Evoluia sistemului bancar din Olanda

Cuprins

Introducere Scurt istoric Activitatea bancara i tipuri de instituii bancare Principalii factori de influien a activitii bancare Tndine n activitatea sistemului bancar olandez

Introducere Activitatea bancar a unei bnci const in comerul cu bani, pe de o parte cumprnd bani, suportnd un cost sub forma dobnzii, iar pe de alt parte vinde banii acumulai, ctigurile obinute regsindu-se in dobnda perceput. Se poate spune ca acumularea resurselor de creditare si plasarea lor sunt cheia de bolt a activitii unei bnci. In sens figurat, banca poate fi considerat un templu al banilor . Aceasta are o activitate considerat a fi in mare masur misterioas, implicnd secretul bancar si capacitatea sau fora pe care o reprezinta banii. Rolul bncii este unul de prim plan n economia contemporan.Aceasta particip la procesul de intermediere financiar, asigurnd realizarea tranzaciilor att n interiorul ct i n exteriorul rii, favoriznd efectuarea plilor i a schimbului valutar.

1.1Scurt istoric Banca Amsterdamului ,nfiinat in anul 16091, este considerat ca fiind cu adevrat prima banc central datorit faptului c a fost prima banc public ce ofer bilete de valoare neconvertibile in monezi.Debutul bancii centrale nu a fost rezultatul unei politici decizionale contiente ci a rsrit aproape din greeal datorit condiiilor haotice existente la nceputul secolului al-XVII-lea din Olanda. Olanda a ntmpinat aceleai probleme de ordin monetar ca i celelalte state ce aveau la baz un sistem metalist. De exemplu creterea economic a necesitat achiziionarea unei cantiti suplimentare de aur si argint. De asemeni in aceast perioad ara a fost invadat de o varietate de monede strine ce erau folosite in relaiile de schimb. Autoritaile au ncercat rezolvarea acestor probleme cu ajutorul unor noi reguli i legi monetare ,ns rezultatul nu a fost cel scontat acestea. O alt modalitate de reglare a sistemului bancar a fost crearea unei bnci de schimb.Menirea acestor bncii era aceea de a favoriza rezolvarea problemei devalorizrii prin limitarea depozitelor de monezi considerate ca fiind sub un anumit nivel al calitii.ncepnd cu 1609,municipalitile,pentru a genera o participare mare ,au cerut ca datoriile comerciale s fie stabilite prin banca de schimb a oraului. Deoarece exista o mare cantitate de moneda straina, Amsterdamsche Wisselbank primea att moneda strain ct si moned national la valoarea lor intrinseca, deducnd o mic parte a monedelor ca tax de administrare si oferind credite clienilor sub forma unor bani emii de ctre banc .Printe avantajele banilor emii se numar:erau protejai de foc,furturi i alte accidente;au fost spijinii de conductorii oraului Amsterdam;i ul alt avantaj era faptul c acetea erau considerai de o calitate superioar.

1

http://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of _Amsterdam

Depozitele de monezi constituiau doar o mica parte din capitalul bncii. Cea mai mare parte a capitalului a fost acoperit in cantiti de aur si argint. Banca Amsterdamului oferea credite pentru depozitele in aur si argint ce valorau cu aproximativ 5 % mai puin dect preul de la monetrie. Acest lucru permiea celui care depunea obinerea unei chitane, pe care o putea folosi 6 luni mai trziu returnnd bncii suma de bani pentru credit.Banca Amsterdamului primea deasemeni monezi pe baza crora acorda credite i hrtii de valoare, cernd n schimb 0.25% din valoarea de pstrare Dei scopul principal al Bncii din Amsterdam a fost acela de a readuce ordinea in ceea ce privete sistemul bancar din Olanda,aceasta a adus sume importante de bani comunitaii prin taxele pe care le percepea pentru serviciile prestate. In concluzie, Banca Amsterdamului spre deosebire de celelalte banci centrale moderne nu a emis bilete sau a cumparat securitati guvernamentale. Dar, la fel ca si bancile centrale moderne a facut operatiuni de open-market mentinand astfel la acelasi nivel balantele financiare ale bancii. e influenta a activitatii bancare din Olanda.

Activitatea bancar i tipuri de instituii Sistemul bancar olandez se caracterizeaz printr-un numr relative mare de instituii de credit i anume 302 instituii, reprezentat de 3421 de unitai bancare.Deasemeni in cadrul sistemului bancar olandez funcioneaz bnci comerciale,case de economii,cooperative de credite,bnci ipotecare. Bncile comerciale desfoar n general activitai de acordare de credite pe termem scurt pentru comer si industrie.Din anul 19552 acestea au inclus si acordarea de credite pe termen mediu si lung iar in acest sens s-a realizat un efort considerabil de atragere a economiilor populaiei sub form de depozite bancare in vederea satisfacerii obiectivelor in concordan cu operaiunile de creditare pe termen mediu si lung.In ultimele decenii se constat o tendin de cretere a activitii ca bnci de familie in sensul c acestea acord mai nou credite personele.Bncile comerciale pot fi organizate ca societai pe aciuni,societi n comandit simpl sau ca intreprinderi individuale.Cooperativele de credit deruleaz de asemenea activitii de atragere de depozite si acordare de credite ,doar c acestea sunt organizate sub forma unor societi cooperative specializate in atragerea fondurilor sub forma de depozite si acordarea de credite agricole.Pe lng bncile de economii,exist o banc specilizat n oferirea de produse i servicii specializate pentru personae fizice integrat n reeaua oficiilor potale olandeze,precum si o instituie specializat n creditarea autoritilor locale. Sistemul bancar olandez deine i o serie de sucursale ale bncilor strine ,ns activitatea bancar a Olandei la nivel internaional este una dintre cele mai intense.Dintre bncile olandeze active in plan internaional putem exemplifica:ING Bank,ABN-AMRO si RaboBank3.

2 3

Salvatore Mastropasqua, The Banking System in the countries of the EEC, editura Sijthoff and Noordhaff Cpraru,Bogdan,Activitatea bancar,Sisteme,Operatiuni si practici,Ed.C.H.Beck,Bucuresti,2010,pg218

Totodat sistemul bancar olandez este puternic orientat ctre activitatea de tip universal,bncile din Olanda oferind o gama diversificat de produse i servicii bancare i financiare: de retail ,wholesale,investment,asiguri.

Tipul de instituii bancare Bnci universale Case de economii Bnci cooperative Instituii specializate in piaa de capital Bnci ipotecare Total

Numrul de instituii 108 43 767 7 19 965

Indicatori de apreciere Sstemul bancar olandez este unul diversificat dat fiind faptul ca acesta nglobeaz un numr mare de instituii ,preponderent universale cu provienena capitalului public, privat sau mixt.Deasemeni sistemul bancar din Olanda este unul foarte concentrat deoarece primele bnci din sistem detin 86.8% din total active bancare . Indicele Herfindahl-Hrischman are o valoare de 2.168 indicnd un sistem bancar slab competitiv,ns in defavoarea acestui fapt sistemul bancar olandez deine un numr relativ mare de instituii de credit-302,si aproximativ 3.421 de unitai bancare.

