Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „ Alfred Rusescu” Bucureşti

Ministerul Sănătăţii

Evaluarea eficienţei intervenţiilor incluse în programele naţionale privind nutriţia copiilor sub 2 ani

Componenta 1 – Monitorizarea anemiei

România

2010

2

Programelele Naţionale care au fost evaluate în studiu Profilaxia anemie feriprive la gravidǎ Coordonator Dr. Alma Ştefanescu Profilaxia malnutriţiei la copii cu grutate micǎ la naştere Coordonator Dr. Silvia Stoicescu Coordonator Dr. Tatiana Ciomârtan Profilaxia anemiei feriprive la sugar Coordonator Dr. Florentina Moldovanu Profilaxia rahitismului carenţial al copilului Coordonator Dr. Florentina Moldovanu Creşterea accesului, calitǎţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidǎ şi lǎuză Coordonator Dr. Bogdan Cǎlinescu Coordonator Dr. Şerban Nicolescu

3

Contribuţii Conf. Dr. Suciu Nicolae – manager IOMC Prof. Dr. Matei Dumitru – director proiect Dr. Nanu Michaela Iuliana – coordonator componenta 1 „Monitorizarea anemiei” Dr. Moldovanu Florentina – coordonator componenta 1 „Monitorizarea anemiei” Ec. Donici Valentina – responsabil financiar Dr. rezident Dumitrache Ana Maria – asistent proiect

Autorii raportului: Dr. Nanu Michaela Iuliana, Dr. Moldovanu Florentina, Novak Cornelia

Elaborarea instrumentelor de culegere a datelor: Dr. Nanu Michaela Iuliana, Dr. Moldovanu Florentina, sociolog Stativă Ecaterina Eşantionarea: Novak Cornelia, Cercet. Stativă Ecaterina

Culegerea datelor: Anastasiu Aurelia, Apostol Nela, Bacalearos Corina, Barau Silvia, Buia Mariana, Cotan Iuliana, Despan Vasile, Draghici Elena, Dumitrache Ana Maria, Iorgulescu Daniela, Lincă Maria, Moldovanu Florentina, Moroşanu Iolanda, Nanu Michaela, Niţu Geanina, Parapancea Geanina, Rădulescu Antonica, Roşoga Carmen, Stativa Ecaterina, Şai Claudia, Şchiopu Andreea, Vătavu Ileana

Supervizarea activităţii de culegere a datelor: Dr. Moldovanu Florentina, Dr. Nanu Michaela Iuliana, sociolog Stativă Ecaterina

Introducerea datelor: Şchiopu Andreea, Cişmaşu Alexandra, Davidoiu Elena, Olaru Andreea

Prelucrare statistică: Novak Cornelia

Tabele şi grafice: Novak Cornelia, Şchiopu Andreea, Cişmaşu Alexandra, Donici Valentina

La realizarea acestui proiect Componenta 1 „Monitorizarea anemiei” au contribuit următoarele persoane din partea Direcţiilor de Sănătate Publică: Argeş – Dr. Honţaru Sorina Octavia, Botoşani – Dr. Mihailovici Dumitriţa, Braşov – Dr. Dan Adriana, Buzău – Dr. Enache Luminiţa, Călăraşi – Dr. Sebe Corina, Constanţa – Dr. Paris Elena, Covasna – Berszan Maria, Dolj – Dr. Beneduc Ionuţ Adrian, Gorj – Dr. Septimius Dulama, Hunedoara – Dr. Oltean Simona, Iaşi – Dr. Munteanu Laura, Ilfov – Dr. Dumitru Crenguţa, Maramureş – Dr. Şugar Gabriela, Mureş – Dr. Marcoci Emilia, Satu Mare – Dr. Raţ Elisabeta, Timiş – Dr. Stoica Horia Spartacus

4

Cuprins

Pagina

Capitolul I 6 1.1 Date generale 6

Capitolul II 8 2.1. Scopul şi obiectivele studiului 8 2.1.1. Scopul 8 2.1.2. Obiectivele specifice 8

Capitolul III 9 3.1 Metodologie de studiu 9 3.1.1. Eşantion 9 3.1.2. Instrumente de lucru 9 3.1.3. Măsurători 10 3.1.4. Pregătirea studiului 10 3.1.5. Culegerea datelor 10 3.1.6 Crearea bazei de date 11 3.2 Prelucrarea rezultatelor 11

Capitolul IV 12 4.1. Creşterea şi dezvoltarea copiilor 0-24 luni 12 4.1.1. Indicatorii 12 4.1.2.. Greutatea pentru talie (WH weight for height) 13 4.1.2.1. Greutatea mică pentru talie 13 4.1.3. Talia pentru vârstă (HA) 17 4.1.3.1. Înalţimea mică pentru vârstă 17 4.1.4.. Greutatea pentru vârstă (WA weight for age) 20 4.1.4.1.. Greutatea mică pentru vârstă 20 4.1.5. Concluzii şi recomandări 26

4.2. Greutatea la naştere 27

4.2.1. Prevalenţa 27

4.2.2. Media- Mediana 28

4.2.3. Concluzii şi recomandări 34 4.3. Deficitul de fier la copilul până la 24 de luni 35 4.3.1 Prevalenţa anemiei 36 4.3.2. Media şi mediana hemoglobinei 38 4.3.3. Practica administrării preparatelor de fier 45 4.3.4. Concluzii şi recomandări 49 4.4. Rahitism 52 4.4.1. Prevalenţa profilaxiei 52 4.4.2. Concluzii şi recomandări 55 4.5. Deficitul de fier la femeia gravidă 57 4.5.1. Prevalenţa 57 4.5.2. Administrarea de fier 67 4.5.3. Administrarea de acid folic 72

5

4.5.4. Distribuirea caietului gravidei 74 4.5.5. Concluzii şi recomandări 75

Capitolul V 77 5.1. Concluzii şi recomandări generale 77 5.1.1. Concluzii 77 5.1.2. Recomandări 77

6. Bibliografie 78

7. Chestionar copil 82 8. Chestionar gravidă 90 9. Anexe tabele 93 10. Lista de grafice şi tabele 128

6

CAPITOLUL I

1.1. Date generale

Alimentaţia este un element de bază în existenţa omului, în copilarie aceasta

asigurând dezvoltarea fizică şi psihointelectuală. Studiile populaţionale au relevat

faptul că, deficienţele nutriţionale sunt cea mai importantă cauză care influenţează în

mod negativ sănătatea, performanţele fizice psihice şi speranţa de viaţă a individului.

În ceea ce priveşte copiii, s-a demonstrat că malnutriţia este primul determinant al

poverii bolilor în populaţie şi că jumătate din decesele anuale ale copiilor sub 5 ani din

statele în curs de dezvoltare se asociază cu malnutriţia.

Pe plan internaţional, literatura de specialitate atenţionează asupra necesitaţii

elaborării şi implementării unor intervenţii de sănătate publică care să aibă drept scop

prevenirea şi/sau corectarea deficienţelor nutriţionale. În acest fel pe termen lung şi

mediu se ajunge la reducerea mortalităţii şi a disabilităţiilor, în special în populaţia

infantilă.

Importanţa intervenţiilor de sănătate publică care vizează prevenirea malnutriţiei la

copil se reflectă şi printr-un raport cost beneficiu mult scăzut în comparaţie cu cel

rezultat din tratamentul diferitelor afecţiuni generate de deficienţele nutriţionale precum

infecţii, disabilităţi.

În România statusul nutriţional al gravidei şi copilului au constituit o preocupare

constantă pentru factorii de decizie şi autorităţile sanitare fapt ce s-a materializat în

numeroase cercetări în acest domeniu.

Studiile referitoare la statusului nutiţional al copilului şi femeii gravide, realizate în

parteneriat de IOMC şi UNICEF în perioada 1991 – 2003 au arătat o continuă înrăutăţire

a stării nutriţionale a gravidei, sugarului şi copilului mic, creşterea prevalenţei anemiei,

menţinerea greutăţii medii la naştere sub media europeană, stagnare la valorile din

1991.

Astfel, programul de monitorizare a anemiei feriprive (anemia prin lipsa de fier)

desfăşurat de IOMC pe perioada 1991 - 2000 la sugarii în vârstă de 12 luni a arătat o

prevalenţă a anemiei (Hb < 11 g/dl) între 46%-51% şi o medie a hemoglobinei între

10,66 g/dl şi 10,94 g/dl (adică sub valoarea normală de 11,0 g/dl, pentru acest grup de

vârstă).

În urma monitorizării statusului nutriţional al copiilor în vârstă de 12 luni efectuată

între 1993 şi 2000 cu datele obţinute în urma studiului privind statusul nutriţional al

copiilor 0-5 ani (2004) a arătat o înrăutăţire a situaţiei, prevalenţa anemiei practic a

crescut de la 46-51% la 59%. Cu toate că în acea perioadă se derula programul de

suplimentare cu fier.

În determinismul acestor situaţii au fost incriminaţi pe lângă factorii legaţi de

schimbările sociale care au afectat profund societatea românească, şi factori legaţi de

7

modificarea practicilor nutriţionale atât pentru gravidă cât şi pentru sugar. Astfel,

sărăcirea unei părţi a populaţiei, penetrarea în dieta mamelor a alimentelor cu înalt

conţinut caloric şi sărace nutriţional, scăderea ratei şi duratei alăptării, împreună cu

creşterea folosirii laptelui formulă au dus la alterarea din ce în ce mai pronunţată a stării

de nutriţie a gravidei şi copilului.

Programele naţionale de sănătate derulate începând cu anul 2001 au prevăzut

intervenţii punctuale pentru prevenirea malnutriţiei la sugar prin, promovarea alăptării,

combaterea anemiei, a rahitismului şi acordarea de lapte praf în situaţii speciale.

Datorită constrângerilor financiare produse de criza economică mondială care

afectează în prezent şi România, Ministerul Sănătăţii are nevoie în prezent de o

evaluare clară a eficienţei programelor de sănătate adresate femeii gravide şi copilului.

De aceea, pentru anul 2010, pe lângă intervenţiile directe, destinate îmbunătăţirii stării

de nutriţie a mamei şi copilului, Programul Naţional de Sănătate a fost inclus în mod

distinct şi evaluarea acestor intervenţii.

Rezultatele acestei evaluări vor reprezenta atât măsura schimbărilor înregistrate

de la precedentul studiu cât şi o bază de comparaţie cu realizările viitoare precum şi un

punct cheie în elaborarea unor politici şi strategii legate de nutriţia sugarului şi copilului

mic.

8

CAPITOLUL II

2.1. Scopul şi obiectivele studiului

2.1.1. Scopul

Studiul îşi propune evaluarea statusului nutriţional al copilului până la 2 ani, şi a

modalităţiilor de implementare a programelor naţionale de sănătate cu rol în profilaxia

deficienţelor nutriţionale la copil şi femeia gravidă.

2.1.2. Obiectivele specifice

Evaluarea statusului nutriţional al copilului 0-24 luni prin măsurători

antropometrice şi calcularea unor indicatori specifici standardizaţi.

Evaluarea deficitului de fier a copilului în vârstă de 0 -24 luni prin determinarea

hemoglobinei.

Evaluarea practicilor de administrarea a preparatelor de fier în profilaxia anemiei

la sugar (0-12 luni).

Evaluarea practicilor de administrare a vitaminei D în profilaxia rahitismului la

copilul mic.

Evaluarea deficitului de fier la femeia gravidă, şi a practicilor de suplimentare cu

fier în profilaxia anemiei.

9

CAPITOLUL III

3.1. Metodologie de studiu

Pentru realizarea obiectivelor proiectului ne propunem realizarea unui studiu

epidemiologic descriptiv pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional.

3.1.1. Eşantion Pentru atingerea obiectivelor anterior menţionate s-a luat în studiu un eşantion1 de

2117 copii în vârstă de 0-24 luni

1002 mame ale copiilor luaţi în studiu

486 femei gravide în ultimul trimestru de sarcină

Volumul eşantionului a fost determinat astfel încât estimările caracteristicilor

principale să poată fi realizate cu o încredere de 95% şi o precizie de +/- 2,2%.

Sub-eşantioanele au fost proiectate a fi reprezentative pe ţară, după criteriul mediului

de rezidenţă. Este de menţionat faptul ca anumite subeşantioane au şi o

reprezentativitate regională.

Eşantionul a fost selectat din 16 judeţe şi municipiul Bucureşti.

Pentru compararea datelor au fost luate în studiu aceleaşi judeţe care au fost

incluse şi în evaluarea stării de nutriţie a copiilor şi a femeii gravide, efectuată de IOMC

în anul 2004.

3.1.2. Instrumente de lucru În cadrul studiului au fost folosite următoarele instrumente de lucru:

fişă de studiu care include chestionarului adresat părinţilor, date

antropometrice şi valoarea hemoglobinei copilului

fişa de studiu pentru gravidă, care include un chestionar şi valoarea

hemoglobinei

scrisoarea adresată părinţilor pentru obţinerea acordului informat

formular de interviu cu medicii de familie

instrucţiuni asupra metodologiei de culegere a datelor.

1 Din perspectiva finanţării, eşantionul a fost împărţit în două deoarece o parte a cheltuielilor necesare realizării

obiectivelor, care privesc segmentul copiilor 6-12 luni (721 de cazuri), sunt acoperite parţial din Programul Naţional

de Sănătate. Pentru segmentul de vârstă 12-24 luni cheltuielile sunt solicitate integral de la UNICEF în cadrul

Componentei 2.

10

3.1.3. Măsurători

Anemia a fost evaluată prin determinarea valorii hemoglobinei sanguine prin

metoda Hemo Cu. La copil şi femeia gravidă în ultimul trimestru de sarcină sunt

considerate valori normale cele egale şi peste 11g/dl.

Profilaxia cu fier şi vitamina D la copil – este apreciată prin stabilirea : alocării de

suplimente cu fier şi vitamina D conform protocolului recomandat de IOMC, a

complianţei faţă de tratament şi a dificultăţilor întîmpinate de medicii de familie

în implementarea programului.

Profilaxia cu fier la femeia gravidă este evaluată pe baza respectării protocolului

de prevenire a anemiei în sarcină.

Statusul creşterii este evaluat pe baza unor determinări antropometrice, respectiv

greutatea şi talia, şi calcularea a trei indicatori recomandaţi de OMS şi CDC

pentru evaluarea statusului nutriţional: greutatea pentru talie (WH – weight for

height), talia pentru vârstă (HA – height for age), greutatea pentru vârstă (WA-

weight for age). Indicatorii antropometrici anterior mentionaţi vor fi evaluaţi prin

scorul Z şi prin prevalenţa copiilor situaţi sub -2DS/peste + 2DS faţă de media

populaţiei de referinţă.

Greutatea la naştere a fost înregistrată pe baza consultării fişei copilului din

cabinetul medicului de familie.

3.1.4. Pregătirea studiului

Instrumentele de studiu au fost pretestate în IOMC şi în două cabinete ale

medicilor de familie din Bucureşti şi Ilfov.

Personalul implicat în studiu a fost instruit în cadrul a doua ateliere de lucru

organizate în IOMC.

Fiecare etapă de instruire a oferit informaţii teoretice care au fost completate de

activităţi practice de simulare a determinărilor antropometrice şi de recoltare a

hemoglobinei cu ajutorul hemoglobinometrelor.

3.1.5. Culegerea datelor

Culegerea datelor a fost realizata de către o echipă alcătuită din două sau trei

persoane (număr adaptat mărimii eşantionului) în prealabil instruite în cadrul activităţilor

de formare.

Activitatea de teren a fost desfăsurată în cabinetul medicului de familie pentru

grupul de copii, în maternitate şi în cabinetul medicului de familie pentru gravide.

11

Activitatea de teren a fost monitorizată de către coordonatorii proiectului asigurându-se în acest fel buna desfăşurare a acesteia.

3.1.6. Crearea bazei de date

Informaţiile culese au fost introduse într-o bază de date electronică.

3.2. Prelucrarea rezultatelor

Datele au fost prelucrate prin programul EPI INFO/ SPSS şi EPINUT de către o persoana cu competenţe în statistică medicală, raportul proiectului pe componente fiind elaborat de către coordonatorii proiectului.

12

CAPITOLUL IV

REZULTATE

4.1. Creştere şi dezvoltare Obiectiv

Evaluarea statusului nutriţional al copilului 0-24 luni prin măsurători antropometrice şi calcularea unor indicatori specifici standardizaţi.

4.1.1. Indicatori

Evaluarea creşterii reflectă cel mai bine starea de sănătate şi de nutriţie a

copilului.

Problemele de sănătate şi de nutriţie din copilărie sunt rezultatul unui număr mare

de factori fie legaţi de aportul inadecvat de nutrienţi, fie de infecţiile severe şi repetate fie

de combinarea acestora, mai ales în populaţiile defavorizate.

Aceşti factori sunt strâns legaţi de standardul general de viaţă şi de posibilităţiile

populaţiei de a-şi acoperi nevoile de bază, hrană adăpost şi îngrijiri de sănătate.

Perturbările apărute în special în primii ani de viaţă, în starea de nutriţie,

indiferent de etiologia lor afectează invariabil creşterea copilului şi au un impact pe

termen lung.

Există trei indicatori antropometrici recomandaţi de OMS în evaluarea creşterii

copilului întrucât aceştia ofera o descriere comprehensivă a statusului creşterii şi anume

greutate pentru înălţime, înălţime pentru vârstă şi greutate pentru vârstă.

Toţi aceşti indicatori pot fi apreciaţi prin scorul Z care exprima valoarea

antropometrică, în numar de deviaţii standard inferioare sau superioare valorii medii de

referinţă.

Formula de calcul a scorului Z este următoarea:

valoarea observată - valoarea medie a populaţiei de referinţă

Scorul Z = valoarea deviaţiei standard a populatiei de referinţă

Scorul Z mediu aşteptat este 0 cu o deviaţie standard de 1. Pentru evaluarea

creşterii se analizeaza prevalenţa copiilor cu scor Z sub – 2 DS – 3 DS şi cea a copiilor

peste 2 DS care trebuie să fie cât mai reduse (şi anume să tindă la 2,3% prevlenţa

întâlnită în populaţia de referinţă).

13

În funcţie de prevalenta copiilor aflaţi sub valorile de refeinţă deficitul de creştre se încadrează în deficit uşor, mediu, sever şi foarte sever tabel nr 1. Tabel 1.

Tipul deficitului Prevalenţa copiilor aflaţi dincolo de – 2DS

WH (wasting) Greutate mică

pentru talie

HA (stunting) Talie mică pentru

vârstă

WA(underweight) Greutate mică pentru vârstă

Uşor < 5 < 20 < 10

Mediu 5 – 9,9 20 – 29,9 10 – 19,9

Sever 10 – 14,9 30 – 39,9 20 – 29,9

Foarte sever ≥ 15 ≥ 40 ≥ 30

4.1.2. Greutatea pentru talie (WH weight for height)

WH compară greutatea copilului analizat cu greutatea unui copil de aceeaşi

înalţime din populaţia de referinţă. Ea reflectă proporţia corporală şi armonia creşterii

fiind sensibilă mai ales la perturbările de nutriţie acute. O greutate mică pentru talie

indică în majoritatea cazurilor un proces recent şi sever de pierdere în greutate asociat

unei înfometări acute şi/sau unor boli severe deseori într-un context economic precar.

Mai rar, poate fi şi rezultatul unor condiţii cronice nefavorabile fară o privare alimentară

importantă. Prevalenţa greutăţii mici pentru înălţime este în general sub 5% chiar şi în

ţările sărace. O prevalenţă mai mare de 5% este alarmantă previzionând o creştere a

mortalităţii în viitorul imediat. O prevalenţă între 10 şi 14 este un semnal de alarmă iar o

prevalanţă mai mare de 15 este asociată unei situaţii critice.

4.1.2.1. Greutatea mică pentru talie Prevalenţa

Ponderea greutăţii mici pentru talie de 10,4% în anul 2010 este net superioară

celei constatate în anul 2004 de 4,4% fapt ce pune în discuţie deficite nutritionale

severe într-un mediu economic sau/şi educaţional precar cât şi posibilele efecte

devastatoare pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii copilului. Cele afirmate anterior

este susţinut şi de procentul de 4,4% de copii cu vârste de 0-24 luni care au o greutate

pentru talie sub 3 DS situaţie de asemenea defavorabilă în comparaţie cu cea din anul

1991 când prevalenţa copiilor cu greutate pentru talie sub 3 DS a fost foarte scăzută.

14

Grafic 1.

Ponderea greutatii mici pentru talie

4,4%

10,4%

0,0%

2,0%

4,0%

6,0%

8,0%

10,0%

12,0%

2004 2010

Ponderea greutatii mici pentru talie

Mediul de provenienţă

Prevalenţa greutăţii mici pentru talie este mai mare în mediul rural faţă de mediul

urban însă fără diferenţe semnificative, fapt constatat şi în studiile anterioare şi posibil

asociat cu condiţiile socio- economice mai scăzute la sat fată de oraş.

Genul

În ceea ce priveşte genul apare o pondere mai mare a greutăţii mici pentru talie la

fete de 11% faţă de băieţi 9,8 % situaţie inversă faţă de cea constatată în studiul din

anul 2004 în care s-a constatat o prevelenţă uşor crescută la băieţi faţă de fete până la

vârsta de 24 de luni.

Explicaţia poate fi legată şi de ponderea greutăţii mici la naştre mai frecventă în

prezent la fete faţă de băieţi, situaţie ce poate să genereze un deficit de creştere şi

dezvoltare în primele luni de viaţă.

Vârsta

Îngrijorător este apariţia precoce la 0-6 luni a unei prevalenţe crescute de 10,8

% a WHA sub 2 DS net superioară valorii de 3,1 % menţionate în anul 2004. Situţia

anterior menţionată poate fi asociată cu greşeli alimentare frecvent întâlnite în primele

luni de viaţă, introducerea precoce a alimentelor solide uneori chiar din prima lună de

viaţă, prepararea neadecvată a laptelui în cazul hrănirii cu lapte formulă.

15

La vârsta de 6-12 luni apare o scădere a prevalenţei greutăţii mici pentru talie la

9,5% posibil asociată cu introducerea alimentaţiei complementare care asigură un

surplus energetic. Paradoxal apare ponderea mai crescută a copiilor cu greutatea mică

raportată la talie în mediul urban faţă de rural şi anume de 10% faţă de 9%, printre

factorii de risc care pot explica această situaţie este înţărcarera precoce, folosirea

formulelor de lapte în loc de lapte de mamă, expunerea mai mare la infecţii într-un

mediu poluat întâlnite la oraş.

La 12 - 24 luni asistăm la o nouă creştere a prevalenţei greutăţii mici pentru talie

la 10,4 %, cu o frecvenţă mai mare de aceasta dată în mediul rural faţă de mediul

urban. Această situaţie vine să sublinieze existenta unor deficienţe nutriţionale de

macro şi micronutrienţi posibil legate de un mediu socio-economic precar care îşi pune

amprenta asupra alimentaţiei copilului dupa 1 an şi implicit asupra creşterii şi dezvoltării.

Grafic 2.

Ponderea greutatii mici pentru talie pe grupe de varsta

9,5

10,4

9

9,2

9,4

9,6

9,8

10

10,2

10,4

10,6

Greutate mica prentru talie

6 -12 luni

12 - 24 luni

Rolul factorului socio-economic este probat la toate grupele de vârstă anterior

menţionate şi de prevalenţa mai mare a unor valori scăzute ale indicatorului WH la copiii

proveniţi din mame cu un nivel educaţional scăzut şi la copii de rang mare.

Considerăm că afectarea greutăţii pentru talie poate apărea în contextul unui

acces limitat la resurse alimentare mai ales în cazul procesului de diversificare a

alimentaţie fie prin deficienţe în informare sau datorită pauperizării populaţiei.

16

Grafic 3.

Grafic 4.

Distributia indicatorului WHZ

pentru copiii de 6-12 luni

0

10

20

30

40

50

60

1

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

Distributia indicatorului WHZ

pentru copiii de 0-6 luni

0

5

10

15

20

25

30

35

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

17

Grafic 5.

4.1.3. Talia pentru vârstă ( HA )

HA reflectă creşterea lineară şi compară talia copilului de analizat cu talia de

referintă pentru vârsta respectivă.

În aceste condiţii talia mică pentru vârstă indică o încetinire a ritmului creşterii,

semnificând la nivel individual, incapacitatea de a atinge un status nutriţional normal şi

în ultimă instanţă esecul creşterii pe termen lung.

La nivel populaţional talia mică pentru vârstă se asociază cu condiţii

socioeconomice precare de durată sau expunerea de durată la factori de risc pentru

sănătate (îmbolnăviri frecvente, practici alimentare inadecvate).

Standardul unei populaţii fără stagnare sau încetinire sistematică a ritmului de

creştere implică o prevalentă a taliei mici pentru vârstă de 2,3%.

4.1.3.1. Înălţime mică pentru vârstă Prevalenţa

Rezultatele prezentului studiu relevă o prevalenţă de 5,5% a HA sub- 2 DS ceea

ce înscrie datele prezentului studiu în limitele deficitului uşor. Faţă de procentajul din

anul 2004,( de 6,1% )înregistrat la copii 0-12 luni în prezent se înregistrează o scădere

nesemnificativă a prevaleneţei înălţimii de – 2 DS faţă de cea corespunzătoare vârstei

însă cu menţinerea aceleiaşi ponderi a greutăţii pentru vârste mai mici de – 3 DS

(1,6%).

Distributia indicatorului WHZ

pentru copiii de 12-24 luni

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1-5

,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

18

Grafic 6.

Grafic 7.

Prevalenta talie pentru varsta

5,5%

6,1%

5,2%

5,3%

5,4%

5,5%

5,6%

5,7%

5,8%

5,9%

6,0%

6,1%

6,2%

2004 2010

Prevalenta talie pentru varsta

Distributia indicatorului HAZ

pentru copiii de 0-6 luni

0

5

10

15

20

25

30

35

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

19

Grafic 8.

Grafic 9.

