1. Expuneti originile teoriei economice si evolutia obiectul ei de studu. Prezentati si caracterizati structura teoriei economice contemporanetiina economic are ca obiect de studiu societatea i, respectiv, reprezint o tiin social, de rnd cu sociologia, ideologia, dreptul, psihologia etc. Totodat, fiind o tiin aparte, autonom, ea i are i obiectul su de studiu, deosebit de alte discipline. n sec. XVII-XIX, n lipsa unor cunotine specializate profunde, tiina economic (teoria) era identificat cu economia politic. gr.: oikos cas, gospodrie; nomos lege, regul; politicos cetate, ora, societate: "legile gospodriei n societate".I. Etapa pretiinific - se extinde de la originile ei greco-romane i asiatice pn la sfritul secolului al XVI-lea (Xenofon, Platon, Aristotel, DAquino, Mun, Petty)II. Etapa de constituire propriu-zis a tiintei economice, anii 1750-1870, curentul fiziocrat (Quesnay, Turgot) si liberalismul economic (Smith, Ricardo, Malthus, Mill, Say)III. Etapa, anii 1870-1930, curentul Marxist i marginalist (Marx, Jevons, Menger, Walras, Pareto, Marshall)IV. Etapa, anii 1930-1970 adncirea i extinderea tiintei economice: keynesismul (Keynes, Harrod, Robinson, Gailbraith) sinteza neoclasica (Samuelson, Solow), socialismul (Marx, Engels, Lenin).V. Etapa-tiina economic contemporan, sfritul anilor 1980-prezent, curentul radical, socialist, neokeynesist, monetarist.Evoluia obiectului de studiu al teoriei economice:Teoria economicaObiectul de studiu

Mercantilismul, Fiziocratii,Economia politica clasicAvutia nationala

MarxismulRelatiile de productie

Scoala istoricaEconomia nationala in ansamblu

Marginalistii (microeconomia)Comportamentul agentilor economici, caile si mijloacele atingerii scopurilor urmarite

Keynesismul (macroeconomia)Mecanismul functionarii economiei ca un tot intreg

Curentul institutional-socialistInstitutiiile si schimbarile institutionale

Teoria sintezei neoclasiceAvutia nationala, formele si motivatia comportamentului uman in conditiile resurselor limitate

Structura:1.Microeconomia este ramura stiintei economice, care studiaza unitatile economice individuale , structurile si comportamentele lor (gospodariile familiale, intreprinderile , bancile, administratii)precum si interrelatiile dintre aceste unitati elementare2.Macroeconomia studiaza marimile globale dintr-o economie, numite agregate, interdependentele dintre variabilele globale ale economiei si sistemului economic in totalitatea sa. Economia nationala a unei tari poate fi divizata in patru sectoare de activitate:-Sectorul primar (agricultura, silvicultura, pescuitul, si industria extractiva);-Sectorul secundar (sectorul de prelucrare a productiei sectorului primar);-Sectorul tertiar (telecomunicatiile, comertul, turismul, finantele etc);-Sectorul cuaternar (cercetrile stiintifice, dezvoltarea tehnologiilor, dezvoltarea tiinei).3.Mezoeconomia priveste activitatea economica integrat la nivelul subramurilor, ramurilor si regiunilor din interiorul unei economiei nationale. La acest nivel activitatea economica se concentreaza in sectoare relative omogene, fie dpdv al rezultatelor, fie al zonelor administrativ-teritoriale in care se desfasoara.4.Mondoeconomia cuprinde economiile nationale in unitatea si interdependentele lor multiple, impreuna cu toti agentii economici internationali si transnationali, cu fluxurile tehnico-stiintifice, economice, financiar-valutare, social-culturale si ecologice pe care economia mondiala le impune.1. Argumentati rolul si caracterizati functiile teoriei economice in progresul social. Relatati perspectivele dezvoltarii teoriei economice mondialeTeoria economic general influeneaz multilateral dezvoltarea societii. Ea este: baza "fundamentul" sistemului nvmntului economic i al formrii gndirii economice tiinifice; baza teoretico-metodologic n procesul elaborrii i corectrii politicii economice a firmelor, statului; izvorul i "promotorul" valorilor ideologice.Evaluarea tiinific i practic a teoriei economice poate fi efectuat n baza "setului" de funcii pe care aceasta le ndeplinete.1. Cognitiva de studiere a realitatii economice, de colectare a faptelor si fenomenelor economice, de sintetizare si explicare a acestora;2. Metodologica consta in faptul ca teoria economica elaboreaza modalitatile si instrumentele de analiza a fenomenelor si faptelor economice, formuleaza principalele categorii, legitati si tendinte in evolutia activitatii economice, toate acestea fiind folosite in procesul de cercetare de catre celelalte stiinte ec;3. Normativa(practica) are ca obiectiv elaborarea, in baza cercetarilor efectuate, a strategiilor si programelor de organizare mai eficienta, mai productiva a activitatii economice;4. Instructiv-educativa consta in formarea orizontului economic al cetatenilor unei tari, in familiarizarea cu modul de functionare a economiilor contemporane, in dezvoltarea convingerii ca nivelul de viata intr-o tara sau alta depinde in primul rind de nivelul productivitatii muncii cetatenilor acesteia. 5. Funcia ideologic fundamentarea, aprarea i promovarea unor idei i viziuni. Important este ca ideile economice "lozincile gospodririi" s fie constructive i adecvate posibilitilor, tradiiilor i intereselor societii. n caz contrar, ele se transform n idei-fixe sau se soldeaz cu o politic economic neefectiv.Teoria economic mondial, actualmente, se afl "la rscruce", iar, dup prerea mai multor autoriti n domeniu, chiar n stadiu de criz. Ea nu a fost n stare s dea un rspuns adecvat provocrilor istorice ale contemporaneitii. n ultimul timp, apar i se dezvolt direcii tiinifice noi, care presupun studii ample ale factorilor non-economici (instituionali, sociali, psihologici, politici, de drept etc.). Aceti factori determin i influeneaz dinamica economic. Procesele dinamice, contradictorii ale timpurilor noastre necesit argumentri teoretice eficiente. Depirea strii de criz a gndirii mondiale moderne este nsoit de reinterpretarea stereotipurilor teoretice deja acceptate i de elaborarea unei concepii econ noi, n baza sintezei realizrilor tiinifice ale diferitelor coli. Deci, este raional utilizarea abordrii evolutiv-instituionale, care studiaz dialectica dezvoltrii sociale de pe poziiile micrii bazei tehnico-materiale n raport cu sistemul instituional, ce coordoneaz comportamentul oamenilor.n structura studiilor econ contemporane, crete importana teoriei econ generale, reactualizat i completat n ceea ce ine de coninut i metodologie, n baza comparaiei cu econ politic clasic. Obiectul de studiu al teoriei econ trebuie s prezinte econ ca pe un sistem complex, deschis n ceea ce ine de mecanismul i legitile de funcionare i dezvolt., n interaciune cu alte instituii sociale, procese i fenomene.n condiiile specializrii economiei, sunt foarte solicitate cercetrile interdisciplinare: de "mbinare" cu economia, politica, dreptul, sociologia, psihologia, demografia. Cercetrile tiinifice trebuie s reflecte necesitile reale ale societii i s aib la baz interaciunea teoriei economice, analizei empirice i a cercetrilor aplicative. Totodat, experiena practic nu trebuie utilizat n calitate de ilustrare simpl a teoriei abstracte, ci examinat ca mijloc de verificare i ca baz pentru aprofundarea viitoarelor elaborri tiinifice. Necesitatea abordrii complexe, integrate n procesul de studiere a realitilor economice contemporane este accentuat de incertitudinea major pe care o implic dezvoltarea dinamic.

