EVALUAREA CRITERIALĂ€¦ · Natalia DARII, grad didactic superior, IP ŞP „Grigore Vieru”,...

EVALUAREA CRITERIALĂPRIN DESCRIPTORI

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Clasele I-IV

Chișinău, 2019

Aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr. 1468 din 13.11.2019

Coordonatori MECC: Valentina CHICU, Secretar de Stat

Valentin CRUDU, şef Direcţie învăţământ general Valentina GAICIUC, consultant principal

Coordonatori ştiinţifici:

Lilia POGOLŞA, dr. hab., prof. univ., director IŞE Ludmila URSU, dr., prof. univ., şef catedră Pedagogia învăţământului primar, UPS „Ion Creangă”

Mariana MARIN, dr., conf. univ.

Grupul de lucru: Ludmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”

Mariana MARIN, dr., conf. univ. Angela CURACIŢCHI, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă”

Natalia GRÎU, consultant principal, MECC Ala NIKITCENKO, dr., consultant principal, MECC

Stela GÎNJU, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” Angela TELEMAN, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă”

Marina MORARI, dr., conf. univ., USARB Ala VITCOVSCHII, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă”

Nicolae BRAGARENCO, dr., lector univ., USEFS Natalia POPA, dr., lect. univ., UPS „Ion Creangă”

Ana VARTIC, grad didactic superior, DGETS mun. Chişinău Lora GÎRLEANU, grad didactic superior, IŞE

Natalia DARII, grad didactic superior, IP ŞP „Grigore Vieru”, or. Ştefan-Vodă Elena POPA, grad didactic superior, IP LT „Ion Creangă”, mun. Chişinău

Recenzenţi: Valentina CIOBANU, dr., conf. univ., decanul Facultăţii Ştiinţe

ale Educaţiei şi Informatică, UPS „Ion Creangă”Inga APOLSCHI, grad didactic întâi, DGETS mun. Chişinău

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar: Clasele 1-4 / coord. şt.: Lilia Pogolşa [et al.] ; grupul de lucru: Ludmila Ursu [et al.]. – Chişinău: S. n., 2019 (Tipogr. "Print-Caro"). – 120 p.: tab.

Bibliogr.: p. 98-99 (29 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-56-709-1.

373.3.091E 93

3

CUPRINS

Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar (Clasele I-IV)

1. PREZENTARE GENERALĂ ............................................................................81.1. Scop, obiective, elemente de noutate ...................................................................... 81.2. Acţiuni manageriale de implementare a MECD .....................................................9

2. CONCEPŢIA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ........................................................................ 102.1. Conceptul evaluării criteriale prin descriptori în contextul Codului Educaţiei al Republicii Moldova şi al Curriculumului pentru învăţământul primar..................................................................................102.2. Obiectivele ECD ..................................................................................................... 112.3. Funcţiile ECD ........................................................................................................ 112.4. Principiile ECD ......................................................................................................12

3. ORGANIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN CLASELE I-IV ........................................................... 133.1. Produsele şcolare în procesul de ECD ...................................................................133.2. Strategiile de ECD .................................................................................................153.3. Autoevaluarea ........................................................................................................18

4. PROCESAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR EVALUĂRII ÎN CLASELE I-IV ............................................................................................. 194.1. Documentele şcolare ............................................................................................194.2. Calificativele şi descriptorii nivelurilor de performanţă .......................................194.3. Rezultatele şcolare semestriale şi cele anuale ale elevilor ....................................214.4. Corectarea lucrărilor elevilor ................................................................................234.5. Caietele de lucru ale elevilor ..................................................................................23

5. PRODUSE RECOMANDATE ŞI CRITERII DE SUCCES ............................... 245.1. CLASA I. Produse specifice disciplinelor şcolare ................................................. 245.2. CLASA a II-a. Produse specifice disciplinelor şcolare ......................................... 285.3. CLASA a III-a. Produse specifice disciplinelor şcolare ........................................ 385.4. CLASA a IV-a. Produse specifice disciplinelor şcolare ........................................ 495.5. Produse transisciplinare, recomandate la diverse discipline şi clase .................. 62

4

Ghid de implementare a metodologiei privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar (Clasele I-IV)

Cuvânt înainte .................................................................................................66

1.PRACTICI DE EVALUARE CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR .......................................................................681.1. Succesul şi situaţia de succes ................................................................................ 681.2. Lauda – o modalitate de a consolida succesul elevilor ........................................ 681.3. Metode, procedee şi tehnici de evaluare în contextul ECD ................................... 711.4. Tehnici de reflecţie în contextul ECD ....................................................................751.5. Fişe de lucru pentru elevi în contextul ECD ..........................................................761.6. Tehnologia evaluării sumative orale (ESO) ...........................................................781.7. Tehnologia evaluării prin probe practice...............................................................791.8. Instrumente de comunicare socială a rezultatelor evaluării (cu părinţi, familie, reprezentanţi legali ai copilului) .......................................... 82

2. MODELE ORIENTATIVE DE IMPLEMENTARE A ECD LA NIVELUL PROIECTĂRII DIDACTICE DE LUNGĂ DURATĂ .....................842.1. Clasa I. Matematică............................................................................................... 842.2. Clasa a II-a. Educaţie muzicală ............................................................................ 86

3. MODELE ORIENTATIVE DE IMPLEMENTARE A ECD LA NIVELUL PROIECTĂRII DIDACTICE DE SCURTĂ DURATĂ ....................903.1. Clasa a II-a. Limba şi literatura română .............................................................. 903.2. Clasa a III-a. Ştiinţe .............................................................................................. 943.3. Clasa a IV-a. Educaţie fizică ................................................................................. 96

Bibliografie selectivă ........................................................................................98

Anexa 1. Tabelul performanţelor şcolare, clasele I-IV .................................... 100Anexa 1.1. Extras curricular, clasa I ......................................................................105Anexa 1.2. Extras curricular, clasa a II-a .............................................................108Anexa 1.3. Extras curricular, clasa a III-a ............................................................ 112Anexa 1.4. Extras curricular, clasa a IV-a ............................................................ 116

Anexa 2. 100 de cuvinte încurajatoare pentru un copil .................................. 120

5

ABREVIERI:

MECD - Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori, clasele I-IV

ECD - Evaluare criterială prin descriptori

EI - Evaluare iniţială

ES - Evaluare sumativă

ESO - Evaluare sumativă orală

EA - Evaluare anuală

EFE - Evaluare formativă în etape

EFP - Evaluare formativă punctuală

EFI - Evaluare formativă interactivă

FB - Calificativul foarte bine

B - Calificativul bine

S - Calificativul suficient

i - Descriptorul nivelului de performanţă independent

g - Descriptorul nivelului de performanţă ghidat de învăţător

s - Descriptorul nivelului de performanţă cu mai mult sprijin

Metodologiaprivind evaluarea criterială

prin descriptoriîn învăţământul primar

Clasele I-IV

8

1. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Scop, obiective, elemente de noutate

Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar, clasele I-IV (în continuare – MECD) stabileşte modul de organizare şi realizare a procesului de evaluare criterială prin descriptori în clasele I-IV.

Prezenta metodologie are scopul de a reglementa acţiunile manageriale şi didactice privind continuarea procesului de implementare a evaluării criteriale prin descriptori şi este elaborată în temeiul Codului Educaţiei al Republicii Moldova1 şi al Curriculumului pentru învăţământul primar (2018).

MECD are ca bază generalizarea rezultatelor monitorizării continue a procesului de implementare în instituţiile de învăţământ a următoarelor documente:

■ Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa I (ediţia I aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 862 din 07.09.2015; ediţia a II-a aprobată la Consiliul Ştiinţifico-Didactic al IŞE din 27.12.2017);

■ Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a II-a (ediţia I-a aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 623 din 28.06.2016; ediţia a II-a aprobată la Consiliul Ştiinţifico-Didactic al IŞE din 27.12.2017);

■ Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a (aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr.70 din 05.09.2017);

■ Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a IV-a (aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr.1124 din 20.07.2018).

Obiectivele MECD sunt următoarele:■ confirmarea conceptului evaluării criteriale prin descriptori în contextul Codu-

lui Educaţiei al Republicii Moldova şi al Curriculumului pentru învăţământul primar;

■ dezvoltarea culturii evaluative a cadrelor didactice din perspectiva evaluării cri-teriale prin descriptori, în contextul învăţământului centrat pe competenţe şi a tendinţelor de modernizare a evaluării;

■ utilizarea coerentă a produselor şcolare, criteriilor şi descriptorilor în cadrul strategiilor de evaluare la nivelul proiectării şi realizării procesului educaţional în clasele I-IV;

■ optimizarea modalităţilor de procesare a datelor evaluării în documente şcolare;■ interpretarea rezultatelor obţinute în activitatea de evaluare formatoare şi

managementul remedierii pedagogice;■ valorificarea rezultatelor şcolare ale elevilor în vederea diferenţierii şi individu-

alizării învăţării;1 Articolul 16. Evaluarea şi scara de notare. (5) În învăţămîntul primar, evaluarea rezultatelor învăţării

este criterială şi se efectuează prin descriptori.Articolul 152. Prezentul cod intră în vigoare în 30 de zile de la publicare, cu excepţia: d) art. 16 alin. (5), în partea ce ţine de evaluarea rezultatelor învăţării prin descriptori, care se pune în aplicare din anul 2015, începând cu clasa I.Articolul 3. Noţiuni principale. În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni principale semnifică:descriptori – criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu, maxim). În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit acordarea de calificative (suficient, bine, foarte bine).

9

■ intensificarea impactului evaluării pentru autonomia şcolarului mic;■ înlăturarea vulnerabilităţilor elucidate în cadrul monitorizării continue a imple-

mentării ECD în clasele I-IV în perioada 2015-2019.Elementele de noutate ale MECD vizează:■ generalizarea reperelor privind organizarea procesului de evaluare criterială

prin descriptori în clasele I-IV, în contextul Curriculumului pentru învăţămân-tul primar;

■ actualizarea listelor de produse recomandate la disciplinele şcolare în conformi-tate cu prevederile curriculei disciplinelor din învăţământul primar şi urmărind continuitatea între clase;

■ evidenţierea unei liste de produse transdisciplinare recomandabile la diverse discipline şi clase în vederea asigurării, la nivelul procesului evaluativ, a abordă-rilor transdisciplinare promovate de Curriculumul pentru învăţământul primar;

■ raţionalizarea modalităţilor de procesare şi interpretare a datelor evaluării în documente şcolare;

■ reconfigurarea Tabelului performanţelor şcolare al elevului într-o structură uni-tară pentru perioada claselor I-IV şi în corespundere cu prevederile Curriculu-mului pentru învăţământul primar.

1.2. Acţiuni manageriale de implementare a MECD

Specialiștii responsabili de învăţământul primar din cadrul OLSDÎ:1. vor organiza la nivel local activităţi de tip seminare instructive, şedinţe, mese

rotunde, consilieri metodice privind implementarea MECD;2. vor asigura formarea în cadrul instituţiilor de formare continuă şi la nivel local a

managerilor şcolari şi cadrelor didactice din raion/municipiu în vederea imple-mentării MECD;

3. vor monitoriza implementarea MECD la nivelul local.

Managerii școlari responsabili de învăţământul primar (director, director-adjunct, șef comisie metodică):

1. vor organiza la nivel instituţional activităţi de tip seminare instructive, şedinţe, mese rotunde, consilieri metodice privind implementarea MECD;

2. vor asigura participarea cadrelor didactice din instituţia de învăţământ la for-mări în cadrul instituţiilor de formare continuă şi la nivelurile local şi instituţio-nal în vederea implementării MECD;

3. vor monitoriza implementarea MECD la nivelul instituţiei de învăţământ.

Cadrele didactice care predau la clasele I-IV:1. vor implementa MECD la nivelul proiectărilor didactice de lungă şi de scurtă

durată, precum şi la nivelul demersului didactic propriu-zis în clasa de elevi;2. vor participa la activităţi de dezvoltare profesională în cadrul instituţiilor de formare

continuă şi la nivelurile local şi instituţional în vederea implementării MECD;3. vor organiza activităţi de pedagogizare şi consiliere a părinţilor privind MECD.MECD pune accent pe conştientizarea de către cadrele didactice a procesului evalu-

ativ. Evaluarea nu se rezumă doar la constatarea măsurii în care obiectivele educaţi-onale au fost îndeplinite, ci, dimpotrivă, oferă multiple oportunităţi de a perfecţiona procesul instructiv-educativ în demersurile ulterioare întreprinse de cadrul didactic. Extinderea evaluării de la verificarea şi aprecierea rezultatelor către evaluarea proce-sului, către evaluarea nu doar a elevilor, dar şi a conţinutului, metodelor, obiectivelor, situaţiilor de învăţare, aprecierea nu numai a achiziţiilor cognitive, dar şi a abilităţilor şi atitudinilor – această abordare permite atât atingerea obiectivelor stabilite, dezvol-tarea competenţelor şcolare, cât şi formarea personalităţii copilului în cheia profilului absolventului claselor primare.

10

2. CONCEPŢIA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

2.1. Conceptul evaluării criteriale prin descriptori în contextul Codului Educaţiei al Republicii Moldova și al Curriculumului

pentru învăţământul primar

În contextul Codului Educaţiei al Republicii Moldova, ECD este abordată ca un proces dinamic, holistic, continuu şi complex de determinare şi valorificare a particu-larităţilor individuale de învăţare ale copilului în vederea sporirii performanţelor lui individuale. Astfel, ECD reprezintă un sistem de eficientizare permanentă și diferenţiată a predării, învăţării și evaluării prin introducerea criteriilor și descriptorilor, fără acordarea notelor.

■ Criteriile de evaluare constituie sisteme de calităţi importante, care se regă-sesc în produsele învăţării: „criteriu de evaluare = calitate a procesului şi produ-sului învăţării realizat de către elev”.

■ Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de rea-lizare a acestora (minim, mediu, maxim), constituind indicatori operaţionali direct observabili:

- în comportamentul performanţial al elevilor;- şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a acestora.

Astfel, descriptorii generali pentru învăţământul primar descriu modul de mani-festare a competenţelor elevului în procesul realizării finalităţilor curriculare pe două dimensiuni intercondiţionate:

- dimensiunea formativă (formatoare, dinamică) vizează comportamentul performanţial al elevului şi permite caracterizarea prin descriptori a nivelu-rilor de performanţă: independent; ghidat de învăţător; cu mai mult sprijin;

- dimensiunea cumulativă (decizională) vizează nemijlocit performanţele elevului la disciplinele şcolare şi permite atribuirea de calificative: foarte bine; bine; suficient (fig. 1).

ECD se înscrie în paradigma evaluării formatoare, de aceea în clasele I-IV se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezultatelor școlare. Astfel, şcolarului mic i se asigură condiţii favorabile pentru edificarea comportamentu-lui performanţial de succes într-un ritm confortabil şi în contextul individual al formării personalităţii. Efectele urmărite vizează menţinerea sănătăţii psihofiziologice a şcolari-lor mici, formarea motivaţiei intrinseci, dezvoltarea stimei de sine în baza educării capa-cităţilor de autoevaluare, favorizarea competenţelor interpersonale în contextul evaluă-rii reciproce, sprijinirea competenţelor de învăţare, dinamizarea autonomiei învăţării şi a autoeducaţiei.