Distributia indicatorului HAZ

pentru copiii de 6-12 luni

0

10

20

30

40

50

60-5

,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

Distributia indicatorului HAZ

pentru copiii de 12-24 luni

0

20

40

60

80

100

120

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

20

Genul

La toate grupele de vârstă se menţine prevalenţa mai crescută a taliei mici pentru

vârsta la fete faţă de baieţi, fapt relevat şi de studiile anterioare.

Mediu de provenienţă

Talia mică pentru vârstă are o pondere mai mare în mediul rural, la copiii de rang crescut şi la cei care au mame cu un nivel scazut de educatie.

Toţi aceşti factori pot fi asociaţi unui nivel socio-economic scăzut care creşte

riscul pentru deficienţe nutriţionale, îmbolnăviri frecvente, subutilizarea serviciilor

medicale care în ultima instantă pot genera la copil talie mică pentru vârstă.

Analiza comparativă a indicatorului WHA şi HAZ relevă discrepanţă dintre

aceşti doi indicatori , cu un WHA actual mult crescut faţă de anul 2004 şi cu HAZ la

nivel asemanator anului 2004 , fapt ce denotă ca expunerea la factorii de risc pentru

deficitul nutriţional a apărut în mod acut.

4.1.4. Greutatea pentru vârstă ( WA-weight for age )

WA compară greutatea copilului de analizat cu greutatea de referinţă pentru

vârsta respectivă fiind practic o sinteză între creşterea lineară şi armonia corpului. Acest

indicator identifică subiecţii care prezintă un regres sau o curba ponderală stagnantă ori

lent ascendentă condiţionată în general, de o raţie alimentară inadecvată, de boli care

limitează absorbţia şi utilizarea alimentelor sau greşeli alimentare.

Principala limită a indicatorului este aceea că nu face distincţia între un copil

scund cu greutate normala şi unul înalt şi slab.

Prevalenţa acestui indicator în populaţia de referinţă, ca şi prevalenţa înălţimii

mici pentru vârstă este de 2,3%.

4.1.4.1. Greutate mică pentru vârstă Prevalenţa

În studiul nostru prevalenţa medie a greutăţii mici pentru vârstă este 8,8%

superioară populaţiei de referinţă, dar şi rezultatelor din studiile anterioare 4,9% în anul

1991, 4,5% în PNSN şi 5,5% în studiul de nutriţie 2004.

21

Grafic 10.

Prevalenta greutatii mici pentru varsta

8.8%

5.5%4.9%

4.5%

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

8.0%

9.0%

10.0%

Prevalenta greutatii mici pt. varsta

2010

2004

1991

1993-2000

Vârsta

Această greutate mică pentru vârstă se constată la toate etapele de vârstă,

crescând progresiv de la 0-6 luni când se înregistrează un procent de 4,3% la 7,7% la

6-12 luni şi 11,1% la 12-24 luni.

Grafic 11.

Greutatea mica pentru varsta pe grupe de varsta

4,3%

7,7%

11,1%

0,0%

2,0%

4,0%

6,0%

8,0%

10,0%

12,0%

Greutate mica pentru varsta

0-6 luni

6-12 luni

12-24 luni

22

Grafic 12.

Grafic 13.

Distributia indicatorului WAZ

pentru copiii de 0-6 luni

0

5

10

15

20

25

30

35

40

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

-4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

Distributia indicatorului WAZ

pentru copiii de 6-12 luni

0

10

20

30

40

50

60

70

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

23

Genul

Exist o prevalenţă uşor crecută a WA mici la băieţi faţă de fete.

Mediul de provenienţă

Nu se întâlnesc diferenţe semnificative în funcţie de mediu. Aceasta situaţie o

întâlnim la toate grupele de vârstă în afară de vârsta 12-24 luni la care ponderea copiilor

cu indicatorul WA scăzut este semnificativ mai mare în mediul rural faţă de mediul

urban. La aceasta etapă de vârstă valorile se înscriu în limitele deficitul mediu,

depăşind limita deficitului uşor întâlnită la celelalte grupe de vârstă.

Impactul condiţiilor de viaţă precare asupra alimentaţiei la copilul peste 12 luni

când diversificarea alimentaţiei are un rol important în asigurarea unei creşteri şi

dezvoltări armonioase poate fi cauza tulburarilor de crestere intre 12-24 luni.

Precaritatea condiţiilor de viaţă le consideram răspunzătoare şi de prevalenţă mai

mare a indicatorului WA scăzut la copiii de rang mare şi la cei proveniţi din familii cu

mame cu un nivel scăzut de educaţie.

Grafic 14.

Distributia indicatorului WAZ

pentru copiii de 12-24 luni

0

20

40

60

80

100

120

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

24

Grafic 15.

Grafic 16.

Distributia indicatorilor antropometrici, in valori standardizate,

pentru copiii de 0- 6 luni

0

5

10

15

20

25

30

35

40

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

5,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D 5D

HAZ WAZ WHZ

Distributia indicatorilor antropometrici, in valori standardizate,

pentru copiii de 6- 12 luni

0

10

20

30

40

50

60

70

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

5,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D 5D

HAZ WAZ WHZ

25

Grafic 17.

Grafic 18.

4.1.5. Concluzii şi recomandări

Distributia indicatorilor antropometrici, in valori standardizate,

pentru copiii de 0- 24 luni

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

0

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

5,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D 5D

HAZ WAZ WHZ

Distributia indicatorilor antropometrici, in valori standardizate,

pentru copiii de 12- 24 luni

0

20

40

60

80

100

120

0

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

5,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D 5D

HAZ WAZ WHZ

26

Obiectiv

Evaluarea statusului nutriţional al copilului 0-24 luni prin măsurători antropometrice şi calcularea unor indicatori specifici standardizaţi.

Concluzii

Faţă de studiile anterioare cel mai afectat indicator antropometric este greutatea pentru talie. Prevalenţa de 10,4% a greutăţii mici pentru talie depăşeşte cea înregistratată în anii precedenţi 1991, 2004 şi situează România în limitele deficitului sever, situaţia actuală este net inferioară faţă de cea semnalată în studiile anterioare când indicatorul încadra populaţia de copii în limitele deficitului uşor. Considerăm că această situaţie este deosebit de îngrijorătoare, un semnal de alarma asupra morbidităţii şi mortalităţii infantile ulterioare.

Prevalenţa în creştere a greutăţii mici pentru talie presupune deficienţe nutriţionale acute, situatie mai frecvent aparute in populaţia defavorizata datorită lipsei resurselor sau a unor lacune informaţionale extreme.

La vârsta de 12-24 luni, prevalenţa greutăţii mici pentru vârstă înregistrează in prezent o creştere semnificativă faţă de rezultatele studiilor anterioare fapt ce atrage atentia asupra posibilitatii intervenţiei unor deficienţe nutriţionale datorate în mare parte sărăciei (familii numeroase, mame cu un nivel educaţional scăzut).

Recomandări

Deficitul sever, înregistrat la indicatorul greutate pentru înalţime, pune problema înfometării acute sau unor deficinţe de informare nutriţională extreme, ceea ce impune identificarea nevoilor şi măsuri centrate pe nevoile specifice.

În vederea combaterii malnutriţiei copilului se impune elaborarea de urgentă a unei strategii care să amelioreze accesibilitatea la nevoile de bază pentru categoriile populaţionale defavorizate, dezvoltarea unor programe de sprijin a familiilor la risc de infometare.

Este necesară identificarea şi implementarea operativă a unor intervenţii de urgentă având în vedere că malnutriţia reprezintă prima cauză de povară a bolii în populaţie, iar statusul de creştere al copiilor este un factor predictiv pentru starea de sănătate.

Este imperios necesară iniţierea unor acţiuni de educaţie nutriţională adresate întregii populaţii cu mesaje clare şi adaptate înţelegerii diferitelor pături sociale.

27

Se recomandă dezvoltarea unei cooperări intersectoriale (sănătate, servicii sociale, educaţie) pentru adoptarea unor măsuri sinergice care să influenţeze în mod pozitiv creşterea şi dezvoltarea copilului crearea unor premise pentru îmbunataţirea condiţiilor de alimentaţie în familii cu risc de malnutriţie.

Se recomanda interventia medicului de familie in depistarea precoce a deficientelor de crestere si dezvoltare pentru a initia in timp util un regim igienodietetic adecvart

4.2. Greutatea la naştere

Greutatea la naştere este unul dintre cei mai importanti indicatori ai sănătaţii mamei şi copilului. În literatura de specialitate este considerat un indicator de bază în stabilirea prognosticului vital şi de dezvoltare ulterioară a copilului. Studiile au arătat că 50% dintre decesele neonatale apar la copiii cu greutate mică la naştere. Greutatea mică la naştere este considerată un factor de risc în apariţia malnutriţiei, a infecţiilor recurente, a tulburărilor de creştere şi dezvoltare. De asemenea studiile recente consideră că greutatea mică la naştere poate sta la originea sindromului metabolic la adult.

4.2.1. Prevalenţa

Distribuţii în funcţie de greutatea la naştere (GN) (g) Grafic 19.

Distributia in functie de greutatea la nastere

9.70%

84.40%

5.80%

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

9,7% dintre copiii studiaţi au o greutate mică la naştere, un procent superior studiului de nutriţie IOMC 2004 înn care s-a constatat o pondere de 8,5% a greutăţii mici la naştere.

28

4.2.2. Media- Mediana

Greutatea la naştere medie a celor 2088 copii examinaţi în cadrul prezentului studiu a fost de 3234,2 g uşor crescuă faţă de cea de 3200g înregistrată în Studiul de nutriţie IOMC 2004.

Media înregistrată în cadrul studiului se menţine totuşi sub standardul internaţional de referinţă care este stabilită la valoarea de 3400g.

În România greutatea medie la naştere a fost constant de 3200g, cu 200g sub media din ţătile Europei de Vest.

Tabel 2.

Total 0-12 luni

Medie 3234,2 3193,4

Mediana 3290 3290

Greutatea la naştere sub 2500g defineşte conform standardelor OMS greutatea mică la nastere, indiferent de vârsta gestaţională. Nou născuţii cu o greutate la naştere mai mică decât percentile 10% faţă de cea corespunzătoare vârstei gestaţionale definesc copii cu greutate mică pentru vârsta (small for date). În categoria copiilor cu greutate mică la naştere intră atât copiii prematuri cât şi cei cu greutate mică faţă de vârsta gestională. Mediu de rezidenta Grafic 20.

Mediu de rezidenta / total copii

9.70% 9.80% 9.70%

83.80% 85.10% 84.40%

6.50% 5.10% 5.80%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

Urban Rural Total

Sub 2500

2500-4000

Peste 4000

29

Grafic 21.

Mediu de rezidenta copii 12 luni

8.70% 9.90% 9.30%

84.30% 85.70% 85.00%

7.00% 4.40% 5.70%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

Urban Rural Total

Sub 2500 g

2500-4000

Peste 4000

Procentul copiilor cu greutate mică la naştere este egală în mediul urban şi rural, situaţie diferită de cea constatată în anul 2004 în care prevalenta a fost mai mare în mediul rural. Egalizarea prevalenţei greutatii la nastere la sat faţă de oraş are o explicaţie în anularea diferenţelor dintre cele două medii de provenienţă din punct de vedere al statusul socio-economic al populaţiei aparând în ultimul timp o creştere a pauperizării populaţiei urbane.

30

Genul copilului Grafic 22.

Distributia greutatii la nastere in functie de gen / total copii

8.40% 11.20%

84.50% 84.40%

7.10% 4.40%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

Masculin Feminin

Sub 2500 g

2500-4000

Peste 4000

Greutatea mică la naştere se întâlneşte cu o prevalenţă crescută la fete faţă de băieţi şi anume într-un procent de 11,20% faţă de 8,40%.

Grafic 23. Grafic 24.

Distributia esantionului de copii, in functie de gen

si greutatea la nastere

- 110 - 90 - 70 - 50 - 30 - 10 10 30 50 70 90 110

800900

10001100130014001500160017001800190020002100220023002400250026002700280029003000310032003300340035003600370038003900400041004200430044004500460047004800

4900+

Masculin

Feminin

Distributia esantionului de copii pe medii,

in functie de greutatea la nastere

- 110 - 90 - 70 - 50 - 30 - 10 10 30 50 70 90 110

800900

10001100130014001500160017001800190020002100220023002400250026002700280029003000310032003300340035003600370038003900400041004200430044004500460047004800

4900+

Urban

Rural

31

Macroregiuni de dezvoltare Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de macroregiunile de rezidenţă Tabel 3.

Macroregiuni

Macro 1

Macro 2

Macro 3

Macro 4

Macro 1

Macro 2

Macro 3

Macro 4

T 1 Sub 2500 g 34 68 53 48 7,8% 9,9% 11,4% 9,7%

2 2500-4000 371 582 399 411 84,9% 84,6% 85,6% 82,7%

3 Peste 4000 32 38 14 38 7,3% 5,5% 3,0% 7,6%

Total 437 688 466 497 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Ponderea cea mai mare a copiilor cu greutate mică la naştere se întâlneşte în macroregiunea 3 (Bucureşti - Munteania). Existenţa unor servicii de asistenţă a nou născutului performanţe care permit îngrijirea şi uneori supravieţuirea copiilor cu greutate mică şi foarte mică la naştere poate oferi o explicaţie a acestei consatatări. Rangul copilului Grafic 25.

Distributia greutati la nastere in functie de rangul copilului

9.30% 7.90% 9.50%14.60% 12.10%

85.00% 86.30% 85.30%78.00% 81.00%

5.70% 5.80% 5.20% 7.30% 6.90%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

Total Primul copil Al doilea Al treilea Peste 3

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Prevalenţa greutăţii mici la naştere creşte progresiv cu rangul copilului fapt posibil asociat cu spolierea nutriţională a organismului matern, dar si cu un nivel socieo-economic scăzut întâlnit în familiile numeroase.

32

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de durata naşterii Tabel 4.

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total

Total 92 843 57 992 9,3% 85,0% 5,7% 100%

Nascut La termen 34 809 56 899 3,8% 90,0% 6,2% 100,0

%

inainte 58 34 1 93 62,4% 36,6% 1,1% 100,0

%

Din totalul copiilor cu greutate mică la naştere 3,8% sunt născuţi la termen ceea ce îi înscrie în categoria copiilor mici pentru vârsta gestaţională. Ponderea poate fi chiar mai mare deoarece şi în grupul copiilor născuţi prematuri pot să existe cazuri în care greutatea este mai scazuta faţă de cea corespunzătoare vârstei gestaţionale.

Greutatea la naştere şi profilaxie cu fier Grafic 26.

Distributia greutatii la nastere in functie de administrarea de fier

in sarcina

9.30% 8.10% 11.90%

85.00% 86.30%81.80%

5.70% 5.60% 6.30%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

Total Da Nu

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

În grupul studiat prevalenţa greutăţii mici la naştere este semnificativ scăzută la mamele care au luat fier în timpul sarcinii şi anume 8,1% faţă de 11,9%.

Datele prezentului studiu vin să confirme rezultatele din literatura de specialitate şi anume că deficitul de fier este un factor de risc pentru greutatea mică la naştere iar suplimentarea cu fier în sarcină scade acest risc.

La rândul său greutatea mică la naştere a contribuit la etio-patogeneza anemiei feriprive la sugar prin scăderea rezervelor de fier a nou nascutului.

33

Greutatea la naştere şi profilaxia cu acid folic Grafic 27.

Distribuirea greutatii la nastere in functie de administrarea de

acid folic

9.30% 8.10% 10.40% 9.70%

85.00% 87.20%82.00%

90.30%

5.70% 4.70% 7.70%0.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

Total Da Nu Nu stiu

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Prevalenta greutăţii mici la naştere este semnificativ scăzută la copiii proveniţi din mame care au luat acid folic. În literatura de specialitate este menţionat rolul acidului folic în prevenirea malformaţiilor de tub neural şi a greutăţii mici la naştere. Vârsta mamei Grafic 28.

Distributia greutatii la nastere in functie de varsta mamei

7.20% 9.50% 6.60% 10.00% 13.00%

26.90%

89.90%84.40% 87.50% 85.40%

78.00%

65.40%

2.90% 6.10% 5.90% 4.60%9.00% 7.70%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani Peste 39

ani

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

34

Ponderea greutăţii mici la naştere creşte la mamele cu vârsta peste 30 de ani şi se dublează practic la gravidele în vârstă de peste 39 ani. Această situaţie este posibil legată de spolierea nutriţională a organismului femeii după 30 ani şi în special la 39 de ani. La femeile peste 39 ani, primipare, se pune în discuţie şi posibilitatea existenţei unor probleme de sănătate care pe de-o parte nu au făcut posibilă sarcina până la această vârstă iar pe de alta parte au generat greutatea mică la naştere al nou născutului. Nu poate fi exclusă la femeile primipare în vârstă nici sarcina multiplă ca rezultat al fertilizării in vitro, cu nou-născuţi cu greutate mică la naştere.

Şcolarizarea mamei Grafic 29.

Greutatea la nastere in functie de gradul de scolarizare al

mamei

9,30% 13,00% 13,10%5,70% 4,20%

85,00% 85,00% 80,90%88,30% 88,20%

5,70% 2,00% 6,00% 6,00% 7,60%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%

100,00%

Total Fără

sc.generala

Şc.generala Studii medii Studii super.

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Nivelul de scolarizare al mamei determină diferenţieri în greutatea la naştere. Prevalenţa greutăţii mici la naştere este mai mare la femeile cu un grad de şcolarizare scăzut fapt datorat asocierii frecvente a nivelului de educaţie cu pauperitatea, informaţia redusă, utilizarea scăzută a serviciilor medicale.

35

4.2.3. Concluzii şi recomandării Concluzii

Asistăm la o creştere a prevalenţei greutăţii mici la naştere fapt ce constituie un semnal de alarma pentru sănătatea copiilor şi a viitorilor adulţi supusi care la randul lor sunt unui risc de sindrom metabolic şi afecţiuni cardiovasculare.

Greutatea mică la naştere este asociată cu factori de risc cunoscuţi precum multipăritatea, nivel educaţional scăzut al mamei, sarcina la femeie în vârstă.

Administrarea de fier în sarcină şi de acid folic previne apariţia greutăţii mici la

naştere.

Recomandări

Apare ca o necesitate atenţionarea decidenţilor de politici de sănătate asupra creşterii prevalenţei greutăţii mici la naştere, în vederea elaborării unor politici de sănătate care să prevină această situaţie, mai ales în populaţiile cu risc.

In vederea iniţierii unor acţiuni de intervenţie în timp util este utilă depistarea în cadrul consultaţilor prenatale a gravidei a riscului pentru greutatea mică la naştere prin decelarea tulburărilor de dezvoltare intrauterină .

In prevenirea şi diagnosticul riscului de greutate mică la naşter este importantă iniţierea şi susţinerea unei colaborări interdisciplinare şi interinstituţionale, medic de familie, specialist obstetrică ginecologie .

Dispensarizarea şi monitorizarea proactivă prin vizite la domiciliu a stării de sănătate a copiilor cu greutate mică la naştere de către medicul de familie poate preveni şi combate în timp util morbiditatea legată de greutatea mică la naştere, mai ales în perioada neonatală.

Este utila iniţierea unei campanii de infomarea a mamelor privind modalităţile de prevenire a greutăţii mici la naştere ;prin alimentaţie corectă, administrare de preparate de fier şi acid folic în sarcină, evitarea sarcinilor multiple prin utilizarea contracepţiei

Este oportună iniţierea unor studii longitudinale a cazurilor cu greutate mică la naştere şi diferenţierea, în acest context, a evolutiei copiilor cu greutate normală şi a celor cu greutate mică pentru vârsta gestaţională.

36

4.3. Deficitul de fier la copilul până la 24 de luni

Obiectiv

Evaluarea deficitului de fier a copilului în vârstă de 0 - 24 luni prin determinarea hemoglobinei. Evaluarea practicilor de administrarea a preparatelor de fier în profilaxia anemiei la sugar (0-12 luni).

4.3.1. Prevalenţa anemiei Grafic 30.

Ponderea Hb pe grupe de varsta an 2010

52.00%55.20%

59.10%

48.00%44.80%

40.90%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

(6-12 luni) 12 luni 24 luni

Sub 11

11+

37

Grafic 31.

Prevalenta anemiei intre 6-11 luni

53.00%50.00% 51.50%

61.40%

48.50%

38.60%

50.00%51.20%

55.60%

47.00%48.80%

44.40%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

6 luni 7 luni 8 luni 9 luni 10 luni 11 luni

Sub 11

11+

Analiza prevalenţei în funcţie de vârsta copiilor a relevat urmatoarele aspecte:

Prevalenţa anemiei la copiii în vârstă de 6 -12 luni este în prezent de 47,9%, mai scăzută faţă de anul de referintă 1991, când prevalenţa hemoglobinei a fost de 52%.

La copiii în vârstă de 12 luni ponderea anemiei este în prezent de 43,6 % situaţia de asemenea mai bună faţă de cea din studiile precedente când prevalenţa anemiei a fost de 48 - 54% în 1991 respectiv 59,3 % în anul 2004.

La copii în vârstă de 24 luni se constată aceeaşi evoluţie favorabilă şi anume prevalenţa anemiei fiind în prezent net inferioară celei constatate în 2004 cu valori de 40,5% în 2010 comparativ cu 56,8% în 2004.

38

Grafic 32.

Prevalenta anemie la copiii in varsta de 6 luni

52%

47.9%

45%

46%

47%

48%

49%

50%

51%

52%

53%

1991 2010 Prevalenta anemie

În ceea ce priveşte gravitatea anemiei în anul 2010 se constată şi o scadere semnificativă a ponderii formei medii (cu Hb între 7-9 g % ) de la 14,25 % în anul 2004 la 6,2% în anul 2010.

Prevalenţa anemiei scade progresiv odată cu înaintarea în vârstă a copiilor fiind mai mare în grupul de vârstă 6-12 luni, scade progresiv la 12 luni şi ulterior la 24 de luni. Aceast trend pozitiv este posibil generat de aportului de fier prin diversificarea alimentaţiei asociat cu instalarea efectelor profilaxiei cu fier.

Grafic 33.

Prevalenta anemie la copiii in varsta de 12 luni

48.00%

59.3%

43.6%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

1991 2004 2010 Prevalenta anemie

39

Grafic 34.

Prevalenta anemie la copiii in varsta de 24 luni

40.5%

56.8%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

2004 2010 Prevalenta anemie

4.3.2. Media si mediana hemoglobinei

Tabel 5.

Medie/Mediană 6 – 12 luni 12 luni 24 luni

Medie 10,95 10,99 11,09

Mediana 11,0 11,05 11,1

Un trend favorabil se observă şi în ceea ce priveşte media şi mediana hemoglobinei care la 12 luni, are valori superioare celor constatate în anul 2004 şi anume de 11 g/dl faţă de 10,49g/dl în prezent, respectiv 10,6 g/dl în 2004.

Media şi mediana hemoglobinei la copilul de 6- 12 luni în funcţie de vârstă Tabel 6.

Medie/mediana 6 luni 7 luni 8 luni 9 luni 10 luni 11 luni 12 luni

Medie 11,0 10,8 11,0 10,8 10,8 11,1 10,9

Mediana 10,9 10,8 10,8 10,9 11,0 11,1 11,0

Prevalenţa anemiei la sugarul de 6 -11 luni variază în funcţie de vârstă luând un aspect în salturi, în sensul ca cea mai mică prevalenţă se constată la 6 luni ( 47% ), după aceea creşte la 55,6% la 7 luni şi se reduce treptat până la un nivel de 38,6 % la 11 luni.

Nivelul mai scăzut al prevalenţei anemiei la sugarul de 6 luni poate fi explicat prin existenţa rezervelor de fier din perioada prenatală care conform studiilor din literatura de specialitate acopera necesarul de fier până la 4-6 luni.

40

Prevalenţa crescută a anemiei la sugarul de 7 luni poate fi asociată cu cel puţin doi factori etiopatogenici şi anume; introducerea alimentaţiei complementare cu alimente sărace în fier biodisponibil şi întârzierea aplicării profilaxiei cu fier. Scăderea ulterioară a prevalenţei anemiei poate fi pusă pe seama introducerii tardive a administrării profilactice de fier (în protocoalele IOMC menţionată cu debut la 6 luni) şi introducerea cărnii în alimentaţia complementară. Analiza medianei hemoglobinei susţin aspectele prezentate anterior şi anume că 50% dintre sugari în vârstă de 6-9 luni sunt anemici .

La copii în vârstă de 12 luni prevalenţa anemiei este mai scăzută faţă de perioada 6-12 luni şi anume de 43,7% faţă de 47,9% fapt ce vine să confirme datele prezentate anterior şi asocierea anemiei cu alimentaţia deficitară şi instituirea tardivă a profilaxiei cu fier . Mediu de provenienţă În ceea ce priveşte distribuţia în funcţie de mediul de provenienţă, prevalenţa anemiei este semnificativ mai mare în mediul rural de 54% comparativ cu situaţia de la oraş în care prevalenţa este de 36,1 % fapt semnalat şi de studiile anterioare (Studiu de Nutriţie 2004). Explicaţia rezidă din diferenţe de nivelul socio-economic, educaţional, şi de utilizare a serviciilor medicale de profilaxie în mediul urban şi rural. Genul copilului Prevalenţa anemiei la vârsta de referinţă 12 şi 24 de luni în funcţie de genul copilului Tabel 7.

12 luni 24 luni

sub 11 11+ Tot_12 sub 11 11+ Tot_24

Gen Masculin 43,9% 56,1% 100% 43,0% 57,0% 100%

Feminin 43,4% 55,6% 100% 38,5% 61,5% 100%

Grafic 35.