1. Definiti microeconomia ca componenta a teoriei economice si caracterizati principiile si metodele specifice de cercetare microeconomicaMicroeconomia este ramura stiintei economice, care studiaza unitatile economice individuale, structurile si comportamentele lor (gospodariile familiale, intreprinderile, bancile, administratii)precum si interrelatiile dintre aceste unitati elementare.Ea studiaza modul de elaborare a deciziilor cu privire la utilizarea resurselor limitate pt a satisface cerintele agentilor economici, care intra in relatii de aprovizionare, productie, desfacere, realizate in cea mai mare parte prin intermediul pietei.Este tiina optiunilor rationale si eficiente, concretizate in comportamente si decizii ale ag.ec.Principiile metodologice de baz ale microeconomiei sunt:-Individualismul metodologic este principiul de descriere i explicare a fenomenelor economice pornind de la comportamente individuale, i nu cele de clas, de grup sau de stat. -Raionalismul economic semnific de a lua decizii (ce i ct de produs, ce i ct de cumprat, a cuta sau nu o ocupaie alternativ) n baza criteriului costbeneficiu, adic de a efectua aciuni doar n situaia cnd beneficiile sunt superioare costurilor, ctigul material sau moral fiind maximal. Alte principii metodologiceale microeconomiei: Principiul obiectivitiii antidogmatismului; Primatul economiculuiasupra politiculuii al consumatorului asupra productorului; Procesul interaciunilorsocial-economice bazatepe drepturilede proprietate in economia de pia; Utilizarea teoriei economicepentru prognozare aciuniloroamenilor, colectivelor de munc baza pe sistema de intereseproprii; Principiul deraionalitiiin activitatea econornic; Activitatea agenilor economici pe bazavalorii alternative (dea alege).Metodele specifice de cercetare microeconomica includ:-Analiza functionala- analiza dependenelor dintre variabilele ec si determinarea tipului acestor dependene.-Analiza marginala- defineste limitele de variatie a indicatorilor economici, permind agentilor ec-ci sa efectueze alegerea optimal. Pentru un consumator/producator conteaza nu doar satisfactia totala dar si avantajul obtinut din ultima unitate consumata/produsa in raport cu costurile suportate p/u consumul/producerea ei: Analiza comportamentului agentilor ec-ci in calitate de producatori si consumatori utilizeaza urmatorii indicatori marginali: utilitatea marginala, productivitatea marginala, cost marginal, incasare marginala.-Modelarea economic metoda de cercetare ce permite reproducerea proprietatilor si interactiunilor unui obiect din lumea reala in dimensiuni mai mici si forma simplificata.

1. Definiti fenomenele si procesele economice. Delimitati conceptual si explicati caracterul istoric al legilor economice, caracterizati varietatile si specificul lor.Fenomene economice-reprezinta latura exterioara a activitatii economice relative acele aspect si acte economice care apar si se manifesta la suprafata acestuia si pot fi cunoscute de oameni in mod direct.Procesele economice-exprima transformarile successive,cantitative si calitative care intervin in structura activitatii economice relevind desfasurarea acesteea in timp si spatiu.Fenomenele si procesele economice se afla in raporturi de interdependent si de influenta reciproca.Legea economic reflect legturile generale, eseniale, necesare, repetabile i relativ stabile ale fenomenelor i proceselor economice.K. Marx in lucr sa Capitalula lansat un nou obiect de studio econom-teoretic-relatiile de productie si legile econom ce le guverneaza pe diferite trepte de dezv a societatii.Caracterul istoric al legilor economice se delimiteaza prin faptul ca acestea apar la o anumit treapt istoric i dispar odat cu schimbarea condiiilor respective.Particularitatile legilor economice: Actioneaza doar prin intermediul activitatii economice ale oamenilor prin actele lor economice Au caracter istoric Au caracter sintetic Comporta previziuni, insa actualmente ele nu sunt deficient de sigure si clare Compatibilitatea legilor economice cu initiativa si activitatea individuala Orientarea generala pt toti agentii economici Continutul legilor economice exprima relatii profunde, durabile, esentiale.

1. Definiti si caracterizati nevoile si interesele economice. Expuneti rolul lor in dezvoltarea economieiNevoile economice reprezint un ansamblu de cerine, care pot fi satisfcute n cadrul societii existente cu potenialul tehnic disponibil. Drept exemple pot servi nevoia unei familii pentru carne, pine i legume, a unui copil bolnav pentru ngrijire medical, a unei provincii pentru aprovizionarea cu energie electric, a unui ora pentru ap potabil, a unei economii naionale pentru investiii strine de proporii. Ele se mpart n: nevoi primare, ce satisfac necesitile vitale (hran, mbrcminte, locuin), nu pot fi substituite i, ca regul, nu sunt elastice; nevoi secundare (nvmntul, distraciile) sunt elastice, pot fi substituite, la satisfacerea lor se poate refuza total sau temporar. Nevoile umane se caracterizeaz prin anumite trsturi: 1. Nevoile sunt nelimitate ca numr2. Nevoile sunt limitate dup capacitate i volum.3. Nevoile sunt concurente ntre ele (adic o necesitate poate fi nlocuit cu alta). 4. Nevoile sunt complementare, evolueaz n sensuri identice, condiionndu-se unele pe altele. 5. Orice nevoie se stinge momentan prin satisfacere. Nevoile satisfcute revin cu o anumit periodicitate se transform n obiceiuri i tradiii de consum. Nevoile se manifesta ca dorinte, cerinte, aspiratii ale oamenilor in relatiile pe care le au cu mediul ambiant. Astfel, are loc procesul de constientizare a nevoilor, ceea ce determina ca ele sa devina interese economice ale oamenilor. Deci, interesele economice reprezinta forma de realizare constienta a nevoilor, prin desfasurarea unor activitati adecvate. Dup purttorul lor, interesele pot fi mprite n: personale, colective, departamentale, publice, naionale, globale i, de asemenea, interesele de grup social (pensionari, studeni, profesori, fermieri). Interesele economice se structureaz i dup alte criterii: particulare i publice; curente i de perspectiv; periodice, permanente ntmpltoare. n ansamblul lor, interesele reprezint o integritate complex i contradictorie satisfacerea unor interese deseori este n contradicie cu altele.Ele sunt importante pentru ca analiza intereselor si cunoasterea lor permite societatii s ajung la un compromis, care ar reprezenta echilibrul dintre interesele diferitelor grupuri i pturi sociale i reflectarea lui adecvat n politica social-economic a statului. Determinarea riguroasa a intereselor economice nationale si corelarea lor adecvata prezinta o mare insemnatate atat pentru dezltarea economico-sociala interna a tarii, cat si pentru asigurarea unei evolutii favorabile a relatiilor economice externe.

