Partea l

Evaluarea - Componentăa

procesului educaţional-terapeutic

1 l*.

XH. EXPLORAREA PERSONALITĂŢII.........................................327Testul GOODENOUGH (omuleţul)............................................327

XIII. EXAMINAREA NIVELULUI Şl POTENŢIALULUI DEÎNVĂŢARE..............................................................................3371. Grilă de evaluare a competenţelor în etapa prelexică şi

pregrafică.............................................................................3372. Grila de evaluare a limbajului...............................................3393. Grilă de evaluare a competenţelor pentru limba maternă......3404. Grila de evaluare a limbajului...............................................3435. Grilă de evaluare a comportamentelor în etapa de

precalcul.............................................................................3455. Grila de evaluare a comportaWntelor pentru matematică ...3466. Grilă de evaluare a discriminărilor........................................3487. Grila de evaluare a competenţelor pentru formarea com-

portamentelor de autonomie personală şi socială................350

XIV. GRILE EDUCATIVE GLOBALE DE EVALUARE-OBSERVARE.......................................................................355

8. Autonomia funcţiilor fundamentale........................................3559. Comportamentul relaţional şi emotiv.....................................35610......................................................................................Psihomotricitatea..........................................................................35711......................................................................................Educaţia logico-matematică şi funcţia simbolică.............................35912......................................................................................Educaţia lingvistică.......................................................................361

BIBLIOGRAFIE..............................................................................369

CUVÂNT ÎNAINTE

Se spune că ceea ce dă sens vieţii este modelul şi regularitateadar, fără schimbare, se ajunge la stagnare. De aceea schimbarea esteun fenomen normal necesar pentru dezvoltare, un fenomen care nutrebuie stăvilit, ci întâmpinat şi utilizat eficient. In educaţie, schimbareaeste o parte a unui proces de dezvoltare individuală şi socială. Deaceea educatorii trebuie să fie receptivi la schimbările impuse deevoluţia societăţii şi să răspundă cu promptitudine şi corectitudine lanoile responsabilităţi impuse de schimbările ce intervin în organizareasituaţiilor de învăţare.

Dar amplificarea gamei de cerinţe, justificate sau nejustificatefaţă de profesiunea de educator şi constatarea acestuia (deşimanifestă receptivitate), că nu poate rezolva o parte din acesteprobleme din insuficiente condiţii de soluţionare, îi provoacăeducatorului o stare permanentă de anxietate, simţindu-se mereu înrestanţă.

Având în vedere această situaţie, se impune o regfindire acerinţelor faţă de profesia de educator, pentru a-l "scuti" deactivităţi care nu aparţin în mod indispensabil sferei sale deactivitate, în consecinţă, timpul şi capacitatea de muncă aeducatorului vor fi consumate prioritar pentru cunoaşterea şistăpânirea psihologică a procesului de învăţare, pentru cunoaştereaobiectivelor educative, pentru înnoirea practicii educative.

Pentru ca educatorul să se poată dedica pe deplin înnoiriipracticii educative pe care o solicită reforma curriculară de exemplu şicare îi cere să fie diagnostician al potenţialului de învăţare, animator algrupurilor de elevi, consilier, factor de apreciere stimulativ, modelpentru elev şi co-partener cu alţi factori educaţional! (cu prioritatepărinţii), este necesară o regândire a căilor de formare continuăadecvată modificărilor implicate de direcţiile reformei. Educatorultrebuie să aibă o identitate profesională bine definită, recunoscută,valorizată de societate. Educatorul trebuie să înveţe să se cunoască,să se autoperceapâ ca actor al schimbării- pentru a opera schimbăriprofunde şi viabile în demersul profesional realizat în favoareacopiilor/elevilor cu handicap.

1

ORIENTĂRI NOI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL

în ultimii ani au avut loc importante schimbări în procesuleducaţional al copiilor cu cerinţe educative speciale, schimbăriinstituite prin Legea învăţământului, Statutul personalului didactic şi aRegulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului Special.

Potrivit noilor orientări, responsabilitatea revine educatorului(profesorului de psihopedagogie specială, de educaţie specială) caanimator al actului de proiectare, implementare şi evaluare aprocesului psiho-socio-educaţional ce se desfăşoară într-o Instituţieşcolară. Acest lucru semnifică faptul că introducerea reformei înînvăţământ, relevantă în noile acte legislative, presupune previziuneaşi găsirea de modalităţi în vederea depăşirii blocajelor ce pot apăreaîn urma aplicării programelor de intervenţie pentru recuperareacopiilor cu CES.

Educatorul, în calitatea lui de responsabil al actului pedagogic,(de proiectare, implementare, evaluare a procesului psiho- socio-educaţional), îi revin câteva sarcini primordiale şi anume:> cunoaşterea blocajelor pe care le întâmpină elevul în procesul de

învăţare;> stabilirea diagnosticului socio-psiho-pedagogic pe baza unui

instrumentar adecvat;> formularea de decizii în funcţie de contextul educaţional si

potenţialul de învăţare care să declanşeze o veritabilă schimbareîn organizarea şi desfăşurarea procesului de educaţie specială;

11

Accesul la educaţie este valabil pentru toţi copiii, indiferent decategoria de handicap sau de gravitate a acestuia. Nu există nici orestricţie, indiferent de gravitatea handicapului.

In acest context se remarcă iniţiativele şi reuşitele de egalizarea şanselor educaţionale pentru această categorie de copii din parteaONG-urilor şi a unor alternative educaţionale de tipul centrelor deeducaţie specială şi a celor de pedagogie curativă.

c) A treia caracteristică a actelor legislative rezidă îndiversificarea formelor de integrare şcolară pentru a realiza includereacopiilor cu cerinţe educative speciale (cu deficienţe de natură psihică,fizică, senzorială, socioafectivă) şi a celor cu dificultăţi de învăţare înînvăţământul obişnuit, fie în clasele speciale, fie în clase/grupe sauindividual, în unităţi obişnuite.

Această orientare reprezintă o tendinţă generală de apropiere atuturor condiţiilor de viaţă pentru persoanele cu handicap de condiţiilenormale ale societăţii, realizabilă în perspectiva apropiată, ţinând contcă în Statutul personalului didactic sunt prevăzute servicii sau structuride sprijin, respectiv funcţia de învăţător/profesor itinerant, cu atribuţiispecifice în sprijinirea şi promovarea integrării şcolare a copiilor cuCES în şcolile obişnuite.

13

> stăpânirea cunoştinţelui loomiii n şl pfUlM iptilfloa tuturor programelor de recuperare pe tipui! şl gnfli ii biAfMeap

Toate aceste responsabilităţi liehult fftttftn fn prevederilenoilor acte legislative care reliefează < Aluva trteilUf) OU Implicaţiiprofunde în toate sectoarele de intervoMţin mlimaţlofurit. Dintreacestea, subliniem:

a) Constituţia României sublinia/n tuiaeiltalea de formulare aunor politici naţionale referitoare la mstruimn şl Integrarea şcolară şisocială a persoanelor cu handicap. InvăţamAnlul npeolal nu constituieun sistem închis, izolat în ansamblul actului eduunţlorml, ci este oparte integrantă a sistemului naţional de învăţământ Dool şlînvăţământul special ca parte integrantă este inclus în reforma dualslem. Priorităţile învăţământului special sunt comune cu cele aleînvăţământului obişnuit şi sunt apreciate ca1 priorităţi naţionale, ceinteresează întreaga populaţie a ţării şi nu numai un sector anumit alsocialului şi totodată este dependent de reforma din alte sectoare alesocietăţii noastre (de exemplu, privatizarea economică,descentralizarea administrativă, reforma financiară etc.)

Abordată sub această manieră, ca parte integrantă a sistemuluinaţional de învăţământ, ca problemă ce interesează întreaga societateşi reforma învăţământului trebuie să aibe un caracter global, unitar,coerent, elaborată în perspectiva societăţii, adică considerată dinperspectivă globală, integrală, totală şi nu numai a unora sau a altoradin componentele sau palierele sale.

Aşa se explică de ce actul educaţional este distinct de cel deprotecţie socială şi specială, reforma învăţământului special implicândşi realizarea unei corelări cât mai depline între reglementările careprivesc educaţia şi cele care se referă la ocrotirea, protecţia socială şispecială, între copilul cu cerinţe educative speciale dintr-o anumităcategorie de deficienţă/handicap şi copilul aflat în dificultate ca urmarea unor factori de natură socială, juridică etc.

b) O altă caracteristică a actelor legislative este cea carereliefează accesul la învăţământ al tuturor copiilor.

Potrivit Legii învăţământului (art.41), "învăţământul special seorganizează de Ministerul învăţământului, pentru preşcolarii şi eleviicu deficienţe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi decomportament, sau cu deficienţe asociate, în scopul instruirii şieducării, al recuperării şi integrării lor sociale". Se asigură accesul laeducaţie fie în structurile învăţământului special, fie în diversele formede integrare (în grup sau individual), în şcolile obişnuite.

12

2

COPILUL AFLAT IN DIFICULTATE

Copilului aflat în dificultate i se acordă d serie de măsuri de otecţie care se pot rezuma la:

încredinţarea copilului unei familii sau unei persoane în anumitesituaţii: părinţii copilului sunt decedaţi, necunoscuţi, puşi subinterdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, decăzuţi dindrepturile părinteşti, declarat abandonat cu condiţia ca persoanacare consimte să-i fie încredinţat copilul să prezinte condiţiilemateriale şi garanţii morale necesare dezvoltării copilului.

încredinţarea copilului serviciului public specializat pentruprotecţia copilului sau unui organism privat autorizat, în situaţiile:nu a fost găsită o familie sau o persoană căreia să le fieîncredinţat copilul. Copilul în acest caz este încredinţat centrelorde plasament care asigură dezvoltarea armonioasă a copilului.

Instituţii private de ocrotire a copilului. Acestea sunt înfiinţate dediferite ONG-uri şi sunt în mod esenţial deosebite de instituţiilepublice. Funcţionarea acestor instituţii se bazează pe încheiereaunor contracte/convenţii de asociere sau colaborare cu autorităţilejudeţene sau locale.

Aceste instituţii rezidenţiale pentru ocrotirea copilului au câteva racteristici semnificative:

> majoritatea copiilor CTB sunt plasaţi în instituţii rezidenţiale aupărinţi naturali;

> plasarea copilului în instituţii rezidenţiale este mult mai lesnicioasă decât procesul de dezinstituţionalizare;

15

ud

Planificarea familială devine un factor important al politicii de protecţie a copilului.

1. Copilul cu cerinţe educative speciale

în dezvoltarea generală a ştiinţelor ce au ca obiect studiulomului, două discipline relativ recente îşi unesc eforturile spre a odefini pe a treia. Este vorba de psihologie şi pedagogie. Pe bazadatelor pe care le-au elaborat în decurs de aproape un secol, apare oştiinţă nouă care este totodată o tehnică şi o artă : psihopedagogiaspecială.

Ca ştiinţă; în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită şi dinnecesitatea găsirii rapide de soluţii pentru zecile de mii de copii şitineri cu handicap care au nevoie de un sistem de intervenţie specialăpentru a fi recuperaţi şi integraţi în comunitate.

în psihopedagogia specială se utilizează o serie de concepte cecuprind în conţinut întreaga arie de preocupări legate de instrucţia şieducaţia copilului/elevului deficient Rămân fundamentale douăaspecte:a) Schema de intervenţie în care este cuprins copilul /elevul

deficient:

IDENTEFICARE-DIAGNOZA-ORIENTARE-INTERVENTIE-RECUPERAR.E/REABILITARE-INTEGRARE în comunitate

>b) Selecţia criteriilor în funcţie de care se realizează actul educaţio-|nal, activitate esenţială ce este subordonată scopului general al

jcaţiel speciale de instruire adaptată şi de intervenţie specifică.Potrivit acestor două deziderate s-a convenit asupra noii

llntagme de COPIL/ELEV CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE, are desemnează necesităţile educaţionale complementare obiectelor generale ale educaţiei şi învăţământului, care solicită o jcaţie adaptată particularităţilor individuale şi/sau caracteristicilor si anumite deficienţe de învăţare, precum şi o intervenţie specifică 8rin reabilitare/ recuperare/corespunzătoare).

Privind în profunzime notele ce compun acest concept se sting, câteva elemente, asupra cărora se îndreaptă în primul rând Itenţia educatorului şi anume:

educaţie adaptată particularităţilor individuale;educaţie adaptată caracteristicilor unei anumite deficienţe;

17

> criteriile de plasare în instituţiile re/idonţialB «unt destul deambigue;

> plasamentul în instituţie nu este susţinui du u mmhatâ socialătemeinică;

» lipsa specialiştilor (îndeosebi a asistentului s<x;l<tl) datormină oinsuficientă legătură cu famK'a pentru a asigura o eventualăreluare a legăturii copil-familie, precum şi o insuficientăinformare a părinţilor în cazul transferului copilului de la oinstituţie la alta sau a revenirii acestuia în familie.

13. Plasamentul copilului la o familie sau la o persoană, în situaţiacând dezvoltarea sau integritatea morală a copilului estepericlitată în familie din motive independente de voinţa părinţilor,cu condiţia ca familia sau persoana să consimtă la aceasta şifamilia sau persoana primitoa e să prezinte condiţiile materiale şigaranţiile morale necesare dezvoltării armonioase a copilului.

14. Plasamentul copilului la serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau la un organism privat autorizat, în situaţia încare nu s-a găsit o familie sau o persoană primitoare, copilul fiinddat centrelor de plasament.

15. Plasamentul copilului în regim de urgenţă, în situaţia în carefamilia sau unul din părinţi pun în pericol securitatea, dezvoltarea,integritatea morală a copilului, acesta fiind repartizat într-un centrude primire.

Actele legislative privind protecţia socială a copilului aflat îndificultate (Hoţ. de Guvern 26/1997) se caracterizează prin câtevaprincipii semnificative:

• Prioritatea Intereselor copilului asupra oricăror considerente, înluarea deciziilor care îl privesc pe copil.

> Principiul nondiscriminării, care permite tuturor copiilor săbeneficieze de măsurile de protecţie preconizate de lege şi deprevenirea situaţiilor susceptibile să pună copilul în dificultate.

> Descentralizarea activităţii de protecţie a copilului prin înfiinţareaComisiilor Judeţene de protecţie a copilului.

> Instituţionalizarea este considerată ca o măsură temporară,familia fiind considerată ca mediul cel mai optim pentru creştereacopilului.

> Redefinirea rolurilor diferitelor autorităţi. Autorităţile locale îşiasumă rnai multe responsabilităţi. Se înfiinţează mai multeservicii. ONG-urile se implică mai mult.

16

gice adecvate, într-un cuvânt transformarea şcolii speciale într-uncentru de resurse.

b. Integrare individuală sau pe grupe în clase obişnuite.c. Centre logopedice interşcolare ca resursă principală pentru

formarea şi dezvoltarea comunicării.d. Centre/cabinete de asistenţă psihopedagogică ca unităţi conexe

pentru realizarea orientării şcolare şi profesionale adecvate.e. Comisia de expertiză complexă cu rol de reglare continuă a

evaluării copiilor, a orientării acestora

O altă caracteristică a actelor legislative este prevederea comunăa acestor acte (Legea învăţământului, Legea privind protecţia socialăa copilului cu handicap) şi anume înfiinţarea unei comisii de evaluare/expertiză a copiilor/persoanelor cu handicap. Legea învăţământuluiacordă o importanţă capitală şi o circumscrie cu claritate în secţiuneaprivitoare la învăţământul special. De altfel este pentru prima dată căo astfel de prevedere este stipulată în Legea învăţământului şi i se•cordă o importanţă bine meritată.

Evaluarea/expertizarea socio-psiho-pedagogică a persoanelor ouhandicap este o necesitate justificată de complexitatea problematicii.Necesitatea ei decurge din faptul că persoana cu CES nu tftbuie stigmatizată cu un diagnostic Imuabil, cu caracter definitiv ci urmărită în evoluţia ei, semnalând modificările determinate de îrvenţiile educatorului.

Evaluarea este în egală măsură o modalitate care conduce la armarea asupra evoluţiei copilului/elevului cu CES în raport cu un ctiv urmărit (a performanţelor obţinute). Pentru intervenient evalu-la confirmă dacă acţiunea sa are o eficienţă pedagogică.

Deşi actele legislative menţionate subliniază importanţa acestei sii apare totuşi o suită de diferenţe în special de natură termino-îă fapt ce impune ab inizio o clarificare a conceptelor cu care se rează şi anume:

> educaţie specială

> "copil cu cerinţe educative speciale"> "copil aflat în dificultate"

Este necesar să se clarifice câteva probleme primare: ce Alegem prin aceste sintagme, care este aria de cuprindere a Irei sintagme, care sunt elementele comune şi cele de dife-Ilere. Aceste delimitări devin cu atât mai necesare atunci când se

19

educaţie pnntr-o intervenţie specifică corespunzătoare;necesităţi educaţionale complementare;

în acest mod atât şcoala obişnuită cât şi şcoala specialămarchează tendinţa spre şcoala inclusivă, adică cuprinderea tuturorcopiilor cu sau fără handicap, în limita potenţialului de învăţare înşcoala obişnuită, valorizând forţele copilul&i (cunoştinţele,competenţele, deprinderile) şi a tuturor copiilor cudeficienţă/handicap (sever/ profund) care în şcolile speciale erauexcluşi din procesul de educaţie organizat, în consecinţă tendinţagenerală ca educaţia să capete un caracter de inclusivitate maiaccentuat de maniera în care toţi copiii excluşi, izolaţi, marginalizaţisă beneficieze de educaţie de bună calitate în Sistemul Naţional deînvăţământ, plecând de la premisa că ambele subsisteme: învăţământobişnuit sau învăţământ special tind spre incluziunea tuturor copiilorîn funcţie de potenţialul de adaptare, dezvoltare, învăţare.

De altfel, în actele legislative în vigoare se subliniază faptul căînvăţământul special este o parte integrantă din Sistemul Naţional deînvăţământ. Schema de mai jos relevă intersecţia dintre cele douăsubsisteme şi responsabilitatea comună în realizarea educaţieispeciale subordonată obiectivelor şi finalităţilor Sistemului Naţional deînvăţământ.

Sistemul Naţional de învăţământ

i

a învăţământ obişnuit

b cd

învăţământ special

e

a. Clase speciale integrate în şcoala obişnuită care implică ocolaborare permanentă între şcoala obişnuită şi şcoalaspecială, cu un rol preponderent al şcolii speciale în acţiuneade intervenţie specializată, de expertizare a copiilor cu cerinţeeducative speciale ce frecventează şcoala obişnuită, deconsiliere permanentă a elevilor, profesorilor, părinţilor, deelaborare a unor suporturi pedago-

18

organismului şi nevoi câştigate care sunt surprinse în ierarhia nevoilor din piramida lui Maslow, ce cuprinde :

Trebuin ţe deautorealizare

de valorificarea propriului

potenţial

Trebuin ţe esteticede ordine, de frumos,

de simetrie

Trebuin ţe de conoaştere nevoia de a şti, de a conoaşte

Trebuin ţe legate de apreciere socială şi stim ă nevoia de a se

realiza, de a fi competent

Trebuin ţe legate de apartenenţă şi dragostenevoia de a fi împreună cu alţii, de a aparţine unui grup

sau categorii sociale, de a fi acceptat de alţii

Trebuin ţe de securitate de a fi însiguranţă, în afara pericolelor

Trebuin ţe fiziologice de hrană, adăpost, sex, odihnă, sănătate etc.

primul nivel cuprinde nevoile fiziologice (hrană, căldură, reproducere);al doilea nivel, cel de securitate (protecţia împotriva pericolelor);al treilea nivel: apartenenţă şi dragoste (dragoste, afectivitate,prietenie)al patrulea nivel: respectul de sine (încrederea în sine, respectulfaţă de alţii);al cincilea nivel: realizarea personală (posibilitatea de a-şi

„dezvolta potenţialul)laliza nevoilor de dezvoltare şi de învăţare implică stabilirea a niveluri de funcţionalitate: nivelul de funcţionalitate actual şi

llul de funcţionalitate dorit.t Nivelul de funcţionalitate dorit, de aşteptat se stabileşte pe

studierii caracteristicilor, exigenţelor şi normelor mediului saujnităţii în care trăieşte persoana cu handicap. Plecând de la

Iţe caracteristici, norme, se elaborează lista de nevoi şi de

21

ţ * <*, ^v»,,!^ <$•/

pune problema unei evaluări miillldlmHimionslo N copilului cu cerinţe educative speciale sau a celui ,ill,*it ui

Ce se înţelege prin educaţie speciala?

In sens restrâns conceptul de educaţie» apodnlft este echivalentcu cel de învăţământ special, adică educaţia jopulor cu deficienţe cese realizează în instituţii speciale, de regulă, separate de unităţileşcolare obişnuite. Educaţia specială reprezintă un mod de educaţiespecializat rezervat persoanelor cu deficienţă/handicap, cu un anumittip de educaţie specializată structurată pe una sau alta din categoriilede deficienţă şi ce presupune prezenţa unui profesor specializat şi aunor specialişti din domeniul serviciilor paramedicale. Ea se poateextinde asupra tuturor copiilor care întâmpină dS'oultăţi sau care auprobleme de adaptare, dezvoltare, învăţare inclusiv a supradotaţilor.Educaţia specială este o formă de educaţie adaptată la modul dedezvoltare al copilului, sub sau peste limita normalului.

Educaţia specială pentru persoanele cu deficienţă/handicap şi acelor cu probleme de adaptare, dezvoltare, învăţare, implică unproces de intervenţie specifică concretizat în oferirea de servicii dereabilitare/recuperare de natură medicală, psihopedagogică sociopro-fesională, precum şi programe care să conducă la nivele funcţionalefizice, psihice, sociale corespunzătoare capacităţilor personale, laobţinerea unui grad mai mare de autonomie personală şi socială.

Educaţia specială, în general, răspunde unor nevoi educativespeciale şi deci implică formularea de obiective educativecomplementare obiectivelor generale de educaţie şi învăţare.

Educaţia specială solicită o intervenţie adaptată particularităţilorindividuale şi/sau celor ce decurg din deficienţă/handicap, deadaptare, dezvoltare, învăţare. Aşa se explică de ce în literatura despecialitate s-a încetăţenit sintagma lansată de UNESCO "educaţiacerinţelor speciale" care răspunde conceptului contemporan desocietate pentru toţi.

Aşa se explică de ce este necesar să explicităm însuşiconceptul de "nevoie1, "cerinţă educativă", concept care este definitextrem de diferit. Unii asociază conceptul cu ideea de lipsă, carenţă,deficienţă, alţii de motivaţie, de tensiunile din organism, iar alţii sereferă la noţiunea de dorinţă, deziderat.

Definit sintetic, conceptul de nevoie s-ar rezuma la o exigenţăimpusă de mediul natural sau social care ar pendula între două tipurimari de nevohnevoi înnăscute (naturale, fiziologice) primare, inerente

20

între aceste două niveluri - cel actual şi cel dezirabil - există undecalaj, o diferenţă. Pe intervenient, profesorul psihopedagog,profesorul de sprijin, îl interesează acest decalaj care constituieun parametru de măsurare a nevoilor particulare a persoanelor cucerinţe educative speciale. Persoana cu deficienţă/ handicap trebuiesă realizeze aceste cerinţe dezirabile. Aşa se explică de ce educaţiaspecială implică elaborarea şi utilizarea de programe de intervenţieIndividualizată (personalizată).

Fără îndoială că aceste nevoi, cerinţe, se pot structura pe patruaxe de dezvoltare (Bert Biliet):Prima axă - dezvoltarea senzorio-psihomotorie caracterizată prin două nevoi: nevoia de coordonare şi nevoia de deplasare; A doua axă - dezvoltarea socio-afectivă (axa relaţională) caracterizată pe de o parte de capacitatea de a se detaşa de emoţiile sale şl pe dealtă parte dezvoltarea identităţii de sine; A treia axă - axa cognitivă, dezvoltarea cognitivă şi a limbajului, ca-ftcterizată de asemenea de două nevoi: înţelegerea experienţelor de

aţă şi nevoia de a generaliza , de a găsi regulile generale careilesnesc înţelegerea experienţelor individuale şi utilizarea acestora înItuaţii noi.patra axă - dezvoltarea conativă, capacitatea de stabili relaţii cu[II, de a trăi în armonie cu cei din jur.

Aceste opt nevoi sunt valabile în egală măsură atât pentru Dllul cu handicap cât şi pentru cel obişnuit. Diferenţele apar în ipunsurile la intervenţiile cotidiene ale educatorului. De un sprijinjcaţional mai mult sau mai puţin specializat au nevoie în mod egal copiii cu handicap cât şi cei fără handicap. Dacă acest sprijin irvine la timpul oportun, riscul de a se pierde şi de a reacţiona la prvenţiile generale este mai mare. Aşa se explică de ce nu toţi copiii au un handicap trebuie să frecventeze învăţământul special sau |te unii care frecventează învăţământul obişnuit au nevoie de un |ln specializat.

Aşa se explică de ce educaţia cerinţelor speciale răspunde iptului contemporan de societate pentru toţi. Educaţia specială, insul contemporan, devine realmente parte integrantă a Siste-Naţional de învăţământ şi este recunoscută ca o respon-Itate a tuturor persoanelor care lucrează în învăţământ special şi •luit. Educaţia specială dobândeşte caracteristici noi, îşi lărgeştede cuprindere şi devine flexibilă, accesibilă, comprehensivă. iţa presupune ca învăţământul, în calitate de prestator de servicii

23

învăţare dezirabile pentru pumnaim nur» Iruliulo să trăiască într-unanumit mediu, comunitate Du nxtimplu, o pemoonă care doreşte sădevină cât mai autonom posibil in comi/Milfiloa undo ea trebuie să sedeplaseze cu mijloacele» du tmimporl In comun, învăţarea/formareaacestei deprinderi v<i facilita MCCOHU! In o gumă largă de activităţiautonome (să meargă la şcoală, la cump<1rt4tunlo cotidiene, la locul demuncă).

Nivelul funcţional actual al persoanei cu handicap sestabileşte pe baza unui instrumentar adecvat care să relevecomportamentele sau abilităţile de care dispune persoana. Analizaacestui repertoriu de forţe (capacităţi, competenţe, abilităţi, deprinderi)precum şi a carenţelor ne va conduce la decelarea nevoilor pentru aajunge la nivelul funcţional aşteptat, dorit. *

După determinarea celor două nivele de funcţionalitate: nivelfuncţional actual şi nivel funcţional dezirabi! se identifică decalajuldintre aceste nivele, adică diferenţele dintre cele două liste. Acestdecalaj relevă nevoile persoanei pentru a răspunde exigenţelormediului, comunităţii în care trăieşte.

Analiza nevoilor de dezvoltare, învăţare implică pe de o parteidentificarea ansamblului de lipsuri, carenţe deci de a identificastatutul actual, iar pe de altă parte stabilirea listei de cunoştinţe,abilităţi necesare persoanei umane pentru a trăi în comunitate şi de ase adapta la schimbări, într-un cuvânt, de a stabili nivelul funcţionaldorit. Aşa se explică de ce este necesar să se studiezecaracteristicile, exigenţele şi normele sociale ale mediului saucomunităţii în care trăieşte persoana. Plecând de la acestecaracteristici, exigenţe, se stabilesc nevoile dorite, dezirabile,aşteptate.

Sintetic această evaluare a nevoilor se poate concretiza înschema de mai jos:

1. Stabilirea nivelului funcţional actual

3. Stabilirea diferenţei dintre cele două niveluri

2. Stabilirea nivelului funcţional dezirabfl

4. Stabilirea priorităţilor nevoilor persoanei

22

> Accesul la educaţie şi la calitatea acestuia a copiiloraflaţi în dificultate din punct de vedere material

> Integrarea copiilor cu handicap în şcolile obişnuite> învăţarea în limba maternă care presupune învăţarea

limbii minoritare de către profesori şi traducerea manualelor şcolare în aceste limbi minoritare

> Asigurarea unui curriculum naţional pentru realizareaunui educaţii de calitate, repartizarea judicioasă a resurselor materiale pentru eliminarea diferenţelor întreregiuni

în acest sens, se prevăd secvenţe care conduc la îmbunătăţireallstemului educaţional în general şi în obţinerea unei educaţii deqalitate pentru copiii dezavantajaţi. In acest sens, Raportul regional"Educaţie pentru toţi", Proiectul Monee, UNICEF menţionează şasepaşi şi anume:

asigurarea resurselor financiare pentru educaţie şiasigurarea unei distribuţii optime;

reforma curriculară a conţinutului şi a metodelor depredare-învăţare, examinare; abandonarea sistemului de"factologic", adică a sistemului de predare , examinarebazat pe însuşirea elemantelor faptice şi nu pe dezvoltareacapacităţilor;combaterea marginalizării unor grupe de copii, adicăasigurarea accesului la educaţie a mai multor grupe decopii (copii de provenienţă din familii cu venituri mici, dinzonele rurale, de refugiaţi, dislocaţi, grupuri de copii dinminorităţile etnice, cu handicap mintal, fizic.); dezvoltareaintervenţiei timpurii;descentralizarea în procesul de asigurare a educaţiei însoţită de creşterea responsabilităţii autorităţilor locale; asigurarea distribuirii resurselor în mod optim, pentru protejarea şi promovarea drepturilor copiilor;

în ultimele decenii, alături de conceptul de "Educaţie pentru toţi" i introdus şi conceptul de "integrare a obiectivelor", adică includerea llectivelor educaţiei specializate în cadrul obiectivelor generale ale tducaţiei în măsura în care se tinde spre şcoala inclusivă.

25

să se adapteze cerinţelor copilului şi nu invers şi ca toţi copiii săînveţe împreună atunci când este posibil, indiferent de dificultăţile cele întâmpină aceştia sau de diferenţele dintre aceştia. Aşa se explicăde ce în zilele noastre vorbim de şcoala inclusivă, integrativă,comprehensivă. La principiul "societate pentru toţi" trebuie săcorespundă "şcoala pentru toţi", ca expresie a concepţiei democraticecare impune drepturi egale pentru toţi, egalizarea şanselor şipluralismul educaţional.

Educaţia pentru toţi este un concept lansat în 1990 la Jomtien,Thailanda, de către Conferinţa convocată de U.N.D.P., UNESCO,UNICEF şi Banca Mondială cu participarea a 155 ţări.

In raportul acestei conferinţe se pune de altfel întrebarea dacă"Educaţia pentru toţi" a existat în ţările din Europa l/'entrală şi de Est,dacă toţi copiii primesc educaţia la care au dreptul.

Răspunsul trebuie bine precizat. Se poate cădea uşor îngreşeala că în ţările comuniste s-a realizat deja această cerinţă.Suntem tentaţi să apreciem că "educaţia pentru toţi" numeric şicalitativ a fost realizată şi în ţările fost comuniste prin faptul că s-aasigurat accesul tuturor la educaţie (şcolarizarea de bază, egalitateaîntre sexe, standarde internaţionale relativ înalte în ceea ce priveştematematica, ştiinţele exacte), dar aceste aparenţe vin în contradicţiecu calitatea educaţiei - nu au existat programe de stimulare timpurie;numărul copiilor preşcolari care au beneficiat de educaţia formală afost extrem de mic; nu există acces egal la educaţie dincolo de nivelulobligatoriu; diferenţa mare între educaţia urbană şi cea rurală; calitatede dorit în tehnologia didactică(accent pe memorare şi mai puţin peformare de competenţe, abilităţi care să permită aplicareacunoştinţelor la situaţii noi).

In cel de-al 5-lea Raport Regional de monitorizare "Educaţia pentrutoţi" (Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Copilului, ICDC,UNICEF) se formulează 12 principii care conduc la realizarea"Educaţiei pentru toţi" şi la o educaţie de calitate.

> învăţarea activă şi participativă> Flexibilitate şi diversificare în sistemul educativ> Depistarea posibilităţilor de învăţare şi capacitatea de

aplica cunoştinţele> Stimularea învăţării şi prin activitatea extracurricculară> Implicarea părinţilor şi a comunităţii în procesul educa

ţional> Educaţia pentru muncă şi prin muncă

24

2. Categoriile de copii cu cerinţe educative speciale

Legea nr. 84/1995 precizează că sarcina Comisiei de ExpertizăComplexă este de a stabili tipul şi gradul de handicap. Pentru aceastaeste necesar să se stabilească clasificarea handicapurilor pe bazaCăreia comisia va stabili diagnosticul.

în acţiunea de diagnosticare echipa comisiei este pusă în•ituaţia de a pleca de la datele primare consemnate în fişa dediagnostic emisă de Comisia de diagnostic şi triaj care în genere seorientează după clasificări OMS, 1988 şi de a ajunge la formulareaunui diagnostic socio psihopedagogie cu preponderenţă pe expertizaDBihopedagogică care să releve potenţialul copilului care solicităOrientare şcolară. Echipa este determinată cu sau fără voie sălormuleze un diagnostic psihopedagogie care în mare parte implicăClasificarea UNESCO.

în consecinţă, Comisia de Expertiză trebuie să se călăuzească ijpă două categorii de clasificare: clasificarea OMS, 1988, clacarea internaţională a handicapurilor (deficienţe, incapacităţi, t avantaje), un manual de clasificare a consecinţelor bolilor şi după lificarea UNESCO care în general pleacă de la sintagma introdusă | Warnock, "copil cu nevoi educative speciale".

2.1. Clasificarea OMS

ia: "Clasificarea internaţională a handicapurilor deficienţe/ incapa-' dezavantaje/ Un manual de clasificare a consecinţelor bolilor".

2.1.1. Clasificarea deficienţelor

|/eIn domeniul sănătăţii, deficienţa corespunde oricărei pierderi de sau alterării unei funcţii sau unei structuri psihologice, lce sau anatomice.

: noţiunea de deficienţă este mai largă decât noţiunea de î, căci cuprinde şi pierderile de substanţă - spre exemplu, unui picior este o deficienţă şi nu o tulburare.)

•IsticiIficienţa este caracterizată de pierderile de substanţă sau de tOare pot fi provizorii sau definitive. Acestea cuprind existenţa rlţia de anomalii, de insuficienţe şi de pierderi privind un

27

educaţiei

Pentru asigurarea unt ti nvâluirf/txpertlzflri complexe, eficienteeste necesar să relevăm <;;'H.>v<t <!m«oltrlillol alo educaţiei specialecare vor constitui de altfel şi coordonate ale activităţii de evaluare.

Prima caracteristică <Klii<;nJ/» «peolalfi este centrată penevoile particulare ale copiilor având ctt punct do plecare evaluareaglobală în domeniile senzorio motor, comunicare, social, afectiv,cognitiv şi în sectoarele: şcolar, familfnl, loc de muncă, loisir,comunitate în general.

A doua caracteristică: intervenţiile educaţiei speciale au uncaracter individualizat/personalizat începând cu evaluarea nevoilorfiecărui copil, formularea obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung şirevizuirea periodică a acestora.

A treia caracteristică: educaţia specială are un curacterpolivalent, adică oferă copiilor cu cerinţe educative speciale toateserviciile de care are nevoie acesta de maniera în care acesta să nufie privat de disponibilităţile existente în comunitatea respectivă. Aşase explică de ce una din atribuţiile Comisiei de Expertiză este şielaborarea de planuri de servicii personalizate(individualizate) şi deprograme de intervenţie personalizată. Planul de servicii personalizatva înregistra toate structurile/serviciile comunitare de care poatebeneficia persoana cu deficientă/handicap de maniera în care aceapersoană să nu fie privată de servicii care ar concura la ameliorarea /recuperarea handicapului.

A patra caracteristică: educaţia specială este diversificată,adică oferă o gamă de opţiuni persoanei cu handicapcorespunzătoare evantaiului de nevoi depistate şi dedisponibilităţile comunităţii.

A cincea caracteristică: educaţia specială estecomprehensivă, adică deserveşte toate persoanele cu cerinţeeducative speciale indiferent de vârstă, de natura şi gradulhandicapului, în aşa fel încât nici un copil de vârstă şcolară să nu fieexclus de la accesul într-o structură de învăţământ pe baza severităţiihandicapului sau să beneficieze de o şcolarizare inferioară faţă deceilalţi copii.

Cele cinci caracteristici ale educaţiei speciale derivă dinprincipiile care direcjionează educaţia specială (principiul normalizăm,al drepturilor egale şi al egalizării şanselor, al intervenţiei timpurii, aiasigurării serviciilor de sprijin, al cooperării şi parteneriatului îneducaţie) şi formează infrastructura activităţii de evaluare/expertizarea copilului cu cerinţe educative speciale.

26

Deficienţă a percepţiei Deficienţă a atenţiei

Deficienţe ale funcţiilor emotive şi voliţionale Deficienţăa pulsiunilor Deficienţă a emoţiei, a afectului şi a umorului Deficienţă a voliţiei Deficienţă a funcţiilor psihomotrice

Deficienţe ale comportamentuluiDeficienţă a comportamentului

3. Deficienţe ale limbajului şl ale vorbirii

Deficienţe ale limbajului(tulburări ale limbajului) Deficienţă severă a comunicării Deficienţă a înţelegerii şi a utilizării limbajului Deficienţă a funcţiilor extralingvistice şi sublingvistice Deficienţă a altor funcţii lingvistice Alte deficienţe de învăţare

tficienţe ale vorbirii (tulburări ale vorbirii) Deficienţă vocală Altă deficienţă a funcţiei vocale Deficienţă a vorbirii în formă Deficienţă a conţinutului vorbiriiAltă deficienţă a vorbirii

4. Deficienţe auditive

:ien\e ale acuităţii auditive Deficienţă totală sau profundăa dezvoltării auzului Pierdere bilaterală profundăDeficientă auditivă profundă a unei urechi cu deficienţă severă aceleilalte urechiDeficienţă auditivă bilaterală severăDeficienţă auditivă profundă a unei urechi cu deficienţă medie, lejeră sau nulă a celeilalte urechi Altă deficienţă a acuităţii auditive

Deficienţe ale audiţiei sau aparatului auditiv Deficienţă a discriminării vocale Altă deficienţă afuncţiei auditive Deficienţă a funcţiei auditive şi aechilibrului Altă deficienţă a aparatului auditiv

29

Alto cloflul»»M|al«

•!• vorbirii

ala «paratului ooulorale altor organe

ţa nlo anhalntulul şl fll» nparntulul de susţinere

• organismului, inclusiv •Httflofl/area unei stări pato-mtnlftatatu la nivelul organului.

mnmhrij, U IIIIM (iaiHHfilall,loyu.c, (M n&lr» l^fli

Clasificarea

Ucllclonţo ostollco Deficienţe ale funcţiilorgcnernlo,senzitive,sau altedeficienţe

Lista cu douăcifre ale categoriilor de deficienţe«

1.

Deficienţe intelectuale

Deficienţe ale inteligenţei Retard mental profund Retard mental sev

er Retard mental mediu Alt tip de retard mental Alte deficienţ

e ale inteligenţei

Deficienţe ale memoriei Amnezie Alte deficienţe a

le memoriei

Deficienţe ale gândirii

Deficienţă a desfăşurării şi a formei gândirii De

ficienţă a conţinutului gândirii

Alte deficienţe intelectuale

Alte deficienţe intelectuale

2.

Alte deficienţealepsihicului

Deficienţeale conştiinţei şi ale

stării de veghe

Deficienţa clarităţii conştiinţei şi a calităţiiexperienţei conştienteDeficienţă intermitentă a conştiinţeiAltă deficienţă a conştiinţei stării de veghe

Deficienţe ale perceperii şi ale atenţiei

28

Alterarea axei transversale a părţilor distale ale unui membru Alterarea axei longitudinale a părţilor proximale ale membrului

superior Alterarea axei longitudinale a părţilor proximale ale membrului

inferior Alterarea axei longitudinale a părţilor distale ale unui membru

8. Deficienţe estetice

Deficienţe estetice ale capului şi trunchiului Alterare la nivelui capului Diformitate a capului şi a trunchiului Altă deficienţă estetică a capului Altă deficienţă estetică a trunchiului

Deficienţe estetice ale membrelor11 Defect de diferenţiere a anumitor părţi ale corpului

Altă malformaţie congenitalăAltă deficienţă estetică a părţilor corpuluiAltă deficienţă estetică

fte deficienţe esteticeOrificiu anormal sau artificial Altă deficienţă estetică

9. Deficienţe de funcţii generale, senzitive şl alte deficienţe

tflcienţe de funcţii generale Deficienţă multiplă Deficienţă severă a continente! Susceptibilitate anormală la traumatisme Deficienţă a metabolismului Alte deficienţeale funcţiilor generale

sienţe senzitiveDeficienţă senzitivă la nivelul capului Deficienţă la nivelul trunchiului Deficienţă la nivelul membrului superior Altă deficienţă senzitivă

l deficienţe Altă deficienţă

31

i)ori<:ii»ii|A vi/mi* profund! • yfttrf ooh/Allil drtflrlflliţft a fti)|j|ll|ll VlfUlIt

Alte doficionţo ,tl» liin<'(M vlfiialn $1 alt» apamtulul ot-ular Deficlonţâ a câmpului vl/iwl Altă deficienta vi/ualâ Altă deficienţă oculară

*6. Deficienţe ale altor organe

Deficienţe ale organelor interneDeficienţă mecanică şi motrică a organelor interne Deficienţă a funcţiei cardiorespiratorie Deficienţă a funcţiei gastrointestinale Deficienţă a funcţiei urinare Deficienţă a funcţiei de reproducere Anomalie a organelor interne Altă deficienţă a organelor interne

Deficienţe ale altor funcţii specifice Deficienţe ale organelor sexuale Deficienţă a masticaţiei şi a deglutiţ/ei Deficienţălegată de olfacţie şi de alte funcţii specifice

7. Deficienţe ale scheletului şl ale aparatului de susţinere

Deficienţe ale regiunilor capului şi ale trunchiuluiDeficienţe ale regiunilor capului şi ale trunchiului

Deficienţe mecanice şi motrice ale membrelor Deficienţă mecanică a membrului Paralizie spastică a mai mult de un membru Altă paralizie a membrelor Altă deficienţă a membrelor

Alterarea membrelorAlterarea axei transversale a părţilor proximale ale unui

membru

30

>//c/r >t 1(0 ale AlmonjaDofK IOM|Hl )f»fi< ion|a(Xilullnlt uohl

tu vlrlune joasă a

Altă capacitate privind identificarea Incapacitate privind securitatea personală Incapacitate privind comportamentul în situaţie Incapacitate privind achiziţia de cunoştinţe Altă incapacitate privind educaţia

apacităţi privind relaţiileIncapacitate privind rolurile familialeIncapacitate privind ocupaţiileAltă incapacitate privind comportamentul

2. Incapacităţi privind comunicarea

Capacităţi privind comunicarea oralăIncapacitate privind înţelegerea limbajuluiIncapacitate privind vorbireaAltă incapacitate privind înţelegerea limbajului

capacităţi privind ascultareaIncapacitatea de a asculta pe cineva care vorbeşteAltă incapacitate privind ascultarea

'te incapacităţi privind comunicarea Incapacitatea privind scrierea Altă incapacitate privind comunicarea

3. Incapacităţi privind îngrijirile corporale

Opacităţi privind funcţiile excretoare Tulburarea controlului excreţiei Tulburare necontrolată a funcţiei excretoare Altă incapacitate privind excreţia

zeităţi privind igiena corporală Incapacitate privind toaleta completă Altă incapacitate privind igiena corporală

zeităţi privind îmbrăcareaIncapacitate de a se îmbrăcaAltă incapacitate privind îmbrăcarea

zeităţi privind nutriţia şi alte îngrijiri corporale Incapacitatea privind gesturile care preced absorbţia mâncării Altă incapacitate privind ingestia hranei Altă incapacitate privind îngrijirile personale

33

2.1.2. Clasificarea incapacităţilor

DefiniţieIn domeniul sănătăţii, o incapacitate corespunde oricare

reduceri (rezultat al unei deficienţe) parţiale sau totale, a capacităţii dea îndeplini o activitate într-un mod, sau în limitele considerate CE

normale pentru o fiinţă umană.

CaracteristiciIncapacitatea este caracterizată printr-o perturbare, prin exces sau

prin lipsă, în îndeplinirea unei activităţi sau a unui comportamenîAceste tulburări pot fi temporare sau permanente, reversibile satireversibile, progresive sau regresive. Incapacităţile pot fi fie consecinţa directă a deficienţelor, fie un răspuns al individului, în particula'la nivel psihologic, la o deficienţă fizică, senzorială sau altsIncapacitatea reprezintă obiectivarea unei deficienţe şi, ca atareperturbările la nivelul persoanei înseşi.

Incapacitatea priveşte capacităţile luate în sensul activităţilor şcomportamentelor compozite, considerate în general ca elementiesenţiale ale vieţii cotidiene. Aceasta cuprinde, spre exempluperturbările comportamentului, ale îngrijirilor corporale (cum ar ''controlul excreţiei şi capacitatea de a se spăla şi de a se hrăni singur1

ale îndeplinirii altor activităţi ale vieţii cotidiene şi ale locomoţiei (cu;,este capacitatea de a merge)

Clasificarea incapacităţilorIncapacităţi privind comportamentulIncapacităţi privind comunicareaIncapacităţi privind îngrijirile corporaleIncapacităţi privind locomoţiaIncapacităţi privind utilizarea corpului în anumite sarciniNeîndemânăriIncapacităţi relevate în anumite situaţiiIncapacităţi privind aptitudini particulareAlte restricţii de activităţi

Lista categoriilor de incapacităţi

1. Incapacităţi privind comportamentul

Incapacităţi cu privire la conştiinţăIncapacitate privind conştiinţa de sineIncapacitate în raport cu orientarea în timp şi în spaţiu

32

âto tipuri de neîndemânare* Incapacitate privind controlul mişcărilor picioarelor 1 Altă incapacitate privind controlul corpului

f Alt tip de neîndemânareA

7. Incapacităţi relevate de anumite situaţii

Incapacităţi privind dependenţa şi rezistenţa fizică Dependenţa faţă de anumite circumstanţe Incapacitate privind rezistenţa fizică

Incapacităţi legate de mediul fizicIncapacitate legată de intoleranţa la căldurăIncapacitate legată de intoleranţa la alte caracteristici climaticeIncapacitate legată de intoleranţa la zgomot

Incapacitate legată de intoleranţa la lumină artificială ţ Incapacitate legată de intoleranţa la constrângeri de muncă Incapacitate privind intoleranţa la alţi factori ai mediului fizic

Ife incapacităţi relevate de anumite situaţii l, Altă incapacitate relevată de anumite situaţii

16.Incapacităţi privind aptitudini particulare

17.Alte restricţii de activitate

2.1.3. Clasificarea dezavantajelor

IniţieIn domeniul sănătăţii, dezavantajul social al unui individ este

Bjudiciul care rezultă din deficienţa sau din incapacitatea sa şi care nitează îndeplinirea unui rol considerat ca normal ţinând cont de stă, de sex, de factori socio-culturali.

acteristlclDezavantajul se raportează la valoarea situaţiei sau experienţei lui

individ când acestea se îndepărtează de la normă. Aceasta este racterizată printr-o contradicţie între statutul şi aspiraţiile individului ale grupului din care acesta face parte. Dezavantajul reprezintă lei socializarea unei deficienţe sau a unei incapacităţi şi reflectă ipentru individ consecinţele culturale, sociale, economice şi de jiuprovenite din deficienţă sau din incapacitate.

Dezavantajul vine din imposibilitatea de a se conforma normelor Iu altor aşteptări ale lumii în care trăieşte individul şi survine când ilurile de supravieţuire" devin greu de îndeplinit.

35

4v

4. Incapacităţi privind locomoţla

Incapacităţi privind diferitele tipuri de mers Incapacitate de a merge Incapacitate de a trece peste obutacolo Incapacitate de a urca scflril» Altă incapacitate de ascensiune Incapacitate de a alerga Altă incapacitate privind diferite tipuri de mers

Incapacităţi care antrenează o restricţie în deplasări Incapacitate de schimbare de poziţie Incapacitate privind transporturile

5. Incapacităţi privind utilizarea corpului în anumite sarcini*

Incapacităţi privind sarcinile domesticeIncapacitate privind mijloacele de subzistenţă •

Incapacitate privind activităţile domestice

Incapacităţi privind mişcările corpuluiIncapacitate de a strânge obiecteleIncapacitate de a atinge obiecteleAltă incapacitate privind funcţionarea membrului superiorIncapacitate de a se chirciAltă incapacitate privind mişcările corpului

Alte incapacităţi privind utilizarea corpului în anumite sarcini Incapacitate privind postura Altă incapacitate privind utilizarea corpului

6. Neîndemânarea

Incapacităţi privind activităţile cotidieneIncapacitate de a acţiona asupra mediului înconjurător care

constituie locuinţa Altă incapacitate privind activităţile cotidiene

Incapacităţi privind activităţile manuale Incapacitate privind digitaţia Incapacitate privind apucarea Incapacitate de menţine un obiect Incapacitate legată de lateralitate Altă incapacitate privind activitatea manuală

34

Copiii cu deficienţe senzoriale - auditive, care au pierderi aleauzului între 35-70 decibeli ( hipoacuziei) sau mai mari de 70decibeli (surzi).Copiii cu deficienţe senzoriale - vizuale, care prezintă o diminuarea acuităţii vizuale între 0,05-0,2 (ambliopi) sau între 0-0,05(nevăzători), care chiar după corecţie împiedică randamentulşcolar.Copiii cu tulburări de limbaj în situaţia când acestea nu suntînsoţite de alte deficienţe sau nu reprezintă consecinţa acestora.Copiii cu tulburări socio-afective şi de comportament care acoperăo gamă largă de carenţe educative speciale şi care au o implicaţiedirectă în învăţarea şcolară. Aceste tulburări pot fi însoţite deurmătoarele dificultăţi: inaptitudinea de a stabili şi de a întreţinerelaţii interpersonale, teama şi anxietatea excesivă, tendinţa derelaţii impulsive, inaptitudinea de a învăţa, care nu poate fiatribuită unui factor intelectual, senzorial, fizic sau a unuiansamblu din aceşti factori.Copiii care prezintă tulburări/dificultăţi de învăţare, altele decâtcele de limbaj - respectiv tulburări cu dominantă psihomotorie saupsihoafectivă (fără deviaţii semnificative ale comportamentului),copiii cu ritm lent de învăţare, cu handicap şi /sau intelect liminarori cei cu deficienţe uşoare (îndeosebi de ordin perceptiv)Cuprinde deci tulburările ce apar atât pe planul învăţării cât şi peplan social în unul sau altul din procesul necesar utilizăriisimbolurilor de comunicare sau a limbajului vorbit care nu sunt înprincipal datorate: deficienţelor vizuale, auditive, fizice, mintale,socioafective, care antrenează un decalaj considerabil întrerandamentul şcolar şl aptitudinile intelectuale precum deficienţeleîn: limbajul perceptiv (ascultat-lectură), asimilarea limbajului(gândire, ideaţie) sau a limbajului expresiv (vorbit, scriere, calcul),care pot fi asociate cu: tulburări de percepţie, leziuni cerebrale,disfuncţie cerebrală minoră, dislexie, afazie de evoluţie. In funcţiede gravitatea dificultăţilor de învăţare se poate realiza orepartizare adecvată în structurile de învăţământ şi anume:

copii/elevi cu dificultăţi de învăţare uşoară pot beneficia deserviciile oferite de o clasă obişnuită cu condiţia ca profesorultitular să adapteze intervenţia educaţională la posibilităţilereale ale copilului.copii/elevi cu dificultăţi de învăţare medii ce primesc sprijin întimp, parţial în afara clasei obişnuite din partea unui profesorde sprijin;

37

ClasificareEste important de notat că această clasificare a dezavantajelor nu

este nici una de taxonomie a dezavantajelor sociale, nici oclasificare a indivizilor. Ea este mai degrabă o clasificare a condiţiilorîn care se pot regăsi persoanele afectate de incapacitate, careplasează aceşti indivizi într-o situaţie dezavantajoasă în raport cusemenii lor din punct de vedere al normelor sociale.

Lista dimensiunilor dezavantajelorDezavantaje de orientateDezavantaje de independenţă fizicăDezavantaje de mobilitateDezavantaje de ocupaţiiDezavantaje de integrare socială ,Dezavantaje de independenţă economică

Alte dezavantajeAlte dezavantaje

2.2. Clasificarea copiilor cu cerinţe speciale. UNESCO

a)

b) c)

a) b)

A. Copii cu deficienţe mintale: Uşoare, cu coeficient de

inteligenţă între 50-70 învăţare caracterizate prin:capacitate de a frecventa o clasă obişnuită prin mijlocirea unormodificări considerabile a programului de învăţare şi a unuisprijin specific;inaptiudinea elevului de a urma o clasă obişnuită din cauza uneilentori în dezvoltarea intelectuală;aptitudinea de a reuşi în învăţarea şcolară, de a realiza o oarecare adaptare socială şi de a se îngriji de nevoile sale. Moderate, cu dificultăţi de învăţare caracterizate prin: inaptitudine de a urma programul de învăţare destinat deficienţe mintale lejere datorită unei dezvoltări intelectuale lente aptitudinea limitată de învăţare şcolară, de adaptare socială şi do a se îngriji de nevoile sale.Severe,, cu coeficient de intelegenţă între 25-50, pot fi cuprinşi de regulă, în grădiniţe speciale, în şcoli sau clase speciale. Profunde, cu coeficient de inteligenţă sub 25. Copiii cu deficienţe fizice (motorii şi neuromotorii)

a)

cu dificultăţi de

3

IRGANIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Sistemul naţional de învăţământ. Prezentare comparativă

Constituţia ţării noastre consideră familia şi copilul elemente de tză ale societăţii, le conferă drepturi care se circumscriu în exprimaţi, respectarea şi garantarea legislaţiei internaţionale cu privire la ipturile omului şi drepturile copilului.

In regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului :ial (art.5) este stipulat în mod expres că organizarea şi funcţiona învăţământului special ţine cont de convenţiile şi tratatele la România este parte semnatară, precum şi de alte documente irnaţionale relevante în acest domeniu, enumerând cu prioritate ivenţia cu privire la drepturile copilului (art.23).

In acest sens, drepturile fundamentale ale copilului, adoptate de /enţie, referitoare la: creştere, dezvoltare, sănătate, nutriţie, edu-precum şi cele economice, sociale şi culturale sunt concretizate

Definirea finalităţilor şi obiectivelor urmărite de învăţământulspecial care în concordanţă cu prevederile art. 29 din Convenţiacu privire la drepturile copilului şi anume că educaţia trebuie săfie dirijată în sensul dezvoltării personalităţii şi talentelor copilului,pregătind copilul pentru viaţa activă de adult, cultivarearespectului pentru drepturile fundamentale ale omului şi pentrupropriile

39

copii/elevi cu deficienţă de învăţare gravă care în general suntplasaţi în clase de copii cu dificultăţi (clase speciale). In general, înclasificarea copiilor cu cerinţe educative speciale se insistă cuprecădere asupra posibilităţilor de învăţare a copiilor, pecompetenţele de adaptare socială. In subsidiar se apelează lacoeficientul de inteligenţă sau la altă cuantificare. Aceasta dindouă motive: s-ar atenua tendinţa de medicalizare şi ar răspundemai bine viziunii moderne şi actuale în care este elaboratRegulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei deExpertiză Complexă.

unităţi preşcolare şi şcolare obişnuite, de reorientaredinspre cămin şcoală spre şcoala specială şi invers (Legea84/art.41, alin.2, art.45, alin.1, art.178, alin.1; Regulamentul deorganizare şi funcţionare a învăţământului special). •Introducerea în planurile de învăţământ şi în programeleanalitice a prevederilor stipulate de Convenţia cu privire ladrepturile copilului ce se referă la:

opinia copilului, libertatea de expresie, libertatea degândire, conştiinţă şi religie, protejarea faţă de abuzurişi neglijare, protecţia copilului fără familie; sănătatea şiserviciile sanitare, securitatea socială nivel de viaţă;timpul liber, activităţi culturale, munca copilului(Convenţia cu privire la drepturile copilului art. 12, 13,14, 19, 20, 26, 27, 31, 32). Introducerea unor obiectede învăţământ în planurile de învăţământ pentru claseleI-VIII şi şcoli profesionale: educaţia moral religioasă,deprinderile de viaţă cotidiană, educaţia pentru viaţa deadult, dirigenţia, (ca tematică privind cultura civică).

Organizarea sistemului naţional de învăţământ obişnuit şi special. Structuri -Niveluri- Forme -Tipuri

Structuri ale învăţământului obişnuit Niveluri

Structuri ale învăţăzntului special Forme - Niveluri -Tipuri

1. învăţământ preşcolara) grupa mică b) grupa mijlocie c) grupa de pregătire pentru şcoală

1 . învăţământ preşcolar special a) grădiniţă specială b) secţii sau grupe speciale pe lângă grădiniţe obişnuite c) secţii sau grupe speciale pe lângă şcoli speciale d) integrare individuală (cu sau fără forme/structuri , servicii de sprijin) e) clasă pregătitoare - pentru copil cu deficienţe vizuale (nevăzători sau ambliopi); - pentru hipoacuziei şi surzi; - pentru copii cu deficienţe mintale

2. învăţământ secundara) învăţământ primar cIs.l-IV

2. Şcoli speciale.cls. I-VIII/IX, pentru: - deficienţi vizuali - ambliopi, nevăzători - deficienţi de auz - surzi; - deficienţă mintală moderată

41

valori culturale ale copilului (l u972-1995 privind Planul naţmiml decap.IV şi cap. VI alin. A,B,C)• Formularea principiilor caio stiiu la

care se pot enunţa sintetic

Principiul învăţăm,niluluieducaţie diferenţiata,educaţional a dreptunimavea acces la toateînvăţământ indiferent du <

ode sex, rasă, naţionalitatereligioasă, sau vreo altaconstitui o discriminare

Principiul prevenirii şi ////<•/vt>n(ltilprecoce;

Principiul educaţiei globale ;./ individualizate, aasigurării unei educaţii şcolare de <> < nlitnte similarăcu cea oferită copiilor de aceeaşi văistrt, nsigurându-se accesul fără restricţie al copiilor cu deficienţe

uşoare la învăţământul general, prec-um şi la toateserviciile organizate în comunitate(Legea 84-1995

art. 41 alin. 2. Regulamentul de organizare şifuncţionare a învăţământului special, H G.972-1995

cap. VI pct.B)• Asigurarea tuturor drepturilor copilului la educaţie,

respectiv:dreptul copiilor handicapaţi la îngrijire, educaţie şiinstruire specială, menită să-i ajute să realizezemaximum de autonomie posibilă şi să conducă la oviaţă deplină şi activă în societate, dreptul copilului laeducaţie, asigurându-se gratuitatea şiobligativitatea, cu respectarea demnităţii umane acopilului.(Convenţia cu privire la drepturile copiluluiart. 23, 28; Legea 84/1995 art. 6; art. 42; alin. 1;Regulamentul de organizare şi funcţionare aînvăţământului special, art. 6,150.

• Asigurarea unui învăţământ deschis care oferă accesultuturor copiilor în funcţie de capacităţile şi opţiunile personale (ale copilului, părinţilor, tutori) de şcolarizare atât prinunităţi de învăţământ special cât şi prin grupe/clase din

40• integrare individuală cu sau fără forme / structuri şi servicii de sprijin

6. învăţământ superior, învăţământ universitar, învăţământ postuniversitar 7. Educaţie permanentă

Sursa: Legea 84/1995; Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special

ORGANIZAREA STRUCTURILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL

jiul de• llyriHamului •fe

«Atonilor de a nivaiurilişl termale de onditiH•ooltllii materială, rt|>artifwnţi politică orimgiAdlm o« ar putea

educaţionale

Categorii de deficienţă

învăţământ preşcolar

învăţământ primar şl gimnazial

învăţământ profesional

învăţământ liceal

învăţământ universitar

Locomotorie grădiniţă obişnuită

şcoli obişnuite cls.l-VIll/IX

şcoli profesionale speciale

licee de specialitate

colegii universitate

Senzorială: Vizuală; Auditivă

grădiniţă specială

şcoli cu cls. I-VIII/IX

şcoli profesionale speciale

licee de specialitate

colegii universitate

Mintală:• debilitate mintală uşoară• debilitate mintală severă* debilitate mintală profundă

grădiniţă specială

şcoli speciale cu clasele I-VIII/IXcămine şcoalăcămine spital

şcoli profesionalecămin atelier

Comportamentală

şcoli speciale de reeducare

centre şcolare de reeducare

43

învăţământ gimnazial cls. V-VIII

3. învăţământprofesional Şcoli profesionale Şcoli de ucenici

4. învăţământ liceal clasele IX-XII /XIII cu următoarele profiluri: teoretic, real umanist,Informatic, pedagogic,tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, militar, de artă, sportiv şi teologic

> Cămin şcoală pentru elevi MI rtnflclenţâmintală severă, cls I-VIII

> Clase speciale pentru copil uutiştl, cin I-VIII> Centre de reeducare pntru elavl cu tulburări

de comportament, claselel-VIII

> grupuri/centre şcolare pentru elevl/llnerl cudeficiente vizuale;

> grupuri/centre pentru elevi/tineri cu deficienteasociate;

> grupuri/centre pentru elevi/tineri cu deficientemotorii

> clase speciale pe lângă şcoli obişnuite cucIs.l-VIII/IX

> integrare individuală cu sau fără forme/structuri şi servicii de*sprijin

Notă: învăţământul special nu are învăţământprimar separat ___________________________3. învăţământ profesional special> şcoli profesionale speciale pentru: etevicu

deficientă vizuală pentru nevăzători; durată 2/4 ani în funcţie de profilul meseriei; elevi cu deficiente auditive surzi şi hipoacuziei, durata de 2/4 ani, In funcţie de profilul meseriei; elevicu deficiente motorii, durate 2/4 ani-toate profilurile; elevi cu deficiente mintale, durată 3/4 ani, în funcţie de profilul meseriei

> clase speciale pe lângă şcoli obişnuite> integrare Individuală cu sau fără forme sau

structuri şl servicii de sprijin> secţii sau clase speciale de ucenici pe lângă

unităţi şcolare obişnuite de acelaşi tip ___________________________________

4. învăţământ liceal> licee speciale pentru: deficiente vizuale

(ambliopi, nevăzători); deficiente auditive(hipoacuziei); deficiente motorii;

> clase liceale speciale pe lângă unităţi licealeobişnuite

> Integrare individualizată cu sau fărăforme/structuri şi servicii de sprijin

> 5. învăţământ postliceal şi şcoli de maiştri

5. învăţământ postliceal pentru deficienţi vizual(ambliopi şi nevăzători) - profil sanitar• clase speciale pe lăngă şcoli postlicealeobişnuite ____________

b)

şcolare obişnuite sau individual cu forme/structuri şi servicii specifice, inclusiv în unităţi şcolare cu predare în limbile minorităţilor. Elemente dlferenţiatoare• învăţământul special se organizează pentru preşcolarii şi elevii

cu deficienţe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj şi decomportament sau cu deficienţe asociate, copii care prezintătulburări/dificultăţi de învăţare (altele decât cele de limbaj),respectiv tulburări cu dominantă psihomotorie sau psiho-afectivă, copii cu ritm lent de învăţare, cu intelect liminar, cutulburări instrumentale (deficienţe uşoare, îndeosebi de ordinperceptiv şi cognitiv), în scopul instruirii şi educării, alrecuperării şi integrării sociale.

• Tipul şi gradul deficienţei/handicapului copilului se stabilesc decomisii de expertiză interşcolare şi judeţene subordonateinspectoratelor şcolare care au drept obiectiv evaluarea,expertiza, orientarea şi reorientarea şcolară şi profesională acopiilor cu cerinţe educative speciale.

• Evaluarea şi expertiza au un caracter multidisciplinar şi includevaluarea medicală, psihologică, pedagogică şi socială, înscopul stabilirii tipului şi gradului de deficienţă/handicap dinperspectiva dominant psihopedagogică (evaluare curriculară,psihodiagnoză şi predicţia şcolară).

• învăţământul special dispune de planuri de învăţământ pentrufiecare tip de deficienţă/handicap, programe analitice, manualeşi metodologii didactice elaborate în funcţie de tipul şigradul handicapului.

• Un element diferenţiator esenţial constă în includerea în planulde învăţământ a unor activităţi specifice recuperatorii şi deintervenţie psihopedagogică personalizată ca de exemplu:terapia tulburărilor de limbaj (intervenţi logopedice); educaţiaauditiv-perceptiv compensatorie (ortofonie, labiolectură);educaţia vizual-perceptivă compensatorie (educaţiasenzorială, orientare, mobilitate); psihodiagnoză, orientareşcolară şi profesională, psihoterapie, consiliere.

• Educaţia specială este realizată de personal didactic calificat,pregătit în mod special şi devotat muncii cu copiii careprezintă cerinţe educative speciale. In învăţământul specialsunt prevăzute funcţii didactice specifice (conform Statutuluiprivind personalul didactic): învăţător- itinerant, profesor-itinerant, profesor-logoped; profesor-psiholog.

45

2. Elemente comune şi diferenţiatoare ale învăţământului obişnuit şi a celui special

a) Elemente comune• învăţământul special aidoma celui obişnuit este parte integranta

a Sistemului Naţional de învăţământ care este constituitconform Legii învăţământului, din ansamblul unităţilor şiinstituţiilor de învăţământ (de stat şi particulare) de diferitetipuri, nivele şi forme de organizare a activităţii ,de instruire şieducare în concordanţă cu particularităţile de vârstă şiindividuale;

• învăţământul special are aceeaşi structură ca şi învăţământulobişnuit şi urmăreşte acaleaşi obiective;

• Educaţia specială are un caracter naţional şi este recunoscutăca o responsabilitate a tuturor persoanelor care lucrează înînvăţământ, este accesibilă, flexibilă şi comprehensivă.

• învăţământul primar obişnuit şi special este obligatoriu şi seorganizează ca învăţământ de zi.

• Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi,seral şi fără frecvenţă, învăţământul primar special seorganizează numai sub forma de învăţământ de zi, iar celgimnazial se poate organiza sub forma învăţământului seralşi fără frecvenţă numai în cazuri expres prevăzute înRegulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământuluispecial.

• Sistemul Naţional de învăţământ este deschis, în funcţie deevoluţia copilului/elevului se pot face propuneri de reorientaredinspre şcoala specială spre şcoala obişnuită şi invers,precum şi dinspre căminul şcoală spre şcoala specială şiinvers, pe baza hotărârii Comisiei de expertiză complexă , cuacordul familiei sau al susţinătorului.

1 învăţământul (obişnuit, special se desfăşoară în limba română,iar minorităţilor naţionale li se asigură predarea în limbamaternă în limitele prevăzute de lege.

> învăţământul de stat (obişnuit, special) este gratuit.> învăţământul preuniversltar, cls I-VIII este obligatoriu. Frecven-

tarea învăţământului de 8/9 ani încetează la vârsta de 16/17ani.

• In parteneriat unităţile de învăţământ obişnuit şi cel special potrealiza integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educativespeciale prin grupe şi clase speciale în unităţi preşcolare şi

44

activităţi de grup şf individuale de intervenţie specifică;activităţi ludice şi distractive;activităţi gospodăreşti;plimbări, excursii şi alte activităţi în afara grădiniţei.

Echipa de intervenţie educaţional terapeutică> director> profesor psihopedagog

- educator specializat

Organizarea conţinutului

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar este constituit din:planuri de învăţământ, programe analitice elaborate în funcţie de tipulşi gradul de deficienţă/handicap.

b. Şcoli speciale I-VIII

Instituţii de învăţământ special subordonate MEN, în care sunt şcolarizaţi copii cu deficienţe mintale, senzoriale.socio-afective pe baza recomandării emise de Comisia de expertiză complexă. Beneficiari

Copii între 7/8 -15/16 ani cu deficienţă/handicap vizuale (ambliopi/nevăzători), deficienţe de auz (hipoacuziei, surzi), deficienţi motor şi neuro motor, deficienţi mintali, deficienţi socioafectivi. La absolvirea şcolii sunt orientaţi de către Comisia de expertiză complexă către şcoli profesionale speciale în funcţie de posibilităţile fiecăruia.

Tipul de organizareşcoli autonome pentru fiecare tip de deficienţă/handicap;

> secţii sau grupe speciale pe lângă şcoli speciale;> secţii sau grupe speciale pe lângă şcoli obişnuite

Forme de organizareInstituţiile de învăţământ special sunt organizate în regim de

asistenţă, respectiv unităţi cu internat sau semiinternat. CopiiiInstituţionalizaţi beneficiază de toate drepturile legale privind îngrijirea,protecţia socială şi educarea lor (hrană, cazare, echipament şiaparatură specifică).

Activitatea în şcolile speciale I-VIII se organizează pe clase.Activitatea de predare este organizată de profesori psihopedagogi saude educaţie specială, iar după orele de instruire, activitatea esteOrganizată de învăţători-educatori care desfăşoară activităţi de terapie

47

Posturile/catedrele de predare în activităţile Irontale suntocupate de profesori psihopedagogi absolvenţi ai facultăţilorde psihopedagogie specială, psihologie, pedagogie şi în unelecazuri de profesori de educaţie specială(profeson de altespecialităţi) în urma unui stagiu de pregătire teoretică şipractică în domeniul educaţiei speciale.

In general vârsta de intrare în unităţile de învăţământ special şidurata de şcolarizare sunt aceleaşi ca la învăţământulobişnuit. La propunerea Comisiei de expertiză complexă,vârsta de intrare într-o şcoală sau clasă specială se poateprelungi cu 1-2 ani faţă de învăţământul preşcolar, primar,gimnazial, profesional obişnuit.

Invăţămăntul special poate organiza pregătirea şcolară ladomiciliu pentru persoanele cu handicap, nedeplasabile, învârstă de până la 30 ani, neinstituţionalizate într-o instituţie dincadrul sistemului de protecţie specială potrivit principiuluiaccesului liber şi egal în orice instituţie şcolară, pe toatădurata învăţământului obligatoriu. Pentru această categorie depersoane se elaborează planuri individuale de studiu careinclud în pregătirea şcolară la domiciliu şi componente depregătire profesională.

3. Organigrama structurilor de învăţământ special

a. învăţământ preşcolar specialBeneficiari: copii între 3-7 ani cu deficienţă/handicap vizual (ambliopi,nevăzători), deficienţe de auz (hipoacuziei/surzi), deficienţi mintali cuprogram săptămânal.

Tipuri de organizare

grădiniţe speciale autonome pentru fiecare tip de deficienţă/handicap;secţii sau grupe speciale pe lângă şcoli speciale;secţii sau grupe speciale pe lângă grădiniţe obişnuite.

Forme de organizare a activităţii la grupa de grădiniţă specială

activităţi obligatorii cu grupa; activităţi la alegere;

46

Referitor la curriculum> Reforma curriculară a învăţământului special ar trebui să fie

corelată cu cea din învăţământul obişnuit pentru a se înlăturadificultăţile/barierele ce le pot întâmpina elevii/copiii care frecventează grupele/clasele integrate în învăţământul obişnuit.

> Planul de învăţămînt al şcolilor speciale ar trebui diversificat dacăse acceptă ideea (enunţată anterior) ce vizează şcoala specială I-VIII pentru deficienţi, de tip deschis.

> Activităţile specifice recuperatorii se pot organiza ca: activităţispecifice de intervenţie psihopedagogică (terapia tulburărilor delimbaj; educaţia auditiv-perceptivă compensatorie: ortofonie,labiolectură, orientare, mobilitate, educaţie senzorială; educaţievizual perceptivă compensatorie; psihodiagnoză; OSP; psihoterapie şi consiliere.

Normarea posturilor se face corespunzător cu gravitateatulburărilor/deficienţilor, cu existenţa profesorilor specialişti şi aspaţiului adecvat (cabinet e cu destinaţie specifică).

In funcţie de gravitatea tulburării/deficienţei şi de etapa deintervenţie, activităţile specifice recuperatorii se organizează individualsau pe grupe mici de elevi.

Activităţile specifice de intervenţie psihopedagogică se încadreazăcu profesori psihopedagogi, respectiv profesori cu specialitateapsihopedagogie specială.

c. Cămine şcoală - clasele I-VIII

Instituţii de îngrijire, recuperare, educaţie subordonate MEN Beneficiari

Copiii cu deficienţă mintală severă între 7-16 ani (Ql =30-49) sauhandicapaţi motor/neuromotor şi locomotor care sunt supuşi uneiintervenţii educaţionale, Integrată unul sistem complex de recuperarecare prin activităţi specifice psihopedagogice, medico sanitare,acţionai k practice urmăresc stimularea proceselor compensatorii prinexploatarea şi valorificarea maximă a potenţialităţilor psihofiziceexistente proprii fiecărui caz, în vederea obţinerii unor rezultate maibune în raport cu starea iniţială de dependenţă. Procesul derecuperare educaţională vizează în principal, formarea abilităţilor deautoservire; însuşirea unor mijloace de comunicare verbală; achiziţiaunor cunoştinţe elementare din diferite domenii ale realităţii;socializarea - prin formarea şi dezvoltarea unor comportamente de

49

educaţională integrată: terapie cognitivă, ludoterapie, terapie ocupa-ţională şi psihoterapie de expresie(terapie grafică, meloterapie),terapie psihomotrică şi abilitare manuală, socioterapie(autonomiepersonală şi autonomie socială).