41

Prevalenta anemiei la varstele de referinta 12 luni si 24 luni

functie de genul copilului

43.9%

56.1%

43.0%

57.0%

43.4%

61.5%

38.5%

55.6%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

sub 11 11+ sub 11 11+

12 luni 24 luni

Gen MasculinGen Feminin

Prevalenţa anemiei la copiii în vârstă de 12 luni nu variază în funcţie de sex, valorile identificate fiind sensibil egale. Această situaţie este diferită faţă de cea semnalată în studiile anterioare în care apare o prevalentă uşor crescută la băieţi comparativ cu fete. La 24 de luni apar diferenţe în funcţie de genul copilului în sensul că se constată o prevalenţa mai mare a anemiei la băieţi comparativ cu fete. Această situaţie este posibil asociată cu vulnerabilitatea mai mare a copiilor de sex masculin la boli în general şi la infecţii în mod special. În ceea ce priveste gravitatea anemiei toate cele 3 cazuri de anemiei severa au fost semnalate la băieţi. Anemia şi greutatea la naştere Prevalenţa anemiei la vârsta de referinţă 12 şi 24 luni în funcţie de greutatea la naştere a copilului Tabel 8.

12 luni 24 luni

sub 11 11+ Tot_12 sub 11 11+ Tot_24

GN sub 2500 43,5% 56,3% 100% 63,6% 36,4% 100%

2500-4000 44,5% 55,5% 100% 38,7% 61,3% 100%

peste 4000 31,6% 68,4% 100% 40,0% 60,0% 100%

42

Grafic 36.

Prevalenta anemiei la varsta de referinta 12 luni si 24 luni

functie de greutatea la nastere a copilului

61.3%

36.4%

63.6%56.3%

43.5%

38.7%

55.5%

44.5%40.0%

68.4%

31.6%

60.0%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

sub 11 11+ sub 11 11+

12 luni 24 luni

GN sub 2500

GN 2500-4000GN peste 4000

La copiii cu greutate mică la naştere se constată o prevalentă uşor mai scăzută a anemiei faţă de copiii cu greutate la naştere normală şi anume de 43,5 % faţă de 44,5%, situaţie aparent paradoxală, cunoscut fiind faptul că prematurii au rezerve scăzute de fier la naştere care se epuizează rapid în condiţiile creşterii accentuate a acestor copii. Explicaţia acestei situaţii poate fi asociată cu o mai bună îngrijire a copiilor cu greutate mică la naştere în primul an de viaţă, a iniţierii şi respectării protocoalelor de profilaxie într-un numar crescut de cazuri. La 24 luni apar diferenţe semnificative la cele doua grupe analizate în sensul unei prevalenţe mai mari a anemiei la copiii cu greutate mică la naştere comparativ cu cei normoponderali (63,6% greutate mică faţă de 38,5 % greutate normală). Considerăm că susceptibilitatea mai mare la infecţii, dificultaţi în alimentaţie, existenţa unor afecţiuni cronice (malformaţii) pot explica creşterea prevalenţei anemiei la copiii în vârsta de 24 luni cu greutate mică la naştere.

43

Grafic 37.

Ponderea copiilor care au luat Fe, pe varste si greutatea la nastere

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0-1) [1-

2)

luna

3

luna

4

luna

5

luna

6

luna

7

luna

8

luna

9

luna

10

luna

11

luna

12

luna

13

luna

14

luna

15

luna

16

luna

17

luna

18

luna

19

luna

20

luna

21

luna

22

luna

23

luna

24

luna

25

luna

26+

sub 2500 2500-4000 peste 4000

Anemia şi rangul copilului Prevalenţa anemiei la vârsta de referinţă 12 şi 24 luni în funcţie de rangul copilului Tabel 9.

12 luni 24 luni

sub 11 11+ Tot_12 sub 11 11+ Tot_24

Rang Primul copil 40,0% 60,0% 100% 37,8% 62,2% 100%

Al doilea 40,3% 59,7% 100% 40,0% 60,0% 100%

Al treilea3 47,8% 52,2% 100% 50,0% 50,0% 100%

44

Grafic 38.

Prevalenta anemiei la varsta de referinta 12 si 24 luni

functie de rangul copilului

50.0%

40.0%

60.0% 62.2%

37.8%

40.3%

59.7%

40.0%

60.0%

47.8%

52.2%50.0%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

sub 11 11+ sub 11 11+

12 luni 24 luni

Rang Primul copil

Rang Al doilea

Rang Al treilea

Prevalenţa anemiei la vârsta de 12 luni în cazul copilului de rang 1 este mai scăzută faţă de copilul de rang 3. Situaţia este mai evidentă la 24 luni când prevalenţa anemiei ajunge de la 37,8% la primul copil şi la 50 % la copilul de rang 3, Creşterea prevalenţei anemiei odata cu rangul copilului o considerăm legată de epuizarea rezervelor de fier ale femeii, supusă unor naşteri multiple, uneori la intervale scurte de timp, fapt ce atrage după sine scăderea rezervele de fier a noului născut şi anemie. În aceste cazuri poate fi luat în consideraţie şi un nivelul socio-economic scăzut, întâlnit frecvent în familiile din România cu mai mulţi copii. Acest fapt este susţinut şi de evoluţia crescută a ponderii anemiei la copilul de 24 de luni la care alimentaţia deficitară, prezenţa infecţiilor, utilizarea neadecvată a serviciilor medicale poate avea un rol important în etiopatogeneza anemiei.

Vârsta mamei

În ceea ce priveşte interrelaţia dintre prevalenţa anemiei şi vârsta mamei la copilul de 12 luni apar doua varfuri de prevalenţă peste 50% şi anume la sugarul a cărui mamă este în vârstă până la 24 ani şi cel cu mama peste 39 de ani.

Prevalenţa anemiei la copilul de 12 luni a cărui mamă are peste 39 ani, poate fi asociat cu epuizarea rezervelor de fier a mamei în contextul unor sarcini multiple şi posibil apropiate, un nivel educaţional şi socio-economic scăzut. Ultima eventualitate este probată şi de menţinerea unei prevalenţe crescute a anemiei la copilul de 24 de luni a cărui mamă are peste 39 de ani.

45

În cazul copiilor de 24 luni apare o pondere crescută a anemie la copii proveniţi din mame adolesente. Astfel 55,6% din copiii cu mame adolescente sunt anemici fapt ce atrage atenţia asupra intervenţiei unor factori de risc precum: rezerve de fier scăzute la mama adolescentă (care genereaza implicit un nivel scăzut al fierului de depozit la nou nascut), abilităţi parentale scăzute ale mamei care antrenează deficienţe în îngrijirea şi alimentaţia copilului, utilizarea scăzută a servicilor medicale preventive şi/sau curative, complianţa scăzută la recomandările medicilor.

Nivel educaţional Analiza prevalenţei anemiei în funcţie de nivelul educaţional al mamei a relevat faptul că la copilul în vârstă de 12 luni prevalenţa anemiei are un nivel maxim ( 62,9%) dacă mama nu are şcoală. Explicaţia acestei situaţii este complexă şi aduce în discuţie interrelaţia dintre factorii etiopatogenici de risc: nivel de informare scăzut, practici deficitare în ceea ce priveşte alimentaţia şi îngrijirea copilului, subutilizarea serviciilor medicale, noncomplianţa la tratamentul profilactic, îmbolnăviri repetate ale copilului, posibil prematuritate, abilităţi parentale scăzute ale mamei. Pe de altă parte nivelul educaţional se corelează în general cu nivelul economic, deci este posibil ca mamele cu un nivel educaţional scăzut să aibă şi disponibilităţi financiare mai reduse.

Mai dificilă este explicaţia prevalenţei crescute a anemiei la copii proveniţi din mame cu studii superioare (50%) cunoscând faptul că mamele cu un nivel de educaţie mai bun acorda o importanţă mai mare atât propriei sănătăţi cât şi sănătăţii şi dezvoltării copilului. În aceste cazuri se pune întrebarea în ce măsură calitatea informaţiei de profilaxie este corecta, dacă intervenţiile profilactice de combare a deficitului de fier sunt adecvate şi nu în ultimul rând dacă mama cu studii superioare adera în totalitata la recomandările cadrelor medicale. Deşi încă crescută, prevalenţa de 60% a anemiei la copilul de 12 luni de etnie rromă are tendinţa de scadere faţa de anii anteriori, fapt ce poate fi asociat cu intervenţii mai bune de asistenţă profilactică în această comunitate posibil şi datorită activităţii susţinute de asistenţii comunitari si mediatori roni.

46

4.3.3. Practica administrării preparatelor de fier Prevalenţa administrării preparatelor de fier Grafic 39.

Ponderea copiilor care au luat Fe functie de varsta

6.3%

1.6%

11.8%

16.7% 17.6%

22.4%

40.7%

51.0%49.4%

61.3% 62.9%60.2%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

0-1) [1-2) luna 3 luna 4 luna 5 luna 6 luna 7 luna 8 luna 9 luna

10

luna

11

luna

12

Da

Rezultatele analizei asocierii vârstei cu initierea administrării preparatelor de fier aduce în discuţie următorele aspecte :

Prevalenţa copiilor care au primit preparate de fier creşte cu vârsta începând din luna a 3-a de viaţă.

62,9% dintre copiii de până la 12 luni au beneficiat de preparate de fier (tratament sau profilaxie).

50% din grupul de copii primesc (li se administrează) fier înainte de 5 luni fără diferenţe urban/rural (fapt relevat de calculul medianei).

Preparatele de fier au fost administrate precoce, chiar de la naştere în unele cazuri 6,3% dintre copii primind preparate de fier în prima luna de viaţă. Acest fapt este asociat posibil cu nerecunoaşterea de către cadrele medicale a entităţii de anemie fiziologică a sugarului şi instituirea unui tratament în aceste cazuri.

Se remarcă o întârziere în administrarea de fier la prematuri faţă de recomandările din protocoalele IOMC.

47

Atât în urban cât şi în rural aproximativ o 1/3 din lotul de copii au primit fier în doza terapeutică.

Din analiza dozelor administrate reiese că mamele probabil confundă profilaxia anemiei cu cea a rahitismului in care se administreaza 1-3 picături/zica doza profilactică de vitamina D).

Există deficienţe în implementarea protocolului de profilaxie a anemiei la copilul până la 12 luni în ceea ce priveşte iniţierea profilaxiei, durata sa, dozele adminstrate, continuitatea.

Din analiza asocierii administrării de fier cu nivelul educaţional al mamei reiese faptul că:

o la femeile fără şcoală se remarcă o creştere semnificativă a administrării de fier

tardiv în luna 10, ceea ce poate însemna fie o profilaxie neadecvată sau o administrare terapeutică în cazul apariţiei unor manifestări clinice de anemie.

Evaluarea modului de administrare a prepartelor de fier a relevat faptul că 75,5 % dintre copiii până la 12 luni au luat fier în mod continu, (permanent) şi 24,5% intermitent. Acestă ultimă situaţie vine să susţină greşeli în administrarea profilactică de fier datorate uneori deficienţe de informare a mamelor, unei complianţe scăzută la tratament, existenţa unei confuzii între protocolul de administrare profilactică şi cea terapeutică. Prevalenţa crescută a anemiei la copiii de 12 luni cărora nu li s-a administrat fier comparativ cu cei care primesc sau au primit preparate de fier este un argument în favoarea profilaxiei anemiei susţinând eficienţa administrării praparatelor de fier la sugar în combaterea carenţei marţiale.

La 24 de luni se constată prevalenţa anemiei mai mare la copiii care iau în prezent fier comparativ cu grupul de copiii cărora nu li se admnistrează fier, fapt ce atestă încă o dată caracterul terapeutic al administrarii de fier în caz de anemie la această vârstă.

48

Grafic 40.

Prevalenta anemiei la copiii de 12 luni functie de administrarea

de Fe

41,70%

58,30%

45,40%

54,60%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

sub 11 11+

12 luniAdministrarea actuala de Fe Da

Administrarea actuala de Fe Nu

Grafic 41.

Prevalenta anemiei la copiii de 24 luni functie de

administrarea de Fe

47.60%52.40%

60.00%

40.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

sub 11 11+

Administrare actuala

de Fe Da

Administrare actuala

de Fe Nu

49

Modul de obţinere a preparatelor de fier Grafic 42.

Cum s-a obtinut preparatul de Fe pentru copil

46,60%

7,10%

39,20%

18,10%

0,90%

58,90%

32,30%

7,00%0,90%

7,90%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

in farmacie

pe reteta de

la MF

in farmacie

pe reteta de

la medicul

pediatru

direct de la

cabinetul MF

l-am

procurat

singura din

farmacie

fara reteta

am primit

flaconul din

maternitate

urban rural

Analiza modului de obţinere a preparatelor de fier relevă faptul că:

48% dintre respondenţi obţin preparatul direct din cabinetul medicului de familie şi 40,2% pe reţetă de la medicul de familie situaţii ce atestă rolul medicului de familie în profilaxia anemiei feriprive la sugar.

Obţinerea preparatului direct de la medicul de familie este mai mare în mediul rural 59% faţă de mediul urban 39%, situaţie asociată cu o mai bună comunicare medic pacient în mediul rural şi acordarea unei atenţii sporite pentru profilaxie la sat faţă de oraş. Protocolului de profilaxie atenţionează asupra necesităţii orientării predilecte faţă de personale cu un nivel socio-economic redus, considerate cu o pondere mai mare în mediul rural fapt ce explica partial situatia.

Menţionam faptul că familiile care obţin preparatul direct de la medicul de familie sunt incluşi în programul naţional de profilaxie.

50

4.3.4. Concluzii şi recomandări

Obiectiv

Evaluarea deficitului de fier a copilului în vârsta de 0 - 24 luni prin determinarea hemoglobinei

Evaluarea practicilor de administrarea a preparatelor de fier în profilaxia anemiei la sugar (0-12 luni)

Concluzii

Implementarea programului de profilaxie şi-a arătat eficienţa prin îmbunătăţirea unor indicatori de rezultat faţă de studiile anterioare şi anume scăderea prevalenţei anemiei, creşterea medianei şi a mediei hemoglobinei, creşterea numărului de copii incluşi în programul de profilaxie.

Prevalenţa anemiei la copiii în vârstă de 6 -12 luni este în prezent de 47,9% mai scăzută faţă de anul de referinţă 1991 când s-a constatat o prevalenţă de 52%.

La 12 luni situaţia prezentată este mai bună faţă de anul 1991 şi 2004 prevalenţa anemiei fiind de 43,6% comparativ cu 48 - 54% în anul 1991 şi 59,3% în anul 2004.

Situaţie favorabilă se constată şi la grupul de vârstă 24 luni prevalenţa anemiei în prezent fiind de 40,5% faţă de 56,8% în anul 2004.

S-au realizat progrese şi în ceea ce priveşte reducerea ponderii formelor grave şi medii de anemie în sensul că în prezent prevalenţa anemiei medii a scăzut de la 14,25 % în anul 2004 la 6,2% în anul 2010.

Atât media cât şi mediana hemoglobinei situate în jurul valorii de 11 g/dl în anul 2010 sunt superioare celei din anul 2004 când s-au înregistrat valori de 10,49 g/dl respectiv 10,6 g/dl .

Se menţin diferenţele în ceea ce priveşte prevalenţa anemiei în funcţie de mediu de provenienţă, nivel de educaţie a mamei, rangul copilului constatate si în studiile anterioare cu menţiunea ca diferentele sunt mai reduse faţă de anii anteriori, ceea ce reflectă o mai buna implementare a programelor de profilaxie a anemiei în special în grupurile vulnerabile.

S-a îmbunătăţit remarcabil situaţia în populaţia rromă în ceea ce priveşte prevalenţa anemiei, a mediei şi medianei hemoglobinei.

51

Se constată o îmbunătăţire a complianţei la suplimentarea cu fier peste 62% dintre copiii în vârstă de 0 -12 luni primesc sau au primit preparate cu fier,

Se acordă o atenţie din ce în ce mai mare copiilor cu greutate mică la naştere în ceea ce priveşte suplimentarea cu fier ajungându-se, în anumite etape de vârstă la o administrare de 100%.

Instrumentele folosite în studiu nu a permis o diferenţiere clară între administrarea profilactică şi cea terapeutică a fierului.

Reţeaua de medicină primară are rol primordial (predominant) în implementarea profilaxiei anemiei feriprive la sugar, majoritatea mamelor obţinând preparatul de fier direct de la medicul de familie sau din farmacie pe reţeta medicului de familie.

Se constată încă deficienţe în modul de administrare profilactică a preparatelor de fier în ceea ce priveşte: vârsta copilul la initierea profilaxiei, doza, modul de administrare,durata.

Recomandări Modificări în profilaxie

Se impune evaluarea şi revizuirea protocolului de profilaxie a anemiei la copii mici, cu aducerea în discuţie a unei eventuale prelungiri a timpului de administrare a preparatelor de fier şi după 12 luni mai ales în condiţiile existenţei unor condiţii de risc (familii numeraose, statut socio-economic scăzut)

Educaţia familiei

În cadrul asistenţei profilactice trebuie acordată o atenţie specială în continuare grupelor de risc pentru anemie şi anume mamelor fără şcoală, celor din mediul rural, adolescentelor, mamelor cu copii prematuri.

Trebuie acordată o atenţie specială mamelor fără şcoală cărora este necesar să li se transmită informaţii într-un limbaj adecvat nivelului lor de înţelegere eventual prin elaborarea unor materiale informative cu pictograme care să ilustreze informaţia.

Recomandam iniţierea unor acţiuni educative pentru mamele adolescente care sa aiba ca tematică alimentaţia, îngrijirea copilului şi utilizarea serviciilor medicale, prevenirea sarcinii şi naşterii educaţie contraceptivă.

52

Asistenţa copilului

Consideram necesară evaluarea şi monitorizarea anemiei la copiii cu greutate mică la naştere până la vârsta de 24 de luni.

Considerăm utilă prelungirea perioadei de monitorizare a anemiei la copiii până la 24 de luni la grupele de risc şi anume copii cu mame adolescente şi peste 39 de ani

Considerăm necesăra monitorizarea periodică a copiilor până la 24 de luni în ceea ce priveşte deficitul de fier, activitate recomandată a fi susţinută de către reţeaua de asistenţa primară.

Instruirea personalul medical

Recomandăm elaborarea unui protocol scris de profilaxie a anemiei care să fie la îndemâna medicilor din medicina primară.

Diseminarea (distribuirea) formei scrise şi electronice a protocolului şi organizarea unor forumuri de discuţie pe internet.

Consideram utilă organizarea unor sesiuni de instruire a medicilor de familie privind modul de profilaxie a anemiei feriprive la copil şi utilizarea protocolului.

Este necesară organizarea unei întâlniri de consens între specialişti care să discute în ce măsură la prematuri în prezenţa şi a altor factori de risc pentru anemie se poate continua suplimentarea cu fier şi în al doilea an de viaţă.

Se impune informarea medicilor în ceea ce priveşte protocoalele de administrare a preparatelor de fier în care să se sublinieze diferenţele între administrarea profilactică şi cea curativă.

Este necesară atenţionarea medicilor privind iniţierea (specificitatea) administrării fierului la prematuri (începând de la 6 - 8 săptămâni) comparativ cu normoponderali.

Antrenarea instituţiilor

Este necesară dezvoltarea colaborării intersectorială care să implice instituţiile responsabile pentru iniţierea unor măsuri sinergice viazând profilaxia anemiei la sugar printr-o alimentaţie adecvată dar şi suplimentare cu preparate de fier.

Este necesară o politică de asistentă proactivă a medicilor care să monitorizeze prin deplasare la domiciliu îngrijirea copiilor din familii cu risc pentru anemie.

53

Este necesară elaborarea unor politici de sănătate noi prin care medicul de familie să fie responsabilizat şi remunerat suplimentar pentru deplasarea la domiciliu în vederea derulării acţiunilor de profilaxie şi îngrijire a copiilor, mai ales a celor din grupe de risc.

Se recomandă utilarea cabinetelor medicilor de familie cu hemoglobinometre hemoCu în vederea monitorizării indicatorilor de rezultat.

Considerăm utilă elaborarea unui program de monitorizare a corectitudinii respectării protocoalelor de administrare a preparatelor de fier în reţeaua medicală primară ca şi componentă a Programelor Naţionale de Sănătate.

Pentru eficientizarea îngrijirii copilului în familiile cu mame fără şcoală se impune întărirea reţelei de asistenţă comunitara care să informeze, consilieze mamele şi să monitorizeze îngrijirea copilului.

4.4. Rahitism Obiectiv

Evaluarea practicilor de administrare a vitaminei D în profilaxia rahitismului la copilul mic

4.4.1. Prevalenţa profilaxiei

92,3 % dintre copiii până la 24 luni au fost sau sunt în prezent beneficiari ai profilaxiei cu vitamina D. Se constată diferenţa urban/rural în favoarea zonei urbane.

Îngrijorător este faptul că 7,7% din copii nu au primit niciodată până la 24 de luni profilaxie cu Vitamina D pentru rahitism.

Caracteristicile profilaxiei

Analiza distribuţiei vârstei de debut a profilaxiei cu vitamina D relevă faptul că în prima lună de viaţă 82, 6 % primesc vitamina D după cum urmează: imediat după naştere 13,6% - la 1 săptămână 23,5 %, - la 2 săptămâni 31,2 %, - la 4 săptămâni 14,3 %,

Se observă o întârziere în iniţirea profilaxiei cu Vitamina D şi anume doar 68,3 % dintre sugari primesc vitamina D în mod corect (profilaxia se iniţiază la 7-10 zile de la naştere în conformitate cu protocolui de profilaxie),

Se constată diferenţe urban/rural în sensul unei situaţii favorabile în urban la toate grupele de vârstă menţionate şi anume 75,9% din copiii din urban primesc Vitamnia D în primele 2 săptămâni de la naştere.

54

50% dintre sugari iau vitamina D până la 2,5 săptămâni fapt relevat de calcularea medianei.

Grafic 43.

Repartitia copiilor in functie de administrarea de vit. D

95.1%89.1%

4.9%10.9%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

Urban RuralAdministrare de vit. D Da

Administrare de vit. D Nu

Grafic 44.

Se constata o profilaxie incompletă a rahitismului relevata prin faptul ca prevalenţa administrări profilactice de vitamina D scade de la 12 luni la 18 luni şi anume de la 69 % la 55 % , deşi protocoale de profilaxier recomandă menţinerea profilaxiei până la 18 luni în mod continuu.

Ponderea copiilor carora li s-a administrat Vit D

in perioada investigatiei, pe varste si factori

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

To

tal

Mac

ro 1

Mac

ro 2

Mac

ro 3

Mac

ro 4

Urb

an

Ru

ral

Fără

sc.g

en.

Şc.gen

erala

Stu

dii

med

ii

Stu

dii

sup

er.

rom

ana

mag

hia

ra

rro

ma

alte

Zona Mediu Educ.m Etnie

12 luni

18 luni

24 luni

55

În urban ponderea copiilor care primesc Vitamina D profilactic atât la 12 luni cât şi la 18 luni este mai ridicată.

La toate grupele de vârstă prevalenţa administrării de vitamina D creşte cu nivelul de educaţie al mamei care implică în subsidiar conştientizarea problemelor de sănătate, importanţa profilaxiei, complianţa la tratament şi utilizare crescută a serviciilor medicale.

La 12 luni prevalenţa profilaxiei este mai scăzută în rândul populaţiei rrome ( de 43,8%) faţă de celelalte grupe etnice De asemenea copii de etnie rromă nu mai primesc deloc Vitamina D după vârsta de 12 luni.

Se constată că numai 70,4 % din copiii primesc vitamina D în doză de 1-2 picături/zi, doza profilactică corectă recomandată de protocoale.

La fel ca în cazul preparatelor de fier şi în profilaxia rahitismului majoritatea părinţilor procură preparatele direct de la medicul de familie urmate de obţinerea pe reţeta medicului de familie, din farmacii.

Nu se atinge obiectivul Programelor Naţionale de Sănătate în ceea ce priveşte înmânarea preparatului de vitamina D direct din maternitate, numai 8% din respondenţi obţinând preparatul în acest mod.

Grafic 45.

Cum s-a obtinut vitamina D pentru copil

45.30%

5.90%

38.30%

32.80%

51.70%

7.90% 8.20%

22.50%

5.10%

34.20%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

in farmacie

pe reteta de

la MF

in farmacie

pe reteta de

la medicul

pediatru

direct de la

cabinetul MF

l-am procurat

singura din

farmacie fara

reteta

am primit

flaconul din

maternitate

urban rural

56

4.4.2 Concluzii şi recomandări Obiectiv Evaluarea practicilor de administrare a vitaminei D în profilaxia a rahitismului la copilul mic Concluzii

Marea majoritate a copiilor (peste 90%) sunt incluşi în programul de profilaxie a rahitismului cu diferenţe, urban / rural şi în funcţie de nivelul de educaţie a mamei.

Iniţiera profilaxiei rahitismului (tratamentului) cu vitamina D se face conform protocoalelor la aproximativ 68,3%.

Doar jumatate dintre copii ( 55% ) fac tratament profilactic corect până la 18 de luni

Se semnalează deficienţe de administrare a vitaminei D în ceea ce priveşte iniţierea profilaxiei, doza administrata , mod de administrare, durata.

Medicul de familie are rolul primordial (determinant) în profilaxia rahitismului la copil, o parte din copii fiind incluşi în programele de profilaxie, 44 % primind astfel preparatul din cabinetul medicului.

Maternităţiile nu au un rol important în promovarea şi iniţierea profilaxiei: doar 8 % dintre copii obţitând preparatul din maternitate, situaţie mult sub indicatorii preconizaţi de programele naţionale.

Recomandări Evaluarea practicilor de administrare a vitaminei D in profilaxia a rahitismului la copilul mic

Este importantă atenţionarea medicilor în ceea ce priveşte importanţa respectării protocoalelor de profilaxie a rahitismului în toate componentele sale iniţiere, doză, durată.

57

În cadrul asistenţei profilactice trebuie acordata o atenţie specială mamelor fără şcoală şi celor din mediul rural.

Se impune instituirea unor acţiuni educative orientate spre grupurile vulnerabile, informaţiile acordate trebuie să fie într-un limbaj adecvat nivelului lor de înţelegere.

Considerăm necesare elaborarea unor materiale informative pentru părinţi cu pictograme care să se adreseze mamelor fără şcoală.