1. Definiti si clasificati resursele economice. Expuneti esenta si consecintele actiunii legii raritatii resurselorResurselele economice ansamblul mijloacelor, elementelor, posibilitilor utilizate pentru producerea bunurilor economice i satisfacerea nevoilor umane. Se impart in urmatoarele categorii:

1.Dupa sursa de provinienta: resurse primare si derivate2.Dupa natura lor: umane, naturale, investitionale, informationale.3.Dupa gradul recuperarii resurselor naturale: regenerabile si neregenerabile Resurse primare (create de natur): a) resurse umane (populaia dpdv cantitativ, calitativ i structural - numr, calificare, experien etc.);b) resurse naturale (fondul funciar, pdurile, apele, zcmintele minerale). Resurse derivate (acumulate, create de om):a) resurse materiale (capitalul tehnic sub form de maini, utilaje, construcii, precum i sisteme de transport);b) resurse financiare, de care dispune populaia, ntreprinderile i statul;c) resurse inovaionale (cunotine, experien tiinific, tehnologii);d) resurse informaionale, datele necesare pt informarea, luarea deciziilor si efectuarea actiunii economice.Trstura fundamental a resurselor economice const n caracterul lor limitat. Legea raritii resurselor const n aceea c volumul, structura i calitatea resurselor i a bunurilor se modific mai ncet dect volumul, structura i intensitatea trebuinelor. Resursele (i bunurile) sunt rare, limitate, n comparaie cu trebuinele (n esen nelimitate, cel puin n diversitate).Consecintele actiunii raritatii se reduc la urmatoarele:1.raritatea resurselor ecomice le fac pretioase, stabilindu-se la ele un anumit pret;2.stabilirea pretului la resursele economice determina suportarea anumitor costuri;3.existenta costurilor determina organizarea activitatii economice in baza unui comportament economic rational axat pe alegere. Raritatea resurselor constituie o caracteristic general a economiei. Insuficiena mijloacelor limiteaz drastic nivelul bunstrii sociale i individuale, precum i posibilitile creterii lui.

1. Definiti si clasificati bunurile economice ca rezultat al activitatii economice (exemplificati fiecare categorie)Nevoile umane sunt satisfcute prin intermediul bunurilor economice. Bunurile sunt lucrurile pe care purttorii nevoilor le consider corespunztoare pentru satisfacerea nevoilor lor. Bunurile, druite de natur, care sunt abundente, n comparaie cu nevoile sociale, i care pot fi utilizate fr a depune eforturi, sunt numite bunuri libere (non-economice). Dintre acestea fac parte: aerul, lumina solar, cldura soarelui etc. Spre deosebire de ele, bunurile economice sunt rezultatul activitii economice, fiind produse cu cheltuieli de resurse economice.Diversitatea enorm a bunurilor economice poate fi clasificat n baza mai multor criterii (indici): 1. Din punct de vedere al formei de manifestare: -bunurile marfare (mbrcminte, produse, utilaj), -valori spiritual-etice (manuscrise, picturi, opere muzicale), -servicii (care se consum concomitent cu producerea). 2. Dup gradul de prelucrare: -primare cele preluate de-a gata din natur (pomuoare din pdure); -intermediare aflate n diferite faze de prelucrare (sfecla de zahr la fabric); -finale care nu mai sunt supuse prelucrri i se utilizeaz n consum personal sau productiv (zahr, mobilier, cas de locuit). 3. Dup destinaia final: -satisfactori i prodfactori (bunuri investiionale de capital tehnic, resurse naturale, resurse de munc). Concomitent, aceeai denumire de bun poate fi prezentat n dou "ipostaze": strugurii ca desert; strugurii ca materie prim pentru producerea sucului, vinului. 4. Dup durata folosirii: -de folosin curent (produse alimentare, materie prim)-de folosin ndelungat (mbrcminte, cri, automobil). 5. n funcie de substituirea lor: -bunuri substituibile, se pot utiliza pe baza alternative (cafea i ceai, unt i margarin, diferite paste finoase, cri i filme, petrol i gaz, n calitate de purttor de energie)-bunuri complementare, care se utilizeaz concomitent (pelicula i aparatul de fotografiat, calculatorul i discheta, automobilul i benzina). 6. Dup modul de comportament n circuitul economic: -bunuri-marfare, destinate schimbului, i bunuri "non-marfare", consumate pe gratis (unele servicii din nvmnt, ocrotirea sntii, ajutor umanitar). 7. Dup modul de fixare a bunurilor n spaiu: bunuri mobiliare i bunuri imobiliare. 8. Dup subiectul consumului: -bunuri private, se consum individual sau de membrii familiei i, de regul, se procur.-bunuri publice, puse la dispoziia societii n ntregime de ctre stat.

1. Delimitati conceptual activitatea economica si caracterizati structura acesteiaActivitatea economica reprezinta procesul complex ce reflecta ansamblul comportamentelor oamenilor, a reactiilor si a deciziilor lor variate, referitoare la atragerea si la utilizarea resurselor economice n vederea producerii, circulatiei si consumului de bunuri, n functie de nevoile si interesele economice.Activitatea economica esteforma fundamentala a activitatii umane, prin care se fauresc conditiile materiale necesare desfasurarii altor activitati precum si bazele structurii sociale.Viata economica este un sistem de activitati ale tuturor agentilor economici. Activitatea economica trebuie sa fie caracterizata prineficienta si rationalitate.Structura activitatii economice cuprinde urmatoarele faze, sfere ale activitii economice:a) Productia, n cadrul careia, prin combinarea factorilor, oamenii produc bunuri materiale si servicii;b) Circulatia, ce asigura trecerea bunurilor economice de la producator la consumator;c) Distributia, ce asigura repartitia bunurilor si serviciilor pe destinatiile lor(satisfacerea nevoilor de consum sau de productie);d) Consumul, folosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor.Structura activitatii economice poate fi analizata si din alte unghiuri de vedere: structura tehnologica, de ramura, pe sectoare, teritoriala.