1.4 Factori de influen a activitii bancare

Factori intenaionali:

accentuarea polarizrii economiei mondiale; globalizarea ecomoniei mondiale; recesiunea economic4; Factori naionali: impactul activitii economico-sociale; politica bancar si reglementrile bncii centrale olandeze; Factori specifici mediului bancar: tipul de management; nivelul de pregtire profesional a personalului bancar; norme i metodologii interne; Un prim factor ce influenteaza intr-o proportie mare activitatea bancara dintr-o tara il reprezinta rata dobanzii Creterea ratei dobnzii poate descuraja contractarea de noi credite bancare, iar n ceea ce priveste creditele deja contractate, creterea acestora conduce la o cretere a ratelor i implicit o scdere a nivelului venitului disponibil. In ceea ce privete depozitele bancare o cretere a nivelului ratelor dobanzii duce la mrirea atractivitaii acestora. In cazul diminuarii ratelor de dobnd, depozitele bancare scad in atractivitate, deponenii orientandu-se spre alte modaliti de economisire. Riscul ratei de schimb reprezinta posibilitatea nregistrarii unei pierderi n cadrul unei tranzactii comerciale sau financiare ca urmare a modificarii cursului valutar (apreciere depreciere), a valutei de contract, n intervalul dintre momentul ncheierii contractului si data efectuarii platii n valuta.5

1.4 Tendine ale activitaii bancare Rolul bncilor este elocvent n economia fiecrui stat n special prin derularea de activiti de intermediere.Este cazul i Olandei ,unde in ultimii ani activitatea bancar a nregistrat o serie de tendine si mutaii ,printre care: -existena unui proces de dereglementare-reglementare; -implementarea inovaiilor tehnologice n activitatea bancar; -existena binomului universalizare-specializare bancar; -internaionalizarea operaiilor bancare Dereglementarea-reglementarea4 5

www.capitalul_ro/component/Olanda.html Kiritescu Costin, Dobrescu Emilian, Bancile mica ecniclopedie. Editura Expert, Bucuresti, 1998, p. 58

n Olanda ,n ultimele decenii, a avut loc o accentuare vizibil a procesului de dereglementare cu implicaii considerabile asupra activitii bancare.Acest lucru a condus la apariia unui proces de rereglementare ca rspuns la noul mediu financiar creat.Astfel au apatut o serie de norme de prudenialitate pentru limitarea riscurilor existente.Aceste includ: -un nivel minim de solvabilitate; -cerine cu privire la rezerve minime obligatorii; -reglementare fiscala; -norme privind investiiile bancare; -clasificarea creditelor; Internaionalizare bancar

Cutarea de noi oportunitai ,precum si limitarea restriciilor privind accesul pe noi piee au condus la ptrunderea bncilor olandeze si pe teritoriul altor state .Acest lucru a favorizat dezvoltarea unei activitai bancare intense la nivel international. Pentru a dezvolta o activitate bancara internationala intens,Olanda a studiat cu atenie alegerea noilor piee,innd cont in principal de mediul socio-politic al rii vizate,de lemiul legislativ ,precum i de condiiiile de transport ,infrastructur i gradul de implementare a noilor tehnologii.Dintre avantajele internaionalizrii pe care Olanda le-a obinut se numr: -majorarea cotelor de pia. -maximizarea eficienei capitalului investit. -avantaje competitive; -posibilitatea obinerii de resurse mai ieftine in comparaie cu cele aferente sistemului bancar olandez. Dintre bncile olandeze active in plan internaional putem mentiona: ING Bank;ABN-AMRO i Rabobank. Inovaii tehnologice Apariia noilor tehnici in domeniul comunicaiilor si cel al depozitrii datelor au condus la marginalizarea operaiunilor tradiionale .Au aprut bancile virtuale i cele de tipul peer-to-peer care se bazeaz pe domeniul virtual si pe conexiunile de internet.Restructurerea operaiunilor bancare realizate prin internet banking , cardul bancar,etc are n vizor relizarea unor structuri financiare mai dinamice,flexibile i portabile.Asfel operaiunile bancare pot fi procesate in timp real,oferind posibilitatea clienilor de a derula operaii bancare la distan. Deocamdat se pot derula prin intermediul internetului doar tranzacii de baza ns se ateapt ca in viitor utilitatea internetului n activitatea bancar sa creasc semnificativ i asta datorit imbunatairii continu a tehnologiei ,dezvoltarea calculatoarelor i a conexiunilor internet precum si tendina bancilor de a diversifica gama de produse.Aceast tendin de utilizare a

inovaiilor tehnologice n domeniul bancar nu se observ doar n cazul Olandei, ci are un caracter global i asta datorit beneficiilor precum reducerea timpului,creterea eficienei n evaluarea riscurilor creditelor i imbunatairea strategiilor de marketing.

Capitolul 2: Banca Central a Olandei

De Nederlandsche Bank (DNB, Banca olandez) este banca central a Olandei. Este o parte a Sistemului European al Bncilor Centrale. 2.1 Istoric n mai putin de dou sute de ani, Nederlandsche Bank (DNB) a evoluat de la statutul de furnizor privat de credite, la o parte integrant a Eurosistemului, moneda euro ajungnd s nlocuiasc n final moneda naional ? guldenul?. Primii ani ai Nederlandsche Bank au fost dificili. Dei era banca circulaie oficial a Tarilor de Jos, bancnotele sale ctigau destul de greu teren. n prima jumtate a secolului XX DNB i-a dovedit abilitile protejnd Olanda de la mai multe crize financiare. n ciuda unei istorii agitate i a schimbrilor care au avut loc de-a lungul timpului, n cadrul structurii si functionalittii sale, DNB a reuit s-i pstreze rolul de Gardian al Stabilittii Financiare. Banca Central a Olandei de-a lungul timpului a cunoscut mai multe forme de organizare: Banca de Circulaie (1814-1863), Banca Naional (1863 1914), Banca Central (1914 1945) i Nederlandsche Bank ca instituie monetar (1945-1999).