Se impune elaborarea unor protocoale de administrare a preparatelor de vitamina D în care să se facă distincţie între administrarea profilactică şi cea curativă.

Considerăm utilă iniţiera unor acţiuni de formare a personalului din reţeaua medicală primară în ceea ce priveşte protocoalele de asistentă profilactică a rahitismului la copilul mic.

Este necesară dezvoltarea colaborării intersectorială care să implice instituţiile responsabile pentru iniţierea unor măsuri sinergice care vizează profilaxia rahitismului la copil, la sugar printr-un regim de viaţă igienic, o alimentaţie adecvată dar şi suplimentare cu vitamina D.

Considerăm necesară o mai mare implicare a maternităţiilor în profilaxia rahitismului la copil prin aprovizionarea acestora cu vitamina D în cadrul programelor naţionale de profilaxie şi instruirea personalului din maternitate în ceea ce priveşte protocolalele de profilaxie. Considerăm că maternitatea este un loc favorabil de învăţare, profilaxia rahitsmului putând fi inlusă în şcoala mamei.

Pentru armonizarea părerii specialiştilor în ceea ce priveşte doza recomandată de vitamina D pentru profilaxia eficientă a rahitismului în ţara noastră consideram necesar iniţierea unui studiu care să evidenţieze cantitatea de vitamina D care asigură profilaxia rahitismului, urmată de o întâlnire de consens între specialişti.

Este oportun lansarea unui studiu care să ateste impactul biologic al dozelor administrate şi stabilirea dozei biologic eficiente.

58

4.5. Deficitul de fier la femeia gravidă

Obiectiv Evaluarea deficitului de fier la femeia gravidă şi a practicilor de suplimentare cu fier în profilaxia anemiei

4.5.1. Prevalenţa Deficitul de fier este prima cauza a anemiilor în sarcină. Prezenţa carenţei de fier în sarcină generează efecte negative materno fetale precum prematuritatea, greutatea mică la naştere şi complicaţii obstetricale. După OMS limitele de normalitate pentru hemoglobina la femeia gravidă în ultimul trimestru de sarcină este de11g/dl valoare care corespunde hemodiluţiei fiziologice de sarcină. Prevalenţa anemiei la femeia gravidă este în scădere în ţările industrializate aceasta fiind apreciata la 12% în trimestrul III de sarcină la femeile din Franţa şi la 38% la femeile imigrante în Franţa. În ţările în curs de dezvoltare anemia la femeia gravidă are o prevalenţă mai mare peste 40% datorită intervenţiei unor factori de risc care scad rezervele de fier în sarcină şi anume alimentaţie deficitară, multiparitate, folosirea redusa a contraceptivelor, a sarcinilor la vârste foarte tinere. În România anului 2004 conform studiului IOMC privind Statusul nutriţional al femeii gravide 42% dintre femeile gravide au prezentat anemie. În literatura de specialitate se menţionează că suplimentarea cu fier este metoda cea mai răspândită pentru combaterea anemiei în sarcină. Fierul este indispensabil pentru sinteza hemoglobinei intervenind în procesele enzimatice din organism. Suplimentarea cu fier în timpul sarcinii este necesară asigurării creşterii fiziologice a fătului şi asigurării în condiţii optime a eritropoieziei materne şi fetale. Aceasta suplimentare se face cel puţin la grupurile cu risc de dezvoltare a anemiei şi la femeile la care s-a constatat scaderea rezervelor de fier prin dozarea feritinei. În România din anul 2002 este în vigoare Programul Naţional de profilaxie care are în vedere administrarea preparatelor de fier la femeile gravide şi cu precădere la cele cu risc de a dezvolta anemia feripriva.

59

În prezentul studiu, prevalenţa anemiei la femeile gravide este de 41,3% dintre care 4% cu anemie moderată şi 37,3% cu anemie uşoară. Analiza comparativă a datelor prezentului studiu, cu cele ale studiului IOMC 2004 privind Statusul nutriţional al femeii gravide, arată o stagnarea a prevalenţe anemiei ponderea anemiei fiind apropiate în cele două perioade. Mediu de provenienţă Prevalenţa anemiei la femeile gravide în funcţie de mediul de provenienţă. Contrar rezultatelor unor studii anterioare în prezent prevalenţa anemiei este mai mare în mediul urban faţă de mediul rural şi anume de 44,6% în urban faţă de 36,7% în rural. Cu toate acestea în mediu rural rămâne o prevalenţă mai mare a cazurilor de anemie severa şi moderată şi anume de 4,5% la sat faţă de 3,6 % la oraş. Tabel 10.

Nivel Hemoglobina

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

Mediu Urban 8,00 15,40 11,16 11,12

Rural 7,60 15,40 11,31 11,30

Aceste date sunt confirmate şi de media şi mediana hemoglobinei care relevă diferenţe mici între urban şi rural în favoarea ruralului cu o medie 11,6 g/dl în urban şi 11,31g/dl în rural . Datele prezentate vin să confirme părerea enunţată în anumite studii în care se menţioneaza ştergerea diferenţelor între mediile de provenienţă în ceea ce priveşte condiţiile socio-economice ale populaţiei, gradul de pauperizare, nutriţia, utilizarea serviciilor de sănătate şi implicit riscul de îmbolnăvire .

60

Grafic 46.

Media si mediana Hb functie de mediul de provenienta

11.16

11.12

11.311.31

11

11.05

11.1

11.15

11.2

11.25

11.3

11.35

Urban RuralMedie

Mediana

Vârsta Distribuţia anemiei în funcţie de vârsta femeilor Tabel 11.

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Total Hb 2 Hb 3 Hb 4 Hb 5 Total

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

Vârsta 15-19 ani 4 14 21 3 42 9,5% 33,3% 50,0% 7,1% 100,0%

20-24 ani 3 49 51 8 111 2,7% 44,1% 45,9% 7,2% 100,0%

25-29 ani 5 46 76 11 138 3,6% 33,3% 55,1% 8,0% 100,0%

30-34 ani 5 44 63 11 123 4,1% 35,8% 51,2% 8,9% 100,0%

35-39 ani 2 20 28 5 55 3,6% 36,4% 50,9% 9,1% 100,0%

Peste 39 ani 5 3 8 0,0% 62,5% 37,5% 0,0% 100,0%

Grafic 47.

61

Media si mediana Hb functie de varsta femeilor

9.5%

2.7% 3.6% 4.1% 3.6%0.0%

33.3% 33.3%35.8% 36.4%

50.0%55.1%

51.2% 50.9%

7.1% 7.2% 8.0% 8.9%

0.0%

62.5%

44.1%37.5%

45.9%

9.1%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

Peste 39

ani

Hb 7-9 Hb 9-11 Hb 11.13 Hb>13

Grafic 48.

Distributia in functie de media si mediana Hb

7.6

11.2

8.3

15.4

10.510.9

12.8

9.8

11.17

15.4

11.3111.32

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Minim Maxim Medie Mediana

Nivel Hemoglobina

Peste 39 ani 15-29 ani 30-39 ani

62

În ceea ce priveşte prevalenţa anemiei în funcţie de vârsta femeilor GRAVIDE se remarcă cea mai mare pondere la vârsta de peste 39 de ani. Aceste date sunt probate şi prin calculul mediei şi medianei hemoglobinei în funcţie de vârsta care releva valori mai scăzute după 39 de ani. În cazul femeilor de peste 39 de ani prevalenţa crescută poate fi pusă pe baza sarcinilor multiple şi posibil a unui nivel socio-economic scăzut, cunoscut fiind faptul că în România numărul crescut de sarcini este asociat cu un status social precar. La adolescente se constată o prevalenţă crescută a formelor severe şi moderate de anemie, situaţie posibil asociată cu menomtroragii frecvente, deficienţe de alimentaţie, complianţa scazută faţă de utilizarea servicilor medicale şi a indicaţiilor profilactice recomandate. Scăderea prevalenţei anemiei după vârsta de 25 ani poate fi pusă pe seama creşterii competenţelor femeii în ceea ce priveşte managmentul unei sarcinii, o parte dintre femeii având experienţa mai multor sarcini şi naşteri. Nivelul educaţional Distribuţia anemiei în funcţie de nivelul educaţional al femeii gravide Tabel 12.

Grafic 49.

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Total Hg 2 Hg 3 Hg 4 Hg 5 Total

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

Educaţie Fără şc.gen. 4 22 32 5 63 6,3% 34,9% 50,8% 7,9% 100,0%

Şc.generală 4 65 81 14 164 2,4% 39,6% 49,4% 8,5% 100,0%

Studii medii 8 63 93 15 179 4,5% 35,2% 52,0% 8,4% 100,0%

Studii superioare 3 27 34 4 68 4,4% 39,7% 50,0% 5,9% 100,0%

63

Distributia anemiei la femeile fara scoala

6.3%

34.9%

50.8%

7.9%

Hb 7-9

Hb 9-11

Hb 11.13

Hb 13

Grafic 50.

Distributia anemiei la femeile cu scoala generala

2.4%

39.6%

49.4%

8.5%

Hb 7-9

Hb 9-11

Hb 11.13

Hb 13

64

Grafic 51.

Distributia anemiei la femeile cu studii medii

4.5%

35.2%

52.0%

8.4%

Hb 7-9

Hb 9-11

Hb 11.13

Hb 13

Grafic 52.

65

Distributia anemiei la femeile cu studii superioare

4.4%

39.7%

50.0%

5.9%

Hb 7-9

Hb 9-11

Hb 11.13

Hb 13

Grafic 53.

Media si mediana HB (g/dl) functie de nivelul de educatie

11.12

11.26

11.20

11.10 11.10

11.16

11.25

11.35

10.95

11

11.05

11.1

11.15

11.2

11.25

11.3

11.35

11.4

Fără sc.generala Şc.generala Studii medii Studii super.

Medie Mediana

În ceea ce priveşte asocierea dintre nivelul educaţional şi ponderea anemiei se constată că cea mai mare prevalenţă a anemiei se găseşte la femeile cu studii superioare, la celelalte grupe valoarea procentuală fiind aproximativ egală între grupe. Acelaşi fapt este probat şi prin calculul mediei şi medianei hemoglobinei care fără a menţiona diferenţe semnificative între diferitele grupe relevă valori mai scăzute ale hemoglobinei la femeile cu studii superioare.

66

Deşi se considera în trecut că studiile superioare implică un nivel de trai crescut astăzi se observa o scădere a nivelului economic al femeilor cu studii superioare prin faptul că somajul este ridicat în acest grup, salarizarea scăzută şi uneori aceste femei ocupă locuri de munca sub pregătirea lor profesională. De asemenea se poate lua în discuţie şi o complianţă scazută la tratamentul profilactic cu fier al femeilor cu studiii superioare datorită decizilor bazate pe informaţi neadecvate şi a unei complianţe scăzute la tratamentul profilactic . În cea ce priveşte formele medii şi severe de anemie acestea apar în procent ridicat la femeile fără şcoală, situaţie asociată cu un nivel scăzut de informaţie, utilizare redusă a servicilor medicale şi complianţa scăzuta la tratamentul profilactic frecevnt întâlnit la acest grup de femei. Nivel socio-economic Distribuţia anemiei în funcţie de nivelul socio-economic. Tabel 13.

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Tot Hg 2 Hg 3 Hg 4 Hg 5 Tot

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

Nivel Economic scăzut 4 23 45 6 78 5,1% 29,5% 57,7% 7,7% 100,0%

mediu 10 88 115 18 231 4,3% 38,1% 49,8% 7,8% 100,0%

ridicat 5 60 78 13 156 3,2% 38,5% 50,0% 8,3% 100,0%

Grafic 54.

67

Distributia anemiei functie de nivelul socio-economic

57.7%

4.3%

38.1%

7.8%7.7%

29.5%

5.1%

49.8%

8.3%

50.0%

38.5%

3.2%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

Hb 7-9 Hb 9-11 Hb 11,13 Hb 13

Niv Econ scazut Niv Econ mediu Niv Econ ridicat

Media şi mediana hemoglobinei în funcţie de nivelul educaţional Tabel 14.

Nivel Hemoglobina

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

NivEc scăzut 8,30 13,50 11,29 11,29

mediu 7,60 15,40 11,19 11,18

ridicat 8,30 15,40 11,26 11,20

Grafic 55.

68

Media si mediana Hb(g/dl) in functie de nivelul economic

11.29

11.19

11.26

11.18

11.2

11.29

11.12

11.14

11.16

11.18

11.2

11.22

11.24

11.26

11.28

11.3

scazut mediu ridicat

Niv. Economic

Medie Mediana

În mod paradoxal prevalenţa anemiei este redusă în rândul femeilor gravide cu un nivel socio-economic scăzut, situaţie diferită faţă de cea înregistrată în studiile anterioare. Consideram că în mare parte acest fapt se datorează efectului pozitiv al activităţii profilactice al Programelor Naţionale de Sănătate care sunt orientate în special spre grupurile vulnerabile, care includ şi gravidele cu un nivel socio-economic scăzut. Media hemoglobinei la nivelul judeţelor Tabel 15.

_B AG BT BV BZ CL CT DJ GJ HD IF IS MM MS SM TM

12,5 13,1 11,8 13,0 13,0 12,5 12,8 14,5 13,5 13,1 14,0 13,8 12,5 12,8 12,6 13,0

69

4.5.2. Administrarea de fier Grafic 56.

Distributia femeilor functie de modalitatea de administrare

a preparatelor de Fe

68.7%

0.6% 1.2%

30.4%35.6%

59.3%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

Da Nu Nu imi amintesc

Gravide Mame

Evaluarea modalităţii de implementare a profilaxiei cu fier pe un grup de femei gravide şi mame cu copii 0-12 ani releva procente de 68,5 % gravide şi 59,3 % mame care au luat fier în timpul sarcinii. Prevalenţa femeilor gravide care au luat fier în anul 2010 este semnificativ mai mare faţă de ponderea de 53% a gravidelor semnalate în studiul privind Statusul nutriţional al femeilor gravide IOMC 2004. Distribuţia femeilor în funcţie de modul de obţinere a preparatului de fier

Tabel 16.

Gravide Mame Total

1. l-am primit din farmacie pe reţetă de la MF 29,8% 31,7% 31,1%

2. l-am primit din farmacie pe reţetă de la specialistul ginecolog din spital sau ambulatoriu 42,0% 39,5% 40,3%

3. mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui 27,0% 24,3% 25,2%

4. l-am procurat singură din farmacie fără reţetă 11,0% 13,5% 12,6%

5. în alt mod 0,9% 0,6% 0,7%

6. nu îmi amintesc 0,0% 0,9% 0,6%

Total subiecţi de raportat 100% 100% 100%

70

Distribuţia femeilor în funcţie de modul de obţinere a preparatului de fier

Grafic 57.

Ponderea cea mai mare a femeilor îşi procură fier în sarcină din farmacie pe reţetă recomandată de către medicul specialist obstetrician, urmată de cele care iau fier pe reţeta scrisă de medicul de familie. 27% dintre femeile gravide şi 24 % dintre mame au primit în sarcină preparatele de fier de la medicul de familie direct din cabinet, acest ultim grup fiind incluse în Programul Naţional de Profilaxie. Analizând rolul specialiştilor în profilaxia anemiei feriprive la femeia gravida apare evident rolul primordial al medicului de familie, acesta fiind cel care informează, consiliază prescrie şi oferă praparatele de fier (în cadrul Programului Naţional de Profilaxie).

Debutul tratamentului

În condiţiile existenţei unor rezerve de fier normale, acestea se epuizează la sfarşitul trimestrului doi de sarcină. În această situaţie primează nevoile fătului iar cuplu materno-fetal este sub dependenţă externă exclusivă. Se consideră că în situaţia unor rezerve suficiente administrarea suplimentară de fier trebuie să se facă începând cu trimestrul III de sarcină. Pentru prevenire anemiei OMS recomandă un aport zilnic de 60 mg de fier.

Sursa de procurare

a preparatului de Fe

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

din farmacie pe reteta de la MF

din farmacie pe reteta de la

specialist

de la medicul de familie direct de

la cabinetul lui

l-am procurat singura din

farmacie fara reteta

Gravide Mame Total

71

Grafic 58.

Distributia femeilor in functie initierea administrarii preparatului de

Fe

13.5%

18.8%

12.2%

9.4%

5.6%

3.4%

15.6%17.2%

15.7%15.0%

4.4%

1.1%

4.3%

10.4%9.1%

12.2%

17.5%

5.4%

0.0%2.0%4.0%6.0%8.0%

10.0%12.0%14.0%16.0%18.0%20.0%

3 -4 5 - 8 9 - 12 13-16 17-20 21-24 25-28 28-32 Peste

32

Gravide Mame

Grafic 59.

În grupul studiat se remarcă un debut precoce a administrării de fier în sarcină 15% dintre femei fiind beneficiare ale preparatelor de fier încă din a doua luna de sarcină. Atât la gravidele studiate cât şi la mame se constată prevalenţa cea mai mare a debutului administrării de fier la începutul trimestrului II ulterior ponderea scăzând progresiv.

Media si mediana debutului tratamentului cu

fier (saptamani)

17.35

16.24

15.03 15.01

13.5 14

14.5 15

15.5

16 16.5

17 17.5

18

Gravide Mame

Medie

Mediana

4

72

Valorile mediei de 17 - 35 săptămâni şi medianei de 15 - 30 săptămâni ale iniţierii tratamentului certifică debutul precoce a administrării de fier. Grafic 60.

Grafic 61.

Femeile au luat preparate de fier în sarcină în medie 4 săptămâni şi anume 3,57 săptămâni gravidele şi 3,89 mamele.

Durata medie (saptamani) de administrare a preparatelor de Fe

3.98 4.13

2.9

3.61

0 0.5

1 1.5

2 2.5

3 3.5

4 4.5

Gravide Mame

Medie

Urban

Rural

Mediana - saptamani ale administrarii preparatelor de fier

3

4

3 3

0 0.5

1 1.5

2 2.5

3 3.5

4 4.5

Gravide Mame

Mediana

Urban

Rural

73

Conform recomandărilor din protocol de profilaxie a anemiei feriprive cea mai lungă perioada au facut tratament femeile gravide cunoscute cu risc de anemie şi anume cele peste 39 ani şi cele cu un nivel educaţional scăzut. Tabel 17.

Nivel Hemoglobina

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

Fe Da 7,60 15,40 11,19 11,15

Nu 8,10 15,40 11,31 11,28

Grafic 62.

Media si mediana Hb (mg/dl) in functie de administrarea de

Fe

11.19

11.15

11.31

11.28

11.05

11.1

11.15

11.2

11.25

11.3

11.35

Medie Mediana

Fe Da Fe Nu

Administrarea de fier nu modifică în mod semnificativ media şi mediana hemoglobinei valorile acestora fiind apropiate la cele două grupe cu sau fără profilaxie. Deficienţe în modul de administrare a tratamentului profilactic prin doza insuficientă, timpul prea scurt de profilaxie, discontinuitate în tratament sau lipsa complianţei femeii la tratament pot explica această situaţie.

74

4.5.3. Administrarea de acid folic În sarcină apare o scădere a acidului folic seric fapt legat de contextul hormonal propriu sarcinii. Dacă eficacitatea suplimentării cu acid folic este în discuţie în ceea ce priveşte prevenirea scăderii hemoglobinei, cu certitudine acidul folic administrat preconcepţional şi în sarcină previne malformaţiile de tub neural.

Grafic 63.

Distributia femeilor in functie de administrarea de acid folic

33.9%

2.6% 2.6% 3.1%8.0%

52.6%

4.7% 0.7%

35.9%

55.9%

5.8%

45.6%43.1%

3.8% 1.7%

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

da, inainte de

sarcina

da, in

perioada

sarcinii

da inainte si

in timpul

sarcinii

Nu Nu imi

amintesc

Urban Rural Total

Este îmbucurător faptul că 55,2 % dintre femeile gravide luate în studiu afirmă că au primit acid folic după cum urmează: 5,8% înainte de sarcină, 45,6% în perioada sarcinii şi 3,8% înaninte şi în perioada sarcinii. Ponderea femeilor cărora li s-a administrat acid folic este mai mare în mediul urban faţă de rural. Analiza comparativă a datelor actuale cu cele din studiul de nutritie IOMC 2004 relevă o creştere semnificativă a ponderii femeilor care au luat acid folic şi anume creşte de la 30% în 2004 la 55,25% în 2010. Media şi mediana hemoglobinei nu diferă în mod semnficativ în funcţie de administrarea de acid folic ceea ce este în conformitate cu datele din literatura de specialitate care menţionează că nivelul hemoglobinei nu este legata de nivelul de folaţi din ser.

75

Tabel 18.

Nivel Hemoglobina

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

Acid Folic Da 8,00 15,40 11,18 11,15

Nu 7,60 15,40 11,29 11,31

Grafic 64.

11.22 11.18 11.29

11.98

11.15 11.31

10.6

10.8

11

11.2

11.4

11.6

11.8

12

12.2

Total Da Nu

Acid folic

Medie Mediana

Media si mediana Hb (mg/dl) in functie de administrarea de acid folic

76

4.5.4. Distribuirea caietului gravidei Tabel 19.

Carnet gravida

Urban

Rural

Total

Urban Rural Total Urba

n Rural Total

1 Da 133 93 226 47,3% 45,4% 46,5%

58,8%

41,2%

100,0%

2 Nu 136 99 235 48,4% 48,3% 48,4%

57,9%

42,1%

100,0%

3 Nu răspunde 12 13 25 4,3% 6,3% 5,1%

48,0%

52,0%

100,0%

Total 281 205 486

100,0%

100,0%

100,0%

57,8%

42,2%

100,0%

Grafic 65.

Carnet gravida

47.30% 45.40%48.40% 48.30%

4.30% 6.30%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Urban Rural

Da

Nu

Nu raspunde

Caietul gravidei este un instrument util de informare a femeii asupra tratamentelor profilactice, a programării consultaţiei prenatale şi a evoluţiei sarcinii. Pentru medicul de familie sau specialist datele înscrise în caietul gravidei constituie elemente de monitorizare a sarcinii. Elaborate şi tipărite în cadrul programelor naţionale de profilaxie caietul gravidei ajunge doar la 50% dintre femeile gravide fără diferenţe semnificative

77

între mediul urban şi cel rural. Cauza acestor deficienţe trebuie cautate în modalitatea de distribuţie a caietului gravidei la diferite nivele de responsabilitate în această activitate.

4.5.5. Concluzii şi recomandări Obiectiv Evaluarea deficitului de fier la femeia gravidă şi a practicilor de suplimentare cu fier în profilaxia anemiei Concluzii

Anemia la femeia gravidă are în continuare o prevalenta crescută ceea ce ne situează din acest punct de vedere pe poziţii similare cu ţările în curs de dezvoltare.

Ponderea anemiei în anul 2010 este similară cu cea din anul 2004, deşi Programul Naţional de profilaxie al anemiei feriprive la femeia gravidă este funcţional şi numărul de femei cărora li se administrează preparate de fier este mai mare în prezent faţă de anul 2004.

Exista o îmbunătăţirii a profilaxiei cu fier în sarcină în sensul creşterii ponderii în anul 2010 a femeilor cărora li se administrează preparate cu fier comparativ cu anul 2004 deşi prevalenţa anemiei este în continuare crescută.

Se constată deficienţe în ceea ce priveşte complianţa la tratament modul de administrare a preparatelor de fier (continuu sau intermitent) durata de administrare.

Vârsta gravidei se menţine ca un factor de risc pentru anemie, valori scăzute ale hemoglobinei fiind întâlnite cu o pondere mai mare la gravidele adolescent şi la cele peste 39 ani.

Scad sau chiar dispar diferenţele în ceea ce priveşte prevalenţa anemiei asociată mediului de provenientă, nivelului socio-economic, nivelului educaţional al femeii.

Peste 50% dintre femei fac tratament profilactic cu acid folic, o prevalentă net superioară faţă de anul 2004, îmbucurător fiind faptul că o parte din acestea

78

încep profilaxia preconcepţional în conformitate cu cele mai noi recomandări pe plan internaţional.

Medicul de familie are rolul cel mai important în profilaxia anemiei el fiind acela care prescrie tratamentul profilactic consiliază şi oferă direct preparatul de fier dacă gravida este inclusă în Programul Naţional de profilaxie.

Recomandări

Administrarea preparatelor cu fier într-un procent mai mare nu a ameliorat prevalenţa anemiei, ceea ce atrage atenţia asupra necesităţii monitorizării în continuare a aplicării protocoalelor de profilaxie.

Se recomandă individualizarea tratamentului profilactic în funcţie de factorii de risc.

Se recomandă orientarea gravidelor cu risc pentru anemie spre laboratoare pentru dozarea hemoglobine şi a feritinei în vederea iniţierii unui tratament profilactic în timp util.

Este importantă organizarea unor activităţi informative care să vizeze şi efectele profilaxiei cu fier din sarcină în sănătatea nou născut, la care să participe toate mamele care nasc indiferent de statutul social, economic şi educaţional activităţi care pot fi iniţiate prenatal în cadrul şcolii mamei.

Recomandăm îmbunătăţirea distribuirii caietului gravidei astfel ca procentul beneficiarelor să crească şi să atingă parametrii indicaţi de normele de aplicare a programelor de profilaxie adresate mamei şi copilului.

Considerăm necesară îmbunătăţirii colaborării interdisciplinare şi interinstituţionale.

79

CAPITOLUL V

5.1. Concluzii şi recomandări 5.1.1. Concluzii

Programele Naţionale privind nutriţia copiilor sub 2 ani s-au dovedit în general eficiente, producând în bună parte efectele scontate.

Programele de profilaxie la gravidă sunt mai puţin eficiente, fără efecte vizbile de ameliorare a situaţiei fată de studiile anterioare.

Se constata tulburari de crestere si dezvoltare a copilului posibil legate de alimentatia neadecvata in conditiile pauperizarii populatiei si/sau a unei educatii nutritionale deficitare.

5.1.2. Recomandări

Pentru optimizarea rezultatelor se impun măsuri diferite în funcţie de intervenţie.

