Evaluarea profesorilor - Libris.ro profesorilor - Roxana Ghiatau.pdf · ces ambii participan{i...

8
ROXANA GHIATAU Evaluarea profesorilor Evolufii qi provoclri Prefa!6 de Constantin CUCO$ TNSTITUTUL ET'ROPEAN 2016

Transcript of Evaluarea profesorilor - Libris.ro profesorilor - Roxana Ghiatau.pdf · ces ambii participan{i...

ROXANA GHIATAU

Evaluarea profesorilorEvolufii qi provoclriPrefa!6 de Constantin CUCO$

TNSTITUTUL ET'ROPEAN2016

Cuprins

Prefafi (Constantin CUCO$) / 7

Cuvflnt-inainte / LL

Capitolul 1. Evaluarea profesorilor - repere teoretice introductive / 15

1.1. Evaluarea: delimitdri teoretice / 15

1.2. Evolulii conceptuale in domeniul evalu6rii / 20

1.3. Concepte asociate evaludrii I 26

1.4. De la evaluarea in spaliul qcolii la evaluarea profesorilor i 32

1.5. Obiectivele qi funcliile evaludrii profesorilor / 35

Capitolul2. Premise Ei interogafii asupra evalu[rii profesorilor / 41

2.i. cunoaqterea exigenlelor profesiei didactice - premis6 fundamentall aevaludrii profesorilor / 41

2.2.Definirea calitdlii - reper in evaluarea profesorilor / 49

2.3.Interogalii gi efecte perturbatoare in evaluarea profesorilor / 53

2.3.1. Interogalii necesare I 54

2.3.2.Logici contradictorii gi efecte perturbatoare in evaluarea

profesorilor / 59

Capitolul3. Forme, teorii ;i modele ale evalulrii profesorilor I 65

3. 1 . Forme a1e evalu[rii. Clasificdri / 65

3.2. Formativ qi sumativ, o problemd indisolubild? / 66

3.3. Evaluarea tradilionald a profesorilor I 69

3.4. Tendinle recente in evaluarea profesorilor / 72

3.4.1. Aborddri comprehensive asupra evaluirii profesorilor / 72

3 .4.1 .1 . Construirea standardelor pentru evaluarea profesorilor / 73

3.4.1.2. Structuri colaborative in evaluarea profesorilor / 75

3.4.1.3. Evaluarea valoare-adlugatd I 81

3.5. Modele ale evaludrii / 87

3.5.1. Sistemul de evaluare a eficienlei profesorului (James Stronge) / 90

3.5.2. Modelul de evaluarcbazatpe datorii (Michael Scriven) / 94

3.5.3. Modelul cadrului preddrii (Charlotte Danielson) / 96

3.5.4. Sistemul de evaluare bazat pe valoarea addugatd din Tennessee(William Sanders) / l0l

3.6. Puncte slabe ale sistemelor mai recente de evaluare a profesorilor I 102

capitolul4. Instrumente qi metode de evaluare ale profesorilor / 1054.1. Clasificdri ale metodelor qi surselor de date / 1054.2. Descrierea principalelor metode de evaluare a profesorilor I 109

4.2.1 . Metodele bazate pe vizita la clas[ qi pe observ alie I 1094.2.2.Ptolul directorului in evaluare / 1134.2.3. Inspeclia ca forml speciali aviziteila ord I 1164.2.4.Benefrciarii educaliei (elevi, studenfi) ca surse de date in evaluarea

profesorilor / 1244.2.4.1. Evaluarea de cdtre elevi/ studenli a calitdf;i predlrii profesorilor / 1244.2. 4.2. U tilizar ea performanlelor benefi ciarilor (elevi, studenfi) in

evaluarea profesorilor / 1264.2.5. P ortofoliul / 1284.2.6. Autoevahrarea I 1324.2.7.Testele I 135

capitolul 5. Evolu{ii gi dezbateri in domeniul aprecierii performan{elorprofesorilor - de la global Ialoctl I 137