2.1.1 Banca de Circulatie (1814 1863)

n anul 1814, Nederlandsche Bank a fost nfiinat de ctre regele William I6 cu scopul de a obine o mai mare prosperitate pentru regatul su, n contextul n care Olanda abia se eliberase de sub dominaia francez a lui Napoleon. Regele i-a imaginat astfel o instituie capabil s revigoreze economia prin acordarea de credite i a creat astfel un mediu de schimb prin intermediul bancnotelor. Din anul 1694 principala moned de circulatie a fost guldenul.. Stpnirea francez a reuit s o impun ca unic moned, iar William I a decis s pstreze aceeai direcie prin intermediul Bancii nou nfiinate a Olandei. Regele William printr-o Cart a stabilit ndatoririle Bncii Olandei. Prin intermediul acesteia specifica faptul c Banca Olandei era singura banc care putea emite bancnote si putea acorda credite. Prin monopolul su asupra emiterii de monede, Nederlandsche Bank a devenit Banc de Circulaie a Olandei, desi aceast capacitate de emitere era limitat de o valoare maxim. Din 1863 acest maxim a fost calculat conform unui principiu de acoperire proportional: 40% din bancnotele aflate n circulatie trebuiau s fie acoperite de ctre stocul de aur argint depozitat n pivnitele DNB. nceputurile Bncii Olandeze au fost dificile. Ca nou aparut, aceasta nu prezenta ncredere pentru populaie, ea fcnd ca casele de schimb traditionale i bancherii s se team de competitia sa. Astfel, timp de mai multe decenii, oamenii au preferat folosirea de bani ghea, influena sa limitndu-se doar la nivelul Amsterdamului. 2.1.2 Banca Nationala (1863 1914) n timpul celei de-a doua jumtti a secolului al XIX - lea, Banca Olandei s-a dezvoltat n tipul de banc national pe care i-o imaginase regele William I. Acest lucru sa datorat cresterii economice a Olandei ce a ncurajat cererea de credit, dar si datorit Legii Bancare din 1863. Pozitia bncii ca cel mai mare acordator de credite revine n principal rezervelor sale imense de aur si argint, dar si posibilittii date de Legea Bancar de a se extinde n teritoriu si de a contribui astfel la dezvoltarea industrial. Odat cu aparitia bncilor private spre sfrsitul secolului al XIX-lea, rolul DNB a nceput s se schimbe. Clientii si traditionali au nceput s se ndrepte spre bncile private datorit serviciilor diversificate ale acestora, precum si dobnzile la depozite si contul curent de creditare. n schimb, bncile private au apelat la DNB pentru a le garanta activittile, iar treptat, DNB s-a transformat ntr-o banc creditoare a bancherilor. Nederlandsche Bank a ajuns s impun numeroase reguli bncilor private n privinta capitalului lor sau a creditelor restante, asumndu-si un rol de supervizare a activittii bancare din Olanda. Deoarece acest lucru se fcea prin acorduri informale mutuale se spunea ca DNB exercita o supervizare procental.

6

http://www.dnb.nl/en/binaries/History%20DNB_tcm47-144511.pdf

2.1.3 Banca Central (1914 1945) La sfrsitul Primului Rzboi Mondial, Nederlandsche Bank a devenit cu adevrat o banc central. n iulie 1914, Nederlandsche Bank a prevenit o cdere a sistemului bancar, deviind Olanda de la o criz financiar. ncrederea n gulden a rmas neatins n ciuda reducerii temporare a rezervelor de metal de la 40% la 20%, reducere ce a durat pn n 1929. Dup aceast perioad, economia a crescut din nou iar cresterea cererii de credite din partea corporatiilor a dus la prosperitatea Bncilor comerciale, dintre care s-au remarcat cinci care au dominat piata de creditare. n anul 1929 cnd economia a intrat din nou n impas, s-a vzut c unele bnci s-au extins prea mult cu creditarea, multe dintre ele trebuind s fie restructurate sau chiar desfiintate la ordinele directe ale DNB. Astfel s-a ncercat oprirea/ amnarea unui efect de domino care ar fi dus la o criz financiar. Una din consecintele crizei bancare din anii 1920 a fost crearea n 1937 a unei Comisii de Stat care s studieze oportunitatea supervizrii sistemului bancar privat, ns activitatea sa a fost oprit de cel de-al doilea Rzboi Mondial. 2.2 Banca Olandei ca instituie monetar (1945-1999) Legea Bancar din 1948 a fcut Banca Central a Olandei responsabil de prezervarea valorii monetare. ncepnd de atunci, Banca Central a Olandei a fost numit Gardian al guldenului (aceast denumire avnd-o nca din 1814). Chiar si la nceputurile sale, Nederlandsche Bank fuse-se singura instituie mputernicit s emit bancnote si prin urmare responsabil de ncrederea populatiei n aceasta. In timpul primului secol de functionare, principiul central al politicii monetare al Bancii Centrale fusese mentinerea valorii guldenului prin aur sau argint. Aceste metale pretioase au avut dubla functie de a securiza valoarea locala a guldenului si de a mentine rata sa de schimb. In 1936, Olanda a renuntat la standardul metalelor pretioase. Acest lucru a insemnat caderea sistemului monetar metalic. Bancnotele nu mai puteau fi schimbate cu lingouri aur, iar creditele de acceptare in bancnote au devenit o problema de incredere. Guvernul si Banca Centrala au trebuit sa gaseasca un alt standard prin care sa stabilizeze valoarea monetara. Ca si multe alte tari afectate de recesiunea dinaintea razboiului, Olanda a optat sa-si coordoeze politica monetara cu politica sa socio-economica. Astfel, punctual central al politicii monetare s-a mutat catre Guvern. Odata cu nationalizarea Bancii Centrale a Olandei din 1948, Legea Bancara a fost schimbata si ea iar Noua Lege Bancara formula principala ndatorire a Bancii Centrale astfel: sa regularizeze monetarul Olandei astfel ncat sa fie ct mai folositor bunastrii naionale, iar n acelai timp sa stabilizeze aceasta valoare pe ct de mult posibil. Acest aspect a facut clar faptul ca, politica monetara nu era doar apanajul Bancii Centrale, ci o parte a politicii economice generale, ce cadea mai ales in competenta guvernului. In ultima istanta, Ministerul Finantelor avea ultimul cuvant si putea, daca era necesar, sa dea indicaii Bancii Centrale, in ideea coordonarii politicilor financiare si monetare ale guvernului cu cele ale politicilor bancii.

Dupa 1948, Banca central Olandeza s-a ridicat intr-o modern instiruiei monetar care a jucat un rol important in cretereaa prosperitii Olandei. ntre timp, cooperarea rilor europene a dus la formarea (EMU) Uniunea Economic i Monetar i mai trziu, la introducerea unei monede comune europene euro. Odata cu introducerea bancnotelor euro, politica monetar s-a schimbat dintr-o problem naional n una european. Anul 1998 a dus la apariia unei noi legi Legea Bancar. n esen, ndatoririle Bancii Centrale ramneau aceleai, nsa s-a schimbat relaia Guvern Banc Central. Ministerul Finanelor i-a pierdut dreptul de a da indicaii, n schimbul unui drept de acces la date si informaii pe care le consider necesare in reliefarea politicilor economice si financiare guvernamentale. Sub conducerea EMU, politica monetar pentru ntreaga zon euro este determinat de Banca Centrala Europeana (ECB) din Frankfurt. Banca Central are datoria de a contura aceast politic mpreuna cu ECB si cu celelalte banci centrale din zona euro. Principalul obiectiv al politicii monetare este meninerea stabilitaii preurilor. n plus, ECB sprijin politicile economice generale ale Uniunii Europene (UE) care doresc promovarea creterii economice susinut, non-inflaionist. ECB este independent de procesul politic.