1. Explicati problema alegerii economice si formulati problemele fundamentale de organizare a activitatii microeconomiceProblema alegerii economice, ca problem general a economiei, mai este numit "axa" n jurul creia se rotete teoria i practica economic. Problema fundamental a organizrii oricrei economii poart un caracter universal. Alegerea alternativ a sferei i modului eficient de utilizare a resurselor este actual n toate timpurile, pentru toate popoarele, la diferite nivele ale organizrii economice gospodrie casnic, firm, economie naional i mondial.Problemele fundamentale de organizare a activitii microeconomice - Organizarea activitii microeconomice se bazeaz pe soluionarea a trei probleme fundamentale: ce i ct de produs, cum de produs i pentru cine de produs.Problema ce i ct de produs determin alocarea i realocarea resurselor economice n scopul producerii bunurilor economice. Decizia de a produce anumite bunuri presupune o alocaie a resurselor economice ntre ntreprinderile care produc aceste bunuri.Luarea deciziei ce i ct de produs se orienteaz la atingerea eficienei alocative, care presupune utilizarea integral a resurselor economice pentru producerea bunurilor necesare.Problema cum de produs determin ce resurse, n ce cantiti i combinaii se cer a fi utilizate la producerea bunurilor. Aceast problem apare graie faptului c exist mai multe modaliti tehnologice de producie. Luarea deciziei cum de produs se orienteaz la atingerea eficienei productive, care presupune c alegerea dintre multiplele variante alternative de folosire a resurselor trebuie s asigure obinerea fie a unei cantiti determinate de bunuri cu un consum minim de resurse (principiul minimizrii), fie a unei cantiti maximale de producie cu resursele economice disponibile (principiul maximizrii). Maximiz avantajelor obinute la un efort dat sau minim. efortului depus pentru realizarea efectului dorit repr principiul optimalitii.Problema pentru cine de produs ine de echitatea distribuirii bunurilor produse i se orienteaz la obinerea eficienei distributive. Aceasta se consider a fi atins cnd, prin redistribuirea bunurilor, devine imposibil ameliorarea bunstrii unui subiect economic fr afectarea bunstrii altuia. Importana echitii distribuirii bunurilor rezid din faptul c ea influeneaz att productivitatea resurselor umane, ct i motivaia activitii antreprenoriale.

1. Expuneti continutul costului de oportunitate si argumentati legea cresterii costurilor alternative. Caracterizati modelul posibilitatilor de productie.Proporia de nlocuire a unui bun cu altul poart denumirea de cost de oportunitate, sau cost alternativ.

Costul de oportunitate reprezint aprecierea (n expresie cantitativ sau monetar) acordat celei mai bune dintre ansele sacrificate atunci cnd se face o alegere, cnd se adopt o decizie de a produce, a cumpra, a ntreprinde o anumit aciune dintr-o plaj posibil. El se calculeaz prin raportul dintre efectul pierdut i cel care se obine, sau dintre diminuarea cantitii bunului sacrificat ( Y) i unitatea suplimentar din bunul care se dorete (X): .n cadrul repartiiei resurselor este necesar s se in cont de aciunea Legii creterii costurilor alternative. Esena ei const n urmtoarele: producerea unitatilor suplimentare dintr-un produs este insotita de diminuarea permanenta a producerii altor marfuri. De altfel, odat cu sporirea volumului produciei de acelai fel, la un moment dat ncep s se mreasc costurile pentru unitatea de produs, exprimate prin neproducerea altui bun (Legea lui Vieser: valoarea bunului reprezint beneficiile ratate de la consumul altor bunuri, care ar fi putut fi produse cu resursele utilizate la producerea bunului dat). Ignorarea Legii creterii costurilor alternative duce la deformarea structurii de producie i, deseori, la deficitul de mrfuri. Modelul posibilitatilor de productieAlturi de alegerea economic, societatea are de efectuat i alegerea tehnologic. Presupunem c societatea trebuie s determine volumul de producie numai a dou mrfuri marfa X (case de locuit) i marfa Y (edificii de producie). Am simplificat la maximum situaia, utiliznd metoda abstraciei i cea ipotetic, pentru a "sesiza" logica i legitile procesului de alegere. Folosind la maximum toate resursele, la nivelul tehnologiilor existente, societatea dispune de diferite variante alternative de producere a bunurilor respective. Conform datelor din tabel, costul de oportunitate al construciei suplimentare la o mie case de locuit crete de la 0 pn la 4 mii de edificii de producie neconstruite. Dac pe axa vertical se nscriu unitile edificiilor de producie (marfa Y), iar pe axa orizontal casele de locuit (marfa X), atunci modelul (frontiera) posibilitilor de producie se va prezenta ca o curb de transformare. Graficul curbei posibilitilor de producie pune n eviden repartiia resurselor rare ntr-o perioad scurt de timp. Orice punct pe curba dat reprezint o posibil combinaie a volumelor de producie maximale a mrfurilor alternative n condiiile utilizrii absolute a resurselor. Punctele care se afl spre stnga curbei de transformare, "n interiorul ei", (de exemplu, punctul M) indic o producie inferioar posibilitilor: mobilizarea parial a resurselor i utilizarea ineficient a capacitilor de producie. Punctele din dreapta curbei (de exemplu, punctul P), este atractiv pentru societate, dar nu poate fi realizat n condiiile resurselor i tehnologiilor existente. Pe termen lung, economia poate produce o cantitate mai mare a ambelor mrfuri (pe grafic, curba se deplaseaz spre dreapta). Pentru aceasta e nevoie de investiii, tehnologii noi, progres tehnic. Se practic i sporirea cantitii resurselor disponibile, inclusiv din mprumut.

11. Definiti notiunea si identificati elementele fundamentale ale sistemului economic. Caracterizati tipurile sistemelor economice i explicai continutul coordonarii activitii economiceSistemul economic reprezint o modalitate specific de utilizare a resurselor economice rare, de organizare a procesului de producie i de trecere a bunurilor create de la productor la consumator.Elementele fundamentale ale unui sistem economic:1. Forma de proprietate asupra resurselor si a rezultatelor activitatii economice2. Forma de reglementare si de reglementare a activittii economice la diferite novele3. Scopul urmarit de agentii economici in cazul dezvoltarii unei activitati economice4. Sistemul de stimulare i de motivatii in activitataea economicaExist urmtoarele tipuri de sisteme economice:1. sistemul economiei naturale (sau tradiional);1. sistemul economiei de schimb:2.1 sistemul economiei de pia;2.2 sistemul economic de comand (sau centralizat).Economia natural - form de organizare a activitii economice, in care bunurile produse snt destinate autoconsumului, nevoile fiind satisfacute fara a apela la schimb. Economia natural este un sistem ec nchis.Economia de schimb- reprezinta o forma de organizare i functionare a activitatii n care agentii economici produc bunuri in scopul satisfacerii altor oameni prin intermediul schimbului.-economia la comand- (socialist sau planificat) are drept trstur definitorie faptul c statul, n calitatea sa de unic proprietar al principalelor resurse economice, gestioneaz de unul singur att producia ct i schimbul i repartiia bunurilor i serviciilor.-economia de pia- are drept traturi definitorii prepondereana proprietii private, economia este descentralizat, centrul activitii economice i principalul regulator este piaa concurenial, scopul activitii economice este profitul i maximizarea acestuia, preurile se formeaz liber, ag econ sunt nntr-o stare de concuren permanent.