5.l.Utilizffea tehnologiei in evaluarea profesorilor I 1375.2. Acordarea stimulentelor financiare pentru profesori - o problemd incd

deschis5/ 1395.3. Evaluarea profesorilor in lume / 1465.4. Evaluarea profesorilor in Romdnia I 1565.5. Sisteme de apreciere a profesorilor in funclie de nivelul educa{ional la

care predau qi anii de experienli in invil6mdnt I 162

concluzii;i recomandiri pentru o evaluare relevantr a profesorilor I 173

Bibliografie / 181

Abstract / 195

R6sum6 / 197

Capitolul I

Evaluarea profesorilor - repere teoreticeintroductive

1.1. Evaluarea: delimitlri teoretice

gtiintele sociale incearcd s[ descrie qi si explice diferite falete ale fiinleicomplexe homo sapiens. Astfel, homo sapiens este subiect care se joac[ (homo

ludens), care gAndegte (homo cogitans), care munce$te (homo faber), care pro'duce bunuri utile (homo economicus). In rela{ie cu aceste dimensiuni o relevdmqi pe cea axiologici, de fiin!6 valorizatoare, homo estimans. Omul este prin ex-

celen![ evaluator, subiect axiologic, care valorizeazd ceea ce tr[ieqte. El esti-

meazd, mdsoar[, judecS, urmirind in{elegerea inh-o grild proprie a realitafli. Ainlelege inseamnd a ataqa obiectelor evaluate un sens ;i a raporta acest sens con-

textului. Neincetat, omul apreciazd ceea ce il inconjoarS. Acest lucru nu in-seamni c5 el se formalizeazi permanent. Din contr6, omul trdieqte in interrela{ii

Ei, degi inconjurat de norme culturale, el le dep6Eegte prin autonomia sa. Eva-

ludnd, el di sens acliunilor sale. Nu putem si separim evaluarea de sens. Prinurrnare, o primd incercare de definire a evaluirii ar fi urmdtoarea: evaluarea este

o activitate specific umand de atribuire a sensurilor, de construc/ie a semnifi-caliilor,,,o lecturi particulard arealitdlri" (expresia ii apa(ine lui Hadji, 1990).

Aceastd accepliune asupm evaludrii este foarte larg6, vorbim aici de evaluareintr-un sens general, ca acflune de emitere de judecSli in mod spontan asupra lumiiinconjurltoare. Toate contextele de via!6 oferd ocazii pentru aprecieri. Oricepoate fi apreciat'. linuta, corporalitatea, gesturile, vorbirea, relaliile sociale, per-

formanlele de orice fel. Evaluarea este un construct cultural. Au existat intot-deauna practici de evaluare spontane. Ele exprimd o apreciere, mai mult sau maipulin nuanlatd, de Ia agreabil la dezagreabil, de la bine la r[u, de la frumos la

urdt (Schnei der, 2004).in general, diclionarele explicative ofer6 urmdtoarele explicaJii pentru

verbul ,,a evalua": 1) a determina;2) a stabili preful, valoarea, numdrul, canti-tatea; 3) a calc;tla, a socoti, a aprecia. Evaluarea este, prin urrnare, asociatd veri-ficirii, judecdrii, aprecierii, mdsurdrii, estimdrii. controlului, emiterii de verdicteetc. Prezentdm citeva definitii ale speciali5tilor pentru conceptul de evaluare:

15

EVALUAREA PROFESORILOR

Evaluarea este procesul determindrii mdsurii tn care obiectivele educalionalesunt realizqte (Robert Tyler, 1950, apud Glasman qi Nevo, 1988, p. 33).

Prin eyaluare este desemnat procesul prin care se urmdre$te gradul derealizare a unei activitdli, tn raport cu ceea ce ne-am propus inilial;aprecierea rezultatelor prin comparalie cu obiectivele propuse spre realizareconstituie aspectul cel mai important al evaludrii (Emil PEun, 1979,p.32).

Evaluarea este un act deliberat ;i social organizat conducdnd la producereaunei judecdli de valoare (Jean- Marie Barbier, 1983, p. 43).

Evaluarea este ,,culegerea sistematicd de informalii cu privire la activitd,tile,caracteristicile ;i rezultatele programului in scopul de a face judecdyi despreprogram/proces, pentru a tmbundtd/i eficienya, Si/sau a informa deciziile cuprivire lq dezvoltarea viitoare" (Patton, 2008, p. 23).