2.3 Funcii ale De Nederlandsche Bank

De Nederlandsche Bank (DNB) este o companie public cu rspundere limitat, cu capital integral de stat, n cadrul creia politica de zi cu zi revine Consiliului de Administraie. Fiind o societate cu raspundere limitat, DNB are un Consiliu de Supraveghere. In plus, exist un organism consultativ numit Banc a Consiliului( Bankraad). La un nivel de drept public, DNB are o funcie dubl,7 fiind att o parte a Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) i ca un organism public independent. Ca parte a Sistemului European al Bancilor Centrale, DNB este co-responsabil pentru determinarea i punere n aplicare a politicii monetare pentru zona euro (rile care au adoptat euro ca oferta lor legal), dincolo de a fi o legtur n sistemul de pli internaionale Ca un organism public independent, DNB exercit supravegherea prudenial a instituiilor financiare. Funciile principale ale Bncii Centrale ale Olandei sunt Functia de emisiune a bancnotelor; Functia de mprumuttor pentru celelalte bnci; Functia de banc a bncilor; Functie prudenial si de supraveghere; Functia de bancher al statului.

7

http://www.dnb.nl/en/about-dnb/organisation/legal-and-organisational-form/index.jsp

2.4 Atribuii ale Bncii Centrale a Olandei Bncile centrale asigur functionarea si supravegherea sistemului bancar la un nivel national prin prerogative si responsabilitti dobndite prin actul de nfiintare. Principalele atributii ale Bncii Centrale a Olandei sunt8: n cadrul SEBC (Sistemul European al Bancilor Centrale), banca va contribui la definirea i punerea n aplicare a politicii monetare n cadrul Comunitaii Europene (CE). Banca are ca obiectiv meninerea stabilitaii preurilor Banca va supraveghea bnci, instituii de investiii i casele de schimb valutar Banca va promova buna funcionare a sistemelor de plai i va avea grij de circulaia bancnotelor Banca are dreptul de a da autorizaie de functionare pentru instituiile financiare; Sarcinile Bncii Centrale a Olandei sunt prevzute n Legea Bancar din 1998. Conditiile si termenii generali ai DNB conin dispoziii care sunt aplicabile acordurilor ntre DNB si instituiile financiare. Aceste prevederi se refera pe de o parte la reguli cu caracter general, iar pe de alta parte la reguli pentru operaiuni de politic monetar. ncepnd cu 1 ianuarie 1999 Banca Central a Olandei este membu al Eurosistemului. Acesta include Banca Centrala European i bncile centrale din alte ari care au adoptat moneda euro? Belgia, Cipru, Germania, Estonia, Finlanda, Frana, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovenia, Slovacia i Spania. Misiunea Eurosistemului este de a adopta stabilitatea preurilor, iar n cadrul zonei euro, datoria Eurosistemului este de: Determinarea si exercitarea politicii monetare; Efectuarea operaiunilor pe piaa monetar; De a emite bancnote; Promovarea bunei funcionri a sistemului de plti. Preedintele Bncii Centrale a Olandei face parte din Consiliul de Guvernare a Bncii Centrale Europene si are drept de decizie asupra politicii monetare. Consiliul de Guvernare este format din guvernatori ai zonei euro, toate bncile centrale nationale si Comitetul executiv al ECB. Consiliul guvernatorilor se intlneste de doua ori pe lun si iau decizii asupra politicii monetare pentru toate trile euro.Deciziile sunt independente9 de interesele naionale individuale i interesele politice. n afar de stabilitatea preturilor, Eurosistemul are datoria de a obtine stabilitate financiar si integrare financiar n Europa. Acest lucru se realizeaz prin ncredere, transparent, credibilitate, responsabilitate si cooperare, ceea ce impune comunicarea eficient cu publicul european si mass media.

8 9

http://en.wikipedia.org/wiki/De_Nederlandsche_Bank http://www.dnb.nl/en/about-dnb/organisation/eurosystem/index.jsp

Buget n fiecare an, De Nederlandsche Bank ntocmete un buget de cheltuieli planificate, care se intocmete pe trei ntrebri? Ce vrem pentru a realiza, ceea ce vom face i ceea ce va costa. Bugetul arat modul n care obiective de interes public sunt avute n vedere, activitile pe care le angajeaz i, prin urmare, costurile care sunt implicate. Independen De Nederlandsche Bank este responsabil pentru meninerea stabilitii financiare n rile de Jos. Trei lucruri sunt importante: o inflaie sczut, plile n condiii de siguran ING Group NV

Industrie Fondat Sediu Zona deservit Oameni cheie Produse Venituri Profit Total active Total capitaluri proprii Angajaii Website

De servicii financiare 1991 Amsterdam, rile de Jos n toat lumea Jan Hommen ( CEO ), Patrick Flynn ( CFO ), Peter Elverding (preedinte al consiliului de supraveghere) Cu amnuntul, direct, banc privat, de investiii i servicii bancare comerciale, de asigurri i de gestionare a activelor 54.43 miliarde (2010) 10 3.220 miliarde de euro (2010) 11 1247 miliarde (la sfritul anului 2010)12 47.28 miliarde (la sfritul anului 2010)13 107110 ( FTE , la sfritul anului 2010) 14 www.ing.com

i soliditatea i integritatea instituiilor financiare.10

^ un b c d e "Rezultatele anuale 2010" . ING. http://www.ing.com/cms/idc_cgi_isapi.dll?IdcService=GET_FILE&dDocName=487424_ EN&RevisionSelectionMethod=latestReleased . Adus de 16 februarie 2011. 11 Idem 12 Idem 13 idem 14 idem

ntr-o economie modern, schimbul bunurilor i al serviciilor se face aproape integral prin intermediul monedei: - moneda fiduciar: bancnotele i monedele - moneda scriptural: operaiunile care au ca suport depozitele sau creditele bancare. Fiecare agent economic(stat, ntreprinderi) poate deine o cantitate de moned superioar nevoilor sale; ns din contr, i ca n alte momente, el s duc lips de moned, neputnd face fa nevoilor de trezorerie sau de echipament. Banca joac deci un rol de intermediar ntre cei care au prea multe disponibiliti(deponenii) i cei care nu au(creditii). Instituiile de credit ofer serviciile proprii pentru 3 mari categorii de clieni: particularilor, nelegnd toate persoanele ce lucreaza n afara activitilor lor profesionale; ntreprinderilor, indivizi sau grupuri de indivizi studiai pe planul activitii lor profesionale; colectivitilor locale, regiuni, departamente, comune care administreaz, din ce n ce mai frecvent, resursele lor financiare, ca i ntreprinderile. n epoca contemporan, locul i rolul bncilor n economie este strns legat de calitatea lor de intermediar principal n relaia economii investiii, relaie hotrtoare n creterea economic . Structur i implementare (1989) Structuri i ponderi (determinate n total active) % 15 Tabel 1. Bnci Alte Instituii Societi Societi Fonduri Fonduri comerrestituiri de finande asigu- de pensii de plasaciale de specialiciare rare ment depozit tate Olanda 38 20 8 8 24 2