Intervenţiile legate de profilaxia anemiei ar beneficia de sisteme mai active de monitorizare şi raportare, de activitati de instruire a medicilor de familie şi de initierea unei noi campanie de educare a mamelor.

.

Trebuie îmbunătăţită colaborarea interdisciplinară şi interinstituţională în diagnosticul şi profilaxia tulburărilor nutriţionale.

Apare necesară dezvoltarea unor acţiuni educative a familiei care să vizeze şi educaţia nutriţională care să fie iniţiate în maternitate şi să continue la nivelul Cabinetelor Medicilor de Familie.

Intervenţiile din spitale trebuie continuate în comunitate, prin activităţi care să includă formarea profesioniştilor din reţeaua primară, educaţia părinţilor şi a comunităţilor

80

Considerăm importantă difuzarea rezultatelor cercetării pentru constientizarea atât a decidenţilor politici cât şi a practicienilor în ceea ce priveşte rezultatele implementării Programelor Naţionale de profilaxie a deficienţelor nutriţionale adresate femeii şi copilului pentru a găsi şi adopta soluţii pentru îmbunătăţirea eficienţei acestor programe.

81

BIBLIOGRAFIE

Beard I.P., Iron deficiency alters brain development and functionary Journal of Nutrition, 2003 (131)

Branca F., Burkholder B., Hamel M., Parvanta I., Robertson A., Health and Nutrition Survey of Internally Displaced andResident Populaţion of Azerbaidjan, USAID, WHO, UNICEF, 1996 Centers for Disease Control and Prevention, Pediatric nutrition surveillance, 1997 full report, Atlanta U.S. Department of health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, 1998 CSSDM - Anuar de statistică sanitară 2003 – Ministerul Sănătăţii, 2004; Indicatori demografici, 2005 Cunningham Gary F., Paul C. Nc Donald, Norman F. Grant, Kenneth I. Leveno, Larry C. Gilltrop, “William Obstetrics”, 19th edition, Prentice Hall International Inc. de Onis M., Monteiro C., Akré J., Clugston G., The worldwide magnitude of protein-energy malnutrition : an overview form the WHO Global) de Onis M., Blössner M., Borghi E. et. al. - Methodology for estimating regional and global trend of child malnutrition), Intern.J.Epidem. 2004 de Onis M., Frongillo E.A., Blössner M., La malnutrition est-elle en régression) WHO Bull, Database on Child Growth, 1993, 71 (6), 703-712 Douminique Cabrol, Jean.Claude Pons, Francois Gauffmet, Traite Obstetrique Medicine Science, Flamarion, 2003, (p 617-634) Draper A., CHILD DEVELOPMENT AND IRON DEFICIENCY. Arch.Dis. Child 1999, 81, 247-252 Fleischer Michaelsen K., Weaver L., Branca F., Robertson A., FEEDING AND NUTRITION OF INFANTS AND YOUNG CHILDREN, WHO Regional Publications, European Series No. 87, 2000 Fernandez I.D., Himes J.H., and de Onis M., Prevalence of nutritional wasting in populations: building explanatory models using secondary data, WHO Bull., 2002, 80,283 – 292 Fest Daun and Georgia McPeak, Products and Servicies, PSI/Romania and the Balkans, www.psi.org Garshenk Victoria, Nutritional Assessment Surveys for Humanitarian Assistance: A primer on the Evolution and Current Status, http://coe-dmha.org/Nutrition/Nutrition5.htm, 6 iunie, 2001 Gorstein J., Sullivan K., Yip R., de Onis M., Trowbridge F., Fajans P., Clugston G., Issues in the assessment of nutritional status using anthropomentry, WHO Bull. 1994, 72 (2), 273-283

82

I.O.M.C - Stănescu A. (coord.), PROGRAMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE NUTRIŢIONALĂ 1993 – 2000 - Evoluţia situaţiei nutriţionale şi a comportamentului alimentar de la naştere la 5 ani, IOMC, UNICEF, Ed. MarLink, Bucureşti, 2002 IOMC - Stativa C. (coord.), „Cauzele medico-sociale ale mortalităţii copiilor sub 5 ani, la domiciliu şi în primele 24 h de la internare”, ed. MarLink, Bucureşti, 2005 Koren G, Maternal- Fetal Toxicology, Second Edition New York: Marcel Dekker Inc, 1994 Koren G, Pasuszak A, Drugs in Pregnancy, The New England Journal of Medicine 1998; 338; 1128-1137 Matthews B., Billiet M., Borrell A., The practical implications of using-scores: Concern’s experience în Angola, http://www.Ennonline.net/fex/01/fa6.html Shery Lyn Parpla Khan, Maternal Nutrition during breastfeeding, New Beginnings vol 21 nr 2 March April 2004 p 44 UNDP România, 2003-2004 National Human Development Report for Romania, UNDP în România – Publications, 2004 UNICEF, Multiple Indicator Cluster Survey II – The Report for the Federal Republic of Yugoslavia, Belgrade, 2000, 26-33; Republic of Moldova- 2000, 16, 22, 25, Full Report – State Statistics Committee of Ukraine, 21, 25, Belgrade, 2001 Vasilov M., DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPIILOR ŞI TINERILOR (0-18 ANI) DIN JUDEŢELE MOLDOVEI – Rezultatele anchetei medicale pe eşantion, secvenţa anului 1999, Ed. Fundaţiei Altius Academi, Iaşi, 2001 WHO (OMS), La nutrition chez le nourisson et le jeune enfant (rapport de situation et d 'évaluation ; et état de la mise en oevre du Code International de commercialisation des substituts du lait maternel), EB93/17, 1973 WHO Bull, Analyse de l’évolution de la malnutrition de l’enfant depuis 1980, 2000, 78 (10), 1222-1233 WHO/(NNH)/(SDE), NUTRITION for Health and Development – A global agenda for combating malnutrition, 2000 WHO, The World Health Report 2003 – Shaping the Future, WHO, Geneve, 2003 WHO, Regional Office for Europe, The health of children and adolescents in WHO’s European Region, EUR/RC53/Conf.Doc./6, 27 June 2003 WHO, Infant and young child nutrition –Global strategy for infant and young child feeding, EB109/12, 12.11.2001 WHO, Children’s and adolescents’ health in Europe, Fact sheet EURO/02/03, 2003

83

WHO/NHD/00.6, Nutrition for Health and Development – A global agenda for combating malnutrition WHO, PHYSICAL STATUS: THE USE AND INTERPRETATION OF ANTHROPOMENTRY - Report of a WHO Expert Committee, WHO Technical Report Series, 854, Geneve 1995, 121-253 WHO, Dpt.of Nutrition for Health and Development, WHO Global Database on Child Growth and Malnutrition, http://www.who.int/nutgrowthdb/images/cookies.jpg *** American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG) Resource Center www.acog.org , Pregnancy and a healthy Diet ***Data Analysis Workshop, November 7, 2000 – Understanding Z-Score *** Estimates of Global Prevalence of Childhood Underweight,

http://jama.ama-assn.org/cgi *** Institutul Naţional de Statistică, POPULATION BY AGE GROUPS IN ROMANIA – Anuar 2003 Dugan, Watkins, Walker “Nutrition in Dediatrics” Peoples Medical Publishing House USA 2009

Clinical Assesment of Nutritional Status pag 5

Iron pag 83

Vitamines pag 99

Childhood malnutrition Prevention and Control pag 143

Maternal Nutrition and Pregancy outcomes pag 295

The low birth weight infant pag 377

Nutritional anemias pag 701

J Larry Jameson, Leslie J De Groot Endocrinology Sanders 2010 Somatic Growth and Malnutrition 479

IOMC, Ministerul Sănătăţii şi Familiei „Protocoale în îngrijirea copilului vol. 2 – Metodologia examinării medicale periodice a copilului mai mic de 4 ani”, editura MarLink, Bucureşti 2001 IOMC, Ministerul Sănătăţii, UNICEF „Statusul Nutriţional al copiilor în vârsta de până la 5 ani”, editura MarLink, România 2005 IOMC, Ministerul Sănătăţii, UNICEF „Statusul Nutriţional al Femeii Gravide”, editura MarLink, România 2005 IOMC, Ministerul Sănătăţii „Alăptarea Nou-Născutului Sănătos”, editura Imprimeria Naţională, Bucureşti 2010 IOMC, Ministerul Sănătăţii „Alimentaţia Sugarului – Sfaturii pentru părinţi”, editura Imprimeria Naţională, Bucureşti 2010

84

IOMC, Ministerul Sănătăţii „Alimentaţia Sugarului – Îndrumar pentru medicii de familie”, editura Oscar Print, Bucureşti 2009 IOMC, Ministerul Sănătăţii „Anemia Feriprivă la Grvidă”, sub tipar IOMC, Ministerul Sănătăţii „Protocoale pentru Profilaxia Anemiei şi Rahitismului la Copil”, sub tipar IOMC, Ministerul Sănătăţii „Protocoale în Îngrijirea Copilului vol.I”, Bucureşti 1999 IOMC, Ministerul Sănătăţii, UNICEF „Protocoale de Diagnodtic şi Îngrijiri în Asistenţă Primară vol.I”, editura MarLink, Bucureşti 2003

85

Chestionar privind nutriţia copilului (studiul national nutritie)

Data realizării interviului ............................................

În funcţie de natura itemului, interviul se realizează fie prin încercuirea variantei (variantelor) de răspuns oferită

de subiect, fie prin înregistrarea răspunsului în spaţiul rezervat.

Situaţiile de modificare a parcursului curent al itemilor prin condiţionări generate de răspunsul oferit sunt

semnalate fie prin indicaţii explicite, fie prin indicatorul „Q X” care indică saltul la itemul “X”în locul

continuării cu itemul următor.

Vor fi parcurse toate întrebările. În cazul itemilor deschişi la care subiectul răspunde prin „Nu ştiu” / „Nu îmi

amintesc” se va înregistra codul 99, în cazul întrebărilor cu răspuns la alegere acest răspuns fiind inclus în lista

variantelor oferite.

Q01 Judetul _____________________ Q02

Localitatea_____________________________

Q03 Mediul: 1. Urban

2. Rural

Q04 Data nasterii copilului(zi/luna/an) :

_____/_____/_____

Q05 Greutatea la nastere (g) (se extrage din fisa copilului aflat la MF)

_________

Q06 Copilul s-a nascut (se extrage din fisa copilului aflat la MF)

1. la termen ( saptamana 37-40) 2. Inainte de termen( sapt....

Q07 Genul copilului 1. masculin 2. feminin

Q08. Rangul copilului

_________

Daca copilul este de rangul 1 sariti Q09; daca este de rangul 2 sau peste continuati cu Q9

Q09 Data nasterii copilului precedent celui ales pentru prezentul studiu (zi/luna/an) :

_____/_____/_____

Daca copilul este in grupa de varsta 0-12 luni continua cu Q10, daca nu, treceti la Q36

Q10 De cate ori ati fost la consultatia prenatala (menţionaţi frecvenţa) ?

_________

1. Menţionaţi frecvenţa /___/___/ 2. nu m-am prezentat niciodata Q 12

Q11 In a cata saptamana de sarcina erati cand v-ati prezentat la prima consultatie prenatala ?

_________

Q12 Ati luat preparate de fier in timpul sarcinii?

1. Da 2. Nu Q 19 3. Nu îmi amintesc Q 19

86

Q13. Cum ati obtinut preparatul de Fe ? (Se vor înregistra toate variantele de raspuns ale mamei)

1. l-am primit din farmacie pe reteta de la MF

2. l-am primit din farmacie pe reteta de la specialistul ginecolog din spital sau ambulatoriu

3. mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui

4. l-am procurat singura din farmacie fara reteta

5. în alt mod

6. nu îmi amintesc

Q14 In a cata saptamana a sarcinii erati cand ati primit acest preparat ?

_________

Q15 L-ati luat continu?

1. Da Q 17 2. Nu 3. Nu-mi amintesc Q 17

Q16 De ce l-ati intrerupt sau ati luat cu intermitente ?

1. mi s-a mai recomandat sa-l iau cu pauze

2. medicul a interzis sa mai iau si l-am intrerupt

3. mi-a facut rau si am intrerupt din proprie initiativa

4. nu am stiut cat trebuie sa iau

5. altele (Care …………………………………………………………….

6. nu stie/ nu raspunde

Q17. Ce preparat de Fe ati luat?

___________________________

Q18. Cat timp ati luat Fe?

___________________________

Q19. Vi s-a efectuat o analiza de sange in luna aVII-a ?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q20 Vi s-a spus ca aveti anemie ?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q21 Ati luat acid folic ?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q22 Medicul care a urmarit sarcina v-a informat despre :

Da Nu Nu ştiu / nu-

mi amintesc

1. importanta contactului precoce cu copilul 1 2 3

2. importanta legaturii permanente a mamei cu copilul dupa nastere 1 2 3

3. alaptare 1 2 3

Q23 La care maternitate ati nascut( denumirea, orasul, judetul)

___________________________

_____________________________________________________________________________________

87

Q24 Modalitatea de finalizare a nasterii: 1. pe cale vaginala, spontana

2. pe cale vaginala indusa

3. cezariana cu anestezie generala

4. cezariana fara anestezie generala

5. alta( care............................................

6. nu raspunde

Q25Ati tinut copilul pe burta /piept dupa imediat dupa nastere ?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q26.I-ati dat sa suga imediat dupa nastere( prima jumatate de ora)?

1. Da Q 28 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q27 Dupa cat timp s-a realizat primul supt ?

___________________________

Q28 In maternitate, copilul, in afara de sân, a primit si alt lapte, ceai?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q29 Aceste suplimente au fost date cu: 1. biberonul

2. canita

3. lingurita

4. pipeta

5. pe tub

6. nu stiu / nu raspunde

Q30.Ati stat in aceeasi camera cu copilul ?

1. Da 2. Da, dar nu imediat dupa naştere 3. Nu 4. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q31 In maternitate ati fost instruita pentru alaptare (Ce vi s-a spus despre durata, frecventa....)? (Se

vor înregistra toate variantele de raspuns ale mamei) 1. sa alaptez exclusiv 6 luni si sa continui alaptarea si dupa introducerea alimentatiei

complementare

2. sa ofer sanul la cerere atat ziua cat si noaptea

3. sa-i dau san dupa un orar (din 3 in 3 ore)

4. sa alaptez, la modul general, fara precizari cu referire la durata si frecventa

5. Nu

6. Nu îmi amintesc

Q32 In maternitate ati primit materiale educationale( brosuri pliante) despre alaptare/ingrijirea

copilului?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q33 Maternitatea in care ati nascut este Spital prieten al copilului ?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu / nu-mi amintesc

Q34 In maternitate ati discutat cu reprezentanti ai unor firme de lapte praf ?

1. Da( care______________________________________________________________)

2. Nu

3. Nu-mi amintesc

Q35 In maternitate ati primit brosuri, materiale publicitare de la producatori de lapte praf ?

88

1. Da( care______________________________________________________________)

2. Nu

3. Nu-mi amintesc

Q36 In ultimele 24 de ore copilul a fost alaptat ?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

Q37 Laptele matern constituie principala sursa de hrana pentru el ?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

Q38 In ultimele 24 de ore copilul( numele) a primit :

Da Nu Nu ştiu / nu-

mi amintesc

1. Vitamine, minerale sau medicamente 1 2 3

2. Apa simpla 1 2 3

3. Apa indulcita 1 2 3

4. Ceai sau infuzii de plante 1 2 3

5. Lapte formula 1 2 3

6. Lapte praf integral 1 2 3

7. Lapte de vaca( proaspat sau comercializat) 1 2 3

8. Alte lichide( zeama de supe ciorbe) 1 2 3

9. Alimente solide sau semi-solide(includ si terciul, supe dense, cerealele) 1 2 3

Q39 In ultimele 24 de ore copilul( numele) a baut( fluidele) din biberon( flacon cu tetina)?

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

Daca copilul are varsta sub 6 luni si de la intrebarea 38 rezulta ca mama a suplimentat /inlocuit laptele de mama

(raspuns “da” la cel putin una din variantele 2 -9 ) continuati cu Q 40; Daca rezulta ca a fost alaptat exclusiv sau

copilul este trecut de 6 luni treceti la Q42

Q40 De ce ati inlocuit /suplimentat laptele matern ?

1. asa m-a sfatuit medicul Q 42

2. asa m-au sfatuit diferite persoane( neprofesioniste) Q 42

3. copilul a refuzat sanul Q 42

4. asa am decis eu

5. nu raspunde

În cazul răspunsurilor 1/ 2 / 3 se continuă cu întrebarea Q42

Q41 Ce anume a influentat decizia dumneavoastra ?

1. nu am avut suficient lapte

2. laptele nu era consistent

3. am inceput serviciul

4. motive de estetica corporala

5. aparitia unei sarcini

6. altele, care

_____________________________________________________________________

7.nu raspunde

Q42 De cate ori a mancat copilul in ultimele 24 de ore

_______________

Q43 Ce a mancat in ultimele 24 de ore, la fiecare masa?(consemnati spusele mamei)

89

1. la prima masa (ora............)

_________________________________________________________

2. la a doua masa (ora............)

_________________________________________________________

3. la a trei masa (ora............)

_________________________________________________________

4. la a patra masa (ora............)

_________________________________________________________

5. la a cincea masa (ora............)

_________________________________________________________

6. alimente fluide in afara meselor( sucuri dulciuri etc)

_________________________________________

7. san exclusiv, intre mese, dupa masa, in timpul noptii

________________________________________________

Intrebarile 44-46 se adresea numai mamelor care au copilul in segmentul de varsta 0-12 luni:pentru

celelalte cazuri continuati cu Q 47

←

C

op

ii d

e v

âr

sta

0-1

2 l

un

i

→

Q44 La ce varsta ati introdus alt aliment in afara laptelui ?

1. la varsta in luni.................................................................... ________

2. îi dau numai lapte Q 47

3. nu raspunde

Q45. Cu ce alimente ati inceput ?

1. piure de fructe

2. piure de legume

3. cereale cu lapte

4. altele, care? __________________________________________________________________

Q46. La ce varsta (in luni) ati introdus :

1. cereale cu lapte................................................................... ________

2. piure de legume................................................................... ________

3. piure de fructe ................................................................... ________

4. branza de vaci ................................................................... ________

5. carne ......................................................................................________

6. galbenus de ou ................................................................... ________

7. mancare preparata pentru intreaga familie ________

Q47 In mancarea pe care o dati copilului adaugati sare de bucatarie?

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q48 Ii dati acum vitamina D?

1. da, pe gura 2. Da, injectabil 3. Nu 4. Nu raspunde

Q49 I-ati dat (si) pana acum ?

90

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

Daca Q48=3 si Q49= 2 sau 3 treceţi la Q58; pentru celelalte situatii continuati cu Q.50

Q50 Cum îi /i-ati dat ?

1. Permanent, de cand ________, cat timp ________

2. Intermitent

3. nu raspunde

Q51 Ce preparat de vitamina D îi dati ?

__________________________________________________________

Q52 Cate picaturi ii dati si frecventa ?

__________________________________________________________

Q53 Cum ati obtinut Vit. D ? (Se vor înregistra toate variantele de raspuns ale mamei)

1. le-am primit din farmacie pe reteta de la MF

2. le-am primit din farmacie pe reteta de la specialistul din spital sau ambulatoriu

3. mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui

4. am procurat-o singura din farmacie fara reteta

5. altele

6. nu răspunde

Q54 Cate flacoane de Vit D ati consumat pana acum ?

_______________

Q55 Continutul flaconului l-ati consumat in totalitate ?

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q56 Ati dat si la ati copii din flacon?

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q57Ati aruncat flaconul dupa o luna de la deschidere?

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q58 Ii dati acum fier ?

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q59 I-ati dat( si) pana acum fier ?

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Daca Q58=2 si Q59= 2 sau 3 treceţi la Q70; pentru celelalte situatii continuati cu Q60

Q60 Cum ii /i-ati dat ?

1. Permanent, de cand ________, cat timp ________

2. Intermitent

3. Nu raspunde

Q61 La ce varsta ati inceput sa-i dati fier ?

____________ luni

91

Q62 Cat timp i-ati dat Fe ?

_______________

Q63 Ce preparat de Fe ati utilizat ?

_______________________________________________________________

Q64Cate picaturi/ml a primit zilnic ?

________________________________________________________________

Q65 Cate flacoane de Fe ati consumat ?

___________________________________________________________

Q66 Le-ati consumat in totalitate

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q67 Ati dat si la ati copii din flacon

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q68 Ati aruncat flaconul dupa o luna de la deschidere

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q69 Cum ati obtinut preparatul de Fe ? (Se vor înregistra toate variantele de raspuns ale mamei)

1. le-am primit din farmacie pe reteta de la MF

2. le-am primit din farmacie pe reteta de la specialistul din spital sau ambulatoriu

3. mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui

4. am procurat-o singura din farmacie fara reteta

5. altele

6. nu răspunde

Q70 Ati primit lapte praf la iesirea din maternitate?

1. Da 2. Nu 3. Nu raspunde

Q71 Ati primit lapte praf distribuit gratuit prin primarii/protectia copilului?

1. Da 2. NuQ65 3. Nu raspunde

Q72 Ce varsta avea copilul cand ati primit prima oara lapte praf ?

____________

Q73 Cantitatea primita a fost suficienta pentru asigurarea nevoilor copilului ?

1. Da 2. Nu 3. Nu i-am dat copilului 4. Nu raspunde

Q74.Ce surse de informatii consultati /accesati pentru ingrijirea copilului ? (Se vor înregistra toate

variantele de raspuns ale mamei)

1. intreb direct medici( de familie/specialisti) 6. carti/brosuri

2. intreb direct psihologi 7. televiziune

3. caut pe intenet 8. radio

4. consult forumuri 9. parinti/rude

5. scoala mamei 10. prieteni/ cunostinte

Dintre aceste surse, care sunt primele trei pe care le utilizaţi cel mai frecvent (în spaţiile rezervate,

pentru fiecare dintre cele trei surse menţionate, se va înregistra codul utilizat în lista de opţiuni)

1. ______ 2. ______ 3. ______

92

Asigurându-vă de confidenţialitatea chestionarului, vărugăm să ne oferiţi câteva informaţii despre

Dvs.:

Q75 Fumati?

1. Da 2. Nu 3. Nu răspunde

Q76 De la ce varsta ?

____________

Q77 Cate tigari pe zi ?

____________

Q78 Varsta mamei (ani impliniti)

____________

Q79 Nationalitate :

1. romana 2. maghiara 3. germana 4. rroma 5. altele

Q80 Aveti serviciu ?

1. Da, sunt în activitate, am reluat serviciul de la vârsta de __________ a copilului

2. Da, dar am întrerupt activitatea, fiind în concediul pentru îngrijirea copilului

2. Nu

3. Nu răspunde

Q81 Ultima scoala absolvita de către mama copilului (cicluri de studii finalizate): 1. fara scoala 6. liceu

2. scoala generala neterminata 7. scoala post-liceala

3. scoala generala terminata 8. colegiu / învăţământ superior de scurtă durată

4. 9-10 clase 9. învăţământ superior de lugă durată

5. scoala profesionala 10. nu stie/nu raspunde

Q82 In prezent sunteti:

1. casatorita 2. uniune consensuala 3. divortata/separate/ vaduva 4. celibatara 5. nu raspunde

Q83 Care dintre următoarele dotări există în gospodăria Dvs?

1. aragaz 5. telefon mobil 9. locuinta proprietate personala

2. televizor 6. closet cu apa 10. PC (computer)

3. frigider 7. incalzire centrala 11.camera video

4. masina de spalat 8. automobil 12. casa de vacanta/locuinta secundara

Măsurători ale copilului: Greutatea _____________kg

Lungimea (inaltimea ) _____________ cm

Hemoglobina (g/dl) _____________

Data _____/_____/_____ Ora__/___ Investigator____________________________

93

Chestionar adresat femeii gravide (studiul national profilaxia anemiei la femeia gravida )

Data realizării interviului ............................................

În funcţie de natura itemului, interviul se realizează fie prin încercuirea variantei (variantelor) de răspuns oferită

de subiect, fie prin înregistrarea răspunsului în spaţiul rezervat.

Situaţiile de modificare a parcursului curent al itemilor prin condiţionări generate de răspunsul oferit sunt

semnalate fie prin indicaţii explicite, fie prin indicatorul „Q X” care indică saltul la itemul “X”în locul

continuării cu itemul următor.

Vor fi parcurse toate întrebările. În cazul itemilor deschişi la care subiectul răspunde prin „Nu ştiu” / „Nu îmi

amintesc” se va înregistra codul 99, în cazul întrebărilor cu răspuns la alegere acest răspuns fiind inclus în lista

variantelor oferite.

Q01 Judetul _____________________ Q02 Localitatea__________________________

Q03 Mediul: 1. Urban

2. Rural

Q04 Data nasterii :

_____/_____/_____

Q03 La ce varsta ati avut prima menstruatie

_________

Q04 Cate nasteri ati avut

_________

Q05 Cand a fost nascut ultimul dumneavoastra copil

_________

Q06 Ati luat preparate de fier in timpul sarcinii

1. Da 2. Nu 3. Nu-mi amintesc

Q 7 Cum ati obtinut preparatul de Fe ? (Se vor înregistra toate variantele de raspuns ale mamei)

1. le-am primit din farmacie pe reteta de la MF

2. le-am primit din farmacie pe reteta de la specialistul din spital sau ambulatoriu

3. mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui

4. am procurat-o singura din farmacie fara reteta

5. altele

6. nu răspunde

Q08 In a cata saptamana a sarcinii erati cand ati primit acest preparat ?

_________

Q09 L-ati luat continu?

94

1. Da Q 11 2. Nu 3. Nu-mi amintesc Q 11

Q10 De ce l-ati intrerupt sau ati luat cu intermitente ?

1. mi s-a mai recomandat sa-l iau cu pauze

2. medicul a interzis sa mai iau si l-am intrerupt

3. mi-a facut rau si am intrerupt din proprie initiativa

4 . nu am stiut cat trebuie sa iau

5. alt motiv, care

___________________________________________________________________

6. nu-mi amintesc

Q11 Ce preparate de fier ati luat / luati?