,,f...] evaluarea se referd la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate;i interpretate informaliile privind starea ;i funclionarea unui sistem, arezultatelor pe care le obtrine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pebaza unor criterii ;i prin cqre este influenyatd evolulia sistemului" (I. T. Radu,2000, p. 14).

Evaluarea este ,,un demers de identiJicare a valorilor" (Constantin Strungf,,1999,p.9).

Evaluarea este ,,utilizarea metodelor de cercetare sociald pentru a investigasistematic eficien/a programelor de intervenlie sociald" (Rossi, Lipsey qiFreeman, 2004,p.28).

Din analiza acestor definilii putem rdspunde, in mod cert, la doul in-treblri. O prim6 intrebare ar fi: care este rostul evaludrii? Se intrevede r6spun-sul: evaluarea vizeazd, reaTizarea unei judecSli de valoare, care trimite mai de-parte la luarea unei decizii. Raportarea la valoare este foarte frecventl in defi-niliile asupra evalu[rii, fiind pentru mulli autori o marc6 distinctivi. Judecata devaloare ne permite sd distingem intre evaluare qi alte activit6li de analizd a func-liondrii unei realitdli, cum ar fi controlul. Renumitul autor Scriven (1991, p. 139)trimite la acelagi referenlial, valoarea.

Evaluarea se referd la procesul determindrii meritului, importanlei Si a valoriicuiva, ori a produsului acestui proces. Termenii utilizali pentru a desemnaacest proces sau o parte din el includ: aprecierea. analiza, verificarea, critica,examinarea, notarea, inspectarea, judecata. reyizuirea, studierea, testarea [...JEvaluarea procesului implicd in mod normal o oarecare identificare q stan-dardelor relevante ale meritului sau valorii. o oarecare investigare a perfor-

t6

Evaluarea prqiesorilor - repere teoretice introductive

manlelor evaluanzilor cu pritire la aceste standarde; ;i o anumitd integraresau sintezd a rezultatelor pentru a obline o evaluare generald sau un ansamblu

de evaludri asociate.

Legdttxa indisolubila dintre valori qi evaluare este sugerata qi de eti-

mologia conceptului. O incursiune utile pe acest teren este realizatd de OtiliaClipa (2008), care sistematizeazd urmdtoarele trasee: l) evalesco, evalescere,

evaliu (lat) cu sensul de ,,a se intdri, a cdpdta putere, a putea, a se dezvolta, a

valora, a prevala"; 2) valeu, valere, valiu (lat.) se traduce prin a fi puternic, a

avea forl6, a fi sdndtos, a fi puternic, moral, aaYea t[rie de caracter;3) assidere

(corespunzdtor assessment, in limba englez1t), cu inlelesul de ,,a sta ldngd".

Conchide autoarea.' ,,Evaluarea este priviti ca putere, caintdrite, prin acest pro-

ces ambii participan{i devenind mai puternici, cu mai multe criterii de analizd',

mai stdp6ni pe ceea ce ;tiu cd ;tiu sau ci nu stiu" (Clipa, 2008, p. 20).

o a doua intrebare ar fi: cum ajungem la aceastd judecata de valoare?

Barbier (1985) precizeazd c[ evaluarea este un proces de transformare a repre-

zentdrilor, al c6rui punct de plecare va fi o teptezentate factuald a unui obiect, ;ipunctul de sosire - reprezentarea normativI, idealS a aceluiaEi obiect. Deci, vom

compara date de ordin factual qi date de ordin ideal. Mai concret, evaluarea

presupune (Barbier, 1985):o un material de lucru (referitul) constituit dintr-un anumit numlr de date concrete

considerate careprezentative pentru realitatea pe care dorim s-o evaludm;

. un mlloc de lucru: referentul evaludrii, constituit din obiectivele urmdrite in-

dependent de actul evaludrii, din normele sau criteriile datorit[ cirora o va-

loare este atribuiti datelor concrete ale referitului.Deci, putem spune cd atunci cand evaluSm construim o imagine a reali-

t51ii obseruate (ceea ce Barbier a numit ,,referitul") qi o compar[m cu caracteris-

ticile a;teptate ale acestei realit[fl (ceea ce el numeEte ,,referent"). $i pentru Paquay