11

În cadrul unei probe de evaluareELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENŢE

• constituite stabil, capabile de auto-dezvoltare

• care necesită antrena-ment pentru conso-lidare

• aflate în curs de formare indicatori de performanţă

REALIZEAZĂ PRODUSE ŞCOLARE• corect • complet • coerent• fără ezitări

• cu greşeli mici• cu incompletitudini

mici• cu incoerenţe mici • cu ezitări mici, de-

păşite ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de învăţător

• cu greşeli• cu incompletitudini• cu incoerenţe • cu ezitări depăşite

ca rezultat al spriji-nului (indicaţiilor, explicaţiilor) oferite de învăţător

descriptori de performanţă generali

pentru învăţământul primar

MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANŢIAL

independent ghidat de învăţător cu mai mult sprijin

nive-luri de perfor-manţă

dimensiunea formativă (dinamică)

ATESTĂ REZULTATE ŞCOLARE APRECIABILE PRIN

foarte bine bine suficient califica-tive

dimensiunea cumulativă

(decizională)

Figura 1. Aprecierea rezultatelor şcolare în contextul ECD (conform Curriculumului pentru învăţământul primar)

2.2. Obiectivele ECD

Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare, iar obiectivul principal rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute individual sau în grup, contri-buind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea greşelilor, prin urmare la o evoluţie a dezvoltării personalităţii şcolarului mic.

Atingerea obiectivului principal în procesul ECD determină următoarele obiective:■ trierea informaţiei cu referire la progresul, lacunele şi obstacolele de învăţare

întâlnite de elev; interpretarea informaţiei în baza unor criterii stabilite în prea-labil;

■ diagnosticarea, în măsura posibilităţilor, a factorilor care se află la originea difi-cultăţilor de învăţare atestate la elevi;

■ adaptarea activităţilor de instruire şi de învăţare, în funcţie de interpretarea informaţiei culese.

2.3. Funcţiile ECD

Evaluarea produce efecte asupra elevilor, cadrelor didactice, factorilor de decizie res-ponsabili, altor agenţi educaţionali. Diversitatea efectelor este determinată în baza funcţi-ilor evaluării (constatativă, diagnostică, prognostică, motivaţională, decizională, informa-ţională) şi a implicaţiilor pe care le au acestea în activitatea cadrelor didactice şi a elevilor.

12

În acest context, se reliefează funcţiile ECD:■ Funcţia de bază este cea de suport al învăţării: îşi propune să intervină în

procesul individual de reglare a rezultatelor prin şi pentru succesul elevului.■ Funcţii centrale: verificarea; decizia; reglarea; autoreglarea. ■ Funcţii principale: constatarea (cunoaşterea: ce se constată? cum se mani-

festă?); diagnosticarea (explicarea: cum se explică? din ce cauză?); prognoza-rea (ameliorarea: cum poate fi ameliorat? care va fi starea viitoare?).

■ Funcţii specifice: informarea sistemului social asupra activităţii de învăţă-mânt; medierea relaţiei dintre produsele sistemului şcolar şi nevoile societăţii; asigurarea feedback-ului necesar funcţionalităţii interne a activităţii de învăţă-mânt (reglarea).

2.4. Principiile ECD

Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se fundamentează pe un sistem unitar de principii:

principii psiho-pedagogice:

■ principiul centrării pe personalitatea celui evaluat (educat), pe caracteristicile sale individuale şi de vârstă;

■ principiul motivării pentru învăţare;■ principiul confidenţialităţii; ■ principiul succesului; ■ principiul transparenţei şi participării la

procesul evaluării (copil/părinte/repre-zentant legal al copilului).

principii didactice:

■ principiul relevanţei şi eficienţei;■ principiul integrităţii procesului educa-

ţional de predare-învăţare-evaluare;■ principiul priorităţii autoevaluării;■ principiul corelării evaluării formative

cu cea sumativă;■ principiul personalizării demersurilor

de proiectare şi realizare a evaluării.

Realizarea obiectivelor şi funcţiilor în cheia principiilor date generează caracteris-

ticile ECD:■ stimulatoare;■ centrată pe judecăţi de evaluare;■ ofertantă de feedback formativ;■ autentică;

■ colaborativă;■ dezvoltativă;■ transparentă;■ unitară;■ multimodală.

13

3. ORGANIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN CLASELE I-IV

3.1. Produsele școlare în procesul de ECD

■ Obiectul evaluării în şcoala primară îl constituie rezultatele şcolare individuale ale copilului.

Spectrul rezultatelor vizate este determinat de curriculumul şcolar centrat pe formarea de competenţe. De fapt, nu evaluăm competenţe, dar ,,urme” vizibile ale aces-tora, adică produsele prin care se ajunge la rezultatele elevilor.

■ Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinţii.

Relaţia finalităţi curriculare ↔ produse şcolare:Competenţe specifice nivel de disciplină pe toată perioada

învăţământului primarUnităţi de competenţe nivel de unitate de învăţare pe clasăProduse şcolare nivel de activitate la lecţie

O competenţă/ unitate de competenţă poate fi evaluată prin diferite produse, şi invers: acelaşi produs poate permite evaluarea diferitor unităţi de competenţe. Acest fapt oferă libertate fiecărui cadru didactic în alegerea produselor în conformitate cu posibilităţile, condiţiile şi resursele disponibile.

■ În capitolul 5, MECD oferă liste de produse şcolare recomandate în corespundere cu prevederile Curriculumului pentru învăţământul primar:

- produse specifice disciplinelor școlare pentru fiecare dintre clasele I-IV; - produse transdisciplinare recomandate la diverse discipline şi clase.

ATENŢIE!

La fiecare disciplină vor fi valorificate atât produse specifice disciplinei respective, cât şi produse transdisciplinare. În corespundere cu specificul disciplinei „Dezvoltare personală”, ponderea produselor transdisciplinare va fi sporită în raport de alte discipline. În contextul dat şi conform curriculumului disciplinar, MECD nu oferă produse specifice la disciplina dată pentru clasele III-IV, recomandând valorificarea produselor transdisciplinare. În cadrul zilelor de activităţi transdisciplinare vor fi valorificate produse transdisciplinare.

Listele de produse recomandate au caracter deschis. Cadrul didactic nu va utiliza toate produsele recomandate, el poate propune şi produse proprii, dar este recoman- dabil de a identifica în listele date produsul adecvat, proiecţia cea mai veridică pentru fiecare caz concret.

În listele oferite, fiecărui produs şcolar i se atribuie un număr de ordine (produsele pe discipline şi clase: P1, P2, P3 etc.; produsele transdisciplinare: PT1, PT2, PT3 etc.). Numeraţia respectivă va fi utilizată: în proiectele didactice de lungă şi de scurtă durată; în cadrul procesării datelor evaluării.

14

La disciplinele opţionale, învăţătorul are posibilitatea de a formula propriile produse şcolare după modelul disciplinelor obligatorii înrudite, prin corelare cu finali- tăţile curriculare.

■ Fiecare produs şcolar este însoţit de un sistem de criterii de succes. Criteriile de succes prezintă pentru elevi criteriile de evaluare, fiind formulate în limbaj accesibil, pe scurt, folosind verbe, de obicei la persoana I singular. Sintagma „criterii de evaluare” se va utiliza doar de către cadrele didactice în medii profesionale,la scrierea rapoartelor, lucrărilor metodice, articolelor etc. În activitatea concretă cu elevii se va opera doar cu criterii de succes.

Exemplu Clasa I. Limba şi literatura română. Produsul P11: Textul citit la prima vedere

Criterii de succes(pentru elevi)

Criterii de evaluare(pentru cadre didactice)

1. Citesc cursiv şi fluent textul.2. Articulez toate cuvintele. 3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi de

semnele de punctuaţie.

1. Citeşte cursiv şi fluent textul.2. Articulează toate cuvintele.3. Respectă intonaţia impusă de conţinut şi de

semnele de punctuaţie.

Produsul școlar și sistemul aferent de criterii alcătuiesc împreună o unitate integră și inseparabilă, care va fi utilizată în cadrul diverselor situaţii didac-tice: în proiectare; la elaborarea instrumentelor de evaluare; în procesarea şi interpre-tarea datelor evaluării.

Cadrul didacic trebuie să asigure cunoaşterea şi înţelegerea de către elevi a criteri-ilor de succes şi a descriptorilor de performanţă, generali pentru învăţământul primar (v. fig. 1). Criteriile de succes se anunţă anticipat elevilor, trebuie explicate, pot fi stabilite/

negociate cu elevii. Pentru a asigura accesibilitatea corespunzătoare vârstei elevilor, criteriile de

succes pot fi reinterpretate/reformulate în funcţie de nivelul experienţei relevate. Even-tual, în funcţie de vârstă şi specificul clasei, sintagma „criterii de succes” poate fi substi-tuită la clasă prin una mai accesibilă şcolarilor mici (de exemplu: „paşi spre succes”, „secretele succesului”). Cadrul didactic va afişa criteriile de succes în cursul activităţilor în care acestea

sunt vizate, astfel încât elevii să şi le însuşească treptat, dar nu va abuza în acest sens, nu va transforma sala de clasă într-o expoziţie permanentă de panouri şi planşe. Supra-saturarea spaţiilor cu elemente destinate percepţiei vizuale induce fenomenul de „gunoi vizual” şi are efecte opuse celor intenţionate..

ATENŢIE! Criteriile de succes nu sunt prevăzute pentru a fi memorate de către elevi. Sunt instru-mente de sprijin şi ghidare în autoformare, nicidecum materie de învăţat pe de rost.

Criteriile de succes vor servi drept repere pentru o activitate conştientă. Cadrul didactic va valorifica criteriile de succes şi descriptorii de performanţă în contextul unor metode şi tehnici de învăţare-evaluare centrate pe interactivitate, pe judecăţi de valoare şi pe autoreglarea învăţării. Astfel, criteriile de succes pot repera anumite suporturi oferite elevilor, de exemplu: fişe sau grile de autoevaluare/evaluare reciprocă, fişe de învăţare etc.

15

Cadrul didactic va valorifica criteriile de succes şi în realizarea unor tehnici de feedback pentru reglarea imediată/ permanentă a învăţării, de exemplu: „reuşit s-a dovedi a fi …”; „ţi-aş recomanda …”; „te felicit pentru ...” etc. Produsele şcolare opţionale, de asemenea, vor fi propuse în unitate cu un sistem

de criterii. Propunerea se va argumenta în funcţie de necesităţile şi interesele elevilor sau alţi factori, învăţătorul asumându-şi responsabilitatea pentru impactul asupra ele-vului. În proiectările didactice, produsul opţional se va marca cu asterisc şi se va pre-zenta deplin, împreună cu criteriile de succes.

Cum utilizează cadrul didactic produsele școlare? Studiază, prin confruntare cu prevederile curriculumului, lista de produse speci-

fice disciplinei şcolare pentru clasa respectivă şi lista de produse transdisciplinare, care sunt recomandate în MECD. Selectează produsele relevante pentru cazul concret şi le valorifică în proiectarea

didactică, în elaborarea instrumentelor de evaluare şi în cadrul monitorizării/analizei performanţelor elevilor. Pentru a elabora un instrument de evaluare (probă orală/scrisă/practică, test

etc.), alege produsul(ele) în funcţie de: unităţile de competenţe vizate; obiectivele lecţiei; varietatea situaţiilor de învăţare; aspecte de didactică a disciplinei; experienţa elevilor. Produsele alese orientează cadrul didactic în alcătuirea sarcinilor propuse elevilor în proba de evaluare.

3.2. Strategiile de ECD

Din punct de vedere al situaţiilor de evaluare, se evidenţiază: ■ evaluarea instrumentală realizată în condiţii special create ce presupun ela-

borarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare (test însoţit de matrice de specificaţii şi barem de corectare/apreciere; probă orală, scrisă, practică sau combinată; fişe/grile de autoevaluare/evaluare reciprocă etc.);

■ evaluarea non-instrumentală realizată în circumstanţe obişnuite pe baza observării activităţii elevilor şi a feedback-ului imediat, fără folosirea instru-mentelor de evaluare; este destinată sensibilizării partenerilor angajaţi în proces (cadrul didactic şi elevii) la manifestările comportamentului performanţial al elevilor, având scopul prevenirii şi combaterii dificultăţilor şi eficientizării pro-cesului didactic.

ECD accentuează caracterul reflexiv al evaluării, care trebuie asigurat în contextul ghidării autoevaluării/evaluării reciproce.

În funcţie de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învăţare, se disting: evaluarea iniţială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – cumulativă. Respectând semnificaţiile acestor strategii de evaluare, MECD diferenţi-ază trei tipuri de evaluare formativă: evaluarea formativă în etape; evaluarea formativă punctuală; evaluarea formativă interactivă.

Evaluarea iniţială (EI): se proiectează la nivel de lungă şi de scurtă durată: la debutul anului şcolar şi la

începutul unităţilor de învăţare (modulelor); eventual - la început de semestru;

16

este precedată de activităţi evocative; la debutul anului şcolar se recomandă o perioadă evocativă cu o durată judicioasă; poate să se raporteze la finalităţile curriculare însuşite anterior, determinate ca

preachiziţii necesare pentru succesul elevilor în noul parcurs de învăţare; poate avea caracter de diagnosticare a experienţelor la un anumit subiect sau la o anumită unitate de învăţare; poate fi non-instrumentală, dar şi instrumentală – pe baza unor instrumente de

evaluare alese în funcţie de contextul specific: probă orală, scrisă sau practică; test; inte-rogare evaluativă în forme diverse (de ex.: dictare matematică; joc didactic „Aşa – da, aşa – nu” etc.); pot fi utile diverse tehnici interactive („Ştiu – Vreau să ştiu – Învăţ” etc.); este de tip formator, are caracter reflexiv şi creează elevilor condiţii de autoevalu-

are şi autoreglare a învăţării; este ghidată de învăţător, care îşi asumă responsabilitatea remedierii rapide,

corectării parcursului de învăţare al elevului prin combaterea şi prevenirea dificultăţilor; prevede apreciere pe baza descriptorilor generali (fig. 1), prin cuvinte încuraja-

toare (Anexa 2).

Evaluarea sumativă (ES): se proiectează la nivel de lungă şi de scurtă durată:

- la Limba română şi Matematică - la finele fiecărei unităţi de învăţare (sau secvenţial, în cazul unei unităţi de învăţare voluminoase), eventual şi la fine de semestru (evaluare semestrială), an şcolar (evaluare anuală);

- la celelalte discipline – doar la fine de semestre; - în evaluările semestriale/anuale se va promova evaluarea unor produse tran-

sdisciplinare relevante, cu focalizare pe atitudinile şi valorile specifice disci-plinelor şi în concordanţă cu profilul elevului;

este succedată de activităţi diferenţiate de postevaluare (reînvăţare/recuperare, antrenament, dezvoltare), în cadrul cărora se asigură condiţii pentru reflecţie; se raportează la unităţile de competenţe stipulate pentru unitatea de învăţare

finalizată; este instrumentală, elevii fiind conştienţi de demersurile evaluative întreprinse; este ghidată de învăţător, care îşi asumă responsabilitatea „pregătirii” elevului

prin evaluări formative; astfel, elevul percepe evaluarea sumativă drept un moment aşteptat, dar nu unul care poate provoca tensiune şi frică; prevede apreciere în baza grilei procentuale (v. subcapitolul 4.2.), cu utilizarea

cuvintelor încurajatoare (Anexa 2); rezultatele elevilor se înregistrează în catalog (tabelul 1).