Elevii beneficiază de activităţi de intervenţie educaţional-recuperatorie personalizată (psihoterapie, kinetoterapie, logopedie, cultură fizică medicală, consiliere.) Echipa de Intervenţie

> director> învăţător> învăţător itinerant '> institutor> profesor> profesor itinerant> profesor de educaţie specială> profesor psihopedagog> profesor psiholog şcolar> profesor logoped> învăţător-educator> profesor -educator> maistru Instructor> asistent social

Puncte de vedereReferitor la instituia şi forme de organizare

Şcolile speciale pentru deficienţi vizual (nevăzătorl, ambllopi)precum şl cele pentru deficienţe de auz ar trebui să dispună de clasespeciale pe lângă şcoli obişnuite. Din aceste clase vor face partecopiiicare au beneficiat de protezare timpurie.

Şcolile speciale pentru deficienţii mintali ar trebui reorganizatepe secţii din care una, organizată pe clase pentru deficienţi mintalimoderaţi şi alta organizată pe nivele pentru deficienţi mintali severi, demaniera în care să se asigure o deschidere mai mare a deficientuluimintal sever spre cel moderat ca o formă de integrare într-un mediumai apropiat al comunităţii.

Toate şcolile speciale ar trebui să devină, în perspectivă, unităţide dimensiuni mici, ca unică formulă de a realiza obiectivul principalde formare a competenţelor sociale de integrare pe cât este posibil încomunitate în perioada şcolarizării.

şi că deficienţa sau incapacitatea nu poate constitui un obstacol înprocesul de integrare socioprofesională, premisă valabilă în egalămăsură atât pentru deficienţa lejeră, cât şi pentru cea moderată şiseveră.Tipul de organizare

şcoli autonome pentru fiecare tip de deficienţă/handicap;secţii pe lângă şcoli speciale;secţii pe lângă şcoli profesionale obişnuite;

clase pregătitoare cu durată de 1-2 ani pentru cei cuşcolarizare incompletă;şcoli speciale de ucenici;

secţie sau clasă specială de ucenici pe lângă unităţispeciale/obişnuite de acelaşi tip .

Forme de organizareOrganizate pe categorii de deficienţe, cu internat sau cu regim de

semiinternat pentru cei care au domiciliul în localitatea în care aresediul şcoala.

Echipa de intervenţiedirector

profesor psihopedagog pentru activităţi specificede intervenţie psihopedagogică recuperatorie şi

compensatorieprofesor de educaţie specială

maistru instructorpedagogi

PUNCTE DE VEDERE

>şcolile profesionale trebuie să se reprofileze în funcţie decaracteristicile economiei de piaţă, renunţând la meseriile care intră încontradicţie cu nevoile economiei actuale şi uneori chiar cu posibilităţile copiilor cu CES de a se pregăti în aceste domenii.

>prin organizare şi prin conţinutul curricular, ar trebui să seasigure o mai mare deschidere spre comunitate (de exemplu,introducerea practicii în producţie în perioada formării profesionale,

1 respectiv creşterea ponderii activităţilor care implică pregătirea pentru \ viaţa de adult.| - durata formării profesionale ar putea fi redusă de la 3-4 ani de! regulă, la 2-3 ani pentru toate categoriile de deficienţi

51

autonomie personală şi socială; realizarea unor deprinderi practicepentru efectuarea unor activităţi lucrative în condiţii de muncăprotejată. La absolvirea şcolii (cămin - şcoală) practicarea unormeserii adecvate posibilităţilor for intelectuale sau redaţi în familie.

Forme de organizare• unităţi autonome cu clasele I-VII1

d. Clase pentru autişti Beneficiari: copii cu diagnosticul de autism

sau deficienţe asociate.

Forme de organizareclase I-V11I. Funcţionează ca parte integrantă a unei şcoli speciale

Echipa de Intervenţieprofesor psihopedagog educator

Organizarea conţinutuluiplanul de învăţământ cuprinde următoarele arii curricu-lare: educaţia umanistă şi socială; educaţia ştiinţifică debază; activităţi de expresie; activităţi ergoterapeutice;activităţi specifice recuperatorii; terapie cognitivă;formarea autonomiei personale şi sociale; abilitaremanuală şi educarea psihomotricităţii; terapieocupaţională; activităţi ludice; activităţi de socializare şide modificare a comportamentelor neadecvate. Seutilizează cu precădere planuri şi programe de intervenţieterapeutice personalizate.

e. Şcoli speciale profesionaleInstituţii de ocrotire şi educaţie subordonate MEN

Beneficiari:- tineri între 16-20 ani, cu deficienţe/handicap vizual (ambll-

opi/nevăzători), deficienţe de auz (hipoacuziei/ surzi),deficienţe motorii şi neuromotorii, deficienţi mintal,absolvenţi ai şcolilor speciale clasele I-VIII de acelaşi tipsau şcolarizare incompletă, cu o durată de calificare deregulă de 3-4 ani, în funcţie de dificultăţile ce te prezintă,profilul meseriei, de tipul şi gradul de deficienţă.

Se pleacă de la premisa că dreptul la educaţie şi la calificarea profesională reprezintă o aplicare a principiului normalizării şi integrării

50

profesor kinetoterapeut pentru cultura fizică medicală şi educaţie psihomotorie profesor preparator

i. Şcoli speciale de reeducareInstituţii de protecţie socială şi educaţie subordonate MEN,

pentru minorii care au săvârşit fapte penale, dar nu răspund penal şicei care sunt în pericol de a le săvârşi.

Internarea în aceste instituţii are un caracter de excepţie şi seface pe timp determinat.

BeneficiariMinori cu vârstă de cel puţin 10 ani când se apreciază că

măsura supravegherii deosebită exercitată de părinţi sau tutore nu afost eficienţă pentru îndreptarea minorului şi nu a dat rezultateleaşteptate.

Internarea într-o şcoală specială de reeducare nu poate fi dispusă faţă de minorii deficienţi.

j. Structuri integrate în învăţământ special

Beneficiari- Copii care prezintă tulburări/deficienţe de învăţare, altele

decât cele de limbaj - respectiv tulburări cu dominanţe psihomotoriisau psihoafective (fără deviaţii semnificative ale comportamentului),copii cu ritm lent de învăţare, cu handicap şi intelect liminar şi cudeficienţe uşoare (îndeosebi de ordin perceptiv cognitiv - sau tulburăriInstrumentale). Forme de organizare

clase speciale în unităţi şcolare obişnuite (de nivelprimar, gimnazial, profesional, de ucenici sau liceal/

postliceal).grupe speciale în unităţi preşcolaregrupe de integrare în şcoli obişnuite

programe de integrare individuală- cu sau fără formesau structuri şi servicii de sprijin.

grupe /clase pentru copii cu boli cronice în unităţisanitare

e/l/pa de Intervenţieprofesor de psihopedagogie specială profesor itinerant

53

f. Liceele speciale

Instituţii de educaţie subordonate MEN care asigură pregătireaprofesională în funcţie de capacităţile lor psihoindividuale

BeneficiariAbsolvenţii şcolilor speciale, clasele I-VIII pentru elevii cu

deficienţe motorii, de vedere (nevăzători/ambliopi) de auz.

Forme şl tipuri de organizareunităţi autonome;secţii pe lângă şcolile profesionale speciale, sub

denumirea de centre şcolare speciale pentru aceeaşicategorie de deficienţăsecţii pe lângă şcolile profesionale obişnuite.

g. Centrele şcolare speciale/Grupuri de şcoli speciale

Categorie complexă de instituţii de educaţie specială,subordonată MEN, cuprinzând atât şcoli profesionale speciale cât şilicee de specialitate pentru aceeaşi categorie de deficienţă- motorisau senzoriali- având ca obiectiv pregătirea profesională a acestoraîn scopul integrării lor socioprofesionale.

h. Şcoli postliceale

Instituţii de educaţie subordonate MEN

Beneficiariabsolvenţi ai liceelor speciale.

Forme de organizareşcoli autonome (şcoala postliceală pentru deficienţi devedere - ambliopi /nevăzători-, profil sanitar, specialitateabalneofizioterapie/masaj)clase speciale pe lângă alte unităţi specialeintegrare individuală (cu sau fără forme /structuri şi serviciide sprijin)

Echipa de Intervenţiedirectorprofesor psihopedagog pentru activităţi recuperatorii

specialeprofesor de educaţie specialămaistru instructor

este organizată de către MEN prin Inspectoratele şcolarejudeţene , respectiv al municipiului Bucureşti,recomandarea de pregătire şcolară la domiciliu pentrupersoane handicapate nedeplasabile se efectuează decătre Comisia de expertiză (judeţeană, a municipiuluiBucureşti, interşcolară) la solicitarea părinţilor sau apersoanei adulte în cauză, în baza certificatului depersoană handicapată emis în condiţiile art. 1 alineatul 2din Legea nr. 53/1992în urma expertizei complexe, multidisciplinare, (psihopeda-gogice, medicale, de asistenţă socială) a situaţiei persoaneihandicapate care solicită şcolarizarea la domiciliu, comisiade expertiză complexă va emite, în termen de 30 de zile dela solicitare, recomandarea de pregătire şcolară la domiciliustabilind:

> durata minimă de şcolarizare la domiciliu (dar numai puţin de un semestru şcolar)

> planul individual de studiu (planul de învăţământobişnuit sau special) adaptat situaţiei persoanei încauză, propus pentru perioada de şcolarizare ladomiciliu;

> numărul mediu - săptămânal de lecţii / activităţisusţinute de către cadrele didactice la domiciliupentru realizarea planului individual de studiu şiprofilul de calificare al cadrelor didactice;

> modalitatea de examinare şi de promovare clasă cuclasă pe durata şcolarizării obligatorii

> perioadele de evaluare şcolară şi de revizuire aacestor condiţii (cel puţin anual)

recomandarea de pregătire şcolară la domiciliu se realizeazăcu consultarea părinţilor sau a persoanei adulte în cauză,este avizată de inspectorul şcolar de educaţie specială şiaprobată de conducerea inspectoratului şcolar, în bazaacestei aprobări, persoana handicapată şcolarizată ladomiciliu este înscrisă la şcoala obişnuită sau specială ceamai apropiată de domiciliu sau la şcoala stabilită deinspectoratul şcolar. In urma înscrierii, persoanahandicapată şcolarizată la domiciliu are pe perioadarespectivă drepturile şi obligaţiile legale de elev, în funcţiede şcoala în care este înscris, inclusiv dreptul la alocaţia destat pentru copii atribuită în condiţiile legii. Persoanahandicapată

55

Normare- Activităţile de intervenţie recuperatone - mtogrativă sunt

cuprinse în planuri de învăţământ pentru şcolile din cadrul "Programulnaţional de proiecte pilot pentru promovarea integrăm şcolare şisociale a copiilor cu CES"

> Activităţile menţionate mai sus se desfăşoară individual sau pegrupe de 2-4 copii.

> Activităţile se adresează fie copiilor /elevilor din grădiniţe şişcoli obişnuite care prezintă deficienţe sau tulburări/întârzieri dedezvoltare în vederea menţinerii ,lor în învăţământul obişnuit, fiecopiilor/elevilor din învăţământul special care sunt propuşi pentrureorientare spre învăţământul obişnuit şi urmează un program şcolarspecial complementar.

Organizarea structurilor integrate de învăţământ special a avutloc cu prioritate începând cu anul şcolar 1996/1997 , ulteriorgeneralizânu-se în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti ,corespunzător necesităţilor de educaţie specială

Organizarea conţinutului> Plan de învăţământ obişnuit> Programe analitice obişnuite /speciale adaptate- Activităţi de intervenţie psihopedagogică recuperatorii:

activităţi de intervenţie recuperatorie integrativă; activităţi deevaluare şi programare curriculară; activităţi de învăţareitinerantă, individualizată

l. Structuri alternative In învăţământul special pot funcţiona structuri alternative:

18. Centre de educaţie specială pentru asigurarea intervenţieispecializate preoce, a intervenţiei multidisciplinare, multi-profesionale şi/sau pentru facilitarea accesului la educaţiepreşcolară şi şcolară a unor categorii de copii excluşianterior de la învăţământul în comunitate.

19. Centre de educaţie preventivă de regulă pentru copii/tinericu tulburări socio-afective şi de comportament

20. Centre de pedagogie curativă şi terapie socială21. Centre de resurse pentru învăţământul special

Şcolarizarea la domiciliu a persoanelor handicapate nedeplasa-bile, în vârstă de până la 30 ani, neinstituţionalizate (necuprinse într-oinstituţie de ocrotire)

Normele privind şcolarizarea la domiciliu a persoanelorhandicapate nedeplasabile se pot modifica în condiţiileLegii 53/1992 litera b.

Sursa: Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului.

Categorii de personal din instituţiile de învăţământ special

Legea privind Statutul personalului didactic, în articolul 5,alineatul 1, punctul "d" şi articolul 6, alineatul 1, sunt prevăzuteurmătoarele funcţii didactice în învăţământul special şi în comisiile deexpertiză complexă; educatoare/educator, învăţător itinerant,institutor, profesor, profesor itinerant, profesor de educaţiespecială, profesor psihopedagog, profesor psiholog şcolar, profesorlogoped, Informatician, laboranţi; tehnician, pedagog şcolar, instructoranimator, instructor de educaţie extraşcolară, asistent social.

Din aceste funcţii în comisia de expertiză complexă au un roldeosebit: profesorul psihopedagog (care, de altfel, este prevăzut înRegulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special, încalitate de coordonator), profesorul psiholog şcolar, profesorullogoped, învăţătorul/profesorul itinerant, profesorul specialist în culturafizică medicală, kinetoterapie şl educaţie psihomotrică, asistentulsocial.

Pentru a înţelege implicaţiile acestor intervenţii în activitateagenerală a Comisiei de expetiză complexă vom prezenta sinteticprofilul de competenţe ce decurg din fişa postului a unor membri dincomponenţa comisiei.

57

• ţ'*<*• #V, ,!**

iJSf'

şcolarizată la domiciliu este obligată să rospocte programulde studiu stabilit.Cadrele didactice care asigură pregătirea şcolară la domiciliua persoanelor handicapate nedeplasablle fac parte dincorpul didactic al şcolii la care sunt înscrişi elevii şi sesalarizează potrivit dispoziţiilor aplicabile şcolilor respective.Norma didactică pentru cadrele didactice care predau ladomiciliu este de 16 ore săptămânal, încadrarea se face penumărul de copii la clasele I-IV şi respectiv pe specialităţi laclasele V-VIII, astfel încât pentru 4-8 elevi/copii şcolarizaţila domiciliu nu se poate stabili mai mult de o normădidactică completăEvaluarea activităi'i cadrelor didactice itinerante careefectuează pregătirea şcolară la domiciliu şi soluţionareatuturor problemelor în relaţia cu familia se realizează deconducerea unităţii şcolare la care este înscrisă persoanaîn cauză.La solicitarea persoanelor handicapate nedeplasabile în vârstăde 16-30 ani se pot aproba planuri individuale de studiucare include în pregătirea şcolară la domiciliu - pe durataînvăţământului general obligatoriu - şi componente depregătire profesională, în vederea asigurării unor şanseegale de integrare socioprofesională. pentru persoanelehandicapate nedeplasabile în vârstă de 16-30 anineşcolarizate sau cu studii incomplete la clasele I-IV, sepot asigura lecţii/activităţi intensive la domiciliu, astfelîncât pe durata unui an şcolar, să poată fi asimilatecunoştinţele corespunzătoare programelor şcolare dinclasele I-IV.situaţia şcolară a persoanelor handicapate nedeplasabilepregătite la domiciliu se încheie în conformitate cureglementările legale în vigoare. Şcoala la care esteînscrisă persoana handicapată nedeplasabilă poateorganiza şi anumite activităţi comune cu elevii din unitateaşcolară respectivăelevii handicapaţi absolvenţi şcolarizaţi la domiciliu - pedurata învăţământului general obligatoriu-vor primi actelede studiu în vigoare

Şcolarizarea la domiciliu a persoanelor handicapate se faceprin în număr limitat ce se raportează la cheltuielileaprobate de Ministerul învăţământului prin legea bugetarăanuală

4

SISTEMUL DE EXPERTIZARE

1. Schema actuală a sistemului de expertizare, orientare,reorientare şcolară, socială şi profesională a copilului aflat

în dificultate şi a celui cu cerinţe educative speciale

Problematica evaluării şi expertizării copilului/tânărului cu CES, fngenere aflat în dificultate, constituie încă o problemă ce trebuieregândită, ca urmare a numeroaselor schimbări determinate deReforma învăţământului şi a protecţiei sociale.

Formele de expertizare/evaluare prevăzute de legislaţie înainte | fi după 1996, orientarea şi plasarea copilului cu CES şi a celui aflat în dificultate spre instituţii de învăţământ şi/sau de protecţie socială este iuficient de precizată şi conduce în consecinţă la unele paralelisme. Prezentăm sintetic traiectoria actuală pe care o parcurge copilul »re o unitate de protecţie sau de învăţământ adecvată.

Analiza acestei scheme pune în evidenţă complexitatea proble->i, multitudinea factorilor decizionali, necesitatea unei concepţii clare precise care trebuie să stea la baza expertizării şi orientării spre rtituţii corespunzătoare copiilor aflaţi în dificultate. Din această îhemă vom prezenta mai amplu activitatea a trei comisii: Comisia deDiagnostic şi Triaj; Comisia pentru Protecţia Copilului; Comisia de Expertiză complexă.

59

gj Traiectoria posibilă a unui copil/elev cu CES care necesită protecţie socială sau învăţământ special

Plasament familial

Instit. de ocrotire

1---------------------------------------------------- 2 ____________________________________3

Forme neinstituţiona-lizate specifice

instit. de înv. spec. Legea 84/95

solio măsură de

ocrotire conf. HG 26/1997

solioprotecţie socială pt. pers. andicapate

icitaînvăţământ

special Legea 84/1995

CPC analizează solicitarea serviciul public de specialitate

acordămăsuri de

ocrotire conf.HG 26/1997

propune înscrierea în învăţământul special

,DA

> trimitere de către medicul de dispensar cu sau fărămenţionarea diagnosticului;

> caracterizare şcolară;> ancheta socială.

H. Modalităţi de funcţionare a CDTCDT funcţionează de obicei în cadrul policlinicilor judeţeneDocumentele necesare comisiei sunt prezentate de părinţi ,de cei împuterniciţi sau de instituţia de unde provine copilul;Părinţii sunt prezenţi la lucrările comisiei, consimţământulacestora fiind obligatoriuEvaluările CDT sunt efectuate din punct de vedere medical-neuropsihiatric şi al nivelului intelectual;Copiii sub 3 ani nu sunt evaluaţi d.p d. v. al dezvoltării, cipreponderent pediatric şi neoropsihic.Revizuirea şi controlul fiecărui copil se face numai lasolicitarea părinţilor, a medicului sau a şcoliiCDT eliberează un certificat privind încadrarea într-ocategorie de persoană cu handicap.Hotărârea poate ficontestată în termen de 30 de zile la Direcţia SanitarăJudeţeană şi a municipiului BucureştiMembrii CDT se întrunesc lunar sau or! de câte ori este cazul.

1.2. Comisia pentru Protecţia Copilului (CPC)

A. Cadrul legislativAvând în vedere complexitatea problemelor de protecţie a

drepturilor copilului şi gravitatea situaţiei unor copii aflaţi în dificultateprecum şi cerinţele armonizării legislaţiei române cu normeleinternaţionale în domeniu, Guvernul României a înfiinţat, prinHotărârea de Guvern nr. 16/1997, Departamentul pentru ProtecţiaCopilului şi prin includerea secretariatului Comitetului Român pentruAdopţii în Departament.

Departamentul pentru Protecţia Copilului a devenit astfel principalul interlocutor la nivelul administraţiei publice centrale pentru problemele care privesc respectarea drepturilor copilului. Principalele atribuţii ale Departamentului pentru Protecţia Copilului sunt:

elaborarea strategiei guvernamentale în domeniul ocrotirii şi aldrepturilor copilului;monitorizarea respectării drepturilor copilului;

61

1.1. Comisia de Diagnostic şi Triaj (CDT)

A. Cadrul legislativ: Ordin 1009 din 27.10.1992 - Ministerul SănătăţiişiSSH

B. Obiective> Identificarea copiilor între 0-18 ani care necesită protecţie

specială> Stabilirea tipului şi gradului de handicap> Orientarea spre Comisia de Expertiză Complexă sau către

serviciul public de specialitate, în funcţie de solicitareasubiectului (pentru învăţământ special, protecţie socială)

C. Atribuţii> Examinează cererile privind încadrarea într-o categorie de

persoană cu handicap ce necesită protecţie specială a copiilorîntre O-18 ani

> Emite certificatul privind încadrarea într-o categorie depersoană cu handicap care necesită protecţie specială

D. Orientarea spre CDT este realizată de:> medicul de policlinică la cererea părinţilor;> personalul din învăţământ;> instituţiile de ocrotire.

E. Categoriile de copil ce Intră în competenţa comisiei> copii cu deficienţe senzoriale, fizice, mentale;> copii cu afecţiuni cronice somatice1 copii cu handicap sever care nu pot fi îngrijiţi în familie;• copii abandonaţi;• copii din instituţii de ocrotire pentru reorientare;1 copii cu dificultăţi de învăţare;1 copii cu tulburări de comportament

F. Componenţa comisieimedic pediatru;neuropsihiatru;medic specialist oftalmolog/ORL;psiholog;asistent social;

G. Documentele care sunt cerute de comisie• documente de stare civilă;

60

itivă şi permite familiei biologice să-şi rezolve problemele, să se lăţească pentru reintegrarea copilului, să identifice o familie JŞdoptivă.

Esenţial este ca plasamentul familial să asigure existenţa a iafamilii responsabile de soarta aceluiaşi copil şi prin aceasta se limitează de plasamentul prin încredinţare, realizată fără consim-idntul părinţilor, care de altfel acoperă noţiunea de "plasament Hal frontal".

Plasamentul familial reprezintă o alternativă de îngrijire aCopiilor aflaţi în dificultate indiferent de natura care determină acesteObstacole în procesul de integrare şi totodată o modalitate dedezinstituţionalizare.

> încredinţează copilul în vederea adopţiei familiei care a primitatestat că este aptă să adopţie, pe o perioadă de min. 3 luni.

> Stabileşte o măsură educativă penală (dar care nu răspundepenal).

> Asigură plasamentul copilului în regim de urgenţă;> Administrează bunurile copilului numai în folosul său> Verifică şi reevaluează, cel puţin o dată la 3 luni, împrejurările

legate de încredinţarea sau plasamentul copilujui, pe bazarapoartelor şi propunerilor prezentate de serviciul publicspecializat pentru protecţia copilului sau după caz deorganismul privat autorizat;

> Revocă sau înlocuieşte măsura stabilită, în condiţiile legii,dacă împrejurările care au determinat stabilirea acestuia s-aumodificat;

> încredinţează sau dă în plasament copilul altei familii saupersoane, unul serviciu public specializat pentru protecţiacopilului sau unui organism privat autorizat, dacă interesulcopilului o impune;

> Sesizează instanţa competentă, dacă împrejurările care audeterminat decăderea părinţilor copilului din drepturilepărinteşti au încetat să existe;

> Supune părinţii copilului unei perioade de probă de min. 3luni, în scopul revenirii acestuia în mediul său familial,perioadă în care aceştia să fie supravegheaţi de cătreserviciul public specializat;

> Stabileşte dacă este cazul, cuantumul contribuţiei lunare apărinţilor la întreţinerea acestuia în condiţiile stabilite de Codulfamiliei;

63

participarea la derularea programelor umanitare de urgenţă şi pe termen lung vizând ocrotirea copilului şi a familiei.

Printre primele reglementări menite să accelereze reforma globală înacest domeniu al protecţiei copilului a fost Ordonanţa Guvernului26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate. Potrivit acesteiordonanţe, consiliile judeţene şi consiliile locale, ale sectoarelormunicipiului Bucureşti înfiinţează şi organizează servicii publicespecializate pentru protecţia copilului, pentru analizarea situaţieicopilului aflat în dificultate din unitatea sau subdiviziunea admi-nistrativ-teritorială respectivă, pentru pregătirea măsurilor de protecţiea acesteia, precum şi pentru asigurarea aplicării corespunzătoare aacestor măsuri

B. ObiectiveServiciul public specializat are ca obiective:

elaborarea strategiilor referitoare la dezvoltarea sistemului deprotecţie a copilului;asigurarea implementării acestor strategii;identificarea copiilor aflaţi în dificultate şi stabilirea măsurilorde protecţie a acestora;identificarea familiilor sau a persoanelor cărora să le poată fiîncredinţat sau dat în plasament copilul, cu prioritate printrerudele acestuia (până la gradul al patrulea inclusiv).

C. Atribuţii ,> Hotărăşte încredinţarea sau plasamentul copilului unei familii

sau persoane care consimte la aceasta şi care prezintăgaranţiile morale şi condiţiile materiale necesare dezvoltăriiarmonioase a copilului;

> Hotărăşte încredinţarea sau plasamentul copilului serviciuluipublic specializat sau unui organism privat autorizat încondiţiile legii;

Plasamentul familial constă Tn încredinţarea unui copil, înprincipiu temporar, unei persoane sau familii, alta decât părinţiibiologici, cu sau fără consimţământul acestora. Familia primitoare îşiasumă responsabilităţile creşterii şi educării copilului fără ca să devinădin punct de vedere judiciar membru al familiei de primire, continuândsă aparţină familiei de origine.

Plasamentul familial (realizat cu acordul părinţilor) are avantajul căasigură copilului un mediu familial provizoriu, când acesta nu poatetrăi în permanenţă în familia naturală, nu poate beneficia de o familie

62

directorul serviciului public specializat pentru protecţia copilului;

• membri- câte un reprezentant al serviciilor publice de specialitateale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministeruluide Interne, Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi, desemnaţipentru conducerea acestora şi patru reprezentanţi care desfăşoarăactivităţi în domeniul protecţiei copilului sau specialişti independenţidin acest domeniu, propuşi de secretarul consiliului judeţean sau alprimăriei sectorului municipiului Bucureşti.

G. Documentele cuprinse în dosarul copilului> sesizare/cerere (sesizarea este făcută de :dispensar, policlinică,

spital, autoritatea tutelară, părinţi, vecini, şcoală , instituţia deocrotire în care se află copilul)

> actele de stare civilă ale copilului şi ale părintelui;> situaţia şcolară;> acte referitoare la starea materială a părinţilor (eliberate de

instituţii competente; întreprindere, administraţie financiară);> documente medicale;> ancheta socială - aceasta este realizată de funcţionarii Autorităţii

Tutelare sau de către un funcţionar din cadrul Consiliului local înraza căruia locuieşte copilul, sau de către asistentul social alinstituţiei în care este plasat copilul.

Ancheta socială trebuie să cuprindă referinţe la:comportamentul general al copilului;starea fizică şi mintală a copilului;

antecedente;pregătire şcolară;

climatul familial şi atitudinea părinţilor în ceea cepriveşte îngrijirea copilului;ocupaţia părinţilor;starea materială a gospodăriei

Persoana care efectuează ancheta socială trebuie să specificemotivele instituirii ocrotirii copilului.

Decizia formei de ocrotire este luată în cadrul Comisiei pentruprotecţia Copilului.

H. Modalităţi de lucru ale Comisiei pentru Protecţia Copiluluiformulează măsura de încredinţare în termen de 15 zile, sesizândinstanţa judecătorească competentă, pentru decăderea părinţilor,sau după caz, a unuia dintre aceştia din drepturile părinteşti

65

• Autorizează organismele private de naţionalitate română care pot desfăşura activităţi în domeniul protecţiei copilului

D. Categorii de copil de care se ocupă Comisia pentru ProtecţiaCopilului:Aria categoriilor de copii cu nevoi speciale care pot beneficia de

protecţie socială este extrem de largă. Din raţiuni didactice vomprezenta câteva grupe de copii care intră în incidenţa legii privindprotecţia socială şi anume:

a) Copiii cu handicap care cuprinde categoria copiilor cudezavantaj, incapacităţi determinate de deficienţe: de auz (surzi şihipoacuziei), de vedere (ambliopi şi nevăzători), de limbaj (diverselogopatii), de comunicare (autişti), de motricitate şi organice; mintaleuşoare, medii severe, profunde; de adaptare, socio-afective şi decomportament, de diversă etiologie, de la devianţă la delincventă,asociate.b_) Copiii cu HIV/SIDA, care deşi percepuţi iniţial ca o problemă

strict medicală, prezintă numeroase probleme de marecomplexitate ca urmare a consecinţelor sociale, educative,culturale, economice

el Copiii aflaţi în dificultate care trebuie să beneficieze de o anumită formă de ocrotire: plasament familial, ocrotire rezidenţială (instituţii rezidenţiale publice, Instltuţlonalizare mascată a copiilor în spitale/secţii de spitale, cămine spital;) d) Copiii în conflict cu legea

E. Orientarea spre CPC poate fi realizată de:părinţii copilului sau oricare alt membru de familie, vecinii familiei, orice cetăţean;

> directorii de Instituţii (leagăn, casă de copii, cămin scoală, căminspital);

> cadre didactice din grădiniţă, scoală> cadre medicale

F. Componenţa Comisiei pentru Protecţia Copilului:

> preşedinte^ în persoana secretarului consiliului judeţean, respectivsecretarul primăriei, sectorului, municipiului Bucureşti;

> vicepreşedinţi:directorul Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti;

<• Tipul şi gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii deexpertiză, interşcolare şi judeţene, subordonate inspectoratelorşcolare"(art.43)

<• "Hotărârea de reorientare se face de către comisia de expertiză,cu acordul familiei sau al susţinătorului legal" (art.54)

b) Hotărârea Guvernului României nr. 283/1993 secţiunea 8care prevede: "Evaluarea psihopedagogică a copiilor cuprobleme speciale în scopul orientării lor şcolare şiprofesionale se realizează de comisiile de evaluare" (art. 56)

22. Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământuluispecial în cele două variante, ediţia 1996/1997, capitolul VI referitor la'Evaluarea/expertiza, orientarea şi reorientarea şcolară şi profesionalăa copiilor cu cerinţe educative speciale"(art.27-44) şi ultima variantă aMEN din 1999.

23. Legea privind Statutul personalului didactic art.5, aliniatul 1,punctul d, care prevede şi funcţiile didactice atât pentru învăţământulspecial cât şi pentru comisiile de expertiză complexă.

C. Obiective CEC

* Examinarea complexă multidisciplinară : examinarea medicală,psihologică, pedagogică, socială în scopul stabilirii tipului şlgradului de deficienţa a handicapului din perspectivăpsihopedagogică, precum şl evaluarea capacităţii, a potenţialuluide adaptare, dezvoltare, învăţare a copilului/elevului cu cerinţeeducative speciale.Orientarea şi reorientarea şcolară şi profesională a copilului cuCESStabilirea tipului/gradului deflcianţei/handicapului copiilor dinperspectivă psihopedagogică se realizează prin: psihodiagnoză,evaluare currlculară, predicţle şcolară, predlcţie profesională.Formularea deciziei de înscriere a copiilor cu CES în unităţişcolare speciale, în grupe /clase speciale în unităţi şcolareobişnuite, precum şi în alte forme prevăzute în normativeleMinisterului învăţământului.Evaluarea capacităţii de învăţare şi de adaptare şcolară învederea corelării conţinuturilor de învăţare posibilităţilor elevuluisau de recomandare a unor programe de intervenţie educaţionalăindividualizată

67

prezintă rapoarte, propuneri sau orice informaţii referitoare lasituaţia copiilor faţă de care a stabilit măsuri de încredinţare sauplasament;analizează cel puţin o dată pe an rapoartele financiar-contabileprivind modul de administrare a bunurilor copilului;la încetarea măsurii de încuviinţare, va analiza raportul generalprivind administrarea bunurilor copilului, pe baza căruia va hotărîdescărcarea de gestiune.

1.3. COMISIA DE EXPERTIZĂ COMPLEXĂ (CEC)

A. Definiţie - CEC apare ca o structură nouă în învăţământul specialîn anul 1995, ca urmare a Legii învăţământului (Legea nr. 84/1995),pentru a răspunde unor cerinţe relevate de practica învăţământuluispecial românesc, şi anume:- formularea corespunzătoare a diagnosticului, preponderent socio-

psihopedagogic;folosirea unei terminologii în concordanţă cu documenteleinternaţionale elaborate de UNESCO, OMS;realizarea unei concordanţe între formularea diagnosticului şirecomandarea spre şcoală specială sau cea obişnuită în cazuriledeficienţelor liminare;necesitatea de a elabora standarde unitare de evaluare, exper-tizare şlorientare peniru şcolarizarea copiilor cu cerinţe educativespeciale;preocuparea principală de a realiza şcolarizarea tuturor copiilor cucerinţe educative speciale indiferent de natura sau gravitateadeficienţei/handicapului;formularea unor decizii raportate la serviciile educaţionale ce trebuieoferite fiecărui copil în raport cu potenţialul de dezvoltare-adaptare - învăţare;

- menţinerea sub observaţie a tuturor factorilor de intervenţierecuperatorie şi a întregului traseu de integrare al copilului/elevului în comunitate.

B. Cadrul legislativCEC s-a constituit având drept suport următoarele acte normative:

a) Legea învăţământului (nr. 84/1995 cap.VI), articolele 43 şi 45 care prevăd:

> convingerile partenerilor şi a intervenienţilor care participăla procedul de expertizare şi orientare şcolară şiprofesională;

> concertarea activităţilor desfăşurate de echipa departeneri;

> competenţele personale ale actorilor care participă laprocesul de expertizare, orientare

> coordonarea acţiunilor care converg spre realizareaobiectivelor principale.

CEC îşi derulează activitatea pe patru niveluri:

> La nivel politic - comunică informaţiile pertinenteorganelor centrale în drept şi interesate de problematicacopilului cu cerinţe educative speciale

> La nivel instituţional - îndrumă metodologic comisiainternă de expertiză, stabileşte strategia de lucru;

> La nivel intern - examinează şi stabileşte recomandăripentru toate persoanele a căror dosare n-au fostsoluţionate la nivelele inferioare.

> La nivelul metodologic elaborează şi pune la dispoziţieinstrumentele de lucru precum şi ghidurile de administrarea acestor instrumente

Convingerile partenerilor fi IntervenienţilorExpertizarea şi orientarea implică o activitate de echipă

constituită din reprezentanţii diverselor servicii comunitare (medicale,paramedicale, educaţionale) inclusiv părinţii sau susţinătorii acestoracare trebuie consideraţi ca parteneri privilegiaţi, ce- educatori şi co-responsabili în înfăptuirea obiectivelor urmărite.

Pentru reuşita procesului de expertizare, orientare se impuneca toţi partenerii care participă la realizarea acestui obiectiv să aderela aceleaşi principii, să aibe o viziune unitară, clară, şi coerentăisupra întregului proces de expertizare. Adeziunea la o ideologielomună, la o politică educaţională comună constituie o condiţie(rimordială în realizarea politicii şi strategiei de expertizare şi

rlentare, un punct de plecare fără de care nu se poate cpncepe•alizarea acţiunii de evaluare proces de mare complexitate.

69

•4%|.jpi

Evaluarea curriculară privind achiziţiile şcolare şi potenţialul deînvăţare la data examinăriiRevizuirea periodică a stării de progres /regres a copilului pentrua se realiza o evaluare continuă;Orientarea şi reorientarea către structuri/tipuri de forme şi niveluriîn funcţie de dezvoltarea progresivă sau de starea regresivă acopilului;Modificarea graficului de intervenţie după fiecare revizuire aprogramului de evaluare;Elaborarea instrumentelor şi materialelor de administrare aleacestora pentru toate sectoarele de expertiză complexăpsihopedagogică;Interpretarea datelor de referinţă preluate de la CPC cu privire lasituaţia de handicap a copilului şi a necesităţii de educaţiespecială (d.p.d.v. al componentei sociale) şi a datelor preluate dela CDT privind formularea diagnosticului sub aspect medical; •>

Asigurarea colaborării permanente cu toate instituţiile/organismelece sunt implicate în planul naţional de acţiune în favoareacopilului; <• Transformarea comisiilor de expertiză internă în

centre de resursăpentru educaţia specială la nivelul zonei de intervenţie;

D. Modalităţi de funcţionare a CEC şl dimensiunile acesteiaComisia de Expertiză Complexă se caracterizează prin

caracterul ei planificat ce se relevă pe patru dimensiuni ce pot fiapreciate ca elemente cheie în activitatea ei. Aceste dimensiuni se potrezuma la:

68

CONVINGERE

COMPETENŢA

*

*

*

> persoane de intervenţie din domeniul medical, de o anumităspecialitate corespunzătoare unei anumite deficienţe/handicap;

> persoane de intervenţie din domeniul paramedical (ergote-rapeut, kinetoterapeut, audiometrist, ortofonist, ortopedist,reeducator);

> persoană cu formaţie preponderent psiho-socio-pedagogică(profesor itinerant, de sprijin, consultant)

Procesul de concertare şi coordonare a echipei este supus unor principii elementare ca de exemplu:

* cooperarea şi parteneriatul pentru a asigura armonizareaparticipării fiecărui coechipier la efortul de identificare şiînţelegere a forţelor şi nevoilor persoanei cu handicap învederea obţinerii unei eficiente sporite în actul deintervenţie;

•> interdisciplinaritatea, adică antrenarea tuturorintervenienţilor şi aplicarea unor programe de intervenţieadecvate nevoilor specifice persoanei cu handicap;

*:• egalitatea în drepturi, inclusiv a persoanei cu handicap înanumite cazuri). Fiecare membru al echipei Comisiei deExpertiză Complexă aceleaşi drepturi, rol şi importanţă înexprimarea Informaţiilor, recomandărilor, privindameliorarea condiţiilor de viaţă a persoanei cu handicap,în formularea deciziilor. Fiecare membru al echipeiparticipă activ, în mod egal, la elaborarea şl aplicareaplanului de servicii şl a programei de intervenţiepersonalizată.

* formularea deciziilor prin consens, caracterizat prin:acordul total faţă de decizia formulată de echipă, luată în afara oricărei presiuni, manipulare; angajarea fiecărui participant de a duce la îndeplinire decizia şi în consecinţă de a urmări modul de aplicare a programului de Intervenţie personalizată de către Comisia de Expertiză Internă ce aparţine fiecărei unităţi la care afost orientat copilul/elevul (şcoală specială/obişnuită, centru de plasament, tratament paramedical, alte servicii paramedicale). DanielBoisvert, analizând evoluţia conceptului de echipă, identifică patruetape distincte şi anume:

71

Concertarea partenerilorînfăptuirea procesului de expertizare/evaluare multifuncţională

presupune acţiuni concertate din partea partenerilor care formeazăechipa de intervenţie, implică participarea activă a tuturor interve-nienţilor care îşi asumă responsabilitatea de a găsi împreună soluţiacea mai favorabilă persoanei cu handicap. Acest demers deconcertare se manifestă în toată etapele de realizare a expertizei,orientării. Aşa se explică de ce formarea echipei de intervenţie şiconcertarea partenerilor în realizarea expertizării constituie opreocupare primordială şi de componenţa şi competenţele echipeidepinde calitatea procesului de evaluare.

Echipa Comisiei de Expertiză Complexă formează o grupărestrânsă, eterogenă, constituită din specialişti de formaţie, cuexperienţe diferite, interesaţi de dezvoltarea globală a persoanei cuhandicap (tratament medical, servicii educaţionale, adaptare-readaptare, menţinere în mediul familial, comunitar, în scopul acordăriiunui sprijin centrat pe ansamblul forţelor (abilităţi, competenţe) şi anevoilor persoanei cu handicap de maniera în care persoana cuhandicap să beneficieze de contribuţia fiecăruia şi să evite acţiunileantagoniste.

Echipa este constituită din membri permanenţi sau cu rolconsultativ şi este apreciată în ansamblu ca o echipă de intervenţie,fiecare membru/persoană fiind implicată în această comisie cucaracter multidisciplinar destinată asigurării integrării şcolare şisociale, precum şi a drepturilor persoanelor cu deficienţă/handicap, cudificultăţi de adaptare, dezvoltare, învăţare, Investit cu responsabilitateprofesională Tn formularea deciziei de recomandare a unui program deintervenţie în scopul asigurării unul tratament complex (educaţional,medical, social), Impus de nevoile unei persoane, într-o anumită etapăşi totodată de urmărire/supraveghere a modului cum se aplică acesttratament.

Echipa, prin persoanele de intervenţie, asigură un sprijinpermanent ce poate avea un caracter divers, începând cu celmedical, paramedical, până la ultima formă de sprijin oferită decomunitatea locală, sprijin ce se poate desfăşura în şcoală sau înafara şcolii totdeauna în strânsă corelaţie cu specificul educaţional.

Deci echipa poate cuprinde o varietate de persoane de intervenţiecare se pot grupa în câteva categorii:

• persoane de intervenţie cu o formaţie specializată având cadenumiri particulare: psihologi, profesor specializat,terapeut, ortopedagog, defectolog.psihopedagog;

realizarea unei comunicări reale şi eficiente între parteneriidin reţeaua educaţională, sanitară, socială, administrativă.Coordonarea acţiunilor conduce de altfel la transformareaCEC într-un veritabil centru de resursă într-un formetodologic care valorifică resursele disponibile alecomunităţii.elaborarea politicii şi strategiei organizaţionale care sereferă la : organizarea echipei de intervenţie; planificareaactivităţilor educaţionale; organizarea resurselor disponibileîn comunitate pentru a veni în sprijinul copiilor cu CES;implementarea unui laborator de expertiză înzestrat cuechipamentele, instrumentele, tehnicile specifice implicateîn diversele tipuri de intervenţie: medicală, psihologică,sociopsihopedagogică.elaborarea de politici şi strategii educaţionale care se referăla: elaborarea de programe de intervenţie personalizate, demodele de evaluare, suporturi pedagogice, pentru a seasigura o activitate planificată, concertată, performantă.

73

echipa unidisciplinară predominată de relajia de tip terapeut-client, cu neglijarea totală a altor servicii de care poate beneficiapersoana cu handicap, ignorând înţelegerea globală a nevoilorpersoanei cu handicap care în acest caz are un rol pasiv; echipamultidisciplinară, care apelează la diverse servicii, dar pentrufiecare serviciu, persoana cu handicap este considerata un studiude caz, riguros analizat, iar persoana în cauză devine un simpluconsumator de servicii;echipa interdisciplinară care cuprinde specialişti de formaţiediferită ce îşi împărtăşesc informaţiile de specialitate, elaboreazădocumente de evaluare a nevoilor persoanei sub unghiul uneianumite profesiuni/specialităţi, fiecare document constituind pieseseparate într-un dosar comun de evaluare; echipatransdisciplinară, constituită din specialişti de egală importanţă,inclusiv părinţi şi în unele cazuri chiar persoane cu handicap,considerate ca parteneri egali şi activi, fiecare membru al echipei,indiferent de specialitate îşi depăşeşte propria sa experienţă despecialitate şi îşi asumă responsabilitatea de a elabora şi de apune în aplicare un plan de servicii personalizate şi programe deintervenţie personalizată rodul unei viziuni unitarepsihosociopedagogică manifestate de membrii echipei indiferentde particularităţile demersului în care lucrează.

Coordonarea acţiunilor

în demersul global şi sectorial de expertizare şi orientare alechipei CEC se impune şi o coordonare eficientă a acţiunilor organizatede diferiţi intervenienţi (membrii echipei sau intervenienţi comunitari).Această coordonare implică planificare riguroasă a procesului deexpertizare cu referire la obiectivele urmărite «pe etape de acţiune,strategiile adecvate, responsabilităţile pentru fiecare etapă.

Această coordonare se realizează prin:> elaborarea planurilor de servicii personalizate cu caracter

global şi sectorial, cu antrenarea tuturor resurselor comunitare disponibile care pot concura la procesul de adaptare,dezvoltare, învăţare în general al copiilor cu CES

> elaborarea de programe de intervenţie personalizată pediverse arii curriculare în colaborare permanentă cu echipainternă de expertiză din diferite sectoare comunitare;

> asigurarea complementarităţii şi a coerenţei intervenţiilor;

72

Competenţele persoanei şi ale intervenienţilor

Un rol deosebit în expertizarea şi orientarea copiilor cu cerinţeeducative speciale îl are ansamblul de competenţe/abilităţi de caretrebuie să dea dovadă atât persoana cu handicap/deficienţă caresolicită expertizarea cât şi echipa de intervenienţi implicaţi în procesulde expertizare şi de formulare a recomandărilor, orientări, reorientărişcolare şi/sau profesionale ale copilului/elevului cu cerinţe educativespeciale. In această acţiune de evaluare echipa trebuie să manifeste osuită de competenţe, abilităţi. In acest sens prezentăm listacompetenţelor pentru fiecare membru al echipei de expertizare,inclusiv a părinţilor ca parteneri în procesul de evaluare, orientare.

E. Componenţa CEC şi profila de competenţă

1. Profesor psihopedagog-coordonatorProfil de competenţe (model) Sarcinile

specifice ale pslhopedagogului de la C.E.C.

a. Psihodiagnoză la solicitare: persoana cu handicap, părinţii,Instituţii, alte persoane.

b. Psihoterapie - recuperarereabilitare

> compensare> stimulare

Integrare> socializare

c. Consiliere - cadre didactice şi personal administrativ> părinţi> elevi

d. Expertiză complexă - OSPe. Evaluare şi Prognoza - nivel de conoştinţe

> structură psihică> comportament

Documentele şi dotarea cabinetului

> Proiectarea anuală a activităţii pe toate palierele de activitate> Fişe tip (modele) pentru evaluările iniţiale, periodice, finale

75

Planul de acţiune al echipei

PERSOANA CU DEFICIENŢA / HANDICAP

COMISIA DE EXPERTIZĂ COMPLEXAEvaluarea globală a nevoilor şi forţelor persoanei cu deficienţa/handicapDomenii: Sectoare Echipasenzorio-motor şcolar a) membri permanenţi:comunicare sănătate psihopedagogsocial loisir psihologafectiv alte servicii logopedcognitiv comunitare prof. de educaţie specială

medic (pediatru, neuropsihiatru)asistent socialsecretarăb) membrii consultanţi:autoritatea administrativă localămedici de diferite specialităţiONG-urispecialişti în diverse domenii

Emiterea recomandării de orientare/reorientare şcolară profesională a coDillor/elevlIor cu cerinţe educative soeclale

Elaborarea planului de serviciipersonalizat global

Sectoare: educaţionaladaptare sau readaptaretratament de lungă duratămenţinere tn mediul

familial, rezidenţial Indicatori: obiective

responsabilităţi termeni

Elaborarea programelor personalizateSectoare Indicatorisenzorio-motor obiectivecomunicare strategiisocial evaluareafectivcognitiv ,

Aplicarea planului de servicii şl a programelor de intervenţie personalizată

Evaluarea planului de servicii şi a programelor de intervenţie personalizate decătre Comisia de expertiză complexă interjudeţeană CEC şi de către ComisiileInterne de expertiză complexă CIEC _______________________________________________________________

Reproiectarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în planul de servicii personalizate şi de intervenţie personalizată

• Investigarea conduitei în ideea structurării de "paternuri"socialmente acceptabile şi generatoare de satisfacţii.

• Investigarea personalităţii astfel încât particularităţilepsihoindividuate să servească ca bază unor programe de intervenţie personalizată;

Resurse materiale; Tehnici şi tehnologii specifice> Studiul dosarelor elevului;> Anamneză psihologică> Observarea directă> Experimentul provocat / natural;> Studiul şi evaluarea psihologică a achiziţiilor> Studiul şi evaluarea psihologică a activităţilor;> Conversaţia liberă/ dirijată;> Chestionare> Inventare> Teste psihologice (de inteligenţă, de aptitudini, de atitudini, de

personalitate)

Protocol de fişă psihologici> Nume, prenume, data naşterii, istoria şcolarizării> Date anamnestice - personale, de familie;> Data alcătuirii prezentului protocol> Motivul alcătuirii prezentului protocol (psihoterapie, comisie

medicală, O.S.P., prognostic curent)> Prezentarea fizică generală(mimică, gesticulaţie, ţinută, limbaj,

voce, igienă personală)> Funcţia psihomotrică - orientare spaţio-temporală

> lateralltate> schemă corporală> nivel grafic> nivelul discriminărilor perceptive a

structurilor "formă", "culoare", "mărime".> nivelul structurării noţiunilor de număr,,

mărime, diminuare, multiplicare şidispersie

Funcţia reglatorie - nivelul mnezic auditiv nivelul mnezic vizual

77

>Fişe de observaţie psihopedagogică>Mape pentru rezultatele testărilor>Dosare pentru elevii psihodiagnosticaţi cu recomandări

psihopedagogice şi psihoterapeutice>Registru de înregistrare persoane cu handicap care solicită

servicii educaţionale>Registru O.S.P.>Baterii complexe de testare>Material pentru psihoterapie> Inventare şi chestionare

a) PSIHODIAGNOZÂ Şl EVALUAREHEXALOGUL PSIHOPEDAGOGULUI

> Egalitatea tuturor subiecţilor în faţa psihopedagogului;> Păstrarea secretului profesional;> Respectul pentru subiect - asigurarea confortului psihic;> Rezultatul muncii psihologului să contribuie la dezvoltarea

personalităţii copilului persoanei cu handicap;> Respectarea secretului materialului de testare;> Respectul faţă de independenţa profesională şi faţă de colegi.

Obiective cadru• Evaluarea nivelului de dezvoltare globală a persoanei cu

handicap, ca fundament de lucru în procesul de formare, evaluare, învăţare, educaţie, terapie.

• Evaluarea procesului formativ-informativ în vederea introduceriide stagii didactice şi tehnici de terapie adecvate particularităţilor psihofizice ale subiecţilor;

• Elaborarea de prognoze şi instituirea de programe deintervenţie terapeutică şi de evaluare formativă;

• Elaborarea de recomandări psihopedagogice menite săoptimizeze programele de intervenţie personalizate;

• Investigarea complexă a proceselor psihice senzoriale şicognitive pentru recomandarea de tehnologii educative adecvate;

• Diagnosticarea nivelului de dezvoltare şi adecvare a funcţiilorpsihice

• Investigarea structurilor afectiv-voliţionale în vederea formăriiunor seturi motivaţionale realiste şi adaptate.

76

Protocol de stabilire a Q.l.(forma prescurtată)

3anl - 2 luni - numele de familie, sexul2 luni - arată gură, nas, ochi, păr2 luni - repetarea a 3 cifre (trei serii)2 luni - repetarea unei propoziţii de 6 silabe2 luni - numirea obiectelor familiare2 luni - numirea culorilor: negru, alb, roşu

4ani - 2 luni - compararea a două linii paralele2luni-încastrări(7din10)2 luni - copierea unui pătrat2 Iun) - repetarea a trei serii de patru cifre2luni - repetarea unei propoziţii din 10 silabe2 luni - înţelegerea gr. l (ce faci când ţi-e somn, frig, foame)

5 ani 2 luni - joc de răbdare - alcătuirea unui dreptunghi din 2triunghiuri2 luni - repetarea unei propoziţii din 12 silabe 2 tuni - numirea culorilor(roşu, alb, verde, galben, albastru) 2 luni - definirea obiectuluiprin întrebuinţare 2 luni - atingerea cuburilor în ordine neregulată(o serie din 3-4 cuburi)

2 luni - etatea6 ani - 2 luni - copierea rombului

2 luni - înţelegerea gradului II (ce faci când plouă, arde casa,pierzi trenul)2 luni - repetarea unei propoziţii din 16 silabe2 luni - atingere cuuri în ordine neregulată (4 din 4)2 luni - numărarea degetelor2 luni-analogii (4 din 6)

7 ani 2 luni - repetarea a 5 cifre2 luni - repetarea unei serii de 5 cifre2 luni - absurdităţi în figură (ochi, masă, mănuşă)2 luni - noţiuni opuse2 luni numărare 20-12 luni - înţelegere de gr. III (strică, întârzie, e nedreptăţit)2 luni - alcătuire de poveste după imagini

8 ani 2 luni - repetarea unei propoziţii din 20-22 silabe2 luni - numirea zilelor săptămânii2 luni - formarea unei propoziţii din trei cuvintei 2 luni - repetarea a 3 cifre în ordine inversă

79

> memoria de păstrare> memoria de fixare> memoria de păstrare> memoria de recunoaştere> memoria de reproducere> nivelul prosexic> calitatea spiritului de observaţie> capacitatea de fixare a atenţiei> atenţia distributivă> nivelul concentrării> nivelul voliţional> capacitatea de mobilizare> durata efortului voluntar> eficienţa efortului voluntar

• Funcţia emotional-afectivă - calitatea constelaţiei motivaţionale;> nivelul de manifestare emoţional*vegetativ> structură afectivă generală (pozitivămanifestată, pozitivă reţinută, negativămanifestă şi negativă cu bloca] decomunicare)

• Funcţia cognitivă - nivel de înţelegere> inteligenţă generală> capacitatea de învăţare

i - modalitatea specifică de rezolvare deprobleme

- caracteristici ale imaginaţiei şi nivelul decreativitate

• Structură de personalitate> atitudinea faţă de sine(autoevaluare)> atitudinea faţă de alţii (evaluarea)> structura temperamentală(echillbru, forţă,

mobilitate)> constelaţia aptitudinală(apt. generale,

speciale)> nivelul de adaptare socială şi de

independenţă personală• Prognostic şi recomandări

> Principiui umanizării şi socializării> Principiul individualizării• Principiul sistematizării dinamice« Principiu! integrării finale> Principiu! asistenţei complexe> Principiul intervenţiei în timp util

Obiective cadru• Redarea autonomiei şi demnităţii personale, întărirea "Eu-lui" la

copilul cu handicap• Recuperarea handicapului prin diminuarea dizabilităţilor şi prin

valorificarea, în activităţi concrete, a capacităţii lor reale pe carele posedă deficientul.

• Compensarea deficienţei prin valorificarea maximală acapacităţilor şi compatibilităţilor restante, prin angajarea elementelor anatomo fiziologice şi psihosociale nespecifice şi a conţinuturilor optime

• Stimularea dezvoltării armonioase a personalităţii, până laatingerea unui anumit grad de confort psihic, necesar procesuluiformativ-instructiv- educativ

• Integrarea socio-şcolară şi profesională concomitent cucreşterea gradului de adaptabilitate şi inserţie socială

• Ameliorarea relaţiilor interpersonale prin stimularea capacităţiide evaluare în diferite planuri psihice şi paliere sociale

• Adaptarea şl adecvarea emoţională a comportamentului prineducarea empatiei.

• Corectarea unor deficienţe şi patern-uri de conduită deficitarstructurate sau greşit formate şl deja fixate.

Obiective de referinţă> Să se obţină o tonifiere a personalităţii în ansamblul ei.> Să se înlăture anxietatea şi sentimentul de inferioritate;> Să se obţină o adaptare progresivă şi stabilă la cerinţele vieţii

normale;• Să se acceadă la integrarea finală în societate şi la

profesionalizare> Să se stimuleze alcătuirea unui sistem motivaţional superior> Să se formeze deprinderi instrumentale prin' reeducare

funcţională generală, reeducarea dizabilităţilor

81

2 luni - copiere desen grec (din memorie)2 luni - compararea a două obiecte din memorie

9 ani 2 luni - ordine verbală (punct în cele 3 lig Intersect.)2 luni - calcul mintal l (probi. 30: 2:3=)2 luni - asemănări între două lucruri din memorie2 luni - combinaţii spaţiale2 luni - amintiri din lectura unui fapt divers2 luni - lacune în desene

10 ani 2 luni - repetarea a 4 cifre în ordine inversă2 luni - asemănări între 3 obiecte 2 luni - deosebiri din memorie 2 luni - noţiuni opuse2 luni - înţelegere de gradul III (opinia faţă de faptă/vorbă;

greşeală/minciună)2 luni - data curentă

11 ani - 3 luni calcul mintal gr. II (probi.)3luni - figurile lui Absalom3 luni - povestire după imagini nearanjate logic3 luni - lunile anului

12 ani-3 luni-labirint3 luni - completare de poveşti în mod logic 3lunl - repetarea a 6 cifre 3 luni - critica frazelor absurde

13 ani - 3 luni - reproducerea de cuvinte în ordine inversă3 luni - calcul mintal gr. III3 luni - 8 cuvinte într-o propoziţie

3 luni- repetarea unei propoziţii de 28 silabe14 ani - 3 luni - repetarea a 5 cifre în ordine inversă

3 luni - calcul mintal gr. IV3luni - inversarea limbilor ceasului

3 luni - interpretare gravuri abstracte ^15 ani (adult mediu) - 3 luni - proverbe

3 luni repetarea a 7 cifre3 luni repetarea inversă a 6 cifre3 luni - retroversiune concret - logică

16 ani (adult superior) - 4 luni - diferenţe între cuvinte abstracte4 luni rezumarea unei cugetări4 luni repetarea a 8 cifre

b) Psihoterapia• Principiul ipotezei optimiste

80

• Desfăşurarea pe parcursul întregului an şcoîar a activităţii deorientare şcolară şi profesională şi a celei de reouer-tare, în cadru'şcolii sau interşcolar, cu pondere specifică în funcţie de obiectivele concrete ale acestei autivităţr

Obiective de referinţă> Să câştige abilitatea de a intra in relaţii cu cei din jurul său> Să se adapteze corect în diferita contacte sociale.« Să-şi însuşească dopnnderi fundamentale de autocontrol şi

autonomie personală> Să cunoască şi să respecte principalele noţiuni morale şi estetice> Sa conoască şi să aplice reguli elementare de convieţuire sociala> Să se deprindă să-şi stăpânească teleie apucături> Să cullive sentimente de respect faţă de autoritatea şi supunere

faţă de lege.> Să cunoască şi să aplice noţiuni şi deprinderi fundamentale

igienico-sanitare şi de igienă personală> Să respecte şi să ociotească mediul ambiant> Să cunoască şi respecte no/mele şi regulile de circulaţie> Să-şi lărgească ana de interes pentru apartenenţă la un grup> Să dezvolte comportamente adecvate soial şi profesional.> Să-şi dezvolte capacitatea de a comunica coerent şi

comprehensibil.> Să-şi formeze deprinderea pentru a face faţă diferitelor situaţii da

.viaţă• Să-şi însuşească regulile de bază ale democraţiei.

2. Profilul de competenţe (model) Profesor logoped pentru terapia tulburărilor de limbaj

Probleme de organizare a cabinetului logopedic> înzestrarea cabinetului logopedic cu trusa logopedică,

l instrumente, aparate;| > înzestrarea cabinetului cu material didactic pe grupe de| tulburări de limbaj;* > Materiale metodice: fişe logopedice, scheme, imagini,t diapozitive.

Documentele profesorului terapeut pentru TTL> Fişa de examinare

83

« Să se exerseze motricitatea fină, descriminativa• Să se obţină discriminare perceptivă şi a reprezentărilor ca prim

pas spre nivelul de gândire concret - operaţional şi operaţional -logic

• Să se cunoască, recunoască şi să se clasifice obiecte în funcţiede formă, culoare, mărime.

• Să se obţină abilitare perceptivă globală ca prim pas pentruraţionamentul perceptiv în învăţarea calculului simplu

• Să se reeduce alcătuirea schemei corporale ca bază pentruauto şi hetero-cunoaştere

> Să se determine lateralitatea şi să se exerseze aceasta> Să se mobilizeze structurile motivaţional-voliţionale în ideea

perfecţionării personale• Să se educe şi reeduce afectivitatea şi emotivitatea în scopul

umanizării

c) Consiliere şi Orientare Şcolară şi Profesională

Obiective cadru> Asistenţă şi stimulare a cunoaşterii şi respectării valorilor universal

valabile ale umanităţii> Aplicarea principiilor bio-psiho-pedagogice la toate nivelele de

funcţionare a şcolii> Asigurarea unui climat motivaţional optim în desfăşurarea

activităţii informativ-formative şi terapeutice> Stimularea şi generalizarea experienţelor individuale cu valenţe

creativ-adaptative.> Optimizarea interrelaţionării în microsistemul şcoală la toate

nivelele şi pe toate palierele .> Stimularea conştientizării interdisciplinarjtăţii şi valorificarea

heterogenităţii colectivului de cadre didactice în ideea creşteriicalităţii întregii activităţi în şcoală.

> Impulsionarea formării deprinderilor cu caracter adaptativ la eleviişcolii.

> Cuprinderea familiilor elevilor în echipa terapeutică ca factor activde colaborare în vederea integrării finale socio-profesionale aelevilor

> Facilitarea introiecţiei la elevi a unui sistem al relaţiilor interumaneşi accederea la un pattern comportamental socialmente acceptabil

> Elaborarea planului terapeutic global pentru formarea şidezvoltarea comunicării al echipei de lucru care concurăla educaţia specială a copilului logopat (învăţător,profesor, educator)

> Evaluarea intermediară pentru aprecierea rezultatelorparţiale şi realizarea programului de lucru.

> Evaluarea intermediară pentru aprecierea rezultatelorparţiale obţinute în urma intervenţiei educaţional-terapeutice pentru înlăturarea tulburărilor de învăţare

> Elaborarea de planuri de intervenţie educaţional-terapeutice pentru înlăturarea tulburărilor de învăţare.

> Elaborarea de planuri de intervenţie educaţional-terapeutică personalizată

Cabinetul medica!Echipa de intervenţie(personalul didactic, familie,interve-nienţi comunitari)Cabinetul de educaţie psihomotorie şi sociomotricitate

Familia

3. Profil decompetenţeProfesoritinerant

(cuprins în Programul naţional de proiecte pilot pentru promovarea integrării şcolare şi sociale a copiilor cu cerinţe speciale)

Desfăşoară:> Activităţi de intervenţie recuperatorie-integrativă AIRI care

vizeazăasistenţa psihopedagogică spoială complexă (cognitivă, delimbaj, psihomotorie, afectiv motivaţională)

> Activităţi de evaluare şi programare curriculară (AEPC) care serealizează prin evaluarea potenţialului de învăţare din punct devedere al curriculum-ului şcolar şi elaborarea de programe specifice sau adaptate, utilizate în asociere cu intervenţia recuperatorieintegrativă

> Activităţi de învăţare itinerantă, individualizată (AIII) care vizeazăînvăţarea curriculară propriu-zisă, adaptată unui context de regulădiferit de cel al clasei (grupei) în care este cuprins elevul

Sursa: Planul de învăţământ pentru învăţământul special nr. 34435/iunie 1995

85

Colaborări>>

>>

> Probe de examinare psihologică, pedagogică, a limbajului> Planificarea calendaristică> Organigrama copiilor logopaţi pe clase şi tulburări de

limbaj> Dosarul cu materialele personale ale copiilor logopaţi> Caietul de observaţie logopedică

Activităţi de djcumentare şi perfecţionare> Schimburi de experienţă şi activităţi de parteneriat cu alte

comisii, servicii cu obiective similare sau compiementare> Activităţi metodice şi ştiinţifice de specialitate şi iniţierea

de minicercetăriDemersul terapeutic pregătitor şi intervenţiile logopedice

> Formularea obiectivelor cadru urmărite în terapiatulburărilor de limbaj, a obiectivelor intermediare cuprecizarea modalităţilor de administrare a intervenţiilorlogopedice

y Evaluarea iniţială privind nivelul actului de pregrafism,grafism, prelexic, lexic, şi în general a actului decomunicare. Administrarea de probe de evaluare iniţialăspecifice TTL

> Depistarea copiilor cu tulburări de limbaj inclusiv şi a celorcu tulburări instrumentale

> Examinarea complexă a copiilor cu tulburări de limbaj şiconsemnarea acestora în fişe logopedice specifice

> Examinarea complexă a copiilor cu tulburări instrumentaleşi consemnarea acestora în fişe speciale.

> Stabilirea diagnosticului logopedic şi formarea grupelor deterapie în funcţie de criteriile: diagnosticul logopedic,inclusiv diagnosticul diferenţial, vârsta cronologică, nivelulde dezvoltare motrică, cognitivă, afectivă, socială

Demersul terapeutic propriu-zis s

> Stabilirea strategiilor terapeutice ; obiective pe termenlung şi pe termen scurt

> Elaborarea planului terapeutic anual şi semestrial pentrugrupa de diagnostic logopedic: obiective; instrumente deevaluare, succesiunea secvenţelor terapeutice. Strategiileterapeutice (tehnici şi proceduri logopedice), Resurse(materiale, tehnice, informaţionale , umane)

> Elaborarea planului terapeutic pentru copiii cu dificultăţide învăţare

> Să studieze programele curricuîare aie ciaseî şi să contribuie lareapărea obiectivelor prevăzute în acestea cu mijloacelespecifice oferite de Programa de terapie educaţională co.nplexă şiintegrată

> Să administreze probe de evaluare iniţiala, finală, specificediverselor module prevăzute în programă.

> Să formuleze obiectivele educaţional-terapeutice generale pentrufiecare modul în funcţie de particularităţile colectivului de elevi şide constatările înregistrate în etapa de evaluare finală.

> Să întocmească planificarea calendaristică în concordanţă curubricaţia stabilită de inspectoratul de specialitate

> Să întocmească schiţe de proiect educaţional-terapeutice ori decâte ori stabileşte conducerea şcolii împreună cu responsabilulcomisiei metodice cu respectarea prevederilor din MetodologiaMEN privind obligaţiile cadrelor didactice.

> Să elaboreze proiecte educaţional-terapeutice individualizatepentru cazurile stabilite de echipa constituită din: educator-diriginte-responsabilul comisiei metodice-director.

> Să organizeze şi să desfăşoare activităţi educaţional-terapeuticecu respectarea principiului de colaborare, de muncă în echipă.

> Să colaboreze cu prioritate cu personalul didactic care organizează activităţi specifice prevăzute în planul de învăţământ.

//. Tehnologii educaţional-terapeutice şl Integratlve> Să respecte principiile educaţional-terapeutice ce decurg din

necesitatea de a realiza principiul normalizării, integrării şiparticipării

> Să folosească tehnologiile educaţionale care concură la realizareaprincipiilor enunţate mai sus

> Să apeleze la tehnologiile adecvate fiecărui modul prevăzut înprogramă fără a se situa pe poziţia discriminativă faţa de uneledin subprograme prevăzute în Programa educaţionala complexăşi integrată

> Să introducă tehnologii moderne de tipul: activitate educaţionalăîn cuplu, activităţi în grup;

> Să utilizeze cu preponderenţă activităţi educaţional-terapeuticeintegrate

///. Activitatea metodică şl de perfecţionare:> Să participe la toate activităţile metodice de perfecţionare

prevăzute în planul de muncă al şcolii care implică participareaeducatorilor

87

Profil de competenţe învăţător/profesor itinerant, Uj c - vr;

Elaborează şi propune echipei de iucru pianu. ce o&rvicii perso-ndizatElaborează şi propune echipei de lucru programul de intervenţiepersonalizatăAsigură programa curriculare adaptate posibilităţilor de adaptare/dezvoitare/învăţareEvaluează programele curriculareColaborează cu învăţătorii /profesorii claselor în care sunt integraţicopiii cu precizarea modalităţilor de lucru pentru fiecare capitol,temă, iocţie, şi anume:

predare-învăţare în parteneriat pe întreaga desfăşurare procesului de predare-învăţareparticiparea la procesul de predare-învăţare ca învăţător/ profesor asistent în scop de observator, consultant pentru elevi, co-participant la activitatea de educaţie; substituire pe o perioadă limitată de timp la anumite capitole, teme, activităţi, etape ale lecţiei care implică o terminologie de lucru diferită de cea folosită anterior organizator de activităţi de intervenţie personalizată în clasă sau în afara clasei (cabinet, laborator, centru de resurse) Desfăşoară activităţi de intervenţie educaţională cu caracter permanent, temporar cu un grup de elevi sau individual pe baza unor programe personalizate

Orientează copiii către specialiştii de care aceştia au nevoiepentru evaluarea de natură medicală, psihologică, pedagogică,socială. .

Profil de competenţe Educator pentru terapie educaţională complexă şi integrată

/. Intervenţia educaţional-terapeutică:> Să studieze programa de terapie educaţională complexă şi

integrată> Să cunoască documentele privitoare la conţinutul învăţământului

special

86

6. Asistent social Profil de competenţe

Să cunoască problematica copiilor cu CES, defavorizaţi,marginalizaţi (legislaţia privind protecţia socială, instituţiile deocrotire şi educaţie specială, metodologia şi strategia deintervenţie educaţională)Să identifice "situaţiile sociale", persoanele care au nevoie de protecţie şi/sau educaţie specială din zona de intervenţie. Să realizeze investigaţia socială la nivelul mediului familial, ambiental, comunitar, societal, strângând informaţiile semnificative privind următorii parametri:

a) la nivelul familiei:tipul de familie care şi-a pierdut funcţionalitateanormală (abandon familial, mama necăsătorită,singură, tatăl singur, concubinaj, divorţ, decesul unuipărinte, imoralitate, mentalitate primitivă)relaţiile familiale (părinţi, fraţi, surori, alţi membri): deocrotire, înţelegere, dominare; numărul copiilor înordinea naşterilor.participarea la activitatea familiei: autoservire,ajutorare etc.conduita în familie: ataşament, independenţă,nesupunere.atmosfera afectivă: neînţelegere, tensiune, maltratare.aspecte economice şi de calificare: venit insuficient,buget dezechilibrat, lipsa spiritului gospodăresc,calificare completă, incompletă, neîncadrat înmuncă,instabilitate în muncăaspecte cultural- educative: nivel de cultură ridicat,mediu, scăzut, nepăsare, lipsă de îndrumare,

b) la nivel ambiental:conduita între parteneri microgrupul ambiental;

24. la nivel comunitar sau al grupului: fie în comunitatearezidenţială, fie în instituţiile speciale - identificareadisfuncţiunilor şi distorsiunilor, a copiilor problemă.

25. la nivel societal, al societăţii globale sau al mediului socialurmărindu-se parametrii:

analiza mediului social de apartenenţă al persoanei cu probleme sociale;

89

Să se documenteze cu uitirnile apariţii editoriale din domeniul ps:hopsdagogief speciale.

IV, Activitatea de integrare <n comunitateSă coiaooreze permanent cu îarnhia şi cu toţi agenţii comunitari cai e po* contr'bui la optimizarea procesului eaucaţionai Să considere părinţii ca parteneri în organizarea procesului educaţional -teiapeutic.

5. Profil de competenţe (model)Poîesor de cultură fizică medicală şi kinetoterapie şi educaţie

psihomotorie

> Examinarea neurologică în colaborare cu cabinetul medical> Examinarea devoltării fizice şi completarea fişei (protocolului)

privind dezvoltarea morfo-funcţională a elevului> Examinarea funcţiilor motorii, stabilirea tulburărilor motorii şi

completarea fişei privind tulburările motorii> Examinarea psihomotricităţii prin administrarea de probe

psihomotorii specifice, stabilirea tulburărilor instrumentale şicompletarea fişei privind tulburările psihomotorii

> Formarea grupelor mari de deficienţă motorie şi a celor cucomportament psihomotor perturbat

> Formularea grupului terapeutic complex pentru fiecare grupă dedeficienţă motorie sau psihomotorie: obiective, conţinut terapeutic,tehnici şi proceduri corective

> Stabilirea diagnosticului diferenţial şi a sindromurilor asociate cutulburări motorii şi psihomotorii

> Formularea de planuri terapeutice de intervenţie terapeuticăindividuală şi diferenţiată ,

> Corelarea activităţilor din planul terapeutic pentru reeducareatulburărilor motorii şi psihomotorii cu lecţiile de educaţie fizică

> Consilierea personalului didactic de alte specialităţi în mod deosebit în utilizarea unor contraindicaţii pentru grupa de deficienţi dincare face parte elevul

> Colaborarea cu cabinetele specifice din cadrul policlinicilor,clinicilor, spitalelor, bazelor sportive

> înzestrarea cabinetului cu aparatura specifică, instrumentelespecifice şi complexul de probe pentru investigarea conduitelormotorii şi psihomotorii.