12. Expuneti esenta si caracteristicile difinitorii ale sistemului economiei de piata. Descrieti economia de piata contemporana si expuneti modelele saleEconomia de piata reprezint un sistem economic ce se caracterizeaza prin 5 trasaturi principale:1. Economia Naional este alctuit preponderent din ageni economici i nu administrativi, n principal ntreprinderi (AE o organizaie ce urmrete obinerea de profit, utiliznd preponderent mijloace economice i a crei supravieuire i dezvoltare este condiionat de realizarea profitului).1. Obiectivul urmrit de ctre AE este maximizarea profitului. Scopul este c trebuie s vizeze direct i indirect realizarea unui profit ct mai mare de ctre ntreprinderea n care activeaz.1. Managementul i funcionarea AE-se realizeaz folosind preponderent prghii economice: Pre, Profit, salariu, credit, dobnd, investiie, etc. 1. n ansamblul dirijrii i funcionrii economiei naionale Piaa are rolul decisiv: Mrimea Preurilor, Salariilor, Creditelor, dobnzilor, ca i evoluio lor se stabilesc de pia n funcie de raportul ce le ofer. 1. Suportul economic al economiei de pia l constituie proprietatea privat care s fie predominant n raport cu comparaia de stat.Economia mixt ca sistem real al economiei de pia contemporane, constituie o imbinare organica in proportii diferite a elementelor sistemului economiei de piata cu implicarea statului in economie. Modelele economiei mixte contemporane:1. masurarea interventiei statului in activitatea economica2. ponderea sectorului public in structura proprietatii si a PIB-lui3. instrumentele predominante de interventie a statului in economie4. locul pietii in societate Tipurile economiei de piata contemporana:Anglo-saxon (specific SUA, MB)- tip neoliberal de limitare a rolului statului in ec.Vest europian (Italia, Franta) tip de tendinta pronuntata dirijistaSociala de piata (Germania, Autria) imbinarea a existentelor pietii cu armonia socialaNordic-european- (Norvegia, Suedia) tip de cooperare dintre sectorul privat productiv si cel social-prestator de servicii socialePaternist de piata- (Japonia) tip de imbinare a pieti cu puternice elemente traditionale si naturaleOrientata spre exterior- tip dependent d valorificarea resurselor interne pe pietele externe.

13. Redati esenta si efectuati clasificarea institutiilor economice. Argumentati rolul ei in formarea si dezvoltarea economiei. Delimitati subiectii sistemului microeconomic si ilustrati fluxurile dintre acetia.Institutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil,careimpun oamenilor un comportament oarecare obligatoriu.Institutiile au fost create pt a stabili oanumita ordine in activitatea oamenilor.Institutiile pot fi: -formale (oficiale) - constitutia unei tari, religia, legislatia, proprietatea;-neformale (informale) - traditiile, obiceiurile, instinctele.Uneori institutiile sunt confundate cu organizatiile. Daca organizatia reprezinta un colectiv, un ansamblu deindivizi, institutia constituie totalitatealegilor si regulilor care determina interactiunea intre oameni.Subiectii principali de analiza microeconomica sunt:1. Firmele agentul agregat firme grupeaza toate unitatile institutionale a caror functie consta in producerea de bunuri si servicii (non-financiare) destinate pietei, scopul principal fiind obtinerea de profit.2. Menajele agentul agregat menaje (gospodarii) reprezinta agentul economic care exprima calitatea de consumator de bunuri personale (satisfactori) veniturile menajelor provin din remunerarea salariatilor, din titluri de proprietate si din transferurile efectuate de celelalte sectoare.3. Institutiile financiare si de credit acest agent agregat reuneste unitatile institutionale (private, publice, mixte) a caror functie este de intermediar financiar intre ceilalti agenti economici, colectand, transformand si redistribuind disponibilitatile financiare.4. Administratiile publice si private acest agent agregat exercita functia de redistribuire a venitului si avutiei prin intermediul serviciilor non-marfare prestate iar veniturile realizate se constituie din varsaminte obligatorii pe care le efectueaza celelalte categorii de agenti economici.5. Strainatatea (restul lumii) acest agent agregat desemneaza celelalte economii nationale si unitatile lor autonome cu care agentii economici nationali intra in tranzactii economice.Fluxurile economice- transferuri de obiecte economice (bunuri, servicii, bani, informatie) intre agenii economici prin intermediul pietii sau in afara.Clasificarea fluxurilor:a.Dupa natura fluxurilor: -fluxuri reale, bunuri si servicii, capital fizic; -fluxuri monetar, bani, informativeb.Dupa extindere: -fluxuri intrasectoriale- la nivelul unui sector; -fluxuri intersectoriale- intre sectoare

14. Identificati esenta si continutul proprietatii, efectuati o descriere comparativa a formelor de proprietate si a modalitatilor de reformare ale acesteia Proprietatea - totalitatea relatiilor dintre oameni in legatura cu insusirea bunurilor relatii guvernate de norme sociale specifice diferitelor perioade istorice. Esenta proprietatii poate fi examinata in 3 sensuri: In sens juridic proprietatea reprezinta o relatie de posesiune a unui bun de ctre o pers fiz sau jur.-dreptul de posesiune-dreptul de utilizare personala-dreptul prin mostenire-dreptul de valoare capital, de modificare , distrugere Filozofic proprietatea are la baza de personalitate umana in relatiile de proprietate omul se implica si se realizeaza ca fiinta totala individ manifestindusi responsabilitatea prin proprietati pe care o poseda de care dispune si pe care o integreaza social in folosirea eficienta. Economic proprietatea exprima relatii obiective dintre indivizi si grupuri sociale in legatura cu insusirea bunurilor existente in societate si consta in:1. in modul de unire a lucratorului cu mijloace de productie1. determina condiiilor de insusire si utilizarea factorilor de productie 1. determinarea relatiilor dintre oamenilor conditionate de insusirea rezultatelor de productie. Proprietatea exprima unitatea dintre obiectul si subiectul ei:Obiectul proprietatii este reprezentat de un bun in jurul caruia iau nastere relatiile de proprietate pamintul, apa, regnul animal. Cladiri, bani etc.Subiectul proprietatii il constituie agentul economic - Indivizii, familii organizatiile, statul etcFormele instrainarii proprietatii: 1. Vanzare-cumparare; 2. Donatie; 3. Inchiriere; 4. Relatii managerialeForme de majorare a propr:prod surplusului, tranz comerciale, motenire i donatie, modalitati nelegitime. Tipurile i formele de proprietate n economia de pia:1.proprietate privata: a. individual particulara; b. individual asociativa; c. privat asociativa; d. privat de familie2. proprietate publica: a. guvernamentala; b. municipala3. proprietate mixt: privat-publica nationala; b. privatpublica internationalModaltati de reformare a proprietatii:1. Nationalizare prevede trecerea de la proprietatea privata in cea publica ea poate fi efectuata prin exproprieri sau prin rascumpararea partiala 1. Privatizare care prevede trecerea din proprietatea publica in cea privata, poate fi efectuata prin urmatoarele metode: gratuit, prin rascumparare, arenda durabila.