Evaluarea formativă în etape (EFE): se proiectează la nivel de lungă şi de scurtă durată: la Limba română şi Mate-

matică – de regulă, 2 EFE pe parcursul unei unităţi de învăţare; la celelalte discipline – de regulă, doar la finele unităţilor de învăţare2;

2 Fie, de exemplu, modulul „Educaţie digitală” la disciplina „Educaţie tehnologică”, caruia în clasa I i se rezer-vează 15 ore. Dacă acest modul se alege în semestrul I, înseamnă că el derulează pe parcursul întregu-lui semestru. În acest caz, este posibilă o evaluare formativă în etape pe parcursul modulului, iar la finele semestrului – evaluare sumativă.

17

ATENŢIE!Ţinând cont de specificul clasei concrete de elevi, cadrele didactice vor decide în mod judi-cios numărul de EFE şi eşalonarea lor în timp, pentru a atinge scopul reglării parcursului formativ al copiilor evitând suprasolicitarea.

se raportează la câteva dintre unităţile de competenţe stipulate pentru parcursul de învăţare respectiv, în funcţie de contextul concret; este instrumentală, elevii fiind conştienţi de demersurile evaluative întreprinse; presupune valorificarea produselor selectate în corespundere cu unităţile de

competenţe vizate; are caracter reflexiv şi creează elevilor condiţii de autoevaluare şi autoreglare a

învăţării; este ghidată de învăţător care îşi asumă asigurarea unor acţiuni de remediere

imediată; în contextul dat, pentru proba de EFE se recomandă a rezerva circa 15-25 de minute din lecţie, şi aproximativ tot atât timp – pentru activitatea de autoevaluare în continuarea aceleaşi lecţii sau la lecţia următoare (v. subcapitolul 3.3.); prevede apreciere în baza descriptorilor generali pentru învăţământul primar

(fig. 1), cu utilizarea cuvintelor încurajatoare (Anexa 2); rezultatele elevilor se înregistrează în catalog (tabelul 1).

Evaluarea formativă punctuală (EFP): se proiectează la nivel de scurtă durată, cu o frecvenţă judicioasă stabilită la dis-

creţia învăţătorului; se raportează la o unitate de competenţă; se realizează pe bază de instrumente şi presupune valorificarea unuia sau a câ-

torva produse selectate pentru unitatea de competenţa vizată; este de tip reflexiv şi creează elevilor condiţii de autoevaluare şi autoreglare a

învăţării; este ghidată de învăţător pe baza criteriilor de succes pentru produsul respectiv,

cu utilizarea cuvintelor încurajatoare.

Evaluarea formativă interactivă (EFI): se proiectează la nivel de scurtă durată, la fiecare lecţie; se raportează la obiectivele lecţiei; se realizează fără instrumentare (nu presupune instrument de evaluare); este o activitate de tip feedback:

- emoţional (de ex.: zâmbet; gesturi de aprobare; mimică de încurajare); - de conţinut (de ex.: ai scris corect; ai fost original; ai citit cu o intonaţie potri-

vită; ai rezolvat corect; fii atent în continuare la utilizarea liniei de dialog); - de activitate (de ex.: te-ai implicat; ai fost activ; ai apreciat obiectiv colegul;

ai susţinut atmosfera de lucru în grup; am încredere că poţi să te implici; ai nevoie de un pic de curaj);

mizează şi pe autoevaluare, evaluare reciprocă; este ghidată de către învăţător pe bază de criterii, cu utilizarea cuvintelor încu-

rajatoare.

18

3.3. Autoevaluarea

MECD accentuează rolul autoevaluării în contextul tuturor strategiilor de ECD, ca metodă alternativă de evaluare, activitate la lecţie, capacitate de format la elevi.

Pentru proiectarea şi realizarea activităţii de autoevaluare se recomandă următoa-rele etape.Autoverificarea. După finalizarea lucrării, învăţătorul ghidează elevii să se

verifice, după caz: - în baza răspunsurilor corecte oferite de învăţător (de exemplu, elevii con-

fruntă rezultatele obţinute cu răspunsurile corecte oferite de învăţător la pro-iector sau scrise din timp pe verso-ul tablei, apoi barează răspunsurile greşite şi scriu deasupra rezultatul corect);

- sau în baza corectărilor realizate de învăţător (v. subcapitolul 4.4.);- sau în baza criteriilor de succes pentru produsul evaluat.

Autocorectarea. Ca rezultat al autoverificării, învăţătorul ghidează elevii în vederea reflecţiei şi identificării cauzelor care au condus la erori. Apoi asigură remediere imediată, folosind strategii diferenţiate (ghidare sau mai mult sprijin) pentru ca elevii să se autocorecteze.Autoaprecierea. Ca rezultat al autocorectării, învăţătorul ghidează elevii în

aprecierea comportamentului performanţial:

+ am reuşit independent ! acum am înţeles ? mai am întrebări

Simbolurile folosite în autoapreciere pot fi diferite, de exemplu semnele de mai sus (+, !, ?), culorile semaforului etc. Esenţială este semnificaţia care li se acordă.

19

4. PROCESAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR EVALUĂRII ÎN CLASELE I-IV

4.1. Documentele școlare

Procesarea datelor evaluării în clasele I-IV se realizează în următoarele documente şcolare: catalogul şcolar; dosarul personal al elevului; tabelul performanţelor şcolare al elevului; portofoliul performanţelor şcolare al elevului.

■ Catalogul clasei este un document de stat, completarea căruia constituie o obligaţiune a învăţătorului diriginte şi a cadrelor didactice responsabile de alte discipline. Completarea se realizează în conformitate cu instrucţiunea în vigoare.

■ Tabelul performanţelor școlare este un document obligatoriu pentru toţi elevii claselor primare din Republica Moldova, în care se etalează performanţele individuale ale elevului în fiecare dintre clasele I-IV, în corespundere cu finalită-ţile curriculare (Anexe 1-4).

■ Se recomandă ca fiecare elev să deţină un portofoliu al performanţelor școlare la disciplină, în care, ca dovezi, se adună: caiete de lucru, caiete de teste/probe de evaluare, lucrări scrise/practice, fişe de evaluare/autoevaluare etc. Învăţătorul va decide modalitatea de clasare a materialelor în protofoliu: în ordine cronologică sau după produsele evaluate. Este important să nu se admită o avalanşă haotică, să fie posibilă urmărirea progresului elevului şi elucidarea promptă a dificultăţilor.

Totalitatea materialelor cumulate în portofoliu pe durata învăţării defineşte dezvol-tarea achiziţiilor elevului şi exprimă ceea ce ştie elevul (ca informaţie), precum şi ceea ce ştie să facă în mod concret, practic. Evaluarea acestor variabile permite optimi-zarea demersului formativ, astfel, portofoliul va funcţiona şi ca metodă de evaluare (v. cap. 5.5., PT 20: Portofoliu de progres).

La solicitarea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului, cadrul didactic va prezenta rezultatele individuale ale elevului în baza portofoliului performanţelor şcolare. Pot fi realizate extrase din catalogul clasei, care îl vizează doar pe elevul respectiv. Comu-nicarea cu părinţii poate fi realizată prin diverse mijloace, scrise sau verbale, dar asigu-rând confidenţialitatea.

ATENŢIE! La discreţie, cadrele didactice au libertatea să elaboreze şi să utilizeze instrumente perso-nalizate pentru monitorizarea performanţelor elevilor (grile, diagrame, tabele etc.), acestea însă nu vor constitui documente oficiale și nu vor fi solicitate de către mana-geri în cadrul evaluării calităţii procesului educaţional.

4.2. Calificativele și descriptorii nivelurilor de performanţă

■ Cadrele didactice sunt obligate să înregistreze sistematic în catalog rezultatele şcolare ale elevilor conform normelor în vigoare, art.16, pct. 4, pct. 5 din Codul Educaţiei şi în corespundere cu Instrucţiunea privind completarea catalogului şcolar clasele I-IV:

20

- calificativele se notează cu majuscule de tipar: FB – „foarte bine”; B – „bine”; S – „suficient”;

- descriptorii nivelurilor de performanţă se notează cu litere mici de mână: i – „independent”; g – „ghidat de învăţător”; s – „cu mai mult sprijin”;

- se interzice utilizarea altor semne pentru înregistrarea rezultatelor şcolare în catalog.

Tabelul 1. Înregistrarea rezultatelor școlare ale elevilor în catalogul clasei3

CLASA I EFE ES

Limba şi literatura românăMatematică

Pe parcursul modulelorsem. 1 – nicio înregistraresem. 2 – descriptori (i, g, s)

La fine de module3 şi, eventual, semestre, ansem. 1 – nicio înregistraresem. 2 – descriptori (i, g, s)

Celelalte discipline, con-form Planului-cadru

La fine de modulesem. 1 – nicio înregistraresem. 2 – descriptori (i, g, s)

La fine de semestresem. 1 – nicio înregistraresem. 2 – descriptori (i, g, s)

CLASELE II-III EFE ES

Limba şi literatura românăMatematică

Pe parcursul modulelordescriptori (i, g, s)

La fine de module şi, eventual, semestre, ancalificative (FB, B, S)

Celelalte discipline, conform Planului-cadru

La fine de moduledescriptori (i, g, s)

La fine de semestredescriptori (i, g, s)

IV КЛАСС EFE EFELimba şi literatura românăLimba străinăMatematică

Pe parcursul modulelordescriptori (i, g, s)

La fine de module3 şi, eventual, semestre, ancalificative (FB, B, S)

Celelalte discipline, conform Planului-cadru

La fine de moduledescriptori (i, g, s)

La fine de semestredescriptori (i, g, s)

■ ATENŢIE! Rezultatele evaluărilor la disciplinele opţionale nu se înregistrează în catalog.

■ Rezultatele evaluărilor sumative la disciplinele obligatorii se trec în agenda ele-vului.

Cum procedăm pentru a acorda calificativ la evaluarea sumativă?La acordarea calificativelor la ES în clasele II-IV (v. tabelul 1) se aplică următoarea grilă:

- 100% – 90% din probă corespunde calificativului „foarte bine” (FB);- 89% – 65% din probă corespunde calificativului „bine” (B);- 64% – 34% din probă corespunde calificativului „suficient” (S).- 33% – 1% – Recuperare

Cum procedăm pentru a stabili descriptorul nivelului de perfor-manţă ca rezultat al unei probe de evaluare?

În baza descriptorilor generali pentru învăţământul primar (v. fig. 1),

dacă produsele şcolare au fost realizate: se stabileşte descriptorul nivelului de performanţă:

- corect; complet; coerent; fără ezitări independent (i)

3 sau secvenţial, în cazul unor module mai voluminoase

21

- cu greşeli mici; cu incompletitudini mici; cu incoeren-ţe mici; cu ezitări mici, depăşite ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de învăţător

ghidat de învăţător (g)

- cu greşeli; cu incompletitudini; cu incoerenţe; cu ezitări depăşite ca rezultat al sprijinului (indicaţiilor, explicaţi-ilor) oferit de învăţător

cu mai mult sprijin (s)

ATENŢIE! În cazul aprecierii prin descriptori (i, g, s), proba de evaluare nu va prevedea acordarea de punctaj şi nu se va aplica grila de apreciere pe baza procentajului. În aceste cazuri se evaluează comportamentul performanţial al elevului, manifestat în cadrul reali-zării probei, se vizează modul în care elevul atinge succesul scontat: independent, ghidat de învăţător sau cu mai mult sprijin.

Este o abordare calitativă care nu se bazează pe numărul de greșeli comise de elev, dar se centrează pe copilul concret. Realizând proba, elevul poate comite mai multe greşeli, majoritatea având aceeaşi cauză. Anume identificarea cauzelor şi apre-cierea gravităţii acestora sunt importante pentru a combate ulterior greşelile constatate.

Prin stabilirea descriptorului „ghidat de învăţător” sau „cu mai mult sprijin”, cadrul didactic constată necesitatea unei remedieri, unui ajutor diferenţiat/individualizat (ghidare sau mai mult sprijin) pentru elevul respectiv şi îşi asumă responsabilitatea acor-dării acestuia.

Cum pocedăm în cazul în care elevul a absentat la evaluarea sumativă?La acea dată, în catalog se înregistrează absenţa elevlui. Cadrul didactic decide necesitatea perioadei de recuperare şi realizează evaluarea

elevului la o altă data. La data respectivă se înregistrează calificativul/descriptorul obţinut, iar în rubrica „Observaţii” (pe pagina din dreapta) se scrie majuscula de tipar „R” – recuperare.

Pentru alte tipuri de evaluare nu se realizează evaluări repetate.

Cum procedăm în cazul în care elevul a lipsit înainte de evaluarea sumativă/evaluarea formativă în etape?

Se recomandă să se ofere proba doar în cazul în care elevul acceptă. Se va lua în considerare doar rezultatul acceptat de elev.În caz contrar, se intervine după procedeul „R” (Recuperare).

Cum procedăm în cazul în care elevul nu a reușit să atingă succes la evaluarea sumativă?

În cazul în care rezultatele elevului la o evaluare sumativă sunt sub minimumul acceptat (sub 34% din probă), la acea dată nu se face nicio înregistrare în catalog. După o perioadă de recuperare, cadrul didactic repetă evaluarea sumativă a elevului. La data respectivă se înregistrează calificativul/ descriptorul obţinut, iar în rubrica „Observaţii” (pe pagina din dreapta) se scrie majuscula de tipar „R” – Recuperare.

4.3. Rezultatele școlare semestriale și cele anuale ale elevilor

- Rezultatele şcolare semestriale şi cele anuale ale elevilor se stabilesc ca medii semes-triale, respectiv anuale, şi se exprimă, în funcţie de disciplină şi clasă, prin califica-tivele semestriale/anuale sau descriptorii semestriali/anuali.

22

Cum procedăm pentru a realiza mediile semestriale și cele anuale?

Pasul 1. Selectăm rezultatele înregistrate în catalog:4

Pentru mediile semestriale se iau în calcul:- rezultatele evaluării la fine de module; - rezultatele evaluării la fine de semestru, an școlar.4

Pentru mediile anuale, se iau în calcul:- mediile semestriale.

Pasul 2. Folosim procedeul unificat de conversie: de la calificative/descriptori – la punctaj:

se atribuie pentru calificativul pentru descriptorul

3 puncte2 puncte1 punct

foarte bine (FB)bine (B)suficient (S)

independent (i)ghidat de învăţător (g)cu mai mult sprijin (s)

Pasul 3. Calculăm media punctajelor. Pasul 4. Folosim în sens invers procedeul de conversie: de la media punctaje-

lor – la calificativ/descriptor semestrial/anual.

Exemplul 1. Matematică, clasa IÎn primul semestru al clasei I nu se înregistrează rezultatele evaluărilor. Astfel,

media semestrială la semestrul 1 nu se realizează, iar media anuală este egală cu media din semestrul 2.

Să admitem că în semestrul 2 au fost realizate: 3 ES la fine de module; 1 EA (anuală).

Sem. 2Clasa I

Descriptori iES 1

рСО 2

сСО 3

gEA

Media semestrială = Media anuală

Conversie 3 2 3 2 (3 + 2 + 3 + 2) : 4 = 2,5 2,5 ≈ 3→ i

Exemplul 2. Ştiinţe, clasa a II-aSă admitem că în fiecare semestru au fost realizate 2 EFE la fine de module şi 1 ES

la fine de semestru.