88

F. Funcţiile Comisiei de Expertiză Complexă

Expertizarea este un proces coerent şi continuu de planificare şi deprogramare. Acest proces se concretizează în două direcţii:elaborarea planului de servicii personalizate şi a programelor deintervenţie personalizate.

Aceste acţiuni sunt de altfel două instrumente esenţiale deplanificare, programare, coordonare a resurselor, a serviciilorcomunitare care pot contribui la ameliorarea stării de deficienţă/handicap, a acţiunilor de un anumit tip de intervenţie oferite uneipersoane cu dificultăţi de adaptare, dezvoltare, învăţare.

I. Funcţia de planificarePlanul de servicii personalizate PSI este un instrument de

planificare şi coordonare a serviciilor şi a resurselor necesare uneipersoane în dificultate pentru a se menţine în starea de integrare încomunitate sub toate aspectele vieţii.

Este un instrument care oferă o viziune globală pe un termenlung a acţiunilor întreprinse de un complex de servicii (de sănătate,educaţionale, sociale, psihosociale, socioprofesionale, rezidenţiale).Planul de servicii personalizate are un caracter multidisciplinar şi el poate fi concretizat într-un plan de servicii personalizat global şi într-un plan de servicii personalizat sectorial, pe domenii specifice. Plan de servicii personalizat global

Sector de intervenţie educaţională

Sector de tratament lungă durată medical de

Sector de Intervenţie cu scop de adaptare/readaptare

Sectoare de intervenţie

Sector de servicii pentru orientare profesională

Sector de servicii pentru integrarea în muncă

Sector de servicii pentru menţinerea în mediu: familial, rezidenţial

V. Sector de servicii paramedicale: ergoterapie, kinetoterapie,audiome-trie, ortofonie, intervenţie logopedică

91

> >

evidenţierea elementului cat,, u d< <iisfuncţiona!itateai grupului de apartenenţaanaliza aspecteior ce dcfori.- *. . ( r *ana în raportde grup;precizarea factorilor/cauzelor carp riu condus laincapacitatea de rezolvare a problemelor sociale. 3i

analizeze, ierarhizeze, sistematizeze informaţiile in funcţie de impactul lor social, de gravitatea consecinţelor precum şi de urgenţa măsurilor de intervenţie;Să valorifice informaţiile ooţinute pnn anchetă sau alte tehnicideinvestigare în vederea stabilirii diagnosticului social.Să formuleze diagnosticul social punând accent peelementelesemnificative aie peisoanei şi ale grupului social din carefaceparte, să reactualizeze ancheta socială pe sectoare sauglobaldacă este căzui;

—Să elaboreze programa de intervenţie educaţional-socială,medico-socială, în colaborare cu echipa de intervenţieprecum şi cu instituţiile ca^e concură la realizarea asistenţeisociale privind:

dezvoltarea capacităţilor intelectuale în funcţie de potenţialul fiecărei persoane;

ameliorarea relaţiilor sociale deficitare elaborând programe de intervenţie în acest sens.Să înregistreze toate datele, informaţile privind o anumităsituaţie socială a unei persoane sau a grupului din care faceparte , în procese verbale, rapoarte etc., cât mai exact,sintetic şi cu semnificaţie pentru acel clientSă ţină evidenţa dosarelor şi a documentelor cuprinse în ele; Să verifice actele ce acordă dreptul la asistenţă socială/protecţie socială/educaţie specialăSă realizeze acţiuni de informare privind drepturile persoanei deficiente; să ofere informaţii referitoare la serviciile disponibile şi să o sprijine în obţinerea acestor drepturi. Să îndrume persoana spre serviciile medico-sociale şi educaţionale de care poate beneficia şi îi sunt necesare. Să aleagă momentul potrivit pentru luarea deciziei fiind apărătorul clientului, în colaborare cu ceilalţifactori care concură la realizarea asistenţei sociale (poliţie,procuratură, tribunal, servicii de autoritate tutelară, familia naturală sau adoptivă) Să facă demersurile necesare privind reintegrarea copiilor în familia naturală, adopţia, încredinţarea, plasamentul familial dacă este cazul şi să acţioneze pentru apărarea drepturilor copiilor prevăzute înConvenţia ONU, drepturilor copilului şi a celorlalte reglementări în vigoare.

Plan global de servicii personalizate

Punct de plecare: referinţe despre persoana cuhandicap de la: familie, vecini, instituţii, ONG,persoana însăşi, alte persoane

Comisia de Exoertiză Comolexă

examinare medicală, psihologică, pedagogică, socială

Evaluarea globală a persoanei cu CES Evaluarea diversificată a persoanei cu CES întocmirea dosarului. Orientarea

examinare clinică, paraclinică

Servicii de ocrotire socială -încredinţare sau

plasament familial; -instituţii rezidenţiale: leagăne, cămine spital, -Institutionalizare orivată

Servicii juridice -adoDtll

învăţământ special-grădiniţe speciale -cămine şcoală cisl-VIII -şc. spec. cu cIs.l-VIII -şc. spec. profesionale -grupuri şcolare -scoli spec. postliceale

Alternativ* educaţional*-centre de recuperare şl educaţie specială -centre de pedagogie curativă şl terapie socială•centre de educaţie preventivă

---------------------------y j;

Servicii educaţionale Tn afara

scolii)-şcolarizarea la domiciliu

învăţământ obişnuit

-menţinerea In clasă cu acordare desprijin;-grupă/clasă integrată;-grupa/clasă specială;-integrare individuală;-şcolarizare la domiciliu pentrunedeplasabill;-centre logopedice interşcolare;centre de asistenţă psihopedagogică;-scoală specială de reeducare

93

Servicii medicale

-cămine spital -cămine atelier -secţii de recuperare pediatrică -secţii derecuperare medico-psiho-socială -secţii de neuro-psihlatrie Infantilă -secţii pentru copii distrofici -secţii pentru bolnavi RIDA

Servicii educaţional»Orientarea sore servicii soecilizate

PLAN DE SERVICII PERSONALIZAT SECTORIAL

Pian de servicii pentru menţinerea la domiciliu a persoanelor cuhandicap

Persoană cu handicap până la 30 ani

Comisia de diagnostic şi triajpentru emiterea certificatuluide handicapat-copil

Comisia de ExpertizăComplexă

Evaluare şl orientare

Şcolarizare la domiciliu

Şcolala obişnuită Şcoală specială

Plan de intervenţie pentru menţinere la domiciliu

Servicii de menţinere la domiciliu -autonomie personală: igienă, îmbrăcăminte, deplasare; -facilităţi financiare conform prevederilor legale; -asistentă medicală: îngrijire, servicii medicale specializate, servicii paramedicale -asistenţă gospodărească: aprovizionare, servirea mese), întreţinere, menaj -asistentă civică: buget, corespondentă, demersuri administrative, relaţii comunitare

Servicii educaţionale -durata de şcolarizare; -curriculurtv. plan, programe, suporturi pedagogice; -plan de intervenţie psihopedagogică personalizat; -programe analitice comasate; -evaluare iniţială, intermediară, finală; -servicii de sprijin; -centre de resurse

strategiilor şi calendarul de aplicare a acestora;stabilirea parametrilor de învăţare;

> Funcţia de comunicare - care să asigure comunicarea directă între membrii echipei; operarea cuaceleaşi concepte cu o "semantică comună",circulaţia informaţiilor specifice fiecărui inter-venient.

> Funcţia de participare, concertare, coordonare -care conduce la o participare în mod egal aintervenienţilor, la o concertare a forţelor sprerealizarea obiectivului urmărit, utilizarea de acţiuniconvergente şi nu divergente;

> Funcţia de retroacţiune - care implică utilizareaunui mecanism de evaluare şi de formulare aunor noi decizii în scopul reproiectării programuluica urmare a noilor date puse în evidenţă deevaluare.

învăţământul obişnuit operează frecvent cu conceptul detratare diferenţiată - concept ce s-a transferat şi înînvăţământul special.Pentru înţelegerea corectă a celor două concepte, prezentămconţinutul acestora:Termenul de tratare diferenţiată este preluat de învăţământulspecial din învăţământul general şi folosit ca atare.Tratarea diferenţiată se aplică elevului normal şi presupune:

evaluarea distanţei la care se situează un elev faţă de criteriul sau obiectivele instruiriise realizează prin programe de recuperare pentru cei ce nu auatins nivelul de cunoştinţe cerut de programă folosindu-se: fişe decorectare; examene diferenţiate, gradate, materiale programate;instruire pe grupe de nivel; muncă individuală asistată pecalculator.

Elevul este raportat la colectivitate, grupă sau clasă şi se referă lacantitatea de informaţie cerută de programă. De regulă este realizatnumai de profesor.

Termenul de intervenţie personalizată presupune abordareaelevului/copilului cu CES din perspectiva autodepăşirii, a evaluării faţăde propriul nivel (dezvoltarea/evoluţia este în funcţie de nivelulanterior Stabilit/diagnosticat).

95

II. Program de intervenţie personalizată (PIP)

Programul de intervenţie personalizată - PIP este uninstrument funcţional de planificare şi programare educaţional-terapeutic adaptat posibilităţilor reale şi actuale ale persoanei cudificultăţi de adaptare, dezvoltare, învăţare, ce asigură un demerseducaţional global, elaborat de o echipă multidisciplinară cuparticipare directă a persoanei în dificultate, a părinţilor în calitate decoresponsabili şi a intervenienţilor responsabili de aplicareaprogramului care acţionează concertat pentru a se asiguracontinuitatea, complementaritatea şi calitatea serviciilor ca răspuns lanevoile diversificate ale persoanei cu deficienţă/handicap.

Programul de intervenţie personalizat care a fost recomandatva cuprinde:- acţiuni terapeutice la nivelul şcolii/familiei, - acţiuniterapeutice realizate prin intermediul comunităţii.

Principiile care stau la baza elaborării programelor deintervenţie personalizată au ca scop integrarea în comunitate.

P.I.P.este un demers educaţional ce se realizează etapizatincluzând următoarele elemente:

> stabilirea randamentului actual al elevului în urma uneievaluări globale a forţelor, a nevoilor, (carenţe, lacune,decalaj între ce este actual şi ce este de aşteptat, între ceeste prezent şi ce este dezirabil), precum şi marcareapriorităţilor.

> formularea obiectivelor pe termen scurt, mediu, lung înurma evaluării globale a persoanei care solicită servicii şicare răspund nevoilor acestora;

> stabilirea acţiunilor ce vizează formarea abilităţior,comportamentelor;

> stabilirea strategiilor de intervenţie şi de învăţarecorespunzătoare fiecărui obiectiv în pferte, precum şi aresurselor umane, materialenecesare;

> precizarea perioadelor de revizuire a programului şi deformulare a deciziei de reproiectare;

P.I.P. în strategia educaţională a CEC-ului trebuie să

îndeplinească următoarele funcţii:• Funcţia de planificare educativă - care implică

formularea obiectivelor ce trebuie atinse/realizatede către persoana cu handicap; programareaintervenţiilor în ordinea priorităţilor; elaborarea

5

EVALUAREA ÎN CONTEXTUL GENERAL AL ACŢIUNII EDUCATIVE

1. Evaluarea - componentă a procesuluide învăţare

1.1. Conceptul de evaluare. Caracteristicile şi funcţiile evaluării în procesul educaţional- terapeutic

Evaluarea ca proces, implică operaţii de COMPARATIE-APROXIMARE-ESTIMARE. Verbul A EVALUA poate primi şisemnificaţia de:

> A EXPERTIZA> A ESTIMA> A ARBITRA-A JUDECA-A COTA

Se va reţine că EVALUAREA indică rareori o posibilitate de îurare exactă, mai degrabă o aproximare cantitativă sau calitativă.

97

Intervenţia personalizată este un program de remediere care sebazează pe perspectiva abordării elevului în raport de nivelul actual-El se realizează prin acţiunea simultană a două componente:tehnicispecifice şi acţiune dirijată, realizată prin: consiliere de grup, grup depărinţi, elevi, prieteni.

Programul de intervenţie personalizată se realizează având labază potenţialul în dezvoltare al copilului cu CES - ţinând seama,inventariind toate componentele factorului social ce-l pot favoriza la unmoment dat.

Programul de intervenţie personalizată este mulat strict pedeficit răspunzând nevoii lui dar şi în corelaţie cu nevoile comunităţii.

96

Dacă privim toate aceste probleme în contexul educaţieispeciale, atunci educatorul va trebui să fie pregătit a face faţăaspectelor de:

cunoaştere a copilului/elevului deficient; apreciere/evaluare a cunoştinţelor pe care le posedăcopilul/elevul;

cum va învăţa elevul/copilul pentru ameliorarea deficienţei. Aceste trei aspecte pot constitui o bază a unei acţiuni educative ce searticulează în jurul a două axe fundamentale:

Evaluarea // intervenţiaExistă o dependenţă funcţională între aceste două procese:

evaluarea nu este considerată ca un demers exterior intervenţiei ci cauna din componentele sale esenţiale. Această idee tinde să dominemodul de abordare a elevului deficient, fiind introdusă sub noţiuneade învăţare evaluatlvă şi prescriptivă.

După Magerotte 1976, Lambert 1975,1978,1981,ETAPELE ÎNVĂŢĂRII -----------*• EVALUATIVE Şl

PRESCRIPTIVE pot fi rezumate la:> determinarea obiectivelor pedagogice.> analiza domeniilor comportamentale din sfera acestor

obiective.> definirea unui domeniu în care trebuie să se realizeze

intervenţia/învăţarea.> analiza achiziţiilor elevului în domeniul formulat prin:

> selecţia tehnicilor adecvate elevilor şi care potconstitui un sprijin pentru aceştia;

> înregistrarea performanţelor obţinute prin sprijinulspecific oferit;

> formularea unor sinteze privind eficienţa intervenţieiadministrată de fiecare membru al echipei;

> transmiterea informaţiilor obţinute.> fixarea unui obiectiv pe termen scurt.> descompunerea acestui obiectiv într-o serie de mini-

obiective;> ierarhizarea etapelor de învăţare;> precizarea metodelor de învăţare adaptate fiecărui elev;> elaborarea planului de acţiune pentru implementarea

programului;

99

La o primă vedere evaluarea poate consta în a atribui o valoare,o judecată asupra unui lucru sau asupra cuiva în funcţie de un proiectexplicit sau implicit. In acest sens, evaluarea este o activitatespontană a fiinţei umane care se poate regăsi în multiple acte ale vieţiicurente. De aceea.spunem că noi facem evaluări în fiecare secundă aexistenţei noastre, realizând diferenţa între ceea ce este util sau inutil.In acest caz EVALUAREA apare ca o activitate ce se poate exercita încontexte diferite şi deci ea poate primi conotaţii particulare.

S-ar putea spune că la ora actuală, este vizibilă o anumepresiune socială legată de problematica evaluării copilului/elevului.Importanţa acţiunilor evaluative devine din ce în ce mai accentuată şirecunoscută în legătură cu reforma educaţională realizată înmomentul de faţă.

O evaluare eficienţă ajută profesorii şi elevii să aprecieze gradul încare au fost atinse obiectivele, precum şi programele referitoare ladificultăţile de învăţare.

Aplicată în domeniul instruirii, evaluarea este un proces deapreciere a calităţii sistemului educaţional sau a unei părţi a sistemuluirespectiv. Astfel, evaluarea este procesul prin care se stabileşte dacăsistemul îşi îndeplineşte funcţiile pe care le are, adică dacă obiectivelesistemului sunt realizate.

Procesul de evaluare include:redarea obiectivelor sistemului sau secţiunii

sistemului într-o formă în care realizarea lor poate fimăsurată;obţinerea de dovezi experimentale sau de altă natură

pe care trebuie să se bazeze aprecierea;folosirea acestor date pentru a elabora o evaluare

finală

Reiese în mod evident că o anumită formă de evaluareconstituie o parte din modul de funcţionare a oricărui sistem carelucrează bine. Dacă sistemul are obiective, şi dacă operatoriisistemului sunt preocupaţi de îndeplinirea acelor obiective, este logicsă se folosească o formă de evaluare periodică, astfel încât realizatoriisă fie siguri că obiectivele sunt pe cale de a fi realizate. Procedeeleevaluative oferă jaloane de control atât pentru întregul sistem , cât şipentru etapele ale sistemului. Mai mult, aceste procedee asigurămenţinerea unei maxime eficiente în funcţionarea sistemului.

98

a sistemului implică folosirea diferitelor forme de evaluare.

evaluarea serveşte de asemenea, în a informa elevul asupraevoluţiei sale, în funcţie de obiectivul fixat; asupra calităţii performanţelor şcolare, asupra dezvoltării sale în cursul anilor. Evaluarea este necesară evaluatorului care doreşte să măsoare

dacă acţiunea s-a făcut eficace sau dacă metoda sa are valoarepedagogică.

In sistemul educaţional, problema evaluării se supune unorîncercări dificile. Dacă evaluarea în viaţa curentă se poate acomodaunei anumite spontaneităţi, nu acelaşi lucru se întâmplă în domeniulpedagogic. Aici sunt importante toate deciziile care nu pot fi lăsate lavoia arbitrariului sau aleatoriului.

Evaluarea este o componentă esenţială a activităţii de învăţare.Ea este punctul final într-o succesiune de evenimente care cuprindeurmătorii paşi:

> stabilirea obiectivelor> comportamentul dezirabil al elevilor> proiectarea şl executarea programului de realizare a

obiectivelor propuse;

> măsurarea rezultatelor aplicării programului;

Conceperea şi desfăşurarea procesului de învăţare presupunerealizarea mai multor acţiuni şi operaţii care pot fi grupate şiordonate succesiv astfel:

secvenţa 1 secvenţa 2

In consecinţă, problematica pe care o generează acţiunea de iluare face parte din ansamblul teoriei educaţiei, sau mai exact

101

• evaluarea rezultatelor şi în consecinţă, eficacitateaintervenţiei.

Demersul pedagogic al procesului de învăţare evaluativă şi prescriptivă s-ar rezuma la schema următoare:

OBIECTIVE PEDAGOGICE

EVALUAREA PEDAGOGICĂ

lAPLICAREA PROGRAMULUI

INTERVENŢIA

Schema etapelor învăţării evaluatlve şl prescriptive.

Acest demers răspunde în cea mai mare parte necesităţilor de dezvoltare a capacităţilor elevilor, a potenţialului de învăţare.

Evaluarea constă în înregistrarea sistematică, organizarea şiinterpretarea informaţiilor disponibile ce privesc o persoană îndezvoltarea sa la un moment dat.

Evaluarea socio-psihopedagoglcă: o necesitateFie că sunt sau nu sunt corect construite proceduc'le de

evaluare, etapa în sine determină serioase surse de reflexie asupra locului şi rolului pe care îl ocupă în procesul educaţiei. Aşadar, este necesară evaluarea periodică a rezultatelor, acţiunilor şi interacţiunilor educative ce se exercită individual sau în grup asupra elevilor.

Răspunsul la întrebarea "Evaluarea este necesară?", poate fidat numai dacă reflectăm asupra funcţiilor sociale, pedagogice şipsihologice ale evaluării, şi anume:

- evaluarea este o componentă de tip feed-backprivind modul de funcţionare a sistemuluieducaţional modern şi democratic. Orice verificare

100

Fazele proiectului de ac ţiune educaţională

1. intuirea situaţiei în funcţie de experienţa anterioară

7. evaluarea finală

2. analiza situaţiei şi inventariarea resurselor disponibile şi a factorilor perturbatori

ce putem reţine din experienţa noastră

evaluare

6 Aplica rea

proiectului

3. alegerea proiectului cu precizarea

datelor r:nnr:rflte evaluare

5. selecţia strategiei, în funcţie de resursele disponibile

Din această schemă reiese că evaluarea apare explicit în tlmile două etape. Ultima este în întregime consacrată evaluării de iblu a acţiunii. Celelalte etape sunt modalităţi reglatorii în /iciul unei conduite de acţiune. Este clar însă, că fiecare etapă aţe avea o evaluare specifică, deci poate fi apreciată ca etapă tinetă.Ideal orice proiect de acţiune trebuie să fie dublat de un : de evaluare specifică, pentru fiecare fază a acţiunii, întrucât |evalua "înseamnă "a se pronunţa asupra, având drept criteriu atâtea. Inultima analiză eficacitatea este cea care stabileşte rea unui proiect de acţiune educativă. Plecând de la această lisă, demersul unui proiect de acţiune educativă ar parcurge ătoarele etape concretizate în schema de mai jos:

103

teoria evaluării ca sistem de concepţii, principii şi tehnici referitoare lamăsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare.

> cunoaşterea şi aprecierea rezultatelor;> conceperea unor modalităţi mai eficiente de integrare a

actelor evaluative în activitatea didactică

Din perspectiva relaţiei proces ----------^. produs şi produs(evaluat) --------^- proces, evaluarea reprezintă un act necesar deconducere a unei activităţi, în special în procesul luării deciziilorprivind desfăşurarea activităţii respective. Ea este menită să furnizezeinformaţii necesare "reglării" şi "ameliorării' activităţii pentru caaceasta să se desfăşoare în condiţiile unei perfecţionări continue.

Considerăm că evaluarea are loc ori de câte ori unei realităţieducative date i se apreciază valoarea. In acest sens general,evaluarea semnifică o judecată de valoare asupra unei realităţi.

2. Articularea acţiune - evaluare în elaborarea proiectului de intervenţie educaţional terapeutică

Pentru a putea face ca ideea de evaluare să devină un conceptriguros trebuie să dispunem de o predeflnlre a procedurilor deevaluare cu referinţe concrete asupra naturii activităţii de evaluat, şia utilităţii sale pedagogice.

In procesul didactic intervenţia poate avea şi un caracterterapeutic. In acest caz intervenientul trebuie să îndeplinească unelecondiţii:

> să fie capabil să intuiască , să înţeleagă rapid şi cu maximăluciditate dominanta problemei de rezolvat

> să stăpânească "schema" întregii intervenţii educaţionale> să accepte schimbarea în cadrul schemei şi să proiecteze

"modelul" în funcţie de situaţia cea mai convenabilăsă asigure relaţia de articulare acţiune-evaluare având la bază raportul dintremodelul teoretic (ce ar trebui să fie) şi modelulpractic

• Dialectica acţiune - evaluare presupune o succesiune de7 faze, aşa cum reiese din schema de mai jos:

102

Articularea acţiune -evaluare într-un proiect de acţiune educativă treuie să răspundă la şase cerinţe:

Cerinţa 1> evaluatorul să-şi precizeze cu claritate la ce foloseşte şi în

ce context (când şi unde) trebuie realizată evaluarea ;> evaluarea să contribuie la optimizarea acţiunii educative

furnizând informaţii "în retur" necesare ajustării acţiuniipedagogice, informaţii cu referire la pertinenţa scopurilorurmărite

Cerinţa 2• evaluatorul să precizeze cu claritate obiectivele dezirabile

şi să se pronunţe privind aşteptările sale privind elevulevaluat. El trebuie să se pronunţe asupra zonei deintervenţie.

Cerinţa 3• evaluatorul să precizeze sistemul de finalităţi şi de valori

urmărite de proiectul de acţiune.Cerinţa 4

• evaluatorul să precizeze ce modificări vizează direct(capacităţi, noi competenţe) deoarece fiecare dintredomeniile vizate solicită observaţii specifice şi aplicareaunei metodologii particulare.

Cerinţa 5• evaluatorul să prezinte efectele scontate în urma Inter

venţieiCerinţa 6

• evaluatorul să discrimineze indicatorii care conduc lareuşita sau eşecul, pertinenţa sau inadecvarea întregiiacţiuni derulate.

Prin aceste cerinţe se evidenţiază esenţa evaluării care are catotivaţie, aceea de a se afla în serviciul "acţiunii", şi care o discri-ilnează de noţiunea de "control".

Aflându-se în această ipostază, evaluarea ca proces seelizează progresiv, răspunde fiecărei probleme prin reperareaistacolelor şi se pune efectiv în serviciul acţiunii prin găsireajloacelor de a o realiza.

105

Demersul unui proiect de acţiune educativă (PAE)

Propunerea unui proiect: Ideeainiţială

APLICAREA PROIECTULUI

FORMULAREA OBIECTIVELORgenerale şl operaţionale __________

STRUCTURAREA PROIECTULUI alegerea acţiunilor selecţia Intervenţiilor elaborarea bugetului de timp căutarea sprijinului financiar repartiţia sarcinilorpregătirea dosarului copilului de cătremembrii echipei ______________________

PREZENTAREA DOSARULUIşl analiza aceatula Tn echipă _________

NOTIFICAREA unor acţiuni de sprijin___________complementare _____________

APLICAREA PLANULUI DE ACŢIUNE: înregistrarea realizărilor, rezultatelor

/^ STABILIREA (

Instrumentelor \< de evaluare^^•^^.^_ __^-

ANALIZA REZULTATELOR: bilanţul şi perspectivele

/ E VA L U A R E A( formativa

al procesului didactic. Aceste acţiuni îl ajută pe propunător sădetermine punctele forte şi lacunele procesului de instruire. Modul încare clasa de elevi a asimilat conţinutul predat oferă învăţătoruluiposibilitatea diagnosticării dificultăţilor întâmpinate de aceştia,Identificării problemelor în care sunt necesare explicaţii suplimentareşi îi sugerează, totodată, modificările ce se impun în desfăşurareaactivităţii în etapa următoare.

In mod obişnuit evaluarea elevului are în vedere:26. domeniul cognitiv: achiziţii, abilităţi şi capacităţi intelectuale/cunoştinţe şi priceperi27. domeniul afectiv: dezvoltarea de atitudini raportate la con ţinutulpedagogic28. domeniul psihomotor: abilităţi motorii

Această 'trilogie" care a inspirat autorii taxonomiei obiectivelorpedagogice prezintă inconvenientul stabilirii unui raport adecvatprivind solicitarea dimensiunilor personalităţii în procesul învăţării.Deşi împărţirea în 3 domenii distincte este artificială, evaluarea poatepune în evidenţă, dominantele care caracterizează proiectulpedagogic al educatorului, în acelaşi timp, chiar dacă este evaluatun singur domeniu, solicitarea fiind de o anumită intensitate, seconsideră că şi celelalte variabile ale personalităţii sunt stimulate,datele obţinute variind în funcţie de subiect şi cerinţele situaţiei (deunde necesitatea de a poseda instrumente de evaluare a acestordimensiuni cu scopul preciziei diagnosticului).

în concluzie, evaluarea se axează pe 6 parametri al învăţării, ceconstituie de altfel hexagonul învăţării:

cine? elevul care învaţă

Dând?'termeni de realizare)

ce loc?mediul educaţional)

cu cine?(intervenientul)

ce mod? (mijloace şi resurse)

107

ce?(ce învaţă)

3. Obiectivele, funcţiile evaluării şi acţiunea deevaluare

Relaţiile funcţionale dintre acţiunile de evaluare a rezultatelorşcolare, pe de o parte şi procesele de instruire şi educare, pe de altăparte, relevă funcţiile fundamantale ale evaluării în activitatea şcolară.Prima din acestea este de constatare şi apreciere a rezultatelorproduse. Următoarea vizează cunoaşterea factorilor şi situaţiilor careau condus la obţinerea rezultatelor constatate, o diagnosticare aactivităţii desfăşurate.

Evaluarea rezultatelor şcolare nu se limitează numai lacunoaşterea acestora şi la clasificarea şi ierarhizarea elevilor înfuncţie de performanţele obţinute, ci mai ales, în stabilirea elementelorreuşite care au asigurat succesul, precum şi a celor nereuşite,punctele critice ce urmează a fi remediate. Constatarea şidiagnosticarea oferă prin datele şi informaţiile referitoare la stareaprocesului, sugestii pentru deciziile ce urmează a fi adoptate cu privirela desfăşurarea activităţii în etapele următoare şi anticiparearezultatelor posibile. Sub acest aspect, evaluarea îndeplineşte ofuncţie de predicţie (prognosticare). Prin urmare, cunoaşterearezultatelor, explicarea acestora prin factorii şi condiţiile care le-auprodus, deci, diagnosticarea procesului, precum şi prevedereadesfăşurării activităţii în secvenţele următoare, constituie sensul şlfuncţiile esenţiale ale evaluării. Aceste funcţii sunt complementare.

Pe fondul acestor funcţii generale, evaluarea realizează şimultiple funcţii specifice, pedagogice, care privesc îndeosebiparticipanţii la acest proces: elevii şi profesorii.

In raport cu elevii, evaluarea rezultatelor acestora are efecte pozitiveasupra activităţii lor. De asemenea, controlul sistematic oferă elevilorun feed-back operativ asupra performanţelor atinse şi îi ajută sădetermine conştient şi obiectiv în ce măsură acestea corespundobiectivelor stabilite. Se asigură pe această cale, o relaţie a elevuluifaţă de sine ca subiect al acţiunii.

In acest fel, efectele pozitive ale evaluării rezultatelor şcolare sereflectă în atitudinea elevilor faţă de activitatea şcolară, în dezvoltareacapacităţii şi a obişnuinţei de autoevaluare prin raportareaperformanţelor atinse de cele aşteptate de şcoală.

In raport cu cel de-al doilea participant, profesorul, acţiunea deevaluare constă în cunoaşterea nivelului atins de elevi în dezvoltarealui generală, în înregistrarea rezultatelor obţinute în fiecarea moment

c) Sistemul de rela ţii privind parametrul de învăţare "când"

EVALUARE INŢIALÂNivel de performanţe actual al elevului

Teste de inteligenţă Teste,specifice

Referinţe normative Referinţeintraindividuale Diferenţe interindividuale

EVALUARE CONTINUĂEvaluarea comportamentelor elevilor handicapaţi mintal Tn

clasăProbe de referinţă criterială

*Scări specifice INTERVENŢIE

^ 4Evoluţia elevului

*

EVALUARE

Măsurarea rezultatelor

109

iObservaţii

Fiecare parametru al învăţării se poate concretiza într-un model de sistem de relaţii, lată câteva modele de sisteme de releţn: a) sistemul de relaţii privind parametrul "ce se evaluează"

AchiziţiiAtitudini

Obiective

Efectele CaracteristiciElevul •*•"" ^ Educator/ personale

\ Comportamente

b) Sistemul de relaţii privind parametrul de învăţare a "responsabilităţii"

RESPONSABILITĂŢI

Evaluarea procese/or ce se referă la studiul asupra datelorprivind efectele produse în evidenţierea dificultăţilor, pentru a ajungela decizie de execuţie.

Evaluarea produsului ce se referă la măsurarea, interpretarea,judecarea realizărilor obiectivelor, eficacitatea învăţării, a schimbărilorpropuse, pentru a se ajunge la "decizia de reciclare".

Aceste momente diferite ale evaluăm îndeplinesc un rol în deciziilelegate de planificare, programe, realizarea şi controlul activităţii.

108

MetodeTehnici

DECIZII

Aplicarea proiectului

---------------- EVALUARE

Relaţia 1-2Este relaţia Profesor - Elev în viziunea unei reiaţii dinamice de

Reciprocitate, fiecare din ei având un rol activ şi receptiv. Profesorulfjoate fi şi în rol de observator - interpret, de intervenient, de evaluatorContinuu a relaţiilor profesor - elev, atât în procesul de învăţare cât şiIn procesul educaţional general.

Relaţia 1-3Este relaţia Profesor - Obiective pedagogiceProfesorul formulează obiectivele în termeni comportamentali,

ţh funcţie de sarcinile prevăzute în planul de acţiune. Profesorul•upervizează şi evaluează în funcţie de criteriul: concordanţa cuObiectivele prevăzute în programa analitică, cu datele de evaluareIniţială, de diagnoză şi natura obiectivelor (informaţii, abilităţi,componente)

Relaţia 1-4Este relaţia Profesor - ConţinutProfesorul evaluează după criteriile: dacă conţinutul

corespunde programei analitice; la realizarea obiectivelor prevăzuteîn programa sau în planificarea caleridaristică; dacă este conceput îniluncţie de capacitatea de învăţare a elevilor din clasa respectivă.

~îlaţia1-5Este relaţia Profesor - Strategii didacticeProfesorul evaluează după criteriile: asigură corelaţia ş!

:iprocitatea dintre obiective - conţinut şi strategie; respectă prin-pîul alternanţei în folosirea metodelor şi mijloacelor de învăţământ;

Blaţla 1-6Este relaţia Profesor - EvaluareProfesorul apreciază dacă se asigură condiţiile pentru formarea

dezvoltarea motivaţiei elevului pentru învăţare - gradul de interesi dezinteres pentru obiectivele stabilite de profesor.

Haţla 2-4Este relaţia Elev - ConţinutProfesorul apreciază măsura în care elevul utilizează

:umentele şcolare; în ce măsură utilizează suporturi didacticeaiete de muncă independentă, fişe de muncă independentă);

llaţia 2-5Este relaţia Elev - Strategie

d) Sistemul de relaţii pentru evaluarea globală a unei situaţiipedagogice (Hexagonul de evaluare a

situaţiei pedagogice)

3. OBIECTIVE PEDAGOGICE

4. CONŢINUT

1. PROFESOR

6. EVALUAREA

2. ELEV

5. STRATEGIE DIDACTICA

O situaţie pedagogică ideală se desfăşoară în jurul a 6 poli fundamentali:

profesor / elev / obiective / conţinut / strategie didactică / evaluare

Intre cei 6 poli ai unei situaţii pedagogice de învăţare sestabilesc 12 relaţii supuse unei evaluări permanente, sub formediferite: evaluare iniţială, evaluare intermediară, evaluare finală.

Hexagonul situaţiei pedagogice ideale pune în evidenţăcomplexitatea evaluării. Profesorul ca evaluator trebuie să ia înconsiderarea în acţiunea sa două relaţii:

110

PARTEA A ll-a

EXPERTIZAREACOPILULUI CU

CERINŢEEDUCATIVE SPECIALE

Profesorul evaluează: în ce măsură elevul are abilitatea de alucra în grup; gradul de participare diferenţiată la activitatea frontală,individuală sau în grup în diverse etape ale lecţiei/activităţii;

Relaţia 2-6Este relaţia Elev - EvaluareProfesorul evaluează capacitatea elevilor de a se autoevalua

după criterii date;

Relaţia 3-4Este relaţia Conţinut -ObiectiveProfesorul evaluează relaţia de determinare şi reciprocitate

dintre conţinut şi obiective

Relaţia 3-5Este relaţia Strategie - ObiectiveProfesorul evaluează relaţia de determinare şi reciprocitate

dintre strategii şi obiective.

Relaţia 3 -6Este relaţia Obiective - EvaluareProfesorul apreciază relaţia: gradul de autoevaluare al

profesorului şi al elevului.Pentru a ilustra permanenţa funcţiei diagnostice a

evaluării formativ, tabloul de mai sus evocă noţiunea de EVALUARECONTINUĂ care desemnează, de fapt, în termeni clasici, unCONTROL CONTINUU.

6

i EXAMINAREA PLURIDIMENSIONALĂ AFENOMENULUI DE DEFICIENŢĂ / HANDICAP. SCHEMA GENERALĂ

Investigaţia deficientei mintale este complexă. Studiile afectate[acestei probleme sunt numeroase, unele cu caracter sintetic, altele[analitic. Din multitudinea lor ne vom mărgini doar la simpla enumerare[a acelora care pot fi utilizate de specialiştii de formaţie psihope-idagogică (cu excepţia celor de natură medicală) în vederea elaborăriij diagnosticului multiaxial, urmând ca în administrarea lor să se apelezej la sursele bibliografice corespunzătoare. Complexul de Investigaţii vafi sistematizat pe patru coordonate: examinarea medicală, psihologică,i Stabilirea nivelului intelectual şi precizarea indicatorilor de dezvoltaref care concură la precizarea diagnosticului.

1. Examinarea medicală

Investigaţia medicală constă în: a) Examenul somatic:> înălţime, greutate, stare de nutriţie;> tegumente;> sistemul osteoarticular;> examenul clinic al capului;> aparatul respirator;> aparatul cardiovascular;> aparatul digestiv;-tulburări electrolitice şi aparatul renal;

115

> sceno-test>desenul familiei, Corman.

Metode psiho-sociale:> scara de maturitate Vineland, E.A. Doll> comportamentul adaptativ, G. Margerotte>proba de dezvoltare psihosocială, R. Zazzo şiMarie-Claude Hurtig> scara de maturitate socială, Gunzburg-comportamentul adaptiv, W. Solonn şi J.W. Birch

b) Teste de eficienţă

Psihomotricitatea şi abilitatea manualăProbe pentru schema corporală şi lateraliate:

>bateria pentru dominanta lateralităţii,N. Galifret-Grajon>bateria Piaget-Head (orientarea dreapta-stânga)> testul Head: mână-ochi-ureche> testul pentru gnozia digitală, Gerstmann>proba Guilmain-Ozeretski>proba Harris>proba Heuyer-Baille>proba Fr. Schoning>proba A. de Meur

Probe pentru nivelul stilului motor:>proba de pointilaj>construcţia de turnuri>decupajul circular, Ozeretski

Probe de ritm, Mira StambakProbe de sinkinezie:

>proba de motricitate facială, L.W. Kwit>proba de motricitate digitală, A. Ray>proba pentru sinkinezia membrelor superioare> test de sinkinezie a membrelor superioare, Stambak

Probe generale:>scara de dezvoltare, A. Gesell> testele Hildegard Hetzer şi CI. Buhler>scara Odette Brunet şi l rene Lezine> testul de imitare a gesturilor, Berges-Lezine- scara pentru dezvoltarea psihomotorie,C. Păunescu

117

116

- probe biologice.b) Examinarea neurologică:> atitudinea şi tonusul;>mişcările Involuntare;> staţiunea şi mersul;> examinarea mobilităţii active şi a forţei segmentare;> examinarea tonusului muscular;> examinarea reflexelor;> examenul sensibilităţii;>probele cerebrale;> examenul tulburărilor trofice;> tulburările sfincteriene;> examenul nervilor cranieni.

2. Examinarea psihologică

a) PersonalitateaProbe analitice:> chestionare de personalitate;> inventarul multifazic de personalitate - testul Minesota;>proba Baruk;>proba de perseverare - Catell şi Zazzo.

Probe sintetlce-prolectlve:Metode asociative: testul Rorschach Metode constructive:

>proba bestiarului - R. Zazzo şi Tania Mathon> testul tematic de apercepţle, TAT> testul de apercepţie pentru copii, Cat> testul de frustraţie, Rosenzweig>proba pulsiunilor, Szondi> testul culorilor, Lucher.

Metode de completare:> completarea povestirilor>probe de completare de fraze>metoda asociaţiei de cuvinte> testele de completare a imaginilor

Metode expresive:>omuleţul, Goodenough> testul casă-arbore-om> testul arborelui> testul lumii şi satului

unităţi logice dintr-un text> ordonarea figurilor geometrice> proba Kim.

Gândirea:> proba de clasificare a obiectelor, Goldstein, Gelb,Weigl, Scherer> proba de sortare a figurilor geometrice după unanumit criteriu, Weigl> proba de gândire conceptuală, Vîgotski, Saharov> proba de grupare conceptuală> proba de asemănare (se aleg cuvinteasemănătoare)> proba de supraordonare, de la parte la întreg> proba de supraordonare, de la întreg la parte>proba de contrast.

Limbajul:>baby-test, Gesell, Brunet Lezine>proba S. Borel-Massonny>proba Sadek-Kalil> scara de dezvoltare a limbajului, C. Păunescu>proba de evaluare a capacităţii cititului, M. Lobrot.

Afectivitatea:> testul asociativ verbal, D.A. Smimov>proba de asociere simplă, Jung> testul frazelor de completat> testul de frustraţie Rosenzweig> interpretarea unor fabule> fabulele Duss

3. Evaluarea nivelului Intelectual

Teste de dezvoltare individuală, predominant verbale> scara de inteligenţă Binet-Simon> testul De Sanctis>Terman sau Binet, revizie Stanford>Terman-Merill> scara Binet-Simon, revizie Bobertag şi Nordon>Binet-Simon, revizie C. Burt>Binet-Simon, revizie Florin Ştefănescu-Goangă- Binet-Simon, revizie R. Zazzo- noua scară metricăa inteligenţei (NEMI), R. Zazzo şi colab.

119

Probe de structurare vizuală:> testul visuo-motor, Lauretta Bender> adaptarea Santucci pentru copiii înîre 6-14 ani> adaptarea Sanîucci pentru copiii între 4-6 ani-figuracomplexă, Rey-Osterneth> testul de retenţie vizuală, Benton

c) Proba pentru investigarea activităţii psihicePercepţia:

> testu1 visuo-motor Lauretta Bender> testul figurilor complexe, A. Rey> testul de orientare spaţială, H. Head

Imaginaţia:> proba de desen liber-- proba Collin: completarea lacunelor dintr-un desen- proba Wartegg> elaborarea de povestiri scurte pe bază decuvinte date> terminarea unor povestiri captivante> testul Rorschach> proba Decroly pe bază de forme geometrice> proba Collin pentru imaginaţia spaţială cu ajutorulcuburilor> desenul familiei.

Atenţia:> proba de corectură tipografică Bourdon> proba Bourdon-Amfimov> proba Toulouse-Pieron> proba Ivanov-Smolenski> proba de dublu baraj, R. Zazzo> tabelele Sultze

> proba Fradis şi Kreindler

W.I.S.C. (proba de memorie);> proba A. Rey pe bază de cuvinte> proba A. Rey pe bază de figuri geometrice> proba cifrelor (variante diverse)> proba Vieregge> proba cuplurilor asociate> proba „cutiei" Balet şi d'Allonei> proba Barbizet pentru memorarea de

118

Memoria:

l 7

BATERIA DE INSTRUMENTEDE

INVESTIGAREPSI

HO-SOCIO-PEDAGOGICĂUTILIZATĂDECOMISIAD

EEXPERTIZĂCOMPLEXĂAMUNICIPIULUIBUCUREŞ

TI

1.

Bateriadeprobepentrudexteritatemanuală

ProbaPunctareMira Stamba

ckProbaTapping WaltherProbaPerla Claparade-WaltherProbaDecupaj Claparade-WaltherProba Discuri WaltherProbaBi

le WaltherProba de frânare voluntară - cercurile A. Rey

2.

ProbaOZERETSKI-GUILLMAIN

a.

Coordonarea dinamicăa mâinilorb.Coordonaredinamicăgeneralăc.Echilibrud.Rapiditate

29.Probade lateral i ţaţeHARRIS

30.

Probadeorientareînspaţiu(dreapta-stânga) Piaget-Head31.Probadeasam

blare(pătrat - triunghi)

a.Asamblareapătratuluib.Asamblareatriunghiului

121

i! - scala de identificare a gradului de deficienţă mintalăîntre 0-3 ani, C. Păunescu.

Teste colective de inteligenţă generală:> testul Ch. Spearman> matricele progresive Raven> testul mozaic Gille

Teste analitice şi calitative ale inteligenţei:> scara Wechsler-Bellvue; WAIS> scara Wechsler-Bellvue; WISC> scara Wechsler-Bellvue; WPPSI> testul analitic al inteligenţei, Meili> testul de aptitudini mentale elementare, Thurstone

Teste individuale verbale şi de performanţă> scara de maturitate Columbia> labirintul Porteus> scara Pinter-Paterson> cuburile Kohs> cuburile Kohs, adaptate pentru adulţi de Goldstein- cuburile Kohs, adaptate pentru copii de H. Santuccişi N. Galifret-Grajon> scara Grace Arthur

Scările adaptate după Piaget:> etapele inteligenţei senzoro-motrice, Casati-Lezine- scara individuală de dezvoltare a gândirii logice,Longeot.

120

h. Grila de evaluare a competenţelor pentru formarea comportamentelor de autonomie personală şi socială 1 Grilă educativă giobaiă de evaluare-observare

a. Autonomia funcţiilor fundamentaleb. Comportamentu' relaţional şi emotivc. Psihomotricitatead. Educaţia logico-matematică şi funcţia simbolicăe. Educaţia lingvistică

123

6. Examinarea manifestărilor psihopatologice a funcţiilor decunoaştere

a. Examinarea la nivel perceptual al informaţiei - Probaperceptiv-motricăBENDER-SANTUCCIb. Examinarea funcţiilor de orientare şi integrare a comportamentului adaptativ: atenţia, memoria

> Proba de bifare a unor semne> Proba Ray de memorie auditivă a cuvintelor> Repetare de numere> Proba de atenţie şi memorie vizuală

c. Nivelul intelectual şl integrarea Informaţiilor la nivelulconceptual - gândirea

> Scara de dezvoltare a copilului> Testul de inteligenţă BINET-SIMON> Matrice progresive COLORATE RAVEN> Matrice Progresive Standard ABCDE J.C. RAVEN

d. Probe de eficienţă operaţională a gândiriiProba similitudini Proba frazelor absurde - Proba KOHS-GOLDSTEIN

7. Examinarea limbajului şi a comunicăriia. Probe pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajuluib. TESTAREA VORBIRII INDEPENDENTEc. Examinarea vorbirii reflectated. Proba de vocabular Rey (modificată)e. Test de înţelegere verbalăf. Investigarea traseului grafic

8. Examinarea psihosocialăa. Scala de maturitate socială (Gunzburg)b. Scala comportamentelor de adaptare

9.Explorarea personalităţiiTestul GOODENOUGH (omuleţul)

10. Examinarea nivelului şl potenţialului de învăţarea. Grilă de evaluare a competenţelor în etapa prelexică şi

pregraficăb. Grila de evaluare a limbajuluic. Grilă de evaluare a competenţelor pentru limba maternăd. Grila de evaluare a limbajuluie. Grilă de evaluare a comportamentelor în etapa de precalculf. Grila de evaluare a comportamentelor pentru matematicăg. Grilă de evaluare a discriminărilor

122

8

EXAMINAREA MOTRICITATII Şl A PSIHOMOTRICITĂŢSI

1. BATERIA DE PROBE PENTRU DEXTERITATE MANUALĂ

7 probe:32. Punctare33. Tapplng34. Perla35. Decupa]

36. Discuri37. Bile38. Frânare voluntară

1.1. Punctare Binet-Vaschiade

l Sursa: G.C. Bontilă, Teste psihologice

l Material: 2 foi cu latura de 20 cm, cu un pătrat de 10 /10, împărţit j în 100 de pătrăţele mici, cu latura de 1 cm.

[Tehnica: 1. Subiectul trebuie să facă un punct în fiecare pătrat, i mai întâi cu mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă.

39. Se măsoară rapiditatea şi dexteritatea;40. Se dă materialul pentru mâna activă;41. Se măsoară timpul cu un cronometru;42. La fel pentru cealaltă mână

125

Etaionare PUNCTARE R = totai în puncte

Vârsta centile

5-6 7-8 9-10 11-12 13

M F M F

100 127 106 86 58 46 60 62

90 158 133 93 68 73 73 67

80 167 154 101 75 81 79 71

75 179 158 103 79 83 80 74

70 187 161 105 80 84 85 78

60 203 162 109 84 88 89 82

50 221 176 115 93 92 90 84

40 235 183 121 94 99 92 88

30 249 189 129 97 101 95 90

25 262 191 131 98 103 99 91

20 264 194 135 101 107 101 93

10 338 218 146 107 117 107 99

0 429 240 154 136 142 151 122

Vârsta ,centile

14 15 16 17 Adulţi M F M F M F M F M F

î 100 49 53 48 54 44 54 47 61 47 45

90 66 55 57 60 56 65 52 65 55 53

80 70 70 65 61 59 68 55 69 60 55

75 72 71 68 63 62 69 58 70 61 56

70 74 72 69 64 64 70 62 71 62 57

60 76 76 73 67 70 73 63 72 63 59

50 79 80 78 68 74 75 67 75 67 63

40 83 86 85 70 75 76 71 77 71 65

30 85 89 87 79 76 79 72 79 74 67

25 86 90 89 80 77 81 73 80 77 70

20 90 96 95 81 80 87 74 81 80 71

10 95 10 10 84 85 94 84 87 85 77

0 11 14 11 90 89 12 91 99 90 89

127

Cotare" Se adună timpul (în seourdt-; în < ,IP sub.ectuS a executatproba cu mâna dreapta, cu timpul de ex^cu',!., < s mâna stângă.

Etalonare- Vezi tabelu! corespunzător

1.2. Tapping Ch. Wahher

Sursa G.C. Bontiiă, Teste psihologice

Materia!: Foile de Ia testul precedent - pe pagina rămasă albăTehnica: Subiectul trebuie să puncteze cât mai multe puncte cu mâna activă, distinct, spre a fi numărate. Timp: 6 secunde.

Se repetă proba cu cealaltă mână.Cotare: Se adună numărul de puncte făcute cu mâna dreaptă, cucele făcute cu mâna stângă, iar totalul se raportează la etalon.

Etalonare: Vezi tabelul corespunzător

1.3. Perla Claparede Walter

Sursa: G.C. Bontiiă, feste psihologice

Material: 30 de mărgele cilindrice din sticlă de aceeaşi culoare, cudiametrul interior de 2-3 mm. Un fir de aţă de 28-30 cm, trecut prinurechile unui ac de canava, care are legată la extremitatea cealaltă omărgea (a 31-a).Tehnica: După ce examinatorul a pregătit materialul necesar înfat,a subiectului, spune: lată ce ai de făcut: va trebui să înşiri toateaceste mărgele, cât poţi de repede, pe aţa legată de ac. Vei ţine aculîn mâna stângă, apoi vei lua jos una câte una 4 mărgele şi le vei înşirape ac. După ce ai înşirat pe ac cele 4 mărgele, le vei lăsa să alunecepe aţă în jos şi aşa mai departe, până ce le înşiri pe toate. Trebuie săînşiri mărgelele cât poţi de repede şi nu începi decât când îţi voi spuneeu. Ai înţeles? începe.

Examinatorul va arăta subiectului să tină acul la înălţimea de 5 -10 cm deasupra mesei de lucru. Se vor afla la îndemână câtevamărgele pentru a le înlocui pe cele pe care subiectul le va scăpaeventual pe jos. Dacă subiectul este stângaci, va {ine acul în mânadreaptă şi va lucra cu mâna stângă. Se notează timpul de execuţie.Cotare: Timpul (în secunde) obţinut de subiect pentru înşirarea celor 30 de mărgele se raportează la etalon. Etalonare: Vezi tabelul corespunzător.

126

Etalonare PERLE R = total în secunde

Vârsta centiie

5-6 7-8 r 9-10 11-12 13

M F M F

100 99 77 L 59

52 53 55 50

90 105 91 63 62 61 63 58

80 115 95 72 64 64 64 63

75 120 99 73 67 67 65 64

I 70 124 100 74 68 68 66 65

1 60 130 103 75 70 70 67 70

1 50 134 107 84 71 73 70 72

I 4° 143 117 88 73 76 74 73

1 30 147 130 90 76 78 77 75

1 25 155 137 95 78 80 78 78

1 20 169 151 98 90 82 82 81

L 10 190 162 105 93 88 84 86

R ° 307 189 123 124 120 120 113

• Vârsta ţ centiie

14 15 16 17 Adulţi

M F M F M F M F M F 1 100 54 53 50 49 57 46 55 45 48 46

1 9 0

57 59 57 53 59 51 58 51 56 50 1 80 60 62 60 54 60 52 63 52 60 53 • 7 5 61 64 61 55 62 53 65 54 61 54 • 70 62 65 62 57 63 54 66 55 62 55 • 60 65 69 65 58 64 55 67 56 63 58 • 5 0 67 75 67 59 65 56 70 57 64 62 • 40 70 76 70 61 69 58 73 58 65 63

| 3 0 74 78 74 64 70 59 74 61 67 64 • 25 75 82 75 65 71 61 75 63 70 66

1 20 76 84 76 66 72 63 76 64 73 67 • 1° 80 94 80 74 75 69 85 65 77 72 • 0 l 96 13 96 77 80 73 10 67 85 11

129

Etalonare TAPPING R = total în puncte

Vârstacentile

5-6 7-8 9-10 11-12

M F

100 62 88 86 102 99

90 57 L 78 77 82 75

80 55 66 73 79 L 69

75 54 65 72 78 68

70 52 61 70 76 66

60 51 59 67 75 64

50 48 58 66 71 60

40 45 56 61 68 58

30 41 55 59 64 56

25 39 53 56 61 55

20 38 44 55 60 53

10 32 30 47 55 44

0 15 28 30 51 34

Vârstacentile

14 15 16 17M F M F M F M

100 99 84 95 91 95 84 92

90 83 82 89 81 83 76 88

80 81 78 87 77 82 72 85

75 80 73 86 75 81 70 83

70 79 72 85 74 80 68 82

60 76 69 82 73 79 67 78

50 74 64 78 70 77 64 76

40 73 63 76 68 75 61 74

30 71 59 75 65 73 58 73

25 69 58 73 64 72 56 72

20 67 56 70 62 71 46 70

10 64 48 68 60 69 38 68

0 53 34 57 49 59 33 60

128

alonare DECUPAJ R - total în puncte

Vârstacenti'e

5-6 7-8 9-10 11-12 13

M F M F

100 27 33 35 42 47 49 49

90 18 21 29 35 38 36 38

80 16 20 25 33 37 32 35

75 15 18 25 31 35 30 33

70 14 17 24 30 34 28 32

60 13 14 23 27 31 27 31

50 12 11 22 26 30 26 30

40 11 10 i 20 25 29 25 29

30 10 9 r~18 24 28 23 28

25 9 9 17 23 27 22 27

20 8 8 16 22 26 21 25

10 6 7 13 20 24 20 22

0 2 5 11 11 17 19 17

ifârsta lentile

14 15 16 17 Adulţi

M F M F M F M F M F

• 100 39 46 49 54 50 47 53 62 59 69

1 90 36 38 40 40 42 45 46 49 45 52

K 80 34 37 35 38 39 43 44 46 39 47

§75 33 35 34 37 38 42 39 42 38 45

• 7 0 32 34 33 36 37 40 38 41 37 43

• 60 31 33 31 35 36 38 36 39 35 42

BSO 29 32 29 32 35 36 34 37 34 39

w°

28 31 27 30 34 33 33 36 31 38

lao 27 29 26 29 32 32 32 35 29 36

Ies 26 28 25 28 30 31 30 33 27 34

1° 25 26 23 \27 29 29 28 32 25 32

BJO 22 25 22 25 27 25 26 30 23 30

m

13 23 20 22 21 18 22 28 12 23

131

• » * .

1.4. Decupaj Claparede - Walther

Sursa: G.C. BontiSă, Teste psihologice

Material: O foaie de hârtie de 50 cm lungime şi 24 cm lăţime, careare imprimate 3 linii, dintre care una ondulată şi două frânte (greceşti),cu lăţimea de 6,5 mm şi lungimea de 40cm şi o foarfecă mică de 10-12 cm lungime, cu vârfurile rotunde.

Tehnica: Se arată subiectului foaia de hârtie (pe care, în prealabil,examinatorul a scris numele candidatului) şi foarfecă şi i se spune:lata, ai aici o foaie de hârtie pe care sunt imprimate trei linii groase,care însă nu sunt drepte; prima linie este ondulată, iar celelalte douăsunt frânte şi au multe colţuri, lată şi o foarfecă, cu care va trebui sătai hârtia prin mijlocul fiecărei linii negre. Vei începe întâi cu prima linie(cea ondulată) şî vei tăia până îţi voi spune eu "Stop". Apoi vei trece lacelelalte şi vei tăia până iţi spun "Stop". Să ai grijă ca atunci când tailinia cu forfeca să nu ieşi din partea neagră, "începi să tai numai atuncicând îţi spun eu şi te opreşti imediat ce auzi comanda "Stop". Aiînţeles?

După aceea, examinatorul face tăietură din marginea hârtiei înpartea albă, până la începutul liniei negre (la jumătatea grosimii ei),astfel încât subiectul să poată porni chiar de la marginea liniei, să numai aibă de parcurs şi spaţiul alb. Apoi dă subiectului foarfecă şi hârtiaşi-i spune să se pregătească de tăiat, ţinând foarfecă chiar laînceputul liniei negre. Vei căuta să tai cât de repede poţi, însă fără săieşi din partea neagră a hârtiei. Fii gata! începel După 20 desecunde: Stop! Se trece la a doua linie, apoi la a treia, dând pentrufiecare 20 de secunde.

Cotare: Se numără fragmentele tăiate de subiect în fiecare linie şise face totalul pentru toate cele trei linii. Fragmentele sunt numerotateaşa încât totalul lor este uşor de determinat. Fiecare greşeală, adicăfiecare tăietură care a depăşit partea neagră a fragmentului şi a intratîn partea albă, se scade din suma fragmentelor tăiate. Rezultatul estedeci: R = Sj - SG, care apoi se raportează la etalon. Etalonare: Vezitabelul corespunzător

130

i o demonstraţie pe concret, luând una ain rondele şi trecând-o dp 1

o planşă pe alta.) Fii gaia!,., începe!. Pentru etapele SI şi Iii se pro-adează la fel.

Cotare: Se adună timpul (în secunde) de execuţie a probei culâna dreaptă, cu mâna stângă şi cu ambele mâini. Rezultatul esteîi: R = Tar + TS, + Ta. Acest total se raportează apoi Ia etalon.

1.6. Bile Walther

îursa: G.C. Bontilă, Teste psihologice

Material: O cutie din lemn sau din carton, cu laturile de 10/10 cm şi llţimeade 4 cm, care are în interior un prag de 2 cm înălţime, în (mijloculcăreia este practicată o deschidere circulară de 2 mm, diametru încare se poate încastra o sticluţă (care a conţinut penicilină Isaustreptomicină) ca să poată fi menţinută în poziţia verticală; 33 de Jbiledin oţel, cu diametrul de 2 mm, din cele folosite în rulmenţii detbicicletă; o pensetă fină (din cele pe care le folosesc filaieliştii); câteva[bile de rezervă.

[Tehnica: Se deschide cutia în faţa subiectului, care este aşezat la [masa de lucru; se scoate sticluţa care conţine cele 33 de bile, se f răstoarnă bilele în adâncitura din faţa pragului; se încastrează sticla [vertical, în deschiderea practicată în prag; se dă subiectului penseta mâna dreaptă. Apoi examinatorul spune: Fii atent la ceea ce îţi jun. Vezi aici sticluţa aceasta şi bilele pe care le-am răsturnat în Cu penseta pe care //-am dat-o trebuie să culegi bilele una câte Ji/na şi să le pui în sticluţă, încearcă să faci lucrul acesta cât mai ide poţi şi ai grijă să nu scapi bilele pe masă sau pe jos. Dacă ituşi îţi scapă vre-una, nu încerca să te apleci s-o cauţi, căci eu o voi nlocui cu alta (din cele de rezervă). Vei începe atunci când îţi voi da 9u comanda şi vei lucra cât mai repede, până pui toate bilele în Sticluţă. Fii gata! începe! Examinatorul nu declanşează cronometrul It după ce subiectul a lăsat să cadă în sticluţă cea de a treia bilă.

Acesta este un excelent test pentru măsurarea motricitatii sub ispectulpreciziei şi coordonării sensono-motoni. El poate evidenţia, de altfeltoate testele de performanţă, o sene de trăsături de Comportament.

îotare: Timpul înregistrat pentru introducerea celor 30 de bile în Sticluţă constutuie rezultatul care este apoi raportat la etalon.

133

1.5. Discuri Walther

Sursa: G.C. Bontilă, Teste psihologice

Material: Două planşe confecţionate din placaj, carton presat saumaterial plastic, de forma unui pătrat cu latura de 30 cm. Fiecareplanşă are 41 de alveole în formă de cerc, cu diametru! de 25 mm. înplanşa A, alveolele au adâncimea de 1 mm, iar în planşa B, de 2 mmPentru a fi introduse în lăcaşurile din alveole, avem 41 de rondelecirculare cu diametrul de 23 mm şi grosimea de 3 mm. (Este bine săavem câteva rondele de rezervă, pentru a înlocui pe cele careeventual s-ar pierde.)Tehnica: Se plasează cele două planşe pe masa de lucru, unalângă alta, în faţa subiectului, planşa A (cu rondelele aşezate în alve-oie) în stânga, iar planşa B (cu alveolele libere), în dreapta. Sarcinasubiectului constă în a muta rondelele de pe o planşă pe alta,plasându-le în alveolele respective cât mai repede posibil. Aceastăoperaţie trebuie făcută în trei etape, astfel:

43. Se mută rondelele de pe planşa A pe planşa B cu mânadreaptă, planşa A fiind în stânga, iar planşa B în dreapta;

44. Se mută rondelele de pe planşa A pe planşa B cu mânastângă, planşa A fiind în dreapta, iar planşa B în stânga;

45. Se mută rondelele de pe planşa A pe planşa B cu ambelemâini, fiecare mână luând o singură rondelă deodată, planşa Afiind în stânga, iar planşa B în dreapta;

După fiecare etapă, examinatorul mută rondelele de pe planşaB pe planşa A, pentru a se pregăti pentru faza următoare.

Când toate pregătirile au fost făcute, examinatorul spune: lată!Pe planşa aceasta (A) al aceste rondele (piese) pe care trebuie să letnd pe planşa cealaltă (B). Vel lua cu mâna dreaptă (respectiv cumâna stângă; cu ambele mâini, pentru etapele 2 şi 3) rondelele(piesele), numai câte una şi le vei trece pe planşa aceasta (B).

Vei lucra cât vei putea de repede. Caută să alegi acel fel de alucra care să-ţi permită să lucrezi cât mai repede. Dacă îţi scapă josvreuna dintre rondele, nu te apleca s-o ridici, căci pierzi prea multtimp, ci poţi lua de aici (se arată rondelele de rezervă. Vei începe sălucrezi atunci când îţi voi da eu comanda şi nu te opreşti decât când aiterminat de trecut toate rondelel de pe o planşă pe alta. Ai înţeles?Daca eventual subiectul afirmă că n-a înţeles, examinatorul îi poate

132, E t a I o n a r e D I S C U R I H t . j t n l in *e< um!«

1 t Vârstacenţi le

5-6 7-8 9-10 11-12 M F M i

100 174 184 140 115 114 106 109

90 207 187 150 123 125 120 118

80 223 203 151 124 133 122 122

75 230 207 153__j 130 134 126 124

70 236 211 r~Î58 131 136 130 125

60 249 216 163 136 138 131 130

50 255 222 172 138 141 133 132

40 261 232 178 ,142 144 135 134 30 275 244 1 86 145 146 137 137

25 281 248 188 148 147 140 139

20 288 *~ 249 191 149 148 142 140

10 304 279 197 156 159 147 144

0 L450 309 L 236 174 r 184 189 165

Vârsta 1 4 1 t; 1 6 1 7 ' Âd uiţi cenţi le M r F M F M F M F M F

100 t~39 i~46 49 54 50 47 53 62 59 69

90 r 36 30 40 40 42 45 46 49 45 ̂ 52

80 l 34 3/ 35 38~^ slfj 43 44 46 39 47

75 33 35 31 3T 38 4? F3S 42 38 45

70 32 34 33 J6 37 40 38 41 r~37

43

60 HI 33 , 31 35 ̂ 36 38 rse

39 35 42

50 29 3? 29 32 ?b 36 L 34

37 34 39 40 28 3, 27 30 34 33 33 36 ^31 38

30 27 ?'> L ?f> 2f 3£ h 32 32 35 29 j 36

2o "20 "' 20 25" ?8 2f ' Lb ~23 " l ^_J 27

30~29

31

2-r 30

r"2lT

h 33 ~32~

?7 25~ -4^

32 10 op 25 22 25 27 25 2G 30 23 30

0 13 ?3 ?0 ?? 21 18 22 28 12 -̂7-3

135

EtaJonare: Deoarece pentm acest test vârstele sunt nese.pnificative, s aco"sWutt un singur etalon care este valab'l pentru toate vârstele dela 14 -jn< în sus diferenţiat pe sexe

R = totai în secunde

Eîalor: Bile

Vârsta

cenţii*,-

14 ani - Adulţi

M F

' 100 ?9 28

90 34 31

80 36 34

75 41 40

70 49 47

60 53 51

50 61 55

40 69 62

30 72 71

25 81 79

20 84 82

10 85 84

0 89 85

134

Trebuie să înaintezi cât poţi mai lent, încet, încet, foarte încet. cepe /Cea de-a a doua încercare a fost efectuată imediat după aceea,

indicaţia urmnăioare: A fost bine, dar o vei începe din nou, laintând mult mai încet, îţi voi arăta cum (examlhatorul execută un traseu de circa 3 mm în 5 secunde). Vezi, merg foarte încet, foarte st. încearcă acum să mergi şi tu la fel de încet ca mine.

în ambele încercări, timpul a fost notat la fiecare sfert de cerc. Spredeosebire de proba precedentă, aici nu intervine nici o Cerinţă înlegătură cu precizia. Lărgimea coroanei este într-adevăr Suficientăpentru aceia dintre copii care nu prezintă un handicap mai jrav săpoată efectua trasarea fără a se teme că depăşesc limitele {laterale.Capacitatea de frânare depinde, bineînţeles, de atitudinea doptată, caşi de calitatea controlului motricitatii manuale şi digitale, de capacitateade inhibare a reacţiilor musculare parazitare.

2. Testul OZERETSKI-GUILLMAIN

îursă de informare: "Education psycho-motrice et arrieration [mente/e" (appiication aux differents types d'inadaptation) par Louis sicg, Pierre Vayer, Doin Editeurs, 8 Place de l'Odeon, Paris 6-e 1972.

)biectiv şl scop: Proba vizează comportamente esenţiale alerieţii motrice sub cele patru aspecte ale ei:

viteză; - forţă;

îndemânare;rezistenţă - pe coordonatele: C.D.M. -

coordonare dinamică a mâinilor; C.D.G. - coordonare dinamică generală; E - echilibru; R - rapiditate; Or. Sp. - orientarespaţială.

Datele obţinute vor contribui la precizarea unor indicatori ca: gradul de întârziere psihomotrică; aspecte lacunare ale motricitatii; precizarea gradului deficienţei şi încadrarea acesteia; clarificarea aspectelor în care să se intervină şi mijloacele cu care să se opereze.

137

1.7, Proba de frânare voluntară - cercurile Â. Rey

Sursa dfe informare: Micha! Giily, Elev bun, elev slab, EdituraDidactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.

Obiectiv şi scop: Proba este necesară pentru a aprecia capacitateade frânare cinetică, adică posibilitatea de a frâna după dorinţă mişcarea grafică. Tehnica acestei probe constă în a-l învăţa pe copil satiaseze un cerc cât mai încet cu putinţă. Acest exerciţiu a fost folosit şide M Stambak (1965) în bateria sa de stil motor. Capacitatea defrânare cinetică a fost apreciată de A. Rey în două feluri: notânetimpul necesar pentru efectuarea întregului parcurs şi comparândtimpul în care s-a executat prima jumătate a probei cu cel consumatpentru a doua jumătate. Rezultatele obţinute de autor demonstreazăcă, o dată cu vârsta, creşte considerabil şi capacitatea de frânare: lacopiii mic', frânarea iniţială este slabă şi se pierde mult de-a lungultraseului; la copiii de vârste mai mari, frânarea iniţială este mult maibună şi pierderea mai puţin importantă. A. Rey observă pe de altăparte că un număr de arieraţi prezintă mari dificultăţi la această probăîn timp ce la instabili se produc uneori fie accelerări foarte mari, fieblocări complete ale mişcării.

Material: Două cercuri concentrice, cu diamentrul de 21 cm şi,respectiv, 28 cm. O linie orizontală marchează locul de pornire. Ammarcat în plus trei repere discrete exterioare coroanei, pentru a puteanota timpul de execuţie la fiecare sfert de cerc.

l-am pus pe copii să facă două încercări succesive, identicăcelei folosite de M. Stambak.

Pentru prima încercare, coroana a fost prezentată cu indicaţiaurmătoare: Vei face o lucrare la care trebuie să înaintezi cât mai fnct'posibil, fără să ridici deloc creionul de pe hârtie. Vei pomi de aiu(baza de plecare din stânga) ş i vei trage o linie în formă de cerc î'acest sens (se schiţează sensul acelor de ceasornic) cât mai încet cjputinţă, până ce vei ajunge din nou la punctul de unde ai plecat. Nu -jvoie să mişti foaia şi nici să te opreşti sau să ridici creionul. Ai înţeles

136

Descrierea probei 8 ani - Cu extremitatea degetului mare, se atinge în

maximum de viteză unul după altul degetele mâinii începând cu degetul mic, apoi invers (5-4-3-2 şi 2-3-4-5). Acelaşi îucru cu cealaltă mână.

> încercare nereuşită: atingerea de mai multe ori aaceluiaşi deget; atingerea a două degete înacelaşi timp; timp depăşit.

> Durata: 5 secunde.> Num ăr de încercări: două pentru fiecare mână.

9 ani - Cu ajutorul unei mingi de oină (sau de cauciuc demărimea unei mingi de oină) se va arunca într-o ţintăde 25 x 25 cm, la înălţimea pieptului, la o distanţă de 1,50 m. Aruncarea se face cu braţul îndoit, mâna la umăr, piciorul de aceeaşi parte a

j, mâinii care aruncă, puţin înapoi.f - încercare nereuşită: ţinta nu este atinsă de cel

puţin 2 ori cu mâna dreaptă şi cel puţin o dată cu mâna stângă.

- Num ăr de încercări: trei pentru fiecare mână. 10 ani - Extremitatea degetului mare stâng pe

extremitatea degetului arătător drept şi invers. Arătătorul drept părăseşte degetul mare stâng, descrie o circumferinţă în cadrul indexului stâng pentru a reîntâlni degetul mare stâng, în timp ce indexul stâng nu părăseşte deloc degetul mare drept. Apoi indexul stâng părăseşte degetul mare drept pentru a reîntâlni degetul mare ş.a.m.d., totul în maximum de viteză.

> După 10 secunde, copilul continuă cu ochiiînchişi.

> Probă nereuşită: mişcarea prost executată; maipuţin de 10 cercuri; nu poate executa cu ochiiînchişi.

> Num ăr de încercări: trei. ______________________11 ani - Prinderea unei mingi de oină sau de cauciuc, de

mărimea unei mingi de oină, cu o singură mână,aruncată de la o distanţă de 3 m. Copilul trebuiesă ţină braţele în lungul corpului, până i secomandă "prinde". __________________________

139

Vârsta

2.1. Coordonarea dinamică a mâinilor

Vârsta Descrierea probei 4 ani

5 ani

6 ani

7 ani

Trecerea unui fir gros de aţă (bumbac) prinurechile unui ac de canava. Lungimea firului sădepăşească degetele cu 2 cm.încercare nereuşită - neputinţa de a executaacesta acţiune în 9 secunde.Num ărul încercărilor: două pentru fiecare mână. Cu ochii închişi, atinge vârful nasului cu degetularătător de la mâna drepată, apoi de la mânastângă.încercare nereuşită - atingerea feţei în alt loc,chiar dacă apoi atinge nasul.Numărul încercărilor: trei (două din trei trebuie săfie reu şite). Copilul stă la o masă; se fixează înaintea lui cele2 labinnte. Copilul va desena cu un creion o linieîntreruptă de la intrarea până la ieşirea din primullabirint, apoi se trece imediat la al doilea labirint.După 30 sec. de pauză, aceleaşi exerciţi! cumâna stângă.încercare nereuşită - linia iese din labirint (maimult de două ori la dreapta şi mai mult de trei orila stânga); timp limită depăşit;Durata 1 minut şi 20 sec pentru mâna dreaptă şi1 min şi 25 sec pentru mâna stângă.Num ăr de încercări: două pentru fiecare mână Să se facă un cocoloş dintr-o hârtie subţire (foiţă)de 5x5 cm cu o singură mână, cu palma întoarsăîn jos, fără ajutorul celeilalte mâini; dt;pă unrepaus de 15 sec. aceleaşi exerciţii cu cealaltămână.încercare nereuşită - timp limită depăşit,cocoloşul nu e destul de compact.Durata: 15 sec. cu mâna dreaptă, 20 sec. cumâna stângă.Număr de încercări: două pentru fiecare mână.

138

Vârsta Descrierea probei 8 ani

9 ani

10 ani

Săritura fără eian peste o sfoară de 40 cm înălţime (aceleaşi condiţii de lucru ca la proba pentru 5 ani).Stând cu ungenunchi îndoit la spate, braţele în lungul corpului: la 25 cm de picior, pe sol, se aşează o cutie goală de chibrituri.Copilul trebuie să împingă prinuşuare sărituri pe un picior cutia de chibrituri către un anumit punct dinainte stabilit, aşezat la 5 m distanţă, încercare nereuşită: atingerea solului (chiar o singură dată) cu piciorul caretrebuie ţinut îndoit ia spate; gesturi inutile cu mâinile; cutia este împinsă la mai mult de 50 cm distanţă de locul

ho

rcări: treipentru fiecarepicior.Săritura cu elan de 1 m pe lada de gimnastică la două cutii (capacul + 1cutie): 50 cmînălţime, încercarenereuşită: pierdereaechilibrului la coborâre;

aşezar

e pe călcâieşi cădere peşezut. Numărul de încercări: trei.