Oficii bancare ; numr i destinaie 16 Tabel 2. Numrul oficiilor bancare Propriu zise incluznd oficiile potale Olanda 6.529 9.220

Densitate : uniti la 100.000 loc Propriu zise Se adaug potale 45 64

15

Sursa : G. Broker : Competition on Banking , OELD Paris 1989 Sursa : G. Broker : Competition on Banking , OELD Paris 1989

16

17

Banca Amsterdamului a fost nfiinat in 1609 i a fost prima banc public care oferea bilete de valoare neconvertibile n monezi. n 1609, autoritile locale, ncepnd cu cele ale Amsterdamului, au considerat c datoriile comerciale trebuiau stabilite de banca de schimb. Deoarece schimburile internaionale erau inferioare biletelor de comer, negustorii trebuiau s-i deschid cont la bncile de schimb. n concluzie, asemenea bncilor centrale moderne, Banca Amsterdamului a meninut la acelai nivel balanele financiare cu ajutorul operaiunilor de open-market, dar spre deosebire de acestea, nu a emis bilete sau a cumprat securiti guvernamentale. Dac locuii n Olanda v trebuie, probabil, un cont bancar. Exist diferite multe bnci care ofer o varietate de servicii. Bncile mari ca Rabobank, ABN-Amro si ING Bank va ofera absolut totul. Bnci special cum ar fi Van Lanshot i MeetPierson sunt mai axate pe n special pe client mai bogai. Site-uri n limba englez Ing Bank,Rabobank International, Fortis Bank, Abn-amro, Garanti Bank International N.V. Site-uri n limba olandez Sns Bank, Post Bank, Asn Bank, Cvb Bank Alte bnci: Aegon Bank, Banca Bercoop, Insigner Banca de Beaufort, BNP Paribas Nederland, CenE Bankiers, CMV Bank, Commerzbank AG Nederland, Credite Europe Bank, Demir-Halk Bank Nederland, Deutsche Bank AG Nederland, DSB Bank, GE Artesia Bank, HSBC Bank plc Nederland, Indover Bank. Momentul istoric. Principalele etape i evoluia sa Istoria ING ncepe la jumtatea secolului trecut, cnd asigurrile i operaiunile bancare au jucat un rol important n dezvoltarea sectorului financiar din Olanda. 18 ING a fost nfiinat n 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden si NMB Postbank Group. ING n ultimii ani a devenit o companie multinational cu diverse activiti internaionale. Fondarea ING ca o singura companie a fost nceput n 1990, cnd restriciile legale privind fuziunile ntre asigurtori i bnci au fost ridicate n rile de Jos, determinnd compania de asigurri Nationale-Nederlanden i compania bancar NMB Postbank Groep pentru a intra n negocieri. Fuziunea n Internationale Nederlanden Groep a avut loc n 1991, fiind abreviat pe pia la numele de I-N-G. A urmat schimbarea numelui companiei statutare pentru ING Groep NV. Achiziii, cum ar fi Banca belgian Bruxelles Lambert, a consolidat prezena Grupului n Benelux. n plus, n activitile din Statele Unite s-au dublat ca urmare a creterii organice i achiziionarea de Equitable din Iowa, ReliaStar, Aetna Financial Services i banca comercial Furman Selz. ING este de asemenea activ n alte pri ale lumii. n 2001, ING achiziionat o participaie majoritar n banca polonez lski i a intrat pe piaa asigurrilor de viaa indian, prin

17

http://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_Amsterdam

18

http://www.ing.com/group/showdoc.jsp?docid=074177_EN&menopt=abo|his istoria ING

Vysya ING Asigurari de Via. Mai mult, ING particip la un numr de instituii financiare. Un exemplu important este parteneriatul cu Banca de la Beijing. Din 1991, ING a evoluat de la stadiul de companie olandez cu cteva activiti internaionale la cel de companie multinaional de origine olandez. Acest lucru a fost realizat nu doar printr-o cretere organic, dar i prin numeroase achiziii importante, prima dintre acestea avnd loc n 1995, cnd ING a preluat Barings Bank. Aceast achiziie a dus la recunoaterea brandului ING n toat lumea i a ntrit prezena diviziei de servicii bancare corporative pe pieele emergente. De-a lungul anilor, ING s-a transformat ntr-o companie internaional, cu o mare capacitate de adaptare la pieele n care funcioneaz. ING va continua acest drum, furniznd servicii excelente prin intermediul diviziilor existente dar i concentrndu-se

asupra unor noi domenii de activitate. ING Group este o instituie financiar de origine olandez care ofer servicii bancare , de asigurri i de gestionare a activelor (. ING este o abreviere de Internationale Nederlanden Groep englez : International Netherlands Group). ncepnd din 2009, ING Group deservete 85 milioane clienti privati, persoane fizice i juridice n peste 40 de tari, cu o for de munc de peste 100.000 de oameni. Aceasta deine ING Direct, precum retail banking, asigurari, management de investiii, i operaiuni bancare de investiii. Serviciile sale opereaz n ri precum Australia, Canada, Frana, India, Italia, Spania, Polonia, Marea Britanie, i Statele Unite. ING este cea mai mare companie bancar / financiar din lume de venituri.19 Sediul

ING House , sediul ING din Amsterdam

19

^ "Global 500". Fortune (magazine).26 Iulie, 2010. http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2010/full_list/. Retrieved 3 Decembrie 2010.