Sem. 1Descriptori g

EFE 1i

EFE 2g

ES 1 Media semestrială

Conversie 2 3 2 7 : 3 ≈ 2,3 2,3 ≈ 2 → g

Sem. 2Descriptori g

EFEi

EFE 4g


Conversie 2 3 3 8 : 3 ≈ 2,7 2,7 ≈ 3 → i

Clasa a II-aDescriptori g

Sem. 1i

Sem. 2 Media anuală

Conversie 2 3 5 : 2 ≈ 2,5 2,5 ≈ 3 → i

Exemplul 3. Matematică, clasa a II-aSă admitem că în semestrul 1 au fost realizate 2 ES la fine de module şi 1 ES secven-

ţială, iar în semestrul 2 au fost realizate 3 ES la fine de module şi 1 EA (anuală).

Sem. 1Calificative B

ES 1S

ES 2B


Conversie 2 1 2 5 : 3 ≈ 1,7 1,7 ≈ 2 → B

Sem. 2Calificative S

ES 4B

ES 5FB

ES 6B

EA Media semestrială

Conversie 1 2 3 2 8 : 4 = 2 → B

4 în cazul în care a fost realizată separat o asemenea evaluare

Lyceum

Подсвеченный

Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


Lyceum


LucaSt

Деформированный

LucaSt

Деформированный

LucaSt

Примечание

+ italic

LucaSt

Примечание

+ italic

Lyceum


23

Clasa a II-aCalificative B

Sem. 1B

Sem. 2 Средний годовой

Conversie 2 2 2 → B

■ Rezultatele şcolare semestriale (după caz: calificativele semestriale/descriptorii semestriali) se trec în catalog, în secţiunea „Evidenţa rezultatelor școlare”.

■ Rezultatele anuale (după caz: calificativele anuale/descriptorii anuali) se trec: în catalog, aceeaşi secţiune; în tabelul performanţelor şcolare al elevului; în dosa-rul personal al elevului.

■ Promovarea în clasa următoare se certifică prin scrierea cuvântului promovat în dosarul personal al elevului.

4.4. Corectarea lucrărilor elevilor

Cultura evaluativă impune revalorizarea corectării lucrărilor elevilor (pe caiete, fişe, teste etc.): corectarea nu înseamnă pedeapsă, dar o stimulare a elevului pentru învăţare.

■ Dacă greşeala este de ordinul standardelor învăţate, atunci elevul trebuie să se mobilizeze pentru a se autocorecta. Cadrul didactic doar va sublinia sau va încer-cui greşeala, iar elevul va avea posibilitate să se corecteze pe câmp sau să reia mai jos cuvintele/sarcinile greşite.

■ Dacă greşeala nu vizează un standard învăţat, atunci învăţătorul poate corecta, iar această corectare nu va constitui element de depreciere, ci de învăţare.

4.5. Caietele de lucru ale elevilor

Caietele de lucru ale elevilor se vor verifica: în clasa I – zilnic, în clasele II-IV – sistematic în cursul săptămânii, după necesitate. Pentru lucrul curent în caiete nu se vor acorda nici calificative, nici descriptori. Pot fi scrise recomandări, aprecieri încurajatoare (Anexa 2).

În caietele de lucru pot fi realizate şi probe de evaluare (EFP, EFE, eventual şi ES): scriindu-le nemijlocit sau aplicând fişa/cardul pe pagina de caiet. Propunem o variantă de lucru în acest sens:

- Elevii trasează o linie orizontală (de ex., oranj) înainte de a scrie proba sau a aplica fişa, iar la final trasează o linie dedesubt;

- Pe câmp, elevii realizează autoaprecierea (v. subcapitolul 3.3.);- La verificarea caietelor, învăţătorul face pe linia de sus noţiţe despre evaluarea

respectivă, în formă liberă (de ex.: EFP (P2); EFE 1), iar dedesubt apreciază rezultatul elevului prin cuvinte încurajatoare şi, după caz, prin calificativ sau descriptor;

- La terminare, caietele se plasează în portofoliul elevului, ceea ce permite o ordo-nare cronologică şi evitarea avalanşei de fişe în portofoliu.

La discreţia cadrului didactic, pot fi organizate caiete separate de evaluare (EFE şi/sau ES).

ATENŢIE! Învăţătorul nu va folosi procedeul cromatic pentru aprecieri în caiete sau pe fişe lucrate de elevi, nici în agende.

Lyceum


24

5. PRODUSE RECOMANDATE ŞI CRITERII DE SUCCES

5.1. CLASA I. Produse specifice disciplinelor școlare

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂComunicare orală

P1. Informaţii prezentate succint 1. Prezint în 3-4 enunţuri informaţii im-

portante la tema propusă. 2. Utilizez cuvinte şi expresii potrivite. 3. Rostesc corect şi clar fiecare enunţ. P2. Prezentarea orală 1. Respect tema propusă. 2. Expun coerent şi clar fiecare gând. 3. Respect ordinea ideilor. 4. Utilizez cuvinte şi expresii potrivite. P3. Lectura imaginii 1. Numesc ghidat obiecte, acţiuni din ima-

gine. 2. Formulez propoziţii. 3. Respect ordinea ideilor. P4. Răspunsul la întrebări 1. Citesc atent şi repetat întrebarea. 2. Formulez răspuns corect. 3. Ordonez ghidat cuvintele în propoziţie. 4. Rostesc corect şi clar. P5. Dialogul oral 1. Respect tema/cerinţa propusă. 2. Utilizez formulele date pentru a crea un

dialog. 3. Expun clar fiecare gând.

P6. Expunerea orală a textului audiat1. Ascult atent textul.2. Redau, cu ajutor, conţinutul textului au-

diat.3. Folosesc cuvinte noi, expresii potrivite

din textul audiat.4. Expun clar fiecare gând.P7. Ascultare activă1. Când ascult sunt liniştit şi atent.2. Am încredere în coleg şi îl respect. 3. Înţeleg ceea ce se vorbeşte şi accept. 4. Dacă nu înţeleg, întreb cu multă amabi-

litate. P8. Opinia mea1. Ştiu că am dreptul la o opinie.2. Expun, cum cred, opinia mea despre un

anumit fapt sau lucru.3. Explic de ce gândesc aşa.P9. Conversaţia1. Respect tema conversaţiei.2. Spun pe scurt părerea.3. Am răbdare ca vorbitorul să spună ide-

ea până la sfârşit.4. Nu vorbesc odată cu vorbitorul.5. Aştept să mi se ofere cuvântul.

Comunicarea în scris

LecturaP10. Textul5 citit de mai multe ori (cunoscut)1. Citesc cursiv, fluent şi conştient textul.2. Articulez toate cuvintele.3. Citesc expresiv, cu intonaţia potrivită.P11. Textul5 citit la prima vedere1. Citesc cursiv şi fluent textul.2. Articulez toate cuvintele. 3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi

de semnele de punctuaţie.

P12. Poezia recitată1. Anunţ titlul şi autorul poeziei.2. Recit toate versurile.3. Rostesc corect şi clar cuvintele.4. Recit expresiv.P13. Textul literar povestit1. Utilizez cuvinte din text.2. Respect ordinea ideilor.3. Expun clar fiecare gând.

P14. Propoziţia alcătuită şi scrisă1. Respect tema propusă.2. Ordonez corect cuvintele în propoziţie.3. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie învăţate.5 literar/nonliterar

P15. Mesaj electronic scurt1. Scriu formula de adresare.2. Redau ideea printr-un enunţ scris scurt.3. Îmi scriu numele.

25

P16. Dictarea 1. Scriu corect literele/silabele/cuvintele.2. Respect regulile învăţate.3. Scriu cu acurateţe.P17. Transcriere/copieri de text1. Transcriu/copiez corect textul.2. Aranjez textul în pagină.3. Scriu cu acurateţe.P18. Scrisul 1. Iau poziţia corpului, mâinii, caietului.

2. Respect forma şi mărimea literelor. 3. Respect spaţiul şi înclinaţia uniformă. 4. Urmăresc aranjarea în pagină. 5. Scriu cu acurateţe. P19. Autodictarea 1. Memorez enunţul auzit. 2. Scriu, după memorie, corect fiecare cu-

vânt. 3. Scriu semnele de punctuaţie pe care

le-am învăţat.

Lectura particularăP20. Prezentarea unui text literar cunoscut1. Numesc titlul, autorul textului.2. Redau conţinutul.3. Exprim atitudinea proprie faţă de per-

sonaje.4. Expun clar şi coerent gândurile.

P21. Prezentarea unei cărţi citite1. Numesc titlul, autorul.2. Redau conţinutul.3. Exprim gânduri şi sentimente proprii

faţă de carte.

MATEMATICĂ

P1. Scrierea numerelor naturale 1. Precizez cu câte cifre se scrie numărul şi

ce indică fiecare cifră.2. Scriu numerele folosind cifre/litere.3. Respect cerinţele de scriere corectă.P2. Calcul oral în baza unui exerciţiu dat1. Calculez în minte.2. Scriu răspunsul.3. Efectuez proba (la necesitate).P3. Calcul oral în baza înţelegerii termino-logiei matematice1. Citesc cu atenţie cerinţa.2. Determin operaţia pe care trebuie s-o

efectuez.3. Calculez în minte.4. Scriu răspunsul.P4. Calcul în coloniţă1. Aranjez corect numerele în coloniţă.2. Efectuez calcule şi scriu fiecare cifră

a rezultatului.3. Efectuez proba (la necesitate).P5. Rezolvarea problemelor simple1. Citesc cu atenţie problema.2. Precizez care este condiţia şi întrebarea

problemei.3. Scriu schema problemei.4. Scriu rezolvarea prin exerciţiu.5. Scriu răspunsul problemei.

P6. Formularea problemelor

1. Observ cu atenţie suportul dat pentru formularea problemei.

2. Îmi imaginez o situaţie potrivită. 3. Aleg date potrivite (la necesitate). 4. Formulez condiţia problemei. 5. Formulez întrebarea problemei. P7. Formarea şirurilor de numere după o regulă dată 1. Înţeleg regula. 2. Aplic regula şi scriu şirul. P8. Completarea şirurilor de numere/forme geometrice 1. Observ cu atenţie şirul. 2. Descopăr regula de formare. 3. Aplic regula şi completez şirul. P9. Recunoaşterea formelor geometrice 1. Observ forma geometrică. 2. Îmi amintesc denumirea ei. 3. Notez răspunsul conform cerinţelor. P10. Efectuarea măsurărilor 1. Aleg instrumentul de măsurare potrivit. 2. Aleg unitatea de măsură potrivită. 3. Efectuez măsurarea. 4. Scriu rezultatul obţinut. P11. Exerciţiu lacunar (cu numere/semne lipsă)1. Citesc cu atenţie. 2. Determin după cerinţe numărul/

semnul care lipseşte. 3. Completez exerciţiul.

26

EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂP1. Aprecierea prin simboluri1. Ascult/citesc cu atenţie relatarea.2. Apreciez valoric demonstrând/schiţând

simbolul corespunzător.3. Argumentez (la cerinţă).P2. ABC-ul incluziunii1. Accept colegii aşa cum sunt.2. Listez valorile morale de care mă ghidez

în relaţiile cu toţi colegii.3. Aranjez în ordine alfabetică aceste valori.P3. Agenda faptelor bune (proces)1. Recunosc faptele bune în viaţa de zi cu zi.2. Îmi analizez comportamentul prin ra-

portare la normele valorice.3. Sunt sensibil(ă) la problemele celorlalţi

şi ale comunităţii.4. Particip în acţiuni de binefacere/caritate.

5. Notez sistematic în agendă faptele bune săvârşite, precizând valoarea respectată în fiecare caz (la cerinţă).

6. Relatez despre o faptă bună pe care am făcut-o şi de care sunt mândru.

P4. Agenda faptelor bune (produs)1. Întocmesc agenda faptelor bune.2. Completez agenda de fiecare dată când

fac o faptă bună, lăudabilă.3. Adaug în agendă fotografii, descrierea

acestora, idei, recomandări, desene, mesaje.

4. Exprim puncte de vedere faţă de anu-mite situaţii prezentate în agendă.

5. Dovedesc creativitate în decorarea co-perţii şi a paginilor din agendă.

EDUCAŢIE MUZICALĂP1. Fredonatul temelor muzicale1. Intonez melodia (muto).2. Exprim prin fredonare caracterului ge-

neral al temei muzicale/melodiei.3. Recunosc denumirea şi autorul creaţiei

muzicale audiate.P2. Interpretarea cântecului1. Cunosc despre ce se cântă în piesa voca-

lă/vocal-corală. 2. Stabilesc/aleg elementele limbajului mu-

zical care dau expresivitate cântecului.3. Interpretez expresiv cântecul: a) into-

nez corect melodia; b) sincronizez inter-pretarea în ansamblu (începutul, tem-po, sfârşitul); b) rostesc clar cuvintele; c) improvizez/execut mişcări de dans potrivite ritmului melodiei; c) acompa-niez melodia la instrumente muzicale pentru copii/percuţie corporală etc.

4. Respect regulile cântului în timpul in-terpretării.

P3. Audiţia creaţiei muzicale1. Respect regulile de audiere.2. Cunosc/recunosc titlul şi compozitorul.3. Determin tipul melodiei: cantabil, dan-

sant, de marş.4. Îmi exprim impresiile despre creaţie.

P4. Caracterizarea creaţiei muzicale audiate 1. Caracterizez emoţiile, sentimentele,

exprimate de melodie.2. Determin cine interpretează muzica/

melodia.3. Numesc titlul/denumirea creaţiei/

lucrării din lista celor studiate.4. Numesc compozitorul, autorul versurilor.5. Argumentez în ce momente din viaţă

poate să sune această creaţie muzicală.6. Utilizez în caracterizare terminologia

muzicală studiată.P5. Improvizaţie muzicală (ritmică/ melo-dică) 1. Aleg un instrument muzical (tobiţă, tam-

burină, clopoţei, xilofon, trianglu etc.).2. Creez un desen ritmic/melodie potrivi-

tă imaginii/textului propus.3. Interpretez expresiv ritmul/melodia.P6. Acompaniament muzical 1. Audiez piesa muzicală.2. Aleg instrumentul(ele) potrivit(e) pen-

tru acompaniament.3. Aleg desenul ritmic potrivit (dintre cele

propuse). 4. Citesc/exersez desenul ritmic.5. Acompaniez melodia.

EDUCAŢIE PLASTICĂP1. Lucrare plastică utilizând creioane co-lorate/cariocă1. Respect tema plastică şi subiectul.

2. Utilizez corespunzător creioane/cario-că de diferite culori.

3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul estetic).

27

P2. Lucrare plastică utilizând punctul/li-nia/culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Utilizez punctul/ linia/ culoarea/ pata

ca elemente de limbaj plastic.3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul

estetic).P3. Compoziţie plastică1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Utilizez elemente de limbaj plastic în

redarea unui mesaj.3. Organizez armonios spaţiul plastic.


5. Realizez subiectul într-un mod indivi-dual.

P4. Expoziţie de lucrări1. Selectez lucrări plastice proprii / ale

colegilor.2. Stabilesc locul desfăşurării expoziţiei.3. Aranjez lucrările plastice sub îndruma-

rea învăţătorului.4. Propun un generic al expoziţiei. 5. Prezint expoziţia.