11 an!

Săritura ca mingea aruncând călcâiele la spate şi atingerea ambelor călcâie cu mâinile, încercare nereuşită: neputinţa de a atinge călcâiele simultan cu ambele mâini. Numărul de încercări: trei.

2.3. Echilibru

Vârsta Descrierea probei 1 2

4 ani - Stând cu ochii deschişi, picioarele apropiate, mâinile la spate, aplecarea trunchiului la unghi drept şi menţinerea poziţiei. - încercare nereuşită: deplasare, piciorul îndoit, menţinerea mai mică de 10 sec. - Număr de încercări: două.

141

Vârsta Descrierea probei > După 30 sec. de pauză, aceleaşi exerciţii cu

cealaltă mână.> încercare nereuşită: nu poate prinde mingea de

cel puţin trei ori din 5 încercări cu mâna dreaptă,(la fel cu stânga)

> Num ărul de încercări: cinci pentru fiecare mână.

2.2. Coordonare dinamică generală

Vârsta Descrierea probei 4 ani Sărituri cu mingea pe loc cu genunchii

uşor flexaţi; picioarele părăsesc solul simultan; încercare nereuşită: mişcarea nesimultană a picioarelor; săritura pe călcâie. Durata: 5 secunde. Număr de încercări: două.

Sâni

6 ani

Săritura de pe loc fără elan peste o sfoară ţinută[a 20 cm de la pământ (genunchii uşor flexaţi).încercare nereuşită: atingerea sforii; cădere (chiarşi fără atingerea sforii); atingerea solului cu mâna.Număr de încercări: trei (două din trei trebuie săfie reuşite). ____________ _ _ _________________Cu ochii deschişi, se parcurg 2 m în linie dreaptă, punând alternativ călcâiul unuipicior înaintea vârfului celuilalt.încercare nereuşită: părăsirea liniei drepte, balansări de braţe şi corp inutile; execuţie proastă. Număr de încercări: trei

7 ani Sărituri pe o distanţă de 3 m pe piciorul

stâng,celălalt îndoit din genunchi cu călcatul la spate,braţele în lungul corpului.După 30 sec. de repaus, acelaşi exerciţiu cuschimbarea picioarelor.încercare nereuşită: îndepărtarea de laliniadreaptă cu mai mult de 50 cm; atingerea soluluicu piciorul îndoit; legănări de braţe.Numărul încercărilor: două pentru fiecare picior.Durată nelimitată.

140

> încercare nersuşită: căderea piciorului îndoit;pierderea echilibrului, ridicarea pe vârfu!picioareloi,

> Durata: 10 seci.-NyF'^Ty! ^?prr4ri!°li două pentru fiecare picior.> Stând pe vârful picioarelor, ochii închişi, braţele în

lungul corpi «iui, picioarele apropiate, călcâielelipite.

> încercare nereuşită: pierderea echilibrului cudeplasare; atingerea solului cu călcâiele, legănăriarnph (mici îndoiri sunt pot mise!,

> Durata: 15 soc> Numărul de încercau: trei.

11 ani - Cn ochii incaşi stând pe piciorul drept, piciorul stâng Indult la ^pale (uAtpLOle paralele) braţele în lungul ci pe u:; după "O sec. do repaus, acolaş1 cxei "i'su c;u schimbarea piciorului.

> încercare nereuşită: coborârea piciorului mai multde li H ori; atingerea Boiului cu piciorul caretrebuie menţinut îndoit; pierderea echilibru!ui cudeplasare; sărituri.

> Durata: 10 sec.te încercări: două pentru fiecare picior.

2.4. Rapiditate

Materiale: - O coală de hârtie, pe care se desenează pătrăţele cu latura de 1 cm, astfel: 10 pătrăţele în înălţime şi 25 în lungime;

>1 creion (destul de lung pentru a putea fi ţinut comod înmână de copil);>1 cronometru.

l se va da elevului coala de hârtie şi i se va explica foarte clar căîn fiecare pătrăţel va trebui să tragă câte o liniuţă (orizontală sauverticală) dar cât mai repede cu putinţă. Nu trebuie să sară peste niciun pătrăţel, pentru că nu are voie să revină asupra celor sărite.

l se va repeta insisitent ca trebuie să execute foarte rapidtragerea iiniuţelor.

- Durata probei este de 1 minut; se repetă proba cu cealaltă mână,tot 1 minut.

Pe parcursul probei, elevul va fi încurajat să lucreze cât mairepede. Dacă explicaţia i.u a fost respectată, întrerupe proba şi se reia

143

10 ani

142

5 ani ] - Stând, menţinere pe vârful picioarelor, cu ochiideschişi, braţele în lungul corpului, picioarele apropiate.

> încercare nereuşită: deplasare, atingerea soluluicu călcâiele; menţinerea mai mică de 10 sec.

> Durata: 10 sec.> Num ăr de încercări: trei.

6 ani - Stând pe piciorul drept, piciorul stâng cugenunchiul îndoit la spate, coapsele paralele, braţele în lungul corpului. După30 sec. de repaus, aceleaşi exerciţii cu schimbarea piciorului.

> încercare nereuşită: coborârea piciorului îndoitmai mult de 3 ori; atingerea solului cu piciorulîndoit, sărituri, ridicări pe vârful piciparelor,balansări.

> Durata: 10 sec.> Num ăr de încercări: trei.

7 ani - Stând ghemuit pe vârful picioarelor (cu braţele în

lateral, genunchii depărtaţi, călcâiele apropiate, vârfurile depărtate), cu ochii închişi.

> încercare nereuşită: cădere înainte pe mâini sauînapoi în şezut; aşezarea călcâielor pe sol;coborârea braţelor, deschiderea ochilor. De treiori.

> Durata: 10 sec.> Num ăr de încercări: trei.

8 ani - Stând cu ochii deschişi, mâinile la spate, ridicarea

pe vârful picioarelor şi aplecarea trunchiului în unghi drept, picioarele întinse.

> încercare nereuşită: îndoirea genunchilormaimult de două ori; pierderea echilibrului cudeplasare; atingerea solului cu călcâiele.

> Durata: 10 sec..> Num ăr de încercări: două.

9 ani - Stând pe piciorul stâng: talpa piciorului dreptaşezată pe partea interioară a genunchiuluistâng, mâinile pe şold, ochii deschişi.După 30 sec. de repaus, aceeaşi poziţie, cuschimbarea piciorului. _____________________________________

g) ştergerea nasului;h) tăierea cu foarfecele;i) tăierea cu un cuţit;j) scrisul;

aturîCopilul este în picioare fără obiecte în mână."Fă gestul (acţiunile indicate a-j) ca să ne distrăm, fă ceea ce îţispun"

i notatCe mână a folosit copilul D -

pentru dreapta S - pentrustânga 2 - pentru ambele mâini

II. Dominanta ochilor

46. cartea;47. telescop;48. puşcă jucărie.

flaterlal:- Carton 25 cm x 15 cm, găurit în centru cu un orificiu de 0,5 în

diametru."/a cartonul şi priveşte prin orificiu"Demonstraţie: cartonul este ţinut cu braţul întins şi apropiat

jresiv de obraz. "Fă /a fer.- Telescop (tub lung de carton)

"Ştii le ce serveşte un telescop? Ca să privim departe." Demonstraţie: "Uite, priveşte acolo ... (de precizat un obiect şezat la distanţă)

- Puşca jucărie"Vânătorul ţinteşte uitându-se cu un ochi. Fă ca vânătorul,

iţeşte. Arată o ţintă şi ţinteşte"

Cotare: după fiecare probă, de notat ochiul folosit: D - pentru dreapta S - pentru stânga 2 - pentru ambele mâini

III. Dominanta piciorului

49. Şotron50. Aruncarea mingiei

145

de la început. (Deci, se poate repeta de două ori), în timpul probei seva nota: slaba coordonare motrică, instabilitatea, impulsivitatea,conştiinciozitatea, neliniştea.

Tabel cu corespondentul (în medie) vârstei controlate

Nr. de liniuţe (cel mai bun cu ambele mâini)

6 ani 57 7 ani 74 8 ani 91 9 ani 100

10 ani 107 11 ani 115

3. Proba de l aţe ral i ţaţe HARRIS

Sursă: Testul Harris se găseşte în lucrarea "Education psycho-motrice et arrieration mentali (application aux differents typesd'inadaptation) par Louis Picq, Pierre Vayer, Doin Editeurs, 8 Place del'Odeon, Paris 6-61972.

Obiectiv şi scop: Testul Harris vizează dominanta laterală pecoordonatele:

O - ochi;M - mână;P - picior

Datele obţinute în urma aplicării testului contribuie la stabilirea tipului de lateralitate şi pe baza lor se pot elabora programe corectivecorespunzătoare.

s

Testul Harris (asupra dominantei laterale) l. De mimat următoarele acţiuni:

51. aruncarea unei mingi;52. întoarcerea deşteptătorului;53. răsucirea unei chei;54. perierea dinţilor;55. pieptănatul părului;56. întoarcerea butonului de închidere a uşii;

144

Vârsta

4. Proba de orientare în spaţiu (dreapta-stânga) Piaget-Head

Vârsta Descrierea Nr. de probe iacare trebuie să serăspundă corect

6 ani

7 ani

8 ani

9 ani

• Dreapta-stânga; copilul trebuie să recunoască asupra propriei lui persoane, care este stânga şi care estedreapta.57. arată mâna stângă;58. arată mâna dreaptă;59. arată ochiul drept_____________A.

Executarea de mişcări la comandă orală:

60. Du mâna dreapta la urecheastângă;

61. Du mâna stângă la ochiul drept;62. Du mâna dreaptă la ochiul stâng;63. Du mâna stângă la urechea

dreaptă.Poziţia a două obiecte (două mingi de culori diferite) Mingea roşie este la dreapta sau

5.la stânga?

6. Mingea albastră este la dreaptasau la stânga?_______________

• Dreapta sau stânga, recunoaştere asupra altei persoane care stă în ţaţă 1.

atinge mâna mea stângăatinge mâna mea dreaptăApoi profesorul ţine mingea înmâna dreaptă.în ce mână am mingea"7

3.- Imitarea mişcărilor făcute deprofesorul cu care sta faţă în faţă1 Mâna stângă ochiul drept;2. Mâna dreaptă ochiul diept,___

3/3

5/6

3/3

6/8

147

B.

2.

Sfaturi:Şotronul: dăm copilului un obiect plat de dimensiuni mici (de ex.: o cutie cu chibrituri, o bucăţică de lemn etc.)

"Ştii să joci şotron? Se joacă sărind pe un picior şi împingândobiectul" "Tu cum faci?"- "Loveşte mingea" (mingea de plastic sau de cauciuc)

Mingea este aşeazată la 1 m înaintea copilului."Trebuie să loveşti mingea ca la fotbal. Hair

Notare după fiecare probă de notat piciorul folosit: D - pentru dreapta S - pentru stânga 2 - pentru ambele mâini

Formula de lateralitate

Dominanta mâinilor - notarea se face cu o literă mare sau mică. D: când 10 probe (a-j) sunt efectuate cu mâna dreaptă d: când probele 7, 8, 9 sunt efectuate cu mâna dreaptă S: când 10 probe (a-j) sunt efectuate cu mâna stângă s: când probele 7, 8, 9 sunt efectuate cu mâna stângă M: toate celelalte cazuri

Dominanta ochilorD: dacă răspunsul este cu ochiul drept la 3 probed: dacă două răspunsuri din trei este cu dreptulS: dacă răspunsul este cu ochiul stângs: dacă două răspunsuri din trei este cu stângulM: cazurile rare când subiectul priveşte cu amândoi ochii.

Dominanta picioruluiD: dacă răspunsurile sunt cu dreptul S: dacărăspunsurile sunt cu stângul M: dacă un răspuns estecu dreptul iar altul cu stângul

s

Se obţin astfel:Pentru un dreptaci: D.D.D.Pentru o lateralitate încrucişată D.S.D.Pentru o lateralitate rău afirmată: d.d.D. sau s.s.D.Pentru un stângaci: S.S.S.

146

răspunde cât de repede posibilîntrebărilor pe care ţi le voi pune-

64.Mingea roşie este la dreapta saula stânga celei albastre?

65.Mingea roşie este la dreapta saula stânga celei galbene?

66.Mingea albastră este la dreaptasau la stânga celei roşii?

67.Mingea albastră este la dreaptasau la stânga celei galbene?

68.Mingea galbenă este la dreaptasau la stânga celei roşii? _______

Notarea:- se notează cu + probele bune (reuşite)

se notează cu - + probele corectate spontan> se notează cu - probele nereuşite> două greşeli corectate spontan (- +) le considerăm o

reuşită.

Pentru a fi cât mai complet şi precis examenul psiho-motor de[utilitate practică, trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi anume:taducând un maximum de informări, el trebuie să poată fi executatfrepede pentru a putea fi aplicat la învăţământul colectiv.

Criteriile după care se face examinarea, nu trebuie să fie pregă-ftite dinainte direct prin exerciţii de educaţie psiho-motrică. Aceste |criterii trebuie să permită:

69. compararea între un subiect dat şi copii normali de aceeaşivârstă;

70. compararea între un subiect dat şi alt subiect din cadrulgrupei;

71. compararea între început şi diferitele etape ale reeducării laacelaşi subiect.Examenul trebuie să fie precis şi referirea trebuie să fie posibilă în diferitele stadii ale dezvoltării copilului normal. In fine, acesta trebuie să fie un examen tip efectuat în acelaşi fel la toţi copiii şi valabil în marea majoritate a cazurilor.

149

Mâna dreaptă ochiul stâng; Mâna stângă urechea stângă;Mâna dreaptă urechea dreaptă; Mâna stângă urechea dreaptă; Mâna dreaptă urechea stângă; Mâna stângă ochiul stâng; - Explicaţia verbală: "Voi face câteva mişcări cu mâna spre ochi sau urechi, în felul următor -urmează o demonstraţie destul de rapidă- tu mă vei privi cu atenţie şi vei face acelaşi lucru ca mine".Dacă copilul a înţeles explicaţiadupă primele 2-3 mişcări, sepoate începe proba, dacă nu, seîncearcă încă o dată. Dacă şidupă a doua încercare nu poateexecuta, se renunţă.

10 ani • Reproducerea mişcărilor după anumite figuri schematice:

8 mişcări de executat, cu următoarele explicaţii: vei face acelaşi lucru ca şi cel dindesenul de faţă, cu aceeaşi mână sau acelaşi picior.

dacă nu se pot procurafiguri schematice, se vor executamişcări ca la grupa de 9 ani.________________________

11 ani • Recunoaşterea poziţiilor a trei obiecte:> Material: trei mingi (cuburi,

măciuci) depărtate una de altalacea. 15 cm aşezate de la stângala dreapta; de ex. roşu, albastru,galben.

> Explicaţie orală: tu vei sta cumâinile la spate, fără să te mişti.Vezi în faţa ta cele trei mingi(cuburi sau măciuci). Vei ________________________

6/8

5/6

3.4,5.6.7.8

Ubiectului spre a fi bine văzute, dar lăsând pe masa de lucru, întreLJbiect şi ea, un spaţiu suficient în care se va face asamblarea, în3st spaţiu, vor fi plasate bucăţile din plastic (dispuse una pesteî).

l se spune subiectului: "Ai aici 3 bucăţi din plastic (lemn), une-le în aşa fel ca să-ţi iasă un pătrat ca acesta. (Se arată pătratul Jel.) Când ai terminat, îmi spui: gata!"

Se declanşează cronometrul imediat ce s-a încheiat instructajul,/ronometrul va fi oprit când subiectul anunţă "Gafa!" şi se va nota ipul de lucru.Precizări privind tehnica de lucru Dacă subiectul nu manipulează

bucăţile din plastic, examinatorul îl stimula, spunâdu-i: Trebuie să mişti bucăţile, să le aranjezi! Dacă se observă că subiectul îşi concentrează atenţia asupra ma-jWpulării bucăţilor, neglijând complet modelul, examinatorul va spune: T-u trebuie să faci un pătrat ca acesta, (se arată pătratul model) • Nu se va permite efectuarea asamblării pe planşa model. Proba se opreşte după trecerea a 4 minute, dacă subiectul nu a obţinut pătratul.

5.2. Asamblarea triunghiului

istructa]72. Se aşează planşa cu triunghiul model şi cele 3 bucăţi din

plastic în modul indicat pentru pătrat.73. l se spune subiectului: Pune în aşa fel cele trei bucăţi ca să

faci un triunghi ca acesta (se arată triunghiul model). Când aiterminat, îmi spui: gata!

Se declanşează cronometrul imediat ce s-a încheiat instructajul. Cronometrul va fi oprit când subiectul anunţă "gata!" şi se va nota npul de lucru. Precizări privind tehnica de lucru

- Se menţin precizările făcute anterior pentru pătrat, cu deose-tirea că proba se opreşte după trecerea a 5 minute, dacă subiectulnu i obţinut în acest interval, triunghiul.

ICotare: - Se înscrie pe o foaie de hârtie timpul de lucru şi se[notează cu "+" şi respectiv "-" reuşita sau nereuşita asamblării fiecărei(figuri.

151

5. PROBA DE ASAMBLARE (PĂTRAT - TRIUNGHI)

Sursa: Scara Binet-Sirnon, adaptarea FI. Ştefănescu Goangă, K.LT.(Echelle - P. Kettler - P. Laurent - Y. Thireau)

Structura Proba conţine 2 itemi74. ansamblarea pătratului75. asamblarea triunghiului

Material: Pentru asamblare se dau 3 bucăţi de material plastic (lemn-carton), care, prin aşezare în poziţii diferite, permit obţinereapătratului şi, repectiv, a triunghiului. Asamblarea se face după modele,cele două figuri fiind desenate pe cartonaşe.

Obiectivele / Scopul: Proba solicită perceperea formei unor figuri şistabilirea, pe această bază, a relaţiei dintre parte şi întreg(configuraţia fiecăruia din cele două modele constituind "întregul", iarformele diferite ale fragmentelor de asamblat, "părţile componente",în acelaşi timp, funcţionarea corespunzătoare a capacităţii ceruteimplică o anumită flexibilitate: dintre caracteristicile de formă alefragmentelor de asamblat trebuie să fie extrase şi reorganizate mintalacelea care servesc nemijlocit la structurarea configuraţiei model.

în asamblarea triunghiului, complexitatea ultimei solicităricreşte. Imaginea pătratului, asamblat anterior şi imaginea aşezăriifragmentelor în acel ansamblu pot persista, în cazul uneiflexibilităţi mintale mai reduse, împiedicând reorganizarea datelor(fixat înainte), conform cerinţelor noii configuraţii.

Aplicarea probei evaluează şi alte însuşiri psihice, cum sunt:raportarea acţiunilor concrete de asamblare la un plan de lucrureprezentat mintal (în caz contrar, acestea se reduc la mişcări de tip"încercare şi eroare"), răbdare şi perseverenţă în atingerea scopuluiactivităţii; concentrarea şi distributivitatea atenţiei; ordine în lucru.

Se impune utilizarea cu precizie a cronometrului şi conservareaatentă a timpului de asamblare. Aprecierea şi cotarea răspunsurilor nuse fac doar prin raportare la rezultatul (activităţii) asamblării, ci şi latimpul de lucru consumat de subiect, existând totodată limite maximede timp acordate fiecărui item.

5.1. Asamblarea pătratului

A. InstructajSe prezintă subiectului planşe cu pătratul model şi ce!e tre

bucăţi din plastic. Se va avea grijă ca acestea să fie aşezate în făt

150

Asamblare pătrat

ţ .<) 1 l i> «k

153

- Rezultatele obţinute de subiect la fiecare din cele două părţiale iesiuiui (timpul de lucru) şi cele două părţi ale testului (timpul delucru) se vor transforma în puncte, conform tabelului de mai jos:

TABEL de notare la proba de asamblare

Pătrat performanţe secunde

Puncte Triunghi performanţe secunde

Puncte

1 s-16s 5 1 s -15s 5

17 s -30 s 4 16 s -34 s 4

31 s - 59 s 3 35 s - 89 s 3

60 s - 205 s 2 90 s - 280 s 2

206 s - 240 s 1 281 s - 300 s 1

Nerezolvare 0 Nerezolvare 0

Punctele pentru ambele părţi ale testului se adună. Sumarezultată reprezintă "scorul bruf al subiectului la acest test (scormaxim posibil 10 puncte). Ca urmare a sistemului de prelucrare a

datelor, "scorul bruf la această probă este egal cu "note etalonatff".Pentru a fi relevant rezultatul obţinut la această probă neverbală

(de performanţă) trebuie corelat cu rezultatul de la alte probeneverbale, de performanţă şi verbale.

152

Asen.b'arc triunghi

9

EXAMINAREA MANIFESTĂRILORPSIHOPATOLOGICE A FUNCŢIILOR DE

CUNOAŞTERE

I. Examinarea la nivel perceptual al informaţiei - Proba perceptiv-motricăBENDER-SANTUCCI

Scop: Proba Bender-Santucci testează funcţia perceptiv-motri-I, adică aptitudinea de a percepe cu exactitate configuraţii spaţiale,

a le compara între ele, deci de a reda spaţiul şi forma, de a-şi saminti forma care poate servi drept conţinut al diferitelor operaţii lintale. Proba B-S este condiţionată de nivelul de dezvoltare şi de gradul de fuzionare, de integrare a factorului spaţial şi a celui motric, adică de nivelul organizării, structurării perceptiv-motrice a spaţiului, îonsiderăm că proba B-S este validă - în condiţiile deficienţei nentale - pentru studierea particularităţilor funcţiei vizual motrice, care, la rândul lor, condiţionează reuşita în activitatea de citit/scris.

laterlal: Proba Bender-Santucci cuprinde cele 5 modele (fig. 1), [preluatede către H. Santucci din figurile lui L. Bender, efectuate pe icâte uncarton de 10/15 cm.

155

'ehnica: Desenele trebuie prezentate în mod succesiv, în ordinealumerotării lor. Subiectului i se dă o coală de hârtie de 20,5 x 29 cm şim creion bine ascuţit. Nu i se dă riglă, nici gumă. Se lucrează indivi-lual, într-o încăpere cu care copilul este familiarizat, pentru evitarealistragerii atenţiei.

l se spune copiulul: Am să-ţi cer să copiezi desene, să te stră-iuieşti să le copiezi cât mai exact, chiar aşa cum le vezi. Se pune înaţă copilului primul desen şi i se spune: "in total sunt cinci; acesta esteirimut. începe aici (i se arată colţul superior stâng al foii), tu trebuie săw loc pentru toate. Se pun în faţă subiectului succesiv celelalte patruIeşene, pe măsură ce el termină să le copieze. Când se pune al cin-Jlea desen, se spune: lată, ultimul. Dacă subiectul nu se supunenstrucţiei, nu se intervine.

Timpul de executare nu trebuie limitat - el poate fi cronometrat •psihologul având astfel posibilitatea să surprindă ritmul de muncălaracteristic fiecărui subiect.

în cazul în care subiectul nu este mulţumit şi cere o nouă foaie:e hârtie, i se dă, dar cotarea se face asupra primei forme. Când subi->ctul, fără să ceară o nouă foaie, reîncepe desenul pe aceeaşi coală,toservând în mod criic execuţia lui, i se dă o nouă încercare. Serterzice subiectului să schimbe poziţia modelului, dar nu şi poziţiatârtiei sale.

Este foarte util să se observe atent comportamentul copilului şi ăse observe (noteze) procedeul său de lucru. Rezultatul unui copil»ate fi bun, dar trebuie notat felul în care a ajuns la acest rezultat,iificultăţile învinse, precum şi mijloacele utilizate. De aceea, e bine săe înregistreze tot ce a intervenit în cursul activităţii: dorinţa de a alege«ientarea modelului, alegerea poziţiei hârtiei - în funcţie de model şi'e elementele lui - pe care se face copia. Vor fi notate, de asemenea,oate procedeele care sunt mai mult sau mai puţin obişnuite: desenexecutate cu mâna stângă, desen început prin elemente de la dreaptai terminat prin cele din stânga, în cazurile în care se cunoaşte, dar şin cele în care se presupune o dominantă laterală stângă sau ambi-lextrie manuală, copilul să fie pus să execute copia cu ambele mâini,ar rezultatele să fie comparate, în vederea sfaturilor pedagogice ulte-ioare. Trebuie să se noteze şi tulburările motrice grave, care au caifect o grafică tulburată, o imposibilitate de a construi în mod exactinghiurile şi chiar dreptele.

îotare: Datorită faptului că, în cadrul unei probe grafice, în gene-at, există variaţii mai mari ale produsului activităţii decât în cele

157

Model 1

Model 2

Model 3

•

•

•

•

Model 5

156

Orientarea (întotdeauna controlată cu rigla)

3 puncte: axa (dreapta care leagă centru! celor două figuri) esteorizontală

2 puncte: axa este oblică sau nu trece prin vârful tangent alpătratului

1 punct: unghiul format de axă cu orizontala depăşeşte 45°

3 puncte: tangenţa este respectată

2 puncte: quasitangenţă, figurile nu se ating deloc, dar suntapropiate sau tangenţa este respectată, dar ea nu se faceprin unghi sau este o forţare a tangenţei

1 punct: figurile se întretaie sau tangenţa maschează o întretăiere

oO O puncte: figurile sunt net separate

30OOOOS

159

verbale, rezultatele sunt mai dificil de cotat şi de interpretate, Recomandăm sistemul de cotare elaborat de Santucci şi Gaiifret-Granjon,,cărui esenţă constă în faptul că, pe baza unor criterii aplicabile la toat'modelele, se standardizează într-o mare măsură aprecierea deseneleefectuate de subiecţi.

Autorii, reducând numărul semnelor cotabile la trei aspecteuşurează mult sarcina examinatorului. Criteriile utilizate sunt:

construcţia unghiurilor diferitelor figuri;orientarea figurilor sau a elementelor lorpoziţia relativă a figurilor între ele sau a anumitor elementeale acestora.

Aceste elemente au permis compararea într-un mod obiectiv Eproduselor activităţii diferitelor categorii de subiecţi, în cursul prezentării acestui sistem de cotare, diferitele criterii vor fi menţionate pescurt: unghiurile, orientarea şi poziţia relativă.

Modelul nr. 1

Maximum de puncte: 10 A. Unghiurile

oo oo

3 puncte: cele patru unghiuri ale pătratului sunt corecte (90°)

2 puncte: unghiurile nu sunt drepte

OCS 1 punct: pătratul este nereuşit, prezentând unghiuri sau laturi curbe

O puncte: pătratul are o formă absurdă

158

?. Poziţia relativă3 puncte: când sunt respec-„ * „ " • „ • ° *. ţaţe următoarele condiţii: '« "" *» "o "a **- *• - dispoziţia orizontală a întregului ansamblu

- distanţa egală între elemente (sensibil egală cu ceadin model)- cele trei cerculeţe ale fiecărui element sunt dispuse peaceeaşi axă2 puncte: sunt îndeplinite douăcondiţii din trei 1 punct: se

respectă o condiţiedin cele trei O puncte: nu este

îndeplinitănici o condiţie

Observaţii:Se adaugă un punct pentru fiecare din aspectele următoare:

Sunt reproduse cerculeţele. nu sunt înlocuite prin puncte Numărul elementelor, grupe de câte trei cercuri, este minimum 9 şi maximum 13 (numărul exact fiind 11)

Exemplu pentru care nu se dăun punct pentru aspectul1, dar se acordă unpunct pentru aspectul 2

* t

11 grupe de

1odelul3Maximum de puncte: 11

A. Unghiuri3 puncte: cele două unghiuri (1 şi 2) suntcorecte, iar cele două răsuciri (arcuri decerc) - 3 şi 4 - egale între ele. Nu se ţineseama de gradul lor de deschidere, daracesta trebuie să fie asemănător în modsensibil pentru amândouă.

161

o

(existândpuncte)

i

Observaţii:- Se adaugă un punct la totalul genera!, dacă figurilor sunt

de aceeaşi proporţie (ce'ul nefiind nici mai rnare nici nv mic decât pătratul

Exemple pentru care nu se dă acest punct:

OoModelul 2

Maximum de puncte: 8îi i simplicitatea aparentă a acestei figuri poate rezida reuşit;-

mai slabă de către unii copii, în acelaşi timp, cotarea probei s-a dove dit a fi cea mai dificilă.A. Unghiurile

Deoarece nu există unghiuri evidente, căutarea şi aprecierea IoMU are loc.B. Orientarea

. ! , < . _ . . . „ . . « o ». 3 puncte:toate elementele

(grupele de câte trei cerculeţeţ îşi menţin orientarea corecta(nu se pretinde ca grupurile detrei cerculeţe să fie paralele îr mod riguros între ele) 2 puncte: 1 sau maxim tre> elemente nu îşi menţin orien tarea corectă, ele fiind perpen diculare pe foaia de desen sat inversate.

• « v 0 «•» o O <7 t» • O

£* V «• «' o « o * ° "

\ 1 punct: mai mulî decât trfelemente sunt nereuşite. Es\< suficient un element rsu{pentru a se acorda un punct

• « w O <0».*«> • o oo o » o

o O

V 0

0 o

O puncte- nici un element prezintăorientare corectă.

160

O « O o O * 6 o •' O o e o 4> O » » *

*« e » *• • o •& «

• o o»«

\ Poziţia relativă

3 puncte: tangenţaeste respectată

2 puncte: quasitangen(figurile tangenţa este

» —— ^ >

1 punct: figurile se întretaie

L -

O pu

ncte: figurile sunt net separate

Observaţii:Se adaugă câte un punct la

total pentru fiecare aspect de maiJos:

Dimensiunile celor două figuri au aceleaşi proporţii; Orientarea buclelor figurii "b" este corectă Exemple pentru care se adaugă

un punct:

Nu sunt respectatedimensiunile

163

r

14,

1 punct: două unghiuri saudouă arce de cerc sau câteunu! din amândouă suntreuşite

O puncte: un singur unghi sauun singur arc de cerc este reuşit.

B. Orientarea

v--

3 puncte: axacentrală de la figura"b" esteprelungireabisectoareiunghiului de lafigura "a"

* ^ [ j 2 puncte: condiţia amintită nu este respectată.

1 punct: orientare absurdă

162

2 puncte: un arc de cerc sau un unghi este nereuşit

l B. Orientarea 3 puncte: axa care leagă vârful celor

trei unghiuri este orizontală, încazul abesenţei unuia sau a maimultor unghiuri, se consideră caaxă linia care leagă centrul seriilorsuccesive de puncte.

2 puncte: axa este oblică

1 punct: axa este deviată o singură dată

O puncte: axa este deviată de două ori

C. Poziţia relativă

3 puncte:când suntîndepliniteurmătoarelecondiţii:76. distanja între elementeesteegală şi sensibilegală cu a modelului77. este respectată progresia crescândă a elementelor

78.

'. v

2 puncte: este respectată o singură condiţie

165

i vx |^_J i—y,^

/ J \ siunea în figura "b".\nver-

Un exemplu pentru care se adagă două puncte.

Modelul nr. 4

(Această figură conţinepatru elemente, ale căror număr de puncte creşte progresiv -1; 3; 5; 7)- şi are trei unghiuri.)Maximum de puncte: 11 A.

Unghiurile

3 puncte: sunt reprodusecele treiunghiuri

2 puncte:suntreprodusedouă unghiuri

1 p

unct: este reprodus uri singur unghi

•

•

t

t

« O puncte: nu este reprodus nici un singur

164

2 puncte: orientarea uneia dintre figurieste eronată (figura "a" este verticalăsau figura "b" este oblică. Pentrufigura "b", nu se penalizează dacăo singură latura sau linia virtualăcare leagă cele două vârfuri nu areorientare corectă.

167

2 puncte: este suprimat un singur unghi1 punct: mai multe unghiuri sunt suprimate saudificultatea reproducerii nu este învinsă

sau

marginile sunt curbe sau sinusoidale (dacădouă sau trei din aceste erori suntacumulate într-un desen, atunci îl vom cotacu un punct).

O puncte: formă absurdă3 puncte: orientarea celor două figuri este corectă

1 punct: nu este respectată nici o condiţie

O puncte: există una sau mai multe inversări de elemente.

Observaţii:Se adaugă un punct la total pentru fiecare din următoarele

aspecte:a. desenul este reprodus corect şi nu în oglindăb. punctele nu sunt înlocuite prin cerculeţe

» Un exemplu la care nu se adaugă decât un» **•* • punct

Se întâmplă ca subiectul să înceapă desenul în mod corect, iarpe parcurs punctele să fie înlocuite cu cerculeţe doar într-o parte adesenului. Nu se penalizează decât atunci când cerculeţeie suntprezente cel puţin în două sau mai multe elemente.

Alt exemplu pentru care nu se adaugă decât un punct

Modelul nr. 5Maximum de puncte: 10 A.

Unghiurile

3 puncte: toate unghiurile sunt respectate

166

Exemple pentru care nu se adaugă acest punct:

Testul Bender-Santucci, fiind o probă genetică, evidenţiazăevoluţia reproducerii unor figuri geometrice fundamentale, de la ovârstă la alta. La copiii normali, datorită dezvoltării armonioase şilogice, este mai uşoară stabilirea normelor caracteristice unei entităţicronologice, decât la întârziaţii mintal. Hc'erocronia, specificăinsuficienţei mintale, face imposibilă identificarea deficientului mintal,<^ub aspectul dezvoltării psihice, cu normalul de aceeaşi etatecronologică sau chiar de aceeaşi etate mintală.

Un indiciu al heterocroniei deficienţilor mintal îl constituie mareafrecvenţă a răspunsurilor "neclasificabile", apărute în cadrul diferitelorprobe.

Sistemul de cotare elaborat de Santucci şi de Galifret-Granjon, înscopul evaluării reproducerilor subiecţilor cu intelect normal (6-14ani), nu permite penalizarea acelor performanţe ale debililor mintal-mai ales din clasele mici - care sunt mult inferioare normalilor.Pentru evitarea acordării cotelor nemeritate, pe lângă sistemul original de cotare, am prevăzut câteva criterii generale de penalizare. Astfel, următoarelor aspecte li se va acorda cota "O":

mâzgălitura care nu permite identificarea sau evaluareacomponentelor modelului;notaţia desenelor - aspect al orientării - apropape saupeste 180°;înlocuirea unui model în cursul reproducerii, cu un altul,anterior perceput;nerespectarea grosolană a numărului elementelor diferitelormodele;imposibilitatea accentuată a reproducerii figurilor geometrice simple, stăpânite în mod normal la vârste mici(cerc,pătrat).

169

C. Poziţia relativă

1 punct: este greşită orientarea ambelor figuri

3 puncte: întretăierea este corectă(unghiurile 1 şi 2 ale figurii "a" sunt îninteriorul figurii "b", unghiul 3 al figurii "b"este în interiorul figurii "a").

2 puncte: întretăierea incorectă (figurile "a"şi "b" se întretaie, însă condiţiile amintitenu sunt respectate).

1 punct: figurile se ating doar.

O puncte: figurile sunt pet separate sau seîntretaie de două ori.

Observaţii:Se adaugă un punct la total, dc.ră

dimensiunile figurilor au aceleaşi proporţii în lungime şi în lăţime.

168

limbolică a iui. Din acest motiv, veriga efectoare. motricitatea,iucrea-;ă în go!, pierzând contactul cu sarcina trasată. Copilu! ştiedoar că trebuie să deseneze, activitatea lui devenind mai mult saumai puţin itereotipă, fără să vehiculeze conţinutul, sensul.

Performanţele superioare realiza*e la BS - de majoritatealormalilor şi de unii debili mintal - se explică prin transpunereamode-ului din pian perceptiv în cei verbal, în felul acesta, desenulnu se educe la o simplă trecere a iui din plan vizual în plan

motric, ci ;uprinde, ca o verigă esenţială, limbajul şi gândirea.Interiorizarea îitiaţiei experimentale permite o reglare conştientăa efortului, controlat şi prin aferentaţia vizuală inversă.

2. Examinarea funcţiilor de orientare şi integrare a comportamentului adaptativ: atenţia, memoria

2.1. Proba de bifare a unor semne

sursa de Informare: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Edituraidactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.

laterial: Două foi de hârtie, una pentru bifarea unui semn, cealaltăntru bifarea a două semne. Fiecare din aceste două foi are 40 denduri de câte 25 de semne, adică 1.000 de semne în total. Fiecare

emn este alcătuit dintr-un pătrăţel cu latura de 3 mm, la care este.lăturat un bastonaş situat în exterior, fie în prelungirea unei diago-

le, fie perpendicular pe mijlocul unei laturi. Cele opt poziţii posibileale bastonaşului determină opt categorii de câte 125 de semne fiecarevezi eşantionul de material).

îcop: Proba propusă de R. Zazzo cuprinde două niveluri dedificultate. Primul nivel de dificultate constă în a bifa toate semneleavând un bastonaş perpendicular pe mijlocul laturii superioare. Aldoilea nivel de dificultate constă în bifarea tuturor semnelor ce aparţinaltor două categorii. Modelul semnului sau semnelor ce trebuie bifatesste tipărit în partea de sus a fiecărei foi de hârtie corespunzătoare.

Proba presupune efectuarea a trei probe de bifare. Primele douăprobe (bifarea unui semn şi bifarea a două semne) corespund estuluirealizat de R. Zazzo. Cea de a treia probă este o variantă aoperaţiunii de bifare a două semne. Condiţiile de viteză şi de precizie

171

Analiza şi interpretarea rezultatelor

Se consideră de către cei care utilizează acest instrumentdiagnostic, că există o variaţie, un normal larg, în modul dereproducere a desenelor. Având în vedere că Proba BS implicăstructurarea perceptiv-moîrică a spaţiului, funcţie esenţială ainteligenţei practice, autorii presupun că deviaţiile de la rangul normalreflectă deficienţele capacităţii intelectuale, de percepţie - în primulrând spaţială - , ale motricitatii sau chiar ale stabilităţii emotive, alecomportamentului.

Maximum de puncte ce pot fi realizate la Proba BS este 50. Stabilindtotalul punctelor realizate de către subiecţii normali şi întârziaţi mintal,s-au obţinut datele din tabelul de mai jos.

Scorul global al celor două categorii de subiecţi

Subiecţi Clasa Vârst a Nr. subiecţi Mod A 'Vnax Xm|n

întâi ziaţsmintal

1 8-11 25 14 39 38 0

Normali 1 6,6 35 30 25 40 16

Copierea de figuri geometrice este o sarcină practică complexă.Prezentarea modelului, paralel cu sarcina copierii exacte a lui,declanşează la copilul normal - în vederea reuşitei - nu o percepţievizuală globală, ci o activitate de analiză, de sinteză, de comparare adiferitelor forme, distanţe etc. Subiectul normal operează în planmintal cu modelul, îl interiorizează, îi identifică elementele esenţiale,determinante, într-un cuvânt îl "înţelege".

întârziaţii mintal nu reuşesc întotdeauna în acest sens. Unii nusesizează întregul, ci îl confundă cu unele părţi, elemente ale lui, darnu esenţiale; în consecinţă părţile nu simbolizează întregul. Activitatealor de copiere este mai mult o acţiune externă - pe plan concret - cuobiectul, în loc de trei rânduri de cerculeţe, ei reproduc doar două, saumai mult de trei; în loc de puncte desenează cerculeţe şi invers,copiază figura geometrică schimbând oreintarea sşi poziţia figurii înîntregime. Toate aceste manifestări denotă tulburări evidente laîntârziaţii mintal, ale percepţiei spaţiale, determinate de lipsareglăm interne a activităţii.

Activismul redus al acestor subiecţi faţă de sarcină duce la oobservare superficială a modelului sau chiar la neglijarea lui. Eşuareaactivităţii în aceste cazuri ne sugerează lipsa reprezentărilor spaţialeclare şi adecvate modelului, fără să mai vorbim de o reflectare

170

semnele sunt bifate bine sau rău; esenţialul este ca ele să fie bifate La o anumită vârstă, nici viteza nu depinde de nivelul îndemânării motorii,

leu excepţia cazurilor de handicap grav.l Cotare.l Evaluare.

2.2. Proba Ray de memorie auditivă a cuvintelor

lObiectiv: Acest test constă dintr-o listă ce cuprinde 30 de cuvinte,[alese la întâmplare din vocabularul uzual şi care se întâlnesc foarteIdes în limbajul curent. Pentru ca să se evite, pe cât posibil, asocierile[care ar putea fi făcute, cuvintele sunt astfel aranjate în succesiunea[lor, încât să nu favorizeze nici o legătură prin asociere.

Tehnica: Examinatorul trebuie să se asigure mai întâi dacă condiţiilearătate în tehnica generală sunt realizate. Distribuiţi fiecărui candidatcâte un sfert de coală de hârtie şi cereţi-i să-şi scrie numele, vârstaşi data examenului. Apoi spuneţi:

Atenţie! Acum vom face o experienţă foarte simplă, cu ajutorul.căreia vom putea vedea care dintre Dvs. are mai multă memoriedacă avem de-a face cu copii prea mici, din primele clase ale şcolii lementare, le vom spune că este vorba de un joc prin care vrem să •edem care dintre ei ţine minte mai multe cuvinte). Pentru aceasta, eu\m să vă citesc un număr oarecare de cuvinte. (Nu se spune câte iuvine se vor citi, căci în cazul acesta, subiectul va avea tendinţa să e ocupe cu verificarea numărului şi nu va reţine cuvintele.) In timp ce eu citesc, dvs. să vă străduiţi să fiţi cât mai atenţi şi să încercaţi să vă întipăriţi bine în minte cât mai multe din cuvintele pe care vi le spun. După ce voi termina de citit toate cuvintele, voi lăsa să treacă câteva secunde, timp în care nimeni nu scrie nimic, până nu vă spun eu săîncepeţi. Veţi scrie apoi cât mai multe cuvinte, iar atunci când credeţi că nu vă mai puteţi reaminti nici un cuvânt, ridicaţi creionul în sus. Cuvintele le veţi scrie aşa cum vi le aduceţi aminte, nu este nevoie să le scrieţi în ordinea în care vi le-am citit. Acum ascultaţi!

Examinatorul începe să citească cu o viteză de un cuvânt la'fiecare două secunde şi cu o intonaţie cât se poate de clară şiuniformă, următoarele 30 de cuvinte:

173

sunt aceleaşi ca la primele două probe, dar situaţia este modificată însensul că subiectul este invitat să asculte concomitent o înregistraresonoră, fiind prevenit că ulterior va trebui să povestească ceea ce aauzit.

Tehnica: Indicaţia pune accentul deopotrivă pe rapiditate şi peprecizie; instrucţiunile finale date elevului exact în momentul în care egata să înceapă lucrul sunt umătoarele: Trebuie să lucrezi bine şirepede. Bine înseamnă că trebuie să fii atent pentru a nu uita nimic.Repede înseamnă cât de repede eşti tu în stare. Fii foarte atent să nuuiţi ceva. Dacă greşeşti undeva, ai voie să corectezi. Atenţie ...începe!

Imediat după fiecare din cele trei probe, subiectul este întrebatdespre eventualele manifestări de oboseală: Eşti obosit? Te doarecapul? Ochii? Mâna? încheietura mâinii? Braţul? Antebraţul? Ceafa?Spatele?

Cea de a treia probă se aplică simultan cu o înregistraresonoră. Ea constă în repetarea imediată a testului de bifare a douăsemne, în timp ce se ascultă un basm, pe fond muzical. Subiectului ise dă şi indicaţia da a asculta muzica şi basmul, pe care va trebui să-lpovestească. Se repetă instrucţiunile cu privire la viteză şi precizie.Elementul sonor intervine după 5 secunde după începerea lucrului.

La bifarea unui semn, întreaga foaie de hârtie este examinatăfără o anumită limitare a timpului. Variabila este timpul. El este notatdupă fiecare patru rânduri, adică imediat ce au fost examinate 100 desemne. La operaţiile de bifare a două semne, timpul şi nu cantitateamuncii este elementul fix (10 minute). Variabila este deci unitatea demuncă. Sistemul de coordonate prevăzut pe foaia de hârtie permite săse repereze poziţia subiectului la sfârşitul fiecărui minut. Se poateastfel stabili numărul de semne examinate în fiecare minut din cele 10.Modul diferit în care se procedează la bifarea unui semn faţă demodul în care se bifează două semne nu schimbă cu nimic spiritulprobei. El ne obligă numai să facem unele calcule puţin diferite, pentruca indicii obţinuţi să fie compatibili de la o probă la alta.

Importanţa fundamentală a testului de bifare din cele douăprobe constă în faptul că el permite compararea muncii prestate,cantitativ şi calitativ, în cazul unei sarcini simple şi al unei sarcinicomplexe, la niveluri de mobilizare diferite.

Din punctul de vedere al mecanismelor de reglare, putem consideracă factorii de motricitate nu joacă decât un rol secundar. Precizia nudepinde de calitatea grafiei. Nu are nici o importanţă dacă

172

2.3. Repetare de numere

Sursa: Ecaterina Vrăşmaş, Cornelia Stanică, Terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 Material: Serii de numere

Serial: 2-4;Seria II: 5-6-3;Seriali i : 4-7-3-2;Seria IV: 8 - 4 - 6 - 5 - 9;Ser ia V: 6 -9 -2-3-4-8 .

Tehnica: Spunem elevului: Eu îţi spun nişte numere. Tu trebuiesă repeţi numerele spuse de mine. Dacă copilul n-a înţeles, se repetăchiar de 3 ori, dar seria respectivă nu se mai consideră.

Cotare: Dacă nu poate repeta decât prima serie, primeştecoeficientul 2, pentru seria a ll-a coeficientul 3, a lll-a = 4; a IV-a = 5 şipentru seria a V-a coeficientul 6. Se consemnează coeficientul ultimeiserii reproduse corect.

2.4. Proba de atenţie şi memorie vizuală

Sursa: Anca Rozorea, Deficienţa de vedere, Ed. Pro H umanitate,Bucureşti, 1998.

Scop: Proba testează atenţia vizuală, memoria vizuală, capa-citatea de asociere semn-obiect concret, rapiditatea execuţiei unei sarcinicare presupune funcţia vizuală;

Material: 1 cartonaş model şi 6 cartonaşe de lucru

Tehnica: Sarcina constă în găsirea (şi notarea) corespondenţei semn-obiect concret (imaginea lui), pentru primele două rânduri folosindmodelul, iar pentru următoarele patru rânduri, fără model (dinmemorie). Timp de lucru - 3 min;

1751 , carton 1 1 . baston 21. manta 2. vagon 12. floare 22. oţet 3. şervet 1 3. castron 23. şoarece 4. clopoţel 14. plop 24. sugestivă 5. coş 15. cărbune 25. supă 6. bătrân 16.~coqac 26. lucru 7. albină 17. prăjitură 27. buchet 8. tavă 18. călimară 28. cuţit 9. vânător 19. lămâie 20. barieră 10. pian 20. caiet 30. chibrit

După ultimul cuvânt trec 10 secunde după care se dă comanda:începeţi*. Scrieţi cuvintele pe care vi le amintiţi. Se lasă 1 - 3 - 5 (mfuncţie de viteza de scris.)

Cotare: Pentru acest test se consideră numărul cuvintelor justreproduse, pentru fiecare acordându-se un punct. Se iau înconsiderare şi cuvintele reproduse cu o ortografie defectuoasă, dacăîn mod evident subiectul a reţinut cuvântul, dar nu l-a reprodus

corect. Nu interesează ordinea. Totalul punctajului este raportat laetalon.

Vârstacentile

13 14 15 16 17 Adulţi

100 21 20 21 21 21 21 90 16 14 15 15 16 16 80 15 13 14 14 15 15 75 14 12 13 13 14 14 70 13 11 12 12 13 13 60 12 10 11 11 12 12 50 11 9 10 10 11 11 40 10 9 9 10 , 10 10 30 9 8 8 9 10 9 25 8 8 8 9 9 9 20 7 7 7 8 8 8 10 6 6 6 7 7 7 0 0 0 0 0 3 0

174

3. Nivelul intelectual şi integrarea informaţiilor la nivelul conceptual - gândirea

3.1. Scara de dezvoltare a copilului 3.1.1.

Clasificarea jetoanelor

lursa: Chevrie-Muller, C., Simon, A., Echelle de developement :ognitiv de l'enfant laterial: 40 de jetoane:

> 5 mici rotunde, roşii şi 5 albastre cu diametrul de 3,5 cm;

> 5 mari rotunde, roşii şi 5 albastre, cu diametrul de 6 cm;

> 5 mici părtate, roşii şi 5 albastre cu diametrul de 3,5 cm;

> 5 mari pătrate, roşii şi 5 albastre, cu diametrul de 6 cm;

> 2 cutii

a. Clasificarea după culoareDesfăşurarea probei

© 0 © 0Aşezaţi toate jetoanele în dezordine în faţa copilului; începeţi separarea jetoanelor după culoare: într-o cutie puneţi 1 rotund mic roşu, 2 pătrate mici roşii, 1 rotund mare roşu, iar în celălalt 2 rotunde mari albastre şi unul pătrat mic albastru.

Spuneţi copilului: "Acum continuă tu".

Când a terminat de clasat (sau când vă comunică el că a terminat), puneţi întrebarea: "Ce ai făcut?"şl apoi "De ce ai făcut asta?"

Notaţi în protocol atitudinea adoptată de elev şi răspunsurile sale.

177

x Fi

X

x

x

x

X

x Fi

Cotare: R = nr. răspunsuri juste (j) - nr. erori (E)RI = J24<3 - E2+3

(pentrurândul 2şi 3-atenţievizuală

176

Q Alt răspuns Q Nu răspunde

Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1 punct. c.

Clasificarea după mărime

Desfăşurarea probei

> Amestecaţi bine toate jetoanele;

> începeţi separarea jetoanelor după mărime: într-o cutie puneţi 1pătrat mic albastru iar în celălalt 1 pătrat mare albastru.

> Spuneţi copilului: "Acum continuă tu".

> Dacă elevul nu poate continua, ajutaţi-l, punând 1 rotund micalbastru într-o parte şi 1 pătrat mare albastru în cealaltă.

> Urmaţi aceeaşi procedură ca la punctele 1 şi 2. Când a terminatde clasat, puneţi întrebarea "Ce ai făcut?" şi apoi "De ce ai făcutasta?"

Protocolul final va conţine următoarele:U Copilul clasează după mărimeQ Copilul încurcă mărimileQ Copilul clasează după alt criteriuQ Alt comportament sau refuz

După răspunsurile la întrebările "Ce ai făcuf?" şi eventual "De ce ai făcut asta?"

Q Am clasificat după mărimeQ Alt răspunsQ Nu răspunde

Notaţi în protocol atitudinea adoptată şl răspunsurile. Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1 punct

NotareClasificare după culoare reuşită + explicaţie verbală corectă = 1 punct Clasificare după formă reuşită + explicaţie verbală corectă = 1 punct Clasificare după mărime reuşita^- explicaţie verbală corectă = 1 punct

179

Protocolul final va conţine următoarele:Q Copilul clasează după culoareQ Copilul încurcă culorileQ Copilul clasează după alt criteriuQ Alt comportament sau refuz

După răspunsurile la întrebările "Ce ai făcut?" şi eventual "De c aifăcut asta?"

Q Am clasificat după culoareQ Alt răspunsQ Nu răspunde

- Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1 punct. b.

Clasificarea după formă

Desfăşurarea probei

> Amestecaţi bine toate jetoanele;

> începeţi separarea jetoanelor după formă: într-o cutie puneţi 2pătrate mici roşii, şi 1 pătrat mare albastru, iar în celălalt 2 rotundemari albastre şi unul rotund mic roşu.

> Spuneţi copilului: "Acum continuă tu."

> Când a terminat de clasat, puneţi întrebarea: "Ce ai făcut?" şi apa"De ce ai făcut asta?"

> Notaţi în protocol atitudinea şi răspunsurile.

Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1 punct.s

Protocolul final va conţine următoarele:Q Copilul clasează după formăQ Copilul încurcă formeleQ Copilul clasează după alt criteriuQ Alt comportament sau refuz

După răspunsurile la întrebările "Ce ai făcui?" şi eventual "De ce ai făcut asta?"

Q Am clasificat după formă

178

•MaterialI Două bile din plastilină, cu acelaşi diametru (în jur de 4 - 5 cm),•cu două culori diferite.•Desfăşurarea probei

Atrageţi atenţia copilului că cele două bile sunt egale cantitativ:Ai tot atâta plastilină de modelat şi aici şi aici sau Câtă plastilină esteaici, este şi aici. Fiţi siguri că, în acel moment, copilul este atent ladvs.

1. Deformaţi una dintre bile transformând-o în baton.întrebaţi-l:

a. Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?", "E tot atâtaici, ca şi aici?" sau "Este mai multă plastilină în bilă sauîn baton?"b. "De ce?"

Notaţi răspunsurile.2. Aveţi din nou două bile (refaceţi bila din baton)

Spuneţi: "Vezi, ele sunt identice"Transformaţi o bilă într-un disc.Puneţi întrebările a şi b de la punctul 1.

3. Reveniţi la cele două bile iniţiale.Spuneţi: "Vezi, ele sunt identice"Rupeţi o bilă în bucăţele mici.Repuneţi întrebările a şi b.

iNotareSe consideră reuşită dacă elevul dă explicaţii verbalesatisfăcătoare asupra conservării cantităţii de materie: 2 punctepentru fiecare dintre cele trei încercări reuşite, deci un maxim de 6puncte.

Dacă elevul, pentru a răspunde corect, nu poate folosi plastilinapentru a reface bila iniţială (reversibilitate): 1 punct pentru fiecaredintre încercările la care procedează în acest fel.

[Exemplu de justificare neconcludentă, demonstrând un mecanism|operatoriu în curs de achiziţie:(1) Baton

\- Nu, deoarece unul este rotund, iar celălat caun cârnat; O puncte

1(2) Disc

l- Nu, deoarece unul este plat, iar celălalt b bilă; O puncte

181

> Pentru elevii ce au reuşit perfect clasificarea la toate probele declasificare după culoare, formă şi mărime, se atribuie un punctsuplimentar.

> Notarea maximă la această probă va fi deci de 4 puncte.

3.1.2. Scrierea bastonaşelor

Sursa: Chevrie-Muller, C., Simon, A., Echelle de developementcognitiv de l'enfantMaterial:

- 10 bastonaşe, cu acelaşi aspect, cu lungimi crescătoare dela 10 la 15,4 cm, cu diferenţe între fiecare de câte 6 mm.

Desfăşurarea probei:a. Aşezaţi pe masă, în faţa copilului primele trei bastonaşe în

ordine crescătoare, aliniate la bază.Puneţi în dezordine celelalte bastonaşe.Daţi comanda: "Acum, continuă tu", fără altă explicaţie.

b. în caz de eşec, amestecaţi din nou bastonaşele, în afară deprimele trei, şi spuneţi-i: "Fă o scară din bastonaşe".

Notare.

> Dacă a efectuat serierea de prima dată: 4 puncte

> Dacă a reuşit serierea după intervenţia examinatorului: 2 puncte

— Dacă a efectuat serierea, dar baza nu este aliniată, chiar după adoua încercare: 1 punct

Nota maximă de la seriere va fi deci de 4 puncte. ProtocolQ Reuşită din prima încercare 4 puncteQ Reuşită după intervenţia verbală a

examinatorului (Fă o scară din bastonaşe) 2 puncteQ Reuşită din prima sau a doua încercare,

dar fără aliniere 1 punct

3.1.3. Conservarea cantităţii

Această probă se utilizează doar pentru copiii de peste 6 ani. Formularea cerinţelor trebuie să fie mereu aceeaşi (sunt posibile trei variante, ce pot fi folosite succesiv).

180

Răspuns şi atitudine:

j. Ruperea unei bile în bucăţele miciQ Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?

Răspuns: Q E aceeaşicantitate aici, ca şi aici?

Răspuns: Q Este mai multă plastilină înbilă sau în baton?"

Răspuns:

Q De ce?"Răspuns şi atitudine:

Cotare

Explicaţii satisfăcătoare privind conservarea materiei pentru fiecare probă: 2 puncte

" Pentru a răspunde, copilul are nevoie să refacă bila iniţială pentru fiecare probă: 1 punct

3.1.4. Conservarea lungimii

>ursa: Chevrie-Muller, C., Simon, A., Echelle de developement Cognitiv de l'enfant

Această probă nu se foloseşte decât pentru copii cu vârsta de >este 6 ani.

Formularea cerinţelor trebuie să fie mereu aceeaşi (sunt isibile trei variante, ce pot fi folosite succesiv). aterialouă fire flexibile de 10 şi respectiv 15 cm. esfăşurărea probei

Urmăriţi cu degetele pe rând de-a lungul fiecărui fir, spunând:"lată două drumuri: unul pentru a merge de aici, până aici, altulpentru a merge de aici până aicr

întrebaţi "Unde avem mai mult de mers?", "Acest drum este egalcu celălalt?", "Acest drum este mai lung sau mai scurt decâtcelălalt?"Răspunsul corect al copilului la aceste întrebări este un preambulal probei şi nu este cotat.

183

(3) Bucăţele- Da, deoarece le-aţi rupt şi le-aţi împrăştiat.

2puncte

Exemplu de neachiziţie a conservării materiei:(1) Baton

- în cârnat este mai multă, pentru că este mai lung;

Opuncte

(2) Disc

- în plăcintă, pentru că este mai mare; O puncte(3) Bucăţele- Mai multă în bucăţele, pentru că în ele sunt mai

multe decât bila mare Opuncte

Aceste răspunsuri au fost date după a treia formulare a întrebării. Alte formulări vor modifica valoarea chestionarului. Protocol(Dacă primul răspuns este concludent, nu mai sunt necesare celelalte întrebări.)

a. Deformarea unei bile, în formă de batonQ Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?

Răspuns: Q E aceeaşi cantitateaici, ca şi aici?

Răspuns: Q Este mai multă plastilină în bilă sau în baton?"

Răspuns: Q De ce?" Răspuns şi atitudine:

b. Deformarea unei bile, în formă de discQ Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?Răspuns:Q E aceeaşi cantitate aici, ca şi aici?

Răspuns: Q Este mai multă plastilină în bilă sau în baton?"

Răspuns:

Q De ce?"

182

Q De unde ştii?Răspuns şi acţiune:

Dacă nu oferă un răspuns satisfăcător, întrebaţi-1: Q Arată-mi, cum ştii?"

Răspuns şi acţiune:

Jotare:

Elevul exprimă noţiunea de conservare a lungimii fără afi necesară manevrarea firelor: 6 punctePentru a demonstra diferenţa de lungime, elevulreface linia dreaptă: 1 punct

3.2. TESTUL DE INTELIGENŢĂ BINET-SIMON

Sursa: Ştefănescu Goangă, FI. Teste psihometrice Atitudineaexaminatorului faţă de subiect trebuie să fie, în linii generale,următoarea: faţă de copiii mici o atitudine de joc, faţă de copiii maimari deşteptarea amorului propriu şi a tendinţei de emulaţie, faţă de ceimai mari şi de adulţi o atitudine francă, prin explicarea rostuluiexaminării. Bineînţeles, totul adaptat de la caz la caz, ţinând seama defelul în care subiectul priveşte examinarea.

Pentru examinare, se pot utiliza orele obişnuite de lucru. Copilulsă nu fie luat de la orele sau activităţile care l-ar interesa mai multdecât testul, de exemplu, să fie examinat în timp ce colegii lui se joacăsau au ore distractive etc. De asemenea, să nu i se ia timpul liber,dacă se observă că copilul renunţă cu greu la el. Se va evitaexaminarea copilului prea obosit de joc, de muncă, lipsit de odihnăsau de somn şi a copiilor bolnavi, indispuşi, convalescenţi etc. Durataexaminării nu trebuie să treacă de anumite limite în timp. Termanrecomandă astfel:

pentru copii de la trei la cinci ani: 25 - 30 min;şase la opt ani: 30 - 40 min;nouă la doisprezece ani: 40 - 50 min.treisprezece la cincisprezece ani: 50 - 60 min.

pentru adulţi: 60 - 90 min.Dacă examinarea nu s-a terminat în acest interval de timp, deşi

este recomandabil ca examinarea să se facă într-o singură şedinţă, o

185

> Daţi firului o formă şerpuită, astfel încât cele două capate alefirului lung să fie aliniate celor ale firului scurt.

> întrebaţi: "Şi acum, este acelaşi lucru dacă mergem de aici, pânăaici?", "Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, facacelaşi drum?

> Apoi: "De unde ştii?"

> Dacă elevul nu dă un răspuns satisfăcător, cereţi-i: "Arată-mi,cum ştii?"

Notare

> Reuşita este totală dacă elevul a înţeles noţiunea deconservare a lungimii şi o exprimă fără a fi necesar sedemonstreze practic: 6 puncte - nota maximă.

> Dacă elevul îndreaptă firul pentru a reface linia dreaptă pentrua arăta diferenţa de lungime: 1 punct.

— Exemplu de justificare ce demonstrează achiziţionareaconservării:

Răspuns la întrebarea "...este acelaşi lucru dacă mergem de a/c-până aici?"". "Nu, deoarece curbele au o lungime, deci ea estepuţin mai mare." Copilul a folosit argumentul compensai,(curbele) şi al comparării (aşezarea în linie dreaptă).

- Exemplu de justificare instabilă, puţin explicită şi incomplete(stadiu intermediar înainte de achiziţia conservării - este notacu O puncte:

După înţelegerea preambulului, la întrebarea "...este acelaşi lucr^dacă mergem de aici, până aici?", răspunde: "Da"; la întrebare.-următoare "Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, fa,acelaşi drum?, răspunde: "Nu"; iar la "De unde ştii?", "Pentru că un?,este aici şi cela/altă dincolo, una aleargă mai repede?" Protocol

O Unde avem mai mult de mers?Q Acest drum este egal cu celălalt?U Acest drum este mai lung sau mai scurt decât celălalt?

Răspuns:Q Şi acum, este acelaşi lucru dacă mergem de aici, pân<.

aici?Răspuns:

Q Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, f acelaşi drum? Răspuns:

184

Stabilirea nivelului mentalîn mod obişnuit, examinarea poate începe cu un an sau doi sub

etatea cronologică a subiectului, în afară de cazurile în care esteevidentă o stare de înapoiere sau debilitate mintală, în aceste cazuri,examinarea va începe cu un an sau doi sub etatea mintală presupusă.Dacă însă subiectul nu rezolvă chiar numai un singur test de la etateacu care am început, ne coborâm la testele de la etatea mintală imediatinferioară, sau dacă este nevoie coborâm chiar mai mult, pânăajungem la etatea la care subiectul rezolvă toate testele. Continuămexaminarea în sus, până la etatea la care subiectul nu mai rezolvă niciun test; peste această etapă nu se mai continuă. Când un test revinela vârstele următoare sub o formă mai grea, continuăm cu acest testpână la etatea la care subiectul nu-l mai poate rezolva. De exemplu,dacă un copil rezolvă toate testele de la etatea de 5 ani, trei teste dela 6 ani, două teste de la etatea de 7 ani şi un test de la 8 ani, etateasa mintală va fi de 6 ani mintali, căci la cei cinci ani de bază vomadăuga cele şase teste rezolvate la celelalte vârste, care au fiecare ovaloare de două luni mintale.Cunoscând etatea mintală şi pe cea cronologică a persoaneiexaminate, putem stabili coeficientul de inteligenţă, care se obţineîmpărţind etatea mintală la cea cronologică şi înmulţind rezultatul cu100. întrucât inteligenţa încetează a se mai dezvolta, în general,peste vârsta de 15 ani, pentru toţi subiecţii care trec peste aceastăvârstă se va utiliza în calcul valoarea coeficientului de inteligenţăetatea de 15 ani, care este etatea mintală a omului adult. Prin urmare,dacă un subiect oarecare are etatea cronologică de 40 de ani şi ceamintală de 7 ani, el este înapoiat în ceea ce priveşte inteligenţa nu cu33 de ani, ci numai cu 8 ani mintali. Coeficientul de inteligenţă îl vomobţine împărţind etatea mintală prin cea cronologică şi înmulţind cu100. Pentru a vedea ce valori trebuie să acordăm diferiţilor coeficienţi,dăm tabelul de mai jos.

C.l. Categoria mintală0 - 2 2 idioţi23 - 49 imbecili50 - 69 moroni70 - 79 mărginiţi80 - 89 proşti90-109 normali110-119 deştepţi120-129 seperiori mintalpeste 130 eminenţi

187

întrerupem şi continuăm altă dată sau facem o pauză de cea. 10 rnin.,timp în care copilul este lăsat să se joace sau să se plimbe afară.

Când se examinează copiii de şcoală, II se recomandă să nucomunice celorlalţi elevi probele la care au fost supuşi, pentru aexclude de la început orice posibilitate de ajutorare mutuală. Esterecomandabil să se examineze mai întâi copiii ceva mai puţininteligenţi, care, chiar dacă ar vorbi, ar fi mai de puţin ajutor colegilor.

Tehnica examinării. Prima condiţie pentru examinnarea obiectivăeste respectarea riguraosă a normelor şi instrucţiunilor date pentrufiecare test în parte. Tonul în care sunt date instrucţiunile şi atitudineaexaminatorului trebuie să fie mai naturale, dar nu se admite nici oabatere de la instrucţiuni. Totdeauna se va utiliza textul complet, nune vom bizui niciodată pe memorie, deşi este necesar ca instrucţiunilesă fie cunoscute pe de rost.

Materialul care se utilizează pentru examinare trebuie să fiedinainte pregătit în ordinea în care va fi aplicat, în felul acesta seeconomiseşte timp, iar, pe de altă parte, subiectul nu este lăsat săaştepte, ceea ce ar produce o scădere a atenţiei şi a interesului pentrurest.

Fişa de cotare trebuie să fie ţinută la o anumită distanţă desubiect, pentru a nu se vedea ce se scrie acolo, iar consemnarearezultatelor să se facă cât mai repede şi, pe cât posibil, fără să sedistragă atenţia subiectului, în timpul examinării, vor fi consemnatenumai datele absolut necesare, răspunsul întreg nu va fi consemnatdecât în cazul în care nu se poate decide imediat asupra cotăriipozitive sau negative a răspunsului, în astfel de cazuri, stabilirea coteise va face numai după terminarea examinării, pentru a nu face copilulsă aştepte, în timpul examinării urmărim atent mişcările copilului şicomportamentul său, dar nu-l privim prea insistent sau drept în ochi,pentru a nu-l intimida.

Examinatorul trebuie să fie calm, să nu fie grăbit şi să nu facămişcări inutile. s

Dacă un copil se încăpăţânează şi nu vrea să răspundă, îl vornreexamina peste o săptămână, fără să mai amintim de examinareaprecedentă. Este recomandabil ca această a doua examinare să fiefăcută de către un alt examinator.

Când un subiect este prea încrezut şi are o atitudine depersiflare a testelor, părându-i-se prea uşoare, îi dăm câteva testegrele, la care eşecul va fi evident pentru subiect.

186

spună şi numele de familie, punându-i întrebările: Ionel şi maicum?; Numai Ionel?; Ionel Popescu, sau cum?Cotarea Testul este trecut dacă subiectul spune numele său defamilie. Nu este necesar să pronunţe corect acest nume.

TEST 2 Părţile corpuluiTehnica începem prin a atrage atenţia copilului, uitându-ne cuprietenie la el, făcând în aşa fel ca şi el să se uite la noi. Apoiîntrebăm: Tu ai gură? Unde e gura ta? arat-o cu degetul! Dacăcopilul ezită sau nu o arată, adăugăm: Deschide gura! La nevoie,repetăm de două sau trei ori întrebarea. Notăm răspunsul, apoicontinuăm: Unde e nasul tău? Dacă copilul ezită şi nu îl arată,adăugăm: Pune mâna pe nasul tău. La nevoie repetăm de douăsau trei ori întrebarea. Notăm răspunsul şi continuăm: Undesunt ochii tăi? Arată-i cu mâna!. Dacă copilul nu răspunde, îispunem: închide ochii! Se poate repeta de trei ori întrebarea, lanevoie. La fel procedăm şi cu părul.

Tactul şi răbdarea sunt necesare pentru a învingetimiditatea copilului. Dacă după repetarea de cel mult trei ori aîntrebării nu răspunde, e bine să trecem la cele următoare, iardacă în cele din urmă răspunde, revenim, o singură dată, la celela care nu a răspuns. Cotarea Trei răspunsuri bune din patru.Se acceptă ca răspunsuri bune şi acelea date prin gesturineîndoielnice, de ex. deschiderea gurii, închiderea ochilor.

TEST 3 Repetarea a trei cifreMaterial: seriile 6-4-1 3-5-2 8-3-7Tehnica începem prin a atrage atenţia copilului prinsolicitarea: Ascultă şi spune după mine!, dându-i să repete caexerciţiu numai o singură cifră: 4 sau 9. După ce copilul arăspuns şi ne-am asigurat că a înţeles despre ce-i vorba, îi dămpe rând serii de câte două cifre, spunându-i Acum spune: 8-3;7-4. Cifrele din fiecare serie se pronunţă clar, la interval de2". După acest exerciţiu, continuăm cu aceeaşi tehnică seriile detrei cifre. De fiecare dată, notăm reuşita sau nereuşita.Cotarea Testul este trecut dacă copilul reproduce corect, după osingură citire, o serie din cele trei serii de cifre.

TEST 4 Repetarea unei propoziţii de şase silabe Material 1. Eu pun un lemn pe foc.

79.Iarna e tare frig80.Calul fuge pe drum

189

Aplicarea testelor se va face conform instrucţiunilor date încapitolul "instrucţiuni speciale". Examinatorul se va ţine riguros deaceste instrucţiuni pe care e bine să le cunoască pe de rost, pentru aînlătura caracterul de artificialitate şi rigiditate a examinării şi pentru ao face cât mai expeditivă. Pentru aceasta însă este necesar ca oriceexaminator, înainte de a face o examinare cu scop de diagnozăexactă, a nivelului mintal, să examineze cea. 20-30 de subiecţi în scopde exerciţiu.

Rezolvarea dată de subiect fiecărui test va fi consemnată în fişade cotare, utilizându-se semnele + şi - şi numai în cazul în carereuşita sau nereuşita unui test nu poate fi apreciată imediat se va notarăspunsul întreg, care va fi apreciat cu + sau - la sfârşitul examinării.

Să se observe că, la fiecare etate, este dat şi un test alternativ.Acest test se va utiliza numai în cazul în care unul dintre testele de laacea etate, din motive tehnice sau din alte motive, nu a putut fi aplicatîn conditţii satisfăcătoare, deci se va înlocui cu un alt test bine aplicat,dar pe care subiectul nu l-a putut rezolva.

Observarea conduitei în timpul examinării. Scopul testelorindividuale verbale, a căror instrucţiuni de întrebuinţare le dăm aicieste să măsoare gradul inteligenţei, în cursul examinării însă, unobservator atent poate să adune date foarte utile şi cu privire la unnumăr destul de mare de trăsături sociale, de temperament şi decaracter. Aşa de exemplu, se poate vedea dacă un subiect este timidsau dacă perseverează sau renunţă uşor la o probă care i se paregrea etc.

Din acest motiv, am anexat la această scară, în afară de fişa cotarea nivelului mintal şi o fişă de examinări, de trăsături sociale, detemperament şi caracter, care pot fi observate în timpul examinării.Pentru fiecare întrebare din fişă, privitoare la câte o trăsătură, am datrăspunsuri posibile, dintre care examinatorul alege pe aceea carecrede că se potriveşte mai bine persoanei examinate.

INSTRUCŢIUNI SPECIALE

Instruire pentru etatea de 3 ani

6 teste; 1 test = 2 luni TEST1 Numele de familieTehnica întrebăm pe copil pe un ton familiar: Cum te cheamă?.Dacă copilul nu răspunde decât cu numele de botez, stăruim să îşi

188

Tehnica: Dăm subiectului în mână prima gravură şi-i spunem: Uitatela poza asta şi spune-mi ce vezi acolo. Dacă copilul nu răspunde,cum se întâmplă câteodată din cauza timidităţii, repetăm întrebareasub forma următoare: Spune-mi orice din ceea ce vezi acolo. Dacănici acum nu răspunde, îi spunem: Vezi un om?, arătându-l cudegetul. Dacă copilul răspunde corect, îi spunem: Foarte bine, acumspune-mi ce mai vezi în poză, în afară de om. Această întrebare nu sepoate pune decât o dată şi numai la prima gravură. Dacă copilulnumeşte unul sau mai multe obiecte, este întrebat: Ei, ce mai vezi?Notăm răspunsul şi trecem la gravura următoare. După ce i-o dăm înmână îi spunem: Uită-te şi la poza asta. Spune-mi ce vezi acolo.Aşteptăm răspunsul, fără a mai pune alte întrebări. Notăm răspunsulşi procedăm la fel şi cu a treia gravură.Cotarea: Enumerarea a cel puţin trei obiecte dintr-o gravură, după ceadintâi întrebare.