(2004) a evalua nu inseamnl numai a culege informalii despre un obiect, per-

soand sau o acfiune, ci a compara ceea ce pelcepem (ceea ce vedem sau mdsu-

r6m) cu ceea ce agteptim.Hadji (1990) vorbeqte despre evaluare ca operaliune de intersectare qi

creare de legdturi. A evalua inseamnd a incerca s5 stabileqti leg5turi, treceri intre

diferite niveluri, marcdnd distanla care separd doud realitdli: realitatea celui care

conshrrieqte gi formuleazd judecata de valoare qi realitatea la care se referd

aceastd judecat[.Jean-Marie Barbier (1985) distinge intre trei forme ale judecdlii de va-

loare:judec61i implicite (asociate evaludrii implicite), judec6{i spontane (in eva-

luarea spontand) qi judecSli instituite (in cazul evaludrii instituite). Diferen{a intre

cele trei forme sebazeazd pe natura implicita sau explicitl a celor trei compo-

nente ale evaluirii: procesul evaludrii.,iudecata de valoare qi utilizarea judecSlii

t7

EVALUAREA PROFE S ORILOR

de valoare. in evaluarea implicit[ doar utilizarea judecdlii de valoare este explicitd,ea devenind vizibild, doar prin efectele sale. Aceasti primr manifestare a eva-lulrii poate fivdztsld ca un act social universal. Fiecare curs al acfiunii implici oapreciere asupra valorii sale. in evaluarea spontanS, judecata de valoare eite vi-zibila doar prin afirmarea, formularea sa. Judecata de valoare qi utilizarea sa suntexplicite, dar nu sunt nici social organizate, nici exprimate de c[tre persoane re-cunoscute social pentru a realiza asta. Evaluarea instituitl este in intregime vi-zibild ca produs al unui proces social specific, ale cirui etape principale sunt clarorganizate. Ea presupune instrumente ;i metodologii specifice, persoane autori-zate social pentru a o realiza, gi rezultate formale care pot fi utilizate. PentruLinda Darling-Hammond (2008), judec[1ile evaluative informale nu sunt sufi-ciente. pentru cd ele sunt afectate de preferin{e, pe c6nd evaluarea formal[, sis-tematice face explicit criteriul pe care se bazeazd. Evaluarea sistematici eliminlpdrtinirile, este colectivd qi are scopuri variate (cregtere, responsabilizare).

O primd propunere de definilie pentru conceptul de evaluare, utild nudoar in spaliul educalional, ar fi urmdtoarea: evaluareq este o activitate com-plerd de culegere, analizd ;i interpretare a unor date care sd sprijine realizareatrnei judecdyi de valoare informate cu privire la performanlele qi potenlialul cuivasau a ceva (proces, produs), ;i mai departe, luarea unei decizii. Interpretareainforrnaliilor se realizeazd prin procedee specifice, care presupun comparaliaintre starea de fapt ;i starea ideald.

Realizdm urmltoarele observalii in legdturd cu definilia: in primul rdnd,,judecata de valoare" este -conceptul central al defini{iei, in jurul ciruia gra-viteazd celelalte concepte. in aceasti lucrare vom situa in centrul refleclieire-lalia indisolubild dintre valori ;i evaluare. Orice evaluare se concretizeazii prininterogalia asupra valorilor (intelectuale, morale, estetice etc.), pe care o presu-pune intotdeauna. in al doilea rand, evaluarea nu este o simpl[ apreciere, ci unproces sistematic, bazat pe criterii explicite. Judecata de valoare qi luarea deci-ziilor sunt cele doud etape ale aceluiaEi proces. orice decizie se ia plecdnd de lao judecat[ de valoare asupm ac]iunilor sau performan]ei indivizilor, in raport cuobiectivele (implicite sau explicite).