1. 1 multivitamine ce contin si fier

2. 2 Fier simplu

3. 3Fier cu vit C

4. 4 Fier cu acid folic

Q12 Cat timp ati luat Fe?

_______________

Q21 Ati luat acid folic ?

1.da, inainte de sarcina

2.da, in perioada sarcinii( din luna _______________)

3. da inainte si in timpul sarcinii

4. nu

5. nu stiu/nu-mi amintesc

Q22 Cum ati luat acid folic ?

1. zilnic 2. intermitent 3. Nu este cazul (nu am luat)

Q23 In prezent luati acid folic ?

1. Da 2. Nu

Q24 Cand ati luati ultima data acid folic _______________ si in ce doza _______________?

Q25 Cum ati dori sa nasteti ?

1. pe cale vaginala

2. prin cezariana

3. cum mi se va recomanda de medic

4. nu stiu

Q26 Fumati?

1. Da 2. Nu 3. Nu răspunde

Q27 De la ce varsta ?

____________

Q28 Cate tigari pe zi ?

____________

95

Q29 Ati consumat cel putin o data bautura spirtoasa sau vin in ultimile 3 luni?

1. Da 2. Nu

Q30 Cand ati consumat ultima data bautura spirtoasa sau vin?

____________

Q31 Ultima scoala absolvita( cicluri de studii finalizate): 1. fara scoala 6. liceu

2. scoala generala neterminata 7. scoala post-liceala

3. scoala generala terminata 8. colegiu / învăţământ superior de scurtă durată

4. 9-10 clase 9. învăţământ superior de lugă durată

5. scoala profesionala 10. nu stie/nu raspunde

Q32 .In prezent sunteti:

1. casatorita 2. uniune consensuala 3.divortata/separate/ vaduva 4. celibatara 5. nu raspunde

Q33 Care dintre următoarele dotări există în gospodăria Dvs?

1. aragaz 5. telefon mobil 9. locuinta proprietate personala

2. televizor 6. closet cu apa 10. PC (computer)

3. frigider 7. incalzire centrala 11.camera video

4. masina de spalat 9. automobil 12. casa de vacanta/locuinta secundara

Q34 Valoarea hemoglobinei (g/dl)

_____________

Q35 Cabinetul de asistenta primara este inclus in programul de profilaxie a anemiei la femeia

gravida

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

Q36 Ati primit carnetul gravidei ? (se adreseaza gravidei)

1. Da 2. Nu

Data _____/_____/_____ Ora__/___ investigator__________________________

96

ANEXA I

STATUS NUTRIŢIONAL - INDICATORI ANTROPOMETRICI

Repartiţia indicatorilor antropometrici Grupa de vârstă 0-6 luni HAZ WAZ WHZ HAZ WAZ WHZ

TOTAL

1 sub -3D 3 1 14 0,8% 0,3% 3,8%

2 [-3D;-2D) 11 15 26 3,0% 4,0% 7,0%

sub 2D 14 16 40 3,8% 4,3% 10,8%

peste 2D 23 15 13 6,2% 4,0% 3,5%

URBAN

1 sub -3D 1 1 6 0,5% 0,5% 3,2%

2 [-3D;-2D) 6 8 14 3,2% 4,2% 7,4%

sub 2D 7 9 20 3,7% 4,7% 10,5%

peste 2D 14 8 6 7,4% 4,2% 3,2%

RURAL

1 sub -3D 2 8 1,1% 0,0% 4,4%

2 [-3D;-2D) 5 7 12 2,8% 3,9% 6,6%

sub 2D 7 7 20 3,9% 3,9% 11,0%

peste 2D 9 7 7 5,0% 3,9% 3,9%

MASCULIN

1 sub -3D 2 1 10 1,1% 0,6% 5,6%

2 [-3D;-2D) 7 6 12 3,9% 3,4% 6,7%

sub 2D 9 7 22 5,1% 3,9% 12,4%

peste 2D 12 5 9 6,7% 2,8% 5,1%

FEMININ

1 sub -3D 1 4 0,5% 0,0% 2,1%

2 [-3D;-2D) 4 9 14 2,1% 4,7% 7,3%

sub 2D 5 9 18 2,6% 4,7% 9,3%

peste 2D 11 10 4 5,7% 5,2% 2,1%

97

Repartiţia indicatorilor antropometrici în funcţie de factori asociaţi Grupa de vârstă 0-6 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D peste

2D Total sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Total 3,8% 6,2% 10,0% 4,3% 4,0% 8,4% 10,8% 3,5% 14,3%

Zona Macro 1 1,2% 8,4% 9,6% 3,6% 3,6% 7,2% 16,9% 6,0% 22,9%

Macro 2 5,9% 6,7% 12,6% 5,9% 3,4% 9,2% 7,6% 2,5% 10,1%

Macro 3 3,8% 3,8% 7,6% 3,8% 2,5% 6,3% 11,4% 2,5% 13,9%

Macro 4 3,3% 5,6% 8,9% 3,3% 6,7% 10,0% 8,9% 3,3% 12,2%

HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Rang Primul copil 4,2% 5,8% 10,1% 3,7% 2,1% 5,8% 7,4% 3,2% 10,6%

Al doilea 4,1% 7,4% 11,6% 5,0% 6,6% 11,6% 16,5% 4,1% 20,7%

Al treilea 0,0% 6,1% 6,1% 6,1% 9,1% 15,2% 12,1% 6,1% 18,2%

Peste 3 4,3% 4,3% 8,7% 4,3% 0,0% 4,3% 8,7% 0,0% 8,7%

HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Educ.m Fără şc.generală 5,7% 2,9% 8,6% 5,7% 0,0% 5,7% 11,4% 2,9% 14,3%

Şc.generală 4,1% 7,5% 11,6% 5,5% 4,8% 10,3% 8,9% 4,1% 13,0%

Studii medii 3,6% 4,4% 8,0% 3,6% 2,9% 6,6% 11,7% 2,2% 13,9%

Studii super 2,0% 9,8% 11,8% 2,0% 7,8% 9,8% 13,7% 5,9% 19,6%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil Grupa de vârstă 6-12 luni HAZ WAZ WHZ HAZ WAZ WHZ

TOTAL

1 sub -3D 13 13 13 2,2% 2,2% 2,2%

2 [-3D;-2D) 25 33 44 4,2% 5,5% 7,3%

sub 2D 38 46 57 6,3% 7,7% 9,5%

98

peste 2D 28 10 28 4,7% 1,7% 4,7%

URBAN

1 sub -3D 4 4 6 1,2% 1,2% 1,9%

2 [-3D;-2D) 7 12 26 2,2% 3,7% 8,1%

sub 2D 11 16 32 3,4% 5,0% 10,0%

peste 2D 15 4 14 4,7% 1,2% 4,4%

RURAL

1 sub -3D 9 9 7 3,2% 3,2% 2,5%

2 [-3D;-2D) 18 21 18 6,4% 7,5% 6,4%

sub 2D 27 30 25 9,6% 10,7% 8,9%

peste 2D 13 6 14 4,6% 2,1% 5,0%

MASCULIN

1 sub -3D 8 5 6 2,6% 1,6% 1,9%

2 [-3D;-2D) 11 24 17 3,5% 7,7% 5,4%

sub 2D 19 29 23 6,1% 9,3% 7,4%

peste 2D 8 6 16 2,6% 1,9% 5,1%

FEMININ

1 sub -3D 5 8 7 1,7% 2,8% 2,4%

2 [-3D;-2D) 14 9 27 4,8% 3,1% 9,3%

sub 2D 19 17 34 6,6% 5,9% 11,8%

peste 2D 20 4 12 6,9% 1,4% 4,2%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere Grupa de vârstă 6-12 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

Gr.naştere sub 2500 16,1% 0,0% 16,1% 32,3% 6,5% 38,7% 12,9% 3,2% 16,1%

2500-4000 2,9% 5,1% 7,9% 1,9% 2,9% 4,8% 11,1% 3,8% 14,9%

peste 4000 0,0% 30,4% 30,4% 0,0% 17,4% 17,4% 4,3% 0,0% 4,3%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de regiunea de rezidenţă Grupa de vârsta 6-12 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Total 6,3% 4,7% 11,0% 7,7% 1,7% 9,3% 9,5% 4,7% 14,1%

Zona Macro 1 7,9% 4,8% 12,7% 9,5% 1,6% 11,1% 9,5% 5,6% 15,1%

Macro 2 7,0% 6,0% 13,0% 7,0% 1,5% 8,5% 9,5% 4,5% 14,0%

Macro 3 4,2% 2,1% 6,3% 6,3% 0,7% 7,0% 9,1% 4,9% 14,0%

Macro 4 6,1% 5,3% 11,4% 8,3% 3,0% 11,4% 9,8% 3,8% 13,6%

99

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de mediu de rezidenţă

Grupa de varsta 6-12 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Mediu Urban 3,4% 4,7% 8,1% 5,0% 1,2% 6,2% 10,0% 4,4% 14,3%

Rural 9,6% 4,6% 14,3% 10,7% 2,1% 12,9% 8,9% 5,0% 13,9%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de gen Grupa de vârsta 6-12 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Gen Masculin 6,1% 2,6% 8,7% 9,3% 1,9% 11,2% 7,4% 5,1% 12,5%

Feminin 6,6% 6,9% 13,5% 5,9% 1,4% 7,3% 11,8% 4,2% 15,9%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de rangul copilului

Grupa de vârsta 6-12 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Rang Primul copil 4,0% 4,4% 8,4% 5,6% 2,2% 7,8% 9,7% 4,7% 14,3%

Al doilea 6,1% 5,1% 11,1% 9,1% 1,5% 10,6% 11,1% 4,5% 15,7%

Al treilea 19,1% 6,4% 25,5% 8,5% 0,0% 8,5% 6,4% 6,4% 12,8%

Peste 3 12,1% 3,0% 15,2% 18,2% 0,0% 18,2% 3,0% 3,0% 6,1%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de educaţia mamei Grupa de vârsta 6-12 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0

% 100,0

% 100,0

% 100,0

% 100,0

% 100,0

% 100,0

% 100,0

% 100,0

%

100

Educ.m

Fără şc.generală 23,7% 3,4% 27,1% 20,3% 0,0% 20,3% 5,1% 3,4% 8,5%

Şc.generala 6,6% 3,7% 10,3% 11,2% 1,2% 12,4% 12,4% 4,1% 16,5%

Studii medii 3,1% 5,7% 8,8% 1,3% 2,2% 3,5% 7,0% 5,3% 12,3%

Studii super. 1,4% 5,8% 7,2% 5,8% 2,9% 8,7% 11,6% 5,8% 17,4%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere

Grupa de vârsta 6-12 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Gr.naştere sub 2500 21,4% 3,6% 25,0% 30,4% 0,0% 30,4% 17,9% 0,0% 17,9%

2500-4000 5,0% 4,4% 9,3% 5,8% 1,4% 7,2% 9,1% 4,6% 13,7%

peste 4000 2,9% 11,8% 14,7% 0,0% 5,9% 5,9% 2,9% 11,8% 14,7%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil

Grupa de vârstă 12-24 luni HAZ WAZ WHZ HAZ WAZ WHZ

TOTAL

1 sub -3D 16 23 30 1,5% 2,1% 2,7%

2 [-3D;-2D) 44 98 83 4,0% 9,0% 7,6%

sub 2D 60 121 113 5,5% 11,1% 10,3%

peste 2D 63 17 56 5,8% 1,6% 5,1%

URBAN

1 sub -3D 4 11 14 0,7% 1,9% 2,4%

2 [-3D;-2D) 20 37 38 3,4% 6,3% 6,5%

sub 2D 24 48 52 4,1% 8,2% 8,9%

peste 2D 41 7 23 7,0% 1,2% 3,9%

RURAL

1 sub -3D 12 12 16 2,4% 2,4% 3,1%

2 [-3D;-2D) 24 61 45 4,7% 12,0% 8,8%

sub 2D 36 73 61 7,1% 14,3% 12,0%

peste 2D 22 10 33 4,3% 2,0% 6,5%

MASCULIN

1 sub -3D 13 11 13 2,2% 1,9% 2,2%

2 [-3D;-2D) 29 51 41 4,9% 8,6% 6,9%

sub 2D 42 62 54 7,1% 10,5% 9,2%

peste 2D 28 9 41 4,7% 1,5% 6,9%

FEMININ

1 sub -3D 3 12 17 0,6% 2,4% 3,4%

2 [-3D;-2D) 15 47 42 3,0% 9,3% 8,3%

101

sub 2D 18 59 59 3,6% 11,7% 11,7%

peste 2D 35 8 15 6,9% 1,6% 3,0%

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil

Grupa de vârstă 12-24 luni HAZ WAZ WHZ HAZ WAZ WHZ

TOTAL

1 sub -3D 16 23 30 1,5% 2,1% 2,7%

2 [-3D;-2D) 44 98 83 4,0% 9,0% 7,6%

sub 2D 60 121 113 5,5% 11,1% 10,3%

peste 2D 63 17 56 5,8% 1,6% 5,1%

URBAN

1 sub -3D 4 11 14 0,7% 1,9% 2,4%

2 [-3D;-2D) 20 37 38 3,4% 6,3% 6,5%

sub 2D 24 48 52 4,1% 8,2% 8,9%

peste 2D 41 7 23 7,0% 1,2% 3,9%

RURAL

1 sub -3D 12 12 16 2,4% 2,4% 3,1%

2 [-3D;-2D) 24 61 45 4,7% 12,0% 8,8%

sub 2D 36 73 61 7,1% 14,3% 12,0%

peste 2D 22 10 33 4,3% 2,0% 6,5%

MASCULIN

1 sub -3D 13 11 13 2,2% 1,9% 2,2%

2 [-3D;-2D) 29 51 41 4,9% 8,6% 6,9%

sub 2D 42 62 54 7,1% 10,5% 9,2%

peste 2D 28 9 41 4,7% 1,5% 6,9%

FEMININ

1 sub -3D 3 12 17 0,6% 2,4% 3,4%

2 [-3D;-2D) 15 47 42 3,0% 9,3% 8,3%

sub 2D 18 59 59 3,6% 11,7% 11,7%

peste 2D 35 8 15 6,9% 1,6% 3,0%

102

Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de factori asociaţi

Grupa de vârstă 12-24 luni HAZ WAZ WHZ

Total sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

1094 1094 1094 1094 1094 1094 1094 1094 1094 1094

Total 1094 60 63 123 121 17 138 113 56 169

Zona Macro 1 228 18 23 41 26 4 30 17 14 31

Macro 2 359 17 10 27 36 5 41 33 23 56

Macro 3 240 14 12 26 29 1 30 29 5 34

Macro 4 267 11 18 29 30 7 37 34 14 48

Mediu Urban 584 24 41 65 48 7 55 52 23 75

Rural 510 36 22 58 73 10 83 61 33 94

Gen Masculin 590 42 28 70 62 9 71 54 41 95

Feminin 504 18 35 53 59 8 67 59 15 74

Rang Primul copil 588 32 38 70 56 10 66 57 34 91

Al doilea 357 12 21 33 43 6 49 42 17 59

Al treilea 83 7 2 9 7 7 6 2 8

Peste 3 53 7 2 9 14 1 15 8 3 11

Educ.m Fără şc.gen. 108 15 6 21 18 2 20 12 7 19

Şc.generala 421 28 14 42 59 5 64 49 23 72

Studii medii 406 10 30 40 34 8 42 39 21 60

Studii super. 148 7 13 20 9 2 11 9 4 13

Etnie Română 887 39 48 87 82 12 94 86 41 127

Maghiară 73 6 12 18 7 3 10 8 4 12

Rromă 92 14 2 16 23 1 24 11 6 17

alte 16 1 1 2 1 3 2 3 5

Gr.naştere sub 2500 108 15 7 22 30 1 31 22 4 26

2500-4000 902 43 47 90 89 12 101 86 45 131

peste 4000 65 1 9 10 2 3 5 5 6 11

Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere

Grupa de vârstă 12-24 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

103

Rang Primul copil 5,4% 6,5% 11,9% 9,5% 1,7% 11,2% 9,7% 5,8% 15,5%

Al doilea 3,4% 5,9% 9,2% 12,0% 1,7% 13,7% 11,8% 4,8% 16,5%

Al treilea 8,4% 2,4% 10,8% 8,4% 0,0% 8,4% 7,2% 2,4% 9,6%

Peste 3 13,2% 3,8% 17,0% 26,4% 1,9% 28,3% 15,1% 5,7% 20,8%

Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de educaţia mamei

Grupa de vârstă 12-24 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

Educ.m Fără şc.gen. 13,9% 5,6% 19,4% 16,7% 1,9% 18,5% 11,1% 6,5% 17,6%

Şc.generală 6,7% 3,3% 10,0% 14,0% 1,2% 15,2% 11,6% 5,5% 17,1%

Studii medii 2,5% 7,4% 9,9% 8,4% 2,0% 10,3% 9,6% 5,2% 14,8%

Studii super. 4,7% 8,8% 13,5% 6,1% 1,4% 7,4% 6,1% 2,7% 8,8%

Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere

Grupa de vârstă 12-24 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

Gr.naştere sub 2500 13,9% 6,5% 20,4% 27,8% 0,9% 28,7% 20,4% 3,7% 24,1%

2500-4000 4,8% 5,2% 10,0% 9,9% 1,3% 11,2% 9,5% 5,0% 14,5%

peste 4000 1,5% 13,8% 15,4% 3,1% 4,6% 7,7% 7,7% 9,2% 16,9%

104

Repartiţia numerică a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de factori asociaţi

Grupa de vârsta 0-24 luni HAZ WAZ WHZ

Total sub -

2D peste

2D Total sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

2066 2066 2066 2066 2066 2066 2066 2066 2066 2066

Total 2066 114 119 233 182 56 238 215 111 326

Zona Macro 1 435 20 24 44 31 10 41 46 21 67

Macro 2 678 40 40 80 60 20 80 69 39 108

Macro 3 460 25 25 50 40 5 45 45 22 67

Macro 4 493 29 30 59 51 21 72 55 29 84

Mediu Urban 1089 57 61 118 95 27 122 110 53 163

Rural 977 57 58 115 87 29 116 105 58 163

Gen Masculin 1078 65 60 125 99 39 138 106 58 164

Feminin 988 49 59 108 83 17 100 109 53 162

Rang Primul copil 1098 57 67 124 82 31 113 104 64 168

Al doilea 676 27 37 64 64 20 84 81 35 116

Al treilea 163 16 9 25 15 3 18 17 7 24

Peste 3 109 12 5 17 20 2 22 13 5 18

Educ.m Fără şc.gen. 202 34 7 41 32 3 35 23 10 33

Şc.generala 809 50 35 85 94 17 111 93 41 134

Studii medii 770 23 51 74 40 25 65 68 45 113

Studii super. 268 7 25 32 14 11 25 28 14 42

Etnie Română 1681 74 99 173 130 46 176 172 86 258

Maghiară 153 9 16 25 11 8 19 15 10 25

Rromă 166 29 1 30 33 1 34 19 10 29

alte 27 1 1 2 4 1 5 3 3 6

Gr.naştere sub 2500 197 6 10 16 16 1 17 18 6 24

2500-4000 1719 101 100 201 160 49 209 187 98 285

peste 4000 122 6 7 13 5 6 11 9 6 15

105

Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere

Grupa de vârsta 0-24 luni HAZ WAZ WHZ

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

sub -2D

peste 2D Total

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Total 5,5% 5,8% 11,3% 8,8% 2,7% 11,5% 10,4% 5,4% 15,8%

Zona Macro 1 4,6% 5,5% 10,1% 7,1% 2,3% 9,4% 10,6% 4,8% 15,4%

Macro 2 5,9% 5,9% 11,8% 8,8% 2,9% 11,8% 10,2% 5,8% 15,9%

Macro 3 5,4% 5,4% 10,9% 8,7% 1,1% 9,8% 9,8% 4,8% 14,6%

Macro 4 5,9% 6,1% 12,0% 10,3% 4,3% 14,6% 11,2% 5,9% 17,0%

Mediu Urban 5,2% 5,6% 10,8% 8,7% 2,5% 11,2% 10,1% 4,9% 15,0%

Rural 5,8% 5,9% 11,8% 8,9% 3,0% 11,9% 10,7% 5,9% 16,7%

Gen Masculin 6,0% 5,6% 11,6% 9,2% 3,6% 12,8% 9,8% 5,4% 15,2%

Feminin 5,0% 6,0% 10,9% 8,4% 1,7% 10,1% 11,0% 5,4% 16,4%

Rang Primul copil 5,2% 6,1% 11,3% 7,5% 2,8% 10,3% 9,5% 5,8% 15,3%

Al doilea 4,0% 5,5% 9,5% 9,5% 3,0% 12,4% 12,0% 5,2% 17,2%

Al treilea 9,8% 5,5% 15,3% 9,2% 1,8% 11,0% 10,4% 4,3% 14,7%

Peste 3 11,0% 4,6% 15,6% 18,3% 1,8% 20,2% 11,9% 4,6% 16,5%

Educ.m Fără şc.gen. 16,8% 3,5% 20,3% 15,8% 1,5% 17,3% 11,4% 5,0% 16,3%

Şc.generala 6,2% 4,3% 10,5% 11,6% 2,1% 13,7% 11,5% 5,1% 16,6%

Studii medii 3,0% 6,6% 9,6% 5,2% 3,2% 8,4% 8,8% 5,8% 14,7%

Studii super. 2,6% 9,3% 11,9% 5,2% 4,1% 9,3% 10,4% 5,2% 15,7%

Etnie Română 4,4% 5,9% 10,3% 7,7% 2,7% 10,5% 10,2% 5,1% 15,3%

Maghiară 5,9% 10,5% 16,3% 7,2% 5,2% 12,4% 9,8% 6,5% 16,3%

Rromă 17,5% 0,6% 18,1% 19,9% 0,6% 20,5% 11,4% 6,0% 17,5%

alte 3,7% 3,7% 7,4% 14,8% 3,7% 18,5% 11,1% 11,1% 22,2%

Gr.naştere sub 2500 3,0% 5,1% 8,1% 8,1% 0,5% 8,6% 9,1% 3,0% 12,2%

2500-4000 5,9% 5,8% 11,7% 9,3% 2,9% 12,2% 10,9% 5,7% 16,6%

peste 4000 4,9% 5,7% 10,7% 4,1% 4,9% 9,0% 7,4% 4,9% 12,3%

106

ANEXA II

GREUTATEA LA NAŞTERE

Distribuţia greutăţii la naştere

Total 0-12 luni Total Total Total Total

1 Sub 2500 g 203 9,7% 92 9,3% 2 [2500-4000] 1763 84,4% 843 85,0% 3 Peste 4000 122 5,8% 57 5,7% Total 2088 100,0% 992 100,0%

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de mediul de rezidenţă

Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total

T 1 Sub 2500 106 97 203 9,7% 9,8% 9,7% 52,2% 47,8% 100% 2 2500-4000 918 845 1763 83,8% 85,1% 84,4% 52,1% 47,9% 100% 3 Peste 4000 71 51 122 6,5% 5,1% 5,8% 58,2% 41,8% 100% Total 1095 993 2088 100,0% 100,0% 100,0% 52,4% 47,6% 100%

Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total

0-12 1 Sub 2500 g 45 47 92 8,7% 9,9% 9,3% 48,9% 51,1% 100% 2 2500-4000 435 408 843 84,3% 85,7% 85,0% 51,6% 48,4% 100% 3 Peste 4000 36 21 57 7,0% 4,4% 5,7% 63,2% 36,8% 100% Total 516 476 992 100,0% 100,0% 100,0% 52,0% 48,0% 100%

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de gen

Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total

T 1 Sub 2500 92 111 203 8,4% 11,2% 9,7% 45,3% 54,7% 100% 2 2500-4000 924 839 1763 84,5% 84,4% 84,4% 52,4% 47,6% 100% 3 Peste 4000 78 44 122 7,1% 4,4% 5,8% 63,9% 36,1% 100% Total 1094 994 2088 100,0% 100,0% 100,0% 52,4% 47,6% 100%

107

Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Urban Rural Total

0-12 1 Sub 2500 g 42 50 92 8,3% 10,2% 9,3% 45,7% 54,3% 100% 2 2500-4000 428 415 843 85,1% 84,9% 85,0% 50,8% 49,2% 100% 3 Peste 4000 33 24 57 6,6% 4,9% 5,7% 57,9% 42,1% 100% Total 503 489 992 100,0% 100,0% 100,0% 50,7% 49,3% 100%

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de rangul copilului

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total

Total 92 843 57 992 9,3% 85,0% 5,7% 100% Rang Primul copil 41 447 30 518 7,9% 86,3% 5,8% 100% Al doilea 31 278 17 326 9,5% 85,3% 5,2% 100% Al treilea 12 64 6 82 14,6% 78,0% 7,3% 100% Peste 3 7 47 4 58 12,1% 81,0% 6,9% 100%

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de administrarea de fier în sarcină

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total

Total 92 843 57 992 9,3% 85,0% 5,7% 100% Fe _mama Da 52 553 36 641 8,1% 86,3% 5,6% 100% Nu 36 248 19 303 11,9% 81,8% 6,3% 100%

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de administrarea de acid folic

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total

Total 92 843 57 992 9,3% 85,0% 5,7% 100% Acid folic Da 41 443 24 508 8,1% 87,2% 4,7% 100% Nu 42 332 31 405 10,4% 82,0% 7,7% 100% Nu stiu 3 28 0 31 9,7% 90,3% 0,0% 100%

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de vârsta mamei

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total

Total 92 843 57 992 9,3% 85,0% 5,7% 100% Vârsta mama

15-19 ani 5 62 2 69 7,2% 89,9% 2,9% 100%

20-24 ani 22 195 14 231 9,5% 84,4% 6,1% 100% 25-29 ani 19 252 17 288 6,6% 87,5% 5,9% 100% 30-34 ani 22 187 10 219 10,0% 85,4% 4,6% 100%