ING House , este situat n cartierul de afaceri din Zuidas n Amsterdam . Acesta a fost proiectat de Roberto Meyer i Jeroen van Schooten i a fost deschis oficial la 16 septembrie 2002 de ctre Prinul Willem-Alexander al Olandei. Retail Banking ING ofer servicii bancare cu amnuntul n rile de Jos, Belgia, Luxemburg, Polonia, Romnia, Turcia, India, Thailanda i China. n piaa sa de origine, Olanda, ING este cea mai mare banc de retail de cota de pia, deine 40% din depozitele de cont curent20 , urmat de Rabobank (30%), ABN AMRO (20%), i altele (10%) . n afara de Benelux, ING se concentrez pe Europa Central i de Est, i Asia. n India, ING are o participatie 44% n Vysya ING Bank i este cel mai mare acionar unic. n China, ING are o miz 16.7% n Banca Beijing , ora comercial cea mai mare banc din China. n Thailanda, ING are o participatie 30% n TMB Bank , o platforma bancar universal cu o retea naional. ING Direct ING Direct este de marketing al ING Group nume pentru o banc direct , cu operaiuni n Australia, Austria (sub marca ING-Diba), Canada, Frana, Germania (sub marca ING-Diba), Italia, Spania, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii. Acesta ofer servicii de pe Internet, telefon, ATM sau prin pot, i se concentreaz pe simple, de economii de mare interes conturile. Din februarie 2009 ING Direct Canada nu mai este o filial a ING Direct. Dobnd de 70% ING Groep pe care a avut-o s-a desprins pentru 2.2 miliarde dolari. Compania (care are o cota de 11% din proprietatea Canada) a fost redenumit apoi Intact Financial Corporation n mai 2009. ING Groep opereaz nc ING Bank of Canada. 21 NG Direct Statele Unite ale Americii ING Direct a fost infiintata in anul 2000, cu sediul n Wilmington, Delaware . ING Direct este un membru al Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC). n septembrie 2007, ING Direct achiziionat 104 mii de clieni i FDIC activele asigurate de la o banca virtuala nu a reuit NetBank . 22Dou luni mai trziu, ING Direct achiziionate online stoc broker Sharebuilder . 23 Produse i servicii Pentru persoane fizice:24 ING -Pli20 21

^ "Global 500". Fortune (magazine). 26 Iulie, 2010. http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2010/full_list/. Retrieved 3 Decembrie 2010.

^ "Newly Independent ING Canada rebranding as Intact Insurance". 2009-02-23. http://ca.news.finance.yahoo.com/s/23022009/2/biz-finance-newly-independent-ingcanada-rebranding-intact-insurance.html. 22 ^ INdirect.com 14.^ ING DIRECT USA (2007-11-19). "ING DIRECT Acquires ShareBuilder". Press release. http://home.ingdirect.com/about/about.asp?s=News_Room&news=News_Releases&years _list=PressReleases2007.xml&id=5. Retrieved 2010-08-12.24

http://www.ing.com/products/psfinder.jsp?country=528

-Economii -Investiii -Ipoteci -Asigurri -Credite -Servicii de pensionare Caracteristici: Barometru Home pia, barometru de investiii, seciune de tiri, sondaje din partea economitilor ING, soluii ipotecare pentru a ajuta proprietarii de acas, prin criz, nregistrarea on-line gratuit gratuit pentru informaii financiare, situaia financiar de scanare online, sfaturi financiare. Nationale-nederlanden ipoteci -asigurari -servicii de pensionare Caracteristici: Acest site ofer un "modul de pensii de control " i un "decalaj analizor de pensii" Pentru intreprinderi:25 ING Grupul int: toi clienii cu afaceri Printre produsele-cheie se regasesc produsele bancare, de economii, investiii, finanare, i produse de asigurare. Nationale-nederlanden Printre produsele-cheie: -produse de creditare, pieele financiare ING Commercial Banking Grupul int: Instituii corporative i financiare mijlocii i mari Produsele-cheie: -produse de creditare, servicii de valori mobiliare, asigurri, leasing, investiiile corporative, piete de capital, pieele financiare. Orange Contul de economii Gama sa de produse include economii, verificarea, IRA, i conturi de CD-uri. Orange Contul de economii este un produs online de economii oferit de ING Direct. ING Direct permite utilizatorilor dou metode posibile pentru a depune bani ntr-un cont de economii Orange: transfer electronic de verificare dintr-un cont la o alt instituie, i depozit direct. Clienii pot link-ul de pn la trei conturi de control extern pentru depozitele electronice i retrageri. Contul de economii individual de pensionare(IRA-Individual Retirement Savings Account) Tradiional i Roth IRA conturi sunt oferite. Ambele sunt aproape de produse informatizate. Conturile pot fi deschise on-line, n plus fa de sprijinirea contribuiei i distribuirii fr forme. Doar transferuri banca-la-banca privative de libertate i conversii25

http://www.ing.com/products/psfinder.jsp?country=528

necesit documente. Tarife urmeaz a ratelor de OSA. Clientii pot deschide, de asemenea, CD-uri IRA, care sunt legate de conturile lor de economii IRA. Orange certificatului de depozit O alt metod popular de economii pe care ING Direct ofer este un certificat de depozit , sau CD. ING Direct ofer o serie de opiuni pentru CD-uri lor, cu timpul incepand de la un minim de ase luni, i cea mai lung fiind de 60 de luni. Aceste produse sunt, de asemenea, oferite n cadrul IRA conturi de economii. Ca un furnizor de servicii financiare la nivel global, misiunea ING este de a stabili standarde cu scopul de a sprijini clienii n gestionarea viitorului lor financiar. Face tot posibilul s rspund cererii crescnde de produse i servicii. Printre produsele pe care ING le ofer clienilor si se numr fonduri cu ajutorul crora se investete n energia regenerabil, micro sau protocolul de la Kyoto de reducere a a emisiilor de proiecte.

ING ofer investitorilor de capital fonduri durabile. Managerii acestor fonduri combin analizele financiare convenionale cu evaluarea de mediu, de politici sociale i performane. Aceste fonduri durabile nu investesc n companii implicate n urmtoarele sectoare i activiti : arme de producie i de comert, pesticide i producie, energie nuclear, tutun, jocuri de noroc. n conformitate cu viziunea c responsabilitatea este parte integrant din afaceri, ING are, n schimb, politici care ghideaza deciziile sale de a mprumuta bani companiilor i unor proiecte specifice. Politicile de risc sociale i de mediu sunt aplicate fiecrei deciziii de creditare. Ca rezultat, unele mprumuturi nu sunt autorizate i altele au nevoie mai nti de mbuntiri pe criterii sociale i de mediu. Pentru tranzacii i obligaia clienilor cu un grad de risc ridicat, o echip de specialiti ajut clienii pentru a mbunti durabilitatea profilului de risc i proiectele de baz. Problemele de mediu i schimbrile climatice au devenit mai importante pentru clienii care doresc leasing auto. n ultimii trei ani ING Car Lease a rspuns prin oferirea de soluii noi. n 2008 compania a introdus un nou scooter electric, Vectrix MAXI Scooter. n 2007

ING Car Lease a introdus EcoLease produs. Acesta include leasing ul unui consum de energie eficient, un curs de formare profesioanal al clienilor prin care s mbunteasca sigurana n automobil i un mod mai eficient de a conduce. ING sprijin activ dezvoltarea Microfinanrii oferind servicii financiare celor care au nevoie i mprtind cunotine i experient.