Instructaj pentru etatea de 4 an!

6 teste; 1 test = 2 luni TEST 1 Compararea liniilor Material: Planşa lV-1, cu cele două linii paralele. Tehnica: Prezentăm copilului planşa cu cele două linii paralele, spunându-i: Vezi aici două linii? Care este cea mai mare? Dacă copilul întârzie să răspundă, îi spunem: Pune degetul pe cea mai mare. Pentru a fi sigur că răspunsul nu a fost întâmplător, întoarcem după câtăva vreme planşa, fără să observe copilul, i-o prezentăm în poziţieinversă (dacă la prima prezentare linia cea mai lungă a fost jos, la a doua prezentare, ea va trebui să fie sus), spunând: Uite, alte linii, arată-mipe cea mai mare.Cotarea: Testul este reuşit dacă amândouă răspunsurile^-suntcorecte. > ""^^

TEST 2 Distingerea figurilor geometriceMaterial: Planşa IV-2, cu figurile geometrice şi plicul cu acelaşi numărcu figurile tăiate separat.Tehnica: Punem copilului următoarea întrebare: Vezi tu asta?(arătându-i în acelaşi timp conturul cercului aşezat deasupra cercului)Arată-mi aici (experimentatorul arată cu degetul celelalte figuri de peplanşă), una la fel cu asta. Procedăm la fel cu celelalte figuri, arătândmai întâi pătratul, apoi triunghiul, apoi restul în orice ordine. Corectămcopilul la prima eroare făcută, spunându-i: Nu, arată-mi una la fel cu

191

Tehnica începem cu atragerea atenţiei, spunând: Ascultă şi spunedupă mine: pisică; zi; am un băţ. La nevoie se poate repeta de 2-3 ori.Se pronunţă prima propoziţie tare şi clar. Se notează răspunsul. Secontinuă la fel cu celelalte, fără a se mai repeta. Cotarea: Se cererepetarea exactă a unei propoziţii din 3, după prima citire, fără nicio omisiune sau adaos sau transpunere de cuvinte. Se excepteazădefectele naturale de pronunţie.

TEST 5 Numirea obiectelor familiareMaterial: o cheie, un briceag, o monedă, un ceas, un creionTehnica: Arătăm pe rând obiectele enumerate întrebând la fiecare:Ce este asta?Cotarea: Se cer trei răspunsuri corecte din cinci. Obiectele să fienumite. Se exceptează defectele de pronunţie.

TEST 6 Numirea culorilorMaterial: Planşa nr. 3.6; culori: negru; alb; roşu.Tehnica: Aşezăm înaintea subiectului planşa cu cele trei culori şi,punând degetul pe prima fâşie colorată (negru) întrebăm pe subiect:Cum se cheamă culoarea asta? După răspuns, procedăm la fel şi cucelelalte culori. Nu este permis dacă subiectul a numit greşit o culoaresă revenim asupra ei, punând din nou întrebarea sau să-i atragematenţia într-un fel sau altul că a greşit.Cotarea: Testul este trecut dacă toate culorile sunt numite şi cudeplină siguranţă. Nu se admite nici o eroare, în afară de cazul încare, numind greşit o culoare se corectează imediat şi spontan, fărănici un semn sau intervenţie din partea examinatorului.

TEST Alternativ l SexulTehnica: Dacă copilul este băiat, îi punem următoarea întrebare:Tu eşti băiat sau fetiţă? Dacă nu răspunde, întrebăm din nou (pebăiat): Tu eşti fetiţă? (pe fetiţă): Tu eşti băiat?. Dacă răspunsul laaceastă întrebare este NU sau un sernn din cap, atunci spunem:Atunci, ce eşti (la băiat), eşti băiat sau fetiţă? (la fetiţă), eşti fetiţă saubăiat? s

Cotarea: Testul este trecut dacă copilul cunoaşte neîndoielnicsexul său. Trebuie să fim foarte circumspecţi în acceptarea altuirăspuns, decât băiat sau fetiţă. Răspunsul DA sau la a doua întrebare,trebuie controlat cu mare grijă.

TEST Alternativ II Gravurile lui BinetMaterial: Planşele nr. III alt. 2 şi XIV. alt. 3

190

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul repetă fără greşealăTestul 3 după o singură citire.

TEST Alternativ înţelegere de gradul l Material:1. Când ţi-e somn, ce trebuie să faci?

81. Când ţi-e frig, ce trebuie să faci?82. Când ţi-e foame, ce trebuie să faci?

Tehnica: După ce-l facem pe copil atent, întrebăm copilul: Cândţi-e somn, ce trebuie să faci? Dacă este nevoie, putem repetaîntrebarea de mai multe ori, pe un ton încurajator. Nici o altă formă deîntrebare nu poate înlocui pe cea de mai sus. Acordăm pentrurăspuns aproximativ 20 de secunde. De obicei, copiii normali de 4 sau5 ani, răspund imediat sau nu răspund deloc. Tot astfel procedăm şicu celelalte două întrebări.Coatarea: Se cer două răspunsuri exacte din trei. Nu se cere o formăanumită de răspuns. Este suficient dacă problema a fost înţeleasă şis-a dat un răspuns rezonabil. Numai tăcerile şi răspunsurile eronate leconsiderăm nesatisfăcătoare.

lată câteva exemple de răspunsuri corecte pentru cele trei întrebări:

83. Să mă culc.84. Să mă îmbrac; Să mă încălzesc la foc; Să mă duc în casă;

Să alerg să mă încălzesc.85. Să mănânc; Să caut ceva de mâncare; Să cer să-mi dea de

mâncare.

Instructaj pentru etatea de 5 ani -~-~'"

6 teste; 1 test = 2 luni TEST 1 Joc de răbdareMaterial: Două triunghiuri drepte, obţinute prin tăierea pediagonală a unui dreptughi. Un drepunghi de 6 - 9 cm (plicul nr. V-1).Tehnica: Punem pe masă, în faţă subiectului, dreptunghiul netăiatşi alături, dar mai aproape de subiect, aşezăm cele două triunghiuri,astfel ca cele două capete mari să fie paralele vertical şi la odepărtare una de alta de 3 cm. Apoi spunem subiectului: Vezi tuaceste două bucăţi? (Examinatorul arată cele două triunghiuri)Aşează-le aşa, ca să faci una ca asta. Dacă copilul ezită şi nu punemâna pe cartoane, îi repetăm instucţiunile şi dacă nici acum nu începeoperaţia îl îndemnăm din nou spunându-i: Hai, aşează-le.

Pentru ca noi înşine să nu facem greşeala să prezentăm subiectului" unul pe dos, ambele triunghiuri sunt însemnate pe partea

193

asta (arătând în acelaşi timp, cu degetul conturul figurii aşezatedeasupra plicului.Cotarea Testul este trecut dacă subiectul arată corect şapte figurigeometrice din cele zece. Prima eroare contează, chiar dacă copilul s-a corectat după ce i s-a spus că nu e bine.

TEST 3 Copierea unui pătrat Material: Planşa IV a, planşa cu pătratulTehnica Punem în faţa subiectului planşa cu pătratul, îi arătămpătratul de pe ea cu degetul, fără a urmări conturul, spunându-i: Vezitu asta? Apoi îi dăm un creion zicându-i: Poftim, fă şi tu unul la fel cuăsta, aici. (pe un sfert de coală de hârtie albă) Dacă copilul exită sădeseneze, cum se întâmplă deseori, din cauza timidităţii, îl îndemnămcu blândeţe, zicându-i: Hai, începe, una la fel cu asta, aici. Hai,aşa...Bine. După ce copilul a desenat, îi luăm foaia de hârtie,zicându-i: Acum mai fă una, dar întocmai una la fel cu asta de aici. (îiarătăm din nou pătratul de pe planşă.)Cotarea: Testul este trecut dacă cel puţin unul din cele trei desene esteasemănător cu unul din modelele de mai jos, însemnate cumenţiunea de bune. în aprecierea desenului trebuie să avem învedere că este mai important ca unghiurile drepte decât ca liniile să fieîntinse sau colţurile total închise. Mărimea pătratului este indiferentă.Aprecierea trebuie făcută cu severitate.

Dacă copilul trece cu succes acest test, continuăm cu aceeaşi tehnică-testul de copiere a unui romb, fixat pentru etatea de şase ani (testl). Cotarea: La fel ca la pătrat.

TEST 4 Repetarea a 3-4 cifreMaterial: Seriile: 4-7-3-9 2-8-5-4 7-3-6-1Tehnica: Ca la etatea de trei ani, Test 3. Cifrele se pronunţă la uninterval de aproximativ o secundă. Cifrele se vor pronunţa clar, dar cuacelaşi ton.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă o serie de patrucifre după o singură citire, după cele trei seriiclate.

TEST 5 Repetarea unei propoziţii de 10 silabe Material: 1. Toamna se culeg fructele din pom.

86. îl cheamă Nicu, e un copil bun.87. Când e frig facem focul

în sobă.Tehnica: Ca la etatea de 3 ani, Test 4.

192

care, numind greşit o culoare, copilul se corectează singur, imediat şispontan.

TEST 4 Definirea prin întrebuinţareMaterial: Cuvintele: lingură, masă, scaun, cal, mamă.Tehnica: Pentru .a pregăti subiectul în vederea răspunsurilor,examinatorul va pune întrebările în modul următor şi în ordineaurmătoare:

Tu ai văzut o lingură! (se acentuează cuvântul văzut, iar propoziţia se exprimă într-un ton afirmativ, nu interogativ, la spune-mi, ce este o lingură? Cotarea: Se cer cinci răspunsuri comprehensibile.

TEST 5 Jocul LotoMaterial: Planşa Nr. 11-5 cu cele 5 cărticele de Lotocorespunzătoare (din plicul cu acelaşi număr)Tehnica: Aşezăm în faţa subiectului planşa respectivă şi-i spunem:Pe foaia asta sunt mai mulţi copii. Fiecare dintre ei ţine mâinile şipicioarele în alt fel. Unul (ine o mână în sus şi alta întinsă, altul ţineamândouă mâinile în sus, altul picioarele desfăcute etc. (arătându-i cudegetul cele patru exemplificări). Uite aici o cărticică (i-o arătăm), pecare este un copil la fel ca unul din cei de aici (arătăm planşa). Uită-tebine la el (i-l dăm în mână) şi aşează-l aici, pe foaia asta (arătămplanşa) peste copilul care ţine mâinile şi picioarele întocmai ca el.

Dacă subiectul nu înţelege, repetăm această din urmăinstrucţiune. Notăm R, punem deoparte cărticica de Loto cu care alucrat subiectul şi continuăm astfel: "Uite aici alt corp, aşează-l şi peacesta pe foaia asta (arătăm planşa) peste copilul care ţinemâinile şi picioarele întocmai ca el. Notă R, punem cărticica la oparte şi procedăm la fel cu restul cărticelelor de Loto până lasfârşit. Cărticelele se dau subiectului în următoarea ordine:

1-2-5-63-4-7-8

Fiecare cărticică aşezată incorect reprezintă o eroare. Examinatorulînsuşi trebuie să fie atent, spre a nu face sau a nu lăsa să sestrecoare vreo greşeală.Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul aşează corect cel puţin 5din cele 8 cărticele.

TEST 6 Atingerea cuburilor în ordine neregulată Material: Patru cuburi de aceeaşi culoare şi mărime.

195

cu care sunt aşezate pe masă cu o cruciuliţă. Se fac trei probe.Aşezăm după fiecare probă cartoanele în poziţia originală, apoispunem: Hai, aşează-le încă o dată, aşa ca să faci una ca asta(examinatorul arată dreptunghiul).

Lăsarea cartoanelor într-o poziţie corespunzătoare după unasau mai multe încercări timp de un minut, pentru fiecare probă, seconsideră ca o probă nereuşită. De asemenea, dacă subiectul, dupăuna sau mai multe încercări, cu tot îndemnul nostru spune că nupoate, va trebui evitat ca subiectul să întoarcă pe dos unul dintriunghiuri.

Dacă l-a întors, testul trebuie încept din nou. Se acordă pentrufiecare execuţie câte un minut.Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul reuşeşte două probe din trei.

TEST 2 Repetarea unei propoziţii de 12 silabe Material: 1. Pe drum trec multe căruţe cu cai.

88. Vara, copiii merg la câmp să se joace.89. Pe câmp cresc foarte multe flori frumoase.

Tehinca: Atragem atenţia copilului şi spunem: Ascultă şi repetă ce îţi spun eu: Casa este mare. dacă a înţeles că trebuie să repete şi face asta, se trece la prima propoziţie din test. Citim prima propoziţie pe un ton natural şi clar. Dacă copilul este timid şi nu răspunde, repetăm prima propoziţie, dar în acest caz, răspunsul nu este luat în considerare. Repetarea se permite numai la prima propoziţie. Cotarea: Testul este reuşit dacă o propoziţie din trei este repetată fără greşeală după prima citire.

TEST 3 Numirea culorilorMaterial: Utilizăm culorile fundamentale, de ex.: roşu, galben,albastru, verde (planşa nr. V-3).Tehnica: Aşezăm înaintea copilului planşa cu cele 4 culori şi,punând degetul pe prima fâşie colorată (roşu), întrebăm subiectul:Cum se numeşte culoarea asta? Experienţa arată că întrebareatrebuie formulată numai în acest fel, pentru a evit^ răspunsurinepotrivite, de ex.: "Aceasta este prima culoare frumoasă". Dupărăspuns, procedăm la fel şi cu celelalte culori.

Nu este permis, dacă subiectul a numit greşit o culoare, sărevenim asupra ei, repetând întrebarea.Cotaera: Testul este reuşit dacă toate culorile sunt numite corect şi cudeplină siguranţă. Nu se admite nici o eroare, în afară de cazul în

194

Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul dă două răspunsuri corecte din cele trei.

TEST Alternativ EtateaTehnica: Formularea este simplă; întrebăm subiectul: Câţi ani ai?Dacă copilul nu răspunde, îl îndemnăm, întrebându-l din nou. De lacopiii de această etate, nu vom cere ziua naşterii, ci numai numărulanilor.Cotarea: Testul este trecut dacă copilul spune exact numărulanilor. Trebuie să remarcam că unii copii spun cu un aer de siguranţăcare nu corespunde realităţii. De aceea, trebuie să verificăm etateadupă date sigure.

Instructaj pentru etatea de 6 ani

6 teste; 1 test = 2 luni TEST 1 Copierea rombului Material: Planşa cu rombul, nr. VI-1 Tehnica: Ca pentru copierea pătratului (4 ani, test 4) Cotarea: Testul este reuşit dacă copilul face două desene mulţumitoare din trei, indiferent dedimensiuni.

TEST 2 Găsirea lacunelor în figuriMaterial: Cele patru figuri cu lacune; planşele VI-2Tehnica: Arătăm subiectului succesiv cele patru figuri în ordinealipsurilor următoare: gura, ochiul, nas, braţe (în ordinea alfabetică aliterelor înscrise pe poză). Când îi arătăm prima figură, îi spunem:Uită-te bine la chipul acesta şi spune-mi ce-i lipseşte. Dacă copilulrăspunde: gâtul, corpul, picioarele etc., îi spunem: Nu aşa, spune-mice-i lipseşte la chip, la faţă, nu la corp. Accentuăm cuvintele chip, faţă,pentru a îndrepta atenţia copilului în această direcţie. Nici un fel deajutor sau indicaţie, de orice fel, nu mai e permisă. La figura a doua şia treia ne mărginim la întrebarea: Dar la chipul ăsta ce lipseşte?

La fiecare întrebare răspunsul trebuie dat în 20-25 secunde.Orice răspuns care nu arată lipsurile indicate, nu este corect. Se admitcâteva erori mici. De exemplu, la a doua figură, dacă răspunde ochii,în loc de ochiul; la a patra, mâinile în loc de braţe. Cotarea: Testuleste trecut dacă subiectul dă în intervalul de timp cerut treirăspunsuri bune din patru.

TEST 3 înţelegere de gradul IIMaterial: 1. Dacă plouă când e timpul de plecat la şcoală, cetrebuie să faci?

197

Tehnica: Aşezăm pe masă în faţa subiectului, în ordine, peorizontală, cele patru cuburi, la distanţă de 5 cm unul de altul, dupăurmătoarea schemă:

Subiect 4. 3. 2. 1.

ExaminatorNumerele de pe cuburi sunt înspre examinator, pentru a se orientadupă ele când dă proba. Spune apoi subiectului: Uită-te la mine; cefac eu fă şi tu, întocmai ca mine. Atingem cu degetul arătător de lamâna dreaptă cuburile în ordinea arătată mai jos pentru prima probă,începând de la stânga spre dreapta subiectului, la un interval de osecundă pentru fiecare atingere, apoi spunem: Acum fă şi tuîntocmai ca mine. dacă subiectul nu înţelege, repetăm o singură datăinstrucţiunea. Notăm răspunsul şi procedăm la fel cu restul probelor.P r o b e : l . 1 - 2 - 4

90. 1-3-491. 2-3-4

Nu este permisă nici o altfel de explicaţie sau indicaţie, de niciun fel.Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul reproduce fără nici oeroare o singură serie din trei. Dacă subiectul trece cu succes acesttest, continuăm cu aceeaşi tehnică testele similare de cuburi de latestul 4 pentru etatea de 6 ani.

TEST Alternativ Compararea a două greutăţi Material: Două cutii, având greutatea de 3 şi 5 gr., identice ca mărime, formă şi înfăţişare. Cutia de 3 gr. este însemnată cu litera E, iar cea de 15 gr. cu litera l. Cutiile trebuie date cu literele înspre masă, ca subiectul să nu se poată orienta după ele.Tehnica: Punem greutăţile pe masă, înaintea subiectului, lăsândîntre ele o distanţă de 5 - 6 cm. Apoi îi spunem: Aici sunt două cutii,încearcă-le şi dă-mi cutia cea mai grea. Dacă copilul nu răspunde saunu cântăreşte cutiile în mână, îi spunem din nou: încearcă-le şi dă-micutia cea mai grea. Unii copii răspund la întrebare, arătând cu degetulsau punând mâna pe cutii fără să le cântărească, în cazul acesta,spunem copilului: Nu aşa, ia-le în mână şi vezi care-/ mai grea. Nueste permis să se mai dea alte indicaţii.

Pentru a fi siguri că primul răspunc nu a fost întâmplător, maifacem două probe, aşezând la a doua probă cutiile în ordine inversă,iar la a treia întocmai ca la prima, bineînţeles această schimbare nutrebuie observată de copil.

196

Material: 1. Câinele muşcă; pisica..............?92................................................Pasărea zboară; peştele...........................................?93.....................................Vara plouă; iarna ?94..........................................................Ziua este lumină; noaptea este................................?95..................................................Vara este cald; iarna este........................................................?96..........................................................Leul este curajos; iepurele este........................................?

Tehnica: Spunem subiectului, pe un ton familiar: Am să-// citesc cevadin care lipseşte cuvântul de la urmă. la să vedem, poţi ghicicuvântul care lipseşte? Ascultă ce-// citesc, gândeşte-te şi spune-micuvântul de la urmă, cel care lipseşte. Citim rar şi accentuat, subformă de întrebare. Nu intervenim cu nici un fel de explicaţie. Cotarea:Testul este trecut dacă subiectul răspunde la 4 din cele 6 întrebări.Răspunsul corect: 1. zgârie

97. înoată98. ninge99. întuneric100. frig101. fricos

Instructaj pentru etatea de 7 ani

6 teste; 1 test = 2 luni TEST 1 Repetarea a 5 cifre Material: 3-1-7-5-9

4_2-3-8-59-8-1-7-6

Tehnica: Ca la etatea de trei ani, Test 3 şi la patru ani, Test 5. Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă corect după o singură citire,una din cele trei serii de cifre.

TEST 2 Material:mănuşi).Tehnica: Aşezăm înaintea subiectului planşa care reprezintăfigurile cu absurdităţi şi-i spunem: Uită-fe la poza asta şi spune-mi ceeste nepotrivit la faţa copilului ăsta? Dacă copilul nu înţelegeîntrebarea sau nu răspunde, îl îndemnăm: Ce e neportivit la faţacopilului ăsta? Notăm răspunsul. Când ajungem la figura doi(mănuşa), spunem: Ce lucru nepotrivit arată poza asta?

Acordăm câte 20 de secunde pentru fiecare răspuns, la fiecare figură.

199

Absurdităţi în figuriPlanşa nr. VII-2, cu figurile cu absurdităţi (ochi, masă,

102. Dacă arde casa în care te afli, ce trebuie să faci?103. Când trebuie să pleci undeva şi pierzi trenul,

ce trebuiesă faci.Tehnica: Ca la etatea de 4 ani, test alternativ, întrebarea nu poate fiînsă repetată, decât cel mult de două ori.Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul dă două răspunsuricorecte din trei.

TEST 4 Repetarea unei propoziţii de 16 silabe Material: 1. Iarna copiii aleargă cu sania prin zăpadă.

104. Merele din grădina noastră sunt roşii şi gustoase.105. Vânătorul se duce în pădure să

vâneze urşi.Tehnica: Ca la etatea de 5 ani, Test 2.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă fără greşeală celpuţin una dintre cele trei propoziţii. Greşelile de pronunţare se vorignora.

TEST 5 Atingerea cuburilor f n ordine neregulată II Material: Patru cuburi de aceeaşi mărime şi culoare. Tehnica: Ca la etatea de 5 ani, Test 6.

Probe: l. 1-3-2-4106. 1-3-4-2107. 1 - 4 - 2 - 3

Cotarea: Testul este trecut dacă două din trei probe au fost executatecorect.

TEST 6 Numărarea degetelorTehnica: întrebăm subiectul: Câte degete ai la mâna aceasta?(Atingem mâna dreaptă a subiectului). Câte degete ai? Dar laamândouă mâinile? Dacă copilul încearcă să numere degetele îispunem: Nu aşa, spune-mi fără să le numeri. Pe urmă repetămîntrebarea. Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul răspundecorect şi fără să numere la toate cele trei întrebări.

TEST" Alternativ l Numărarea a 13 monede de 100 leiMaterial: 13 monedeTehnica: Se cere subiectului să numere crescător, arătând cudegetul fiecare monedă. Dacă copilul face o singură greşeală ceea ceînseamnă că omite un număr sau uită să arate cu degetul, atunci îidăm o a doua probă, exact îrî'condiţiile celei dintâi.Cotarea: O numărare exactă, fără greşeli, din trei probe.

TEST Alternativ II Analogii

198

TEST 5 înţelegere de gradul IIIMaterial: 1. Când strici un lucru care nu este al tău, ce trebuie să

faci?2. Dacă în drum spre şcoală vezi că ai întârziat ce trebuiesă faci?3. Când un camarad sau un prieten te loveşte dingreşeală, ce trebuie să faci?

Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi pun o întrebare. Tegândeşti bine, apoi dai răspunsul. Ascultă! (îi punem prima întrebare.)Dacă subiectul spune că nu a înţeles sau nu răspunde, repetămîntrebarea, fără să schimbăm nimic din forma ei. Nu se permite nici oexplicaţie. După ce notăm răspunsul ad literam, spunem: Am să-ţi punaltă întrebare, întâi te gândeşti, apoi răspunzi. Ascultă! (îi punem adoua întrebare.) Procedăm la fel şi cu celelalte întrebări. Fiecareîntrebare poate fi repetată o singură dată Cotarea: Două răspunsurisatisfăcătoare din trei, astfel:

108. Dacă răspunsul cuprinde ideea de restituire în naturăsau despăgubire sau scuză sau amândouă.

109. Dacă copilul spune că trebuie să se grăbească sausă intre în şcoală şi să-şi ceară scuze.

110. Dacă răspunde cu ideea de iertare sau de neluare înseamă.

TEST 6 Poveste în ImaginiMaterial: Imaginea lui David: băiatul şi căţelul (planşa nr. VII-6)Tehnica: Dăm subiectului planşa cu cele două imagini şi-i spunem:Uită-te bine la pozele astea pe rând şi spune-mi ce s-a întâmplat cubăiatul şi căţeluşul?Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul găseşte legătura dintrecele două momente ale întâmplării (un băiat dă cu băţul în căţel.Căţelul se repede la băiat şi-l muşcă de picior. Copilul plânge dedurere.)

Instruire pentru etatea de 8 ani

6 teste; 1 test = 2 luniTEST 1 Repetarea unei propoziţii de 20-22 silabe Material: 1. Copiii se joacă bucuroşi la umbra nucului din grădină.

111. Toamna, păsările călătoare pleacă de la noi în ţărilecalde.112. în nopţile senine de vară, strălucesc pe cer stelele şiluna.

201

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă, în timpul acordat,două răspunsuri din trei.

Rezolvare corectă: 1. Ochiul113.Piciorul din mijloc114.Un deget mai mult

TEST 3 Noţiuni opuse Material: 1. iute - încet

115. gros - subţire116. frig - cald117. sus - jos118. plin - gol

Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă, am să-ţi spun un cuvânt, iar tusă-mi răspunzi prin alt cuvânt, care înseamnă tocmai contrariul aceea ce ţi-am spus eu. Dacă îţi spun "sărac", tu trebuie să răspunzi"bogat", exact contrai iul lui "sărac". Dacă îţi spun cuvântul "greu", tutrebuie să răspunzi "uşor", pentru că "uşor" e tocmai contrariul lui"greu". Ai înţeles? Ascultă cu băgare de seamă şi spune-mi dupăfiecare cuvânt pe care //'-/ citesc, cuvântul care înseamnă tocmaicontrariul.

Pronunţăm fiecare cuvânt din seria de mai sus tare şi desluşit.însemnăm fiecare răspuns şi trecem apoi la cuvântul următor.Acordăm pentru răspuns la fiecare cuvânt maximum 10

secunde.Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă în intervalul de timp cerut4 răspunsuri bune din 5.

TEST 4 Numărarea înapoi, de la 20-1Tehnica: Spunem subiectului: Numără înapoi, de la 20 la 1, astfel:20, 19, 18 .... etc., până la 1. începe. Nu urmăm exemplificarea maideparte. Insistăm ca subiectul să încerce, chiar dacă spune că nupoate. Nu este permis să grăbim subiectul.Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul numără de la 20 la 1 întimp de maximum 30 de secunde, făcând cel mult o singură greşeală(omisiuni sau inversiuni).

Trebuie să observăm dacă copilul murmură, căci unii încearcăsă găsească ordinea inversă numărând întâi în ordine directă. Uniifolosesc acelaşi truc, fără să numere, folosind un timp prea lung de laun număr la altul, în acest ca,"7., testul nu este reuşit.

200

Pf"

TEST 4 Aşezarea a cinci greutăţi în ordinea masei lor Material: 5 greutăţi de 3, 6, 9, 12 şi 15 gr., identice ca formă, mărime şi înfăţişare. Ordinea lor este însemnată cu litere de la E la I.

Cutiile sunt date subiectului cu literele spre masă şi se va avea grijăca acesta să nu întoarcă cutia pentru a se orienta după litere.Tehnica: Aşezăm greutăţile pe masă înaintea subiectului într-oordine oarecare, apoi îi spunem: Uite aici nişte cutii. Ele sunt la fel, darnu au aceeaşi greutate. Unle sunt mai grele, altele mai uşoare; niciuna nu este la fel ca celelalte. Acum, trebuie să o găseşti pe cea maigrea dintre ele şi să o pui aici. (îi arătăm un loc fix pe masă.) Cauţiapoi pe cea care e ceva mai puţin grea decât aceasta şi o aşezi alăturide ea. Apoi cauţi pe cea care e ceva mai puţin grea decât aceasta şi oaşezi alături de ea. Apoi cauţi pe cea care e ceva mai puţin grea decâtaceasta şi o aşezi alături de aceasta şi aşa mai departe, până cegăseşti pe cea mai uşoară dintre ele. Deci, aşezi cutiile una lângă alta,după greutate, de la cea mai grea, până la cea mai uşoară. Hai,începe!, în timpul instrucţiei, arătăm locul care va fi ocupat de fiecarecutie.Dacă copilul nu a înţeles instrucţia şi nu ştie ce să facă, o repetăm,dar numai o singură dată. Nu este permis să schimbăm nimic dintextul instructajului, nici să dăm subiectului vreo sugestie sau indicaţiede nici un fel.

După prima probă, notăm răspunsul, amestecăm cutiile şispunem subiectului: Hai, aşează-le încă o dată, tot aşa, una lângăalta, după greutate, de la cea mai grea, până la cea mai uşoară.Notăm răspunsul şi facem o a treia probă la fel, dacă răspunsul laprimele două nu a fost exact.Cotarea: Testul este trecut dacă greutăţile sunt aşezate în ordinea lorcorectă în două din cele trei probe.

TEST 5 Repetarea a trei cifre în ordine Inversă Material: 1. 2-8-3

119. 4-2-7120. 5-9-6

Tehnica: Ascultă, am să-ţi spun trei numere. Să vedem dacă lepoţi spune întors, de la coadă înapoi: 1-2-3. la spune-le întors.Dacă subiectul nu le repetă invers, i le repetăm noi (3,2,1). Pentru a fisigur că subiectul a înţeles bine instrucţia, mai întâi dăm încă unexemplu: /// mai spun trei numere. Spune-le şi pe acelea întors. Citimpe rând fiecare serie şi răspunsul. Nu este permis să citim de două oriaceeaşi serie.

203

Tehnica: Ca la etatea de 6 ani, Test 4.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă fără greşeală celpuţin trei propoziţii,TEST 2 Numirea zilelor din săptămânăTehnica: Punem subiectului următoarea întrebare: Nu-i aşa, că tuştii câte zile sunt într-o săptămână? După răspuns, oricare ar fi el, saudacă subiectul nu răspunde, adăugăm: la spune-mi pe rând zilele dinsăptămânal După răspuns, îi mai punem următoarele întrebări: Ce zivine înainte de marţi? dar înainte de joi? Ce zi vine înainte desâmbătă?Colarea; Testul este reuşit dacă subiectul numeşte corect şi înordinea l or toate zilele săptămânii în curs de 15 secunde şi dacă mailăbpunde corect şi la cel puţin una dintre cele trei întrebări accesorii.

Observaţii: Dacă subiectul răspunde corect numai la întrebărilesupi^mentare, ii punem din nou întrebările din prima parte. De dataacea^a cerinţa este ca răpunsul să fie corect, fără ezitări, fărăîndreptări, în maximum 10 secunde.

TEST 3 Formarea ur.">:. > upoziţli din trei cuvinte Material: -i <""v - - minge-râu

121. Pădure - copaci - păsări122. Muncă - bani - om123.

Ter lica: Spunem subiectului' Ascultă, am să-ţi spun trei cuvinte.Cu .iceste trei cuvinte tu trebuie să faci o propoziţie. In propoziţie, pelai -)& cele trei cuvinte mai pot fi şi altele. Iată cele trei cuvinte: copil,mL ge, râu. Fă cu aceste trei cuvinte o propoziţie cu înţeles; spune-micev a cu aceste trei cuvinte. Nu se admite altă explicaţie. Dacă copiluln-a înţeles, repetăm instructajul, fără nici o schimbare. Dacă nici dedata asta nu înţelege sau nu răspunde, adăugă,: Spune-mi ceva cucele trei cuvinte. Nu este permis să ilustrăm prin exemple. Dacăcopilul a uitat cele trei cuvinte, le repetăm o dată sau de mai multeori, rar şi accentuat, fără nici un fel de adaos. Acordăm un minutpentru răspuns, notăm răspunsul ad literam, apoi spunem subiectului:Ascultă alte trei cuvinte: Pădure, copaci, păsări. Fă şi cu aceste treicuvinte o propoziţie cu înţeles. Notăm răspunsul ad literam şiprocedăm la fel şi ultimele trei cuvinte. Dacă subiectul nu dă nici unrăspuns, trecem la seria următoare.Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă 2 răspunsurisatisfăcătoare din trei. Răspunsul este satisfăcător dacă: 1) este opropoziţie simplă; dacă este compusă, să nu conţină mai mult de douăidei distincte; 2) să nu exprime o absurditate.

Instructaj pentru etatea de 9 ani

6 teste; 1 test = 2 luni TEST1 Ordine verbalăMaterial: Planşa nr. IX-1. Un creion care trebuie dat subiectului.Tehnica: Punem în faţa subiectului planşa, apoi îi spunem: Pefoaia de aici (arătăm figura) sunt desenate un triunghi, un cerc şi unpătrat. (Le arătăm pe rând urmărind cu dosul creionului conturulfiecărei figuri geometrice şi ne convingem dacă subiectul cunoaştefigurile în parte.) Uită-te bine la ele şi fă-mi cu acest creion o cruciuliţă,dar bagă de seamă ca ea să nu fie nici în triunghi, nici în pătrat, cinumai în cerc. Ai înţeles? Dacă subiectul nu înţelege, repetăm încă odată instrucţia, apoi spunem: Ei, acum fă cruciuliţa în cerc.

Acum uită-te iarăşi aici (arătăm figura) şi fă-mi o cruciuliţă care să fie şi în triunghi şi în cerc, dar să nu fie în pătrat, începe. Acordăm 5-6 secunde pentru răspuns şi noăm rezultatul. Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul face în intervalul de timp cerut fiecare din semnele cerute şi la locul potrivit.

Observaţii: Examinatorul trebuie să aibă grijă să nu aratesubiectului unde va fi făcută cruciuliţa, atunci când arată spre figură.Dacă cruciuliţa este făcută pe marginea unei figuri, atunci proba nueste reuşită.

TEST 2 Probleme de calcul mintal lMaterial: 1. Tata a adus acasă 30 de mere. Jumătate dintre elele-a oprit mama pentru plăcintă. Merele care au rămas le-a împărţitcopiilor, de fiecare copil câte 5. Câţi copii erau?Tehnica: Se citeşte problema. Se poate repeta o dată. Timp delucru: 3 minute.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul a răspuns corect.

TEST 3 Joc de cuvinteMaterial: Cutiuţa lui Nealy şi Fernold (Nr. IX-3)Tehnica: Aşezăm cadrul jocului (cutia goală) pe masă în faţasubiectului cu latura cea mică spre el, apoi punem tăbliţele joculuiamestecate lângă latura lungă din dreapta ramei. Examinatorul săaibă grijă ca să nu vadă tăbliţele aşezate în ramă înainte deexperienţă.

Apoi spunem: Tăbliţele astea se pot aşeza în această ramă, înaşa fel ca să intre toate şi să nu rămână nici un loc liber. Poţi să leaşezi şi tu, dacă bagi bine de seamă. Hai, încearcă.

205

Cotarea: Testul este reuşit dacă una din cele trei serii de cifre esterepetat invers, fără greşeală.

TEST 6 Copierea a două desene din memorie Material: Planşa nr. VIII-6. O secţiune de prismă şi un desen grec. Tehnica: înainte da a arăta planşa cu desenul, dăm subiectului creion şi hârtie, apoi îi spunem: Pe această hârtie sunt desenate două figuri. (Examinatorulţine planşa în aşa fel încât subiectul să nu vadă încă figurile.) Am să //' le arăt pentru scurtă vreme, timp de 10 secunde, după aceea am să iau foaia şi tu ai să desenezi întocmai acolo, pe hârtie(arătăm foaia din faţa lui), cele două figuri pe care le-ai văzut. Să teuiţi bine la amândouă figurile, ca să le poţi desena din minte aşa cum sunt.

Punem planşa cu figurile în faţa subiectului la aproximativ 30cm distanţă, în aşa fel ca linia sa vizuală să facă un unghi drept cuplanşa.

O ţineţi aşa 10 secunde, apoi o dăm la o parte şi-i spunem:Acum, desenează tu pe hârtie cele două figuri pe care le-ai văzut.Cotarea: Testul este trecut dacă cel puţin unul dintre desene estereprodus corect, exact. Exact înseamnă că planul esenţial aldesenului a fost prins şi reprodus. Neregularităţile datorităneîndemânării manuale sau a grabei sunt admise. De asemenea, nuse consideră greşeală reproducerea figurilor cu dimensiuni mai marisau mai mici decât acelea de pe planşă.

TEST Alternativ Compararea a două obiecte din memorie Material 1. fluture - muscă

124. lemn - sticlă125. căruţă - sanie

Tehnica: Testul acesta urmăreşte să dovedească dacă subiectulpoate să găsească din memorie o deosebire între două obiecte. Maiîntâi ne asigurăm dacă subiectul cunoaşte obiectele de comparat,punându-i următoarele întrebări: Tu ai văzut vreun fluture? Dar omuscă? Pentru ce nu sunt la fel? Dacă subiectul nu răspunde, îlîntrebăm din nou: Prin ce se deosebeşte fluturele de muscă? Notămrăspunsul şi procedăm la fel şi cu celelalte serii. Cotarea: Testul estetrecut dacă subiectul arată o diferenţă reală la două dintre cele treiserii de obiecte comparate. Deosebirea trebuie să fie esenţială şi săarate încuşiri reale.

204

procedăm şi cu celelalte poze. După fiecare întrebare, notămrăspunsul subiectului. Acordăm pentru fiecare răspuns 20 desecunde la fiecare desen.Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul arată corect, în timpulcerut, lipsurile la trei desene din şase.

TEST Alternativ Amintiri din lectura unul fapt divers Material: 1996/5/septembrie./leri seară un foc/ a distrus/ trei case/ în centrul oraşului./ După câtva timp/ focul a fost stins./ Pagubele/ au fost de 8 milioane lei./17/ familii/ au rămas fără adăpost/. Un pompier/ s-a ars/ la mâini/ scăpând din foc/ o fată/ care dormea/ în casă./ Tehnica: Spunem subiectului: Azi am citit în ziar următoarea întâmplare. Ascultă, îi citim cu voce tare, rar şi lămurit faptul divers.

Imediat după ce am terminat, îi spunem: Acum repetă-miîntâmplarea pe care ţi-am citit-o. la-o de la capăt şi spune-mi tot ce-//aduci aminte din întâmplarea care ţi-am citit-o. Examinatorul scrie totce spune subiectul.

Subiectul nu trebuie prevenit că trebuie să reproducă cele ce i secitesc. Dacă copilul se opreşte la un moment dat, îi spunem: Numaiatât? Nu-ţi mai aduci aminte de altceva? Nu este permis să mai dămnici un ajutor şi nici să grăbim subiectul cu alte întrebări.Reproducerea trebuie să fie oportună.

Dacă observăm că subiectul nu mai spune nimic, crezând cătrebuie să reproducă textul cuvânt cu cuvânt, îl îndemnăm puţin,spunându-i: Poţi să spui şi cu cuvintele tale, tot ce-ţi aminteşti.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul reproduce corect 8 (opt)amintiri. Se socoteşte amintire cuvintele cuprinse între două linii / dintextul respectiv.

Instructaj pentru etatea de 10 ani

6 teste; 1 test = 2 luniTEST 1 Repetarea a patru cifre în ordine Inversă Material: 6-5-2-8

4-9-3-73-6-2-9

Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă corect cel puţin oserie din cele trei.

TEST 2 Asemănări între trei obiecte Material: 1. şarpe - vacă - vrabie

207

Dacă subiectul ezită sau dacă se opreşte la primele dificultăţi, îlîndemnăm să încerce mai departe, fără însă a-l grăbi, îndemnul sepoate face numai în întervalul de 5 minute cerut pentru executareatestului.Cotare: Se cer trei probe în intervalul de 5 minute. Testul este trecut dacă toate trei probele sunt reuşite în acest interval.

TEST 4 Asemănări între două lucruri din amintire Material: Lemn-cărbune, măr-prună, vapor-automobil Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă! Am să-ţi spun două lucruri care au ceva prin care se aseamănă: "lemn-cărbune". Gândeşte-te şi spune-mi prin ce se aseamănă lemnul şi cărbunele. Dacă copilul nu răspunde sau spune că nu ştie, trebuie să insistăm puţin, îi vom spune cu un ton prietenos: Sunt sigur că ştii. la gândeşte-te şi spune-mi prin ce se aseamănă lemnul şi cărbunele. Notăm răspunsul şi apoi continuăm la fel cu "vapor-automobil". Unii copii dau în răspunsurile lor deosebiri în loc de asemănări, în cazul acesta vom spune: Vreau să-mi spui prin ce se aseamănă, care sunt asemănările dintre ... şi... Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul face o asemănare justă la cel puţin doua dintre cele trei serii de obiecte comparate.

TEST 5 Combinaţii spaţialeMaterial: Un plic (nr. IX-5), care conţine: 4 triunghiuri, 4dreptunghiuri, un pătrat mic şi un pătrat mai mare, ca model.Tehnica: 1. Uite aici sunt patru bucăţi de carton, în formă detriunghi (îi dăm cele patru triunghiuri), la-le şi fă din ele un pătrat caăsta. Punem în faţa subiectului pătratul model. Acordăm un minut,însemnăm rezultatul.

2. Uite aici sunt cinci bucali din carton de diferite mărimi şi forme, (îi arătăm cele patru dreptunghiuri şi pătratul mic.) Fă şi din asta un pătrat la fel ca acesta, (îi arătăm modelul). Acordăm un minut. Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul a rezolvat corect în intervalul de timp acordat cel puţin una dintre cele două probe.

Observaţie: Examinatorul va avea grijă să dea subiectuluifigurile amestecate, pentru a nu-i sugera soluţia.

TEST 6 Lacune în deseneMaterial: Planşa IX-6Tehnica: Prezentăm subiectului planşa cu cele 6 desene,spunându-i: Fiecare din aceste poze are câte o lipsă. Uită-te la pozaasta (Indicăm pătratul cu degetul.) şi arată-mi e lipseşte. Notămrăspunsul şi continuăm astfel: Dar la poza asta ce lipseşte? La fel

206

IrT"

Tehnica: Spunem: Am să-ţi pun o întrebare. Te gândeşti bine şi apoi răspunzi. După ce notăm răspunsul, spunem: Am să-ţi pun o altăîntrebare, întâi te gândeşti şi după aceea răspunzi. Cotare: Se cere un răspuns bun din trei.

Exemplu: 1. Spun că nu-l cunosc, spun ce ştiu.126. Faptele spun mai mult decât vorbele.127. La mânie nu-ti dai seama ce faci.

TEST 6 Data zileiTehnica: Punem, pe rând următoarele întrebări:

128. Ce zi din săptămână este astăzi?129. în ce lună suntem?130. în cât suntem astăzi?131. în ce an suntem?

Cotarea: Se cere răspuns corect la toate cele 4 întrebări. Laîntrebarea 3 se permite o eroare de ± 3 zile.

Instructaj pentru etatea de 11 ani

4 teste; 1 test = 3 luni TEST 1 Probleme de calcul mintal II Tehnică: Punem subiectului următoarele întrebări:

132. Dacă cumpăr un creion de 15 lei şi îidauvânzătorului 50 lei, câţi lei trebuie să-mi dea înapoi?

133. Dacă cumpăr bomboane de 25 lei şi îidauvânzătorului 30 lei, câţi lei trebuie să-mi dea înapoi?

134. Dacă cumpăr o carte de 25 lei şi îi dau vânzătorului100 lei, câţi lei trebuie să-mi dea înapoi?

Cotare: Se cer două răspunsuri din trei.

TEST 2 Figurile Iul Abelson Material: Planşa XI-2Tehnica: Ne convingem mai întâi că subiectul ştie ce este un cerc,pătrat, triunghi. Pentru aceasta îi prezentăm foaia cu cele trei figuridesenate separat şi-i spunem: Cunoşti figurile acestea? Arată-mi careeste cercul, care este pătratul, care este triunghiul. Dacă subiectul nucunoaşte figurile, îi spunem noi cum se numeşte fiecare. Repetămpână suntem convinşi că subiectul le cunoaşte bine.

Prezentăm apoi subiectului prima figură din planşă, spunându-i:Uită-te în figură unde găseşti la un loc un pătrat, un cerc şi un triunghi(le arătăm cu degetul). Fă acum un punct, unul singur, în interiorulpătratului şi al cercului, dar care să nu fie în interiorul triunghiului. La

209

135. lână - aţă - pânză136. trandafir - cartof - arbore137. cheie - potcoavă - sabie138. stea - soare - lună139. suliţă - puşcă - tun140. căruţă - auomobil - tren

Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi spun trei lucruri care seaseamănă între ele. Să te gândeşti şi să-mi spui prin ce se aseamănăîntre ele. Ascultă: şarpe, vacă, vrabie. Dacă ezită sau întârzie curăspunsul, îl îndemnăm spunându-i: Ei, prin ce se asemănă?Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă 4 răspunsurisatisfăcătoare din 7.

TEST 3 Deosebiri din amintiri Material: 1. uşă - poartă

141. pitic - copil142. greşeală -

minciunăTehnica: Ca la 8 ani, test alternativ.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul arată o diferenţă reală în toate cele trei perechi de cuvinte.

TEST 4 Noţiuni opuse Material: 1. lumină - întuneric

143. război - pace144. viaţă - moarte145. ceva - nimic

Tehnica: îi spunem subiectului:/*/!? să-ţi spun un cuvânt, iar tu să-mi spui un alt.cuvânt care înseamnă exact contrariul cuvântului pecare ţi l-am spus eu. Dacă eu spun "sus", tu spui "jos", dacă eu spun"plin", tu spui "gol". Pentru fiecare răspuns se acordă maximum 10secunde. Cotarea: Se cer trei răspunsuri bune din cinci.

TEST 5 întrebări greleMaterial: 1. Dacă ţi se cere părerea despre cineva pe care nu-lcunoşti prea bine, ce trebuie să faci?

146. Pentru ce trebuie să judecăm pe un om: mai degrabădupă faptele sale, decât după vorbele sale?

147. Pentru ce se iartă mai degrabă o faptă rea făcută lamânie, decât o faptă rea făcută fără mânie?

208

3. Şs înainte de Noiembrie? Cotare: Pentru răspunsuri se lasă maximum 20 de secunde.

O singură eroare ia înşiruire şi 2 din cele trei întrebaşisuplimenta-e.

Observaţie: La enumerare, nu se socoteşte greşeai dacăsuoiectuî începe cu orice luna din an.

instructaj pentru etatea de 12 an!

4 teste; 1 test = 3 luniTEST 1 Căutarea mingii pierdute într-un câmp Material: Un cerc cudiametrul de 5 cm., cu o deschizătură de 1 cm desenat pe un sfert dincoala de hârtie (planşa XI1-1) Tehnica: Aşezăm cercul pe masă înfaţa subiectului, cu deschiderea spre el şi-i spunem: închipuieşte-ţică acesta este un câmp închis, în care a sărit mingea ta şi s-apierdut în iarbă Nu ştii nici din ce parte a sărit în acest câmp, niciîncotro a sărit şi nici unde a ajuns. Ştii numai că mingea a sărit înacest câmp, unde nu se poate intra decât pe această poartă (arătămcu degetul locul de intrare). Acum vrei să găseşti mingea. Gândeşte-te cum trebuie să o cauţi ca să fii sigur că ai s-o găseşti, la creionulăsta şi însemnează pe hârtie drumul pe care ai să mergi ca săgăseşti mingea, începe de aici, de la poartă. Câteodată subiectulspune unde merge sau arată fără să scrie. Atunci spuneţi: Nu aşa,trage cu creionul pe hârtie drumul pe care mergi.

Unii copii trag un drum scurt până într-un anumit punct şi spun:Aici e. în acest caz, vom spune subiectului: închipuieşteţi că n-aigăsit-o, atunci încotro ai s-o porneşti ca să o găseşti? însemneazădrumul cu creionul.Cotare: Testul este reuşit dacă rezolvă corespunzător cucerinţele logice ale testului.

TEST 2 Probleme cu fapte diverseMaterial: 1. Un om care mergea printr-o pădure s-a oprit deodată foarteînspăimântat şi a alergat la postul de jandarmi cel rnai apropiat ca săspună că a văzut de creanga unui copac un ... Un ce?

(R: un om spânzurat)2. La vecinul nostru au venit nişte oameni mai puţin

obişnuiţi: unul după altul au venit: un medic, un notar şi un preot. Cese petrecea la vecinul nostru?

(R: un om bolnav, un muribund, un mort)

211

nevoie, repetăm acest instructaj. Notăm răspunsurile şi prezentămsubiectului fig. II. în această figură se găsesc la un loc 2 cercuri, 1pătrat şi 1 triunghi (le arătăm cu degetul). Fă un punct înăuntrul celordouă cercuri, care să nu fie nici în pătrat, nici în triunghi. Notămrăspunsul şi îi dăm fig. III: Fă un punct înăuntrul celor 2 cercuri şi atriunghiului, care să nu fie însă în pătrat. Apoi fig. IV: Fă un punctînăuntrul celor 2 cercuri, a triunghiului şi a unui singur pătrat.

Se dau 20 de secunde pentru fiecare probă. Cotare: Rezolvare corectă: 3 din cele 4.

TEST 3 O poveste în Imagini Material: Cele două serii de imagini (plicul XI-3) Câinele şi oala cu lapte Negrul şi elefantul

Pe fiecare poză este notat pe spate numărul care arată ordineareală a imaginilor.Tehnica: Prezentăm subiectului o primă serie de imaginiamestecate în aşa fel încât să nu fie legate între ele, apoi spunem:Priveşte bine aceste poze. Toate împreună dacă sunt bine aşezate,una după alta, formează o poveste, la aşează-le tu aşa cum trebuiesă urmeze una după alta, ca să vedem ce poveste formează ele.

Nu mai dăm nici o lămurire. Numai în cazul în care el nu atingecartonaşele, îl îndemnăm: Pune mâna pe ele şi aşează-le una dupăalta, ca să formeze o poveste. Examinatorul nu trebuie să aprobe sausă dezaprobe eventualele greşeli.

Procedăm la fel cu seria a ll-a, spunând: la fă şi din pozeleastea o poveste. Notăm de fiecare dată numărul pozelor înşirate.

Pentru fiecare probă se acordă 2 minute.Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul realizează una din celedouă. Se admite la fiecare înscriere o singură eroare: deplasarea uneiimagini de la locul cuvenit ei în serie.

TEST 4 Lunile anuluiTehnica: Punem subiectului întrebarea: Tu ştii cum se cheamălunile anului? După răspuns, oricare ar fi el sau dacă subiectul nurăspunde, adăugăm: la spune-mi acum, pe rând, toate lunile anului.Nu trebuie să-l ajutăm spunându-i o lună cu care să înceapă. Să nufacem nici un semn de aprobare sau dezaprobare. Nu se dă nici osugestie şi nu se comentează nimic.

Dacă lunile anului au fost corect numite, întrebăm subiectul:148. Ce lună este înaintea lui Aprilie?149. Dar înaintea lui Iulie?

210

Răspunsurile subiectului nu sunt întotdeauna clare, în cazul în care răspunsul este obscur sau îndoielnic îi spunem: Nu înţeleg bineceea ce vrei să spui, spune-mi încă o dată mai lămurit, ca să înţeleg mai bine. Ce prostie ai găsit în ce //-am citit? Cotare: Se cere descoperirea a trei absurdităţi din cinci.

TEST Alternativ Expunerea a 60 de cuvinte în 3 minute Tehnica:Spunem subiectului: Acum trebuie să-mi spui cât de multecuvinte poţi în 3 minute. Străduieşte-te să spui cât mai multe cuvinte.Când voi zice gata, să începi să spui cuvinte unul după altul cât poţide repede. Poţi spune orice fel de cuvinte, de ex.: mască, casă,pisică, sănătos etc. Ai înţeles? Gata, începe!

Dacă subiectul n-a înţeles instrucţia repetăm. Dacă se opreştesau spune cuvintele prea rar: Zi înainte, încă... încă... orice cuvânt...mai repde... încă.

Câteodată, unii copii spun cuvinte legate în propoziţii sau fraze.Le spunem: Nu aşa, spune cuvinte despărţite, unul câte unul.

Notăm fiecare cuvânt separat, dacă este posibil şi facem unsemn după fiecare minut. Dacă cuvintele sunt spuse repede, încât nule putem scrie, le le socotim făcând liniuţe verticale, pentru fiecarecuvânt. Dacă cuvintele se repetă, facem o cruce. Cotare: Testul estereuşit dacă subiectul spune minimum 60 de cuvinte diferite în 3minute. Cuvintele ce se repetă nu se socotesc.

Instructaj pentru etatea de 13 ani

4 teste; 1 test = 3 luniTEST 1 Reproducerea de cuvinte în ordine Inversă Material: 1. Popor

150. Zidar151. Copil152. Codru153. Lapte

Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi spun un cuvânt. Să vedem dacăpoţi să-l spui întors, adică de la sfârşit la început. Aşa cum "rac", spusinvers, ne dă "car"; cuvântul "pom" spus invers ne dă "mop". Darcuvântul "băţ" spus invers ce ne dă? ... "ţăb". Ai înţeles? Ascultă cubăgare de seamă şi spune-mi la fiecare cuvânt pe care ţi-l citesc cene dă cuvântul întors. Pronunţăm fiecare cuvânt tare şi desluşit,însemnăm fiecare răspuns pentru fiecare cuvânt (max. 30 desecunde). Pentru măsurarea timpului e nevoie de un cronometru debuzunar sau un ceas cu secundar.

213

3. Ion scrie într-o carte poştală, din Braşov, fratelui său:Ieri, cu greu m-am putut întoarce din Predeal pe jos până acasăpentru că trecând peste munte am alunecat şi mi-am rupt.... (Ce şi-arupt?)

(R: piciorul)Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc ceva. Ascultă cuatenţie şi răspunde la întrebare. Citim clar, rar şi expresiv, primul faptapoi lăsăm timp suficient subiectului pentru răspuns. Dacă subiectulnu răspunde, nu-l ajutăm ci citim din nou textul.

Procedăm la fel cu 2 şi 3. Cotare: Două răspunsuri bune din trei.

TEST 3 Repetarea a şase cifre Material: 3-7-4-8-5-9 5-2-1-7-4-6 Tehnica: Vezi: 3ani, Test 5 4 ani, Test 5 7 ani, Test 1Cotare: Un răspuns din două TEST 4 Critica frazelor absurdeMaterial: 1. Un nenorocit de călăreţ, căzând de pe cal, şi-a spartcapul şi a murit. L-au dus la spital, dar nu-i nădejde să scape cu viaţă.

154. Prietenul meu a cumpărat o pâine şi, după ce a tăiat-oîn două jumătăţi egale, mi-a dat mie jumătatea cea mai mare.

155. Un lucrător a căzut jos de pe casă şi şi-a rupt un picior.Ca să fie îngrijit mai repede a alergat la spital ca să-i pună piciorul înghips.

156. Cineva spunea: Drumul care duce de la casa mea înoraş coboară mereu până în oraş, şi din oraş înapoi, coboară mereu,până la casa mea.

5. S-a constatat că la mai toate nenorocirile de caleferată cel din urmă vagon este cel care suferă cele mai mari pagube.De aceea s-a hotărât să se scoată de la tren cel din urmă vagon.Tehnica: Am să-ţi citesc ceva, nişte propoziţii în care se află onerozie, o prostie. Ascultă cu atenţie şi spune-mi ce prostie găseşti.

Citim 1. Imediat după citire întrebăm: Ce nerozie găseşti aici?Dacă subiectul nu răspunde, repetăm fraza şi întrebarea.

Nu sunt permise alte întrebări sau sugestii. Notăm răspunsul şiprocedăm la fel cu fiecare f rază.'examinatorul trebuie să se fereascăsă râdă când citeşte şi nu trebuie să dea nici o altă explicaţie.

212

răspuns. Răspunsul trebuie scris în întregime de către examinator.Nu se admite nici un alt ajutor sau indica ţie. La propoziţia

următoare spunem subiectului: Am să-ţi citesc alte cuvinte într-oordine fără înţeles. Trebuie să le aşezi şi pe acestea într-o ordinelogică. Ascultă! Citim cuvintele întocmai ca la prima propoziţie, punemsubiectul să repete şi-l ajutăm unde nu îşi aduce aminte, apoi îispunem: Aşează-le acum cum trebuie, ca să faci o propoziţie cuînţeles. Adu-ţi aminte cuvintele. Citim din nou toate cuvintele.Procedăm ta fel şi cu propoziţia a treia.Cotare: Testul este trecut de subiect dacă formează corect douăpropoziţii fără să omită, să adauge sau să altereze vreun cuvânt, întimpul acordat. Se admite o mică transpunere de cuvinte, dacăaceasta nu modifică înţelesul propoziţie.

Rezolvare corectă:157. Un câine credincios apără bine pe stăpânul său.158. Am rugat pe tata să mă asculte lecţia.159. Ieri dimineaţă am plecat cu toţii la ţară.

TEST 4 Repetarea unei propoziţii de 28 de silabeMaterial: 1. Omul obosit după un drum lung prin soare seodihneşte bucuros la umbra pădurii.

2. Berzele se duc toamna spre ţările calde şi se întorc primăvara la cuiburile lor.Tehnica: Spunem subiectului: Fii atent şi repetă întocmai, fără nici oschimbare ce am să-ţi spun acum. Citim prima propoziţie cu tonnatural, rar, clar.Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul repetă una din celedouă propoziţii fără nici o greşeală.

Instructaj pentru etatea de 14 ani

4 teste; 1 test = 3 luniTEST 1 Repetarea a 5 cifre în ordine Inversă Material: 3-1-7-8-9

6-9-4-8-25-2-9-6-1

Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5.Cotare: Testul e reuşit dacă subiectul repetă corect cel puţin oserie dintre cele trei.

TEST 2 Probleme de calcul mintal III

215

Cotare: Testul este trecut dacă subiectul în intervalul de timpcerut dă 3 răspunsuri corecte din cinci. Răspunsul corect, dat pesteintervalul de 30 de secunde nu se mai ia în considerare.

TEST 2 Probleme de calcul mintal II Material: Următoarele întrebări:

1. Ion era cu 3 ani mai mare decât Gheorghe. Ion când amurit era de 27 de ani. Gheorghe a murit cu 5 ani înaintea lui Ion. Câţiani avea Gheorghe când a murit?

(R.: 79 de ani)2. La 14 Noiembrie se face ziuă la ora 7 şi se înserează

la ora 5 . Cu câte ceasuri este mai mare noaptea decât ziua la aceadată?

(R.: cu 4 ore)Tehnica: Citim subiectului prima problemă clar şi lămurit, apoispunem: Socoteşte în minte şi spune-mi rezultatul. Lăsăm un minutpentru calculul mintal şi scriem rezultatul. Dacă nu răspunde înintervalul acordat, când s-a împlinit minutul îl întrebăm: Câţi ani aveaGheorghe când a murit?

Procedăm la fel şi cu a ll-a problemă. Dacă răspunsul este fals,nu se permite repetarea probei. Nu trebuie să ajutăm nici să grăbimsubiectul.Cotare: Testul este făcut dacă subiectul rezolvă corect una dincele 2 probe, în intervalul de 1 minut pentru fiecare din ele.

TEST 3 Aşezarea de cuvinte fără legătură între ele într-opropoziţie cu înţelesMaterial: 1. Un credincios apără câine său stăpânul pe bine.

160. Să lecţia rugat pe am tata asculte mă.161. Am toţii ţară la ieri plecat cu dimineaţă.

Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc mai multe cuvinte într-o ordine fără înţeles. Cu aceste cuvinte se poate face însă opropoziţie cu înţeles, dacă ştim să le aşezăm cum trebuie. Ascultăcuvintele pe care ţi le citesc. Citim fiecare cuvânt tare, rar, lămurit şicu aceeaşi intonaţie. Spunem apoi subiectului: Repetă cuvintele pecare ţi le-am citit. Dacă subiectul nu repetă în ordinea citită, îl ajutăm,spunându-i cuvintele pe care nu şi le aminteşte. După aceea, îispunem: Aşează-le acum cum trebuie, ca să faci din toate opropoziţie cu înţeles. Gândeşte-te bine, apoi spune-mi propoziţia.Adu-ţi aminte cuvintele. Citim din nou tare, rar şh egal toate cuvintele.Dacă este nevoie, repetăm încă o dată cuvintele. Acordăm 1minut pentru

214

Subiectul nu are voie să se uite la ceas, ci va rezolva în minte, dacă rezultatul nu e dat în 2 minute, testul nu e reuşit. Cotare: Testul e reuşit dacă rezolvă două din trei probleme.

Răspunsuri corecte:162. între 4 şi 30 min şi 4 şi 35 inclusiv163. între 1 şi 10 min şi 1 şi 45 inclusiv164. între 9 şi 10 min şi 9 şi 15 inclusiv

TEST 4 Material:cm.Tehnica: 1) Arătăm subiectului o cutie din carton şi-i spunem:Priveşte această cutie. Ea are înăuntru două cutii mai mici şi fiecaredin aceste cutii mai mici are într-însa una mai mică. Va să zică: întâi ocutie mare, apoi în ea 2 mai mici şi în fiecare dintre aceste una maimică. Câte cutii sunt în total? (R = 5 cutii)

165. însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului altă cutie,spunându-i: Această cutie conţine 2 cutii mici şi în fiecare din acestecutii se găsesc 2 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul? Aşadar: ocutie mare, în ea 2 cutii mici şi în fiecare din aceste cutii, 2 cutii şi maimici. _ (R = 7 cutii)

166. însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului altă cutie,spunându-i: Această cutie conţine 3 cutii mici şi în fiecare din acestecutii se găsesc 3 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul? Aşadar: ocutie mare, în ea 3 cutii mici şl în fiecare din aceste cutii, 3 cutii şi maimici. ^ (R = 13 cutii)

167. însemnăm răspunsul şl arătăm subiectului a patracutie, spunându-i: Această cutie conţine 4 cutii mici şi în fiecare dinaceste cutii se găsesc 4 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul?Aşadar: o cutie mare, în ea 4 cutii mici şi în fiecare din aceste cutii, 4cutii şi mai mici. (R = 21 cutii)

Acordăm pentru fiecare probă 30 de secunde. Cotare: Testuleste reuşit dacă subiectul dă 3 răspunsuri exacte din 4. Permitem corectări spontane. Dacă subiectul se grăbeşte, îl punem să explicecum a calculat.

TEST Alternativ Interpretarea gravurilor Material: Gravurile lui Binetîn ordinea notată pe spatele pieselor. Tehnica: Arătăm subiectului prima gravură şi-i spunem: Uită-te la poza asta şi spune-mi ce arată. Dacă copilul nu răspunde şi ezită, repetăm întrebarea sub forma: Spune-mi ce arată poza asta, ce

217

Probleme cutiilor cuprinse una în alta4 cutii din carton, în formă de cub, colorate, cu latura de 5

Material: 1. Dacă 2 creioane costă 5 lei, câte creioane putem cumpăra cu 20 lei?168. Dacă 2 kg de mere costă 32 lei, cât va costa un kg şijumătate?169. Dacă un lucrător câştigă 400 lei pe săptămână şi dacădin aceştia cheltuieşte 340 lei în fiecare săptămână, încât timp va strânge 3.000 lei?

Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi dau să faci o micăsocoteală în minte. Ascultă cu băgare de seamă, socoteşte în minte şiapoi răspunde, lată socoteala. Citim încă o dată problema; dupăaceea îi spunem: Socoteşte în minte şi apoi răspunde la întrebare.Dacă subiectul întreabă încă o dată cifrele, repetăm pentru ultimaoară problema. Nu se permite nici un alt ajutor sau indicaţie.

Lăsăm 1 minut pentru calculul mintal, notându-ne rezultatele şiapoi îi spunem: Acum îţi dau să faci altă socoteală. Ascultă cu băgarede seamă, socoteşte în minte şi apoi răspunde. Citim problema dedouă ori, iar la nevoie încă o singură dată.

Procedăm la fel şi cu ultima problemă. Acordăm pentru fiecarerăspuns 1 minut.

Dacă răspunsul nu e corect, nu se permite repetarea problemei.Se admite însă corectarea spontană a subiectului în intervalul de timpacordat pentru răspuns. Nu trebuie nici să grăbim, nici să ajutămsubiectul în nici un fel.Cotare: Testul este trecut dacă subiectul rezolvă corect douăprobe din trei, în intervalul de 1 minut pentru fiecare problemă.

Răspunsuri corecte:170. 8 creioane171. 24 lei172. 50 săptămâni

TEST 3 Inversarea arătătoarelor ceasornicului Material: Un ceasornic de buzunar.Tehnica: Ne convingem în primul rând că subiectul ştie să arateora pe ceas. Apoi îi spunem: Gândeşte-te bine în ce loc va fi pe ceaslimba cea scurtă şi în ce loc va fi cea lungă când e ora 6 şi 22 deminute, li lăsăm câteva momente de gândire (10-15 sec) apoi îispunem. Acum să-ţi închipui că cele 2 limbi s-au schimbat una în loculalteia, adică limba cea scurtă a trecut în locul celei lungi. Cât va ficeasul atunci? Repetăm aceeaşi probă pentru 8 şi 10 minute şi pentru2 şi 45 de minute.

216

173. Şcoarecii nu joaoă pe masă.174. Câineie care iatră nu muşcă

TEST 2 Repetarea a 7 cifre Material: 2-1-8-3-4-3-9 9-7-2-8-4-7-5 Tehnica: Ca la 5 ani, Test 5Cotare: Testul este reuşit, dacă subiectul reproduce fără nici oeroare una din cele două serii.

TEST 3 Repetarea in versă a 6 cifre Material: 4-7-1-9-3-2

5-8-3-2-9-47-5-2-6-3-8

Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5Cotare: Testul este reuşit dacă una din cele trei serii de cifre esterepetată invers, fără eroare.

TEST 4 Desfacerea hârtiei tăiateMaterial: Două sferturi de coală de hârtie, un creion şi o foarfecă.Tehnica: Luăm un sfert de coală de hârtie şi arătând-o subiectului, îispunem: lată o foaie de hârtie pe care o îndoi acum în patru.Examinatorul îndoaie foaia de hârtie în fată subiectului, de fiecaredată pe latura cea mai lungă a hârtiei. Apoi continuăm: Fii atent, acumtai aici cu foarfecă o bucată de forma asta. Tăiem în acelaşi timp pemuchia cea lungă un triunghi de 1 cm, cu vârful în jos. Dacă amdesface hârtia, ce am vedea la ea? lată aici e foaia de hârtie la fel cuasta. "însemnează cu creionul pe ea locul în care e tăiată hârtia şi cume tăiată.

Este interzis ca subiectul să atingă sau să desfacă hârtia întinsă deexaminator. Nici examinatorul nu trebuie să o desfacă. Soluţiatestului trebuie dată numai din imaginaţie.Cotare: Testul este reuşit, dacă subiectul reproduce exactnumărul de tăieturi. Forma găurilor este indiferentă. Esenţial estenumai numărul şi poziţia lor.

Instructaj pentru etatea de 16-17 ani

6 teste; 1 test = 2 luniTEST 1 Diferenţa dintre cuvintele abstracte Materia!: 1. zgârcenie - economie

175. sărăcie - mizerie176. lene - trândăvie

reprezintă? La nevoie, mai repetăm: Hai, spune, ce înţelegi din pozaasta?Cotare: Testul este trecut dacă două răspunsuri din trei suntbune. Considerăm răspunsul ca bun, dacă interpretarea dată erezonabilă, adică dacă este arătat subiectul temei. Nu e nevoie cainterpretarea să fie absolut exactă, este suficient ca ea să nu fieabsurdă.

Exemple de interpretare exactă:177. Un întemniţat; un om în închisoare ce se

uită pringratii.

178. Mizeria; un orb cu fiica sa; nişte oameni săraci iarna179. Oameni săraci se mută.

Instruire pentru etatea de 15 ani

4 teste; 1 test = 3 luni TEST 1 Proverbe Material: 1. Foamea e cel mai bun bucătar.

180. Bate fierul cât e cald.181. Cum îţi aşterni, aşa dormi.182. Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă.183. Câinele care latră nu muşcă

Tehnica: Spunem subiectului: Ştii că din fiecare proverb scoatem oînvăţătură. Astfel, din proverbul "Cine se scoală de dimineaţă departeajunge", scoatem învăţătura că omul harnic, care se scoală dedimineaţă şi-şi vede de lucrul lui, îşi agoniseşte o stare bună şi ajungeun om de treabă, lată un alt proverb... (Citim 1.) Spune-mi ceînvăţăminte putem scoate da aici? Acordăm un minut. Notămrăspunsul.

Continuăm cu citirea celorlalte poverbe.Cotare: Testul este trecut dacă subiectul dă 3 răspunsuri bune din5.

Exemple de răspunsuri bune:184. Când ţi-e foame, mănânci orice.185. Fiecare lucru să-l faci la timpul său.186. După cum lucrezi în tinereţe, aşa vei avea la bătrâneţe.187. Când stăpânii nu sunt acasă, servitorii îşi fac de cap.188. Cine vorbeşte mult, face

puţin.Exemple de răspunsuri rele:

189. Când ţi-e foame, îţi faci singur mâncare.190. Fierul rece nu se bate.191. Dacă-ţi aşterni rău, rău dormi.

218

Material: 1. O mamă a trimis pe fiul său să-i aducă 7 l de apădintr-un râu. Pentru adusul apei, ea i-a dat două vase: unul de 3 l şialtul de 5 l. Spune-mi ce a trebuit să facă copilul pentru a măsura, nudupă ochi, ci exact 7 l de apă, servindu-se numai de cele două vase.Ca să izbutească, el trebuie să umple prima dată vasul de 5 l. Nu uitacă el are un vas de 31 şi unui de 5! şi trebuie să aducă exact 71.

192. Copilul trebuie să aducă 8 l de apă cu două vase, unulde 5 l şi altul de 7 l. Ca să reuşească, trebuie să umple mai întâivasul de 51.

193. Copilul trebuie să aducă 7 l de apă cu două vase, unulde 4 litri şi altul de 9 l. Ca să reuşească, va trebui să umple mai întâivasul de 41.Tehnica: Spunem subiectului:/*/™ să-// dau o problemă, pe care s-orezolvi în minte. Probleme nu este grea. Cine se gândeşte bine odezleagă uşor. Fii atent şi gândeşte-te bine. Citim prima problemă şi oputem repeta. Nu este permis să-i sugerăm mai mult. Dacă subiectulîntreabă dacă poate turna apa dintr-un vas în altul, spunem că da.

Timpul acordat pentru fiecare problemă: 5 minute. Cotare: Două răspunsuri corecte din trei.

Rezolvare corectă:194. Umple vasul de 5 l, toarnă în cel de 3 l şi ce-i rămâne

sunt2 l. Aruncă apa din vasul de 3 l şi toarnă în acest vas 2 l dinvasul de 5 l. Umple şi vasul de 5 l şi va avea 7 l.

195. Umple vasul de 5 l şi îl toarnă în cel de 7 l. Umple din nouvasul de 5 l şi varsă în cel de 7 l, până se umple (2 l), iar încel de 5 rămân 3 l. Aruncă cei 7 l şi pune 3 l din vasul de 5 lîn cel de 71. Umple iar vasul de 5 l şi are în total 8 l.

196. Umple vasul de 4 litri şi îl toarnă în cel de 9 l. Umple dinnou vasul de 4 l şi varsă iar în cel de 9 l. Umple a 3-a oarăvasul de 4 l şi toarnă în cel de nouă până îl umple (1 l),rămânând în el 3 l. Aruncă apa din vasul de 9 l şi în eltoarnă cei 3 l rămaşi în cel de 4 l. Umple vasul de 4 l şi vaavea în total 71.

TEST 5 Reconstituirea unui triunghiMaterial: Materialul de la jocul de răbdare: două triunghiurirezultate din tăierea pe diagonală a unui dreptunghi.Tehnica: Prezentăm subiectului pe o foaie de hârtie cele douătriunghiuri aşezate în forma unui dreptunghi, apoi îi spunem: Priveştebine la partea de jos (l-o arătăm cu degetul); închipuieşte-ţi cătntoarcem pe dos bucata de jos (schiţăm mişcarea, fără a atingeCnrtonui) în aşa fel ca latura de jos (a - c) să fie aşeaztă pe latura

221

Tehnica: întrebăm subiectul: Ştii ce este zgârcenia? dar economia'? (Ne asigurăm că subiectul cunoaşte cuvintele.) Ei, acum spune-mi ce deosebire e între zgârcenie şi economie. Notăm răspunsul şi continuăm cu nr. 2 şi 3. Vom insista la deosebirea dintre aceste noţiuni. Nu e suficientă descrierea sau definirea noţiunii. Dacă subiectul nu a precizat diferenţa, atunci îi spunem: Da, însă eu vreausă-mi spui care este diferenţa dintre ele. Coatare: Două răspunsuri din trei. Exemple bune:

197. Economul cheltuieşte pentru ce-i trebuie, darzgârcitul nu dă nici un ban pentru sine.

198. Mizeria este mai mare decât sărăcia.199. Trândăvia e mai mult ca lenea.

TEST 2 Rezumarea unei cugetăriMaterial: Cugetarea HARVIEU: "Oamenii preţuiesc viaţa foartedeosebit. Unii zic că e bună, alţii că e rea. Ar fi mai potrivit să spunemcă e potrivită, căci pe de o parte ea ne aduce o fericire mai mică decâtcea pe care o dorim şi, pe de altă parte, nenorocirile pe care ea ni leaduce sunt întotdeauna mai mici decât acelea pe care alţii ni le-au fidorit. Această măsură mijlocie a vieţii o face să fie dreaptă sau, maibine, o împiedică să fie cu totul nedreaptă."Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc o cugetare scurtă.Când voi termina de citit, am să te întreb ce-// mai aminteşti din ea. Nue nevoie să repeţi cuvintele autorului, ci să-mi spui, pe scurt, cum aiînţeles.Cotare: Trebuie reprodusă ideea centrală:

Viaţa nu-i nici bună, nici rea, ci mediocră, căci ea este inferioarăîn raport cu ce ne dorim, dar mai bună în raport cu ce doresc alţiipentru noi.