15. Expuneti conditiile aparitiei, trasaturile definitorii si caracterizati functiile pietii. Identificati efectele externe ale pietiiPiata este rezultatul schimbului de marfuri, este institutia centrala a economiei de piata in cadrul careea se incheag toata activitatea economica. Piaa constituie totalitatea relaiilor de vnzare-cumprare dintr-un anumit spaiu geografic. Conditiile aparitiei pietii:1.Diviziunea sociala a muncii;2. Productia de marfuri;3. Schimbul.Trasaturile pietii:-libertatea economica- a producatorilor in alegerea sferei de activitate, a furnizorilor de materii prime si a consumatorului productiei finite;-libertatea alegerii- dreptul proprietarilor de a utilize resursele material si banesti in mod independent;-Suveranitatea consumatorului- determinarea de catre consummator a volumului si sortimentului bunurilor produse si serviciile prestate in societateFiind una din cele mai vechi instituii ale activitii economice, piaa a exercitat o influen enorm asupra acesteia, ndeplinind pe parcurs un ir de funcii, principalele dintre ele fiind: 1. Determina ce, cit si calitatea productiei1. Impunerea proprietatii sa produca eficient, calitativ si ieftin1. Realizeaza legatura dintre productie si consum1. Determina consumurile de munca socialmente necesare pentru perfectionarea unei unitati de productie1. Stimuleaza reducerea costului de productie si sporirea productivitatii muncii1. Asigura echilibrul economic in dezvoltarea economiei nationale

Fig. Clasificarea efectelor externe n raport cu spaiul de apartenenUltimul spaiu - cel mai cuprinztor - l constituie biosfera, cu toate componentele sale, inclusiv omul cu relaiile sale cu natura i cu semenii si.Trecerea de la spaiul agenilor economici la cel al pieei (a) se face prin intermediul efectelor externe marshalliene, adic a economiilor i dizeconomiilor externe (efectele pot fi att pozitive cti negative).De la spaiul agenilor la cel al pieei i bunurilor publice (b) apar costurile externe finanate de ctre ntreaga societate (sau doar o parte a ei n cazul bunurilor colective).Trecnd de la spaiul agenilor economici la cel care nglobeaz piaa, bunurile publice i relaiile interpersonale, ntlnim efectele externe interindividuale. De exemplu, timpul pierdut de cei angrenai n ambuteiaje, sau zgomotul provocat de trafic - ori de vecini - constituie exemple de efecte externe ce afecteaz relaiile interpersonale.

16. Explicati mecanismul de coordonare a pieei. Grupati pieele in functie de diferite criterii si relatati infrastructura pieei contemporane.Mecanismul de coordonare a pieei se caracterizeaza prin urmatoarele premise:1.autonomia dreptului in alegerea agentilor economici si utilizarea resurselor material si financiare2.transformarea pietii in reglatorul principal al productiei, repartitiei, schimbului;3.crearea multitudinilor formelor de proprietate pentru aparitia concurentei4.transformarea pietii interne in piata deschisa, veriga a pietii mondialeCriteriile de clasificare a pieei:1. Dupa natura economica a bunurilor care face obiectul tranzactiei:1. Piata bunurilor si serviciilor de consum1. Piata factorilor de productie2. Dupa existena sau inexistena bunurilor in momentul tranzactiei:a. realb. fictiv3. Dupa locul desfasurarii tranzactiei:a.localab.regionalac.nationalad.internationala4.Dupa tipul de concurentaa. perfectb. imperfect5.Dupa transparen si legalitatea. legala(transparent, oficiala)b. tenebra (subterana)6. Dup numarul de ofertanti: a. polipol - exista multi ofertanti, cat si multi solicitanti. Nici unul dintre ofertanti nu dispune de o cota deosebit de mare din piata, ceea ce este benefic pentru libertatea concurentei;b. oligopol - exista numai cativa ofertanti. Pozitiile oligopoliste pot influenta pretul, ceea ce determina o limitare a concurentei;c. monopol - exista numai un singur ofertant. Aceasta face imposibila concurenta. Infrastructura pietei- ansamblul institutiilor, sistemelor, organizatiilor care deservesc piata si asigura functionarea ei normal. Elementele de infrastructur a pietii contemporane: Bursa intermediar intre vinzator si comparator Palate de comert Sistem creditor si bancile comerciale Tehnologiile informationale de comunicare Sistemul fiscal Companiile de asigurare Companiile de consulatatie Agenti de publicare Sindicatele Sistem vamal

17. Relatati esenta, trasaturile si conditiile aparitiei mrfii. Apreciati rolul si functiile banilor in economie, formulati legea circulatiei banilor Marfa reprezint un bun economic, un produs al muncii, care, prin nsuirile sale, satisface anumite cerine i e destinat schimbului prin intermediul actelor de vnzare-cumprare.Caracteristicile (nsuirile) mrfii sunt: marfa este rezultatul muncii omului; marfa satisface o anumit necesitate avnd o finalitate preconizat; marfa este destinat schimbului, ca atare este gndit i realizat exclusiv pentru consumul de ctre ali utilizatori dect productorul; schimbul mrfurilor se realizeaz prin vnzare cumprare, adic prin activiti comerciale. Aparitia marfii si mai ales a productiei de marfuri a reprezentat o puternica schimbare in evolutia societatii omenesti in sensul ca a dinamizat ritmurile si dimensiunile activitatilor economice, a generat un interes imens pentru inotie si nu in ultimul rand, a schimbat statutul omului in angrenajul vietii sociale. Banii sunt o marfa speciala care joaca rolul de echivalent special si exprima valoarea tuturor marfurilor indiferent de marimea valorilor. Banii au rol de instrument social, echivalent general acceptat de masurare, cumparare si mijlocire a schimbului de transferare a dreptului de proprietate de la o persoana la alta. Banii indeplinesc urmtoarele functii: 1. masurarea valorii prin intermediul banilor se pot masura activitatea economica cheltuielile si rezultatele prezente trecute si viitoare.1. mijloc de circulatie banii servesc ca intermediar in porcesul schimbului de marfuri. 1. mijloc de plata platirea salariilor pensiilor, achitarea impozitelor. 1. mijloc de acumulare pentru extinderea productiei procurarea tehnicii noi. 1. bani mondiali plata pt marfurile importate si exportate restituirea creditelor si a dobinzilor altor tari. Circulatia banilor - miscarea banilor in sfera de circulatie pentru efectuarea functiilor ca mijloc de circulatie si mijloc de plata. Legea circulatiei banilor cantitatea de bani necesara pentru circulatie este direct proportionala cu cantitatea marfurilor in circulatie la nivelul preturilor marfurilor i invers proportionala cu nivelul dezvoltarii creditului, cu nivelul preturilor fara bani in numerar circula cu viteza de rotatie a banilor.