EDUCAŢIE FIZICĂP1. Exerciţii de front şi formaţii1. Cunosc diferite forme de aranjare, miş-

cări şi deplasări de front şi formaţii.2. Execut exerciţiile de front şi formaţii la

comanda învăţătorului.3. Mă încadrez în activitatea de grup.4. Respect regulile de acţiune (interval,

direcţie etc.).5. Manifest interes şi disponibilitate. P2. Exerciţii pentru dezvoltarea deprinde-rilor motrice de bază şi cu caracter aplicativ 1. Înţeleg/explic exerciţiul. 2. Execut exerciţiul. 3. Respect regulile de securitate. 4. Manifest insistenţă şi interes. P3. Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă1. Cunosc poziţiile iniţiale. 2. Reproduc mişcările segmentelor corpu-

lui.3. Respect regulile de securitate. 4. Manifest interes şi disponibilitate.

P4. Elemente acrobatice1. Identific şi reproduc elementul. 2. Recunosc poziţiile şi mişcările corpului. 3. Păstrez echilibrul. 4. Fixez poziţia finală.5. Respect regulile de securitate.6. Manifest curaj.P5. Complex de gimnastică ritmică şi dans.1. Identific poziţiile de bază.2. Reproduc paşii şi mişcările de braţe în

ritmul propus.3. Coordonez paşii şi mişcările de braţe.4. Respect regulile de securitate. 5. Manifest interes şi disponibilitate. P6. Jocuri de mişcare/ştafete1. Înţeleg regulile jocului/ştafetei.2. Mă încadrez în activitatea de joc, în ro-

lul propus.3. Acţionez şi colaborez cu colegii.1. Respect regulile de securitate.2. Manifest respect pentru adversar.

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂP1. Formă volumetrică simplă modelată1. Respect subiectul propus.2. Aplic procedee de modelare a formelor

volumetrice.3. Creez forme în volum şi relief.4. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.P2. Lucrare practică: colaj1. Respect tema/subiectul propus.

2. Utilizez adecvat materiale şi ustensile specifice tehnicii colaj.

3. Execut operaţii de decupare/alipire a de-taliilor.

4. Execut lucrarea cu acurateţe.5. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.P3. Obiect decorativ1. Respect tema şi subiectul propus.2. Utilizez adecvat materialele.

28

3. Creez obiecte / accesorii decorative pla-ne şi volumetrice din hârtie/carton.

4. Respect regulile de igienă şi securitate a muncii.

5. Realizez subiectul într-un mod indivi-dual.

P4. Prelucrări digitale elementare1. Recunosc specificul dispozitivului digi-

tal.2. Respect reguli de utilizare corectă a dis-

pozitivelor digitale. 3. Execut prelucrări digitale elementare.

DEZVOLTARE PERSONALĂP1. Aprecierea exprimarea prin simboluri1. Ascult/citesc cu atenţie relatarea.2. Apreciez valoric demonstrând/schiţând

simbolul corespunzător.3. Argumentez (la cerinţă).P2. Activitate de simulare: comportamen-tul într-o situaţie dată 1. Înţeleg situaţia.2. Decid/simulez un comportament potri-

vit în situaţia dată. 3. Argumentez (la cerinţă).P3. Cod de reguli1. Explic situaţia-problemă.

2. Propun reguli de comportament.3. Argumentez necesitatea respectării

regulilor.P4. Activitate de simulare: evacuarea din clasă1. Recunosc semnalul de alarmare/evacu-

are.2. Îmi păstrez calmul.3. Mă deplasez conform planului de eva-

cuare.4. Execut acţiuni conform situaţiei.5. Mă prezint la locul stabilit.

5.2. CLASA a II-a. Produse specifice disciplinelor școlare


P1. Informaţii prezentate succint1. Prezint în 3-4 enunţuri informaţiile im-

portante la tema propusă.2. Utilizez cuvintele şi expresiile potrivite.3. Expun coerent şi clar gândurile.P2. Prezentarea orală1. Respect tema propusă.2. Expun coerent şi clar fiecare gând.3. Respect ordinea ideilor.4. Utilizez cuvinte şi expresii potrivite.5. În timpul prezentării privesc colegii.P3. Compoziţia (oral)1. Alcătuiesc propoziţii cu expresiile propuse.2. Respect ordinea ideilor.3. Expun cursiv textul alcătuit oral.4. Propun un titlu.P4. Lectura imaginii1. Numesc obiecte şi acţiuni din imagine.2. Alcătuiesc propoziţii simple.3. Expun clar fiecare gând.4. Intitulez ghidat imaginea.

P5. Răspunsul la întrebări1. Citesc atent şi repetat întrebarea.2. Formulez răspuns corect şi deplin.3. Ordonez cuvintele în propoziţie.4. Rostesc corect şi clar.P6. Dialogul oral1. Respect tema/cerinţa propusă.2. Utilizez formulele propuse pentru a crea

un dialog.3. Expun clar fiecare gând.P7. Expunerea orală a textului audiat1. Ascult atent textul.2. Redau conţinutul textului audiat.3. Folosesc cuvinte noi, expresii potrivite

din textul audiat.4. Expun clar fiecare gând. P8. Ascultare activă1. Când ascult sunt liniştit şi atent.2. Am încredere în coleg şi îl respect. 3. Înţeleg ceea ce se vorbeşte şi accept. 4. Dacă nu înţeleg, întreb cu multă amabi-

litate.

29

P9. Opinia mea1. Ştiu că am dreptul la o opinie.2. Expun, cum cred, opinia mea despre un

anumit fapt sau lucru.3. Explic de ce gândesc aşa.4. Înţeleg că pot fi şi alte opinii. P10. Conversaţia1. Respect tema conversaţiei2. Spun pe scurt părerea.3. Am răbdare ca vorbitorul să spună ideea

până la sfârşit.4. Nu vorbesc odată cu vorbitorul.5. Aştept să mi se ofere cuvântul.P11. Partea de vorbire1. Formulez întrebarea potrivită cuvântu-

lui selectat.

2. Precizez ce exprimă (arată, denumeşte).P12. Partea de propoziţie1. Formulez întrebarea potrivită.2. Explic ce cuvânt determină.3. Identific partea de propoziţie.*4. Subliniez potrivit partea de propoziţie

identificată.P13. Sensul cuvântului1. Identific cuvinte noi din enunţ/text.2. Precizez sensul cuvintelor noi, reieşind

din context / cu ajutorul dicţionarului.3. Exersez pronunţia cuvintelor noi.4. Alcătuiesc enunţuri cu ajutorul cuvinte-

lor noi.

Lectura P14. Textul* citit de mai multe ori (cunoscut)1. Citesc cursiv, fluent, conştient textul.2. Pronunţ corect fiecare cuvânt.3. Articulez corect toate cuvintele.4. Citesc expresiv, cu intonaţia potrivită.P15. Textul* citit la prima vedere 1. Citesc cursiv şi fluent textul.2. Articulez corect toate cuvintele.3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi

de semnele de punctuaţie.P16. Poezia recitată1. Anunţ titlul şi autorul poeziei.2. Recit toate versurile.3. Rostesc corect şi clar cuvintele.4. Recit expresiv: modelez vocea, tempoul

şi ritmul.5. Folosesc potrivit mimica şi gesturile.P17. Сitirea subtitrărilor din filme/emisi-uni 1. Citesc cursiv şi fluent subtitrările.2. Articulez corect toate cuvintele.3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi

de semnele de punctuaţie.P18. Textul literar povestit1. Anunţ titlul şi autorul textului.2. Redau conţinutul textului.3. Utilizez cuvinte-cheie.4. Folosesc cuvinte noi, expresii potrivite

din text.5. Expun coerent şi clar fiecare gând.

P19. Harta textului (textul analizat)1. Citesc conştient şi corect.2. Citesc cuvinte cate indică timpul şi lo-

cul acţiunii.3. Citesc cuvinte ce arată trăsăturile fizice

şi morale ale personajelor.4. Formulez ghidat învăţătura textului

(Textul mă învaţă să ştiu..., să pot..., să fiu...).

5. Explic cuvintele şi expresiile nou-învă-ţate.

6. Explic ghidat tema textului.7. Expun ghidat opinia mea despre text.P20. Mijloacele artistice1. Identific cuvintele/expresiile care au sens

neobişnuit.2. Explic sensul expresiei identificate.3. Utilizez expresia în alt context (la soli-

citare).P21. Profilul personajului literar1. Identific personajul literar.2. Descriu cum arată.3. Explic faptele personajului literar. 4. Exprim ghidat opinia proprie despre per-

sonaj.P22. Obiectul descris1. Scriu denumirea obiectului.2. Descriu cum arată: culoarea, forma.3. Descriu, pe scurt, unde se foloseşte.4. Exprim ghidat opinia proprie faţă de

acest obiect.

30

P23. Ideile textului1. Citesc textul pe fragmente.2. Formulez, ghidat, idei pentru fiecare

fragment.

3. Alcătuiesc sau găsesc enunţul care ex-primă informaţia cea mai importantă a unui fragment.

Comunicarea în scrisP24. Propoziţia alcătuită şi scrisă1. Respect tema/cerinţa propusă.2. Ordonez corect cuvintele în propoziţie.3. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.P 25. Compunerea după ilustraţie (scris)1. Privesc cu multă atenţie ilustraţia.2. Scriu cât mai multe cuvinte care redau

obiecte, culori şi exprimă acţiuni.3. Alcătuiesc enunţuri cu fiecare cuvânt

găsit.4. Aranjez enunţurile obţinute după o or-

dine logică.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.6. Potrivesc un titlu compunerii.7. Urmăresc aranjarea în pagină a textului

scris (titlul, alineate).P26. Dialogul scris1. Respect tema/cerinţa propusă.2. Utilizez formulele propuse pentru a crea

un dialog.3. Expun clar fiecare gând. 4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.5. Respect aranjarea în pagină specifică

dialogului (linia de dialog).P27. Bileţelul1. Respect părţile componente ale bileţe-

lului.2. Utilizez formula de adresare.3. Scriu data.4. Alcătuiesc conţinutul conform temei pro-

puse.5. Utilizez formula de încheiere.6. Respect ordinea ideilor.7. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.8. Urmăresc aranjarea în pagină.P28. Scurte mesaje scrise electronice 1. Scriu adresarea potrivită, textul pro-

priu-zis, formula de încheiere, semnătura.

2. Alcătuiesc un enunţ/textul conform si-tuaţiei propuse.

3. Utilizez formula de încheiere.4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.P29. Răspuns la mesaje1. Urmăresc atent mesajul transmis.2. Alcătuiesc un enunţ de răspuns conform

situaţiei propuse.3. Respect ordinea ideilor.4. Semnez mesajul transmis.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.P30. Dictarea 1. Scriu corect cuvintele.2. Respect regulile ortografice şi de punc-

tuaţie.3. Respect cerinţele organizării estetice a

scrisului în pagină.4. Scriu lizibil şi cu acurateţeP31. Transcriere de text1. Transcriu corect cuvintele.2. Respect regulile ortografice şi de punc-


scrisului în pagină.4. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P32. Scrisoarea1. Respect părţile componente ale scriso-

rii.2. Alcătuiesc textul propriu-zis conform te-

mei propuse.3. Respect ordinea ideilor.4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.P33. Scrisul1. Iau poziţia corpului, mâinii, caietului.2. Respect forma şi mărimea literelor.3. Respect spaţiul şi înclinaţia uniformă.4. Urmăresc aranjarea în pagină.5. Scriu cu acurateţe.

31

P.34.Autodictarea1. Memorez enunţul/fragmentul/textul.2. Scriu corect cuvintele.3. Respect regulile ortografice şi de punc-


scrisului în pagină.5. Scriu lizibil şi cu acurateţe.

6. Verific scrierea corectă a textului.P35. Cuvinte cu ortograme1. Identific ortograma/cuvântul ce conţi-

ne grupuri de litere.2. Stabilesc regula de scriere corectă a cu-

vântului/ortogramei.3. Propun exemple similare.

Lectura particularăP36. Prezentarea unui text literar cunos-cut1. Numesc titlul, autorul textului.2. Redau conţinutul.3. Exprim atitudinea proprie faţă de per-

sonaje.4. Formulez învăţătura/ideea textului.5. Expun clar şi coerent gândurile.P37. Prezentarea unei cărţi citite1. Numesc titlul, autorul.2. Redau conţinutul.3. Exprim gânduri şi sentimente proprii

faţă de carte.4. Formulez concluzii.*5. Expun coerent şi clar gândurile.*

P38. Agenda de lectură 1. Scriu titlul textului. 2. Precizez despre ce se vorbeşte în text. 3. Caut cuvinte care arată când are loc ac-

ţiune (În ce anotimp? În ce lună? În ce dată? În ce parte a zilei?).

4. Caut cuvinte care arată unde are loc ac- ţiunea (În ce ţară? În ce oraş? Este în interior? În exterior?).

5. Scriu 2 enunţuri despre ce se întâmplă în text.

6. Scriu un enunţ cum se încheie textul. 7. Exprim impresii proprii despre carte.

Scriu ce mă învaţă textul (să ştiu..., să pot..., să fiu...).

LIMBA STRĂINĂP1. Propoziţii simple1. Alcătuiesc mesajul oral.2. Selectez şi asociez enunţul simplu cu

imaginile corespunzătoare.3. Expun corect şi clar gândurile.P2. Răspunsuri la întrebări1. Înţeleg sensul întrebării.2. Alcătuiesc un enunţ clar şi adecvat.3. Articulez corect fiecare sunet, cuvânt.P3. Dialogul scurt şi simplu la tema propusă 1. Respect tema propusă.2. Utilizez formulele de iniţiere, de menţi-

nere şi de încheiere a unui dialog.3. Alcătuiesc enunţuri simple corespunză-

toare situaţiei după un model.4. Pronunţ corect cuvintele.P4. Răspunsuri şi întrebări simple în baza unui suport dat: situaţie/text/tablou/dia-log1. Alcătuiesc întrebări simple în baza su-

portului dat.

2. Răspund la întrebări folosind suportul dat.

3. Utilizez corect structura enunţului: interogativ, enunţiativ.

P5. Descriere orală/scrisă a unei persoa-ne/imagini în bază de suport de cuvinte şi întrebări1. Respect cerinţa propusă.2. Utilizez vocabularul adecvat. 3. Construiesc propoziţii simple, gramati-

cal corecte pe bază de întrebări sau su-port de cuvinte cunoscute.

4. Pronunţ/scriu corect fiecare cuvânt.P6. Citirea cu voce a unui text cunoscut1. Citesc corect, fluent.2. Pronunţ corect fiecare cuvânt.3. Respect intonaţia adecvată sensului tex-

tului.P7. Redarea conţinutului unui dialog/text cunoscut, citit/audiat1. Anunţ titlul textului.

32

2. Asociez corect unele informaţii din dia-log/text cu imagini, plan.

3. Respect ordinea cronologică a evenimen-telor.

4. Utilizez cuvinte cheie din text/dialog pen-tru a reda conţinutul.

P8. Poezii/cântece simple reproduse1. Anunţ titlul şi autorul poeziei/cântecu-

lui.2. Recit/interpretez toate versurile.3. Pronunţ corect sunetele şi grupurile de

sunete.4. Recit/interpretez cu intonaţie şi expre-

sivitate.P9. Conversaţie1. Prezint clar, corect, fluent informaţia.2. Folosesc un vocabular adecvat şi variat.3. Formulez răspunsuri succinte.4. Reproduc corect sunetele, grupurile de

sunete, enunţurile simple.P10. Monolog1. Utilizez cuvintele corespunzătoare te-

mei propuse.2. Construiesc corect gramatical propozi-

ţii simple.3. Expun clar fiecare gând.P11. Transcriere/copiere de enunţuri sim-ple/text din manual1. Scriu corect cuvintele.2. Respect semnele diacritice şi de punc-

tuaţie.3. Respect cerinţele de aranjare în pagină.4. Scriu lizibil şi cu acurateţe. P12. Dictare (scrierea după dictare)1. Ascult atent lectura profesorului.2. Scriu corect cuvintele.3. Respect semnele diacritice şi de punc-

tuaţie.4. Respect cerinţele de aranjare în pagină.5. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P13. Lectura imaginilor1. Identific obiectele, acţiunile din imagine.2. Utilizez vocabularul adecvat.3. Alcătuiesc propoziţii simple şi clare.4. Respect ordinea ideilor.5. Intitulez imaginea.P14. Enunţuri simple1. Folosesc cuvintele de reper sau imagi-

nile propuse.