TEST 3 Repetarea a 8 cifre Material: 7-2-5-3-4-8-9-6 4-9-8-5-3-7-6-2 8-3-7-9T5-4-8-2 Tehnica: Ca la 3 ani, Test 3 4 ani, Test 5

Se evită gruparea şi ritmarea Cotare: Una din trei.

TEST 4 Probleme de agerime mintală

220

indică fragmenu! nr. 6) şi desenul este aproape bun, dar îi lipseşte obucată (se indică partea aibă din fragmenul nr. 6). Care este bucatatăiată din model?

Precizări: 1. Dacă copilul nu indică în mod corect fragmentul,examinatorul va repeta din nou instructajul, până când subiectul dărăspunsul corect.

2. După consemnarea răspunsului în fişa de notare,examinatorul prezintă copilului planşa A2, spunţnd: Arată-mi acumbucata care a fost tăiată din acest model! (Se indică modelul dinpartea de sus a planşei A2).

200. După consemnarea răspunsului la planşa A2 în fişa denotare, exminatorul prezintă succesiv copilului planşele care urmează,folosind instructajul: Arată-mi acum bucata care a fost tăiată din acestmodel.

201. Dacă la oricare din planşele A2 A5 copilul nu indicăcorect fragmentul, se revine la planşa A1( repetându-se instructajul înforma iniţială. Se trece apoi direct la planşa la care au apărutdificultăţile, începând cu planşa Ag, examinatorul notează răspunsulcopilului şi trece la planşa următoare, indiferent de calitatea răspunsului.

202. La prezentarea planşelor Ab, şi B„ examinatorul vautiliza instructajul următor: Priveşte cu atenţie următoarea figură! Unadin bucăţile de aici (examinatorul arată pe rând cele 6 fragmentesituate în partea de jos a planşei) se potriveşte cu modelul. Care?

203. Răspunsurile subiecţilor se înregistrează înfişa derăspuns, notându-se în căsuţa fiecărui item numărul figurii indicate desubiect; dacă au loc autocorectări, se consemnează ultimul răspuns.

223

aceasta - (a - b) arătăm cu degetul - şi vârful (c) să fie în vârful celălalt (b). Arătăm ceea ce spunem cu degetul.

Acum dăm !a o parte bucata de jos: întoarce-o în minte, aşa cumţi-am spus şi desenează aici pe hârtie, cum ar veni aşezată întors. Cotare. Desenul exact în 4 minute.

TEST 6 Repetare în ordine inversă Material: 4-1-6-2-5-9-3

3-8-2-6-4-7-59-4-5-2-8-3-7

Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5

Cotare: O repetare corectă din 3.

3.3. MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN

Material: 1. Matricele Progresive Colorate Raven (caietul conţine cele trei seturi A, Ab şi B, compuse fiecare din câte 12 itemi.

2. Fişa de notare a răspunsurilor Modul de aplicare a probei:

204. Se aşează pe masă, în faţa copilului, caietul carecuprinde Matricele Progresive Colorate (seturile A, Ab şi B), spu-nându-i-se: îţi plac jocurile cu poze?

205. După ce copilul răspunde, exeperimentatorul spune:Uite, am aici o carte cu poze. O să ne uităm la ele!

Experimentatorul deschide caietul la planşa A, şi îi spunecopilului: Priveşte această figură! (experimentatorul îi arată figura dinpartea de sus a planşei). Cineva a desenat aici un model, din care atăiat o bucată (se indică lacuna din model.). Ca să te încurce, bucatatăiată a fost amestecată cu alte bucăţi.

Experimentatorul arată cele 6 fragmente, (situate în partea de josa planşei. Fii atent! Ele au toate aceeaşi formă şi mărime(experimentatorul arată pe rând cele şase fragmente), dar numai unase potriveşte cu modelul. Numai cea tăiată aici (se indică lacuna). Arepe ea un desen care se potriveşte cu modelul, de exemplu, bucataaceasta (se indică fragmentul nr. 1) se potriveşte ca formă, dar nu sepotriveşte desenul. Şi aceasta se potriveşte ca formă (se indică nr. 2),dar nu are nici un desen pe ea. Şi aceasta se potriveşte ca formă (se

222

FOAIE DE CORECTAREPentru verificarea răspunsurilor se foloseşte foaia de corectare,

cuprinzând soluţiile bune, care sunt:

Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Set A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5

SetAb 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2

Set B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5

Pe fişa de răspuns se taie cu o linie (de preferinţă cu un creionroşu) răspunsurile greşite. Apoi se marchează în rubrica de sus a foiide răspuns, după totalizare, punctele obţinute la fiecare set, pentruflecare răspuns corect acordându-se 1 punct. Scorul final se obţineprin adunarea punctelor acordate la fiecare din cele trei seturi A, Ab şiB. Punctele obţinute la acest test se adună cu cele ale celorlalte treiteste, pentru a se determina scorul global.

ETALON

Proba: MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN(seturile A, Ab, B)

Acest etalon are un caracter informativ, pentru indicareadistribuţiei rezultatelor, pe fiecare vârstă. Pentru diagnosticareanivelului de dezvoltare intelectuală, în scopul arătat în introducere, se; va lua în considerare numai etalonul global, întocmit pentru întreaga[ baterie.

în prima coloană sunt trecute percentilele: 10, 20,.... 100, adică silele 1, 2 ... 10. în celelalte coloane sunt trecute performanţele îrespunzătoare percentilelor (respectiv decilelor), pe fiecare vârsta.

rcentile SCORURI 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani

10 11 12 14 15 16 20 12 13 15 16 17 30 14 14 16 17 20 40 15 15 17 19 V 22 50 15 16 18 21 24 60 16 17 20 22 25 70 17 19 22 23 26 80 18 21 24 24 28 90 20 24 26 27 29 100 23 26 28 28 33

225

Proba: MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN(seturile A. Ab, B)

FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSULUI

Numeie şi prenumele..................Vârsta.....,.................................Născut (r/u)...............................Şcoala.......................................Localitatea (r/u)..............................Clasa ......................................Notele şcolare: R1) =......M2) - ....

UT.3'...................................Profesia tatălui............................

Data examinăriiExaminator.......

Scor total

+ -

Set A SetAb Set B

l. Set A

Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Răspuns

II. Set Ab

Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Răspuns

III. Set B

Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Răspuns

OBSERVAŢII

1 R = limba română2 M = matematică3 UT. = ?

224

Seriile D şi E cuprind câte 12 matrice, fiecare fiind compusă dincâte 9 elemente (dar unul lipseşte). Partea care lipseşte se alege din8 figuri prezentate sub matrice. Probele din seria D sunt repartizatedupă principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical.Rezolvarea corectă presupune urmărirea regularităţii consecutive afigurilor şi alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilorschimbării complexe). Probele din seria E se rezolvă prin operaţii deabstractizare şi sinteză dinamică, care au loc în procesul gândiriisuperioare. Se cere observarea evoluţiei complexe, cantitative şicalitative, a şirurilor cinetice (dinamice). Elementul care lipseşte poatefi completat pe bază de operaţii algebrice (adunare, scădere)efectuate asupra elementelor matricei.Tehnica: Testul poate fi aplicat individual sau în grup (începând de la 8ani) fie un timp limitat, fie cu rezolvare în ritm propriu (în care caz serezolvă în maxim o oră). J.C. Raven este de părere că în scopulcercetărilor cu caracter genetic sau în studiile clinice este de preferatsă nu se fixeze un timp limită de rezolvare, deoarece "capacitateamaximă de gândire clară" variază mai puţin în funcţie de sănătate şise perfecţionează mai puţin prin practică, decât viteza unei activităţiintelectuale de precizie, în acest caz MP(s) "măsoară" în primul rândcapacitatea maximă de observaţie şi de gândire clară. Examinatorulpoate să înregistreze în aplicarea individuală a testului - timpul scursde la începerea şi până la terminarea rezolvării probelor. Timpulmediu necesar celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul deactivitate al subiectului poate fi considerat normal până la timpulmaxim de 60 minute. Se ştie însă că, sub 30 de ani, ritmul rezolvăriitestului este mult mai rapid (timpul mediu fiind de 30-35 minute).

în cazurile în care testul MP(s) se aplică în scopul ierarhizăriimembrilor unui anumit grup (de exemplu, în selecţia profesională acandidaţilor), este preferabilă respectarea unui timp limită (serecomandă timpul maxim de 30 minute) ceea ce se comunicăsubiecţilor. Testul "măsoară", în acest caz, capacitatea efectivă derealizare a subiectului în timpul dat.

Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit deuşoară, subiectul înţelege sarcina cu un instructaj prealabil minim.Vom prezenta, totuşi, o instrucţie mai detaliată, destinată examinăriicolective, care poate fi utilizată - cu schimbări minime - şi în testareaindividuală.

în situaţia de examinare colectivă se distribuie fiecărui subiectun exemplar din text tipărit (sub formă de caiet) şi o fişă personală decotare pentru înregistrarea răpunsurilor. Caietul test rămâne închis (în

227

3.4. Matrice Progresive Standard ABCDE J.C. RAVEN

Sursa: institutul de ştiinţe Pedagogice, Filiala laşiScop: J. C. Raven formulează în 1936 principiul "matricelorprogresive", care stă la baza constituirii testului MP(s). în 1938 apareprima formă a testului (revizuit, pe baza rezultatelor experimentale, în1947 şi în 1956). Testul îşi are originea în gândirea psihologică a luiCh. Spearman, C. Burt ş.a. şi în teoria psihologiei configuraţioniste(Gestaltpsycnologie). Deşi datele asupra validităţii conceptualeprezintă unele discordanţe, majoritatea psihologilor găsesc că testulMP standard este puternic saturat în factorul g şi k:m. J.C. Ravenaccentuează că testul propus de el nu măsoară, pur şi simplu, operformanţa intelectuală, ci o capacitate generală de organizare aGestaltului şi de integrare a relaţiilor. Faptul că rezolvarea corectă aMP Raven presupune o bună performanţă la testul B. Bender-Gestalt(Bender-Santucci) - probă de structurare perceptiv-motrică a spaţiului- arată că perceperea figurilor structurate, adică performanţele vizual-motrice joacă un rol important în reuşita la testul Raven. S-ar puteaspune că, dacă testul MP(s) "măsoară" funcţia intelectuală, atuncirealizează acest lucru bazându-se pe performanţe vizual-motrice.Scorul total la MP(s) este influenţat, pe lângă factorii amintiţi, decapacitatea inductivă, de înţelegerea relaţiilor spaţiale etc. şi de factorinonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivaţieetc.).

în cursul celui de-al Doilea Război Mondial MP(s) a fost utilizatpe scară largă în Anglia (fiind aplicat Iq circa 3.000.000 de recruţi). Deatunci şi până în prezent, MP(s) necolorat şi-a dovedit validitatea atâtîn examinarea surzilor, deficienţilor mintal, bolnavilor psihic etc., cât şiîn orientarea şcolară şi profesională a normalilor, devenind un test deinteligenţă "aproape internaţional".Material: Testul MP(s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecareitem constă dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri(matrice), din care lipseşte o parte (un elemerit). în urma examinăriimatricei, subiectul trebuie să decidă care este descoperireaschimbărilor progresive ale figurilor în interiorul matricei. Figurileprezintă modificări continue de poziţie şi schimbări spaţiale dinamice,care determină îmbogăţirea figurilor, atât în plan orizontal, cât şivertical (totalizarea elementelor noi din figura care lipseşte).Răspunsul corect se alege din 8 posibilităţi.

226

rămasă albă, cu una din cele 6 sau 8 figuri care se află sub imagineamate.

Treceţi succesiv de la o probă la alta. Să nu omiteţi şi să nusăriţi peste nici o planşă. Respectaţi neapărat ordinea lor. Chiar dacăaveţi impresia că aţi rezolvat greşit o probă, nu vă întoarceţi la ea.Răspunsul vostru, adică numărul figurii alese, îl scrieţi cu grijă înrubrica corespunzătoare a fişei personale. Eventualele greşeli lecorectaţi prin tăierea (cu creionul) a numărului greşit, nu cu guma.

După ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor-exerciţiuA, - AS, pentru care este indicat să se dea ajutor) că toţi subiecţiiînţeleg sarcina), li se precizează timpul de rezolvare şi se dăcomanda: începeţi să lucraţi cât mai corect şi cât mai repede posibil. -(pentru examinarea cu limitarea timpului). Sau: Lucraţi atent. Să nu văgrăbiţi prea mult. începeţf. - pentru timp nelimitat (maximum o oră).

Instructajul de faţă poate fi prescurtat, în funcţie de nivelul deînţelegere al subiecţilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celorexaminaţi nici un fel de ajutor care depăşeşte limitele instrucţiei.Cotare: Cota brută, adică numărul total de răspunsuri corecteobţinute de subiect, nu are semnificaţie psihologică luată izolat. Eaprimeşte valoare diagnostică în raport cu rezultatele standardizate(etalon) şi comportamentul subiectului în situaţia de examinare. Dateleadunate formează un "limbaj al simptomelor\ care conţine şivehiculează în formă codificată informaţii, sensuri psihologice,înţelegerea semnificaţiei psihologice cuprinse în conduite şi înperformanţe presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe bazacunoaşterii codului. Etalonare: Raportarea performanţei la etalonpermite stabilirea (în centile sau în coeficient de inteligenţă) niveluluide inteligenţă generală a subiectului. Acest prim pas reprezintămomentul interpretării cantitative a rezultatelor examenuluipsihologic. Etalonul probei, pentru interpretarea rezultatelor adunateprin administrarea colectivă (folosite şl în caz de autoadministrare)sau individuală a testului MP(s), a fost elaborat de I. Holban.

Fixarea nivelurilor de reuşită la MP(s) în intervale centile,corespunzătoare gradelor diferite ale inteligenţei, permite clasificareapersoanei examinate în funcţie de scorul realizat. Performanţaintelectuală astfl "măsurată" permite includerea subiectului în unul dincele 5 grade (niveluri) diferite de inteligenţă:Gradul I: Inteligenţă superioară. Performanţa subiectului, raportată

la performanţa medie a grupului de vârstă din care faceparte, atinge sau depăşeşte centilul 95;

229

îa|a subiecţilor) până îa semnaiul dat pentru începerea probei.Subiecţi; completează întâi cu datele personale (numele, vârsta,şcoala sau ocupaţia, data examinării şi data naşterii) rubricilecorespunzătoare aie fişei de cotare, după care toate creioanele sepun ps masă. Cerem atenţie sporită şi avertizăm să nu se scriecaieîu!-test.

Subiecţii sunt instruiţi astfel:Aveţi în faţă un caiet cu 60 de planşe (desene), Ele sunt

aranjata în cinci grupe, notate cu literele A, B, C, D şi E. în fiecareserie (grupă) sunt 12 probleme, aranjate în aşa fel încât la începutulfiecărei serii suni probe mai uşoare, iar la sfârşitul lor probe mai grele.

Deschideţi caietele la prima pagină, în partea de sus a paginii (li3e armă matricea A,) se află un desen notat cu A,, din care lipseşte opsfie (ii se arată partea rămasă albă). Sub această imagine se află 6tigufi, asemănătoare ca rormă, cu porţinuea goală rămasă albă dinIeşeni n .nare. Numai una din aceste figuri completează în modcoreei, C3 formă şi dessen, imaginea mare (li se arată matricea A,).Care ostt? acea figură unică? Dacă cineva răspunde corect, răs-punoem: Foarte bine! Dacă cineva răspunde greşit, răspunde greşit:Mai gândiţi-vă! Apoi, indiferent dacă au găsit figura adecvată,continuăm: Dacă alegem figura nr. 1, observăm că ea completeazădesenul ca formă, dar în interior nu are acelaşi desen. Acelaşi lucru îlconstatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Figura nr. 2 este nepotrivită,fiindcă nu cuprinde nici un desen. Liniuţele din interiorul figurilor nr. 4şi 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completată.Care se potriveşte, dintre 4 şi 6? Figura nr. 6 nu, deoarece are o partealbă incompleta (li se arată). Deci, figura nr. 4 este cea corectă,fiindcă cele 2 liniuţe orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele patruliniuţe verticale (li se arată) continuă exact liniuţele începute, darneterminate ale imaginii mari (li se arată din A,).

Şi acum, scrieţi în rubrica corespunzătoare (A,) a fişei primitede fiecare numărul 4, adică numărul figurii corecte. Aveţi grijă săscrieţi răspunsul vostru în rubrica care poartă seria şi numărulproblemei.

Aţi înţeles cum trebuie să lucraţi?In cazul în care subiecţii (sau unii dintre ei) nu au înţeles

sarcina, examinatorul va repeta explcaţiile. dacă toţi subiecţii auînţeles, examinatorul continuă: în fiecare probă, într-un cadru marese află o imagine compusă din anumite figuri. Aceste figuri saudesene nu sunt alcătuite la întâmplare, ci după o anumită regulă.Această regulă trebuie să o descoperiţi la fiecare probă, ca săputeţi completa partea

228

Transformarea rezultatelor în CI

Cota totală Vârsta cronologică (în ani) 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 16-30

1 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 - 2 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 - 3 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 - 4 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 - 5 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 - 6 81 76 73 67 64 61 59 57 55 54 53 52 - 7 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 - 8 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 - 9 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 -

10 87 83 79 73 70 67 65 62 60 95 58 57 55 11 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57 12 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58 13 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59 14 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 61 15 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62 16 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65 17 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65 18 100 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66 19 101 97 82 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67 20 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69 21 104 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70 22 105 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 71 23 107 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72 24 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74 25 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75 26 110 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76 27 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 78 28 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79 29 114 111 107 102 99 94 92 88 87 86 83 82 82 30 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82 31 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83 32 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84 33 120 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86 34 121 118 115 109 105 102 99 96 92 91 88 87 87 35 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88 36 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90 37 125 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 91 38 126 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 92

231

Gradul II: inteligenţă deasupra nivelului mediu. Performanţa atingesau depăşeşte centilul 75; !!-!-: performanţa atinge

sau depăşeşte centilul 90

Tabelul l

Gentile Vârsta cronologică (în ani)

14 15 16 17 18 19 20

90 49 53 53 53 56 54 52

80 46 50 51 50 53 53 49

75 45 49 50 49 52 51 48

70 43 48 49 48 51 50 46

60 41 45 46 46 49 48 44

50 38 42 44 43 47 45 42

40 35 39 41 40 45 44 40

30 32 35 38 37 42 41 37

25 29 32 35 32 41 38 36

20 27 29 32 28 38 37 33

10 15 16 21 15 31 28 24

Gradul III: inteligenţă de nivel mediu. Performanţa se situează întrecentilele 25-75;

III+: performanţa depăşeşte centilul 50; III-: performanţa se situează sub centilul 50;

Gradul IV: Inteligenţă sub medie. Performanţa nu depăşeşte centilul 25;

IV-: performanţa nu depăşeşte centilul 10;

Gradul \/:deflclenţă mintală. Performanţa nu depăşeşte centilul 5.Cota totală realizată de subiect poate fi interpretată şi în termeni

de coeficient de inteligenţă (CI), întrucât fiecare performanţăcorespunde unei valori definite CI. Prezentăm în continuare - după L.Repan - valorile CI care corespund scorurilor realizate de subiecţiiîntre 8 şi 30 de ani.

230

De exemplu, T.B., de 50 de ani are cotat totală de 33 de puncte.Scorului de 33 de puncte la etatea cronogică de 16-30 de ani IIcorespunde un CI de 86. înmulţim 86 cu 100 şi împărţim produsul la82 (performanţa aşteptată la 50 de ani). Deci:

_T 86x100 ,.. 0

£j----------------= 104,8, care se rotunjeşte la 105.82

Pe baza coeficientului de inteligenţă, subiectul este inclus în unuldintre următoarele niveluri de inteligenţă:

CIpeste 140120-140110-119100-10990-9980-8970-7950-6920-490-19

Nivel de inteligen ţă inteligenţă extrem de ridicatăinteligenţă superioarăinteligenţă deasupra nivelului mediuinteligenţăde nivel mediu (bună)inteligenţă de nivel mediu (slabă)inteligenţă sub medieinteligenţă de limitădeficienţă mintală uşoară (debilitate mintală)deficienţă mintală medie (imbecilitate)deficien ţă mintală gravă (idioţie) _________

Persoana examinată poate "rezolva" (corect sau greşit) pringhicire unele din cele 60de probleme cuprinse în MP(s). Numărulalegerilor ghicite este proporţional cu totalul răspunsurilor greşite.Persoanele cu performanţe scăzute rezolvă corect, în general, maimulte probleme prin ghicire decât subiecţii cu cote ridicate. Dinaceastă cauză, un scor scăzut este întotdeauna mai puţin valid şi maipuţin fidel decât unul ridicat.

Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile parţialeaşteptate la fiecare serie. Prin scăderea scorului parţial aşteptat dincota parţială realizată, se obţine discrepanţa fiecărei serii. Acestediscrepanţe se exprimă numeric (de exemplu: 0; -1; +2; -2; +1) şiconstituie, şi ele, un indice al validităţii şi fidelităţii rezultatelor. Scorultotal compus din cote parţiale care prezintă discrepanţe de peste 2puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui nominală, ca fiind oestimare precisă a capacităţii intelectuale generale. Totuşi, în scopurimai generale, se acceptă şi un scor total ca fiind relativ valid, chiardacă prezintă discrepanţe interne mai mari de 2 puncte.

Totalizând valorile absolute ale discrepanţelor (indiferent defaptul că sunt + sau - ), obţinem indicele de variabilitate a rezultatelor

23339 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94 40 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95 41 130 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96 42 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 98 98 43 132 131 126 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99 44 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100 45 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102 46 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104 47 137 136 134 129 126 123 121 119 114 113 109 107 106 48 139 138 136 130 128 125 îl 23 121 116 115 111 110 108 49 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110 50 |142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112 51 143 142 [l 40 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114 52 144 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 116 53 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118 54 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120 55 148 148 146 141 139 137 134 130 132 132 130 130 124 56 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124 57 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126 58 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128

59 153 153 152 147 145 143 143 141 138 138 137 137 130 60 155 155 154 148 147 147 144 143 140 140 139 139 130

Pentru subiecţii între 35 şi 60 de ani, CI se calculează cuajutorul unei formule de corecţie (reuşita fiind sensibilă lafactorul vârstă):

x 100(16-30on()

5-60ani)

% C r este coeficientul din tabelul de mai jos.

232

CI

Unde

Performanţa aşteptată:

Vârsta cronologică CT 16-30 3540 45 50

55 60

100 97 93 88 82 76 70

wesizarea unor diferenţieri sau asemănări reprezintă operaţii intelectuale importante. ~' FroDa similitudini permite o* diferenţiere genetică. Aceasta seexprimă prin făptui că, iarvârste mici, copiii se orientează prepon