18. Expuneti conceptul de pre si carcterizati functiile acestuia. Caracterizati teoriile cu privire la prt, dnd o apreciere proprie a acestora. Preul expresia monetar a valorii de schimb a unui bun sau serviciu,i reprezint suma de bani pltit de cumprtor pentru acest bun. Funciile preului:1. de eviden cu ajutorul preului se calculeaz n expresie bneasc volumul produciei globale, cheltuielile de producie, rentabilitatea;2. de repartiie - repartiia i redistribuirea produsului naional net ntre diferite ramuri i zone economice;3. de stimulare - la prod de calit sup se stabilesc preuri de vnzare majorat,iar cea nvechit preuri reduse;4. de stabilire a relaiei dintre cerere i ofert - dac cererea depete oferta , preurile se majoreaz,iar dac oferta este mai mare dect cererea, preurile se reduc;5. social - meinerea artificial a preurilor micicu amnuntul la mrfurile de prim necesitate pentru pturile de oameni socialmente vulnerabile.Principalele teorii cu privire la substana unic a preului" snt:0. Teoria valoare-munc fundamentat tiinific de ctre A. Smith, presupune c la temelia substanei unice a preului" se afl valoarea a crei mrime este determinat de cantitatea de munc vie materializat, ncorporat n fiecare din bunurile ce snt schimbate. 2. Teoria valoare-utilitate susine c valoarea (i preul) nu are o temelie obiectiv (munca), ci una subiectiv, mrimea preului fiind determinat de utilitatea i de raritatea produsului respectiv.3. Teoria preului fr valoare". innd cont de prile forte, precum i de neajunsurile celor dou teorii examinate mai sus, economistul englez A. Marshall elaboreaz propria sa teorie. Potrivit acestei teorii, preul este determinat de aciunea a trei factori: a) costul de producie; b) utilitatea marginal; c) cererea i oferta.Marshall susine c nici unul din aceti trei factori nu este determinant. In acest context, el scrie: Valoarea este fundamentat pe utilitatea finala i pe cheltuielile de producie. Dei preul se formeaz n urma confruntrii dintre utilitate i cost unul din aceti factori poate fi determinant n funcie de factorul timp. Astfel, pe termen scurt, rolul decisiv i revine cererii, deci utilitatii; Pe termen lung ns, rolul determinant n fixarea preului i apartine costului, deoarece productorul nu-i poate vinde un timp ndelungat mrfurile la un pre mai mic dect cheltuielile, adic dect costul.4.Potrivit teoriei contemporane a preurilor, mrimea i dinamica preului sint condiionate de un ir de factori, cum ar fi: cantitatea de munc materializat n bunul dat, utilitatea i raritatea acestui bun, cererea i oferta, moda, situaia politic din ar i din lume, calamitile naturale, puterea de cumprare a monedei etc.

19. Definiti cererea, prezentati grafic legea cererii si demonstrai influenta factorilor (pret, non-pret)Cererea - o categorie economic, ce caracterizeaz dorina i posibilitatea cumprtorilor de a procura bunuri existente pe pia. Cantitatea de bunuri pe care cumprtorii doresc i pot s-o procure la preul dat pe parcursul unei perioade de timp reprezint volumul cererii. Este cunoscut c la preuri mai mici poate fi procurat o cantitate mai mare de bunuri. Aceast dependen invers ntre preul bunului i cantitatea acestuia care poate fi procurat la preul dat poart denumirea de legea cererii.Legea cererii afirm c, cu ct este mai mic preul bunului, cu att volumul cererii este mai mare, dac influena altor factori ai cererii nu se modific. Legea cererii este una din legile fundamentale ale economiei de pia. La baza ei st psihologia consumatorului, care este dispus s procure o cantitate mai mare de bunuri la preuri mai joase.Dependena dintre pre (P-variabila independent) i cantitatea cerut (Q-variabila dependent) poate fi prezentat printr-un grafic. Preul: Dac se modific preul bunului, ceilali factori rmnnd constani, atunci se modific volumul cererii. La majorarea preului bunului, volumul cererii se micoreaz. Micorarea preului bunului conduce la creterea volumului cererii.Factorii non-pre: Preul este un factor important, ns nu unicul ce influeneaz cererea. n afar de pre, cererea este influenat de urmtorii factori: Venitul cumprtorilor (I); Gusturile i preferinele cumprtorilor (T); Preurile altor bunuri, cum ar fi bunurile substituibile (Ps) i bunurile complementare (Pc); Numrul cumprtorilor (N); Sezonul (Sz); Publicitatea (A); Ali factori (B).Lund in considerare dependenta de acesti factori, functia cererii poate fi prezentata astfel:Qp=f(P, I, T, Ps, Pc, N, W, Sz, A, B)La variaia oricrui alt factor non-pre se modific toat cererea pe piaa unui bun.

20. Definii oferta, prezentati grafic legea ofertei i determinai factorii care modifica ofertaOferta reprezint cantitatea dintr-un bun pe care un ntreprinztor sau toi ntreprinztorii sunt capabili s o produc i s o comercializeze ntr-o perioad de timp n funcie de nivelul preului unitar i de alte mprejurri economice i altele extraeconomice. Volumul ofertei este cantitatea de bunuri pe care vnztorii dispun s o produc i s-o vnd la fiecare nivel al preului ntr-o anumit perioad de timp.Dac ali factori rmn constani, atunci cantitatea oferit de bun va fi cu att mai mare, cu ct este mai mare preul. Aceast dependen direct ntre preul bunului i cantitatea oferit se numete legea ofertei. De preul bunului depinde i mrimea profitului obinut, iar dac preul este mic, productorul poate s nu-i acopere cheltuielile de producie i s falimenteze. Dac preurile sunt mici aceasta conduce la micorarea cantitii fabricate, deci a ofertei. i invers, dac preurile pentru bunurile fabricate se majoreaz, productorii sunt interesai n creterea ofertei de bunuri.Ca i n cazul cererii, oferta depinde de preul bunului dat. Dependena dintre preul bunului i cantitatea oferit de acest bun poate fi prezentat prin urmtorul grafic, numit curba ofertei.