2. Ordonez corect cuvintele în propoziţie.3. Selectez şi asociez enunţul simplu şi

scurt cu imaginile corespunzătoare.4. Articulez corect fiecare sunet, cuvânt.P15. Povestirea unui text scurt1. Anunţ titlul şi autorul textului.2. Utilizez vocabularul corespunzător.3. Expun clar şi coerent fiecare gând.4. Respect succesiunea logică a secvenţe-

lor.P16. Comunicarea orală. Formularea pro-poziţiilor simple1. Folosesc regulile învăţate în alcătuirea

mesajului oral.2. Selectez şi asociez enunţul simplu şi cu

imaginile corespunzătoare.3. Expun corect şi clar gândurile.4. Utilizez formule de politeţe, vocabula-

rul corespunzătoare conţinutului tema-tic, a situaţiei.

P17. Banda desenată: comunicare orală în baza unei benzi propuse/create*1. Identific tema/subiectul benzii desena-

te.2. Identific personaje şi acţiuni relevante

subiectului prezentat.3. Realizez ilustraţii, respectând structura

şi cerinţele de realizare a benzii desena-te.*

4. Prezint clar, corect, creativ şi cu entuzi-asm banda desenată.

P18. Rime simple/poezii/versuri simple1. Înţeleg subiectul.2. Aleg cuvinte potrivite, interesante şi fru-

moase.3. Respect rima. Utilizez cuvinte care ri-

mează.4. Sunt creativ(ă), prezint ideile original şi

interesant.5. Scriu versurile corect, respect normele

ortografice.P19. Jocul de rol1. Cunosc vocabularul utilizat şi mesajul

transmis.2. Exprim cu exactitate trăirile şi emoţiile

personajului meu.3. Prezint rolul cu entuziasm.4. Ştiu a coordona volumul şi tonul vocii.

33

5. Utilizez limbajul corpului (contactul vi-zual, postura, gesturile) corespunzător situaţiei.

P20. Articolul de jurnal1. Respect structura şi cerinţele.2. Ordonez/prezint logic evenimentele de

la persoana întâi.3. Includ detalii interesante.4. Transmit emoţii şi sentimente cu referi-

re la evenimentele descrise.

5. Scriu propoziţii simple corecte, respect ordinea cuvintelor în propoziţie.

P21. Formulări simple1. Înţeleg categoriile şi cuvintele.2. Plasez informaţia în locaţia corectă.3. Nu utilizez surse suplimentare pentru a

completa formularul.4. Scriu lizibil şi corect.

MATEMATICĂP1. Scrierea numerelor naturale 1. Precizez cu câte cifre se scrie numărul şi


efectuez.3. Calculez în minte.4. Scriu răspunsul.P4. Calcul în coloniţă1. Aranjez corect numerele în coloniţă.2. Efectuez calcule şi scriu fiecare cifră a

rezultatului.3. Efectuez proba (la necesitate).P5. Determinarea ordinii operaţiilor într- un exerciţiu fără/cu paranteze1. Observ exerciţiul: Conţine paranteze?

Ce operaţii aritmetice sunt?2. Formulez regula corespunzătoare.3. Aplic regula şi indic ordinea efectuării

operaţiilor deasupra semnelor operaţi-ilor în exerciţiu.

P6. Rezolvarea unui exerciţiu fără/cu pa-ranteze1. Determin ordinea efectuării operaţiilor.2. Efectuez calculele.3. Scriu răspunsul.P7. Rezolvarea ecuaţiilor simple1. Precizez componenta necunoscută a

operaţiei.

2. Formulez regula aflării componentei ne-cunoscute.

3. Aplic regula şi scriu exerciţiul de rezol-vare.

4. Calculez.5. Efectuez proba.6. Scriu răspunsul.P8. Rezolvarea problemelor simple1. Citesc cu atenţie problema.2. Precizez care este condiţia şi întrebarea

problemei.3. Scriu schema problemei.4. Scriu rezolvarea prin exerciţiu.5. Scriu răspunsul problemei.P9. Rezolvarea problemelor compuse1. Citesc problema.2. Precizez care este condiţia şi întrebarea

problemei.3. Scriu schema problemei.4. Elaborez planul de rezolvare a problemei.5. Scriu rezolvarea cu plan/cu justificări/

prin exerciţiu.6. Scriu răspunsul problemei.P10. Rezolvarea de situaţii de problemă din cotidian, care solicită calcule1. Lecturez descrierea situaţiei de proble-

mă.2. O repovestesc ca pe o problemă: condi-

ţie, întrebare.3. Organizez datele într-o formă potrivită.4. Elaborez un plan de rezolvare.5. Efectuez rezolvarea mental sau scris.6. Scriu răspunsul.P11. Formularea problemelor 1. Observ cu atenţie suportul dat pentru

formularea problemei.

34

2. Îmi imaginez o situaţie potrivită.3. Aleg date potrivite (la necesitate).4. Formulez condiţia problemei.5. Formulez întrebarea problemei.P12. Formarea şirurilor de numere după o regulă dată1. Înţeleg regula.2. Aplic regula şi scriu şirul.P13. Completarea şirurilor de numere/ forme geometrice1. Observ cu atenţie şirul.2. Descopăr regula de formare.3. Aplic regula şi completez şirul.P14. Recunoaşterea formelor geometrice1. Observ forma geometrică.

2. Îmi amintesc denumirea ei.3. Notez răspunsul conform cerinţelor.P15. Efectuarea măsurărilor1. Aleg instrumentul de măsurare potri-

vit.2. Aleg unitatea de măsură potrivită.3. Efectuez măsurarea.4. Scriu rezultatul obţinut.P16. Exerciţiu lacunar (cu numere/semne lipsă)1. Citesc cu atenţie.2. Determin după cerinţe numărul/

semnul care lipseşte.3. Completez exerciţiul.

ŞTIINŢEP1.Descrierea mediului înconjurător1. Recunosc planta/animalul/fenomenul/

anotimpul.2. Respect algoritmul descrierii.3. Comunic clar şi succint informaţiile.4. Utilizez terminologia specifică.P2. Clasificarea componentelor naturii1. Respect criteriul de grupare/clasificare.2. Grupez elementele propuse. 3. Denumesc grupul obţinut.P3. Compararea componentelor naturii1. Determin asemănările.2. Determin deosebirile.3. Prezint clar şi succint informaţiile.4. Utilizez terminologia specifică.P4. Ordonarea unor etape1. Numesc etapele.2. Stabilesc succesiunea etapelor.3. Prezint etapele ordonate.4. Utilizez terminologia specifică.

P5. Utilizarea unor instrumente de inves-tigare1. Aleg instrumentul potrivit.2. Efectuez investigarea.3. Notez rezultatele investigării.5. Prezint clar şi succint rezultatele. 4. Utilizez terminologia specifică.P6. Completarea tabelelor/fişelor/scheme-lor1. Stabilesc informaţia obţinută prin ex-

plorare/investigare.2. Scriu datele în tabel/fişă/schemă.3. Prezint tabelul /fişa / schema comple-

tată.4. Utilizez terminologia specifică.P7. Relatarea rezultatelor investigaţiilor 1. Comunic rezultatele investigaţiei.2. Respect succesiunea logică.3. Formulez clar şi succint concluzia.4. Utilizez terminologia specifică.


simbolul corespunzător.3. Argumentez (la cerinţă).P2. ABC-ul incluziunii1. Accept colegii aşa cum sunt.2. Listez valorile morale de care mă ghidez

în relaţiile cu toţi colegii.

3. Aranjez în ordine alfabetică aceste va-lori.

P3. Agenda faptelor bune (proces)1. Recunosc faptele bune în viaţa de zi cu

zi.2. Îmi analizez comportamentul prin ra-


şi ale comunităţii.

35

4. Particip în acţiuni de binefacere/carita-te.

5. Notez sistematic în agendă faptele bune săvârşite, precizând valoarea respectată în fiecare caz (la cerinţă).

6. Relatez despre o faptă bună pe care am făcut-o şi de care sunt mândru.

P4. Agenda faptelor bune (produs)1. Întocmesc agenda faptelor bune.2. Completez agenda de fiecare dată când


acestora, idei, recomandări, desene, me-saje.



P5. Târgul/Caravana de Crăciun/Expoziţia pascală1. Mă implic în planificare: scopul, activi-

tăţile, obiceiurile locale ce trebuie pro-movate.

2. Mă implic pentru buna desfăşurare a activităţilor.

3. Argumentez impactul. P6. Sărbători calendaristice 1. Denumesc sărbătoarea calendaristică.2. Descriu tradiţiile/obiceiurile legate de

această sărbătoare.3. Exprim ideile clar, concis şi logic.P7. Portretul moral al personajului1. Identific valorile morale ale personajului.2. Descriu faptele personajului.3. Argumentez atitudinea faţă de aceste

fapte.P8. Alfabetul valorilor1. Respect drepturile tuturor.2. Listez valorile morale de care mă ghidez

în relaţiile cu ceilalţi oameni.3. Aranjez în ordine alfabetică aceste va-

lori.



muzicale audiate.P2. Interpretarea cântecului1. Cunosc despre ce se cântă în piesă. 2. Stabilesc/aleg elementele limbajului mu-


nez corect melodia; b) sincronzez inter-pretarea în ansamblu (începutul, tem-po, sfârşitul); b) rostesc clar cuvintele; c) improvizez/execut mişcări de dans potrivite ritmului melodiei; c) acompa-niez melodia la instrumente muzicale pentru copii/percuţie corporală etc.


P3. Audiţia creaţiei muzicale1. Respect regulile de audiere.2. Cunosc/recunosc titlul şi compozitorul.3. Determin tipul melodiei (cantabil, dan-

sant, de marş) şi evenimentele sonore.

4. Determin expresivitatea/ descriptivita-tea muzicii în fiecare eveniment sonor cu ajutorul elementelor de limbaj muzi-cal.

5. Îmi exprim impresiile despre creaţie.P4. Caracterizarea creaţiei muzicale audiate 1. Caracterizez emoţiile, sentimentele,


melodia.3. Numesc titlul/denumirea creaţiei/

lucrării din lista celor studiate.4. Numesc compozitorul, autorul versuri-

lor.5. Argumentez în ce momente din viaţă


muzicală studiată.P5. Improvizaţie muzicală (ritmică/ melo-dică) 1. Aleg un instrument muzical (tobiţă, tam-

burină, clopoţei, xilofon, trianglu etc.).2. Creez un desen ritmic/ melodie potrivi-

tă imaginii/textului propus.3. Interpretez expresiv ritmul/melodia.

36

P6. Acompaniament muzical 1. Audiez piesa muzicală.2. Aleg instrumentul(ele) potrivit(e)

pentru acompaniament.

3. Elaborez un desen ritmic potrivit. 4. Citesc/exersez desenul ritmic.5. Acompaniez melodia.

EDUCAŢIE PLASTICĂP1. Lucrare plastică utilizând creioane co-lorate/cariocă/vopsele de apă/lut/plasti-lină1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Utilizez corespunzător materiale şi us-

tensile.3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul

estetic).4. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.P2. Lucrare plastică utilizând punctul/linia/culoarea/pata ca elemente de limbaj plastic1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Utilizez punctul/linia/culoarea/pata ca

elemente de limbaj plastic.3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul


dual şi creativ.

P3. Compoziţie plastică1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Utilizez elemente de limbaj plastic în

redarea unui mesaj.3. Organizez armonios spaţiul plastic.4. Evidenţiez centrul compoziţional.5. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul


dual şi creativ.P4. Expoziţie de lucrări1. Selectez lucrări plastice proprii / ale

colegilor.2. Stabilesc locul desfăşurării expoziţiei.3. Aranjez lucrările plastice sub îndruma-



cări şi deplasări de front şi formaţii.2. Execut exerciţiile de front şi formaţii în

ritm susţinut.3. Mă încadrez în activitatea de grup.4. Respect regulile de acţiune (interval,

direcţie etc.).5. Manifest atenţie şi coordonare.P2. Exerciţii pentru dezvoltarea deprinde-rilor motrice de bază şi cu caracter aplicativ1. Înţeleg/explic exerciţiul. 2. Execut exerciţiul.3. Respect regulile de securitate. 4. Manifest insistenţă şi interes.P3. Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă1. Cunosc poziţiile iniţiale şi mişcările seg-

mentelor corpului.2. Reproduc corect şi în ritm exerciţiile.3. Manifest interes şi disponibilitate.

P4. Elemente acrobatice1. Recunosc elementele şi poziţiile iniţiale. 2. Reproduc elementele.3. Păstrez echilibrul şi coordonarea miş-

cărilor.4. Fixez poziţia finală.5. Respect regulile de securitate.6. Manifest curaj.P5. Complex de gimnastică ritmică şi dans1. Respect poziţiile de bază.2. Reproduc coordonat paşii şi mişcările

de braţe în ritmul şi tempoul propus.3. Respect regulile de securitate. 4. Manifest interes şi disponibilitate. P6. Jocuri de mişcare/ştafete1. Înţeleg regulile jocului/ştafetei.2. Mă încadrez în activitatea de joc, în ro-

lul propus.3. Acţionez şi colaborez cu colegii.4. Respect regulile de securitate.5. Manifest respect pentru adversar.

37

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ3. Creez obiecte/accesorii decorative din

hârtie/carton / materiale de reciclaj.4. Execut lucrarea cu acurateţe.5. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.6. Realizez subiectul individual şi creativ.P5. Conţinut digital elementar1. Recunosc unităţile primare de informare.2. Recunosc mediile de introducere şi edi-

tare a textului/ imaginii.3. Scriu şi desenez digital.4. Rulez programe cu instrucţiuni repititi-

ve în mediul vizual.P6. Caracterizarea produselor alimentare 1. Cunosc alimente variate.2. Clasific alimentele după provinienţa lor.3. Deosebesc alimentele sănătoase de cele

ce pot dăuna sănătăţii.4. Descriu norme de igienă şi protecţie în

timpul consumului alimentar.P7. Forme volumetrice din materiale reci-clabile1. Recunosc materialele reciclabile.2. Realizez lucrări decorative plane şi volu-

metrice din reciclabile de hârtie şi carton.3. Valorific expresivitatea materialelor re-

ciclabile.4. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.5. Realizez subiectul individual şi creativ.6. Descriu etapele tehnologice realizate.