derent după asemănări, vizând existenţa unor elemente comune, iar)la vârste mai mari, prin inteararea_jnsysjriior depistate într-un jenproxîm[ ~

~~~ Rezolvarea probei solicită, într-o succesiune logică, operape de analiză, comparare, sinteză şi clasificare.

Folosirea unu! criteriu de clasificare în rezolvarea unui item,descoperirea şi folosirea unui alt criteriu în rezolvarea itemuluiurmător - aşa cum cere construcţia testului, implică o flexibilitate agândim, fapt care nu este deloc neglijabil în activitatea intelectuală.

Răspunsurile se pot baza pe sesizarea unor criterii esenţialesau neesenţiale, în funcţie de acestea putând fi denumite, pentrucotare, "superioare" şi "inferioare". Trebuie făcută această menţiune,întrucât privind gruparea răspunsurilor în cele două categorii, înrealitate, cele pe care le socotim inferioare pot fi specifice şi fireşti laanumite vârste.

Rezolvarea testului Similitudini - ca în cazul celor mai multeteste verbale - este influenţată, într-o anumită măsură, de factorisocio-culturali. Răspunsuri, ca de exemplu: "pisica şi şoarecele seaseamănă pentru că sunt animale" reprezintă, de cele mai multe ori,rezultatul învăţării. Aceasta poate constitui un impediment în cazul încare condiţiile învăţării nu ar fi egale pentru toţi subiecţii.

Pentru atenuarea acestui inconvenient, testul cuprinde şi itemi carenu mai apelează la cunoştinţe învăţate, ci presupun un grad maimare de discernământ, descoperirea unor criterii noi (cazul itemilor:asemănarea dintre "bicicletă" şi "navă cosmică", dintre " tractor" şi"strung", dintre "primul" şi "ultimul" sau dintre "radio", "revistă", "carte".

Material: 13 itemi - similitudiniFişa de notare a răspunsurilor

Instrucţiuni: Se va respecta întotdeauna ordinea de prezentare atriadelor şi diadelor, potrivit indicaţiilor din "Modul de aplicare aprobei".

Cuvintele se vor rosti clar şi distinct.Fiecare răspuns se va nota cu exactitate, înainte de a se trece

la itemul următoar al probei.

235

(stabilitate-fluctuaţie în activitatea subîactului). Dacă indicele devanabiiitate este mai mare sau egal cu 7, se acordă o încredereredusă rezultatului examinării, subiectul fiind retestat cu o altă metodă.

COPILU!_________cu stare generală.PT___________PA_AHC____________APF_____________APP_____________

«^Tegumente şi mucoase_Ţesut celular subcutanat.Sistem muscular________

Pbm_

_data naşterii_T_____kg___ PC_

Sistem ganglionar limfatic_Sistem osteoparticular______Aparat respirator___________Aparat cardiovascular.Aparat digestiv________

Aparat uro-genital______Sistem nervos _______

_prezent în mediu____Proba Romgerg______Proba marionetelor

4. Probe de eficienţă operaţională a gândirii

4.1. Proba similitudini

Sursa: Binet Leş idăs modernes sur Ies enfantsScop: Proba urmăreşte evidenţierea capacităţii subiectului de adescoperi însuşirile esenţiale şi comune pentru două sau trei obiecte,analizate pe plan mintal, "compararea a două obiecte din memorie"-cum se exprimă BINET, în Leş ides modernes sur Ies enfants - şi

234

Organe de simţ:

Diagnostic clinic________________________________________________Diagnostic neurologic - neuropsihic_________________________________După caz, investigaţiile TC, EEG, EKG, Electromiogramă, Examen oftalmologie, Audiogramă, VSH, PCR etc.

auz_ văz

fi tigrj! sunt toate animate, d^ei putem spune că sunt /a ei r J ..easeamănă pentru că toate sunt animale.în cazul în care subiectul da un răspuns iniţiai coreei, ±-t, oe nivelInferior (de ex.: Ele au urechi, ochi sau Efe merg), d'ipâconsemnarea răspunsului respectiv, se spune: Da, dar tu po\i săspui şi că acestea sunt animale.Rine, Acum îţi spun: cui - monedă - sârmă. Tu să-mi răspunziprin ce se aseamănă acestea. 4. După consemnarea răspunsului,

se adaugă: dar trandafir - cartof~ arbore - prin ce se aseamănă? • 5 După consemnarea

răspunsului, se continuă: Acum am să-ţi sp'jnaltceva. Tu îmi vei spune prin ce se aseamănă, începem!Se continuă cu itemurile a - rn fi în cazul în care subiectul

nu continua în mod firesc seriarăspunsurilor, el va putea fi stimulat verba! (consemnându-seintervenţia stimulativă): Hai, spune, prin ce se aseamănă?

206. în situaţiile în care subiectul nu ştie să răspundă, se trece rnaideparte.

207. Itemul se va repeta numai în cazul în care subiectul nu a auzitcorect cuvintele, consemnându-se acest fapt, precum şi cauza(cauze externe perturbatoare, hipoacuzie, neatenţie etc.)Dacă subiectul nu cunoaşte termenul "navă cosmică", i se poatespune "rachetă". De asemenea, trebuie verificat, în prealabil, dacăsubiectul cunoaşte termenul "strung".

Rezultatele se consemnează în fişa de notare a răspunsului.Răspunsul la itemul dat ca exemplu (şarpe - vacă -; tigru) nu secotează.Cotare: Se atribuie O, 1 sau 2 puncte fiecărui răspuns, în funcţie denivelul acestuia, în final, se face suma punctelor obţinute de cătresubiect.

Dăm mai jos tipuri de răspunsuri ce se încadrează în notarea cu2p, 1 p şi O puncte:

TRIADEa. cui - monedă - sârmă

2p. - R: metale; sunt din acelaşi metal.1p. - R: din fier; din acelaşi material.Op. - R: sunt lucruri, sunt necesare omului...

b. trandafir - cartof - arbore2p. - R: plante; vegetale; culturi; plantaţii;1p. - R: cresc din pământ; au rădăcină; se plantează;Op. - R: flori, legume etc.

237

STRUCTURA PROBEISIMILITUDINI - TRIADE şi DIADE

A. Triade (exemplu) şarpe - vacă - tigruR: A.

TRIADE:a. cui - monedă - sârmă

R:b. trandafir - cartof - arbore

R: c. carte - radio - revistă

R: C. DIADE:

a. pruna - piersicăR:

b. pisică - şoareceR:

c. pian - vioarăR:

d. oră - săptămânăR:

e. uşă - fereastrăR:

f. munte - lacR: g pătrat -

cerc

h. topire - ardereR: i. metru - gramR: j. primul -

ultimulR: k. Pământ - LunăR: I. tractor - strungR: m. bicicletă - navă cosmică

Observaţii asupra subiectului în timpul examinării:

. S" .îuune subiectul:. Am sâ-ţi soun: şarpe, vaca, tigru. Tu sa mi spui p;h i ow se aseamănă? Prin ce sunt ta fel?

Prec'/ari:1 Pa:a t-U-punsul este: Sunt Biimale, se trece mai departe ? în 'a?!ji i!< care subiecîi'i dă un răspuns incorect, remarcând deosebiri, nu asemănări, după consemnarea răspunsului se va spune: Spune-miprin ce sunt la fel.

Dacă nici acum nu răspunde corect, după consemnarea răspunsului i se va spune: Am să-// răspund eu. Fii atent: şarpele, vaca

236

g. pătrat-cerc2p. - R: sunt: figuri geometrice; desene geometrice; obiecte

geometrice; suprafeţe; linii închise. 1p. - R: în geometrie, înmatematică, nu sunt linii drepte. Op. - R: sunt: desene; figuri; linii; forme; se desenează. h. topire - ardere

2p. - R: fenomene fizice sau chimice, transformări de corpuri. 1p. - R: (ideea de căldură) sunt produse prin căldură, se obţin

prin foc, sunt din chimie. Op. - R: sunt foc, ard, distrug, din ştiinţă etc. /. metru - gram

2p. - R: unităţi de măsură, instrumente de măsură, sunt măsuri. 1p. - R: servesc la măsurat, amândouă indică mărimi; unităţi de

greutate şi lungime; submultipli ai kg şi km. Op. - R: servesc pentru a măsura şi a cântări în magazin etc. /. primul - ultimul

2p. - R: ideea unei poziţii extreme; sunt poziţii într-o serie; suntextremele unei serii. 1p. - R: sunt numerale; fiecare e

primul la capătul său (ideeade rădăcini, locuri extreme)

Op. - R: sunt opuse; sunt cifre; primul e în faţă, ultimul în spate. k. Pământ-Lună

2p. - R: corpuri cereşti, planete 1p. - R: au aceeaşi formăOp. - R: amândouă au pământ; pe amândouă trăieşti.

tractor - strung2p. - R: maşini; maşini-unelte; mijloace de muncă. 1p. - R: ajută munca; uşurează munca; au motor; sunt din fier Op. - R: lucruri etc. bicicletă - navă cosmică

2p. - R: mijloace de transport; vehicule; mijloace de locomoţie;mijloace de deplasare.

1p. - R: merg; sunt de fier; cu amândouă mergi. Op.- R: sunt lucruri; sunt făcute de om etc.

FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSURILORiele şi prenumele________________________________i naşterii____________________

iţa_________________________

239

c. carte - radio - revistă2p. - R: ideea generală de mijloc de informare sau de învăţare, de ex: neînvaţă diferite lucruri; ne instruiesc; ajută oamenii să recunoască diferite lucruri; ne aduc veşti; ne informează. 1p. - R: la radio auzim unele lucruri scrise în cărţi sau reviste. Op. - R: sunt lucruri; sunt în casă; au aceeaşi formă etc. DIADE

a. prună - piersică2p. - R: fructe1p - R: sunt alimente; se mănâncă; cresc în pom; au sâmburi..Op. - R: au aceeaşi culoare; ambele sunt mici etc.

b. pisica - şoarece2p. - R: animale; vertebrate- mamifere; patrupede 1p. - R: fiinţe; au patru labe; au ochi, au urechi etc. Op. - R: au aceeaşi culoare a părului, pisica mănâncă şoarecele

c. pian - vioară2p. - R: instrumente muzicale; obiecte muzicale1p. - R: amândouă cântă; produc muzică; au coarde etc.

Op. - R: fac zgomot; sunt lucruri, sunt de lemn; cântă la feld oră - săptămână2p. - R: ideea generală de măsură a timpului; perioadă de timp;

durată; expresie a timpului: arată amândouă timpul;sunt fracţiuni de timp; sunt durate; limite de timp etc. 1p. -

R: un timp care trece; timp; face parte din timp; arelegătură cu timpul Op. - R: două momente

ale anului, astea trec etc.e. uşă - fereastră

2p. - R: deschideri; închideri; sunt indispensabile construcţieiunei case; oferă acces în afaiă. 1p. - R: se mişcă; pentru

aerisit; au amândouă lemn, sedeschid, închid etc. Op. - R: sunt

din lemn, pentru a deschide.f. munte - lac

2p. - R: sunt: forme de relief; termeni geografici; topografic^accidente de teren; formaţiuni ale solului.

1p. - R: peisaje; locuri pentru turişti; elemente ale naturii; sunt dingeografie; sunt fenomene ale naturii.

Op. - R: sunt în aer libei; au întindere; se merge pe ele; aupământ.

238

la fiecare iţem constituie "scorul brut" al subiectului la probă, care setransformă (sau îi corespunde o notă etalonată din tabelul de mai sus.Aprecierea şi cotarea vor fi făcute după încheierea examinării.

Observaţie: Se poate considera că unii itemi depăşesc capacitatea derezolvare a subiecţilor de vârstă mică şi, în consecinţă, pot apărea cainadecvati prin dificultatea lor; totuşi permit o diferenţiere întrediferitele vârste şi între subiecţi, în cadrul vârstei lor de referinţă.

4.2. Proba frazelor absurde

Sursa: HEMI - R. Zazzo şi colaboratorii şi din Măsurareainteligenţei FI. Ştefănescu GoangăMaterial: Se utilizează următorul chestionar.208. O mamă spune: Eu am 48 de ani, iar fiul meu 68 de ani. Ce

nueste adevărat? De ce?

209. Cineva a cumpărat o pâine şi, după ce a tăiat-o în două jumătăţiegale, mi-a dat mie bucata cea mai mare. Se poate? De ce nu?

210. Cineva spune: Eu am trei fraţi: Andrei, Sandu şi cu mine. Am spusbine? De ce nu?

211. Un om mergea pe motocicletă, a avut un accident, a căzut jos şi amurit pe loc. A fost dus la spital şi nu se ştie dacă va scăpa cuviaţă. Ce nu este adevărat aici?

212. M-am dus la piaţă cu tot salariul meu pe o lună şi, după ce amI-am cheltuit pe tot m-am întors cu 100.000 de lei. Ce nu esteadevărat aici? de ce?

213. De două săptămâni nu s-a mai văzut nici un nor pe cer. Uitându-se după un avion, Ionel a văzut un curcubeu mai frumos decât celpe care îl văzuse cu o săptămână în urmă. Ce este greşit aici?

214. Un om spune aşa: Mi-am cumpărat o jumătate de metru de stofăsi mi-am făcut din ea un costum de haine. Se poate?

215. In accidentele de cale ferată, de tren, s-a observat că ultimulvagon al trenului suferea cele mai mari^stricăciuni. De aceea, s-ahotărât să se scoată ultimul vagon. Ce ii se pare neadevărat aici?De ce?

216. Un bătrân se plângea că nu mai poate să facă înconjurul grădiniisale, aşa cum obişnuia. El se simţea foarte obosit şi atunci nu maiputea să meargă decât o jumătate de drum şi apoi se întorcea. Ceeste greşit aici? De ce?

241

Ciasa________________,Notele: Limba Română,

Matematică_____Media/Calificative _ pe semestre anuală Profesia / studii

mama___________tata______________

Din Fişa MedicalăDate anamnestice privind starea de sănătate: în limita

normalului sau boli cronice, accidenteDala examinării____________Examinator_________________Scor Total________________Aprecieri privind răspunsurile_________________Atitudinea subiectuluiRelaţia care s-a stabilit între subiect şi examinator

de colaborare din partea subiectului reţinută din partea subiectului cooperare din partea subiectului

EtaSonare:

Percentile SCORURI 6 ani 7 ani Bani 9 ani 10 ani

10 1 1 5 5 8 20 2 3 8 7 10 30 3 4 9 8 14 40 4 5 10 10 17 50 6 6 11 12 18 60 6 7 12 15 20 70 7 9 14 17 22 80 8 10 15 18 23 90 9 12 18 21 25

100 14 17 22 30 32

Acest etalon are un caracter informativ, pentru indicareadistribuţiei 'ezultatelor, pe fiecare vârstă. Pentru diagnosticareanivelului de dezvoltare intelectuală, rezultatele trebuie corelate cu alterezultate, obţinute la alte teste verbale şi neverbale. Suma rezultatelor

240

RŞA DE NOTARE A RĂSPUNSULUI

Numele şi prenumele.Data naşterii________Vârsta____________Şcoala____________Domiciliul___________Clasa_______________Notele: Limba Română.

Matematică_____Media/Calificative _ pe semestre. anuală Profesia / studii

mama. tata

Din Fişa MedicalăDate anamnestice privind starea de sănătate: în limita

normalului sau boli cronice, accidente

Item Răspunsul Subiectului 1 2 3 4 5 6 7 8

g 10

11 12 13 14 15 16 17

243

217. Cineva spunea: pe drumul care duce de la casa mea până în oraşcoboară mereu, şi pe drumul pe care vii din oraş la casa mea,cobori mereu. Se poate? De ce?

218. în ziua în care Ionel a împlinit 10 ani, fratele lui mai mic avea 15ani şi 6 luni. Se poate? de ce?

219. Un scafandru, când a ajuns pe fundul mării, şi-a amintit că a uitatsus tubul de oxigen şi s-a întors pe mal să-l ia. Se poate? De ce?

220. Mergând cu barca pe lac, nişte oamnei au văzut o sticlă careplutea. Au luat-o şi au văzut că era plină cu apă. Ce nu esteadevărat aici? De ce?

221. Astă iarnă, Ionel a urcat în munte cu tatăl său şi, deodată, le-aieşit în cale un urs care umbla după zmeură. Ce este greşit, ce nuse poate?

222. înghiţind ultimul strop de apă, Ion puse cu grijă sticla pe tavă, sănu o verse peste faţa de masă. Ce ţi se pare greşit aici?

223. A fost secetă mare. N-a plouat deloc tot ttimpul verii, dar prinlanurile de porumb abia dacă se vedea calul cu călăreţ cu tot. Ceţi se pare greşit aici?

224. Aterizând cu bine, după al zecelea salt, paraşutistul îşi priviparaşuta şi zise: De data aceasta mi s-a deschis paraşuta, nu caieri. Se poate? De ce?

Scopul: Se evaluează capacitatea critică a gândirii ("cenzura" dindefiniţia lui BINET), cu privire la conţinutul frazelor, la sesizareaabsurduui, a sensului ilogic pe care îl conţin frazele anunţate; se poatedesprinde capacitatea de a judeca logic a subiectului testat. Tehnica:Frazele trebuie citite cu un ton firesc, clar, cu seriozitate, fără a seaccentua prin nimic pasajele care conţin absurditatea.

Răspunsul subiectului se va conserva complet.Se va respecta întotdeauna ordinea de prezentare a frazelor.l se spune subiectului prima frază. După consemnarea

răspunsului, se va spune: Fii atent! Acum să-// spun altă poveste. Se trece, pe rând, la fiecare frază. Precizări:225. Atunci când subiectul nu răspunde timp de 10 secunde, se

repetăfraza, spunând-i-se: Fii atent, îţi mai spun o dată;

226. în situaţiile în care subiectul nu exprimă clar în ce constăabsurdul, precum şi în cazurile în care repetă partea absurdă dinfrază, examinatorul i se adresează: Nu înţeleg bine ce vrei săspui, spune încă o dată mai clar, ca să înţeleg mai bine.

227. Se va întreba subiectul, în prealabil, dacă ştie ce reprezintă"curcubeu", "secetă", "paraşutist", "scafandru" (la itemii respectivi).

242

Fraza 10 1p. R: Drumu! nu poate cobora ş! la dus şi la întors; Când te duc

cobori, când vii, urci. Op. R: Nu poţi să cobori mereu, că nu mai ajungi acasă; Nu e nimic

greşit. Fraza 11 1p, R: Nu se poate, înseamnă că fratele lui mai mic era rnai mare;

Nu se poate ca fratele mai mic să aibă mai mulţi ani ca tine. Op. R: Da, se poate.

Fraza 12 1p. R: Fără tub de oxigen ar fi murit, deci a avut cu el tubul cu

oxigen. Op. R: Da, se poate; Nu ştie; Tace.

Fraza 13 1p. R: Sticla plină cu apă nu poate pluti, cade la fundul apei din lac;

E mai grea, cade. Op. R: Da, se poate; Este adevărat; Nu ştiu; Sticla se umple greu cu

apă.Fraza 14 1p. R: Nu se poate: iarna ursul hibernează şi nu este

zmeură; Ursuldoarme iarna; Iarna nu este zmeură. Op. R: Da, se poate;

Ursul fuge de oameni; Nu te poţi duce iarna pemunte. Fraza 15 1p. R: Dacă a băut ultimul storp, nu avea ce să

verse; înseamnă cănu băuse toată apa. Op. R: A pus-o cu grijă, deci nu putea

să se verse; Da, e corect; Nuştie.

Fraza 16 1p. R: Dacă n-a plouat toată vara, lanurile de porumb nu puteau fi

aşa mari; Dacă a fost secetă, înseamnă că se putea vedeacălăreţul. Op. R: Nu e greşit; Nu ştiu; Nu este cărare

prin porumb; Nu sepoate trece prin lanurile de porumb. Fraza 17 1p. R: Dacă nu i s-ar fi

deschis paraşuta, ar fi căzut şi ar fi murit;Dacă azi s-a deschis paraşuta, înseamnă că şi ieri s-adeschis. Op. R: Paraşuta se deschide mereu sau a fost

stricată; Da, sepoate; Nu ştiu.

245

'ML" . ,

Cotare:Fraza 7 1p. R: Nu se poate, mama trebuie să fie mai

mare ca fiul;Mama ît naşte pe fiu, e! trebuie să fie mai mic. Op. R:

Copilul e prea mare; Nu ştiu; Nu înţeleg; tace; râde; răspunsfără logică.

Fraza 21p R: Dacă erau jumătăţi, nu se poate să fie una mai mare şi

una mai mică.Nu au fost tăiate egal. Op. fi: Nu trebuia să v-

o dea pe cea mare; Este adevărat.F raza 3 1p. R: Ei nu erau decât trei fraţi; El avea 2 fraţi şi

cu el trei; S-anumărat şi pe el. Op. R: Nu ştiu; Este adevărat;

Trebuie să-şi spună şi numele lui.Fraza 4 1p. R: Dacă a murit, nu poate scăpa cu viaţă; dacă

a murit, la spitalnu îl mai pot ajuta. Op. R: Da, este adevărat; Nu

ştiu; Se va vindeca; Medicii îl vorsalva; nu poate cădea de pe motocicletă. Fraza 5 1p. R: Nu se

poate, pentru că i-a cheltuit pe toţi; înseamnă că a maiavut şi alţi bani la el. Op. R: Da, este adevărat;

înseamnă că n-a cumpărat nimic.Fraza 6

1p. R: Curcubeul apare numai după ploaie, înseamnă că a plouat. Op. R: Da este adevărat; nu e nimic greşit. Toate curcubele sunt la

fel.Fraza 7 1p. R: Nu se poate; Nu ajunge; E prea puţin, Poate

pentru un copilmic. Op.

R: Da, se poateFraza 8

1p. R: S-ar desfiinţa trenul, devine celălalt ultimul. Op. R: Nu-lpoţi scoate, e bine legat; Da, se poate; Primul, nu

ultimul suferă mai multe accidente. Fraza 9 1p. R: Dacă făcea jumătate de drum şi se întorcea, făcea tot

înconjurul, că e tot atât. Op. R: Trebuie ajutat că ebătrân; Da, e adevărat; Nu e greşit.

244

mărimea suprafeţei reproducerii (care rezultă din folosirea celor patrucuburi) face necesară abstragerea însuşirilor formei modeiuîui, fără ase tine seama de dimensiunile lui. Proba solicită şi alte capacităţi:învăţarea, pusă în evidenţă prin corectarea răspunsuriior, dupăacordarea diferitelor forme de ajutor: mobilitatea şi flexibilitateamintală, la combinarea feţelor cuburilor în configuraţii diferite ca•şezare şi colorit; coordonarea acţiunilor de rezolvare a modelului cuun plan mintal de acţiune, atenţie.

Testul Kohs este, prin specificul său, un test neverbal, însărezolvarea sa presupune, pe lângă funcţia perceptiv-discriminatorie aformelor şi culorilor, şi participarea activă a gândirii subiectului.Goldstein vede în acest test o probă auxiliară pentru analiza"conduitelor abstracte", care au la bază capacitatea de a analiza şistructura spaţiu), capacitatea proprie inteligenţei.

Material: Proba conţine 10 itemi, constând în reproducerea unormodele (desenate) al căror contur au aceeaşi formă (pătrat), dar carediferă ca aşezare şi colorit. Subiectul trebuie să reproducă modelelecu patru culori identice, având fiecare faţă altfel colorată. Pentrusituaţiile în care, la prima prezentare a modelului, subiectul nureuşeşte singur să facă reproducerea, sunt prevăzute forme de ajutor,ce se acordă succesiv şi în funcţie de performanţe.

Modelele (gen figuri mozaic) sunt de dificultate crescândă, încât 9&solicite progresiv capacitatea intelectuală a copilului (5-15 ani).Programul obţinut se poate referi fie la reuşita construcţiilor succesive,(le la timpul necesar efectuării lor.

Materialul efectiv este compus din:8 cuburi Identice: 4 pentru subiect; 4 pentru examinator.Ele au: o faţă roşie, una albastră, una galbenă, una albă, una

divizată pe diagonală: jumătate albă, jumătate roşie şi una divizată în•celaşi mod: jumătate albastră, jumătate galbenă.

Dimensiunile muchiilor: 2,5 cm x 2,5 cm.10 cartoane A (13 x 10 cm) pe care sunt desenate modelele, a Căror

suprafaţă trebuie să corespundă cu suprafaţa unei feţe a cubului (seriaA - Anexa A);

10 cartoane S (13 cm x 10 cm), pe care modelele desenate să aibă osuprafaţă identică cu aceea a construcţiei ce va fi realizată din 4culori (5 cm x 5 cm) - seria B - Anexa A;

10 artoane C (13 x 10 cm), pe care modelele desenate au aceeaşimărime cu cele din seria B. Suprafaţa modelului este

247

Etalon:

Percentiis SCORURI 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani

10 0 1 5 7 10 20 0 3 7 9 12 30 1 5 8 10 13 40 2 6 10 11 13 50 3 7 11 12 14 60 4 8 12 13 15 70 5 9 13 13 16 80 6 11 14 15 16 90 10 12 15 16 17

100 13 15 17 17 17

4.3. Proba KOHS-GOLDSTEIN

Sursa: R. ZAZZO, Manualul de psihodiagnostic al copilului, 1960.Testul Kohs original a suferit modificări şi adaptări, cele mai

importante fiind făcute de către Goldstein, care a înlăturat uneledificultăţi apărute ca rezultat al creşterii numărului de cuburi,atenuând, de asemena, complexitatea crescândă a modelelor. TotGoldstein a introdus "ajutoarele" concrete, gradate pentru a permitesubiectului depăşirea obstacolelor care, eventual, au provocat uneşec.

Versiunea Goldstein a testului Kohs a fost ulterior adaptată de cătreNadine Galifret-Granjon şi Hida Santucci, prin eliminarea unor itemi -ultimii doi din cei 12 ai versiunii Goldstein - şi prin reducereaajutoarelor concrete acordate subiectului.

Scop şi obiective: Proba solicită, în primul rând, capacitatea deanaliză şi sinteză perceptiva a unor însuşiri de formă, culoare,mărime. Acestea intervin concomitent în structura modelelor. Relaţiadintre ele trebuie descoperită de subiect, prin perceperea atentă amodelului şi reconstituirea, prin alegerea şi alăturarea adecvată aculorilor existente pe feţele cuburilor. Totodată, diferenţa dintremărimea suprafeţei modelului original (egală cu suprafaţa unui cub) şi

246

minut. Menţionăm deci, că ori de câte ori subiectul rezolvă itemulnumai cu ajutor, i se dă încă o dată spre rezolvare modelul A (formamică) a itemului respectiv.

Se notează atât seria de ajutoare acordate, cât şi timpul afectatfiecărei forme de ajutor. Dacă sunt anumite inversiuni tipice sauconstrucţii aberante, acestea vor fi desenate repede, pe o foaie denotare.

Ordinea şi timpul de prezentare a diferitelor modele, în caz deeşec, la modelul A:

a. Model normal A - 2 minuteb. Model mărit B -1 minutc. Model mărit cu linii C - fără explicaţii C1 -1 minut

- cu explicaţii C2 - 2 minuted. Model din cuburi gata construit -1 minute. Revenirea la modelul iniţial, indiferent de stadiul la care

subiectul a reuşit să construiască în mod corect modelul (2-4) -1 minut.

Proceura descrisă mai sus se aplică la fiecare din cele 10 figuri model, date subiectului în ordinea prezentată în Anexă.

Fişa de notare a răspunsului

, Numele şi prenumele.[Data naşterii_________Vârsta_____________

ila.niciliul

t Clasa_____iNotele: Limba Română.

Matematică_____Media/Calificative _ pe semestre. anuală ifesia / studii

mama. t a t a _

lin Fişa Medicalăaţe anamnestice privind starea de sănătate: în

limita normalului sau boli cronice, accidente

249

împărţită în patru părţi, prin două linii perpendiculare, corespunzândcelor patru cuDun din care va fi construit modelul (seria C - AnexaA);

1 cronometruTehnica: Examinatorul aşează în faţa subiectului 4 cuburi Kohs şi îispune: Vezi aceste cuburi? Ele sunt toate la fel. Fiecare din ele are ofaţă roşie, una albă, una galbenă, una albastră, una divizată în douăpărţi egale (albă şi roşie), iar alta divizată în două părţi egale (albastrăşi galbenă).

în timp ce se" face această descriere, examinatorul roteşte înmâini cuburile, astfel încât subiectul să poată compara vizual, în moddistinct, feţele cuburilor colorate identic.

Examinatorul aşează pe masă, în faţa subiectului, cartonul A,,spunând' Vezi acest Model? Va trebui să faci şi tu unul la fel, folosindtoate cele patru culori, începe! Se declanşează cronometrul.

în cazul în care subiectul foloseşte un singur cub i se va spune:Nu, lucrează cu toate patru. (Timp = 30 secunde)

în caz de eşec, se face precizarea: Ai de făcut un pătrat roşu,cu cele patru cuburi.

în caz de reuşită, se va face menţiunea: Da, este forte bine. Tuai înţeles. Atunci să continuăm. (Se prezintă cartoanele, în ordineamodelelor, de la 1 la 10.)

Dacă după 2 minute construcţia nu a fost realizată, se spunecopilului: Am să te ajut. Priveşte! Se arată copilului modelul B1. Vezibine, acum? (Se declanşează cronometrul.)

Dacă după 1 minut subiectul nu rezolvă sarcina, nici cu ajutorulmodelului B1, atunci, fără nici o explicaţie, se prezintă subiectuluimodelul C1 (tot pentru 1 minut).

în cazul în care după 1 minut nu se obţine nici un progres, seexplică subiectului (Modelul C2): Vezi, aici s-a împărţit desenul înpatru părţi (Se arată cele patru părţi) şi tu ai patru cuburi ca să-l faci.Acum este uşor, nu-ţi rămâne decât să le aşezi şi tu la fel. Fii atent:începe. (Se declanşează cronometrul) - Timp afectat 2 minute.

în caz de nereuşită, examinatorul construieşte, după unparavan, modelul din setul său de cuburi şi aşezându-le în faţasubiectului, îi spune: Fă şi tu o construcţie la fel (Se declanşeazăcronometrul; timp afecta 1 minut).

în caz de reuşită, după instructajul dat la Modelele B1 sau C1,C2 şi construcţia examinatorului, acesta amestecă cuburile şi îi spunesubiectului: Foarte bine, acum ai să faci încă o dată, singur,conducându-te după modelul ce! mic! Examinatorul prezintă din nousubiectului modelul A1. Se declanşează croncmetrul; timp afectat: 1

248

10

EXAMINAREA LIMBAJULUI Şl A COMUNICĂRII

Mita r de probe folosite în examinarea logopatiilor

)B cu logatomi (verbală) pentru depistarea dislaliilor;, cu alfabetul ilustrat; floarea auzului; i vorbirii independente: număratul de la 1 la 10; zilele săptămânii; Culorile; [ rtcitare; i/estire.

ia după imagini; se notează: înţa vorbirii; Dlitudinea vocii; Btbularul;

Ji;jlrea.

l orientare spaţială şi temporală (J. Piaget) f «• descurtă durată;

> de lungă durată (cu imagini).

251

Cotare: Punctajul acordat este următoarul:6 puncte: când subiectul efectuează modelul fără ajutor, în n >

spontan; 5 puncte: când se recurge la ajutorul B şi subiectul execm

construcţia în urma revenirii la modelul A; 4 puncte: când subiectul rezolvă modelul C1, fără explicaţi

efectuându-l corect şi prin revenirea la modelul A; 3 puncte: când subiectul rezolvă modelul C2, cu explicaţie şi

execută corect şi prin revenire la modelul A; 2 puncte: când subiectul reuşeşte să execute construcţia nun

după modelul din cuburi executat de experimentai >şi-l construieşte şi prin revenirea la modelul A; 1 punct:

când subiectul, după reuşita construcţiei cu ajutor (> 'C1, C2 şi model) la revenirea la modeul iniţial (fînregistrează un eşec.

Punctele obţinute la cele 10 modele reproduse se însumea: obţinându-se scorul brut al subiectului la proba respectivă.

Percentile SCORURI 6 ani 7 ani Sâni 9 ani 10 ani

10 24 33 39 38 45 20 30 43 45 48 54 30 35 47 48 50 55 40 42 49 52 53 56 50 46 50 54 54 57 60 49 52 55 56 58 70 51 54 57 57 59 80 54 56 59 58 60 90 57 57 60 59 60

100 59 59 60 60 60

Notă: Proba KOHS are o valoare discriminatorie mai ridicată doaipentru vârstele de 6 - 7 ani. Pentru vârstele mai mari (8-10 ani)testul este prea uşor, performanţele subiecţilor situându-se aproapede limita superioară. Deşi proba Kohs este slab discriminatorie pebtmnivelurile de dezvoltare mintală, în cazul subiecţilor normali, seobservă că rezultatele corelate cu cele ale altei probe nonverbale \.iverbale poate fi folosită în mod concludent în scopul depistamsubiecţilor întârziaţi din punct de vedere al dezvoltării mintale.

250

228. Imaginea unui bătrân şi a unui tânăr;229. O bucată de stofă călcată şi una mototolită;230. Imaginea unui copil i/esel şi a unui copil trist;231. Desenul unei linii drepte şi al uniea curbe;232. Două cutii de aceeaşi formă şi aceeaşi mărime: una

goaiăşi alta plină cu cuie. Se aşează una pe o mână (ex.: ceagrea pe mâna stângă)

jctaj:Se prezintă copilului succesiv, cu următoarele precizări verbale:

tstă ciupercă este mare ~ i se arată imaginea - iar aceasta este |,„. (copilul să spună adjectivul contrar). Alt calificativ nu este luat în llderare. Se procedează la fel la toate cele 10 probe.

Se consemnează numărul de răspunsuri exacte. Se reia proba irs. Se prezintă iniţial ciuperci mici. Se consemnează răspunsurile:te, se adună cu primele şi se face media.

JBA 2. Completarea lacunelor dintr-un text vorbit233........................................................S-a făcut frumos, cerul este.................................................(albastru).234................................................Soarele este foarte

(fierbinte).235..........................................................................Ioana şi Măria se plimbă pe câmp. Ele adună...........................(flori).236........................Ele sunt foarte mulţumite, auzind

cântecele frumoase alemicilor...............(păsărele).

237.......................................................................Deodată cerul se întunecă, se acoperă de..............................(nori).238.............................................................Fetiţele se grăbesc să se întoarcă...................................(acasă).g) înainte de-a ajunge acasă a început o mare.......(furtună).h) Fetiţele se sperie de zgomotul.............(tunetului).i) Ele se roagă să fie adăposite într-o casă, deoarece plouă

puternic şi nu au .............(umbrelă), iar hainele lor eraucomplet............(ude).

jctaj:Se explică copilului că i se va spune o mică povestire şi acolo se opreşte logopedul, copilul trebuie să spună cuvântul potrivit, l consemnează numărul de răspunsuri corecte.

JBA3. Repetare de numere Testul are următoarele serii de numere: Seria l: 2-4;

I I : 5 -6 -3 ;lll:4-7-3-2;IV: 8-4-6-5-9;V: 6-9-2-3-4-8;

253

h) Gândirea: se aplică Proba Raven, "desenul omuleţului", definire de noţiuni, comparare, operare, operaţii cu noţiuni opuse, proba de integrare a noţiunilor etc. i) Proba de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (Alice

Descoendres).j) Abilitatea grafică: proba de îndemânare (perle, tapping); executarea unor elemente grafice; k) Proba pentru disgrafie:

dictare de litere, silabe, cuvinte;dictare de propoziţii scurte;copiere de litere, silabe, cuvinte, o frază scrisă pe tablă;despărţirea în silabe a 4-5 cuvinte.

1. Probe pentru cunoaşterea vârstei psihologice alimbajului

Sursă: Ecaterina Vrăşmaş, Cornelia Stanică, Terapia tulburării delimbaj - Intervenţii logopedice, Ed. Didactică şi PedagogicăR.A. Bucureşti, 1977.

Structurarea probei: (7 probe)239. Contrarii (cu obiecte şi imagini)240. Completarea lacunelor dintr-un text vorbit241. Repetare de numere242. Cunoaşterea a 6 materii243. Contrarii fără obiecte sau imagini244. Denumirea a 10 culori245. Cunoaşterea sensului verbelor.

ObiectiveCalcularea vârstei psihologice a limbajului copilului.

Conţinutul şi modul de aplicare a probelor

PROBA 1. Contrarii (cu obiecte şi imagini)Se prezintă copilului 10 obiecte/imagini cu proprietăţi

contradictorii (în stare reală sau imaginea lor);246. Imaginea unei ciuperci mari şi a uneia mici;247. O peniţă nouă şi una veche;248. O bucată de fier tare şi o bucată de cauciuc moale;249. Imaginea unui bloc înalt şi a unei case scunde;250. O bucată de hârtie netedă şi un glasspapier zgrunţuros;

252

Se cere copilului să le denumească şi se notează răspunsurile i O la 10, după numărul exact aî răspunsurilor copilului.

)BA 7. Cunoaşterea sensului verbelor Iul are 2 serii de câte şase verbe. Seria l: - a tuşi

> a fricţiona> a câştiga> a arunca> a spăla> a respira

Mimăm tuşea şi cerem elevului să spună ce facem. La fel cu celelalte verbe. Seria a ll-a: - a scrie

> a se apleca> a se balansa> a se ridica> a sări> a împinge (ceva)

Mimăm scrierea, cerem elevului să facă şi el la fel, apoi săjnă ce facem. Se consemnează rezultatele, care se notează de la O12, după numărul răspunsurilor corecte.

Calcularea vârstei psihologice a limbajului

Proba Coeficientul corespunzător vârstelor 3 ani 4 ani Sâni 6 ani 7 ani

Contrarii (cu obiecte şi imagini)

4 5 6 8 12

Lacune 2 3 4 6 8 Cifre 3 3 4 5 5 Materii 3 4 5 6 6 Contrarii (fără obiecte Şl imagini)

4 5 6 7 8

Culori 2 3 4 6 8 Verbe 4 6 8 9 11

Având valorile realizate de fiecare copil la cele 7 probe, le scriem în ordinea respectivă pe verticală şi în dreptul lor scriem

255

InstructajI se spune copilului: Eu îţi spun nişte numere. Tu trebuie să

repeţi numerele spuse de mine. Dacă copiiul n-a înţeles, se repetăchiar de trei ori, dar seria respectivă nu se consideră. Dacă nu poaterepeta decât prima serie, primeşte coeficientul 2, pentru seria a ll-acoeficientul III, a lll-a = 4, a IV-a = 5, pentru seria a V-a coeficientul 6.Se consemnează coeficientul ultimei serii reprodusă corect.

PROBA 4 Cunoaşterea a 6 materii Instructaj

Din ce sunt făcute?> cheia.......> masa.......> linguriţa.-fereastra ...............-pantofii ...............- casele

..........(cel puţin trei materii: cărămidă,lemn, ciment). Se

consemnează răspunsurile corecte.

PROBA 5. Contrarii fără obiecte sau imagini Instructaj:

Dacă copilul nu înţelege termenul CONTRAR, i se va explica prin exemplificări concrete.

Vom expune trei termeni. Copilul va spune termenii contrari.251................................cald (frig sau rece);252................................uscat (ud sau umed);253.................................frumos (urât)254................................neascultător (ascultător sau cuminte);255.................................curat (murdar);256.................................mare (mic);257.................................uşor (greu);258................................vesel (trist, indispus, nefericit).

Se notează de la O la 8 după răspunsurile exacte.

PROBA 6. Denumirea a 10 culori Seprezintă culorile:

> roşu - gri> verde - galben> negru - maro> roz - albastru> alb- violet

254

CHE CHI GHE GHI

cheiechibritghemghiocei

pachet rochie lighean unghie

ureche ridichiveghe/zeghe triunghi

Se pot folosi ilustraţii din "Jocul imaginilor" şi din alte jocuri.

3. Examinarea vorbirii reflectate

iraa de informare:

Ecaterina

Vrăşmaş, Cornelia Stanică, Terapia tulburărilor de aj - intervenţii logopedice, Ed. D.P.R.A. Bucureşti, 1997.jcţiuni:

Examinarea se poateface oral şi scris. Proba ajutăla linarea pronunţiei corecte asunetului,silabei, cuvântului şi a

Administrată în scris, această probă oferă posibili

tatea de a lina scrierea corectă a literelor, silabelor cuvintelor şi propoziţiilor. Prin această probă se examinează şi stadiulde dezvoltare a Eului fonematic.Examinare

avorbi

riireflect

ateSe

examinează sunetul, cuvântul, propoziţia. Administrată în rls, această probă ajută şila diagnosticarea disgrafiei-dislexiei.

apTaOpUiElIrEuGâ

ş ua

ac

ol

o

tab

lo

u

la

pt

e

pu

i

co

fă

vâ

r

257

vârsta !srnbajd!ui corespunzătoare dm tabeîuî de mas siAdunăm cele 7 vârste ale limbajului şi suma lor o împărţim \n

şi obţsnem vârsta psiholohică a limbajului copilului, cecorespunde sau nu vârstei cronologice.

2. TESTAREA VORBIRI! INDEPENDENTE

Sunete cuprinse în cuvinte (iniţial, la mijloc, la final) care denu mese diferite ilustraţii.

A ac capac mama O os fasole radio U uşă lup leu E elefant fete şase 1 inel pisică ardei Ă ăla mazăre păpuşă Î/Â înoată mână ţări P puşcă lopată dop B balon sobă porumb M masă lampă salam F fată cofă cartof V vapor tavă morcov T tobă palton caiet D dulap ladă pod N nas bancă săpun S sapă fustă pas Z zăpadă buzunar autobuz

Ş şapcă peşte cocoş

j jug cojoc patinaj L lacăt fular cal R roată carte topor T ţap cuţit coteţ C casă vacă sac G găleată lingură steag H haină pahar şah CE cerc seceră zece Ci cireşe căciulă papuci GE gene deget minge Gl gimnastică argintiu covrigi

256

ghete baghetăGheorghe are gheteghindă unghiiGhiţă lucrează la menghinăza ze zi zo zuZoica are o bluză rozşa se şi şu şaşervet puşcăŞarpele se târăşte în tufişja je jijucăm pijamaJeni se joacă cu o jucăriela le li Iulingură galoşiLina spală copilulra re ri ru raraţă mereCarul are patru roţiţa te ţi ţa tuţăran căţelTiţa are sorţca co cu cacarte macaraCocoşul cântă cu-cu-ri-gu!ga go gu gagură gogoaşă

Gogu are o gumă mică

za

şa

la (li)

gherghol

junghi

poştaş

garaj

copil

fular

băţ

butuc

plug

4.Proba de vocabularRey(modificat)

mica:Se citeşte copil

ului fiecare cuvânt în parte şi se cer două 'inte din categoria respectivă. Proba are durata de 15 minute.

•r. ort. (temi f

hh

Vestminte Arbori încălţăminte Construcţii navale

259pastă vapor perna pe cap b ba be bi bo ba

bancă babăBelu are o bancă albă

m mă me mi mo mu mămască cămaşă mere şi marmeladă f fa fe fi fo fu fa

li fustă poftim Panică face cafea

v va ve vi vo vu vavulpe avion Voicu are cravată nouă

t ta te ti to tu tatelefon secretarTicu are trotinetă

J d da do du di da dedudă udă Dudu are dude. Dan şi Dinu merg acasă n na ne ni no nu na

nor canNicu ţine în mână un creion si so su sa upă pastă acasă h ha he hi ho hu ha

horă zahărHoria are halat

ce ce munceCecllla are cercei ci cinci muncitor

Cioara are cioc şi două picioare ge ger damigeana Geta şterge geamul gi gingie pagină Gică are două mingi , che chenarecher

Tache are ochelari chi chipiu deschis Chirică a închis chiuveta

258

u

i f

4

~46 47

1 48 1 49 i 50

51 52 53 54 55

56

57 58 59 60

' 61

NUMELE şi PRENUMELE

VProfesiunea:Diagnostic:Concluzii:

[ VL 6-8/9 anif 9/10 -14 ani

14 -18 ani

5. Testde

înţelegere

verbală

Sursa: Anca Rozorea, Deficienţa de vedere, Ed. ProHumanitate, Bucureşti, 1998. (După testul 14, alcătuitşi etaionat de Q.C. Bontilă

2615 Boli 0 0 6 Clădiri publice 0 0 7 Fiinţe zburătoare 0 x 8 Cereale 0 x 9 Textile 0 0 10 Legume x 0

l 11 Grade militare 0 x 12 Metale preţioase 0 x 13 Insecte 0 x 14 Părţi ale corpului x 0 15 Maşini-unelte 0 0 16 Condimente 0 0 17 Diviziuni ale timpului 0 x 18 Sentimente 0 x 19 Verbe 0 x 20 Materii prime 0 x 21 Mamifere 0 x 22 Arte 0 x 23 Grade de rudenie 0 x 24 Pietre preţioase 0 x 25 Planete 0 0 26 Ştiinţe 0 0 27 Meserii 0 0 28 Forme geometrice 0 x 29 Arbori din ţările calde 0 0 30 Consoane 0 x 31 Munci agricole 0 x 32 Personaje istorice 0 x 33 Fiinţe înotătoare 0 x 34 Perioade de vârstă 0 x

35 Pictori români 36 Băuturi 37 Decoraţii 38 Muzicieni 39 Tipuri de ape 40 Animele exotice 41 Feluri de mâncare 42 Mijloace de locomoţie 43 Organe de simţ 44 Aparate de zbor 45 Sporturi

260

) de evaluare Scala de evaluare a semnelor grafice date este

constituită din 7 e) parametri care evidenţiază caracteristicile grafismului: aradul de rezolvare a probei(total; parţial; nerealizare); ncadrarea în spaţiul grafic dat: rânduri coborâte; rânduri suitoare; orientarea frântă a execuţiei semnelor grafice (verticale;

orizontale);

> semne executate larg;

> semne executate înghesuit.

înclinaţia corectă a semnelor grafice (ţinând seama că semnelegrafice au înclinaţii diferite)

Dimensiunile semnelor, alternarea între semne mici şi mari:execuţia unor semne mici care cresc spre finalul rândului sauinvers;

Distorsiuni ale liniei grafice propriu-zise (deformaţii, tremurături,mâzgălituri etc.), exprimând nesiguranţa în execuţia liniei de bază;

încadrarea în timpul de realizare - ritmul de rezolvare(completarea unor rânduri în timpul dat);

Aspectul general al probei (corespunzător aspectului îngrijit sauneîngrijit/neglijent).

aluarea: (conform tabel) G = greu; M = mediu; U = uşor.Se poate evidenţia că:

12 pe. = copil cu probleme în execuţia traseelor grafice; O - 4 pe. = probleme în învăţarea formei scrisului care pot fi aleatorii;

O - 8 pe. = abateri care pot fi specifice sau nespecifice.

263

P

Scop: Testează: - puterea de înţelegere a unei probleme;- relaţionarea datelor (noţiunilor) verbale în scopul găsirii

soluţiei. Tehnica şi Cotarea: »

*

A .........B

D "".C

A, :*X s".

B: ;C

1.Desenaţi o cruce, astfel încât fiecare dintreaceste 4 puncte să fie într-unul din cele 4 unghiuriformate de cruce.

1 punct.2. Desenaţi două linii drepte paralele, care săsepare fiecare dintre aceste puncte de celelaltedouă.

1 punct.3. Desenaţi două linii drepte paralele, apoidesenaţi un pătrat care să aibă 2 laturi formate deliniile paralele care să aibă o latură formată de unadin laturile pătratului şi cealaltă latură formată deuna din liniile paralele.

1 punct.

4. Desenaţi un triunghi care să aibă o laturăformată de una din laturile pătratului şi cealaltălatură formată de una din liniile paralele.

2 puncte. - Total: 5puncte

6. Investigarea traseului grafic

Sursa de Informare:Ecaterlna Vrăşmaş - învăţarea scrisului - o

perspectivă comprehensivă şi integrativă - Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999.

Structura probei:Set de 23 semne grafice

Obiectiv:Evidenţierea abaterilor în realizarea unui traseu grafic corect.

InstrucţiuniSe foloseşte creionul pe foi neliniate,

executându-se câte un rând din fiecare semn grafic.

262

11EXAMINAREA PSIHOSOCIALĂ

|, SCALA DE MATURITATE SOCIALĂ (Gunzburg)

de evaluare progresivă a dezvoltării sociale (l)

PĂCI

i unde se face educaţia...................................

...................................................Data naşterii.

iluării..............................Făcută de...........

lărţii: Ea conferă o cuprindere vizuală a progresului în patrulipale ale dezvoltării sociale: Autoservirea, Comunicarea,

rea şi Ocupaţia. Pe hartă (P.A.C.) sunt menţionate ele-referiîoare la abilităţi şi comportament, performanţele şi

Ile putând fi astfel punctate cu acurateţa. Diagrama (harta)numai o înregistrare vizuală a achiziţiior, dar permite şişi stabilirea diferenţelor de nivele de maturaţie necesare.

265

Fişa de evaluare a formei scrisului

Nr. crt.

Criteriul Tipul distorsiunii

Puncta] Categorie

1 încadrarea în spaţiul grafic f n pagină)

- evidentă - parţială - nu apare

-2 pe. -1pe. -Opc.

- G- M- U

2 iclinaţia semnelor

- evidentă la toate probele -parţial (la unele probe) - nu apare

-2 pe.-1pc.-Opc.

- G- M- U

3 Dimensiunile variabile ale semnelor grafice

- la toate semnele - la unele semne - nu apar

-2pc.-1pc.-Opc.

- G- M- U

4 Aspectul liniei grafice (tremu-rături şi nesiguranţă)

- la toate semnele - la unele semne - nu apare

-2pc.-1pc.-Opc.

- G-M-U

5 Ritmul de rezolvare

- nu termină nici un rând - nu termină unele rânduri - rezolvă totul

-2 pe.-1pc.-Opc.

-G-M- i i

6 Inteligibilitatea grafică

- aspect general confuz - parţial - aspect corect

-2 pe. -1pe.-Opc.

-G-U-U

264

AUTOSERVIREA

ilurlle (a masă259. Foloseşte lingura când mănâncă, fără să necesite

ajutor.260. Bea fără să verse lichidul din pahar, ţine paharul cu

o mână.261. Foloseşte furculiţa fără dificultăţi (hrana este tăiată

dinainte).

262. Capabil să se ajute singur pentru a-şi lua de băut.34 Se serveşte singur şi mănâncă fără să necesite

ajutor.51 Foloseşte cuţitul de masă, pentru a întinde unt, gem

etc.69 Foloseşte cuţitul de masă pentru a tăia fără

dificultate.93 Toarnă lichide (ceai, lapte, apă, cafea) dintr-o oală

sau cană.109 Foloseşte cuţitul pentru a curaţi un fruct sau a tăia

pâinea.Xlltatea ,_

263. Urcă scările cu amândouă picioarele împreună pefiecare treaptă

264. Coboară scările cu amândouă picioarele împreunăpe fiecare treaptă.

20 Poate folosi un vehicul de joacă pentru copii265. Urcă scări cu un picior pentru fiecare treaptă, fără să

se sprijine de ceva.266. Coboară scări cu un picior pentru fiecare treaptă,

fără să se sprijine de ceva.52 Se duce la vecini ce stau în apropierea lor.267. Cere supraveghere puţină în afara casei, o oră sau

mai mult.268. Circulă prin jurul casei fără să necesite multă

supraveghere.94 Se duce în vecinătate nesupravegheat, dar nu

treversează singur străzile.110 Se duce în vecinătate nesupravegheat, poate

traversa străzile neajutat.

267

Diagrama aceasta trebuie comparată cu cea anterioară. Reevaluărilearată dacă educarea reparatoare şi antrenamentul au fost eficace.

Construcţia hărţii: Performanţele sunt aranjate în ordinea dedezvoltare a maturaţiei, ceea ce permite o cuprindere directă anivelului de performanţă din diferitele arii. Uterele de la A la G indicasecvenţa aproximativă a stadiilor de dezvoltare în arii separate.

Marcajul: Vorbind în general, trebuie să acordăm credit informaţieinumai dacă s-a stabilit prin observaţie că, copilul este competentîntr-o anumită performanţă, elementele din ariile Autoservire şiSocializare se referă la activităţi îndeplinite "în mod natural" şi trebuiepunctate pe baza unei informaţii furnizate. Cele mai multe activităţi înariile Comunicare şi Ocupaţie sunt de acelaşi fel, existând însă câţivaitemi care, în general, trebuie să fie precizaţi prin solicitarea de aîndeplini atunci performanţa. Referitor la aceşti itemi, activitatea poatefi îndeplinită cu rutină. Aceşti itemi, de altfel, sunt introduşi îninventarul de performanţe prin formula "poate să...".

Umbriţi intens toate ariile din diagramă, care reprezintă"succese", performanţe realizate.

Performanţele care nu au fost încă realizate trebuie să fieumbrite uşor şi indică arii în care este încă necesară educaţia şiantrenamentul. Itemii unde nu există performanţe se lasă, nu suntnotaţi în vreun fel. Daţi credit deplin pentru itemii care au fost înlocuiţicu performanţe de grade superioare şi umbriţi intens aceste arii îndiagramă.

Regulat, la intevale de şase luni, trebuie făcute reevaluări.

Remarcă generală: Evaluarea pe această harfă reprezintă primulpas vital către un program terapeutic Individual, care este bazat pediagnosticul dificultăţilor specifice fiecărui caz. Deoarece harfa PACl identifica abilităţile subdezvoltate pentru a se atrage special atenţiaasupra lor, evaluarea lor oferă, de asemenea, un program de învăţarepe itemi, pentru terapia viitoare. Va fi necesar să se stabilească mediade performanţe a fiecărui caz în parte, dacă este situat deasupra saudedesubtul baremului social. Aceasta reiese din cooperarea cu copi,handicapaţi mental de aceeaşi vârstă. P.E.I. (indexul de evaluareprogresivă) ar trebui folosit pentru asemenea comparaţii, pentru că elindică nivelurile medii de performanţe ale handicapaţilor mental dediferite vârste.

266

D 56 Poate defini cuvinte simpleD 57 Foloseşte propoziţii mai complicate care conţin: din

cauza, că, dar etc. E 75 Poate executa un "triplu ordin" de ex.: fă asta, apoi

cealaltă şi la urmă cealaltă F 97 Poate înţelege direcţiile indicate mai complex, sus,

la stânga, la bază, la dreaptă etc. G 113 Poate povesti o istorioară fără mari dificultăţi

Poate spune care sunt diferenţele între sexe: bărbat-femeie, băiat-fată.

B 27 Poate discrimina două culori asociate C 41 Diferenţiază între scurt, lung, mare, mic, gros,

subţire. D 58 Discriminează şi numeşte 4 sau mai multe culori

fără greşealăD 59 Se referă corect la "dimineaţa" şi "după-amiaza" E 76 Arată "stânga" şi "dreapta" pe el însuşi (ex.: braţul

stâng, urechea dreaptă)E 77 Cunoaşte zilele săptămânii şi recunoaşte unele zile E 78 înţelege diferenţa între zi-săptămână-minut-oră F 98 Denumeşte timpul până la sfertul de oră G 114 Denumeşte timpul şi apreciază timpul pe ceas, cu

diferitele acţiuni şi evenimente.o ,

Comportarea faţă de numărA 11 Poate diferenţia corect între un lucru şi mai multe

lucruriB 28 înţelege diferenţa între două şi mai multe lucruri C 42 Poate enumera mecanic 10 obiecte C 43 Poate opera cu numere până la 4 (inclusiv

scăderea) D 60 Poate aranja obiecte în ordine de mărime de la cel

mai mic la cel mai mareE 79 Poate număra mecanic 30 sau mai multe obiecte E 80 Poate opera cu numere până la 13 sau mai mult

(inclusiv scăderea) F 99 Operează adunarea cu monezi de valoare mică,

sume reprezentând valoarea unor monezi mai mari G 115 Poate să dea rest la sume mici.

269

DiferenţieriA 10

Deprinderi sfincteriene şi de spălatŞtie să folosească closetul, rar se întâmplă"accidente"Cere să fie dus la closet sau se duce singurŞtie să se şteargă pe mâini după spălat.Ştie să folosească singur closetul, se curăţă singur

şi îşi spală singur mâinile, îşiîşi spală mâinile cu săpun într-un mod acceptabil

Se spală pe faţă mai mult sau mai puţin corect (nuse cere neapărat şi spălatul urechilor).Se spală pe dinţi.îşi aranjează părul la intervale regulate.

Se spală singur corect şi complet, fără maresupraveghere.

Prepară cele necesare pentru a se spăla singur (dădrumul la apă, aduce săpunul şi prosopul).

îmbrăcarea '

67

232439

55737496112

îşi pune ciorapiiAjută la îmbrăcatScoate şi îşi pune hainele uşor de manevratDeschide nasturii accesibiliîncheie şi aranjează hainele pe el (nasturi,catarame, fermoare)Se dezbracă seara cu puţină supraveghereSe îmbracă dimineaţa cu puţină supraveghereîşi pune pe el aproape toate hainele obişnuiteînoadă şireturileînoadă o cravată (băiat), înoadă o fundă, o panglică,un şorţ (fată)

COMUNICAREA

Limbajul (.

A 8A 9

2526

40

Execută ordine simpleînţelege ordine care conţin termenii: pe, în, la, spate,sub, deasupra, în faţă, în vârf, dedesubtPovesteşte întâmplări în mod coerentFace propoziţii care conţin perfectul compus,propoziţiiînţelege întrebări simple şi dă răspunsuri inteligibile

268

A.

B.B.C.

C.

212237

3853

547295

G. 111

A.A.B.BC

DE

B

w269. l se pot încredinţa ceva bani pentru comisioane

simple270. Se duce într-un magazin şi ştie să caute o anumită

marfă271. îşi ia mici responsabilităţi

105 îndeplineşte sarcini nici, de rutină, fărăsupraveghere, de ex.: să golească coşul de hârtii, să. care apă, lapte, ziare etc..G 118 îndeplineşte sarcini de rutină, mai complicate, fărăţ supraveghere, de ex.: să lustruiască ghetele, să

spele vasele.

OCUPAŢIA

Dexteritatea (mişcări fine ale degetelor)A 15 Poată înşira mărgele mari pe aţăA 16 Poate deşuruba un capac cu o mişcare de răsucire

din pumn, poate învârti un buton de uşă B 32 Poate tăia hârtie cu foarfecele C 48 Poate să foloseascăconstructiv plastilina, cuburi

etc.C 49 Poate decupa imagini, deşi nu foarte precis D 66 Poate depăna chiar corect aţă pe mosor D 67 Poate construi structuri elaborate cu materiale adec-

vate (cărămizi, elemente de construcţie) E 88 Poate tăia pânză cu foarfecele F 106 Poate aranja cu acurateţe în teanc hârtii, cărţi de joc

etc. G 119 Poate tăia foarte precis după contururi date

Agilitatea (control motor în mare)| A 17 Poate lovi mingea cu piciorul, fără să rateze B 33

Poate sări cu amândouă picioarele C 50 Poate sta 10 secunde pe vârfuri D 68 Poate sălta cu amândouă picioarele E 89 Băieţii pot folosi corect ciocanul, fetele încep să

coasă E 90 Poate să arunce mingea şi să nimerească ţinta la

cea. 1 ,5 metri

271

E

E

E

Comportarea cu hârtia şi creionulA 12 Ţine creionul şi poate imita linii verticale şi circulare6 29 Poate copia cercuriC 44 Desenează primitiv "omul" arătând capul şi

picioareleD 61 Desenează "oameni" şi "case" ce pot fi recunoscuteE 82 Cunoaşte imaginea tipărită a numelui său şi se

recunoaşte printre alte cuvinte şi nume tipăriteE 83 Poate recunoaşte 40 sau mai multe cuvinte de uz

zilnic (vocabularul cu semnificaţie socială sauvocabularul funcţional)

F 100 Scrie numele său (cu litere de mână)F 101 Citeşte instrucţiuni simple, de ex.: din transportul

public (pe lângă vocabularul cu semnificaţie socială)F 102 Adresează o scrisoare în mod acceptabilG 116 Citeşte ceva simplu, tipărit, de ex.: program radio şi

TV.

SOCIALIZAREA

Activităţi de jocA 13 Se joacă împreună cu alţii, dar nu cooperează cu

ceilalţi B 30 Aşteaptă "rândul său", poate "răspunde" la timp Tntr-

unjocC 45 Se Joacă cooperativ cu alţii ,C 46 Se bucură când este împreună cu alţii D 63 Mimează istorioare pe care le-a auzit D 64 Cântă, dansează pe muzică, pune discuri F 103 Joacă jocuri simple cu mingea împreună cu alţii, de

ex.: să arunce şi să primească mingea. G 117 Joacă jocuri de colaborare în echipă, înţelege şi se

supune regulilor

Activităţi acasăA 14 Când i se cere, cară lucruri, face servicii foarte

simple B 31 Ajută la treburi casnice, de ex.: şterge masa, mătură

etc.C 47 Se duce să facă comisioane simple în afara casei D 65 Intră singur, fără însoţitor în magazine

270

ÎNREGISTRAREA PtHSUNALi l A [ li

|i Acest formular de înregistrare rezumă într-o formă graficăpomodă diferitele aspecte ale personalităţii. S-au dat la scara ante-Ştoară câteva indicaţii despre cum trebuie tratat fiecare aspect al per-ilităţii pe acest sistem cu patru puncte, dar aceste îndrumări nu uuieurmate foarte strict. Adesea este chiar imposibil să se prindăîrespondentul sau atitudinile în descrieri precise şi de aceea e deaferat să se folosească o scară de patru puncte, unde punctul ljrezintă comportamentul "normal" sau cel social cel mai dorit, iarjnctul IV comportamentul care face adaptarea socială cea mailicită. Nu este necesar să se puncteze numai cele patru puncte, ci itbune şi marcajele la jumătatea distanţei dintre două puncte sau o •Hăpoziţie intermediară. Datele reprezentând aprecierile trebuie să fieCorectate pentru a obţine un grafic indicând gradul de adaptare la

txigenţele comunităţii.

Temperamentul272. Totdeauna sau aproape totdeauna este

supărat, mânios273. Oscilaţii de dispoziţie, dar cea mai

mareparte a timpului îşi reţine mânia

274. Iritabil şi prost dispus275. Frecvente izbucniri de mânie

Docilitatea' I. Doreşte să mulţumească pe cei din jurşi

este de cele mai multe ori binevoitor II. Aproape întotdeauna este serviabil şi

cooperant. , III. Frecvent este necooperant, nu poate fi i antrenat

t IV. Refuză activ să coopereze, devine agresiv şi *' destructiv

Reacţia la corecţie276. Reacţionează rezonabil şi încearcă

să sei corecteze277. Devine anxios şi/sau ţipăIII. Se supără şi lasă să se vadă

aceasta;sfidează, se închide în tăcere, grosolan,strigă, este violent

273

lIIIIIIV

E 91 Cu siguran ţă de sine, fără să f ie în pericol deaccidente. "Se dă huţa" în scrânciob, se balanseazăîn balansoar, îşi dă drumul pe topogan

F 107 Foloseşte ustensilele, uneltele de grădinărit, debucătărie

F 108 Se poate balansa, ridica pe vârfurile degetelor, în timpce se apleacă înainte

G 108 Se poate balansa, ridica pe vârfuri, încrucişândpicioarele

272

Onestitatea278. Cinstit şi respectă proprietatea altuia279. "Se serveşte" din lucrurile altora şi

"uită" săle dea înapoi

280. Ocazional "şterpeleşte"281. Este "lung de mână"

Aplicaţia282. Activ, se străduieşte cu rost, este

dornic delucru

283. Doreşte să activeze, dar trebuie împins înpermanenţă

HI. Nu poate să persiste în activitate, neliniştit,

hiperactiv IV. Inactiv, încet, aproape imobil, neeficient,

neajutorat.

Folosirea limbajului284. Conversează cu uşurinţă,

comentează cucolegii (chiar dacă are un handicap devorbire).

285. Răspunde la întrebări şi de bună voie dăinformaţii când i se cer

286. Cu colegii vorbeşte monosilabic, nuvorbeştecu "autoritate*

287. Cu greu are o activitate verbală.

III IV

P.A.C. leste precedat de P (Primary P.A.C. şi urmat de P.A.C. II). Criteriile de cotare sunt conţinute în manualul P.A.C. Evaluarea progresului individual al copilului de-alungul anilor se poate face folosind P.E.I. l (indexul de evaluare a progresului)

275

ri«t •**- t̂ ,,1tâ »<ft»4

Sociabilitatea288. Este deschis aproape cu toată

lumea şirăspunde repede

289. Răspunde cu oarecare ezitare, este ataşatnumai de puţine persoane.

290. Este închis în sine, dar este "accesibil"291. Solitar, trăieşte în lumea lui

Atitudinea faţă de adulţi(alţii decât părinţii) şi faţă de autoritate l.într-adevăr util şi îndatoritor292. De cele mai multe ori

comportamentsatisfăcător deşi uneori este brutal,provocator etc.

293. Nesigur şi reacţii imprevizibile, rar comportament iresponsabil

294. Sfidător, provocator, se place numai pe sine

Maturitatea emoţională295. Deschis şi prietenos, dar nu cere

să fie înrelaţie cu ceilalţi

296. Manifestă şi cere prietenie cu ceilalţi297. Mofturos, gelos, oscilaţii mari de dispoziţie298. Evită relaţii afectuoase (chiar

când ledoreşte)

Atitudinea celorlalţi copil faţă de el299. Popular şi plăcut de cei mai mulţi.300. Acceptat de ceilalţi, care în

general suntprietenoşi cu ei.

301. Ceilalţi îl iau prea puţin sau deloc în seamă302. Neplăcut şi respins de cei mai mulţi copii

Cinstea303. Poate fi crezut că spune adevărul304. De cele mai multe ori poate fi crezut305. Mai mult lasă frâu liber

imaginaţiei decâtminte

306. Frecvent spune minciuni în mod conştient

III IV

274

Totuşi, dacă informaţia vine de la cel educat, ea poate fi indicată prinîncercuirea lui Q.

Umbriţi intens pe diagramă toate ariile care reprezintă"competenţa sau cunoaşterea". Performanţele care nu au fost încădobândite trebuie să fie uşor umbrite şi astfel se vor indica ariile carenecesită educare şi antrenament. Indicii care nu au fost testaţi trebuielăsaţi în alb. Testările trebuie repetate regulat la 6 luni.

Remarcă generală: P.A.C. II se aplică în principal la ultimele stadiiale dezvoltării sociale, iar P.A.C. l sau P.A.C.II. trebuie folosite pentrutestarea stadiilor elementare. Educaţii sunt în mod frecvent capabili săfuncţioneze social la un nivel mult mai înalt decât s-ar părea dupăperformanţele lor intelectuale. Vârsta, personalitatea, educaţia şiantrenamentul contribuie în mod important la eficienţa socială, sporindşi cele trei niveluri II. I.K. nu trebuie să corespundă neapărat niveluluiQl (coeficient de inteligenţă). Competenţa în performanţe sociale şi încomportamnt înregistrate în P.A.C. II nu indică în mod adecvatfuncţionarea socială generală. Totuşi, îl va ajuta pe educat să seadapteze mai bine şi mai suplu la cererile comunităţii, dacă el şi-adobândit o competenţă mulţumitoare în performanţele sociale.

Această evaluare reprezintă primul pas vital către un programde remediere individualizat, care este bazat pe diagnosticul debilităţiispecifice. Deoarece P.A.C. II arată capacităţile nedezvoltate care cero atenţie specială, evaluarea oferă, de asemenea, un program deînvăţare organizat pe itemi, pentru acţiunile viitoare.

AUTOSERVIREA

Obiceiuri la masăH 1 Foloseşte furculiţa şi cuţitul corect şi fără dificultateH 2 Foloseşte cuţitul pentru a curăţa fructe sau a tăia

pâinel 41 Se îngrijeşte singur de el la masă, de ex.: se

serveşte singur, fără dificultate l 42 Toarnă lichide (ceai, cafea, lapte) K 81 Comportarea la masă estedeplin acceptabilă K 82 Q Se comportă adecvat când este singur într-un

restaurant sau cafe-bar cu autoservire

277

Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale

TREAPTA II. PAC l

Instituţia unde se face educaţia

Numele......................................................Data naşterii.Adresa................................................................................Data evaluării..................................Făcută de............

Scopul: P.A.C. oferă o imagine vizuală a progresului în cele 4 ariipincipale ale dezvoltării sociale: Autoservire, Comunicare, Socializareşi Ocupaţie. Precizările referitoare la performanţele importante şicomportament sunt înregistrate în PAC, astfel achiziţiile şi deficienţelesunt notate cu precizie. Diagrama permite nu numai o înregistrarevizuală a nivelului actual ci în acelaşi timp indică succesele şi lipsurilede la nivelele de eficienţă propuse. Această diagramă trebuiecomparată cu testările anterioare. Retestările arată dacă terapiaocupaţională şi antrenamentul au fost eficace.

Construcţia: Este imposibil să se testeze toate performanţelespeciale ale individului şi acele performanţe conţinute în PAC II. Suntastfel numai "eşantioane" ale comportamentului în ariile specificate şiau fost grupate în trei niveluri de dificultate. Ele corespund în mare lanivelul unei eficiente sociale asociată cu capacitatea de a activa:

H - într-un mediu casnic / şcolar cu o eficienţă limitată;l - într-o situaţie de muncă ocrotită;K - într-o situaţie de muncă obişnuită în colectivitate deschisă.

înregistrarea: în general vorbind, trebuie să dăm credit dacă individulîn acest sistem de educaţie a fost observat îndeplinind performanţa.Pentru unii itemi nu e realizabil practic să observi performanţarespectivă şi nici să întrebi pe altul. Atunci, trebuie chestionat chiareducatul. Aceasta este permis pentru itemi notaţi cu Q. Dar răspunsulcelui educat poate reflecta numai cunoaşterea dar nu şi practicarea înprezent, această procedură fiind mai puţin sigură decât observaţia.

276

SănătateaH 9 Este suficient de atent cu unelte, maşini, spărturi de

sticlă etc., pentru a preveni răniri H 10 Q Ştie cum să se comporte la răniri simple, de ex :

arsuri, tăieturi l 49 Se ocupă de sănătatea personală, de ex.: îşi

schimbă hainele ude pentru a preveni răceala l 50 Q Ştie cum se obţine o asistenţă de spital K 89 Q Ştiecum şi unde să obţină ajutorul unui doctor,

dentist etc. K 90 Q Ştie că medicamentele simple pot fi obţinute de la

farmacie, ştie să le găsească pe cele apropiate.

LimbajulH 11

H1251

52

9192

MonedaH 13 H 14

t535493

9

COMUNICAREA

Relatează evenimente simple într-un mod comprehensibil, de ex.: despre activităţile zilnice

Q Răspunde la telefon şi dă răspunsuri potrivite îşi reaminteşte şi transmite mesaje simple după cea. 10minuteînţelege noţiunile: zilnic, scurt, punctual, regulat, frecvent

Q Foloseşte telefoane publiceQ Se Interesează la operator de anumite numere de

telefon

Schimbă în mărunţiş bancnote Adiţionează monede şi le denumeşte câte sunt necesare pentru a obţine acea bancnotă. Schimbă mărunţiş, dă rest la o bancnotă oarecare Adiţionează monede până la anumite sume Face adunări cu sume mici, de ex.: bilete de autobuz, preţul unei mese în autoservire etc. Adiţionează sume care se referă la zeci şi sute de lei

Timpul şl măsurileH 15 Asociază timpul la ceas cu diferite acţiuni şi

evenimenteH 16 Ştie să spună timpul după ceas şi evenimentele

uzuale, de ex.: este 9,15; este 9 şi un sfert

279

K

K

K

îşi piaptănă şi îşi perie părul şi se preocupă să araterezonabilSe ţine curat, în mod acceptabil, îşi perie dinţii şi sespală aşa cum trebuie, fără să i se aducă amintesau să fie ajutatîşi taie singur unghiile (la mâini şi picioare), regulat,fără ajutor, ştie să manevreze pila de unghiiSe bărbiereşte singur (bărbat) sau se ocupă singurăşi corect de igiena intimă (femeie) Q Se duce din

iniţiativă proprie la frizer pentru tăiatulpărului, spălat etc. Q Se îmbăiază singur, regulat şi

corect, fără să fieajutat

îngrijirea hainelorH -5 Are grijă de hainele lui, îşi curăţă ghetele regulatH 6 îşi înoadă cravata, înoadă şireturile la ghete,

panglici, şorţul la spatel 45 Poate alege singur, corect, îmbrăcămintea în raport cu

anotimpull 47 Poate să-i fie încredinţată sarcina, fără supraveghere, de

a-şi schimba lenjeria la timpK 85 Q Duce ghetele la reparatK 86 Q Foloseşte spălătoria sau poate să-şl spele lucrurile

singur *

i

Q Foloseşte transporturile publice pentru o excursiefoarte scurtă H 8 Q Se duce să facă

comisioane, recunoaşte şi seorientează după semnele de circulaţie l 47 Q

Foloseşte transporturile publice pentru excursii mailungi, cunoscute l 48 Q Poate să găsească

drumul din 6 lucruri diferite învecinătate, de ex.: poştă, magazin, brutărie etc. K 87 Q Foloseşte transportul public pentru drumuri necunoscute K 88 Q Capabil să se preocupe de amănuntele unei excursii

plănuite, de ex.: orarul trenurilor, autobuzelor, hartărutieră

278

CurăţireaH 2

H 4

43

44K 83

K 84

MobilitateaH 7

K 10i Q îşi cumpără singur hainele şi îşs cunoaşte măsurilepersonale feâîul, taiia, numărul la pantofi 'jk, ^

K 102 Q Ştie să ^e descurce pentru reparaşi : iii'jie (gi^ete,ceas, radio eîc.)

Comportarea în societateH 23 Este prietenos şi trnevoitor, foloseşte în mod

natural: vă rog, vă mulţumesc H 24 Respectă drepturile şi proprietatea altoia (nu este

dezinteresat)Este politicos (bună dimineaţa, bună ziua), bate ia

uşi, se scuză etc."Oferă" câte un lucru, recunoaşte necesitatea ordinului (nu numai la modul pasiv)

Atitudinile sunt apreciate, acceptabile de cătresupraveghetori, de cei mai mari etc.

în general, cooperează cu alţii, trăieşte şi lucreazăfără multe fricţiuni.

Ajutorul acasăH 25 îndeplineşte sarcini de rutină, de ex.: spală vase,

curăţă masa etc. H 26 Are grijă de lucrurile personale, aranjează şi curăţă

singur camera sa sau colţul săul 65 Q Prepară ouă, roşii, sardele sau brânză pe pâine l 66 Q Se poartă adecvat cu copiii mici, cu animalele

preferateK 105 Q Prepară singur micul dejun şi aranjează masa K 106 Q Găteşte un fel de mâncare (poate folosi conserve

sau hrană congelată).

Manipulări financiareH 27 Q Ştie ce timbre sunt necesare pentru o scrisoare

obişnuită, ştie să le cumpere, scoate de la poştă unmandat poştal. H 28 Q Foloseşte frecvent

serviciile oficiului poştal sau alCEC-ului

l 67 Q Economiseşte cu un anumit scop l 68 Q Poatesă precizeze mai multe capitole ale unui

buget personal K 107 Q înţelege scopul impozitelor pe salariu

281

l 63

l 64

K 103

K 104

l 55 Notează timpul după dictarel 56 înţelege intervalele de timp, de ex.: între 3,30 şi 4,30K 95 Capabil să arate corect timpul calculat cu o oră sau

două înainte, sau după ora indicatăK 96 Este capabil să folosească o riglă de măsurat, un

centimetru de croitorie etc. şi să înţeleagăconceptele 1/2; 1/4.

ScrisulH 17 îşi poate scrie semnătura într-un mod acceptabilJ 18 Scrie corect adresa pe un plicl 57 Scrie scrisori scurte de mul ţumire, ştie să scrie

adresantull 58 După dictare, scrie sume conţinând zeci şi sute K 97 Completează destul de bine punctele principale

dintr-un formularK 98 Dacă i se arată un preţ scris, ştie să arate banii cu

care se plăteşte.

CititulH 19 Citeşte şi se conformă unor instrucţiuni simple scrise

(de ex.: referitor la vehicule publice), aceasta pelângă faptul că posedă un vocabular limitat

H 20 Vizual, citeşte şi interpretează tipărituri simple, ca deex.: programe de radio şl TV, meniu etc.

l 59 Q Citeşte cărţi pentru copil de cea. 9 ani ,l 60 înţelege ici şi colo informaţii din ziare, reviste,

ilustrate etc.K 99 Q Citeşte cărţi care cer o capacitate de citire avansată,

de ex.: romane.K 100 Q Foloseşte capacitatea de a citi pentru a obţine

informaţii, de ex.: cataloage de magazine, anunţuride locuri de muncă etc.

SOCIALIZAREA

Cumpărături307. Q Face mici cumpărături în magazine cu autoservire308. Q Cumpără alimente de la magazine de legume,

brutării etc.61 Q îşi cumpără articole de îmbrăcăminte mici pentru

sine din autoservire

280

H

K T14 Q Are anumite ocupaţii preferare, dt, ex.: sacolecţioneze, so împletească, să pescuiască, săasculte muzică.

Locul de muncă - Notat, în frecarfe subsecţiun<= nurna5 constatareacare reprezintă cel mai înalt nivel de performanţă. Umbriţi intens pediagramă cel mai înalt nivel şi toate nivelurile care îî oreced înaceeaşi subsecţiune.

AplicaţieH 35

Lucrează bine, dar numai cu supraveghere constantăFace un lucru îngrijit şi necesită puţină stimulare Lucrează îngrijit şi face greşeli puţine

Viteza şi randamentulH 3 7 Lucrează încet, folosind mai mult timp decât

necesarul, trebuie să fie admonestatl 7 7 Lucrează ordonat, cu viteză rezonabilă, fără să fie

nevoie de multă încurajareK 117 Lucrează chiar repede, fără a pierde timp, fără să

necesite supraveghere

ExactitateaH 38 înţelege că a greşit şi se opreşte, dar nu lucrează

mai departel 78 în general, îşi dă seama de greşeli şi cere sfaturi K 118 Observă repede greşelile făcute şi le corectează

dacă poate.

Respectarea timpuluiH 39 In general punctual, dar trebuie să i se amintească

mereul 79 în general este la timp şi necesită în această privinţă

puţină supraveghere K 119 întotdeauna punctual, nu necesită supravghere

Grija faţă de unelte şi materialeH 40 Are grijă de unelte şi materiale, dar trebuie să i se

reamintească frecventl 80 Risipeşte puţin sau deloc, necesită numai puţină

supraveghereK 120 Este atent şi economiseşte din proprie iniţiativă.

283

lK7

6

K 108 Q Cunoaşte procedurile referitoare la certificatele medicale şi ajutor de boală.

Comportarea publicăH 29 Q Cere informaţii de 'a un poliţist sau de la un trecător

şi se orientează după direcţiile indicate H 30 QSe interesează verbal de mărfuri în magazine, de

cele mai multe ori fără să le indice cu degetul l 6lj Q Cere informaţii în locuri nefamiliare, de la persoanle

necunoscutel 70 Q Se duce la cafe-bar sau baruri automate K 109 Q Se poate angaja în situaţii neobişnuite, ca a merge

la policlinică, a fi chestionat oficial etc. K 110 Q Poate obţine formulare şi autorizaţii, de

formulare pentru ajutor social etc.

OCUPAŢIA

Activităţi manualeH 31 Dexteritatea manuală este destul de bună; de ex.:

poate tăia precis cu fierăstrăul H 32 Face diferite reparaţii simple; de ex.: este capabil să

folosească clei şi pastă de lipitl 71 Execută independent anumite munci simple; de ex.:

sapă l 72 Execută independent munci ceva mal complioate; de

ex.: plantarea unor bulbi.K 111 Execută munci simple: coase, îmbină piese simple,

manevrează maşini simple K 112 Se ocupă în mod regulat cu anumite ocupaţii:

distribuie ziare, ajută un comerciant ambulant etc.

Ocupaţii distractiveH 33 Q Joacă jocuri de cooperare în grup, de ex.: fotbal etc.H 34 Q Joacă jocuri de cărţi simplel 73 Q Are un interes susţinut pentru dansl 74 Q Singur îşi organizează distracţiile adecvat, la un

nivel simplu, de ex.: să vadă emisiuni TV, să joacefotbal K 113 Q Este membru activ al unui grup,

echipă sau altăorganizare

282

Sociabilitateaî. Este deschis aproape cu toată lumea şi

răspunde repede309. Răspunde cu oarecare ezitare, este

ataşatnumai de puţine persoane.

310. Este închis în sine, dar este "accesibil"311. Solitar, trăieşte în lumea lui

Atitudinea faţă de adulţi(alţii decât părinţii) şi faţă de autoritate312. într-adevăr util şi îndatoritor313. De cele mai multe ori comportament

satisfăcător deşi uneori este brutal,provocator etc.

314. Nesigur şi reacţii imprevizibile, rar comportament iresponsabil

315. Sfidător, provocator, se place numai pe sine

Maturitatea emoţională316. Deschis şi prietenos, dar nu cere să fie

înrelaţie cu ceilalţi

317. Manifestă şi cere prietenie cu ceilalţi318. Mofturos, gelos, oscilaţii mari de dispoziţie319. Evită relaţii afectuoase (chiar când

ledoreşte)

Atitudinea celorlalţi copil faţă de el320. Popular şi plăcut de cei mai mulţi.321. Acceptat de ceilalţi, care în general

suntprietenoşi cu el.

322. Ceilalţi îl iau prea puţin sau deloc în seamă323. Neplăcut şi respins de cei mai mulţi copii

Cinstea324. Poate fi crezut că spune adevărul325. De cele mai multe ori poate fi crezut326. Mai mult lasă frâu liber imaginaţiei

decâtminte

327. Frecvent spune minciuni în mod conştient

înregistrarea personalităţii

Auwst formular de înregssttare rezumă într-o formă grafică,comodă, diferitele aspecte aie personalităţi. S-au dat la scaraanterioară, câteva indicaţii despre cum treouie testat fiecare aspect alpersonalităţii pe acest sistem de 4 puncte, dar aceste îndrumări nutrebi/'e urmate foarte strict. Adesea, este chiar imposibil să se prindăcomportamentul sau atitudinile în descrieri precise şi de aceea e depreferat să se folosească o scară cu patru puncte, unde punctul lreprezintă comportamentul "normal" sau cel social cel mai dorit, iarpunctj» IV comportamentul care face adaptarea socială cea maidificilă. Nu este necesar să se puncteze numai cele patru puncte, cisun* bune şi marcajele la jumătatea distanţei dintre două puncte sau oaltă poziţie intermediară. Datele reprezentând aprecierile trebuie să fiecorectate pentru a obţine un grafic indicând gradul de adaptare la

exigenţele comunităţii.

TemperamentulI. Totdeauna sau aproape totdeauna este

supărat, mânios !!. Oscilaţii de dispoziţie, dar cea mai mare

parte a timpului îşi reţine mânia328. Iritabil şi prost dispus329. Frecvente izbucniri de mânie

Docilitatea330.Doreşte să

mulţumească pe cei din jur şieste de cele mai multe ori binevoitor

331.Aproape întotdeauna este serviabil şicooperant

332.Frecvent este necooperant, nu poate fiantrenat

333.Refuză activ să coopereze, devine agresivşldistructiv

Reacţia la corecţie334.Reacţionează rezonabil

şi încearcă să secorecteze

335.Devine anxios şi/sau ţipă336.Se supără şi lasă să

se vadă aceasta;sfidează, se închide în tăcere, grosolan, strigă, este violent (şi IV)

lIV

2. SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Numele şi prenumele................................................Data naşterii............................................Sexul........Identificare specială...................................................Numele persoanei care completează scala....................Data completării...................................Sursa de informare şi relaţia cu persoana evaluată ,

Informaţii suplimentare.

Instrucţiuni:Această scală constă dintr-un număr de afirmaţii care descriu

moduri în care oamenii acţionează în diferite situaţii. Există mai multefeluri de aplicare a scalei; acestea, împreună cu instrucţiunile detaliatede notare şi interpretare, sunt incluse în manualul care însoţeştescala.

Instrucţiuni pentru partea l

Există două tipuri de itemi în prima parte a scalei, în cazulprimului vi se cere să alegeţi numai UNUL din cele câteva răspunsuri

posibile. De exemplu:

2 Masa în public (încercuiţi numai un răspuns)

comandă mese complete în restaurante 3

comandă mese simple, precum hamburgheri ©

comandă băuturi răcoritoare 1

nu face comenzi OSe poate observa că aceste afirmaţii sunt aşezate în ordinea

dificultăţilor: 3, 2, 1, 0.încercuiţi afirmaţia care descrie cel mai bine dificila sarcină pe

care o poate îndeplini persoana în mod obişnuit, în acest exemplu,persoana observată poate comanda mese simple, dar nu poatecomanda mese complete. Prin urmare, cifra 2 este încercuită. Lanotare se scrie cifra 2 în cercul din dreapta.

287

Q

III IVOnestitatea337.Cinstit şi respectă proprietatea altuia338."Se serveşte" din

lucrurile altora şi "uită" săle dea înapoi

339.Ocazional "şterpeleşte"340.Este "lung de mână"

Aplicaţial Activ, se

străduieştecu rost, estedornic delucru

341.Doreşte să

activeze, dartreouie împins înpermanenţă

342.Nu poate să

persiste în activitate, neliniştit,hiperactiv

343.Inactiv, încet,

aproape imobil, neeficient,neajutorat.

Folosirea limbajului344.Conversează cu

uşurinţă, comentează cucolegii (chiar dacă are un handicap devorbire).

345.Răspunde la

întrebări şi de bună voiedă

346.Cu colegii

347.Cu greu are o activitate verbal

P.A.C. de P (Primary) P.A.C. de P.A.C. l Criteriile de cotare sunt constituite în manualul P.A.C. Evaluarea progresului individualal copilului de-a lungul anilor folosind P.E.I. l (Indexul de evaluare al progresului).

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

PARTEA l

I. Autonomia

A. MASA

1. Folosirea instrumentelor de mâncare(încercuiţi numai un răspuns) Foloseşte cuţitul şi

furculiţa corect şi ordonat Foloseşte cuţitul pentru a tăia şi unge pe

pâineSe hrăneşte cu lingura şi furculiţa foarte bine Se hrăneşte cu lingura şi furculiţa vărsând

mâncare în jur 3 Se hrăneşte cu lingura bine Se hrăneşte cu lingura vărsând mâncare în jur Se hrăneşte cu degetele sau trebuie să fie

hrănit

2. Masa Tn locuri publice(încercuiţi numai un răspuns) Comandă mese

complete în restaurante Comandă mese simple (hamburgheri, hoţ dogs) Comandă băuturi răcoritoare la chioşc Nu comandă nimic în locuri publice

3. BăutulBea fără să verse, ţinând paharul într-o mână Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, curat,

ordonat Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, darvărsând destul de mult Nu bea din ceaşcă sau

pahar decât ajutat

5 4

21

3 2 1 O

3 2

1 O

4. Maniere la masă

(verificaţi toate afirmaţiile care sunt aplicabile)

289

'ti

în ;-e.zu! celui de-ai doilea tip de itemi, se cere să se bifezeTOArF afkmape caro se aplică persoanei evaluate. La notare,nurnărui de comporamente bifate esîe scăzut din numărul total decoinporfeimente, iar re?u!fatul este scris în cercul din dreapta. Majo-tiiatea iternilor, totuşi, nu necesită această scădere; în locul ei senotează direct numărul bifat.

Afirmaţia Nimic din toate acestea este inclusă numai înscopurl administraţi «/e şi nu trebuie numerotată în această scală(notare)

Unii iterni pot avea drept subiect comportamente care sunt în modclar împotriva regulilor locale sau comportamente care pur şi simplu,nu pot apărea, deoarece nu există posibilitatea (ex.: o masă larestaurări1 este imposibilă pentru o persoană imobilizată la pat), înaceste caşuri, trebuie totuşi realizată notarea. Daţi credit persoaneievaluate pentru comportamentul respectiv, dacă sunteţi absolut sigurcă îl poate îndeplini fără vreo pregătire suplimentară, dacă i se oferăposibilitatea.

Scrieţi IR (împotriva regulilor) sau NAP (Nu are posibilitatea)alături de notarea făcută în aceste cazuri. Aceste notaţii nu vor afectanotarea acelui item, dar vor contribui la înţelegerea şi interpretareamediului şi comportamentului de adaptare ale persoanei evaluate.

Vă rugăm să respectaţi următoarele reguli în completareascalei: .,348. La itemii în care se specifică "cu sprijin " sau "cu ajutof

pentruîndeplinirea sarcinii, aceste specificaţii se referă la un ajutor fizicdirect;

349. Daţi-i persoanei credit pentru un item chiar dacă are nevoiedeîncurajări sau sugestii verbale pentru a îndeplini sarcina, cuexcepţia itemilor în care se specifică clar "fără încurajară sau"Fără a i se reamintr;

Această scală este elaborată pentru folosinţa generală. Prinurmare, unii itemi pot fi inadecvati specificului evaluării. Dar vărugăm să încercaţi completarea tuturor itemilor.

?RB

C. Curăţenia

7. Spălatul mâinilor şi a feţei

îşi spală mâinile cu săpunîşi spală faţa cu săpunîşi spală mâinile şi faţa cu săpunîşi şterge mâinile şi faţaNici una din afirmaţiile de mai sus

8. Baia(încercuiţi un singur răspuns)

Pregăteşte singur şi duce la bun sfârşit baia,

fără să fie ajutat Se spală şi se şterge complet, fără să fie

ajutat sau să i se sugereze prin cuvinte Se spală şi se şterge singur, rezonabil de

bine, fără să fie ajutat prin sugestii Se spală şi se şterge singur, fiind ajutat încearcă să se săpunească şi să se spele

singur Cooperează când este spălat şi şters de alte

persoane Nu face nici o încercare să se spele sau să se

şteargă singur

9. Igiena personali(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Are un miros puternic sub braţNu îşi schimbă singur lenjeria de corp în

mod regulat

Pielea este deseori murdară dacă nu esteajutat să se menţină curat

Nu îşi păstrează curăţenia nasului singur _____________________________________Nici una din afirmaţiile de mai sus

6 5

4 3

2 1 O

4 numere verificate; nueste cazul când este complet dependent de alte persoane; dacă da, introduceţi O în cercul din dreapta

10. Spălatul dinţilor

(încercuiţi num

ai un răspuns)

291

înghite mâncarea fără să o mestece Mestecă mâncarea cu gura deschisă îi cade mâncare pe masă sau podea Foloseşte incorect şerveţelele sau nu lefoloseşte desoc Vorbeşte cu gura piină !a mâncare din farfuria altora Mânăncă prea repede sau prea încet Se joacă cudegetele în mâncare Nici una din afirmaţiile anterioare

8 numere verificate; nu se aplică dacăcopilul trebuie ţinut în pat sau/şi arenumai mâncare lichidă; dacă seconfirmă, introduceţi un O în cerculdin dreapta.

A. MASA

se adun ă 1-4

B. FOLOSIREA TOALETEI

5. Instruirea pentru toaletă

Nu are niciodată accidente la toaletăNu are niciodată accidente la toaletă pe timpul

zilei Ocazional are accidente la toaletă pe timpul

zilei<>

Frecvent are acc idente la toa letă pe t impul

zilei Nu este deloc instruit pentru toaletă

6. Participarea la folosirea toaletei

îşi dă pantalonii jos la toaletăfără să fie

ajutatStă pe scaunul de la toaletă fără să fie ajutat________________________Foloseşte hârtia igienică adecvatTrage apa la toaletă după folosirea eiSe îmbracă fără să fie ajutatîşi spală mâinile fără să fie ajutat

4 3

2

1 O

B. FOLOSIREA TOALETEI

se adun ă 5-I

290

Merge în vârful picioarelor _______Nici una din afirmaţiile de mai sus _______

B numere verificate; nu este cazul când trebuie să stea în pat sauambulatoriu; dacă DA, introduceţi un O în cercul din dreapta

13. îmbrăcatul(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Hainele nu vin cum trebuie, dacă nu esteajutat ________

Poartă haine rupte sau mototolite, dacă nui se atrage atenţia _______

Poartă din nou hainele murdare, dacă nu ise atrage atenţia _______

Nu ştie diferenţa dintre pantofi de lucru şicei buni ________

Nu alege haine diferite pentru evenimenteoficiale şi neoficiale _______

Nu poartă haine diferite pentru condiţii devreme diferite ________

Nici una din afirmaţiile de mai sus _______

5 numere verificate; nu este cazul când persoana este completdependentă de alte persoane; dacă se confirmă, introduceţi un

O în cercul din dreapta.

D. Prezentare generali.

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE

14. Grija pentru îmbrăcăminte(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

îşi şterge şi Tşl lustruieşte pantofii când este necesarîşi pune hainele Tn sertar sau dulap în ordineDă hainele la spălat fără să i se reaminteascăNici una din afirmaţiile de mal sus

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE se introduce 14

293

A>e aduni 12 ~ 13

Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii cumişcări pe verticală 5

Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii 4îşi perie dinţii fiind ajutat, dar nu poate aplica

pasta de dinţi 3îşi perie dinţii fiind sub supraveghere 2Cooperează când i se perie dinţii 1Nu face nici o încercare pentru a-şi peria dinţii O

11. Menstruaţie(încercuiţi numai un răspuns; pentru sexul masculin încercuiţi

"Nu are menstruaţie")Nu are menstruaţie 5Are grijă de tot ce e necesar pentru

menstruaţie, fără a fi ajutat sau a i sereaminti 5

Se îngrijeşte destul de bine în timpulmenstruaţie) 4

Ajută la schimbarea pansamentelor în timpulmenstruaţiei 3

Indică atunci când pansamentele trebuieschimbate în timpul menstruaţie! 2

Indică începutul menstruaţie! 1Nu doreşte să se îngrijească sau caută ajutor

în timpul menstruaţie! , O

C. CURĂŢENIA_____M aduni 7-11

D. PREZENTAREA GENERALA

12. Postura(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) Gura atârnă

deschisă Capul atârnă în jos Burta iese în evidenţă datorită posturii Umerii sunt aplecaţi în faţă şi spatele îndoit Merge cu degetele în interior sau în

exteriorMerge cu picioarele foarte depărtate Este nesigur, îşi târăşte sau se spijină pe

picioare când merge

292

A

G. Călătorii

18. Simţul direcţiei(încercuiţi un singur răspuns) Merge la câteva

blocuri distanţă de la spitalsau şcoală sau la câteva de acasă, fără săse piardă Merge pe terenul din jurul spitalului,

şcolii,casei fără se se piardă Merge singur în jurul casei,

şcolii, spitalului Se pierde de câte ori părăseşte propria arie

de locuit

19. Transportul public(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) Merge singur cu

trenul, autobuzul pedistanţe mari ___

Merge cu taxiul singur ___, Merge singur cu metroul sau autobuzul pe

rute necunoscute ___Merge singur cu metroul sau autobuzul pe

l rute cunoscute ___

se adun ă 18-19

21

O

i ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE

}. Telefonul(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) Foloseşte cartea de telefon

> Foloseşte cartela pentru telefon LFace apeluri telefonice de la telefoane

particularei Răspunde corect la telefon f Preia mesaje telefonice Nici una din cele de mai sus

l. Elemente de comportament autonom în diferite situaţii(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

îşi pregăteşte singur patul seara _______8e culcă fără să fie ajutat _______

295

IO. CALATORII

F. îmbrăcatul şl dezbrăcatul

15. ÎMBRĂCATUL(încercuiţi un singur răspuns)

Se îmbracă singur şi complet 4Se îmbracă singur şi complet cu ajutorul

sugerărilor verbale

3Se îmbracă singur prin tragerea sau punerea

tuturor hainelor, cu ajutorul sugerărilorverbale şi ajutor pentru a lega sau prindeceva (nasturi, capse, fermoar)

2Cooperează când este îmbrăcat, prin

introducerea braţelor şi picioarelor

1Trebuie îmbrăcat complet de altcineva O

16. Dezbrăcatul la momente adecvate(încercuiţi un singur răspuns)

Se dezbracă singur, complet 5Se dezbracă singur complet cu ajutorul

îndemnurilor verbale

4Se dezbracă singur prin desfacerea hainelor

(fermoar, nasturi, capse) fiind ajutat şltrăgând sau scoţându-le la auzulîndemnurilor verbale

3Se dezbracă singur, fiind ajutat în desfacerea şi

tragerea sau scoaterea majorităţii hainelor 2Cooperează când este dezbrăcat prin

întinderea braţelor sau picioarelor

1Este dezbrăcat complet de altcineva O

17. Pantofii(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

îşi pune pantofii corect, fără ajutor _______îşi leagă şireturile fără ajutor _______îşi desface şireturile fără ajutor _______îşi scoate pantofii fără ajutor_____________________Nici una din afirmaţiile de mai sus _______

F. ÎMBRĂCATUL Şl DEZBRĂCATUL se adună 15 -17

A294

Stă pe vârful picioarelor zece secunde, dacă i

se cereStă pe un picior 2 secunde, dacă i se cere Stă în picioare fără sprijin Stă în picioare cu sprijin Stă în şezut fără sprijin Nici una din cele de mai sus

25. Mersul şi alergatul(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Merge singur _Urcă şi coboară scările singur _Coboară scările prin alternarea picioarelor _Aleargă fără să cadă des _Sare, ţopăie, sare coarda _Nici una din cele de mai sus _

5 4 3 21 O

26.

Controlul mâinilor

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) Prinde o mi

nge Aruncă o minge cu mânaRidică ceşti şi pahare Apucă cu degetul mare şi arătătorul Nici una din cele de mal sus

27. Funcţionarea membrelor(verificaţi toate afirmaţiile

aplicabile) îşi foloseşte eficient braţul drept îşi foloseşte eficient braţul stâng îşi foloseşte eficient piciorul drept îşi foloseşte eficient piciorul stâng Nici una din cele de mai sus

B. DEZVOLTAREA MOTORIE se

adună 24-27

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ________se

adună A-B

297

Are un control obişnuit al apetitului,mănâncă moderat

Ştie preţul timbrelor pentru scrisori,cumpără timbre de la poştă

Se îngrijeşte de propria sănătate, îşischimbă hainele când e ud

Ştie cum şi de unde poate obţineajutorul unui doctor; cunoaşteposibilităţile oferite de serviciileexistente

Nici una din cele de mai sus

H. ALTE ELEMENTELE AUTONOMIE 20 +

21 l. COMPORTAMENT AUTONOM se adună

A-H

II. DEZVOLTAREA FIZICA

AA. Dezvoltarea senzoriali

(Abilităţi de funcţionare observabile)

22.

Vederea (cu ochelari, dacă este cazul)Nici o dificultate de vedere3Cătevaprobleme de vedere2Dificultate mare devedere1Nu vede delocO

23.

Auzul (cu protezăauditivă, dacă

este cazul)Nici o dificultate de auz3Câteva probleme de auz2Dificultate mare de auz1Nu aude delocO

A. DEZVOLTAREA SENZORIALA se adună 22-23

B. DEZVOLTAREA MOTORIE

24. Echilibrul corpului(încercuiţi un singur răspuns)

296

31. Achiziţionare(încercuiţi un singur răspuns)

îşi cumpără singur toate hainele 5îşi cumpără singur accesoriile vestimentare 4Face cumpărături fără ajutor 3Face cumpărături fiind sub o uşoară

supraveghere 2Face cumpărături sub o supraveghere strictă 1Nu face cu mpărătu ri O

B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI 30-31

III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE.

se adun ă A-B

IV DEZVOLTAREA

LIMBAJULUI A.

Exprimarea

32. Scrisul(încercuiţi un singur răspuns)

Scrie cu litere mici şi uşor de înţeles Scrie note sau mesaje scurte Scrie 40 de cuvinte Scrie10 cuvinte Scrie propriul nume Nu poate scrie nici un cuvânt

83. Expresii non-verbale(verificaţi toate afirmaţiile

aplicabile) Afirmaţii cu mişcări ale capului pentru a

exprima fericirea Indică foamea Indică ce doreşte, arătând cu degetul sau

prin vocalizeChicoteşte sau râde când e fericit Exprimă plăcere sau furie prin vocalize Este capabil să spună celpuţin câteva

cuvinte (dacă se confirmă, introduceţi 6,indiferent de celelalte

puncte) Nici una din cele de mai sus

5 4 32 1 O

299

III ACTIVITĂŢI ECONOMICE

A. Mânuirea banilor şl planificarea bugetului

28. Mânuirea banilor(încercuiţi un singur răspuns) Foloseşte singur

posibilităţile oferite de bănci 4 Schimbă banii corect, dar nu foloseşte

posibilităţile bancare 3Adună monezi, bancnote de diferite valori,

până la o anumită sumă 2Foloseşte banii, dar nu face schimbul 1Nu foloseşte bani O

29. Calcularea bugetului(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Economiseşte bani pentru anumite nevoi _Planifică banii pentru diferite nevoi _______Cheltuieşte banii după ce şi-a făcut un plan_îşi controlează propriile cheltuieli Importante

Nici una din cele de mal sus ________

A. MÂNUIREA BANILOR Şl BUGETUL «e adună 28-29

B. Deprinderi pentru cumpărături

30. Comisioane(încercuiţi un singur răspuns) Merge la mai multe magazine şl

alege diferitearticole 4

Merge la un singur magazin şl alege un articol 3 Face comisioane de cumpărare de obiecte

fără să albă o notiţă 2Face comisioane de cumpărare de obiecte cu

notiţă 1Nu poate fi trimis pentru comisioane O

298

A

Citeşte cărţi pentru copii de 7 ani

Citeşte istorioare simple sau comiceCiteşte diferite semne ca: "Femei", "Bărbaţi",

"Nu parcaţi!* etc. Recunoaşte zece sau maimulte cuvinte prin

privire Recunoaşte mai puţin de zece cuvinte sau

nici unul

38. Instrucţiuni complexe(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

înţelege instrucţiuni conţinând prepoziţii ca:

^ pe, în, în spate, sub etc. ___înţelege instrucţiuni referitoare la ordinea

în care lucrurile trebuie făcute, de ex.:^ întâi faci asta, apoi asta ___înţelege instrucţiuni care necesită o de

cizie: "Dacă..., faci asta, dacă nu, faci... __________________________________

Nici una din cele de mai sus ___

B. COMPREHENSIUNEA.

4 3

2

1 O AC. Dezvoltarea limbajului social

39.

Conversaţia(verific

aţi toate afirmaţiile aplicabile)Foloseşte sintagme ca "vă rog",

"mulţumesc"

Este sociabil şl vorbeşte în timpulmeselor Vorbeşte altor persoane despre sport,familie,

se adun ă 37-38

activităţi de grup etc. Nici una din cele de mal sus

40. Diferite aspecte ale limbajului social(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) Se poate

vorbi raţional cu el, ea Răspunde evident când i se vorbeşte Vorbeşte cu sensibilitate Citeşte cărţi, ziare, reviste pentru amuzament

301

34. Articularea(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile; dacă nu vorbeşte, verificaţi

ultima afirmaţie şi introduceţi O în cerc) Vorbitul este pe un ton jos, slab sau dificil

de auzit ________Vorbitul este încetinit, deliberat sau chinuit __Vorbitul este repezit, accelerat sau grăbit ___Vorbeşte cu blocări, opriri sau alte