108

35-39 ani 13 78 9 100 13,0% 78,0% 9,0% 100% Peste 39 ani 7 17 2 26 26,9% 65,4% 7,7% 100%

Distributia greutatii mici la nastere in functie de gradul de scolarizare a mamei

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total

Total 92 843 57 992 9,3% 85,0% 5,7% 100%

Educ.m Fără şc.generală 13 85 2 100 13,0% 85,0% 2,0% 100% Şc.generală 52 321 24 397 13,1% 80,9% 6,0% 100% Studii medii 21 326 22 369 5,7% 88,3% 6,0% 100% Studii super. 5 105 9 119 4,2% 88,2% 7,6% 100%

Greutatea la naştere şi factorii asociaţi

Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total Sub 2500 g

[2500-4000]

Peste 4000

Total

Total 92 843 57 992 9,3% 85,0% 5,7% 100% Zona Macro 1 15 184 14 213 7,0% 86,4% 6,6% 100% Macro 2 30 272 23 325 9,2% 83,7% 7,1% 100% Macro 3 22 196 4 222 9,9% 88,3% 1,8% 100% Macro 4 25 191 16 232 10,8% 82,3% 6,9% 100% Mediu Urban 45 435 36 516 8,7% 84,3% 7,0% 100% Rural 47 408 21 476 9,9% 85,7% 4,4% 100% Gen Masculin 42 428 33 503 8,3% 85,1% 6,6% 100% Feminin 50 415 24 489 10,2% 84,9% 4,9% 100% Rang Primul copil 41 447 30 518 7,9% 86,3% 5,8% 100% Al doilea 31 278 17 326 9,5% 85,3% 5,2% 100% Al treilea 12 64 6 82 14,6% 78,0% 7,3% 100% Peste 3 7 47 4 58 12,1% 81,0% 6,9% 100% Născut La termen 34 809 56 899 3,8% 90,0% 6,2% 100% Înainte 58 34 1 93 62,4% 36,6% 1,1% 100% Fe _mama Da 52 553 36 641 8,1% 86,3% 5,6% 100% Nu 36 248 19 303 11,9% 81,8% 6,3% 100%

Început Fe 3-4 săpt 3 30 1 34 8,8% 88,2% 2,9% 100% 5-8 săpt 7 86 7 100 7,0% 86,0% 7,0% 100% 9-12 săpt 8 96 6 110 7,3% 87,3% 5,5% 100% 13-16 săpt 16 87 8 111 14,4% 78,4% 7,2% 100% 17-20 săpt 6 70 3 79 7,6% 88,6% 3,8% 100% 21-24 săpt 3 51 5 59 5,1% 86,4% 8,5% 100% 25-28 săpt 2 60 5 67 3,0% 89,6% 7,5% 100% 28-32 săpt 2 26 0 28 7,1% 92,9% 0,0% 100%

109

Peste 32 săpt 0 7 0 7 0,0% 100% 0,0% 100% Anemie (Q20) Da 24 241 21 286 8,4% 84,3% 7,3% 100% Nu 54 506 31 591 9,1% 85,6% 5,2% 100% Nu ştiu 2 34 2 38 5,3% 89,5% 5,3% 100% Acid folic Da 41 443 24 508 8,1% 87,2% 4,7% 100% Nu 42 332 31 405 10,4% 82,0% 7,7% 100% Nu ştiu 3 28 0 31 9,7% 90,3% 0,0% 100% Vârsta mama

15-19 ani 5 62 2 69 7,2% 89,9% 2,9% 100%

20-24 ani 22 195 14 231 9,5% 84,4% 6,1% 100% 25-29 ani 19 252 17 288 6,6% 87,5% 5,9% 100% 30-34 ani 22 187 10 219 10,0% 85,4% 4,6% 100% 35-39 ani 13 78 9 100 13,0% 78,0% 9,0% 100% Peste 39 ani 7 17 2 26 26,9% 65,4% 7,7% 100%

Educ.m Fără şc.generală 13 85 2 100 13,0% 85,0% 2,0% 100%

Şc.generală 52 321 24 397 13,1% 80,9% 6,0% 100% Studii medii 21 326 22 369 5,7% 88,3% 6,0% 100% Studii super. 5 105 9 119 4,2% 88,2% 7,6% 100% Etnie Română 76 681 49 806 9,4% 84,5% 6,1% 100% Maghiară 4 71 6 81 4,9% 87,7% 7,4% 100% Rromă 8 68 2 78 10,3% 87,2% 2,6% 100% Alte 2 9 0 11 18,2% 81,8% 0,0% 100%

Greutatea la naştere în funcţie de factori asociaţi

Sub 2500 g [2500-4000] Peste 4000 Total

Total 100% 100% 100% 100% Zona Macro 1 16,3% 21,8% 24,6% 21,5% Macro 2 32,6% 32,3% 40,4% 32,8% Macro 3 23,9% 23,3% 7,0% 22,4% Macro 4 27,2% 22,7% 28,1% 23,4% Mediu Urban 48,9% 51,6% 63,2% 52,0% Rural 51,1% 48,4% 36,8% 48,0% Gen Masculin 45,7% 50,8% 57,9% 50,7% Feminin 54,3% 49,2% 42,1% 49,3% Rang Primul copil 44,6% 53,0% 52,6% 52,2% Al doilea 33,7% 33,0% 29,8% 32,9% Al treilea 13,0% 7,6% 10,5% 8,3% Peste 3 7,6% 5,6% 7,0% 5,8% Fe _mama Da 56,5% 65,6% 63,2% 64,6% Nu 39,1% 29,4% 33,3% 30,5%

Început Fe 3-4 săpt 3,3% 3,6% 1,8% 3,4% 5-8 săpt 7,6% 10,2% 12,3% 10,1%

110

9-12 săpt 8,7% 11,4% 10,5% 11,1% 13-16 săpt 17,4% 10,3% 14,0% 11,2% 17-20 săpt 6,5% 8,3% 5,3% 8,0% 21-24 săpt 3,3% 6,0% 8,8% 5,9% 25-28 săpt 2,2% 7,1% 8,8% 6,8% 28-32 săpt 2,2% 3,1% 0,0% 2,8% Peste 32 săpt 0,0% 0,8% 0,0% 0,7% Anemie (Q20) Da 26,1% 28,6% 36,8% 28,8% Nu 58,7% 60,0% 54,4% 59,6% Nu ştiu 2,2% 4,0% 3,5% 3,8% Acid folic Da 44,6% 52,6% 42,1% 51,2% Nu 45,7% 39,4% 54,4% 40,8% Nu ştiu 3,3% 3,3% 0,0% 3,1% Vârsta mama 15-19 ani 5,4% 7,4% 3,5% 7,0% 20-24 ani 23,9% 23,1% 24,6% 23,3% 25-29 ani 20,7% 29,9% 29,8% 29,0% 30-34 ani 23,9% 22,2% 17,5% 22,1% 35-39 ani 14,1% 9,3% 15,8% 10,1% Peste 39 ani 7,6% 2,0% 3,5% 2,6% Educ.m Fără şc.generală 14,1% 10,1% 3,5% 10,1% Şc.generală 56,5% 38,1% 42,1% 40,0% Studii medii 22,8% 38,7% 38,6% 37,2% Studii super. 5,4% 12,5% 15,8% 12,0% Etnie Română 82,6% 80,8% 86,0% 81,3% Maghiară 4,3% 8,4% 10,5% 8,2% Rromă 8,7% 8,1% 3,5% 7,9% Alte 2,2% 1,1% 0,0% 1,1%

111

ANEXA III

DEFICITUL DE FIER LA COPILUL PÂNĂ LA 24 LUNI

Prevalenţa nivelului hemoglobinei pe gupe de vârstă

Nivel Hemoglobină 6-12 luni 12 luni 24 luni

1 Sub 7 0,3% 0,8% 0,4% 2 [7-9) 4,6% 6,2% 3,6% 3 [9-11) 43,0% 37,8% 36,9% 4 [11-13) 49,3% 50,7% 56,6% 5 [ 13 + 2,7% 4,5% 2,5% Total 100,0% 100,0% 100,0% 1 Sub 11 48,0% 44,8% 40,9% 2 11+ 52,0% 55,2% 59,1%

Prevalenţa anemiei între 6-11 luni

Nivel Hemoglobină 6 luni 7 luni 8 luni 9 luni 10 luni 11 luni

1 Sub 7 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,8% 2 [7-9) 1,2% 5,1% 3,5% 6,3% 5,2% 4,7% 3 [9-11) 45,8% 50,5% 47,7% 43,8% 43,3% 33,1% 4 [11,13) 51,8% 43,4% 46,5% 49,0% 50,5% 55,1% 5 [13+ 1,2% 1,0% 2,3% 1,0% 1,0% 6,3% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 1 Sub 11 47,0% 55,6% 51,2% 50,0% 48,5% 38,6% 2 11+ 53,0% 44,4% 48,8% 50,0% 51,5% 61,4%

Prevalenţa anemiei la copii în vârstă de 12 luni şi 24 luni în funcţie de mediul de provenienţa

(12 luni)

112

Hb sub 11 Hb11+ Tot_12 Hb sub 11 Hb 11+ Tot_12

Total 117 151 268 43,7% 56,3% 100% Mediu Urban 56 99 155 36,1% 63,9% 100% Rural 61 52 113 54,0% 46,0% 100%

Ponderea copiilor care au luat fier în funcţie de vârstă şi greutatea la naştere

GN sub 2500 2500 - 4000 4000+ 0-1) 0,0% 7,1% 0,0% [1-2) 0,0% 1,9% 0,0% luna 3 33,3% 11,5% 0,0% luna 4 33,3% 15,7% 16,7% luna 5 30,0% 16,7% 0,0% luna 6 33,3% 21,1% 25,0% luna 7 100,0% 36,8% 50,0% luna 8 66,7% 49,4% 33,3% luna 9 70,0% 50,0% 14,3% luna 10 56,3% 60,3% 100,0% luna 11 75,0% 64,0% 25,0% luna 12 88,9% 56,6% 55,6%

Asocierea prevalenţei anemiei la vârsta de referintă în funcţie de vârsta mamei

12 luni 24 luni sub 11 11+ Tot_12 sub 11 11+ Tot_24 Vârsta mama 15-19 ani 50,0% 50,0% 100% 55,6% 44,4% 100% 20-24 ani 57,9% 42,1% 100% 46,7% 53,3% 100% 25-29 ani 32,9% 67,1% 100% 37,8% 62,2% 100% 30-34 ani 42,9% 57,1% 100% 40,4% 59,6% 100% 35-39 ani 29,2% 70,8% 100% 30,0% 70,0% 100% Peste 39 ani 50,0% 50,0% 100% 50,0% 50,0% 100%

Asocierea Hb la grupele de referinţă în funcţie de nivelul educaţional al mamei

12 luni 24 luni sub 11 11+ Tot_12 sub 11 11+ Tot_24 Educ.m Fără şc.generală 62,9% 37,1% 100% 51,7% 48,3% 100% Şc.generală 46,7% 53,3% 100% 47,0% 53,0% 100%

113

Studii medii 34,5% 65,5% 100% 29,5% 70,5% 100% Studii super. 50,0% 50,0% 100% 40,5% 59,5% 100%

Asocierea Hb la grupele de referinţă cu etnia mamei

12 luni 24 luni sub 11 11+ Tot_12 sub 11 11+ Tot_24 Etnie română 39,6% 60,4% 100% 39,2% 60,8% 100% maghiară 61,5% 38,5% 100% 52,4% 47,6% 100% rromă 60,0% 40,0% 100% 45,8% 54,2% 100% altele 40,0% 60,0% 100% 33,3% 66,7% 100%

Ponderea copiilor care au luat Fe în funcţie de vârsta copilului

Da Nu Total 0-1) 6,3% 93,8% 100% [1-2) 1,6% 98,4% 100% luna 3 11,8% 88,2% 100% luna 4 16,7% 83,3% 100% luna 5 17,6% 82,4% 100% luna 6 22,4% 77,6% 100% luna 7 40,7% 59,3% 100% luna 8 51,0% 49,0% 100% luna 9 49,4% 50,6% 100% luna 10 61,3% 38,7% 100% luna 11 62,9% 37,1% 100% luna 12 60,2% 39,8% 100%

Ponderea copiiilor în funcţie de vârsta la care a debutat administrarea

Urban Rural Total Urban Rural Total

Naştere 7 2 9 1,3% 0,4% 0,9% 0,25 luni 9 5 14 1,7% 1,1% 1,4% 0,5 luni 9 12 21 1,7% 2,6% 2,1% 1 luna 27 31 58 5,0% 6,8% 5,8% 2 luni 39 49 88 7,2% 10,7% 8,8% 3 luni 50 36 86 9,3% 7,9% 8,6% 4 luni 46 45 91 8,5% 9,9% 9,1% 5 luni 53 39 92 9,8% 8,6% 9,2% 6 luni 145 93 238 26,9% 20,4% 23,9%

114

7 luni 38 31 69 7,0% 6,8% 6,9% 7 luni 0 1 1 0,0% 0,2% 0,1% 8 luni 27 27 54 5,0% 5,9% 5,4% 9 luni 19 18 37 3,5% 3,9% 3,7% 10 luni 12 5 17 2,2% 1,1% 1,7% 11 luni 6 4 10 1,1% 0,9% 1,0% 12 luni 28 26 54 5,2% 5,7% 5,4%

Numar 540 456 996

Medie 6,07 5,98 6,03

Mediana 5,30 5,10 5,15

Ponderea copiilor care au luat fier în funcţie de vârsta şi greutatea la naştere

GN sub 2500 2500 - 4000 4000+ 0-1) 0,0% 7,1% 0,0% [1-2) 0,0% 1,9% 0,0% luna 3 33,3% 11,5% 0,0% luna 4 33,3% 15,7% 16,7% luna 5 30,0% 16,7% 0,0% luna 6 33,3% 21,1% 25,0% luna 7 100,0% 36,8% 50,0% luna 8 66,7% 49,4% 33,3% luna 9 70,0% 50,0% 14,3% luna 10 56,3% 60,3% 100,0% luna 11 75,0% 64,0% 25,0% luna 12 88,9% 56,6% 55,6% luna 13 78,6% 54,3% 60,0% luna 14 36,4% 49,3% 50,0% luna 15 100,0% 68,1% 50,0% luna 16 100,0% 58,7% 50,0% luna 17 100,0% 61,1% 50,0% luna 18 100,0% 56,6% 100,0% luna 19 58,3% 67,4% 28,6% luna 20 40,0% 65,5% 33,3% luna 21 83,3% 69,0% 20,0% luna 22 90,0% 64,8% 66,7%

115

Repartizarea copiilor cărora li s-a administrat fier după doza administrată

Urban Rural Total Urban Rural Total 1 fiola/zi 1 0 1 0,2% 0,0% 0,1% 1 ml/zi 2 0 2 0,4% 0,0% 0,2% 1 pic/zi 4 6 10 0,8% 1,4% 1,0% 10 ml/zi 0 1 1 0,0% 0,2% 0,1% 10 pic/zi 84 97 181 16,4% 21,9% 19,0% 12 pic/zi 9 11 20 1,8% 2,5% 2,1% 13 pic/zi 1 1 2 0,2% 0,2% 0,2% 14 pic/zi 3 0 3 0,6% 0,0% 0,3% 15 pic/zi 15 11 26 2,9% 2,5% 2,7% 16 pic/zi 2 3 5 0,4% 0,7% 0,5% 18 pic/zi 1 2 3 0,2% 0,5% 0,3% 19 pic/zi 1 0 1 0,2% 0,0% 0,1% 2 ml/zi 4 1 5 0,8% 0,2% 0,5% 2 pic/zi 31 61 92 6,0% 13,8% 9,6% 2,5 ml/zi 4 4 8 0,8% 0,9% 0,8% 20 pic/zi 14 10 24 2,7% 2,3% 2,5% 25 pic/zi 1 0 1 0,2% 0,0% 0,1% 3 ml/zi 1 1 2 0,2% 0,2% 0,2% 3 pic/zi 49 36 85 9,6% 8,1% 8,9% 4 ml/zi 0 3 3 0,0% 0,7% 0,3% 4 pic/zi 39 44 83 7,6% 10,0% 8,7% 5 ml/zi 5 2 7 1,0% 0,5% 0,7% 5 pic/zi 106 69 175 20,7% 15,6% 18,3% 6 ml/zi 1 0 1 0,2% 0,0% 0,1% 6 pic/zi 63 40 103 12,3% 9,0% 10,8% 7 pic/zi 30 13 43 5,8% 2,9% 4,5% 8 pic/zi 31 17 48 6,0% 3,8% 5,0% 9 pic/zi 11 9 20 2,1% 2,0% 2,1% 513 442 955 100,0% 100,0% 100,0%

116

Ponderea copiilor care au luat Fe în funcţie de nivelul de educaţie al mamei

Studii_M

Fără şc. generală Şc.generală

Studii medii

Studii super.

0-1) 0,0% 33,3% 0,0% 0,0% [1-2) 0,0% 4,2% 0,0% 0,0% luna 3 0,0% 10,3% 10,7% 22,2% luna 4 11,1% 24,0% 13,6% 0,0% luna 5 33,3% 12,1% 23,8% 9,1% luna 6 20,0% 20,0% 27,0% 15,4% luna 7 42,9% 30,8% 38,5% 64,3% luna 8 42,9% 31,7% 72,2% 61,5% luna 9 37,5% 42,9% 53,1% 66,7% luna 10 75,0% 53,8% 64,1% 71,4% luna 11 45,5% 63,5% 73,9% 60,0% luna 12 58,8% 69,6% 50,0% 66,7%

Ponderea copiilor în funcţie de modul de administrare a preparatelor de fier

Urban Rural Total Urban Rural Total Permanent 373 285 658 68,8% 63,6% 66,5% Intermitent 169 163 332 31,2% 36,4% 33,5% Total 542 448 990 100,0% 100,0% 100,0%

Prevalenţa anemiei la copiii de 12 luni în funcţie de administrarea de fier

12 luni

sub 11 11+ Tot_12 sub 11 11+ Tot_12

Administrare în prezent şi trecut Da 65 91 156 41,7% 58,3% 100% Nu 49 59 108 45,4% 54,6% 100%

117

Prevalenţa anemiei la copiii 24 de luni în funcţie de administrarea de fier în prezent

24 luni sub 11 11+ Tot_24 Administrare actuala de Fe Da 47,6% 52,4% 100% Nu 40,0% 60,0% 100%

Ponderea copiilor în funcţie de modul de obţinere a preparatelor de fier administrate

Urban Rural Total Urban Rural Total l-am primit din farmacie pe reţetă de la MF 257 147 404 46,6% 32,3% 40,2% l-am primit din farmacie pe reţeta de la specialistul pediatru din spital sau ambulatoriu 39 32 71 7,1% 7,0% 7,1% mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui 216 268 484 39,2% 58,9% 48,1% l-am procurat singură din farmacie fără reţetă 100 36 136 18,1% 7,9% 13,5% am primit flaconul din maternitate 5 4 9 0,9% 0,9% 0,9%

nu ştiu 2 2 0,4% 0,0% 0,2% Total respondenţi 551 455 1006 100,0% 100,0% 100,0%

118

ANEXA IV

PROFILAXIA RAHITISMULUI

Repartiţia copiilor în funcţie de administrarea de vitamina D (în trecut sau în prezent)

Urban Rural Total Urban Rural Total 1 Da 1058 895 1953 95,1% 89,1% 92,3% 2 Nu 55 109 164 4,9% 10,9% 7,7% 1113 1004 2117 100,0% 100,0% 100,0%

Repartiţia în funcţie de vârsta de debut al administrării de vitamina D

Urban Rural Total Urban Rural Total Naştere 124 98 222 13,7% 13,4% 13,6% 1 sapt 245 138 383 27,1% 18,9% 23,5% 1-2 sapt 0 1 1 0,0% 0,1% 0,1% 2 sapt 317 192 509 35,1% 26,3% 31,2% 3 sapt 18 11 29 2,0% 1,5% 1,8% 4 sapt 98 135 233 10,9% 18,5% 14,3% 5 sapt 24 14 38 2,7% 1,9% 2,3% 6 sapt 3 6 9 0,3% 0,8% 0,6% 7 sapt 2 0 2 0,2% 0,0% 0,1% 8 sapt 1 0 1 0,1% 0,0% 0,1% 9 sapt 25 72 97 2,8% 9,9% 5,9%

10 sapt 0 2 2 0,0% 0,3% 0,1% 13 sapt 21 29 50 2,3% 4,0% 3,1% 14 sapt 1 0 1 0,1% 0,0% 0,1% 15 sapt 0 1 1 0,0% 0,1% 0,1% 17 sapt 4 15 19 0,4% 2,1% 1,2% 18 sapt 1 0 1 0,1% 0,0% 0,1% 22 sapt 1 0 1 0,1% 0,0% 1,1% 26 sapt 10 7 17 1,1% 1,0% 1,0% 30 sapt 1 4 5 0,1% 0,5% 0,3%

119

34 sapt 3 1 4 0,3% 0,1% 0,2% 35 sapt 1 0 1 0,1% 0,0% 0,1% 36 sapt 0 1 1 0,0% 0,1% 0,1% 38 sapt 0 1 1 0,0% 0,1% 0,1% 42 sapt 1 0 1 0,1% 0,0% 0,1% 52 sapt 2 2 4 0,2% 0,3% 0,2% 56 sapt 0 1 1 0,0% 0,1% 0,1% 97 sapt 1 0 1 0,1% 0,0% 0,1% Total 904 731 1635 100,0% 100,0% 100,0%

Numar 904 731 1635

Medie 3,14 4,29 3,65

Mediana 1,40 2,70 2,50

Distribuţia administrării de vitamina D pe grupe de vârstă

.

12 luni 24 luni 18 luni 12 luni 24 luni 18 luni Total 188 72 71 69,1% 25,7% 55,5%

Zona Macro 1 38 20 24 71,7% 40,8% 72,7%

Macro 2 62 11 13 68,9% 10,0% 39,4% Macro 3 43 24 18 71,7% 40,7% 62,1%

Macro 4 45 17 16 65,2% 27,4% 48,5%

Mediu Urban 113 45 45 72,0% 31,5% 60,8% Rural 75 27 26 65,2% 19,7% 48,1%

Educ.m Fără şc.gen. 18 6 2 50,0% 20,7% 40,0%

Şc.generală 62 17 22 66,7% 14,8% 46,8% Studii medii 86 29 31 73,5% 32,6% 62,0%

Studii super. 21 19 16 84,0% 45,2% 64,0%

Etnie Română 159 56 59 72,9% 25,1% 59,0% Maghiară 10 8 8 76,9% 38,1% 57,1%

Rromă 14 3 43,8% 12,5% 0,0%

Alte 1 1 20,0% 16,7% 0,0%

Repartiţia după doza de vitamina D administrată

Urban Rural Total Urban Rural Total 1 pic/zi 30 19 49 3,0% 2,2% 2,6% 1 tb/zi 1 0 1 0,1% 0,0% 0,1% 10 pic/zi 1 6 7 0,1% 0,7% 0,4% 12 pic/zi 0 1 1 0,0% 0,1% 0,1% 15 pic/zi 0 1 1 0,0% 0,1% 0,1% 2 pic/zi 710 553 1263 70,3% 64,8% 67,8% 3 pic/zi 163 184 347 16,1% 21,6% 18,6%

120

4 pic/zi 55 34 89 5,4% 4,0% 4,8% 5 pic/zi 28 41 69 2,8% 4,8% 3,7% 6 pic/zi 6 8 14 0,6% 0,9% 0,8% 7 pic/zi 4 2 6 0,4% 0,2% 0,3% 8 pic/zi 0 4 4 0,0% 0,5% 0,2% injectabil 12 0 12 1,2% 0,0% 0,6% Total 1010 853 1863 100,0% 100,0% 100,0%

Distribuţia în funcţie de modalitatea de obţinere a preparatului de vitamina D

Urban Rural Total Urban Rural Total l-am primit din farmacie pe reţetă de la MF 471 298 769 45,3% 34,2% 40,3% l-am primit din farmacie pe reţetă de la specialistul ginecolog din spital sau ambulatoriu 61 44 105 5,9% 5,1% 5,5% mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui 398 450 848 38,3% 51,7% 44,4% l-am procurat singură din farmacie fără reţetă 341 196 537 32,8% 22,5% 28,1% am primit flaconul din maternitate 82 71 153 7,9% 8,2% 8,0%

altele 5 5 0,5% 0,0% 0,3% Total respondenţi 1039 871 1910 100,0% 100,0% 100,0%

121

ANEXA V

PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE AL FEMEIA GRAVIDĂ

Prevalenţa anemiei la femeile gravide în funcţie de mediul de provenienţă

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Total Hb 2 Hb 3 Hb 4 Hb 5 Tot

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

Mediu Urban 10 114 132 22 278 3,6% 41,0% 47,5% 7,9% 100,0%

Rural 9 64 110 16 199 4,5% 32,2% 55,3% 8,0% 100,0%

Distribuţia anemiei în funcţie de vârsta femeilor

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Total Hb 2 Hb 3 Hb 4 Hb 5 Tot

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

Vârsta 15-19 ani 4 14 21 3 42 9,5% 33,3% 50,0% 7,1% 100,0%

20-24 ani 3 49 51 8 111 2,7% 44,1% 45,9% 7,2% 100,0%

25-29 ani 5 46 76 11 138 3,6% 33,3% 55,1% 8,0% 100,0%

30-34 ani 5 44 63 11 123 4,1% 35,8% 51,2% 8,9% 100,0%

35-39 ani 2 20 28 5 55 3,6% 36,4% 50,9% 9,1% 100,0%

Peste 39 ani 5 3 8 0,0% 62,5% 37,5% 0,0% 100,0%

Distribuţia în funcţie de media şi mediana hemoglobinei

Nivel Hemoglobină Minim Maxim Medie Mediana Total 7,60 15,40 11,22 11,98 Vârsta 15-19 ani 8,10 13,40 11,05 11,20 20-24 ani 7,60 13,80 11,10 11,09 25-29 ani 8,00 15,40 11,27 11,35 30-34 ani 8,30 15,40 11,31 11,20 35-39 ani 8,30 14,00 11,33 11,40 Peste 39 ani 9,80 12,80 10,90 10,50