Leopold Paquay (2004, p. 14) ia in considerare urmdtoarele dimensiuniale practicilor de evaluare in general:obiecte (referenfi): Ce este estimat? ce falete? cu privire la ce facem esti-

marea? Ce criterii? Ce indicatori?Func{ii: Pentru ce se evalue azd? Care sunt scopurile? Care sunt mizele?Actori: Cine estimeazS? Pentru cine?Momente: C6nd facem evaluarea? in ce contexte?Modalitdyi: cum putem estima? cu ce instrumente? cu ce dispozitive? ce tip de

procesare a datelor? Ce medii de comunicare?

Aceste linii de caracterizare vor fi urmdrire si in studiul de fat5.

t8

Eraluorea profesorilor - repere teoretice introductive

Nu este o noutate faptul cd evaluarea este omniprezentd in toate sec-

toarele societSlii: expe(ii evahteazl programele sociale, medicii evahteazd pa'cienlii, profesorii evalueazd elevii etc. Aleturi de evaluare, monitoizarea, con-

trolul, auditarea, supervizarea sunt fenomene sociale qi organizalionale incorpo-rate in politici gi practici de conducere a activitililor umane. Aceste procese

complexe de asigurare a calit[1ii vin in intdmpinarea revendicdrilor sporite de

asumare a responsabilitdlilor de cdtre diferili actori sociali. Orice produs ma-

terial sau spiritual, orice activitate umani au devenit obiecte ale evaludrii, de-

oarece evaluarea face parte din procesul continuu de amelior[ri qi adaptiri ale

unei intreprinderi umane. Ca praxis social qi cultural, ea devine pafte a siste-

melor Ei rutinelor destinate si imbundt[feasci activitelle din diferite domenii(Furubo,2013).

Evaluarea este deja un megaconcept aplicat unui cAmp uriag: cAmpul

cunoaqterii gi acliunii umane. In sine, evaluarea presupune ea insiqi o complex[activitate de cunoagtere, refleclie ;i decizie; este ,,scheletul logic care std labazaprocesului" (Scriven,2008, p. 39). Astdzi, putem afirma cu certitudine cE eva-

luarea a devenit un obiect de studiu distinct care incearcd sI determine gtiinlificvaloarea a ceya, in vederea unei utiliziri (Odell Buttler, 2015). Pentru MichaelScriven (2008) evaluarea este o transdisciplinb, respectiv o disciplini care are

statut independent qi care este, de asemenea, folositl ca instrument metodologicsau analitic in mai multe gtiinle. Al5turi de statisticd, design, comunicare, logicigi etici, evaluarea este un alt candidat pentru,,coroana transdisciplinard", deoa-

rece este un element esenlial in toate celelalte discipline academice. In aceast6

calitate, ea este un instrument care ajntil la stabilirea distincliei intre qtiin!6 gi

pseudo-qtiin16. in ultimii ani evaluarea s-a afirmat ca disciplini autonomi, nu

doar cu un numdr mare de persoane care lucreazl in acest domeniu profesional

- peste 60 de ldri au in prezent o asocialie profesionali a evaluatorilor - dar Ei

cu metodologii Ei concepte specifice (Scriven, 2008).Cercetdtorii in qtiinfa evaludrii au sarcina de a furniza dovezi pentru a

ghida construclia unui program qi pentru a evalua reztltatele sale. Ca atare, ei

lucreazd avdnd ca obiect una dintre cele mai mari aEteptSri - aducerea indepen-

denlei qi obiectivitAfli cu privire la elaborarea diverselor politici publice. Ei se

confruntd cu provoc[ri uriage, avAnd in vedere complexitatea intervenliilormoderne qi fondul politizat al tuturor investigafiilor. Specialiqtii in evaluare au

rdspuns cu un portofoliu mare de tehnici de cercetare qi, prin asocialiile lor pro-fesionale, au infiinlat sisteme de stabilire a standardelor pentru evaluare Ei

pentru acreditarea practicienilor in evaluare (Pawson, 2013). in aceste vremuriturbulente, de crizd, evaluarea ca Etiinla poate cdp[ta un ro1 special: acela de ane invdla si prevenim gi si diminulm efectele evenimentelor cataskofice(Furubo,2013).

l9