întreruperi neregulate _______Nici una din cele de mai sus ________

4 numere verificate

35. Propoziţiile(încercuiţi un răspuns)

Uneori foloseşte propoziţii complexe, continuând cu "deoarece", "dar" etc.

3Pune întrebări folosind cuvinte ca: de ce,

cumce etc.

2Vorbeşte cu propoziţii simple 1Foloseşte numai propoziţii stângace sau co

munică non-verbal

O

36. Folosirea cuvintelor(încercuiţi un singur răspuns)

Descrie acţiunile din poze, imagini 4Numeşte persoanele sau obiectele când

descrie pozele 3Numeşte obiecte cunoscute 2întreabă denumirea adecvată a unor lucruri 1Este non-verbal sau aproape non-verbal O

A. EXPRIMAREA_____________«a aduni 32-36

B. Comprehensiunea

37. Cititul(încercuiţi un singur răspuns) Citeşte cărţi pentru copil de 9

ani sau mai mari

300

îndeplineşte un serviciu necesitând folosirea_ de unelte, maşini 2îndeplineşte sarcini simple (grădinărit, spală

podeaua, duce gunoiul etc.) 1Nu îndeplineşte nici un fel de muncă O

51. Realizarea unei munci(verificaţi toate afirmaţiile; dacă la punctul 50 a fost încercuit O,verificaţi afirmaţia "Nici una din cele de mai sus" şi introduceţi O înacest cerc)

Pune în pericol pe ceilalţi datorită neatenţiei_Nu are grijă de uneltele de muncă _______Este un lucrător foarte încet _______îndeplineşte o muncă nelgijent, inexact Nici una in cele de mai sus ________

4 numere verificate

52. Obiceiuri de muncă(verificaţi toate afirmaţiile; dacă la punctul 50 afost încercuit O, verificaţi afirmaţia "Nici una dincele de mai sus" şi introduceţi O în acest cerc)

întârzie la serviciu fără un motiv real______Absentează de la serviciu _______Nu termină sarcinile fără o încurajare

permanentă _______Părăseşte locul de muncă fără permisiune _

Nici una din cele de mai sus ________

VII ACTIVITATE PROFESIONALA «e adună 50-52

VIII AUTOCONTROL A.

INIŢIATIVA

53. Iniţiativa(încercuiţi un singur răspuns) Iniţiază majoritatea

activităţilor proprii întreabă dacă este ceva de făcut sau explorează împrejurimile

3 2

305

Pregăteşte o masă adecvată, completă (poatefolosi hrana conservată, îngheţată)

3Amestecă şi găteşte alimente simple (ouă

prăjite, clătite)

2Pregăteşte mâncăruri simple care nu necesită

gătit su amestecat (sandwich)

1Nu pregăteşte nici un fel de mâncare

O

48. Curăţirea mesei(încercuiţi un singur răspuns) Curăţă

masa de vase casabile şi pahare dinsticlă

2Curăţă masa de vase incasabile şi de

tacâmuri

1Nu curăţă masa deloc

O

_se adună 46-48

AC. ACTIVITĂŢI CASNICE GENERALE

49. Alteactivităţi casnice

(verificaţitoat

e câ

C

B. Bucătăria

AVII ACTIVITATE PROFESIONALA

50. Complexitatea serviciului(încercuiţi un singur răspuns)

304

B. PERSEVERENŢA

se adun ă 55-56 AC. TIMPUL LIBER

57. Activităţi în timpul liber

(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)îşi organizează timpul liber la unnivel

destul de complex(pescuieşte,joacăbiliard etc.)

Are un hobby: pictează, colecţionează... îşi organizează timpul liber adecvat la un

nivel simplu: TV, radio etc. Niciuna din cele de mai sus

C. TIMPUL LIBER

VIII AUTOCONTROLUL.

57

se adun ă A-C

IXRESPONSA

BILITATE58. Bunuri personale

(încercuiţi un singur răspuns) Foarte independent; întotdeauna are grijă de

bunurile saleDeobicei aregrijă debu

le Rareoriare grijă de bunur

sale Nu este deloc responsabil

59.

Responsabilitate generali

(încercuiţi un singur răspuns) Foarte conştiincios; îşi asumă multă responsabilitate,face un efort special pentru îndeplinirea întotdeauna a sarcinilor De obicei dependent -

faceunefortsă-şi îndeplineascăresponsabilităţile; sepoateaveaîncredere

căsarcinadatăvafi îndeplinităNe

demndeîncredere -face un efort micpentru a-şi înde

pliniresponsabilităţile;nu se

3 2 1 O

307

Se va angaja în activităţi numai dacă i se dăceva de făcut sau dacă este coordonat

1Nu se angajează în activităţile care i se dau

de făcut

O

54. Pasivitate(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Trebuie să fie determinat să facă anumitelucruri ________

Nu are ambiţie _______Pare să nu prezinte nici un fel de interes

pentru lucruri ________Nu e în mod necesar dependent de

ajutorul altora ________Mişcările sunt încete şi lente

Nici una din cele de mai sus

6 numere verificate; nu este cazul când e total dependent de alte persoane; dacă se confirmă, puneţi O în cerc)

A. INIŢIATIVA____________se aduni 53-54 _________ / \

55. Atenţia(încercuiţi un singur

răspuns) Nu acordă atenţie activităţilor cu scop Imediat

mal mult de 15 min.

4Nu acordă atenţie activităţilor cel puţin 15 min

3Nu acordă atenţie cel puţin 10 min

2Nu acordă atenţie cel puţin 5 min

1Nu acordă atenţie mai mult de 5 min.

O

56. Insistenţa(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Se descurajează uşor _______Eşuează în îndeplinirea sarcinilor _______Sare de la o activitate la alta ________Are nevoie de încurajare _______

Nici una din cele de mai sus ________

Nu e cazul dacă e total incapabil de a organiza orice gen de activitate; dacă se confirmă, puneţi O306

l l 63. Interacţiunea cu alţii(încercuiţi un singur răspuns)

Interacţionează cu alţii în activităţi, jocuri de

grup

3Interacţionează cu alţii pentru cel puţin o

perioadă scurtă de timp

2Interacţionează cu ceilalţi imitativ, cu puţină

interacţiune

1Nu răspunde celorlalţi într-un mod social

acceptabil

O

64. Participare la activităţile de grup(încercuiţi un singur răspuns) Iniţiază

activităţi de grup (leader şiorganizator)

3Participă la activităţile de grup spontan şi cu

nerăbdare (participant activ)

2Participă la activităţile de grup dacă e

încurajat să o facă (pasiv)

1Nu participă la activităţile de grup

O

65. Egoism(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Refuză să prefere locul altcuiva pentruceva

Nu împarte cu ceilalţi _______Se înfurie dacă lucrurile nu merg cum vrea

el

întrerupe profesorul sau altă persoanăcare ajută pe altcineva

Nici una din cele de mai sus ______4 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici o interacţiune sau e profund retras, interiorizat; dacă se verifică, puneţi O în cerc.

66. Maturitate socială(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Este prea familiar cu străinii ________îi e teamă de străini ________

Face orice să-şi atragă prieteniîi place să se ţină de mânăcu oricineEste de braţul cuiva tot timpulNici una din cele de maisus

309

poate avea siguranţă că sarcina dată va fi îndeplinită

Nu i se dau responsabilităţi, nefiind capabilsă îndeplinească nici un fel de

responsabilităţi

IX. RESPONSABILITATE se adună 58-59

1 O

X

SOCI

ALI

ZARE

60.Cooperare

(încercuiţi un singur răspuns)

O6(valaltoraNial6(vfareluîn

2 1 O

308

PARTEA A ll-a

I. COMPORTAMENT VIOLENT Şl DISTRUCTIV

1. Ameninţă sau trece la violenţă fizică O F

Foloseşte gesturi de ameninţare 1 2Indirect provoacă vătămări celorlalţi 1 2

Scuipă alte persoane 1 2împinge, zgârie, ciupeşte pe ceilalţi 1 2Trage pe alţii de păr, urechi 1 2Muşcă pe ceilalji 1 2Loveşte cu picioarele sau plesneşte pe alţii 1 2Aruncă cu obiecte în alţii 1 2Sugrumă pe alţii 1 2Foloseşte obiecte ca arme împotriva celorlalţi 1 2Altele (specificaţi)...................................................._______- Nici una din cele de sus Total

2. Strică lucrurile personaleSfâşie, rupe sau mestecă lucrurile sale 1 2îşi murdăreşte propriile haine 1 2Rupe reviste, cărţi etc. 1 2Altele.............................................................................________- Nici una din cele de sus - Total

3. Strică lucrurile altoraSfâşie, rupe sau mestecă lucrurile altora 1 2Murdăreşte lucrurile altora 1 2Rupe reviste, cărţi sau lucrurile altora 1 2Altele.............................................................................________- Nici una din cele de sus Total

14. Strică bunurile publiceRupe reviste, cărţi şi alte bunuri publice 1 2în general este dur cu mobilierul (loveşte cu

picioarele, dărâmă, strică) 1 2Sparge ferestre 1 2

311

5 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici un fel de relaţii sociale sau e profund retras; dacă se confirmă, puneţi O în cerc

X. SOCIALIZARE. se adun ă 60-66

PARTEA A DOUA - INSTRUCŢIUNI

Partea a doua conţine numai un singur tip de chestionar.Selectaţi acele afirmaţii care sunt adevărate despre cel evaluat şiîncercuiţi 1 dacă acel comportament se întâmplă ocazional şi 2 dacăse întâmplă frecvent. Notaţi "Nici una din cele de mai sus" când estecazul. La punctaj, totalizaţi fiecare coloană după linia de jos şiintroduceţi totalul acestor numere în cercul din dreapta. Când seconfirmă "Nici una din cele de mai sus", introduceţi O în cercul dindreapta.

Ocazional înseamnă că acel comportament se întâmplă odată într-o perioadă mai lungă sau din când în când.

Frecvent înseamnă că acel comportament se întâmplă destulde des sau de obicei.

Folosiţi spaţiul "Altele" când:persoana are probleme de comportament în plus şi legate de cele încercuite;persoana are probleme de comportament care nu sunt acoperite de nici una din afirmaţiile din listă.

Comportamentul înscris în rubrica "Altele" trebuie să fie unexemplu specific de probleme de comportament afirmate închestionar. Unele din chestionarele din Partea a ll-a descriucomportamente care nu au nevoie să fie considerate inadaptabilepentru copiii foarte tineri (ex. împingerea celorlalţi).

întrebarea dacă un anumit comportament este adaptabil sauinadaptabil depinde de modul în care acel comportament particulareste privit de oamenii din jur. Oricum, în completarea acestei scale vise cere să înregistraţi comportamentul unei persoane cât mai exactposibil, ignorând pentru moment prejudecăţile dvs. Apoi, când, maitârziu, interpretaţi impactul comportamentelor raportate, ar trebui săaveţi în vedere atitudinea socială.

310

Deranjează activităţile altora

1împrăştie cu piciorul articolele cu care

l u c r e a z ă a l ţ i i 1S m u l g e l u c r u r i l e d i n m â i n i l e a l t o r a 1Altele............................................................................................................................................................- Nici una din cele de sus Total

9. Nu ţine cont de ceilalţiîn locurile publice menţine temperaturi care

nuconvin şi celorlalţi (închide, deschidefereastra...)

1Pune TV, radio, pick-up prea tare

1Produce zgomote când ceilalţi citesc

1Vorbeşte prea tare

1Se tolăneşte pe mobilă sau în spaţiul necesar

a l t o r a 1Altele..............................................................................................................................................................................- Nici una din cele de sus Total

10. Manifestă lipsă de respect faţă de bunurile altora

Nu returnează lucrurile împrumutate

1Foloseşte proprietatea altora fără permisiune 1Pierde lucrurile altora

1Strică lucrurile altora

1Nu face diferenţa între bunurile sale şi ale

a l t o r a 1Altele................................................................................................................................................................................- Nici una din cele de sus Total

11. Foloseşte un limba] urâtFoloseşte un limbaj ostil (ex.: prostule,__ porcule, jigodie...)

1

înjură, foloseşteun limbaj obscen1Ţipete, ameninţări de violenţă1Ameninţă pealţii verbal, sugerând violenţa

fizică1Altele..............................................................................-

Nici una din cele de susTotal

[II. COMPORTAMENT ANTISOCIALse adună 6-11

2 2

2 2 2 2

2 2 2

313

înfundă toaleta cu hârtie, prosoape sau alteob iec t e so l ide ca re provoac ă inundaţ ie 1 2

î n c e a r c ă s ă d e a f o c 1 2Altele.......................................................................................................................................................- Nici una din cele de sus Total

5. Are ieşiri violente (crize)Ţipă şi plânge 1 2Tropăie picioarele în timp ce loveşte obiecte

s a u t r â n t e ş t e u ş i 12

T r o p ă i e p i c i o a r e l e ţ i p â n d 1 2S e a r u n c ă p e p o d e a ţ i p â n d 1 2Altele.......................................................................................................................................................

- Nici una dincele de sus

Total

l.

COMPORTAMENT VIOLENT Şl DISTRUCTIV 1-5

II COMPORTAMENT ANTISOCIAL

6. Tachinează sau bârfeşte pe alţiiBârfeşte alte persoane 1Spune poveşti neadevărate sau exagerate

despre alţii 1Tachinează pe alţii 1îi provoacă pe alţii 1Face haz de alţii 1Altele.........................................................................................................................................................................- Nici una din cele de sus - Total

7. Face pe şeful şi manipulează pe ceilalţiîncearcă să spună celorlalţi ce să facă 1 2Cere servicii de la ceilalţi 1 2- dă pe ceilalţi la o parte 1 2Provoacă "lupte" între alte persoane 1 2

manipulează pe alţii pentru a-i băga înbucluc 1 2

Altele.........................................................................................................................................................................- Nici una din cele de sus Total

8. întrerupe activităţile altoraîntotdeauna stă în calea celorlalţi 1 2

2222

- Nici una din cele de sus Total

III COMPORTAMENT PE CARE NU TE POŢI

BAZA_____________________se adună 14-15 _____________________

V. COMP

ORTAMENT RETRAS

16. Este inactivStă în şezut sauîn picioareîntr-o anumităpoziţie operioadălungă de timp1

Nu face decât săstea şi să-iprivească peceilalţi1

Adoarme în scaun1Stă întins pe podea toată ziua1Nu pare să reacţioneze la nimicAltele............................................................................._- Nici una din celede susTotal

17. Este retrasPare că nu e conştient de ce se întâmplă în

jur 1Este dificil să ajungi la el, să-l contactezi 1Este apatic şi nu răspunde la sentimente 1Are o privire fixă, goală 1Are o expresie fixă

1Altele............................................................................._- Nici una din celede susTotal

18. Este timidEste temător şi timid în situaţii sociale1Se ascunde în

situaţiile de grup (petreceri,reuniuni...)1Nu se prea simte b

ine între ceilalţi1Preferă să fie singur1Altele...................................................................................._-

Nici una din cele desus

Total

V. COMPORTA

M

se adun ă 16- 18

315

III COMPORTAMENT REBEL

12. Fuge sau încearcă să fugăîncearcă să fugă din spital, şcoală, de acasă 1 2F u g e d e l a a c t i v i t ă ţ i l e d e g r u p 1 2F u g e d i n ş c o a l ă , s p i t a l , d e a c a s ă 1 2Altele.......................................................................________- Nici una din cele de sus Total

13. Se comportă necorespunzător în grupuri organizateîntrerupe discuţiile din grup, vorbind despre

subiecte fără legătură cu discuţia 1 2Perturbă jocurile prin refuzul de a respecta

regulile 1 2Perturbă activităţile de grup prin zgomote şi

gesticulări 1 2Nu stă locului în timpul lecţiei, prânzului, altor

a c t i v i t ă ţ i d e g r u p 1 2Altele.......................................................................________- Nici una din cele de sus Total

III COMPORTAMENT REBEL se adună 12-13

IV. COMPORTAMENT PE CARE NU TE POŢI BAZA

14. la bunurile altora fără a cere permisiuneaA fost bănuit că fură 1la lucrurile altora dacă nu sunt încuiate 1la lucrurile altora din buzunare, plase, sertare 1la lucrurile altora prin deschiderea sauforţarea lacătelor 1Altele..............................................................................._- Nici una din cele de sus Total

15. Minte sau înşealăîntoarce adevărul în avantajul său sau

trişează la jocuri, teste, numiri... 1Minte în legătură cu anumite situaţii 1Minte în legătură cu persoana sa 1Minte în legătură cu alţii 1Altele...............................................................................

2 2 2

314

VIII. OBICEIURI VOCALE INACCEPTABILE

22. Emite sunete perturbatoare sau ticuri verbaleChicoteşte isteric

Vorbeşte tare sau ţipă la alţiiVorbeşte singur cu glas tareRâde când nu e cazulScoate sunete neplăcute ca un sâsâit, sunete

de bas...Repetă la nesfârşit un cuvânt, frazăMimează vorbirea altoraAltele................................................................- Nici una din cele de sus Total

VIII. OBICEIURI VOCALE INACCEPTABILE____22_

IX. OBICEIURI INACCEPTABILE SAU EXCENTRICE

23. Are obiceiuri inacceptabile sau ciudateMiroase totul 1 2

înghesuie lucruri în buzunare, pantofi 1 2Trage aţe din propria îmbrăcăminte 1 2Se joacă cu lucrurile pe care le poartă (nasturi,şireturi...) 1 2

Păstrează şi poartă articole neobişnuite (ace,dopuri...) 1 2

Depozitează cantităţi mari de lucruri, alimente 1 2Se joacă cu saliva 1 2Se joacă cu fecalele, urina 1 2Altele.............................................................................________- Nici una din cele de sus Total

24. Are obiceiuri orale (ale gurii) inacceptabileSe joacă cu saliva în gură 1 2

îşi scrâşneşte dinţii auzibil 1 2Scuipă pe podea 1 2îşi mănâncă unghiile de la mâini 1 2îşi suge degetele sau alte părţi ale corpului 1 2Suge sau mestecă bucăţi de îmbrăcăminte

sau alte lucruri necomestibile 1 2Mănâncă lucruri necomestibile 1 2Bea în timp ce stă pe toaletă 1 2

317

2 2 2 2

VI COMPORTAMENT STEREOTIP Şl MANIERE CIUDATE

19. Are comportament stereotip

îşi bate degetele pe obiecte 1Bate cu piciorul continuu 1îşi mişcă degetele continuu 1Se plesneşte, se scarpină şi se freacă

continuu 1 2îşi scutură părţi ale corpului în mod repetat 1 2îşi mişcă sau roteşte capul înainte şi înapoi 1 2îşi leagănă corpul înainte, înapoi 1 2Altele............................................................................._______- Nici una din cele de sus Total

20. Are o poziţie ciudată şi maniere ciudateîşi ţine capul înclinat 1 2Stă cu genunchii sub bărbie 1 2Merge pe vârfuri 1 2Stă întins pe podea cu picioarele în aer 1 2Merge cu degetele în urechi sau cu mâinile pe

cap 1 2

VI. COMPORTAMENT STEREOTIP Şl MANIERECIUDATE__________________se adun ă 19-20 _________

VIII. MANIERE DE RELAŢIONARE INADECVATE

21. Are maniere inadecvate de relaţionareVorbeşte prea aproape de faţa celorlalţi 1 2

Suflă în faţa celorlalţi 1 2Râgâie în faţa celorlalţi 1 2Sărută pe ceilalţi 1 2îmbrăţişează sau strânge pe alţii 1 2Atinge pe alţii în mod neadecvat 1 2

Se agaţă de alţii şi nu-i mai lasă să plece 1 2Altele.............................................................................________- Nici una din cele de sus Total

VIII. MANIERE INADECVATE DERELAŢIONARE_________________21_____________

316

I îşi introduce obiecte în propriile urechi, nas,ochi, gură

1Altele......._

Total

-27.

XI. TENDINŢE DE HIPERACTIVITATE

28. Are tendinţe hiperactiveVorbeşte prea mult 1Nu stă liniştit o perioadă prea mare de timp 1Fuge şi sare în mod constant în jurul camerei

1Se mişcă sau se agită tot timpul 1Altele............................................................................._____- Nici una din cele de sus Total

XI. TENDINŢE DE HIPERACTIVITATE_________28

XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT

29. Practică masturbaţiaA încercat să se masturbeze pefaţăSe masturbează în faţa altoraSe masturbează în grupAltele................................................

2 2 2

- Nici una din cele de sus Total

30. îşi expune corpul Tntr-un mod nepotrivit

îşi expune corpul după folosirea toaletei (fără

să mai fie necesar)Stă în public cu pantalonii jos sau cu rochia _ ridicată îşi expune corpul excesiv în timpul activităţilor

(joc, dans...) Se dezbracă în locurile publice sau în faţa

ferestrei deschise, luminate

2 2 2

2

319

- Nici una din cele de sus X.

COMPORTAMENT DE AUTOVĂTÂMARE

Pune orice în gură 1 2Altele................................................................................________- Nici una din cele de sus Total

25. îşi scoate sau sfâşie propriile haineRupe nasturii şi fermoarele 1 2îşi scoate pantofii şi şosetele într-un mod

neadecvat 1 2Se dezbracă în momente nepotrivite 1 2

Se dezbracă complet când stă la toaletă 1 2îşi sfâşie propriile haine 1 2Refuză să poarte haine 1 2Altele................................................................................________- Nici una din cele de sus Total

26. Are alte tendinţe şi obiceiuri excentricePreferă excesiv locurile unde se stă sau se

doarme 1 2Stă în picioare într-un loc favorit 1 2Stă pe locuri care vibrează 1 2li e teamă să urce sau să coboare scări 1 2Nu vrea să fie atins 1 2

Ţipă dacă este atins 1 2Altele...............................................................................________- Nici una din cele de sus Total

IX. OBICEIURI INACCEPTABILE SAUEXCENTRICE_____________se adun ă 23-26 ___________

X. COMPORTAMENT DE AUTOVĂTĂMARE

27. Violenţa fizică asupra propriei persoaneSe muşcă sau se taie singur 1 2Se plesneşte sau se bate singur 1 2îşi loveşte capul sau alte părţi ale corpului de

obiecte 1 2îşi smulge părul, urechile 1 2Se zgârie sau se ciupeşte provocându-şi răni 1 2Se murdăreşte şi se mânjeşte singur 1 2Provoacă deliberat gesturi abuzive din partea

celorlalţi 1 2Irită orice fel de rană ar avea 1 2

318

Devine supărat când este împiedicat să facăceva 1

2 Are ieşiri violente, aruncă tot când ceva nu

este cum vrea elAltele.......................................................................- Nici una din cele de sus Total

36. Cere atenţie sau laude excesiveVrea laude excesiveCere asigurări excesiveEste gelos pentru atenţia acordată altoraAcţionează prosteşte pentru a atrage atenţia

altoraAltele.......................................................................- Nici una din cele de sus Total

37. Pare să se simtă persecutatSe plânge de nedreptate chiar când i s-au

oferit părţi, privilegii egaleSe plânge: Nimeni nu mă iubeşteSpune: Toată lumea se ia de mineSpune: Lumea mă vorbeşteSpune: Lumea este împotriva meaEste bănuitor cu oameniiAltele................................................................

- Nici una din cele de sus Total

38. Are tendinţe de ipohondrieSe plânge de boli fizice imaginare

Se preface bolnavFace pe bolnavul după ce boala s-a terminatAltele...................................................................................................................................................................- Nici una din cele de sus Total

39. Manifestă alte semne de Instabilitate emoţionalăîşi schimbă starea fără un motiv evident 1 2Se plânge de vise urâte 1 2Plânge, ţipă în timpul somnului 1 2Plânge fără un motiv evident 1 2Pare să nu aibă nici un control emoţional 1 2Vomită când e supărat 1 2

321

222

222222

32. Comportament sexual care nu este acceptabil din punct de vedere social

Seduce excesiv prin gesturi, acţiuni 1 2îmbrăţişează sau mângâie prea intens în

public 1Are nevoie de "spectatori" 1Ridică sau descheie hainele altora pentru

atingeri intime 1Are relaţii sexuale în locuri publice 1Este excesiv de agresiv din punct de vedere

sexual 1A violat alte persoane 1Se poate profita uşor de el din punct de

vedere sexual 1Altele...............................................................................____- Nici una din cele de sus Total

XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT 29-32

XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE

33. Tinde să-şi supraestimeze propriile abilităţiNu îşi recunoaşte propriile limite 1

Are o părere prea bună despre sine 1Vorbeşte despre planuri de viitor care nu sunt

r e a l i s t e 1 2Altele...............................................................................________- Nici una din cele de sus Total

34. Reacţionează inadecvat la criticiNu vorbeşte când este corectat 1 2Se închide în sine şi face "bot" când este

c r i t i c a t 1 2D e v i n e s u p ă r a t c â n d e s t e c r i t i c a t 1 2Ţ i p ă , p l â n g e c â n d e s t e c r i t i c a t 1 2Altele......................................................................________- Nici una din cele de sus Total

35. Reacţionează inadecvat la frustrareAruncă vina lui asupra altora 1 2Se retrage şi face "bot" când este împiedicat

să facă ceva 1 2

320

2 2

2 2

2

SUMAR DE PROFIL

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Nume şi prenumeVârsta..................Sexul........................Data examinării....

A. MâncatulB. Folosirea toaleteL

C.___________Curăţenia

AA Z^AD. Prezentarea generală_

E. Grija pentru îmbrăcăminte.

F. îmbrăcatul şi dezbrăcatul_

G. Călătorii________________

H. Alte elemente de autonomie.

I. AUTONOMIA________

A. Dezvoltarea senzorială.

B. Dezvoltarea motorie_____

II DEZVOLTAREA FIZICĂ___

A. Mânuirea banilor şi bugetul_______

B. Deprinderi pentru cumpărături______

III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE.

A. Exprimarea______________________

B. Comprehensiunea.

C. Dezvoltarea limbajului social.

IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI.

V NUMERE Şl TIMP____________

323

PARTEA ÎNÂTI

-AA-AA

A5AAA^ A

Pare nesigur şi înspăimântat în activităţilezilnice

Vorbeşte despre persoane şi lucruri careîi produc teamă fără un motiv real

Vorbeşte despre sinucidereAltele.........................................................................- Nici una din ceie de sus

Total

2 2

XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE

3

XIV.FOLOSIREAMEDICAMENTELOR

40. Folosireamedicamentelor prescrise

Folo

seşte tranchiliza

nte 1Foloseşte sedative 1Foloseşte medicamente anticonvulsive 1Foloseşte energizante 1Altele..............................................................................._- Nici una din cele de susTotal

XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR40

2 22 2

322

3. Chestionarul general asupra mediului social-economic şi cultural familial

Sursa: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1976.Scop: Culegerea de informaţii pentru verificarea unor carac-teristici ale mediului familial. El cuprinde:

Componenţa familiei; vârsta părinţilor şi a copiilor; situaţiaşcolară a acestora din urmă.Situaţia profesională a familiei: profesiunile exercitate depărinţi şi de bunici; vârsta intrării în viaţa activă, stabilitateaprofesională şi orarul de lucru al părinţilor.Nivelul de studii al părinţilor: vârsta la terminarea studiilor,nivelul atins şi diplomele obţinute.Starea social-economică a familiei: venitul lunar global şicondiţiile de locuit.

4. Chestionarul asupra vieţii şcolare a copilului

Sursa: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1976.Scop: Determinarea următoarelor caracteristici:

începutul studiilor şcolar: adaptarea la grădiniţă şi la cursulpregătirilor.Data şl condiţiile slăbirii randamentului şcolar (pentru eleviicare au dificultăţi).Frecvenţa şcolară.Punctul de vedere al mamei asupra motivelor reuşitei sau

eşecului.Locul preocupărilor şcolare în viaţa copilului.

întrebările sunt deschise, adică nu sileşte pe cel chestionat săopteze pentru unul dintre răspunsurile pregătite dinainte deanchetator.

325

A. Curăţenia__________________ L\

.

B. Bucătăria_________________________ ţ

\

C. Activităţi casnice generale_________________

VI ACTIVITĂŢI CASNICE_______

VI ACTIVITĂŢI PROFESIONALE.

AA

.

I

n

i

ţ

i

a

t

i

v

a

^

A

B

.

P

e

r

s

e

v

e

r

e

n

ţ

ă

/

\

A

C. Timpul liber________________________________

/ \

VIII AUTOCONTROL

IX RESPONSABILITATE.

X SOCIALIZARE________

PARTEA A DOUA

350.________________Co

mportament violent şi distructiv

351.________________Co

mportament antisocial_____

352.________________Co

mportament rebel_________

353. Comportament nedemn de încredere.

354. Comportament retras______________

355. Comportament stereotip şi maniere

ciudate.

356. Maniere inadecvate de relaţionare________

357. Obişnuinţe verbale inacceptabile_______

358. Obiceiuri inacceptabile__________________

359. Comportament de autovătămare_

360. Tendinţe hiperactive___________

361. Comportament sexual aberant.

362. Tulburări psihologice_________

363. Folosirea medicaţiei___________

324

4

12

EXPLORAREA PERSONALITĂŢII

Testul GOODENOUGH (omuleţul)

Material: Sunt necesare o foaie (hârtie albă) şi un creion.Tehnica: Tu vei desena pe foaie un om. Desenează cât maifrumos poţi tu. Nu pierde timpul şi desenează cât mai bine. Copilulpoate fi încurajat, spunându-i-se că este bine, dar în nici Tntr-un caznu trebuie influenţat.

Proba poate fi dată colectiv, în acest caz, trebuie luate măsurispeciale de precauţie, pentru a evita copierea. Este de cea mai mareimportanţă să se evite orice sugestie (să nu fie la îndemâna copiluluicărţi, ilustraţii, gravuri etc.).

La orice întrebare se răspunde invariabil: Fă cum vrei tu. Cotare:

a) Categoria Aîn această categorie se plasează oamenii nerecognosciblll.

Dacă desenul constă dintr-o simplă mâzgălitură, fără scop, desenuleste cotat A. Dacă liniile au o anumită alură, par să fi fost ghidate într-o manieră similară. Adesea, mai multe din aceste forme sunt cuprinseîntr-un singur desen, în acest caz, este bine să se ceară explicaţiicopilului. Examinatorul poate uneori să descopere că un astfel dedesen aparţine, mai degrabă, categoriei B decât A.

Când se interoghează copilul în legătură cu desenul său,trebuie să se evite să i se sugereze răspunsul ce se aştepta*de ia el.

327

6. Umerii net indicaţiUn trunchi perfect pătrat sau dreptunghiular nu poate fi cotat,

dar se dă un punct, dacă colţurile sunt rotunjite.Dacă liniile ce formează conturul părţii superioare a trunchiului

sunt divergente la baza gâtului pentru a indica curbura pieptului seacordă un punct.

7. Braţele şi picioarele sunt ataşate unui punct oarecare altrunchiului

Braţele trebuie să fie ataşate la gât sau la joncţiunea cap-trunchi, când este omis. Dacă trunchiul este omis, cota este 0.

Dacă picioarele sunt ataşate în altă parte decât la trunchi, fărănici o legătură cu punctul de ataşare a braţelor - 1 punct.

Dacă un braţ sau un picior este omis, fie că este un desen dinfaţă, fie că este un desen din profil, poate fi acordat un punct pe bazamembrului reprezentat, dar dacă cele două braţe sau cele douăpicioare sunt ataşate în altă parte, cota este 0.

Când braţele sunt ataşate la picioare, între degete şi corp, seacordă O puncte.

Numărul braţelor trebuie să fie corect: două în desenul dinfaţă şi unul din profil.

8. Braţele şi picioarele sunt ataşate la locul potrivitîn desenele din faţă, unde umerii sunt net ridicaţi, punctul de

ataşare să fie exact la umeri. Dacă umerii nu sunt indicaţi, punctul deataşare trebuie să fie exact unde ar fi trebuit să fie indicat printr-unpunct situat aproximativ pe linia mediană a trunchiului, la o micădistanţă de gât.

9. Gâtul prezentOrice indicaţie netă a gâtului - 1 punct.O simplă juxtapunere a capului pe trunchi - O puncte.10. Conturul gâtuluiGâtul trebuie să formeze o linie continuă cu conturul capului şi

trunchiului.11. Ochii prezenţiUnul sau doi ochi trebuie desenaţi. O simplă trăsătură vagă

chiar, va primi punctul.12. Nasul este prezentîn desenul din profil, nasul trebuie să se diferenţieze de frunte

şi de bărbie.13. Gura este prezentăDacă un singur element a fost desenat în plus de ochi,

adesea este imposibil să se determine dacă este vorba de gură sau

329

După ce i se laudă desenul, i se spune: Acum vorbeştedespre desenul tău; ce sunt acestea pe care le-ai desenat? Dacă nurăspunde, i se arată un detaliu şi i se spune: Ce este acesta? Dacă şiacum este incapabil să răspundă sau dacă el numeşte o parte Un om,desenul va fi cotat în categoria 3.

b) Categoria BCuprinde desenele care pot fi recunoscute ca tentative de

reprezentare a corpului uman, oricât de grosolane ar fi ele. Fiecare dincele 51 de elemente este cotat 1 sau 0.

1. Capul este prezentOrice modalitate de a reprezenta capul trebuie admisă.

Caracteristică ce nu ar fi însoţită de un contur care figurând capul, nupot intra în contradicţie.

2. Picioarele sunt prezenteSe admite orice modalitate în care apare clar intenţia de a

reprezenta picioarele. Numărul trebuie să fie corect: două în desenuldin faţă sau două în desenul din profil. Un baston grosolan desenatindică intenţia copilului de a desena un al doilea picior. Dacă un ciotde picior este desenat, se consideră că desenul conţine două picioare.Pe de altă parte, întâlnim desene cu trei sau mai multe picioare.Atunci se cotează cu 0.

Un picior cu două labe, caz rar, se notează cu 1 punct.Când picioarele sunt ascunse de rochie (haine) se dă totuşi 1

punct dacă extremităţile sunt desenate.3. Braţele sunt prezentate

Degetele singure nu sunt suficiente, dar se acordă 1 punct dacă copilul a lăsat un spaţiu între degete şi corp. Numărul braţelor trebuie să fie corect: 2 în desenul din faţă şi 1 din profil. 4. Trunchiul este prezent

Orice indicare netă a trunchiului, chiar dacă este vorba de olinie dreaptă, trebuie cotată pozitiv. O singură formă între cap şipicioare este întotdeauna considerată ca fiind un trunchi.

Un rând de nasturi, mergând de la cap şi până la picioare, secotează O pentru trunchi şi 1 punct pentru haină, dacă pe linietransversală nu a fost traversată pentru a indica separarea trunchiuluide picioare;

5. înălţimea trunchiului este superioară lăţimiiDacă cele două dimensiuni sunt egale sau dacă diferenţa nu

este uşor sesizabilă, cota este 0.De multe ori diferenţa poate fi sesizată cu ochiul liber. Dacă

trunchiul nu este reprezentat prin două dimensiuni, cota este 0.

328

22. Costum completOricare ar fi costumul trebuie să fie complet în toate detaliile

esenţiale şi să nu se nască nici o confuzie a elementelor cu curo îlcomparăm. -1 punct

23. Degetele sunt prezenteEle trebuie să figureze la cele 2 mâini dacă ambele sunt

reprezentate. -1 punctNumărul degetelor este de mică importanţă.24. Numărul corect de degeteTrebuie câte 5 degete la fiecare mână. în cazul în care cele

două mâini sunt reprezentate, dar una din ele este parţial ascunsă,punctul trebuie acordat pe baza mâinii complet reprezentate.

25. Detalii complete (vizibile) ale degetelorDegetele trebuie reprezentate în cele două dimensiuni: L şi h.26. Opozabilitatea degetului marePunctul este acordat dacă degetul mare este mai scurt decât

oricare alt deget şi dacă unghiul dintre degetul mare şi index este decel puţin 2 ori mai mare ca cel dintre alte două degete.

27. Linia este distinctă de degete şi de braţeSe acordă punctul dacă partea superioară a mâinii este vizibilă

deasupra buzunarelor.28. încheietura braţelorSe punctează dacă se desenează cotul şi umărul. Ele trebuie

să fie evidente. Un braţ care se îndreaptă pur şi simplu în jos, nu sepunctează.

29. încheieturile picioarelorSunt reprezentate genunchiul sau şoldul - 1 punct.30. Proporţia capuluiSuprafaţa capului nu trebuie să depăşească 1/2 din cea a

trunchiului, nici să fie mai mică decât 1/10 faţa de a această suprafaţă.31. Proporţia braţelorTrebuie să fie la fel de lungi ca şi trunchiul sau puţin mai lungi,

dar să nu atingă genunchiul.32. Proporţia picioarelorSă nu fie nici scurte, dar nici de 2 ori trunchiul.33. Proporţia picioarelor (labele)Să fie redate în două dimensiuni, lungimea mai mare decât

lăţimea. La desenele din faţă se dă punct pentru laba redată înperspectivă.

34. Dubla dimensiune a braţelor şi picioarelor

331

nas. Deoarece cotarea este aceeaşi, este indiferent dacă punctul seacordă pentru gură sau nas.

14. Nasul şi gura sunt prezentate în două dimensiuniîn desenul din faţă, orice prezentare în două dimensiuni care

se apropie de adevărata formă a nasului este acceptată.Pentru gură, linia de despărţire a buzelor -1 punct.în profil, nasul este diferenţiat de frunte şi de buza superioară.15. Nările sunt prezenteîn desenele din profil, se acordă punct dacă linia ce descrie

nasul se întinde către interior, deasupra buzei superioare. -1 punct16. Părul este prezentO mâzgălitură deasupra capului, figurează adesea părul - 1

punct.17. Părul este bine plasatEste vorba de părul ce nu pătrunde în interiorul conturului

capului -1 punct18. Veşmintele sunt prezenteO serie de linii verticale şi orizontale indicând o ţesătură,

primeşte 1 punct. Nasturii, fără nici o indicaţie de veşmânt nu primesccotă.

19. Dacă părţi ale veşmintelor sunt prezenteEx.: pălăria, pantalonii.Dacă apar părţi de veşmânt care acoperă corect o parte a

corpului -1 punct.O pălărie care are numai o singură atingere cu vârful capului

-1 punct.Dacă apar nasturii, fără altă indicaţie de veşmânt - 1 punct.20. Desenul complet al veşmântuluiDesenul nu trebuie să fie transparent. Trebuie reprezentate

mânecile şi pantalonii.21. Patru articole vestimentare sunt bine reprezentateArticolele trebuie să figureze în lista următoare: pălărie,

pantaloni, veston, cămaşă, guler, cravată, centură, bretele.Pantofii trebuie să apară cu câteva detalii: şireturi; vârf; linie

dublă pentru toc.Cămaşa şi vestonul trebuie reprezentate cu mâneci,

buzunarele şi reverele să fie distincte.Important: cele patru elemente să aibă semnele lor

constructive.

330

48. Relieful bărbieiBărbia să fie net distinctă de baza inferioară.49. ProfilulCapul, trunchiul şi braţele trebuie să fie reprezentate în profil,

nasturii să nu fie deplasaţi de la centru către latura desenului, să nuexiste transparenţă corporală.

50. SiluetaTrebuie să fie reprezentată din profil fără eroare sau

transparenţă corporală, numai forma ochiului poate fi ignorată.

Etalonare: Categoria A

Puncte364......................................................................................Omuleţul este de nerecunoscut (mâzgălitură).......................................O365. Există un control şi o ordonare a liniilor (cerc, triunghi,

dreptunghi, pătrat, spirală).................................................1Dacă elementele sunt recunoscute ca părţi ale corpului, se integrează la Categoria B

Categoria B366.....................................................................................Prezenţacapului....................................................................................1367. Prezenţa picioarelor - două când e în faţă şi unul când e

în profil.............................................................................13. Prezenţa braţelor, chiar dacă degetele nu sunt evidente

sau dacă este lăsat un spaţiu între ele şi corp....................14. a) Prezenţa trunchiului.......................................................1

368..............................................................................Lungimea mai mare decât lăţimea trunchiului...................................1369..............................................................................Indicareaumerilor....................................................................................1

5. a) Braţele şi picioarele tangente la corp............................1b) Braţele şi picioarele ataşate deşi incorect......................1

6. a) Prezenţa gâtului............................................................1b) Conturul gâtului este o linie continuă între trunchi şicap.................................................................................1

7. a) Prezenţa ochilor (unul din profil).....................................1370..............................................................................Prezenţanasului............................................................................1371..............................................................................Prezenţagurii................................................................................1d) Nasul şi gura sunt reprezentate corect, indicareabazelor (indicarea prin două trăsături)..............................1e) Prezenţa nărilor............................................................1

333

Trebuie reprezentate prin 2 dimensiuni, chiar dacă laba mâinii şi apiciorului sunt reprezentate prin linii.

35. Prezenţa călcâiuluiOrice reprezentare primeşte punct. De asemenea, dacă la

desenul din faţă piciorul este redat în perspectivă.36. Coordonarea conturului generalLiniile să fie ferme, să se întâlnească punctele de încheieturi,

fără să se încarce desenul cu multe linii şi multe datalii.37. Coordonarea articulaţiilorSe dă punct dacă s-a dat şi la 36.38. Coordonarea corpuluiConturul corpului să nu prezinte inegalităţi.39. Coordonarea trunchiuluiConturul trunchiului să nu prezinte inegalităţi.40. Coordonarea braţelor şi picioarelorSă fie în două dimensiuni, fără tendinţa de îngustare la locul

de joncţiune cu trunchiul.41. Coordonarea părţilor corpuluiTrebuie să fie simetrice din toate punctele de vedere.42. Prezenţa urechilorînălţimea să fie sensibil mai mare decât lungimea; trebuie

plasate către mijlocul corpului (văzut din profil). Pentru inversareapavilionului nu se acordă punct.

372. Detalii ale ochilor (gene, sprâncene)Reprezentare printr-o linie deasupra ochilor -1 punct.373. Prezenţa pupileiDacă sunt 2 ochi, pupila trebuie să fie prezentă la amândoi

ochii.45. Proporţia ochilorMăsura orizontală să fie mai mare decât cea verticală,

condiţia să fie îndeplinită de ambii ochi.Chiar dacă în profil ochiul apare sub formă de cerc - se dă

punctul.46. Privireaîn profil, ochiul trebuie desenat în perspectivă sau cu pupila

plasată în partea dinainte a ochiului.47. Prezenţa bărbiei şi a frunţiiîn desenul din faţă să se lase o distanţă suficientă care să

marcheze fruntea şi bărbia Pentru a i se da punct, în profil trebuie săse vadă conturul lor.

332

16. a) Detalii oculare: gene, sprâncene...................................374.............................................................................Detalii oculare: pupile....................................................................375.............................................................................Detalii oculare: proporţia ovală a orbitei.....................................376..............................................................................Detalii oculare: strălucirea lor...................................................

17. a) Prezenţa bărbiei şi a frunţii.........................................b) Bărbia, net distinctă faţă de baza inferioară.................

18. a) Capul, trunchiul şi picioarele din profil..........................b) Profilul perfect (fără transparenţă sau poziţia greşităa membrelor).............................................................

Etalonul TestuluiVârsta 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Puncte 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50

Semnificaţia QlPentru a stabili Ql se determină vârsta reală. Se consideră de 6

ani, copilul care se află între 5 ani, 6 luni şi o zi şi 6 ani 5 luni şi 29de zile.

EM-10x1QQ

ECxll140 = inteligenţă f. superioară120-138 = inteligenţă superioară110-119 = inteligenţă lejer superioară90 - 109 = inteligenţă mijlocie (normal)80-89 = încetineală intelectuală70-79 = zona marginală a normalului

69 = graniţa inferioară a normalităţii50-68 = debilitate mintală49-20 = imbecilitatesub 20 = idioţie

335

8. a) Prezenţa părului..............................................................1b) Părul bine plasat, dar capul să nu fie văzut prinintermediul transparenţei...................................................1

9. a) Prezenţa hainelor, prima manifestare a veşmintelorsunt nasturii. Se admite şi o simplă haşurare....................1377..............................................................................Lipsa transparenţei şi din două părţi ale vesmintelor(două elemente vestimentare)...........................................1378..............................................................................Desenul complet al veşmintelor..............................................1379..............................................................................Patru articole vestimentare bine marcate (pălărie,vestă, cravată, nasturi, pantaloni etc.)..............................1380..............................................................................Costumul perfect, fără defecte (prezenţa şi amanşetelor).......................................................................1

10. a) Prezenţa degetelor..........................................................1381..............................................................................Numărul corect al degetelor.................................................1382..............................................................................Detalii corecte ale degetelor...........................................................1383..............................................................................Poziţia policelui....................................................................1384..............................................................................Evidenţierea palmei (a mâinii) între degete şi braţe...............1

11. a) Braţele articulate la umeri, la coate.................................1b) Articularea gambelor la genunchi şi la coapse (launul dintre ele sau la ambele)...........................................1

12. a) Proporţia capului (mai mic decât 1/2 din trunchi şimai mare de 1/10 din corp)................................................1385..............................................................................Proporţia braţelor (egale în lungime cu trunchiul saucel puţin mai lung, dar să nu atingă genunchiul)................1386..............................................................................Proporţia gambelor (inegale în lungime cu corpul saupuţin mai scurte)...............................................................1387..............................................................................Proporţia picioarelor (lungimea lor să fie mai maredecât lăţimea şi mai mică decât înălţimea corpului, sănu depăşească dublul gambei)..........................................1388..............................................................................Prezenţa a două gambe şi a două braţe (articulareamâinii şi a picioarelor)........................................................1

389.Prezenţa călcâiului.............................................................1390.a) Coordonarea motrică a conturului.....................................1

391.............................................................................Coordonarea motrică a articulaţiilor........................................1392.............................................................................Coordonarea motrică a articulaţiei capului..............................1393.............................................................................Coordonarea motrică a braţelor şi gambelor...........................1394.............................................................................Coordonarea motrică a fizionomiei.........................................1395..............................................................................Coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului.........................1

15. a) Prezenţa urechilor..........................................................1b) Poziţia şi proporţia corectă a urechilor............................1

334

13

EXAMINAREA NIVELULUI Şl POTENŢIALULUI DE ÎNVĂŢARE

1. Grilă de evaluare a competenţelor în etapa prelexicăşi pregrafică

Sursa: Lambert şi Sohier Enseignement special et handicap mental, 1979Scop: Determinarea competenţelor în etapa prelexică şi pregrafică Tehnica: Se notează următoarele abilităţi ale copilului:1. Urmărirea cu privirea

a. Preia obiecte de la stânga la dreptab. Urmăreşte o linie cu degetul, de la stânga la dreaptac. Numeşte imagini de la stânga la dreaptad. Trece la rândul următore. Denumeşte imagini de la stânga la dreapta, trecând la

rândul următor.2. Schema corporală

a. Identificare stânga-dreapta pe propria persoană prin imitaţieb. Identificare stânga-dreapta pe propria persoană prin indi

carec. Identificare stânga-dreapta pe propria persoană prin denu

mire

337

2. Grila de evaluare a limbajului

Sursa: Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicapmental, 1979Scop:Tehnica: Se notează următoarele abilităţi ale copilului:

1. Expresia verbalăa. Copilul strigă, plângeb. Copilul vocalizează (aaah; eeeh)c. Gângureşte: amestec de vocale şi consoane (ga-ga, be-be)d. Secvenţe de gângurit cu intonaţie (mama, dada)e. Imitarea directă a unor secvenţe de sunete cu intonaţie. De

exemplu, în timp ce se joacă cu o maşinuţă: brum, brumf. Imitarea de cuvinte simple: papa, mama, tutug. Imitarea de propoziţii după examinator (două sau mai multe

cuvinte)h. Producerea spontană de cuvinte cu semnificaţie, inclusiv de

cuvinte create de copil (tutuîn loc de maşină) i. Emiterea de două cuvinte legate între ele printr-o funcţie

(tutu acolo, papa bun)j. Emiterea de trei cuvinte legate (tata tutu pa, mama dai pişi) k. Copilul foloseşte un limbaj adecvat, chiar dacă acesta este

incorect în plan gramatical, l. Dacă limbajul copilului este superior celui de la pct. k,

scrieţi396. propoziţia cea mai lungă spusă de copil397. întrebarea cea mai lungă pusă de copil

2. Gesticulaţiaa. Copilul foloseşte pentru comunicare doar gesturib. Copilul vorbeşte, dar foloseşte gesturile mai mult decât

cuvintelec. Copilul foloseşte gesturile pentru a se face înţeles,

deoarace vorbirea sa este inadecvatăd. Copilul foloseşte gesticulaţia:

> pentru a indica ce vrea (cu degetul)> pentru a mima un obiect sau o situaţie

e. Copilul combină gesturile naturale cu un limbaj adecvat3. înţelegerea

a. Copilul răspunde la sunete (zgomote, voce umană)

339

3. Discriminare auditivăa. Discriminare a două zgomote diferiteb. Discriminare între două sunete diferite ale aceluiaşi instru

ment muzicalc. Discriminare a două cuvinte ce diferă printr-un sunet.

4. Discriminare vizualăa. Discriminare a culorilor: imitare (punere în corespondenţă),

indicareb. Discriminare de forme: imitare, indicare, denumirec. Discriminare a detaliilor într-o imagine

5. Organizare temporalăa. Reproducerea a două acţiuni în ordine datăb. Reproducerea a trei acţiuni în ordine datăc. Reproducerea prin imitaţie verbală a unei succesiuni de

două cuvinted. Imitare verbală a trei cuvinte legatee. Discriminare a două ritmurif. Reproducerea unei structuri ritmice din două elementeg. Producerea unei structuri ritmice de două elementeh. Reproducerea unei structuri ritmice de trei elementei. Producerea unei structuri ritmice de trei elementej. Ordonarea a două imagini în ordine temporalăk. Ordonarea a trei imagini în ordine temporalăI. Identificarea relaţiilor de înainte şl după, faţă de o imaginem. Repetarea unei succesiuni de două cuvinten. Repetarea unei succesiuni de trei cuvinteo. Previziuni asupra ordinii cuvintelor.

6. Organizare spaţialăa. Punerea în corespondenţă a imaginilor ce fac apel la coor

donatele spaţiale de bază (sus-jos, stânga-dreapta, peste-sub)

b. Indicarea coordonatelor principale pe o imaginec. Denumirea coordonatelor spaţiale de bază pe o imagine.

7. Memoriaa. Reproducerea unui gest după un modelb. Jocul Kimc. Reproducerea unei serii de trei culorid. Reproducerea unei secvenţe de trei imaginie. Recunoaşterea de obiecte şi de imagini.

338

f. Descifrează cuvintele necunoscuteg. Distinge din context înţelesul unui cuvânth. Recunoaşte anumite elemente dintr-un texti. Dă informaţii punctuale asupra unui text cititj. Răspunde în scris sau oral Ia întrebărik. Exprimă ideea unui text; povesteşte ordonat faptele

esenţialeI. Ascultă şi înţelege o povestire, un text, o regulă de joc m. Face rezumatul unui text citit n. Identifică personajele unei povestiri0. Citeşte un text adaptat posibilităţilor sale, fără ezitare

sau eroare, în mod expresivp. Citeşte cu voce tare şi articulează corect, un text

care i s-a citit înainte şi l-a înţeles r. Citeşte integral sau selectiv, în funcţie de situaţie, un

anumit text s. Foloseşte biblioteca, identifică şi cere cărţi după

codificare t. Citeşte un text lung (articol, document, carte)

3. Scrisula. Ţine corect în mână un creion, pix, stiloub. Reproduce modele, forme, traiectoriic. Copiază corect cuvinte, o frază scurtăd. Scrie în lungul unei liniie. Scrie lizibil, respectând normele de scrieref. Recunoaşte, compară şi foloseşte diferite sisteme

de scriereg. Admite verificarea, corectarea şi îmbunătăţireah. Rescrie un text pentru a fi mai lizibil1. Scrie texte variate după dictare sau după o înre

gistrarej. Scrie un text de câteva rânduri, cu un subiect datk. Ţine cont de condiţiile specifice fiecărui tip de scrisI. Foloseşte în cele scrise cunoştinţe acumulate prin

lecturăm. Transformă un text, modificându-i timpul,

povestitorul, cronologia.n. Completează un text lacunaro. Reconstituie un textp. Creează un text propriu şi îl scrie

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU

DA NU DA NU DA NU

DA NU

DA NU

DA NU

DA NU

DA NU

DA NU

DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU

DA NU DA NU

DA NU

DA NU DA NU

DA NU

DA NU

DA NU DA NU DA NU

341

b. Copilul răspunde la numele săuPropuneţi copilului următoarele acţiuni, înregistraţi ce face. Evitaţi să ajutaţi copilul prin mimică sau gesturi.

c. Dă-mi mîniied. Aşează-tee. Atinge-ţi ochiif. Ridică-te şi pune-ţi mâinile la spateg. Mergi până la uşă, atingeţi umerii şi încrucişează-ţi braţeleh. Pune o mână pe masă. Atinge scaunul cu mâna care se

află pe masă.i. Deschide cartea, pune-o pe masă şi vino la loc. 4.

Articulareaa. Nu articuleazăb. Articulare ininteligibilă în cea mai mare parte a timpului.c. Articulare în parte ininteligibilă. Descrieţi când.d. Fără deficit.

3. Grilă de evaluare a competenţelor pentru limbamaternă

1. Limbajul orala. Vorbeşte singur, se exprimă comprehensibil DA NUb. îşi organizează logic cele spuse DA NUc. Se exprimă corect şi foloseşte o sintaxă din ce în ce

mai completă DA NUd. Formulează corect întrebările şi răspunsurile DA NUe. întreabă, răspunde, explică, justifică, argumentează DA NUf. Foloseşte corect inflexiunile vocii în funcţie de

situaţiile întâlnite DA NU

2. Lecturaa. Identifică şi ştie de ce se folosesc diferite suporturi

pentru scris DA NUb. Recunoaşte accentul, apostroful, cratima, punctuaţia

etc. şi caracteristicile tipograftce curente (majuscule,titluri, paragrafe) DA NU

c. Recunoaşte organizarea unei pagini, a unei cărţi DA NUd. Foloseşte coperta, cuprinsul etc. ale unei lucrări DA NUe. Identifică cuvintele familiare DA NU

340

d. Cunoaşte regulile de acord, relaţia subiect-verb,relaţia subiect-verb-atribut DA NU

e. Face transformări de propoziţii (la negativ,interogativ) DA NU

f. Analizează structura unor fraze complexe DA NUg. Identifică şi foloseşte corect modurile şi timpii uzuali

ai verbelor DA NU

4. Grila de evaluare a limbajului

Sursa: Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicapmental Tehnica: Se notează următoarele

abilităţi ale copilului:

/. înţelegereaa. Priveşte un obiect când este denumitb. Răspunde la numele săuc. Indică părţile corpuluid. Indică 20 de obiecte numitee. Indică 20 de imagini numitef. Indică culorile numiteg. Indică poziţiile numite: stânga, dreapta, sus, jos,

înainte, în spateh. încetează o activitate la comanda NUi. Răspunde corect la 10 acţiuni (ordine). Ataşaţi listaj. Răspunde corect la un ordin ce cuprinde două

componente succesive, k. Răspunde corect la un ordin ce cuprinde trei

componente succesivel. Identifică corect 10 funcţii ale unor obiecte m. înţelegerea propoziţiilor

Elevul trebuie să indice pe desene: subiectul(la persoana 3-a) subiectul + adjectivul (ex.: câine mare) două subiectesubiect + explicativ (ex.: câinele care este mare)

n. înţelegerea frazelor negative

343

q. Rescrie un text, după ce i s-au făcut observaţii DA NUr. Povesteşte un eveniment având alt punct de

vedere DA NUs. îşi prezintă punctul de vedere asupra unui subiect DA NUt. Realizază un rezumat DA NUu. Pregăteşte un chestionar DA NUv. Scrie simplu şi organizat un rezumat al unei vizite, a

unei experienţe a unei cărţi DA NUw. Notează informaţiile care îi sunt necesare în urma

unei lecturi DA NUx. Structurează un text pentru a fi prezentat DA NU

4. Vocabularula. Numeşte obiecte, acţiuni, sentimente DA NUb. Recunoaşte familii de cuvinte, după formă DA NUc. Cunoaşte câteva omonime şi sinonime DA NUd. Distinge, din context, diferite sensuri ale unui cu

vânt, a omonimelor, ale antonimelor, sensul propriuşi cel figurat DA NU

e. Găseşte sensul unui cuvânt dintr-o expresie în dicţionar DA NU

f. Memorează şi reutilizează un vocabular achiziţionatîn cursul lecturilor DA NU

g. Dă definiţii precise ale cuvintelor DA NU

5. Ortografiaa. Copiază într-un timp dat, fără eroare, un text scurt DA NUb. Scrie după dictare DA NUc. Ortografiază corect cuvintele de uz curent, formele

uzuale ale verbelor DA NUd. Remarcă greşelile DA NUe. Face acordul: subiect-verb; substantiv-adjectiv DA NUf. Ştie să folosească eficient un dosar, un dicţionar

etc. DA NU

6. Gramaticaa. Identifică şi scrie diferite tipuri de propoziţii DA NUb. Identifică constituenţii unei propoziţii DA NUc. Cunoaşte clasificarea cuvintelor: determinante, pre

poziţii, conjuncţii, prenume DA NU

342

m. Numeşte culorile. Daţi lista, n. Numeşte formele. Daţi lista, o.Numeşte poziţiile: înainte, înapoi, sus jos, la stânga, la

dreaptap. Foloseşte forma interogativă: pune întrebări q. Pronunţă propoziţii Grupa subiectului:

subiectul (la persoana 3-a) subiectul + adjectivul (ex.: câine mare) două subiectesubiect + explicativ (ex.: câinele care este mare)

Grupa verbului: verbul singur verb + obiect verb + două obiecte două verbe

r. Emite propoziţii conţinând o negaţie s. Foloseşte conjugările pentru trecut - prezent - viitor t. Foloseşte noţiunea de timp: ieri - astăzi - mâine u. Foloseşte genul: masculin - feminin v. Foloseşte numărul: singular - plural w. Foloseşte pronumele: eu, tu, el, noi, voi

5. Grilă de evaluare a comportamentelor în etapa deprecalcul

Sursa: Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicapmental, 1979 Tehnica: Se notează

următoarele abilităţi ale copilului:a. Indică un obiectb. Pune împreună imaginic. Indică imaginid. Pune împreună cifre indicatee. Identifică doi stimuli de aceeaşi mărime. Dispunere orizontalăf. Numără obiecte puse în dezordineg. Indică o cifră numită de examinatorh. Numeşte o cifrăi. Numără obiecte. Dispunere verticală

345

Răspunde corect la un ordin din partea examinatorului, careconţine un negativ (ex.: nu deschide uşa).Indică un desen ce conţine o formă de negativ (ex.: băiatulnu mănâncă mărul) o.

înţelege conjugărileIndică pe un desen o acţiune la timpul prezentIndică o acţiune în care intervine trecutulIndică o acţiune în care intervine viitorul p.

Noţiuni temporale- Astăzi Zi

Ieri NoapteMâine După-amiazăDimineaţă Seara

r. înţelegerea genuluiînţelege masculinulînţelege femininul o.

înţelege numărulînţelege singularulînţelege pluralul

p. înţelege pronumeleeu noitu voiel voi

r. înţelege posesiaalmeu-mea al nostrual tău-ta al vostru

- alsău-sa ailor

2. Expresiaa. Emite strigăteb. Emite sunete (aaa-ii)c. Emite silabe simple: consoane + vocale (da, pi)d. Emite sunete în timp ce se joacă (re-re-re, ta-ta-ta)e. Emite silabe duble: consoane + vocale (dada, titi)f. Pronunţă un cuvântg. Pronunţă mai multe cuvinte izolath. Pronunţă două cuvinte legatei. Pronunţă două cuvinte legatej. Numeşte 10 obiecte. Daţi listak. Numeşte 10 imagini. Daţi listal. Numeşte 10 acţiuni. Daţi lista

344

2. Geometriaa. Recunoaşte câteva forme simpleb. Notează şi recunoaşte codarea pentru o deplasare.c. Situează, reperează, deplasează obiecte în raport cu

propria persoană sau cu repere fixe.d. Reproduce, descrie şi construieşte câteva solide simplee. Reproduce, descrie şi construieşte câteva figuri simplef. Foloseşte câteva tehnici şi câteva instrumenteg. Recunoaşte axele de simetrie ale unei figuri planeh. Completează o figură prin simetrie sau translaţie,i. Recunoaşte axele de simetrie sau de translaţiej. Foloseşte un vocabular adecvat.k. Foloseşte tehnici de tatonare pentru a găsi soluţii la

probleme I. Recunoaşte, triază, organizează şi selectează datele

folosite la rezolvarea unei probleme m. Foloseşte cunoştinţele deja achiziţionate n. Formulează şi comunică modul de calcul şi rezultatul0. Argumentează valabilitatea unei soluţiip. Elaborează o cale proprie de abordare a unei probleme q.Elaborează întrebarea, plecând de la un număr de date.

3. Cunoaşterea numerelora. Compară obiecteb. Triază, clasează obiectec. Ordonează obiected. Realizează o serie, având acelaşi număr de obiecte într-o

altă colecţie.e. Cunoaşte succesiunea numerelorf. Compară şi aranjează numere întregig. Foloseşte cifrele pentru a indica poziţia pe o linie gradată,h. Codează o cantitate1. înţelege semnificaţia poziţiei cifrelor unui număr întreg.j. Indică succesiuni scrise sau orale.k. Foloseşte relaţia dintre numereI. Asociază la un întreg scrierea cu cifre sau cu literem. Foloseşte câteva numere fracţionare uzualen. Cunoaşte semnificaţia fiecărei cifre ce compune un număr

zecimal, o. Trece un număr zecimal, scris cu virgulă în fracţiizecimale

şi invers.

347

j. Numără obiecte indicate. Dispunere amestecatăk. Numără obiecte indicate. Dispunere orizontalăI. Numără automat până la un număr fixat de examinatorm. Alege o cifră ce dă dimensunea eşantionului. Dispunere

orizontală n. Numără un număr mai mic decât numărul prezentat.

Dispunere orizontală o. Numără un număr mai mic decât numărul prezentat.

Dispunere amestecată p. Alege acelaşi număr de elemente ca şi cifra scrisă. Dispunere

amestecată q. Alege un eşantion egal cu cifra prezentată verbal. Dispunere

orizontală r. Alege un eşantion egal cu cifra prezentată în scris. Dispunere

orizontală s. Alege o cifră cunoscând mărimea eşantionului. Dispunere

amestecată t. Alege două eşantioane de aceeaşi mărime.

6. Grila de evaluare a comportamentelor pentru matematică

1. Calcul

a. Compararea grupelorb. împărţirea grupelorc. Realizarea unei împărţiri de obiected. Rezolvarea de probleme legate a reunirea sau împărţirea

anumitor cantităţi.e. înţelege şi foloseşte seria numerelor cunoscute.f. Evaluează ordinul de mărime pentru un calcul simplug. Stăpâneşte tehnicile operaţiilorh. Ştie să folosească un minicalculator pentru operaţii simple,i. Recunoaşte problemele ce implică diferite operaţii studiate,j. Citeşte, construieşte şi interpretează câteva scheme,

tabele, diagrame, grafice k. Recunoaşte proporţiile şi le tratează prin mijloace adecvate.

346

2. Gust şi mirosdulce M-S-N un miros plăcut M-S-Nsărat M-S-N un miros neplăcut M-S-Nacru M-S-N

3. Auz

întoarce capul la producerea unui zgomot;

întoarce capul la auzul numelui său;

Distinge un sunet tare de unul slab M-

S-N;

Distinge un sunet ascuţit de unul grav M-

S-N;

Recunoaşte zgomote familiare. Faceţi o listă M-S-

N;

Recunoaşte strigăte obişnuite. Faceţi o listă M-S-

N;

Recunoaşte instrumente muzicale. M-

S-N;

4. Forme

Aşează împreună două obiecte de formăidentică. Faceţi o listă M-S-N;Aşează împreună două forme identice prinîncastrare. Faceţi o listă M-S-N;

Completează un Loto cu forme. Faceţi o listă M-S-

N; Numeşte o formă determinată. Faceţi o listă

M-S-N;

5. Culori

Aşează împreună două obiecte cu culoriidentice. Faceţi o listă M-S-N;

Aşează împreună două cartonaşe cu culoriidentice. Faceţi o listă M-S-N;

Indică un obiect cu o anumită culoare.Faceţi o listă M-

S-N;

Numeşte o anumită culoare. Faceţi o listă M-

S-N;

Colorează un desen după model.

Colorează un desen, folosind o culoare indicată.

6. Obiecte

Aşează împreună două obiecte asemănătoare.Completează un Loto cu obiecte.

Indică obiecte la solicitare. Faceţi o listă M-S-N;

349

p. înţelege şi aranjează numere cu virgulăq. încadrează numere (întregi sau zecimale)r. Intercalează întregi sau zecimale între două numere date.

4. Măsuria. Compară mărimi continue: lungime, capacitate, masăb. Foloseşte o măsură de referinţăc. Foloseşte calendarul şi ceasul digital pentru: identificarea

momentelor; calcularea unor durated. Foloseşte rigla gradată şi centimetrul de croitoriee. Cunoaşte unităţile uzuale ale sistemului metric pentru

lungimi (metrul, centimetrul), pentru mase (grame şikilogram) şi pentru vapacităţi.

f. Efectuează calcule simple cu unităţi de lungime, masă şitimp

g. Foloseşte instrumente de măsură uzuale pentru lungime,masă şi timp

h. Realizează ordinul de mărime şi foloseşte unitateacorespunzătoare în unele situaţii familiare, i. Cunoaşte

unităţile de arie şi de volum cele mai folosite j. Calculează perimetrul şi aria unui pătrat, dreptunghi, disc k. Foloseşte o formulă

7. Grilă de evaluare a discriminărilor

Sursa: Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicap mental, 1979

Tehnica: Pentru fiecare tip de discriminare, cotaţia se face în treietape schematice prin trei litere: M:

Execută după modelS: Execută la solicitare, răspunzând la "Arată-mi...." N: Numeşte, ca răspuns la întrebarea "Ce este aceasta?"

1. Tactil: distingecald M-S-N rugos M-S-Nfrig M-S-N ascuţit M-S-Nmoale M-S-N greu M-S-Nneted M-S-N uşor M-S-N

348

b. Poate să lucrezec. Se poate descurca singurd. Poate întoarce singur pagina unui manuale. îşi petrece timpul în clasăf. Are nevoie de sfaturi precise pentru a lucrag. Poate desfăşura mai multe activităţih. Poate organiza diverse munci o perioadă mai lungăi. Se poate orienta într-o serie de activităţi ordonate

3. AdaptabilitateaEste capabil să se adapteze unui nou tip de muncă

unei situaţii noi să achiziţioneze automatisme

4. Atitudinea faţă de el însuşia. Este expansiv

rezervatînchisanxios

b. îşi judecă corect propria persoanăare tendinţa să se supraaprecieze

să se subaprecieze are simţul umorului

5. Atitudinea în timpul jocurilora. Este activ

pasivb. Preferă jocuri calme

jocuri rapide sau violentec. Este stabild. Este capabil să joace jocuri simple

complexee. îi place să se joace singurf. îi place să construiască, să manevreze

6. "in faţa unei sarcinia. Este capabil să înţeleagă situaţiab. Pleacă în toate direcţiilec. Caută metodicd. Este capabil să realizeze un lucru complex acţionând

metodice. Aşteaptă ajutor (pasiv)f. Este capabil să se ocupe singur de o sarcină

351

- Numeşte obiecte uzuale. Faceţi o listă M-S-N;

7. Imagini

> Asociază un obiect unei imagini. Faceţi o listă M-S-N;

> Aşează împreună două imagini identice.

> Completează un Loto cu imagini;

8. Schema corporalăDistinge diferitele părţi ale corpului:

propriu M-S-Nal altuia M-S-N

Notă: Exerciţiul M constă într-o probă de imitare după un model

9. Coordonare spaţialăDistinge coordonate spaţiale:> ale unui obiect M-S-N> prin raportare cu un punct

de referinţă central M-S-N- personale M-S-N

8. Grila de evaluare a competenţelor pentru formarea comportamentelor de autonomie personală şl socială

1. Cunoaşterea propriei persoaneŞtie să-şi spună: numeleprenumele data naşterii adresa Ştie să spună: prenumele părinţilor

numărul fraţilor şi surorilor profesia părinţilor

2. Autonomiaa. Este autonom în deplasări

în afara claseise dirijează prin repere succesive anticipează prin acţiuni mentaie

în clasă

350

10. Domeniul gestuala. Care este prevalenta manualăb. Este capabil să imite imediat gesturi din viaţa cotidiană cu

instrumente? Dar fără instrumente?c. Este îndemânatic în activităţile manuale

activităţile cotidiened. La colorat, respectă conturilee. Poate scrie lizibilf. Foloseşte o maşină de scris sau un calculatorg. Poate lucra la aceste maşini singur

353

352

7. Iniţiative privind mediula. Are grijă de obiecteb. intervine în grupc. Poate face un lucru personald. Este capabil să îl justifice

8. Privind handicapula. Vorbeşte despre elb. Vorbeşte despre viitorc. Are dorinţa de a-l depăşid. Este conştient de handicape. Refuză handicapulf. îşi foloseşte handicapulg. Acceptă tratamentul prescish. Acceptă aparatura

9. Comunicarea socialăa. Este capabil să se facă înţelesb. Limbajul oral este comprehensibil

este structuratc. Vocabularul este sărac

bogatnormal

d. Are probleme de articularee. Dacă nu foloseşte limbajul oral, foloseşte un ajutor pentru a

comunicaf. Cu ajutorul lui, este capabil să elaboreze mesaje simple

elaborate puţin elaborate

g. înţelege mesajele primiteh. Când ascultă, este atent

puţin atent neatent

i. Nivelul său de înţelegere este slabmediunormalbun

j. Are probleme auditive k. înţelege un mesaj scris

nivelul de înţelegere prin simbolismprin lectură

I. Are tulburări de vedere

14

Grilă educativă globală de evaluare-observare

1. Autonomia funcţiilor fundamentale

a. Alimentaţiamănâncă singur.................................................. DA NUmănâncă singur, folosind tacâmurile atipic............ DA NUbea corect.................................................................... DA NUîşi autoreglează cantitatea de mâncare şi băutură.. DA NU

b. Igiena personală

se spală singur.................................................... DA NUîşi dă seama când nu este curat...................... DA NUse piaptănă singur............................................. DA NUîşi suflă nasul..................................................... DA NU

c. îmbrăcatul

se îmbracă şi se dezbracă singur....................... DA NUse îmbracă corect.............................................. DA NUse îmbracă corespunzător vremii de afară.......... DA NU

d. Controlul sfincterian

are capacitatea de control sfincterian autonom.............. DA NUare capacitatea de control sfincterian condus............... DA NU

355

mite cazuri (specificaţi).......................................

prezintă o dependenţă faţă de adulţi...................... OA NUprezintă o dependenţă faţă de colegi..................... DA NUse adaptează regulilor grupului................................ DA NUDacă DA, indicaţi dacă mereu sau doar înanumite cazuri (specificaţi)...................................

se adaptează activităţilor şcolare............................. DA NUare grijă de materialele sale şcolare...................... DA NU

3. Psihomotricitatea

1. Achiziţia abilităţilor motorii a.motricitatea globală

capacitatea de a merge autonom................................... DA NU

capacitatea de a alerga.................................................. DA NU

capacitatea de a sări de pe un picior pe altul............. DA NU

capacitatea de a urca o scară, păşind alternativ... DA NU

capacitatea de a apuca şl arunca un balon................. DA NUcapacitatea de a executa un parcurs, evitândobstacolele..............:..................................................... DA NUb. motricitatea specifici si coordonarea vizuo-motrică

capacitatea de a apuca şi de a lăsa să cadăvoluntar obiecte mici.................................................... DA NU

capacitatea de a încheia şi descheia nasturi........... DA NU

capacitatea de a înşuruba şi a deşuruba................. DA NU

capacitatea de a lega şi dezlega şireturi................... DA NU

capacitatea de a lucra cu foarfecă şi de a îndoi

hârtii.................................................................... DA NU

capacitatea de a folosi un ciocan, un ac...................... DA NU

capacitatea de a apuca corect un creion...................... DA NU

357

356

e. Mişcarea şi siguranţa persoanlă

este capabil să vină singur la şcoală........................ DA...............................................................................NUeste capabil de deplasare autonomă în şcoală............. DA...............................................................................NU> oriunde..................................................................... DA

NU> în anumite spaţii............................................. DA

NUeste capabil să evite obiecte şi situaţii periculaose. DA

NU

2. Comportamentul relaţional şi emotiv

sentiment de teamă la confruntarea cu anumitesituaţii, persoane, animale, obiecte........................ DA NUDacă DA, specificaţi-le ..........................................

reacţionează prin plâns........................................... DANUreacţionează prin mânie excesivă........................... DANUreacţionează prin nelinişte şi/sau refuz la:

a. solicitarea de a face anumite lucruri....................... DANU

b. inserare în contexte sociale neobişnuite........... DANU

c. alte situaţii (indicaţi care).................................

prezintă alte comportamente neadecvate:a. agresivitate împotriva altora ............................ DA

NUb. agresivitate împotriva propriei persoane........... DA

NUc. scheme comportamentale fixe................................ DA

NUd. izolare..................................................................... DA

NUe. alte comportamente (indicaţi care)....................

acceptă relaţiile cu adulţii ....................................... DA NUDacă DA, indicaţi cu care.......................................

Dacă DA, indicaţi dacă mereu sau doar în anumite cazuri (specificaţi)............................................................................

acceptă relaţiile cu colegii........................................ DA NUDacă DA, indicaţi cu care.......................................

Dacă DA, indicaţi dacă mereu sau doar în anu-

5. Structurarea temporală

- a achiziţionat noţiunea de durată:a) în raport cu experienţele personaleimediate..................................................................... DA NUb) în raport cu experienţele personale în timp ... DA NU

- a achiziţionat noţiunea de succesiune temporală:398................................................................în acţiunile cotidiene DA NU399................................................................în acţiuni de durată DA NU400................................................................în plan grafic DA NU

- a achiziţionat sensul noţiunii de ritm.................. DA NU

6. Organizarea senzorio-perceptivă

- percepţia vizuală - recunoaşte şi discriminează:a)formă............................................................ DA NU401................................................................culoare DA NU402................................................................mărime DA NU

- percepţia auditivă - recunoaşte şi discriminează:403........................................................................sunete DA NU404........................................................................modele ritmice DA NU

- percepţia olfactivă /recunoaşte şi discriminează........................... DA NU

- percepţia gustativărecunoaşte şi discriminează........................... DA NU

- percepţia tactilărecunoaşte şi discriminează:

a) mărimea obiectelor.............................. DA NUb) calitatea suprafeţei.................................................... DA NU

4. Educaţia logico-matematică şi funcţia simbolică

1. Preliminarii- observă şi discriminează:

a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

359

2. Cunoaşterea propriului corp şl a părţilor saleAchiziţia schemei corporale

cunoaşterea propriului corp şi a părţilor sale............ DA NU

recunoaşterea părţilor corpului altor persoane......... DA NU

recunoaşterea părţilor corpului pe o imagine............ DA NU

poate să le deseneze.

3. Lateralitatea

subiectul are o lateralitate bună................................. DA NU

foloseşte mâna dreaptă.......................................... DA NU

foloseşte mâna stângă.......................................... DA NU

foloseşte indiferent care mână............................. DA NU

prezintă lateralitate completă................................. DA NU

lateralitatea este prost definită................................. DA NU

4. Orientare spaţială

se orientează în interiorul unei încăperi, demonstrândachiziţionarea parametrilor fundamentali ce-i servesc laorientarea înspaţiu:

405...............................................................închis/deschis.......................................................................DA NU

406.............................................................aproape / departeDA.......................................................................NU

407..............................................................deasupra / dedesubt.................................................................... DA NU408..............................................................înăuntru / afară

......................................................................DA NU409.............................................................în faţă/In spate

.....................................................................DA NU410.............................................................la dreapta / la stânga.............................................................. DA NU

se orientează în raport cu o persoană, demonstrând că aachiziţionat parametrii de mai sus......................... DA NU

dacă da, indicaţi aceşti parametri...........................

se orientează în spaţiul înconjurător, demonstrând că aachiziţionat parametrii de mai sus............................. DA NU

dacă da, indicaţi aceşti parametri

- se organizează în spaţiul grafic................................ DA NU

358

c. niciodată.•creează şi rezolvă probleme

a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

•efectuează calcule numerice simple:a. adunare;b. scădere;c. înmulţire;d. împărţire.

• cunoaşte importanţa poziţiiei cifrelor înnumere........................................................

• rezolvă probleme ce implică folosirea fracţiilorsimple.................................................................

• cunoaşte unităţile de măsură şi simbolurileacestora...............................................................

DA NU

DA NU

DA NU3. Relaţii geometrice

>numeşte şi indică principalele for

me geometrice.. DA NUstăpâneşte noţiunea de simetrie DA

NU>................................................................calculează arii şi perimetre..................................DA......................................................................NU

5. Educaţia lingvistică

1. Comunicare verbală

limbajul este prezent ca

activitate.

pronunţă corect

sunetele.......................................

articulează bine

sunetele......................................

DA

N

U

DA

NU

DA

N

U

are probleme de:

411. bâlbâială;412. disartrie;413. dislalie

foloseşte mimica şi gesturile pentru comunicare ...ce limbaj foloseşte cu precădere pentru comunicare

414. limbajul verbal, scris şi/sau oral;415. limbajul gestual;416. limbajul mimic;

DA NU

361

360

-clasifică:a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

-ordonează:a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

-specifică relaţii de clasificare:a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

-specifică relaţii de ordine:a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

-asociază semnelor o semnificaţie:a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

2. Numere

-înţelege ordineaa. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

>................................................................numeşte simbolurile matematice..........................................DA NU> numără obiecte

a. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

-ordonează obiectea. uşor;b. prin încercare şi eroare;c. niciodată.

- cunoaşte cele mai importanţi termeni şiconvenţii matematice................................... DA NU

- recunoaşte situaţiile de aplicare a celor patruoperaţii aritmetice

a. uşor;b. prin încercare şi eroare;

b. după dictarec. autonom

- operează transformări de reducere saude dezvoltare............................................................

Lectura

- citeşte..................................dacă DA, indicaţi cum o face:

a. repedeb. cu dificultatec. cu precizied. expresiv

DA NU

DA NU

3. Chestionarpentruevaluarea limbajului

Semantica

> înţelege mesaje emise în diverse limbaje

> exprimă mesaje în

diverse limbaje privind experienţa personală

> exprimă mesaje în diverse limbaje privind acţiuni ale altorpersoane

> face operaţii de completare a conţinutului unei imagini sau aunui text dat;

> inventează fabule, poezii, povestiri etc., plecând de la stimuliexteriori;

> recunoaşte semnificaţia cuvintelor de

folosinţă curentă.

Fonetica

> repetă o serie de foneme sau de cuvinte

auzite;

- efectuează operaţii de discriminare plecând de la fonemedate.

Gramatica

> copiază caractere / cuvinte / propoziţii impus

sau spontan

> face operaţi! de dezvoltare a unor propoziţii

date

> uneşte o serie de cuvinte sau de propoziţii

date

363

d) limbajul grafico-pictografic.

> foloseşte cuvinte - propoziţii.................................... DA NU

> foloseşte un limbaj complet dar limitat la

cuvinte uzuale............................................................... DA NU

> foloseşte un limbaj complet şi amplu................... DA NU

> foloseşte limbajul pentru a obţine informaţii......... DA NU

2. Competenţa lingvistică

Semantica

- înţelege mesaje în diverse limbaje...................... DA NUdacă DA, indicaţi care sunt acestea:

a. povestireb. poeziec. fabulăd. desene. fotografief. film.

- reproduce mesaje în diverse limbaje......................... DA NUdacă DA, indicaţi care sunt acestea:

- emite mesaje cu referire la experienţapersonală................................................................ DA NU

> prelucrează mesaje în diverse limbaje............ DA NU

> inventează........................................................... DA NU

> discriminează sunete: vocale, consoane, silabe, cuvinte(specificaţi)......................................................................................

Gramatica

- scrie cuvinte / o scrisoare / o propoziţie (specificaţi)

a. prin copiere

362

Executarea unei structuri ritmice formate din trei elemente Ordonarea

a două imagini în ordine temporală Ordonarea a trei imagini în

ordine temporală Identificarea relaţiei înainte şi după, într-o

imagine Repetarea unei secvenţe de două cuvinte

Repetarea unei secvenţe de trei cuvinte f) Organizare spaţială

Punerea în corespondenţă a unor imagini cu introducerea decoordonate spaţiale de bază (sus-jos, stânga-dreapta,deasupra-dedesubt)

Indicarea coordonatelor spaţiale de bază într-o imagine

Numirea coordonatelor spaţiale de bază într-o imagine g) Memorare

Reproducerea unui gest

Reproducerea unei secvenţe de trei culori

Reproducerea aranjării a trei imagini

Recunoaşterea obiectelor din imagini h) Clasificare şi seriere

Găsirea elementului în plus

Ordonarea după mărime

5. Chestionar pentru evaluarea limbajului, Lambert şl Sohler, 1978

a. Expresia verbală Copilul ţipă, plânge

Copilul vocalizează (ex.: aaah, eeeh) Gângurit: amestec

de vocale şi consoane (ga-ga, be-be) Secven{e de

gângurit cu intonaţie (mama, dadadi)

Imitarea de secvenţe de sunete cu intonaţie. De exemplu,jucându-se cu o maşinuţă, copilul scoate sunete ca "brum,brum".

Imitarea de cuvinte simple (bebe, papa). Daţi exemple. Imitarea

după profesor a unor propoziţii scurte (2-3 cuvinte) Emiterea

spontană de cuvinte cu semnificaţie. Daţi exemple. Emiterea a

două cuvinte legate funcţional. Daţi exemple.

365

4. Evaluarea de preînvăţare a cititului. Fayasse, 1981

a) Urmărire cu privirea urmăreşte

obiecte de la stânga la dreapta urmăreşte cu

degetul o linie de la stânga la dreapta; denumeşte

imagini de la stânga la dreapta; trece la linia

următoare;

denumeşte imagini de la stânga la dreapta, cu trecere la linia următoare.

b) Schema corporală

Identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, prin imitaţie

Identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, după indicare

Identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, după numirec) Discriminare auditivă

Discriminare între două zgomote diferite

Discriminare între două sunete diferite efectuate de acelaşi instrument muzical

Discriminare între două cuvinte ce diferă printr-un fonemd) Discriminare vizuală

Discriminarea culorilor: prin imitare (corespondenţă), desemnare

Discriminarea formelor: prin imitare, desemnare, numire

Discriminarea detaliilor într-o imagine

e) Organizare temporală

Reproducerea a două acţiuni într-o ordine determinată

Reproducerea a trei acţiuni într-o ordine determinată

Reproducerea prin imitare verbală a unei succesiuni de două cuvinte

Imitare verbală a trei cuvinte legate;

Diferenţierea dintre două ritmuri

Reproducerea unei structuri ritmice formate din două elemente

Executarea unei structuri ritmice formate din două elemente

Reproducerea unei structuri ritmice formate din trei elemente

6. Probe e/e verificare privind educaţia llngvlttlcâ

a. Lingvistică> înţelegerea mesajelor emise în diverse limbul»> respectarea ordinii logice> compunerea unei povestiri pe bază de imagini dnin> recunoaşterea semnificaţiei cuvintelor folosite /iii iic> recunoaşterea de litere diverse dintr-un tabel cu liium

alternativ

> povesteşte după o suită de imagini şi formulea/A titlulpovestirii

b. Fonetică> repetă o serie de foneme> discriminează diverse perechi de foneme

c. Gramatică

- scrie

- dezvoltă propoziţii simple

— reduce propoziţii dezvoltate

2. Fişa de evaluare a formei scrisului la şcolarul mic (tulburările traiectului grafic) 3.

Nr. crt.

Criteriul Tipul distorsiunii

Punctaj Categorie

1 încadrarea în spaţiul grafic (în pagină)

- evidentă - parţială - nu apare

-2 pe. -1pe. -Opc.

-S -M- U

2 înclinaţia semnelor

- evidentă la toate probele -parţial (la unele probe) - nu apare

-2 pe.- 1 pe.-Opc.

- S-M- U

3 Dimensiunile variabile ale semnelor grafice

- la toate semnele - la unele semne - nu apar

-2 pe. -1pe. -Opc.

-S -M- U

4 Aspectul liniei grafice (tremu-rături şi nesiguranţă)

- la toate semnele - la unele semne - nu apare

-2 pe. - 1pe. -Opc.

-S -M- U

367

366

> Emiterea a trei cuvinte legate funcţional. Daţi exemple.

> Copilul foloseşte un limbaj adecvat, chiar dacă nu e corectgramatical. Daţi exemple.

> Dacă limbajul copilului este la un nivel superior celui de lapunctul anterior, scrieţi:

417. propoziţia cea mai lungă produsă de copil418. întrebarea cea mai lungă pusă de copil

b. Gesturi

> Pentru a comunica foloseşte doar gesturi

> Copilul vorbeşte, dar foloseşte mai mult gesturi decât cuvinte

> Pentru a se face înţeles, copilul foloseşte gesturi, deoarecelimbajul său nu este adecvat.

> Copilul foloseşte gesturi:a)pentru a comunica ce doreşteb) pentru a indica un obiect sau o situaţie

- Copilul combină gesturile naturale cu un limbaj adecvat.

c. înţelegerea

- Copilul răspunde la numele său Daţi copilului următoarele sarcini:

> Ridică mâinile

> Aşează-te

> Atinge-ţi ochii

> Ridică-te şi pune-ţi mâinile la spate

> Du-te la uşă, dar nu o deschide

> Pune o mână pe masă. Atinge scaunul cu mâna aflată pemasă.

•> Deschide cartea, pune-o pe masă şl întoarcete la scaun

d. Articularea

> Nu articulează

> Articulează inteligent în cea mai mare parte a timpului

> Articulează în parte neinteligibil.

> Nu are probleme de articulare.

BIBLIOGRAFIE

419. Binet, A., Simon, Th., Mesure du dâveloppement de l'intelli-gence chez Ies jeunnes enfants, Bourelier, Paris, 1957.

420. Boisvert, Daniel., Le plan de services individualize. Participationet animation, Editions Agence d'Arc, Quebec, 1990.

421. Bontilă, C., G., Teste psihologice. Institutul de ExpertizăşiRecuperare a capacităţii de muncă, Bucureşti, 1969.

422. Chevrie- Muller, C., Slmon, A. Echelle de developpementcognitiv de l'enfant, Institut National de la Sânte et de la recher-che Medicale, Editions Scientifique, Issy-les-Moulineaux, Paris,1986.

5. -Cota, L., Guide d'ălaboration des plâns de services etd'intervention. Aplication en milieu institutionnel en services communitaires en education, C.R.E.D.D., Quebec, 1989.

423. lonescu Şerban şi colab., Ghid pentru aplicarea baterieieperimentale pentru dezvoltarea mentală a copiilor până la 10 ani.Institutul de Psihologie, Bucureşti, 1973.

424. lonescu Şerban şi colab. Ghid pentru aplicarea baterieiexperimentale de triere a deficienţilor mintali B.T.D.M.-72 Institutulde Psihologie, Bucureşti, 1974.

425. Lambert, Luc., Enseignement special et handicap mentale, Paris,1986.

426. Meill, R., Manuel du diagnostique psychologique, Paris, P.U.F.,1964.

427. Moar, L., La practique des teste mentaux en psychiatrie infantile,Paris, Masson, 1967.

428. Niccolo, Marrianna., Gallimari, Tamara., Strumenti de valuta-zione e osservatione del soggetto handicapate a scuolo, Centrode Iniziativa democratica degli insegnanti, Quadermo nr. 6, Bari,1989.

429. Păunescu, C., Muşu, L, Ftecupararea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal. Handicapul intelectual, Editura ProHumanitate, Bucureşti, 1997.

430. Păunescu, C., Muşu, l., Recuperarea medico-pedagogică acopilului hanicapat mintal, Editura Medicală, Bucureşti, 1990.

3695 Ritmul de

rezolvare - nu termină nici un rând - nu termină unele rânduri - rezolvă totul

-2 pe.-1 pe.-Opc.

- S-M- U

6 Inteligibilitatea grafică

- aspect general confuz - parţial - aspect corect

-2 pe.-1pc.-Opc.

-S -M- U

Conform curbei normale a probabilităţilor, se poateconsidera că fişa de mai sus evidenţiază la 12 pe. un copilcu probleme în execuţia traseelor grafice, între O şi 4 pe.,apar probleme în învăţarea formei scrisului care pot fialeatorii, între 3 şi 8 pe. trebuie realizată o evaluarecomplexă a scrisului copilului deoarece apar abateri care potfi specifice sau nespecifice. Dacă apare un punctaj între 9

şi 12 pe., este necesară o evaluare complexă, intervenindclar tulburări în execuţia formei; rămâne de stabilit cauzaacestora în „oscilaţii* de învăţare sau chiar „tulburări". Aparenecesară la acest nivel intervenţia terapeutică alogopedului. Aici este locul în care pot apărea disgrafiile(incapacităţi de abordare a scrierii).

Menţionăm că aprecierile de M (mediu), U (uşor) şiS (sever) sunt realizate în funcţie de frecvenţa apariţieidistorsiunii prezentate.

368

ttai * *

431. Perron, R., L'examen psychologique de l'enfant. P.U.F., Paris,1970.

432. Rey, A., Manual du diagnostique psyhologique, Paris, P.U.F.,1958.

433. Rey, A., Etude des inssuffissance, tome l-ll, Delachaux et Niestle,Paris, 1947,1962.

434. Roşea, Mariana., Metode de diagnostic, Editura DidacticăşiPedagogică, Bucureăti, 1972.

435. Rozorea, Anca., Deficienţa de vedere - o perspectivăpsihosocială şi psihoterapeutică, Editura Pro Humanitate,Bucureşti, 1998.

436. Şchiopu, Ursula., Introducere în psihodiagnostic, Centrul demultiplicare al universităţii Bucureşti, 1970.

437. Sora, Lungu, Nlcolae., Ieste psihologice, Institutul Naţionalpentru Recuperare şi Educaţie Specială a persoanelor handicapate, Bucureşti, 1991.

438. Stanică, Ilie., Psihopedagogie specială. Deficienţe senzoriale.Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 1997.

439. Verza, E., Disgrafia şi terapia ei, Editura Didactică ş! Pedagogică,Bucureşti, 1983.

440. Vrăşmaş, Ecaterina., Terapia tulburărilor de limbaj. Intervenţiipedagogice. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

441. *** Ghid de predare - învăţare pentru copiii cu cerinţe educativespeciale, Asociaţia RENINCO - UNICEF, Bucureşti, 1999.

442. *** îndrumător psihopedagogie, Universitatea Cluj, 1978.