P1. Formă volumetrică modelată1. Respect subiectul propus.2. Aplic procede de modelare a formelor

volumetrice.3. Modelez forme compuse în volum din

2-3 părţi constructive. 4. Execut lucrarea cu acurateţe.5. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.P2. Formă modelată decorativă1. Respect subiectul propus.2. Aplic procede de modelare a formelor

volumetrice decorative în relief şi volum.3. Modelez panouri/ figurine decorative. 4. Execut decorarea suprafeţii prin picta-

re, incezire.5. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.P3. Lucrare practică: colaj1. Respect tema/subiectul propus.2. Utilizez adecvat materiale şi ustensile

specifice tehnicii colaj.3. Execut operaţii de decupare/alipire a

detaliilor.4. Execut lucrarea cu acurateţe.5. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.6. Realizez subiectul individual şi creativ.P4. Obiect decorativ 1. Respect tema şi subiectul propus.2. Utilizez adecvat materialele.

DEZVOLTARE PERSONALĂP1. Aprecierea/exprimarea prin simboluri1. Ascult/citesc cu atenţie relatarea.2. Apreciez valoric demonstrând/schiţând

simbolul corespunzător.3. Argumentez (la cerinţă).P2. Activitate de simulare: comportamentul într-o situaţie dată 1. Înţeleg situaţia.2. Decid/simulez un comportament potri-

vit în situaţia dată. 3. Argumentez (la cerinţă).P3. Cod de reguli1. Explic situaţia-problemă.

2. Propun reguli de comportament.3. Argumentez necesitatea respectării re-

gulilor.P4. Activitate de simulare: evacuarea din clasă1. Recunosc semnalul de alarmare/evacu-

are.2. Îmi păstrez calmul.3. Mă deplasez conform planului de eva-

cuare.4. Execut acţiuni conform situaţiei.5. Mă prezint la locul stabilit.

38

5.3. CLASA a III-a. Produse specifice disciplinelor școlare



portante la tema propusă.2. Utilizez cuvintele şi expresiile potrivite.3. Expun coerent şi clar gândurile.P2. Prezentarea orală1. Respect tema propusă.2. Expun coerent şi clar fiecare gând.3. Respect ordinea ideilor.4. Utilizez cuvinte şi expresii potrivite.5. În timpul prezentării privesc colegii.P3. Compoziţia (oral).1. Dezvolt fiecare idee a planului propus.2. Alcătuiesc propoziţii dezvoltate cu ex-

presiile propuse.3. Respect părţile textului.4. Respect ordinea ideilor.5. Expun cursiv textul alcătuit oral.6. Propun un titlu.P4. Lectura imaginii1. Numesc obiecte şi acţiuni din imagine.2. Alcătuiesc propoziţii dezvoltate. 3. Expun coerent şi clar fiecare gând.4. Intitulez potrivit imaginea.P5. Răspunsul la întrebări1. Citesc atent şi repetat întrebarea.2. Formulez răspuns corect şi deplin.3. Ordonez cuvintele în propoziţie.4. Rostesc corect şi clar.P6. Dialogul oral1. Respect tema/cerinţa propusă.2. Utilizez formulele învăţate pentru a crea

un dialog.3. Expun coerent şi clar fiecare gând.P7. Expunerea orală a textului audiat1. Ascult atent textul.2. Redau conţinutul textului audiat.3. Respect cele 3 părţi ale textului: intro-

ducere, cuprins, încheiere.4. Folosesc cuvinte noi, expresii potrivite

din textul audiat.5. Expun coerent şi clar fiecare gând.P8. Ascultare activă1. Când ascult, privesc colegul/colega, sunt

liniştit şi atent.

2. Am încredere în coleg şi îl respect. 3. Înţeleg ceea ce se vorbeşte şi accept. 4. Dacă nu înţeleg, întreb cu multă amabi-

litate.P9. Opinia mea1. Ştiu că am dreptul la o opinie.2. Expun, cum cred, opinia mea despre un

anumit fapt sau lucru.3. Explic de ce gândesc aşa.4. Aduc un exemplu potrivit.5. Înţeleg că pot fi şi alte opinii.P10. Conversaţia1. Respect tema conversaţiei2. Spun pe scurt părerea.3. Am răbdare ca vorbitorul să spună ide-

ea până la sfârşit.4. Nu vorbesc odată cu vorbitorul.5. Aştept să mi se dea cuvântul.P11. Partea de vorbire1. Formulez întrebarea potrivită cuvântu-

lui selectat.2. Identific partea de vorbire.3. Precizez ce exprimă (arată, denumeşte).4. Numesc tipul ei.P12. Partea de propoziţie 1. Formulez întrebarea potrivită cuvântu-

lui selectat.2. Precizez ce exprimă (arată, denumeşte).3. Explic ce cuvânt determină.4. Identific partea de propoziţie.*5. Subliniez potrivit partea de propoziţie

identificată.P13. Sensul cuvântului1. Identific cuvinte noi din enunţ/text.2. Precizez sensul cuvintelor noi reieşind

din context/cu ajutorul dicţionarului.3. Exersez pronunţia cuvintelor noi.4. Alcătuiesc enunţuri cu ajutorul cuvinte-

lor noi.P14. Autocontrol în exprimare1. Identific tipul greşelilor de exprimare

(pronunţie, sens, acord) în enunţul audiat.2. Determin regula de pronunţie corectă/

sensul cuvântului pentru situaţia re-spectivă/acordul.

3. Reformulez enunţul.

39

LecturaP15. Textul* citit de mai multe ori (cunos-cut)1. Citesc cursiv, fluent, conştient textul.2. Pronunţ corect fiecare cuvânt.3. Articulez corect toate cuvintele.4. Citesc expresiv, cu intonaţia potrivită.5. Explic cuvintele noi.P16. Textul* citit la prima vedere 1. Citesc cursiv şi fluent textul.2. Articulez corect toate cuvintele.3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi


şi ritmul.5. Folosesc mimica şi gesturile.P18. Сitirea subtitrărilor din filme/emisiuni1. Citesc cursiv şi fluent subtitrările.2. Articulez corect toate cuvintele.3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi

de semnele de punctuaţie.P19. Textul literar povestit1. Anunţ titlul şi autorul textului.2. Redau conţinutul textului.3. Respect cele 3 părţi ale textului: intro-

ducere, cuprins,încheiere.4. Utilizez cuvinte-cheie. 5. Folosesc cuvinte noi, expresii potrivite

din text.6. Expun coerent şi clar fiecare gând.P20. Harta textului (textul analizat)1. Citesc conştient şi corect.2. Citesc cuvinte cate indică timpul şi lo-

cul acţiunii.

3. Citesc cuvinte, fragmente ce arată trăsă- turile fizice şi morale ale personajelor.

4. Formulez ghidat învăţătura textului (Textul mă învaţă să ştiu..., să pot..., să fiu...).

5. Explic cuvintele şi expresiile nou-învă- ţate.

6. Explic ghidat tema textului. 7. Expun opinia mea despre text. P21. Mijloacele artistice 1. Identific expresiile care au sens figurat. 2. Explic sensul expresiei identificate. 3. Utilizez expresia în alt context (la soli-

citare). P22. Profilul personajului literar 1. Identific personajul literar .2. Descriu portretul fizic (elemente de ves-

timentaţie, cum arată). 3. Caracterizez personajele (faptele, rela-

ţia cu alte personaje, felul de a vorbi). 4. Exprim ghidat opinia proprie despre

personaj. P23. Obiectul descris 1. Scriu denumirea obiectului. 2. Descriu cum arată: culoarea, forma,

însuşirea şi volumul. 3. Descriu, pe scurt, unde se foloseşte. 4. Exprim ghidat opinia proprie faţă de

acest obiect. P24. Planul de idei 1. Citesc textul pe fragmente. 2. Formulez, ghidat, idei pentru fiecare

fragment. 3. Alcătuiesc sau găsesc enunţul care ex-

primă informaţia cea mai importantă a unui fragment.

4. Ordonez logic ideile textului.


aţie.P 26. Compunerea după ilustraţie (scris)1. Privesc cu multă atenţie ilustraţia/

tabloul.

2. Scriu cât mai multe cuvinte care redau obiecte, culori şi exprimă acţiuni.

4. Alcătuiesc enunţuri cu fiecare cuvânt găsit.

5. Aranjez enunţurile obţinute după o ordine logică.

6. Respect părţile textului: introducere, cuprins, încheiere.

40

7. Respect regulile de scriere şi de punctu-aţie.

8. Potrivesc un titlu compunerii.9. Urmăresc aranjarea în pagină a textului

scris (titlul, alineate).P27. Compunerea (scris)1. Respect tematica/cerinţa propusă.2. Potrivesc titlul compunerii.3. Întocmesc ghidat planul compunerii.*4. Alcătuiesc propoziţii dezvoltate, folo-

sind expresii plastice sau după caz, re-perele date.


6. Expun coerent şi clar fiecare gând.7. Evit repetările de cuvinte.8. Respect ordinea ideilor.9. Respect numărul propus de enunţuri.10. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.11. Urmăresc aranjarea în pagină a unui

text scris (titlul, alineate).P28. Dialogul scris1. Respect tema/cerinţa propusă.2. Utilizez formulele învăţate pentru a

crea un dialog.3. Ordonez corect cuvintele în propoziţii.4. Respect numărul propus de replici.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-



lului.2. Utilizez formula de adresare.3. Scriu data.4. Alcătuiesc conţinutul conform temei

propuse.5. Utilizez formula de încheiere.6. Respect ordinea ideilor.7. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.8. Urmăresc aranjarea în pagină.P30. Anunţul1. Respect părţile componente ale anun-

ţului (Ce? Cât? Cum? Unde? Când?).2. Scriu cuvântul „Anunţ”.

3. Alcătuiesc conţinutul conform temei.4. Respect ordinea ideilor.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.6. Urmăresc aranjarea în pagină.P31. Invitaţia1. Respect părţile componente ale invita-

ţiei.2. Alcătuiesc conţinutul conform temei

propuse.3. Respect ordinea ideilor.4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.P32. Felicitarea1. Respect părţile componente ale felicită-

rii: textul propriu-zis; formula folosită cu ocazia sărbătorii respective; semnă-tura.

2. Alcătuiesc textul propriu-zis conform temei.

3. Respect ordinea ideilor.4. Urmăresc aranjarea în pagină.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.P33. Scurte mesaje scrise electronice 1. Respect părţile componente ale mesaju-

lui electronic: adresarea potrivită, textul propriu-zis, formula de încheiere, sem-nătura.

2. Alcătuiesc textul propriu-zis conform situaţiei propuse.

3. Respect ordinea ideilor.4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţieP34. Răspuns la mesaje1. Urmăresc atent mesajul transmis.2. Respect părţile componente ale mesaju-




aţie.P35. Dictarea 1. Scriu corect cuvintele.

41

2. Respect regulile ortografice şi de punc-tuaţie.

3. Respect cerinţele organizării estetice a scrisului în pagină.

4. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P36. Transcriere de text1. Transcriu corect cuvintele.2. Respect regulile ortografice şi de punc-


scrisului în pagină.4. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P37. Scrisoarea1. Respect părţile componente ale scrisorii.2. Alcătuiesc textul propriu-zis conform

temei propuse.3. Respect ordinea ideilor.4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.

P38. Scrisul1. Iau poziţia corpului, mâinii, caietului.2. Respect forma şi mărimea literelor.3. Respect spaţiul şi înclinaţia uniformă.4. Urmăresc aranjarea în pagină.5. Scriu cu acurateţe.P.39.Autodictarea1. Memorez enunţul/fragmentul/textul.2. Scriu corect cuvintele.3. Respect regulile ortografice şi de punc-


scrisului în pagină.5. Scriu lizibil şi cu acurateţe.6. Verific scrierea corectă a textului.P40. Cuvinte cu ortograme1. Identific ortograma/cuvântul ce conţi-


vântului/ortogramei.3. Propun exemple similare.

Lectura particularăP41. Prezentarea unui text literar cunoscut1. Numesc titlul, autorul textului.2. Redau conţinutul.4. Exprim atitudinea proprie faţă de fap-

tele personajelor.5. Formulez învăţătura/ideea textului.6. Expun clar şi coerent gândurile.P42. Prezentarea unei cărţi citite1. Numesc titlul, autorul, editura.2. Relatez succint despre autor.3. Redau conţinutul.4. Exprim gânduri şi sentimente proprii

faţă de carte.5. Susţin unele afirmaţii prin citate din

carte.*6. Formulez concluzii.*

7. Expun coerent şi clar gândurile.*P43. Agenda de lectură1. Scriu titlul textului.2. Precizez despre ce se vorbeşte în text.3. Caut cuvinte care arată când are loc ac-

ţiunea (În ce anotimp? În ce lună? În ce dată? În ce parte a zilei?).

4. Caut cuvinte care arată unde are loc acţiune (În ce ţară? În ce oraş? Este în interior? În exterior?).


6. Scriu un enunţ cum se încheie textul.7. Exprim impresii proprii despre carte.8. Scriu ce mă învaţă textul (să ştiu..., să

pot..., să fiu...).

LIMBA STRĂINĂP1. Propoziţii simple1. Alcătuiesc corect mesajul oral.2. Selectez şi asociez enunţul simplu cu

imaginile corespunzătoare.3. Expun corect şi clar gândurile.P2. Dialog scurt 1. Reproduc formule de politeţe simple în

situaţii de comunicare concrete.

2. Alcătuiesc enunţuri simple după un model.

3. Utilizez formule de iniţiere, menţinere, încheiere a unui dialog.

4. Ajut interlocutorul în caz de necesitate.P3. Răspunsuri şi întrebări simple în baza unui suport dat: situaţie/text/tablou/dialog1. Alcătuiesc întrebări simple în baza su-

portului dat.

42

2. Răspund la întrebări folosind suportul dat.

3. Utilizez corect structura enunţului: in-terogativ, enunţiativ.

P4. Descriere orală/scrisă a unei persoa-ne/imagini în bază de suport de cuvinte şi întrebări1. Expun coerent şi clar fiecare gând.2. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei.3. Asociez textul prezentat cu imagini po-

trivite.4. Dau dovadă de succesiune logică a idei-

lor.P5. Citirea cu voce a unui text cunoscut1. Citesc corect, fluent toate cuvintele.2. Citesc expresiv cu intonaţia potrivită.3. Înţeleg sensul fiecărei propoziţii.P6. Rezumatul unui dialog/text cunoscut (citit/audiat)1. Anunţ titlul textului.2. Respect ordinea replicilor/evenimente-

lor.3. Identific participanţii la dialog/eroii.4. Utilizez cuvinte cheie din dialog/text

pentru a reda conţinutul.P7. Poezii/cântece simple reproduse1. Anunţ titlul şi autorul poeziei/cântecu-

lui.2. Recit/interpretez expresiv.3. Rostesc corect şi clar cuvintele.4. Folosesc potrivit mimica şi gesturile.P8. Conversaţie1. Construiesc corect enunţuri simple.2. Formulez întrebări simple despre iden-

titatea interlocutorului.3. Alcătuiesc răspunsuri succinte.4. Utilizez vocabularul corespunzător te-

mei de conversaţie.P9. Prezentarea unui monolog succint la tema propusă1. Utilizez cuvintele corespunzătoare te-


ţii simple.3. Folosesc suportul de cuvinte, întrebări.P10. Transcriere/copiere de enunţuri sim-ple/text din manual

1. Scriu corect gramatical cuvinte şi gru-puri de cuvinte.

2. Scriu cu acurateţe.3. Respect semnele diacritice, de punctua-

ţie, alineatul.P11. Dictare (scrierea după dictare)1. Ascult atent lectura profesorului.2. Scriu corect cuvintele.3. Respect semnele diacritice, de punctua-

ţie, alineatul.4. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P12. Scrisori scurte (de invitaţie, de accep-tare, de refuz)1. Respect părţile componente ale scriso-

rii.2. Respect ordinea de idei.3. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei expuse.4. Respect regulile de scriere.P13. Rime simple/poezii/versuri simple1. Înţeleg subiectul.2. Aleg cuvinte potrivite, interesante şi fru-

moase.3. Respect rima. Utilizez cuvinte care ri-

mează.4. Sunt creativ(ă), prezint ideile original şi

interesant.5. Scriu versurile corect, respect normele

ortografice.P14. Carte poştală scurtă şi simplă (de ani-versare, de felicitare etc.)1. Respect părţile componente ale unei

cărţi poştale.2. Respect ordinea ideilor în text.3. Scriu propoziţii simple şi clare.4. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei expuse.5. Respect regulile de scriere corectă.6. Folosesc imagini care explică în detalii

mesajul transmis.P15. Joc de rol/teatralizare/dramatizare1. Cunosc vocabularul utilizat şi mesajul

transmis.2. Exprim cu exactitate trăirile şi emoţiile

personajului meu.3. Prezint rolul cu entuziasm.4. Coordonez volumul şi tonul vocii.5. Utilizez limbajul corpului (contactul vi-

43

P18. Bileţelul1. Respect părţile componente ale bileţe-

lului.2. Alcătuiesc conţinutul conform temei.3. Respect ordinea ideilor.4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.P19. Mesajul electronic1. Respect părţile componente ale mesa-

jului electronic.2. Indic subiectul şi adresa electronică.3. Respect ordinea ideilor.4. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei expuse.5. Respect regulile de scriere corectă.

zual, postura, gesturile) corespunzător situaţiei.