122

15-29 ani 7,60 15,40 11,17 11,20

30-39 ani 8,30 15,40 11,32 11,31

Distribuţia anemiei în funcţie de nivelul educaţional al femeii gravide

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Total Hb 2 Hb 3 Hb 4 Hb 5 Tot

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

Educaţie Fără şc.gen. 4 22 32 5 63 6,3% 34,9% 50,8% 7,9% 100,0%

Şc.generală 4 65 81 14 164 2,4% 39,6% 49,4% 8,5% 100,0%

Studii medii 8 63 93 15 179 4,5% 35,2% 52,0% 8,4% 100,0%

Studii super. 3 27 34 4 68 4,4% 39,7% 50,0% 5,9% 100,0%

Distribuţia în funcţie de media şi mediana hemoglobinei

Distribuţia anemiei în funcţie de nivelul socio-economic

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Total Hb 2 Hb 3 Hb 4 Hb 5 Total

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

NivEc scăzut 4 23 45 6 78 5,1% 29,5% 57,7% 7,7% 100,0%

mediu 10 88 115 18 231 4,3% 38,1% 49,8% 7,8% 100,0%

ridicat 5 60 78 13 156 3,2% 38,5% 50,0% 8,3% 100,0%

Media şi mediana hemoglobinei

Nivel Hemoglobină

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

Educaţie Fără şc.generală 8,30 13,50 11,12 11,20

Şc.generală 7,60 15,40 11,25 11,10

Studii medii 8,00 15,40 11,26 11,35

Studii super. 8,60 14,10 11,16 11,10

123

Nivel Hemoglobina

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

NivEc scăzut 8,30 13,50 11,29 11,29

mediu 7,60 15,40 11,19 11,18

ridicat 8,30 15,40 11,26 11,20

Distribuţia hemoglobinei în funcţie de factorii asociaţi

[7-9) [9-11) [11,13) [13+ Total Hb 2 Hb 3 Hb 4 Hb 5 Total

Total 19 178 242 38 477 4,0% 37,3% 50,7% 8,0% 100,0%

Mediu Urban 10 114 132 22 278 3,6% 41,0% 47,5% 7,9% 100,0%

Rural 9 64 110 16 199 4,5% 32,2% 55,3% 8,0% 100,0%

Vârsta 15-19 ani 4 14 21 3 42 9,5% 33,3% 50,0% 7,1% 100,0%

20-24 ani 3 49 51 8 111 2,7% 44,1% 45,9% 7,2% 100,0%

25-29 ani 5 46 76 11 138 3,6% 33,3% 55,1% 8,0% 100,0%

30-34 ani 5 44 63 11 123 4,1% 35,8% 51,2% 8,9% 100,0%

35-39 ani 2 20 28 5 55 3,6% 36,4% 50,9% 9,1% 100,0%

Peste 39 ani 5 3 8 0,0% 62,5% 37,5% 0,0% 100,0%

Educaţie Fără şc.gen. 4 22 32 5 63 6,3% 34,9% 50,8% 7,9% 100,0%

Şc.generală 4 65 81 14 164 2,4% 39,6% 49,4% 8,5% 100,0%

Studii medii 8 63 93 15 179 4,5% 35,2% 52,0% 8,4% 100,0%

Studii super. 3 27 34 4 68 4,4% 39,7% 50,0% 5,9% 100,0%

NivEc scăzut 4 23 45 6 78 5,1% 29,5% 57,7% 7,7% 100,0%

mediu 10 88 115 18 231 4,3% 38,1% 49,8% 7,8% 100,0%

ridicat 5 60 78 13 156 3,2% 38,5% 50,0% 8,3% 100,0%

peste 16 ani 4 5 1 10 0,0% 40,0% 50,0% 10,0% 100,0%

Fe DA Fe DA 15 116 164 18 313 4,8% 37,1% 52,4% 5,8% 100,0%

Distribuţia femeilor pe medii de rezidenţă Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total

1 Gravide 281 205 486 35,0% 29,9% 32,7% 57,8% 42,2% 100%

2 Mame cu copii 0-12 luni 522 480 1002 65,0% 70,1% 67,3% 52,1% 47,9% 100%

Total 803 685 1488 100,0% 100,0% 100,0% 54,0% 46,0% 100%

Distribuţia femeilor pe vârste

124

Gravide Mame Total Gravide Mame Total

Total 486 1002 1488 100% 100% 100%

Vârsta 15-19 ani 43 70 113 8,8% 7,0% 7,6%

20-24 ani 114 232 346 23,5% 23,2% 23,3%

25-29 ani 140 291 431 28,8% 29,0% 29,0%

30-34 ani 126 221 347 25,9% 22,1% 23,3%

35-39 ani 55 102 157 11,3% 10,2% 10,6%

Peste 39 ani 8 26 34 1,6% 2,6% 2,3%

Distribuţia femeilor în funcţie de nivelul educaţional

Gravide Mame Total Gravide Mame Total

Total 486 1002 1488 100% 100% 100%

Educaţie Fără şc.generală 66 100 166 13,6% 10,0% 11,2%

Şc.generală 166 399 565 34,2% 39,8% 38,0%

Studii medii 180 374 554 37,0% 37,3% 37,2%

Studii super. 69 122 191 14,2% 12,2% 12,8%

Distribuţia femeilor în funcţie de nivelul socio-economic

Gravide Mame Total Gravide Mame Total

Total 486 1002 1488 100% 100% 100%

NivEc scăzut 82 195 277 16,9% 19,5% 18,6%

mediu 233 487 720 47,9% 48,6% 48,4%

ridicat 157 320 477 32,3% 31,9% 32,1%

Distribuţia femeilor în funcţie de factorii asociaţi

Gravide Mame Total Gravide Mame Total

Total 486 1002 1488 100% 100% 100%

Mediu Urban 281 522 803 57,8% 52,1% 54,0%

Rural 205 480 685 42,2% 47,9% 46,0%

Vârsta 15-19 ani 43 70 113 8,8% 7,0% 7,6%

20-24 ani 114 232 346 23,5% 23,2% 23,3%

25-29 ani 140 291 431 28,8% 29,0% 29,0%

30-34 ani 126 221 347 25,9% 22,1% 23,3%

35-39 ani 55 102 157 11,3% 10,2% 10,6%

Peste 39 ani 8 26 34 1,6% 2,6% 2,3%

Educaţie Fără şc.generală 66 100 166 13,6% 10,0% 11,2%

Şc.generală 166 399 565 34,2% 39,8% 38,0%

Studii medii 180 374 554 37,0% 37,3% 37,2%

Studii super. 69 122 191 14,2% 12,2% 12,8%

125

NivEc Scăzut 82 195 277 16,9% 19,5% 18,6%

Mediu 233 487 720 47,9% 48,6% 48,4%

Ridicat 157 320 477 32,3% 31,9% 32,1%

Distribuţia femeilor în funcţie de modalitatea de administrare a preparatelor de fier Gravide Mame Total Gravide Mame Total

1 Da 219 383 602 68,7% 59,3% 62,4%

2 Nu 97 230 327 30,4% 35,6% 33,9%

3 Nu îmi amintesc 2 8 10 0,6% 1,2% 1,0%

Total subiecţi care DA 319 646 965 100% 100% 100%

Distribuţia femeilor în funcţie de modul de obţinere a preparatului de fier

Gravide Mame Total

1. l-am primit din farmacie pe reţetă de la MF 95 205 300

2. l-am primit din farmacie pe reţetă de la specialistul ginecolog din spital sau ambulatoriu 134 255 389

3. mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui 86 157 243

4. l-am procurat singură din farmacie fără reţetă 35 87 122

5. în alt mod 3 4 7

6. nu îmi amintesc 6 6

Total subiecţi de raportat 319 646 965

Distribuţia femeilor în funcţie de modul de obţinere a preparatului de fier

Gravide Mame Total

1. l-am primit din farmacie pe reţetă de la MF 29,8% 31,7% 31,1%

2.

l-am primit din farmacie pe reţetă de la specialistul ginecolog din spital sau ambulatoriu 42,0% 39,5% 40,3%

3. mi-a dat flaconul medicul de familie direct de la cabinetul lui 27,0% 24,3% 25,2%

4. l-am procurat singură din farmacie fără reţetă 11,0% 13,5% 12,6%

5. în alt mod 0,9% 0,6% 0,7%

6. nu îmi amintesc 0,0% 0,9% 0,6%

126

Total subiecţi de raportat 100% 100% 100%

Distribuţia femeilor în funcţie de săptămâna când a luat fier

Săptămâna Gravide Mame Total Gravide Mame Total Gravide Mame Total 1 3-4 14 35 49 28,6% 71,4% 100% 4,4% 5,4% 5,1%

2 5-8 48 101 149 32,2% 67,8% 100% 15,0% 15,6% 15,4%

3 9-12 43 111 154 27,9% 72,1% 100% 13,5% 17,2% 16,0%

4 13-16 60 113 173 34,7% 65,3% 100% 18,8% 17,5% 17,9%

5 17-20 50 79 129 38,8% 61,2% 100% 15,7% 12,2% 13,4%

6 21-24 39 59 98 39,8% 60,2% 100% 12,2% 9,1% 10,2%

7 25-28 30 67 97 30,9% 69,1% 100% 9,4% 10,4% 10,1%

8 28-32 18 28 46 39,1% 60,9% 100% 5,6% 4,3% 4,8%

9 Peste 32 11 7 18 61,1% 38,9% 100% 3,4% 1,1% 1,9%

Total subiecţi care DA 319 646 965 33,1% 66,9% 100% 100% 100% 100%

Medie 17,35 16,24 16,62

Mediana 15,03 15,01 15,01

Distribuţia femeilor în funcţie de perioada de timp cât a luat fier (număr mediu de săptămâni)

Medie Mediana

Gravide Gravide Mame Total Gravide Mame Total

Total 319 245 593 838 245 593 838

Total 3,57 3,89 3,80 3,0 4,0 3,0

Mediu Urban 62,1% 3,98 4,13 4,08 3,0 4,0 4,0

Rural 37,9% 2,90 3,61 3,43 3,0 3,0 3,0

Vârsta 15-19 ani 4,4% 2,80 3,67 3,47 2,0 4,0 3,5

20-24 ani 23,8% 3,29 3,53 3,45 3,0 3,0 3,0

25-29 ani 30,1% 3,49 3,86 3,76 3,0 4,0 3,0

30-34 ani 28,2% 3,69 4,32 4,12 3,0 4,8 3,0

35-39 ani 11,6% 3,87 3,94 3,92 3,0 4,0 4,0

127

Peste 39 ani 1,9% 5,83 3,79 4,56 7,0 3,5 4,5

Educaţie Fără şc.generală 9,1% 4,10 3,09 3,42 4,0 3,0 3,0

Şc.generală 29,5% 3,07 3,81 3,63 3,0 4,0 3,0

Studii medii 42,9% 3,77 4,08 3,99 3,0 4,0 3,0

Studii super. 17,9% 3,56 4,01 3,86 2,0 4,0 3,0

NivEc Scăzut 10,7% 2,96 4,16 3,92 3,0 4,0 3,0

Mediu 49,5% 3,42 3,60 3,54 3,0 3,0 3,0

Ridicat 37,6% 3,91 4,17 4,08 3,0 4,0 4,0

Media şi mediana hemoglobinei în funcţie de administrarea de fier

Nivel Hemoglobină

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

Fe Da 7,60 15,40 11,19 11,15

Nu 8,10 15,40 11,31 11,28

Distribuţia femeilor în funcţie de administrarea de acid folic Gravide Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total 1 da, înainte de

sarcină 22 5 27 8,0% 2,6% 5,8% 81,5% 18,5% 100,0%

2 da, în perioada sarcinii 144 70 214 52,6% 35,9% 45,6% 67,3% 32,7% 100,0%

3 da înainte şi în timpul sarcinii 13 5 18 4,7% 2,6% 3,8% 72,2% 27,8% 100,0%

4 Nu 93 109 202 33,9% 55,9% 43,1% 46,0% 54,0% 100,0%

5 Nu îmi amintesc 2 6 8 0,7% 3,1% 1,7% 25,0% 75,0% 100,0%

Total 274 195 469 100,0% 100,0% 100,0% 58,4% 41,6% 100,0%

Media şi mediana hemoglobinei în funcţie de factorii asociaţi

Nivel Hemoglobină

Minim Maxim Medie Mediana

Total 7,60 15,40 11,22 11,98

Mediu Urban 8,00 15,40 11,16 11,12

Rural 7,60 15,40 11,31 11,30

Vârsta 15-19 ani 8,10 13,40 11,05 11,20

20-24 ani 7,60 13,80 11,10 11,09

25-29 ani 8,00 15,40 11,27 11,35

30-34 ani 8,30 15,40 11,31 11,20

128

35-39 ani 8,30 14,00 11,33 11,40

Peste 39 ani 9,80 12,80 10,90 10,50

15-29 ani 7,60 15,40 11,17 11,20

30-39 ani 8,30 15,40 11,32 11,31

Educaţie Fără şc.generală 8,30 13,50 11,12 11,20

Şc.generală 7,60 15,40 11,25 11,10

Studii medii 8,00 15,40 11,26 11,35

Studii super. 8,60 14,10 11,16 11,10

NivEc Scăzut 8,30 13,50 11,29 11,29

Mediu 7,60 15,40 11,19 11,18

Ridicat 8,30 15,40 11,26 11,20

Nr.naşteri 0 8,20 14,10 11,16 11,15

1 7,60 15,40 11,27 11,20

2 8,60 13,80 11,30 11,30

3 8,70 15,40 11,59 11,90

Peste 3 8,30 13,40 11,15 11,00

Fe Da 7,60 15,40 11,19 11,15

Nu 8,10 15,40 11,31 11,28

AcidF Da 8,00 15,40 11,18 11,15

Nu 7,60 15,40 11,29 11,31

Repartiţia femeilor gravide în funcţie de posesia carnetului gravidei Carnet gravidă Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total 1 Da 133 93 226 47,3% 45,4% 46,5% 58,8% 41,2% 100,0%

2 Nu 136 99 235 48,4% 48,3% 48,4% 57,9% 42,1% 100,0%

3 Nu Răspund 12 13 25 4,3% 6,3% 5,1% 48,0% 52,0% 100,0%

Total 281 205 486 100,0% 100,0% 100,0% 57,8% 42,2% 100,0%

Distributia indicatorului HAZ

pentru copiii de 6-12 luni

0

10

20

30

40

50

60

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

129

Distributia indicatorului WAZ

pentru copiii de 6-12 luni

0

10

20

30

40

50

60

70

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

Distributia indicatorului HAZ

pentru copiii de 12-24 luni

0

20

40

60

80

100

120

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

130

Distributia indicatorului WAZ

pentru copiii de 12-24 luni

0

20

40

60

80

100

120

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

131

Distributia indicatorului WHZ

pentru copiii de 12-24 luni

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1001

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D

Distributia indicatorilor antropometrici, in valori standardizate,

pentru copiii de 12- 24 luni

0

20

40

60

80

100

120

0

-5,5

-5,0

-4,5

-4,0

-3,5

-3,0

-2,5

-2,0

-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

0

5,0

-5D -4D -3D -2D -D M D 2D 3D 4D 5D

HAZ WAZ WHZ

132

Lista de grafice şi tabele Lista de grafice Ponderea greutǎţii mici pentru talie Grafic 1 Ponderea greutǎţii mici pentru talie pe grupe de vârstǎ Grafic 2 Distribuţia indicatorului WHZ pentru copii de 0 - 6 luni Grafic 3 Distribuţia indicatorului WHZ pentru copii de 6 - 12 luni Grafic 4 Distribuţia indicatorului WHZ pentru copii de 12 – 24 luni Grafic 5 Distribuţia indicatorului HAZ pentru copii de 0 – 6 luni Grafic 6 Prevalenţa taliei pentru vârstǎ Grafic 7 Distribuţia indicatorului HAZ pentru copii de 6 – 12 luni Grafic 8 Distribuţia indicatorului HAZ pentru copii de 12 – 24 luni Grafic 9 Prevalenţ grutǎţii mici pentru vârstǎ Grafic 10 Greutatea micǎ pentru vârsta pe grupe de vârstǎ Grafic 11 Distribuţia indicatorului WAZ pentru copii de 0 – 6 luni Grafic 12 Distribuţia indicatorului WAZ pentru copii de 6 – 12 luni Grafic 13 Distribuţia indicatorului WAZ pentru copii de 12 – 24 luni Grafic 14 Distribuţia indicatorilor antropometrici, în valori standardizate, pentru copiii de 0 – 6 luni Grafic 15 Distribuţia indicatorilor antropometrici, în valori standardizate, pentru copii de 6 – 12 luni Grafic 16 Distribuţia indicatorilor antropometrici, în valori standardizate, pentru copii de 12 – 24 luni Grafic 17 Distribuţia indicatorilor antropometrici, in valori standardizate, pentru copii de 0 – 24 luni Grafic 18 Distribuţia în funcţie de greutatea la naştere Grafic 19 Mediu de rezidenţǎ / total copii Grafic 20 Mediu de rezidenţǎ copii 12 luni Grafic 21 Distribuţia greutǎţii la naştere în functie de gen / total copii Grafic 22 Distribuţia eşantionului de copii pe medii, în funcţie de greutatea la naştere Grafic 23 Distribuţia eşantionului de copii, în funcţie de gen si greutatea la naştere Grafic 24 Distribuţia greutǎţii la naştere în funcţie de rangul copilului Grafic 25 Distribuţia greutǎţii la naştere în funcţie de administrarea de fier în sarcinǎ Grafic 26 Distribuirea greutǎţii la naştere în funcţie de administrarea de acid folic Grafic 27 Distribuţia greutǎţii la naştere în funcţie de vârsta mamei Grafic 28 Greutatea la naştere în funcţie de gradul de şcolarizare al mamei Grafic 29 Ponderea HB pe grupe de vârstǎ an 2010 Grafic 30 Prevalenţa anemiei între 6 – 11 luni Grafic 31 Prevalenţa anemiei la copiii în vârstǎ de 6 luni Grafic 32 Prevalenţa anemiei la copiii în vârstǎ de 12 luni Grafic 33

133

Prevalenţa anemiei la copiii în vârstǎ de 24 luni Grafic 34 Prevalenţa anemiei la vârstele de referinţǎ 12 luni şi 24 luni funcţie de genul copilului Grafic 35 Prevalenţa anemiei la vârsta de referinţǎ 12 luni si 24 luni funcţie de greutatea la naştere a copilului Grafic 36 Ponderea copiiilor care au luat Fe, pe vârste si greutatea la naştere Grafic 37 Prevalenţa anemiei la vârsta de referinţǎ 12 si 24 luni funcţie de rangul copilului Grafic 38 Ponderea copiilor care au luat Fe funcţie de vârstǎ Grafic 39 Prevalenţa anemiei la copiii de 12 luni funcţie de administrarea de Fe Grafic 40 Prevalenţa anemiei la copiii de 24 luni funcţie de administrare de Fe Grafic 41 Cum s-a obtinut preparatul de Fe pentru copil Grafic 42 Repartiţia copiilor în funcţie de administrarea de vit.D Grafic 43 Ponderea copiilor li s-a administrat Vit.D în perioada Investigatiei, pe vârste şi factori Grafic 44 Cum s-a obtinut vitamina D pentru copil Grafic 45 Media şi mediana Hb funcţie de mediul de provenienţǎ Grafic 46 Media şi mediana Hb funcţie de vârsta femeilor Grafic 47 Distribuţia in funcţie de media si mediana Hb Grafic 48 Distribuţia anemiei la femeile fǎrǎ şcoalǎ Grafic 49 Distribuţia anemiei la femeile cu şcoalǎ generalǎ Grafic 50 Distribuţia anemiei la femeile cu studii medii Grafic 51 Distribuţia anemiei la femeile cu studii superioare Grafic 52 Media şi mediana Hb (g/dl) funcţie de nivelul de educaţie Grafic 53 Distribuţia anemiei funcţie de nivelul socio-economic Grafic 54 Media şi mediana Hb (g/dl) în funcţie de nivelul economic Grafic 55 Distribuţia femeilor funcţie de modalitatea de administrare a preperatelor de Fe Grafic 56 Sursa de procurare a preparatului de Fe Grafic 57 Distribuţia femeilor în funcţie iniţierea administrǎri preparatului de Fe Grafic 58 Media şi mediana debutului tratamentului cu Fe ( sǎptǎmâni) Grafic 59 Durata medie (sǎptǎmâni) de administrare a preparatelor de Fe Grafic 60 Mediana – sǎptǎmâni ale administrarii preparatelor de Fe Grafic 61 Media şi mediana Hb (mg/dl) în funcţie de administrarea de Fe Grafic 62 Distribuţia femeilor în funcţie de administrarea de acid folic Grafic 63 Media şi mediana Hb (mg/dl) în funcţie de administrarea de acid folic Grafic 64 Carnet gravidǎ Grafic 65

134

Lista tabele ( anexe ) ANEXA I STATUS NUTRIŢIONAL - INDICATORI ANTROPOMETRICI Repartiţia indicatorilor antropometrici - grupa de vârstă 0-6 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici în funcţie de factori asociaţi - grupa de vârstă 0-6 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil - grupa de vârstă 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere - grupa de vârstă 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de regiunea de rezidenţă - grupa de vârsta 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de mediu de rezidenţă - grupa de vârsta 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de gen - grupa de vârsta 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de rangul copilului - grupa de vârsta 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de educaţia mamei - grupa de vârsta 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere - grupa de vârsta 6-12 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil - grupa de vârstă 12-24 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil - grupa de vârstă 12-24 luni Repartiţia indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de factori asociaţi - grupa de vârstă 12-24 luni Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere - grupa de vârstă 12-24 luni Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de educaţia mamei - grupa de vârstă 12-24 luni Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere - grupa de vârstă 12-24 luni Repartiţia numerică a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de factori asociaţi - grupa de vârsta 0-24 luni Repartiţia procentuală a indicatorilor antropometrici la copil în funcţie de greutatea la naştere - grupa de vârsta 0-24 luni ANEXA II GREUTATEA LA NAŞTERE Distribuţia greutăţii la naştere Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de mediul de rezidenţă Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de gen Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de rangul copilului Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de administrarea de fier în sarcină Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de administrarea de acid folic

135

Distribuţia greutăţii la naştere în funcţie de vârsta mamei Distribuţia greutatii mici la naştere în funcţie de gradul de şcolarizare a mamei Greutatea la naştere şi factorii asociaţi Greutatea la naştere în funcţie de factori asociaţi

ANEXA III DEFICITUL DE FIER LA COPILUL PÂNĂ LA 24 LUNI

Prevalenţa nivelului hemoglobinei pe gupe de vârstă Prevalenţa anemiei între 6-11 luni Prevalenţa anemiei la copii în vârstă de 12 luni şi 24 luni în funcţie de mediul de provenienţa Ponderea copiilor care au luat fier în funcţie de vârstă şi greutatea la naştere Asocierea prevalenţei anemiei la vârsta de referintă în funcţie de vârsta mamei Asocierea Hb la grupele de referinţă în funcţie de nivelul educaţional al mamei Asocierea Hb la grupele de referinţă cu etnia mamei Ponderea copiilor care au luat Fe în funcţie de vârsta copilului Ponderea copiiilor în funcţie de vârsta la care a debutat administrarea Ponderea copiilor care au luat fier în funcţie de vârsta şi greutatea la naştere Repartizarea copiilor cărora li s-a administrat fier după doza administrată Ponderea copiilor care au luat Fe în funcţie de nivelul de educaţie al mamei Ponderea copiilor în funcţie de modul de administrare a preparatelor de fier Prevalenţa anemiei la copiii de 12 luni în funcţie de administrarea de fier Prevalenţa anemiei la copiii 24 de luni în funcţie de administrarea de fier în prezent Ponderea copiilor în funcţie de modul de obţinere a preparatelor de fier administrate

ANEXA IV PROFILAXIA RAHITISMULUI

Repartiţia copiilor în funcţie de administrarea de vitamina D (în trecut sau în prezent) Repartiţia în funcţie de vârsta de debut al administrării de vitamina D Distribuţia administrării de vitamina D pe grupe de vârstă Repartiţia după doza de vitamina D administrată Distribuţia în funcţie de modalitatea de obţinere a preparatului de vitamina D

ANEXA V PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE AL FEMEIA GRAVIDĂ

Prevalenţa anemiei la femeile gravide în funcţie de mediul de provenienţă Distribuţia anemiei în funcţie de vârsta femeilor Distribuţia în funcţie de media şi mediana hemoglobinei Distribuţia anemiei în funcţie de nivelul educaţional al femeii gravide Distribuţia în funcţie de media şi mediana hemoglobinei Distribuţia anemiei în funcţie de nivelul socio-economic Media şi mediana hemoglobinei Distribuţia hemoglobinei în funcţie de factorii asociaţi

136

Distribuţia femeilor pe medii de rezidenţă Distribuţia femeilor pe vârste Distribuţia femeilor în funcţie de nivelul educaţional Distribuţia femeilor în funcţie de nivelul socio-economic Distribuţia femeilor în funcţie de factorii asociaţi Distribuţia femeilor în funcţie de modalitatea de administrare a preparatelor de fier Distribuţia femeilor în funcţie de modul de obţinere a preparatului de fier

Distribuţia femeilor în funcţie de modul de obţinere a preparatului de fier Distribuţia femeilor în funcţie de săptămâna când a luat fier

Distribuţia femeilor în funcţie de perioada de timp cât a luat fier (număr mediu de săptămâni) Media şi mediana hemoglobinei în funcţie de administrarea de fier Distribuţia femeilor în funcţie de administrarea de acid folic Media şi mediana hemoglobinei în funcţie de factorii asociaţi Repartiţia femeilor gravide în funcţie de posesia carnetului gravidei