ABN AMRO ABN AMRO Holding NV

Industrie Fondat Sediu Oameni cheie

De servicii financiare 1991 Amsterdam , Olanda Gerrit Zalm (CEO) De gestionare a activelor Comerciale bancare De investiii bancare Private banking Retail Banking 2,6 miliarde (2009) 26 De 2,7 miliarde (2009) 27 912 miliarde (iunie 2008) 28 Regatul rilor de Jos 31000 (2010) 29 ABN AMRO Bank NV www.abnamro.com Making more possible.

Produse

Venituri din exploatare Profit Total active Proprietar Angajaii Filiale Website Slogan

Una din bncile reprezentative din sistemul bancar olandez este ABN-AMRO. ABN-AMRO a luat natere prin fuziunea dintre dou mari bnci comerciale din rile de Jos ca urmare a unui studiu de fezabilitate, Alegemene Bank Nederland(ABN Bank) i Amsterdam-Rotterdam Bank(AMRO Bank) n martie 1990. Studiul a dat rezultate pozitive26

^ "2009 Half year results". http://files.shareholder.com/downloads/ABN/721358834x0x314396/21869c4c-f36b-464b-919288455f43fb01/Interim_Financial_Report_30_June_2009_250809.pdf .27

^ "2009 Half year report" (pdf). p. 7. http://files.shareholder.com/downloads/ABN/721358834x0x314396/21869c4c-f36b-464b-919288455f43fb01/Interim_Financial_Report_30_June_2009_250809.pdf. 28 ^ "2008 Half year results" (pdf). http://www.group.abnamro.com/common/download/download.cfm?companyid=ABN&fileid=237805&filek ey=5a936b6f-308d-4f7f-a18862eeaea31999&filename=ABN%20Half%20Year%20to%20June%2030%202008.pdf. 29 ^ "2010 Website" (pdf). p. 7. http://www.abnamro.com/en/about-abn-amro/facts-and-figures/index.html.

i astfel ABN-AMRO Holding a fost stabilit. Regimul juridic de fuziune ntre ABN i AMRO Bank a avut loc la 22 septembrie 1991 n Amsterdam. Data de incorporare a ABN AMRO este 29 martie 1824 la Haga, atunci cnd banca s-a implicat n stimularea comerului international. Aceast tradiie bancar olandez, care s-a dezvoltat atingnd un standard bancar la nivel mondial, a fost introdus n Romnia n 1995 demarnd aici operaiunile bancare corporative. ABN AMRO este a opta banc din Europa i a treisprezecea din lume n ceea ce privete activele totale, avnd peste 4.500 de sucursale n 53 de ri, un personal de peste 105.000 de angajai cu norm ntreag i active totale de 987 miliarde de euro (la 31 decembrie2006). ABN AMROeste una dintre cele mai importante bnci internaionale i astfel este listat la bursele din Londra, New York i Euronext. n data de 8 octombrie 2007, un consoriu format din trei bnci europene, Royal Bank of Scotland Group, Banco Santander Central Hispano i Fortis, a anunat c oferta lor pentru 86% din aciunile ABN AMRO a fost acceptat, astfel avnd loc cea mai mare achiziie bancar din istorie (70 miliarde Euro). n urma acesteia, Fortis obine operaiile ABN AMRO din Belgia i Olanda, Banco Santander Central Hispano obine diviziile din America de Sud, iar Royal Bank of Scotland Group obine restul diviziilor din Asia i Europa, inclusiv pe cea din Romnia i divizia de wholesale banking.30 ABN AMRO Bank NV este o banca olandeya cu sediul n Amsterdam, Olanda. ABN AMRO Holding NV

Aceasta a fost nfiinat, n forma sa actual, n 2009, n urma achiziiei i destrmarea grupului ABN AMRO de ctre un consoriu bancar format din Royal Bank of Scotland , Santander si Fortis . Dup prbuirea din Fortis, dobnditorul de afaceri olandez, a fost parte naionalizate de guvernul olandez , mpreun cu Fortis Bank Nederland . Banca este un produs de o lunga istorie de fuziuni si achizitii care dateaz din 1765. Originalul ABN AMRO a fost creat n 1991, cnd Algemene Bank Nederland (ABN) i Amsterdam i Rotterdam Bank (AMRO) au fuzionat. Pn n 2007 ABN AMRO a fost a doua banc din rile de Jos i mai mari bnci a opta n Europa de active . La acel30

^ DB si BNP Paribas, interesate de ABN, http://www.standard.money.ro/articol_44808/db_si_bnp_paribas__interesate_de_abn.html

moment, revista The Banker i Fortune Global 500 a plasat banca la numrul cincisprezecea 31 n lista de lumi cele mai mari bnci i a avut operaiuni n 63 de ri, cu peste 110.000 de angajai. n 2007 , banca a fost achiziionat, n ceea ce a fost la acel moment cea mai mare banc preluat n istorie de un consoriu format din Royal Bank Of Scotland, Fortis Bank si Banco Santanter, dintre care primele doua au avur problem serioase a rezultat al prelurii. Cantitatea mare de datorii care au fost preluate au epuizat rezervele bncilor tocmai n momentul n care criza financiar din 2007-2010 a nceput. Ca urmare, guvernul olandez a preluat i a naionalizat pri olandeze a operaiunilor care au fost alocate n principal pentru ca pentru a opri colapsul lui Fortis. Guvernul britanic a preluat controlul efectiv asupra divizii alocate pentru RBS, datorit salvarii bncii scoiene. Celelalte pri ale ABN AMRO deinute de consoriile RFS Holdings BV, n special ntreprinderile de peste mri, au fuzionat cu RBS, Santander, a vndut sau a nchis. Guvernul olandez a numit fostul ministru de finane olandez Gerrit Zalm ca CEO pentru a restructura i stabiliza banca i n februarie 2010, banca a fost mprit n dou organizaii separate. Unul deinut de ctre guvernul olandez numit ABN AMRO Bank NV i celelalte deinute de Royal Bank of Scotland Group numit Royal Bank of Scotland NV 32 Guvernul olandez a deinut numele ABN AMRO i l-a folosit pentru pri ale bncii pe care le-au cumprat, n timp ce alte companii din cadrul grupului au fost redenumite sau nchise. n 2010, Grupul ABN AMRO proprietar al Bancii ABN AMRO a fost creat prin fuziunea seciuni fosta ABN AMRO Nederland, ABN AMRO Private Banking, mpreun cu Fortis Bank Nederland , precum i fostul deinut Fortis Private Bank MeesPierson i International Diamond i Jewelry Group. Aceast exploatare a nceput sub numele de ABN AMRO la 1 iulie 2010, la care numele bncii Fortis timp sa ncheiat oficial. Guvernul olandez a declarat c va rmne cu capital de stat, cel puin pn n 2014. n prezent ABN AMRO este deinut de ctre RBS, Santander i de ctre guvernul olandez. Modul olandez de a face afaceri chiar i n domeniul financiar este unul informal i personal. Clienii au parte de o primire prietenoas n sediul bncii, adesea cu ceai sau cafea, i li se acord suficient timp pentru explicarea i discutarea cerinelor lor personale. Fiecare este tratat cu respect. Numrul formularelor de completat este redus la minim, iar solicitrile sunt procesate rapid i eficient Operaiuni bancare ABN AMRO Bank are birouri n 15 ri, dar toate, dar din 5000, 32.000 de angajai sunt n rile de Jos. ntreprinderile includ o banc privat concentrndu-se pe valoarea neta ridicata a clientilor n 14 ri i un comerciant de operaiuni bancare i comerciale, care este un juctor pe pieele specializate cum ar fi energia, mrfuri i de transport, precum i de brokeraj, de compensare i de custodie.3331

