valori alepersoanei proprii.Dupa obiectul lor valorile sunt : - economice; - etice ; - juridice; - politice .Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile sunt : sensibile, sentimentale si cognitive.Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale.O alta clasificare a valorilor este urmatoarea:valori economice,valori juridice,valori politice,valori etice,valori istorice ,valori estetice,valorireligioase .1.Valorile economicePrin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele.

Problema valorilor economice a preocupat pe economisti din sec. al XVIII-lea .Aristotel considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt fizice sipsihice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale si valori materiale .Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o


16/22

trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare deschimb si valoae de intrebuintare .2. Valorile juridicepot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si aunei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai din punct devedere al formei si constituirii lor. In antichitate , normele juridice erau considerate ca poruncidate de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant.Pentru timpurile moderne normele juridice sunt imperative , care exprima vointa comunitatiisociale , a statului.

3. Valorile politicese refera la stat, la cetate ca unitate In antichitatea greceasca, statul eracetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut autoritatii statului.Notiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult, devenind ceea ce este acum.4. Valorile eticeValorile etice pot fi de natura :-Psihologica care afirma ca valoarea etica are o baza psihica-Logicaafirma ca valoarea etica este de natura logica-Biologica afirma ca Valoarea etica are ca principiu ultim viata.-sociala5. Valori istorice

Toate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la stramosi,alcatuind astfel traditia culturala a unui neam.6.Valorile esteticese refera la placerea estetica.Cand vorbim de valoare estetica intelegem un obiect care are valoare si un subiect pentru careexista acea valoare .Frumosul este valoarea estetica centrala, la care se raporteaza toatecelelalte.Prin specificul lor, valorile estetice sunt legate de sensibil. Kant aprecia ca arta nu estereprezentarea unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasa a unui lucru..7. Valorile religioaseValorile religioase sunt si ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor.Valorile religioase suntprin natura lor spirituale. Purtatorii lor sunt omul si constiinta sa, comunitatea umana sispiritualitatea colectiva.Valorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt valori scop. Sebazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire.41. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. Cultura i societatea, subcultura,

contraculturaCultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul procesde afirmare a sa ca fiinta sociala, proces ce evidentiaza in mod clar progresul lui in cunoasterea,transformare si stapinirea naturii si societatii, recum si institutiile necesare crearii sicomunicarii acestor valori.Valorile materiale constituie cultura materiala, sunt cele legate de activitatea utila a omului,indreptata spre usurarea muncii sale, pentru a produce cit mai bine si pentru a avea un confortmai bun. Exprimind raporturi soviale existentiale, valorile materiale sunt tocmai obiectele careservesc drept mijloace pentru satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta biologica (ca parte anaturii).Cultura spirituala cuprinde valori spirituale ce exprima raporturi sociale functionale si care auca principal rol satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta sociala. Cultura spiritula include in

sfera ei atitudinile, actele si operele limitate ca geneza, intentie, motivare si finalitate ladomeniul spiritului si al intelectului.

Pentru a concepe cultura nu este suficient de a o analiza pe ea numai n raport cu natura ci i nlegtur cu societatea deoarece toat viaa social este dominat de cultur.Din aceastcauzpretutindeni unde triesc oameni ei creaz cultur neexistnd dup cum remarc culturologulR.Lintonsocieti aculturale i nici mcar indivizi lipsii de cultur.Orice societate are o culturorict de simpl ar fi ea,i fiecare fiin uman este cultural n sensul c particip la o anumitcultur.Ca fenomen social,cultura se integreaz alturi de celelalte sfere ale vieii socialedeterminismului social.Fiecrui tip istoricde societate i este propriu un anumit tip de cultur.Prin subcultur se nelege fie o tendin de manifestare subiacent a unei culturi elementare,

fie o cultur a grupurilor i subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnicn sociologie, antropologie i studii culturale, o subcultur este un grup de oameni cuocultur(distinct, sau obscur) care i deosebete fa de cultura mai mare, dominant,denumit imainstream, de care aparin. Dac o anumit subcultur este caracterizat de oopoziie sistematic fa de cultura dominant, ea poate fi descris ca fiind o contracultur.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antropologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Studii_culturale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Studii_culturale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mainstream&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mainstream&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mainstream&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Contracultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Contracultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Contracultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Contracultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mainstream&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Studii_culturale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Antropologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologie


17/22

Adepii unei contraculturi resping unele sau majoritatea standardelor i modelelorcomportamentale ale societii nglobante, dar nu resping toate normele i valorile culturiidominanteO subcultur propune un ansamblu de simboluri, norme, valori i moduri de via neidentice cucele ale culturii dominante ntr-o societate, dar nici n contradicie fa de acestea, ci adiionatelor

---- Cultura si natura Reliefarea culturii ca unitate structurala rezultata in urma unor acte de

cunoastere, creatie si valorizare umana difera de unitatile structurale apartinind naturii. S-afacut o distinctie intre cultura si natura care dezvaluie o serie de particularitati:-daca natura este existenta obiectiva, adica ea fiinteaza in sinte, in afara si independent deconstiinta, cultura este existenta constientizata sau constiinta finalizata in existenta.-in timp ce obiectele si procele din natura fiinteaza si se manifesta numai spontan, realitatiiledomeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient. Orice act de culturaimplica o componenta spirituala.-realitatile culturale nu exista ca cte in sine, ele traiesc prin oameni, in interiorul raporturilordintre acestia, chiar si in cazul cind sunt produsele unor generatii trecute.-natura este supusa in intregul ei determinismului obiectiv (unor cauze, legi, necesitati etc. toateobiective) in timp ce dominiul culturii se situaeaza la polul opus fiind supus determinismuluisocial, apare ca o expresie a libertatii umane, ca prezultat al progresului repurtat de om

impotriva necesitatii oarbe a fortelor spontane.-In cadrul proceselor naturale predomina repetabilitatea, in cadrul culturii domina creatiaoriginala, deci unicitatea si irepetabilitatea.Prin cultura omul supune treptat lumea exterioara, o transforma intr-o lume a sa, pe masurapropriei sale existente. De aceea, principaka distinctie a culturii in raport cu natura esteumanizarea. Prin cultura omul umanizeaza natura.Fr. Nietzsche spune Cultura este viata, este mod de a cugeta si de a actiona. Este sentimentulcoeziunii oricarei comunitati umane evoluate, raportul omului cu sine si cu lumea.Cultura este un atribut esential al omului nu ca fiinta bilogica, ci ca fiinta sociala. In cultura seconstituie, se acumuleaza si se transmite experineta generatiilor. Actionid asupra naturii, omulumanizeaza acest cadrul natural, in care el traieste si, in acelasi timp, se umnaizeaza pe sine.-------

-----42.Cultura de masa si cultura de elita.Cultura si globalizarea.CULTURA DE MAS- este cultura ce caracterizeaz societatea de mas, fiind definit tot n modnegativ si globalizator fiind caracterizat prin:a.) generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturaleb.) standardizare produselorc.) cresterea distanei sociale ntre creatorii de bunuri culturale si publicul respectivd.) nlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economicee.) simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale n favoarea atributelorafective etc.Cultura de mas este produsul societii industriale care e i o societate de mas att pe plan

economic ct i politic,i este totodat legat de dezvoltarea mijloacelor de comunicare de mas.

Acestea tind s omogenizeze i s schematizeze cultura pentru a o face accesibil i gustat depublicul larg.O foarm degradat a culturii de mas este i Kitch-ul n art,o art pe gustulomului mediocru.Kitch-ul este modul estetic al vieii de toate zilele.Hegel presupune c individul bogat vede n culturun mijloc de satisfacere a necesitilor i acapriciilor subiective.El nelege c aceasta duce la degradare moral,de aceea consider cinteresele subiective trebuie nlate pn la conceperea de ctreindivid a cerineloruniversalului ,absolutului adic a ideii pn la conceperea raionalului.Cultura de mas devine un fenomen global.De aceea lupta mpotriva culturii de mas a devenitn prezent una din sarcinile importante ale forelor democratice progresiste din lume.E necesarde a lrgi schimbul reciproc de experien ntre popoare n domen

examen raspunsuri la filozofie.[conspecte.md].docx

Documents

Transcript of examen raspunsuri la filozofie.[conspecte.md].docx