Curba ofertei are pant cresctoare i arat ce cantitate de bunuri vnztorii sunt gata s ofere pe pia la diferite preuri pe parcursul unei anumite perioade de timp.Oferta este influenat i de ali factori n afar de preul bunului, cum ar fi1. Preul resurselor (Pr)1. Tehnologiile utilizate (Teh)1. Impozitele (Tax) i subveniile (Sub)1. Preurile altor bunuri-substituibile (Ps) i complementare (Pc)1. Anticiprile vnztorilor (W)1. Numrul vnztorilor (N)1. Ali factori (B)Lund in considerare dependenta de acesti factori, functia cererii poate fi prezentata astfel:Qp=f(P, Pr, Teh, Tax, Sub, Ps, Pc, W, N, B)

21. Ilustrai grafic formarea i restabilirea echilibrului pieei (modelul Walras, modelul Marshall)Interaciunea dintre cele dou componente ale mecanismului de pia (cerere i ofert) conduce la formarea preului pieei, care i satisface att pe cumprtori, ct i pe vnztori, numit pre de echilibru.Preul de echilibru este acel pre la care volumul cererii este egal cu volumul ofertei, adic cantitatea de bunuri pe care consumatorii doresc s-o procure coincide cu cantitatea de bunuri pe care productorii doresc s-o ofere.Preului de echilibru i corespunde cantitatea de echilibru. n modelul grafic situaia de echilibru se prezint ca intersecia curbei cererii i a ofertei:

n situaia de echilibru nu exist motive i stimulente pentru a schimba preul ori cantitatea de bunuri, adic este o armonie a intereselor vnztorilor i cumprtorilor. Orice deviere a preului real de la preul de echilibru aduce n micare fore concureniale, care rentorc piaa n situaia de echilbru. Vom examina aceste situaii folosind dou modaliti de restabilire echilibrului, cunoscute n teoria economic ca modelul Walras i modelul Marshall.Economistul elveian L. Walras a explicat restabilirea echilibrului ca rezultat al majorrii sau micorrii preului. De exemplu, n urma aciunii unor fore ale pieii, preul a deviat de la cel de echilibru P* i s-a majorat pn la P1 (figura 1)

Dupa Walras, la cresterea cererii, pe piata apare un exces QEQ1 , iar echilibrul se poate restabili numai prin sporirea pretului. Consumatorii se vor concura intre ei iar pretul va urca. Cantitatea ceruta va scadea la urcarea pretului pana la nivelul la care se va echilibra cu cantitatea oferita, formandu-se un nou punct de echilibru - E'.Alfred Marshall considera ca o sporire a cererii va duce la cresterea pretului (P1), ofertantii fiind tentati sa-si mareasca volumul vanzarilor pana in momentul in care interesele lor se intalnesc cu cele ale consumatorilor, care reprezinta un nou punct de echilibru - E', unde cantitatea vanduta si cumparata este mai mare, iar pretul mai ridicat PE,

n acest caz, cantitatea oferit Q1 este mai mare dect cea cerut QE, adic este un exces de bunuri pe pia. O parte din vnztori nu-i vor putea vinde produsele. Deci, vor fi nevoii s micoreze preul pentru ca s majoreze volumul vnzrilor. Acest process de micorare a preului i de majorare a volumului vnzrilor va continua pn la situaia de echilibru, cnd vnztorii vor putea vinde toate produsele oferite. n cazul n care preul a deviat de la cel de echilibru P* i s-a micorat pn la P2, atunci cantitatea cerut Q2 este mai mare dect cantitatea oferit Q1, adic pe pia este deficit de bunuri.Drept consecin a concurenei ntre cumprtori pentru bunurile solicitate, preul se va majora pn la restabilirea echilibrului. Deci, ambele variante de deviere a preului real de la cel de echilibru nu sunt stabile.Economistul englez A. Marshal a folosit alt abordare a restabilirii echilibrului pieei, considernd c dac vnztorii reacioneaz la dezechilibrarea pieei, atunci acetia modific nu preul, ci volumul ofertei.

La orice volum de producie mai mic dect cel de echilibru, de exemplu Q1, preul ofertei este mai mic dect preul cererii (P1P1). Aceasta nseamn c produsele vor putea fi vndute doar la preul cererii P1 mai mic dect cheltuielile productorilor. Din cauza situaiei dezavantajoase, oferta va scdea pn la nivelul de echilibru.Generaliznd ambele abordri, menionm c dac preul pieei nu este egal cu cel de echilibru, atunci aciunile cumprtorilor conduc la stabilirea preului de echilibru. Dar dac volumul ofertei nu este egal cu cel de echilibru, atunci, orientndu-se la preul cererii, vnztorii majoreaz sau micoreaz volumul pn la nivelul de echilibru. Modelul Walras caracterizeaz situaia ce se stabilete pe pia n perioad scurt de timp, deoarece cnd bunurile sunt deja produse, volumul ofertei poate fi ajustat la cel al cererii doar prin modificatrea preurilor. Modelul Marshall caracterizeaz situaia n perioad lung de timp, pentru c doar n aceast perioad se poate modifica volumul produciei din contul majorrii sau micorrii resurselor utilizate.

22.Explicati modificarea echilibrului pietei sub influienta diferitor factori. Deduceti grafic surplusul consumatorului si a producatoruluiEchilibru pieei reflect situaia cnd la un anumit nivel al preului, numit pre de echilibru, cantitatea cererii este egal cu cantitatea de bun oferit pe pia, formnd cantitatea de echilibru.Echilibrul pieei se modific sub influiena diferitor factori determinani ai cererii i ai ofertei. Graficul modificrii echilibrului n urma majorrii sau micorrii cererii e prezent in figura urmtoare:

Dac cererea se majoreaz, curba cererii se deplaseaz de la D0 la D1. Ca rezultat, preul i cantitatea de echilibru se majoreaz.(de la P0 la P1, de la Q0 la Q1)Dac cererea se micoreaz, curba cererii se deplaseaz de la D0 la D2. Ca rezultat, preul i cantitatea de echilibru se micoreaz (de la P0 la P2, de la Q0 la Q2).Dac se majoreaz oferta, curba ofertei se deplaseaz de la S0 la S1. Graficul modificrii echilibrului n urma majorrii sau micorrii ofertei e prezent in figura urmtoare:

Drept urmare, preul de echilibru se micoreaz de la P0 la P1, iar cantitatea de echilibru se majoreaz de la Q0 la Q1. Dac se micoreaz oferta, curba ofertei se deplaseaz de la S0 la S2. Ca rezultat, preul de echilibru se majoreaz de la P0 la P2, iar cantitatea de echilibru se micoreaz de la Q0 la Q2.n cazul situaiei de echilibru sunt avantajai att consumatorii, ct i productorii. Din modelul grafic de mai sus vedem c preul de echilibru este mai mic dect cel maxim la care se pot procura bunuri de ctre unii cumprtori i este mai mare dect preul minim la care bunurile pot fi vndute de unii productori.Cantitatea Q1 consumatorii erau gata s-o procure la preul P1>P0, iar productorii s-o vnd la preul P2