^ "Fortune Global 500 by industry: Banks - Commercial and Savings". CNN. 23 iuliue, 2007. http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2007/industries/192/1.html. 26 iulie 2010. 32 ^ "ABN AMRO Group announces the legal renaming of ABN AMRO Bank N.V. to The Royal Bank of Scotland N.V.". RBS Press release. http://files.shareholder.com/downloads/ABN/846756220x0x349284/d539e5bf-f99e-446e-b6171e650cbe9aec/ABN_News_2010_2_6_language-en.pdf. 33 ^ABN AMRO Bank N.V. Overview FINS.com. Accessed 19 July 2010 http://www.fins.com/Finance/Companies/1/ABN-AMRO-Bank-N-V

ABN AMRO Corporate Banking deine o gam variat de produse i servicii prin care s atrag ct mai muli clieni. Aceasta se axeaza pe: Industria bunurilor de larg consum(consumer industries); Industria automobilistic(automotive industries); Sectoare industriale(industrials); Sectorul energetic(integrated energy); Telecomunicaii, media, tehnologia informaiei i sntate(telecom, media,technology and healthcare); Instituiile financiare i sectorul public(financial institution and public sector); Biroul internaional(international desk). Totodat ofer i o gam diversificat de produse i servicii bancare comerciale i de investiii: Produse pentru pieele financiare(global markets); Produse pentru operaiunile curente(transaction banking). Pe lng acestea ABN AMRO deine i produse de economisire: Start Up planuri de economii pentru copii; Reward planuri de economii n vederea pensionrii

.

Start Up ofer resursele financiare necesare susinerii copilului pentru a deveni studentul unei universiti de prestigiu sau pentru a atinge alte obiective ambiioase, preia responsabilitatea economisirii banilor necesari atingerii obiectivelor copiilor, pn la terminarea contractului, n cazul decesului deintorului contractului i se adapteaz preferinelor consumatorilor de a economisi n plasamente pe termen lung i cu un risc mediu pe piata extern de capital. Reward reprezint ansa unui standard de viat ridicat dup momentul retragerii din activitate, concomintent cu posibilitatea de a atinge mai multe obiective pe termen lung un fond de rezerv pentru situaii neprevzute, reamenajarea locuinei, casa de vacan prin economisirea unor sume suplimentare.

Date financiare 34 Date Financiare Anii Vnzrile nete de interes EBITDA Cota de rezultatul net al grupului Personal 2002 18.280mn 2003 18.793mn 2004 19.793mn 2005 23.215mn 2006 27.641mn

4.719mn 5.848mn 6.104mn 6.705mn 6.360mn 2.267mn 3.161mn 4.109mn 4.443mn 4.780mn 105,000 105,439 105,918 98,080 135,378

Fotii angajai de ABN AMRO: Vladimer Gurgenidze , Fostul prim-ministru al Georgiei , fostul angajat al ABN AMRO Private Banking 35 Timp de cateva decenii ABN AMRO Private Banking a fost sufletul ABN AMRO Group. Clienii bncii beneficiaz de servicii bancare personalizate cu scopul de a structura i de a a-i spori averea lor,fiind unic poziionai ceea ce le permite clienilor s primesc solutii confidentiale foarte profesionale si financiare. Clientii beneficiaza de urmatoarele domenii: Bancar Consultan de investiii Discreionar de management de portofoliu Fondurile de investiii Internaionale de planificare imobiliare ncredere Commercial & Merchant Banking 36 Commercial & Merchant Banking ofer sfaturi financiare personalizate i soluii pentru companii cu sediul n Olanda i operaiunile internaionale ale acestora. Baza de clienti cuprinde afaceri start-up-uri, IMM-uri mari companii, precum i instituiile publice, companiile multinaionale i investitori instituionali. Experiena noastr la nivel mondial de n domeniul bancar internaional, reprezentata de 6.000 de angajai n 27 de ri va fi bucuros s v ajute. Oferta de produse include soluii internaionale excelente pentru pli n condiii de siguran, rapid i eficient internaionale, cash management, mprumuturi i de trezorerie.

34 35

http://www.opesc.org/fiche-societe/fiche-societe.php?entreprise=AMRO http://www.abnamro.com/en/clients/private-banking/index.html 36 http://www.abnamro.com/en/clients/commercial-merchant-banking/index.html

Anexe

Gulden a fost moneda de Jos din sec XVII pn n anul 2002, cnd a fost nlocuit de euro.

Fosta cldire a Nederlandsche , acum Muzeul Allard Pierson.

Banca olandeza DSB a intrat in falimentO instan din Olanda a declarat banca DSB falimentara, dupa ce insitutia nu a reusit sa gaseasca un cumparator american. Banca centrala a Olandei a preluat saptamana trecuta banca DSB, dupa ce clientii au retras aproape 600 de milioane de euro in primele doua saptamani ale lunii octombrie. Banca avea termen pana luni dimineata sa gaseasca un cumparator din SUA, insa negocierile din acest weekend au esuat, informeaza BBC. DSB este prima banca olandeza care da faliment, dupa ce anul trecut guvernul acestei tari a acordat ajutoare pentru salvarea mai multor banci. O mare parte din cei 2.000 de angajati ai bancii isi vor pierde locurile de munca. Guvernul a acuzat managementul prost si comunicarea deficitara la nivelul conducerii, sustinand ca nu criza economica a fost de vina pentru falimentul bancii.

Sursa http://www.ziare.com/afaceri/firma/banca-olandeza-dsb-a-intrat-in-faliment-923872