P16. Banda desenată: comunicare orală în baza unei benzi propuse/create*1. Identific tema/subiectul benzii desenate.2. Identific personaje şi acţiuni relevante

subiectului prezentat.3. Realizez ilustraţii, respectând structura

şi cerinţele de realizare a benzii dese-nate.*

4. Prezint clar, corect, creativ şi cu entuzi-asm banda desenată.

P17. Cartonaşe cu imagini (Flashcards)1. Înţeleg/recunosc toate cuvintele.2. Pot asocia imaginea cu cuvântul.3. Scriu corect cuvintele.4. Utilizez toate cuvintele şi imaginile.

MATEMATICĂP1. Scrierea numerelor naturale 1. Precizez cu câte cifre se scrie numărul şi



rezultatului.3. Efectuez proba (la necesitate).P5. Determinarea ordinii operaţiilor într- un exerciţiu fără/cu paranteze1. Observ exerciţiul: conţine paranteze?

ce operaţii aritmetice sunt?2. Formulez regula corespunzătoare.3. Aplic regula şi indic ordinea efectuării


P6. Rezolvarea unui exerciţiu fără/cu pa-ranteze1. Determin ordinea efectuării operaţiilor.2. Efectuez calculele.3. Scriu răspunsul.P7. Calcul digital1. Determin ordinea efectuării operaţiilor,

în cazul în care sunt mai multe.2. Tastez şi efectuez fiecare operaţie. 3. Notez rezultatele intermediare (la nece-

sitate).4. Scriu răspunsul obţinut.P8. Rezolvarea ecuaţiilor simple1. Precizez componenta necunoscută a

operaţiei.2. Formulez regula aflării componentei ne-

cunoscute.3. Aplic regula şi scriu exerciţiul de rezol-

vare.4. Calculez.5. Efectuez proba.6. Scriu răspunsul.P9. Rezolvarea problemelor simple1. Citesc cu atenţie problema.2. Precizez care este condiţia şi întrebarea

problemei.3. Scriu schema problemei.4. Scriu rezolvarea prin exerciţiu.5. Scriu răspunsul problemei.

44

P10. Rezolvarea problemelor compuse1. Citesc problema.2. Precizez care este condiţia şi întrebarea

problemei.3. Scriu schema problemei.4. Elaborez planul de rezolvare a proble-

mei.5. Scriu rezolvarea cu plan/cu justificări/


mă.2. Repovestesc ca pe o problemă: condiţie,

întrebare.3. Organizez datele într-o formă potrivită.4. Elaborez un plan de rezolvare.5. Efectuez rezolvarea mental sau scris.6. Scriu răspunsul.P12. Formularea problemelor 1. Observ cu atenţie suportul dat pentru

formularea problemei.2. Îmi imaginez o situaţie potrivită.3. Aleg date potrivite (la necesitate).4. Formulez condiţia problemei.5. Formulez întrebarea problemei.P13. Formarea şirurilor de numere după o regulă dată

1. Înţeleg regula.2. Aplic regula şi scriu şirul.P14. Completarea şirurilor de numere/for-me geometrice1. Observ cu atenţie şirul.2. Descopăr regula de formare.3. Aplic regula şi completez şirul.P15. Recunoaşterea formelor geometrice1. Observ forma geometrică.2. Îmi amintesc denumirea ei.3. Notez răspunsul conform cerinţelor.P16. Efectuarea măsurărilor1. Aleg instrumentul de măsurare potrivit.2. Aleg unitatea de măsură potrivită.3. Efectuez măsurarea.4. Scriu rezultatul obţinut.P17. Transformări simple ale unităţilor de măsură1. Îmi amintesc relaţia între unităţile de

măsură respective.2. Aplic această relaţie şi efectuez mental

transformarea.3. Scriu răspunsul.P18. Exerciţiu lacunar (cu numere/semne lipsă)1. Citesc cu atenţie.2. Determin după cerinţe numărul/

semnul care lipseşte.3. Completez exerciţiul.

ŞTIINŢEP1. Descrierea mediului înconjurător1. Recunosc planta/animalul/fenomenul/

mediul de viaţă/zona naturală.2. Respect algoritmul descrierii.3. Comunic clar şi succint informaţiile.4. Utilizez terminologia specifică.P2. Clasificarea componentelor naturii1. Respect criteriul de grupare/clasificare.2. Grupez elementele propuse. 3. Denumesc grupul obţinut.P3. Compararea componentelor naturii1. Determin asemănările.2. Determin deosebirile.3. Prezint clar şi succint informaţiile.4. Utilizez terminologia specifică.P4. Ordonarea unor etape1. Numesc etapele.

2. Stabilesc succesiunea etapelor.3. Prezint etapele ordonate.4. Utilizez terminologia specifică.P5. Utilizarea unor instrumente de inves-tigare1. Aleg instrumentul potrivit2. Efectuez investigarea.3. Notez rezultatele investigării.4. Prezint clar şi succint rezultatele. 5. Utilizez terminologia specifică.P6. Completarea tabelelor/fişelor/sche-melor1. Stabilesc informaţia obţinută prin

explorare/ investigare.2. Scriu datele în tabel/fişă/schemă.3. Prezint tabelul/fişa/schema completată.4. Utilizez terminologia specifică.

45

P7.Relatarea rezultatelor investigaţiilor1. Comunic rezultatele investigaţiei.2. Respect succesiunea logică.3. Formulez clar şi succint concluzia.4. Utilizez terminologia specifică.

P8. Localizarea pe hartă1. Identific semnul convenţional în legen-

da hărţii.2. Localizez pe hartă.3. Respect regulile de demonstrare pe

hartă.


simbolul corespunzător.3. Argumentez.P2. Diagrama prieteniei1. Realizez schiţa diagramei prieteniei.2. Completez treptat diagrama.3. Identific locul prietenilor în diagramă.4. Argumentez alegerea.P3. ABC-ul incluziunii1. Accept colegii aşa cum sunt.2. Listez valorile morale de care mă ghidez

în relaţiile cu toţi colegii.3. Aranjez în ordine alfabetică aceste valori.P4. Alfabetul valorilor1. Respect drepturile tuturor.2. Listez valorile morale de care mă ghidez

în relaţiile cu ceilalţi oameni.3. Aranjez în ordine alfabetică aceste va-

lori.P5. Agenda faptelor bune (proces)1. Recunosc faptele bune, prezentând

exemple.2. Îmi analizez comportamentul prin ra-


şi ale comunităţii.4. Particip în acţiuni de binefacere/carita-

te.5. Notez sistematic în agendă faptele bune

săvârşite, argumentând valoarea lor.6. Relatez despre o faptă bună pe care am

făcut-o şi de care sunt mândru.P6. Agenda faptelor bune (produs)1. Întocmesc agenda faptelor bune.

2. Completez agenda de fiecare dată când fac o faptă bună, lăudabilă.

3. Adaug în agendă fotografii, descrierea acestora, idei, recomandări, desene, me-saje.

4. Exprim puncte de vedere faţă de anumi-te situaţii prezentate în agendă.

5. Dovedesc creativitate în decorarea co-perţii şi paginilor din agendă.

P7. Târgul/Caravana de Crăciun/Expozi-ţia pascală1. Mă implic în planificare: scopul, activi-



3. Argumentez impactul.P8. Cupoanele voluntarului1. Confecţionez cupoanele.2. Îmi propun sarcini de voluntariat şi le

scriu pe cupoane.3. Mă implic în realizarea sarcinilor.4. Argumentez impactul.P9. Implicarea în acţiuni comunitare1. Identific probleme în care aş putea să

mă implic.2. Caut ghidat modalităţi de implicare.3. Stabilesc împreună cu învăţătorul/

colegii un plan de acţiuni şi reguli concrete.

4. Mă implic în realizarea planului, res-pectând regulile.

5. Iau in considerare sentimentele şi ideile celorlalţi.

6. Îi ascult pe ceilalţi şi completez atunci când cred că ideea mea este deosebită şi valoroasă.

46

P4. Caracterizarea creaţiei muzicale audiate 1. Caracterizez emoţiile, sentimentele,


melodia.3. Identific după auz forma muzicală în

piese instrumentale. 4. Deosebesc creaţiile muzicale folclorice

de creaţiile compuse de compozitor.5. Numesc titlul/denumirea creaţiei/

lucrării din lista celor studiate.6. Numesc compozitorul, autorul versuri-

lor.7. Argumentez în ce momente din viaţă


muzicală studiată.P5. Improvizaţie muzicală (ritmică/melo-dică) 1. Aleg un instrument muzical (tobiţă,

tamburină, clopoţei, xilofon, trian-glu etc.).

2. Creez un desen ritmic/melodie potrivi-tă imaginii/textului propus.

3. Interpretez expresiv ritmul/melodia.P6. Acompaniament muzical 1. Audiez piesa muzicală.2. Aleg instrumentul(ele) potrivit(e)

pentru acompaniament.3. Elaborez un desen ritmic potrivit. 4. Citesc/exersez desenul ritmic.5. Acompaniez melodia.




lă/vocal-corală. 2. Stabilesc/aleg elementele limbajului

muzical care dau expresivitate cântecu-lui.

3. Interpretez expresiv cântecul: a) into-nez corect melodia; b) sincronzez inter-pretarea în ansamblu (începutul, tem-po, sfârşitul); b) rostesc clar cuvintele; c) improvizez/execut mişcări de dans potrivite ritmului melodiei; c) acompa-niez melodia la instrumente muzicale pentru copii/percuţie corporală etc.


P3. Audiţia creaţiei muzicale1. Respect regulile de audiere.2. Cunosc/recunosc titlul şi compozitorul.3. Determin tipul melodiei (cantabil, dan-

sant, de marş) şi evenimentele sonore.4. Determin expresivitatea/descriptivita-

tea muzicii în fiecare eveniment sonor cu ajutorul elementelor de limbaj muzi-cal.

5. Îmi exprim impresiile despre creaţie.

EDUCAŢIE PLASTICĂP1. Lucrare plastică utilizând creioane co- lorate / cariocă / vopsele de apă / lut/ plastilină 1. Respect tema plastică şi subiectul. 2. Utilizez corespunzător materiale şi us-

tensile. 3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul

estetic). 4. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ. P2. Lucrare plastică utilizând punctul/linia/ culoarea/ pata ca elemente de limbaj plastic

1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Utilizez punctul/linia/culoarea/pata ca

elemente de limbaj plastic.3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul


dual şi creativ.P3. Compoziţie plastică/grafică 1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Utilizez elemente de limbaj plastic în

redarea unui mesaj.3. Organizez armonios spaţiul plastic.4. Evidenţiez centrul compoziţional.

47


6. Realizez subiectul într-un mod indivi-dual şi creativ.

P4.Colaj. Materiale tradiţionale/moderne1. Respect tema plastică şi subiectul.2. Combin potrivit materiale propuse. 3. Amplasez armonios elementele colaju-

lui în spaţiul plastic.4. Execut lucrarea cu acurateţe.


P5. Expoziţie de lucrări1. Selectez lucrări plastice proprii/ale co-

legilor.2. Stabilesc locul desfăşurării expoziţiei.3. Aranjez lucrările plastice sub îndruma-





direcţie etc.).5. Manifest atenţie şi coordonare.P2. Parcursuri aplicative1. Îndeplinesc exerciţiile succesiv, tehnic

corect.2. Demonstrez capacităţi de depăşire a

obstacolelor. 3. Execut eficient traseul.4. Respect regulile de securitate.5 Manifest insistenţă şi interes.P3. Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă1. Cunosc exerciţii pentru braţe, trunchi,

picioare.2. Reproduc corect şi în ritm exerciţiile.3. Manifest interes şi disponibilitate.P4. Elemente acrobatice1. Cunosc/descriu elementele, poziţiile ini-

ţiale şi finale. 2. Îndeplinesc tehnic elemente acrobatice.3. Păstrez echilibrul şi coordonarea miş-

cărilor.4. Asigur partenerului la îndeplinire.5. Respect regulile de securitate.6. Manifest curaj.P5. Complex de gimnastică ritmică şi dans1. Respect poziţiile de bază.2. Coordonez paşii cu mişcările de braţe.3. Reproduc armonios complexul în rit-

mul şi tempoul propus.

4. Respect regulile de securitate.5. Manifest interes şi disponibilitate.P6. Dans popular1. Cunosc tipuri de dans.2. Respect poziţiile de bază.3. Coordonez mişcările de braţe cu paşii.4. Reproduc armonios mişcările după ritm.5. Respect regulile de securitate.6. Manifest interes şi disponibilitate.P7. Alergare de viteză1. Respect poziţia startului de sus. 2. Îndeplinesc comenzile.3. Alerg cu viteză maxim posibilă pe linie

dreaptă.4. Ajung la finiş.P8. Alergare în tempo moderat1. Respect tehnica securităţii la startul în

grup. 2. Păstrez ritmul moderat de deplasare şi

al respiraţiei.3. Parcurg distanţa în întregime.P9. Elemente tehnice de posesie a mingii1. Respect poziţia fundamentală. 2. Respect tehnica de posesie a mingii.3. Manifest viteză de reacţie.4. Mă încadrez în jocul de echipă. 5. Respect reguli de îndeplinire a tehnicii.P10. Jocuri de mişcare/ştafete 1. Cunosc/descriu regulile jocului/ştafetei.2. Mă implic în organizarea şi arbitrarea

jocului/ştafetei.*3. Mă încadrez în activitatea de joc con-

form regulilor.4. Manifest respect pentru adversar.P11. Calităţi şi capacităţi motrice de bază1. Identific importanţa calităţilor motri-

48

ce pentru dezvoltarea propriului orga-nism.

2. Îndeplinesc testul motric.

3. Demonstrez calităţi motrice de bază apropiate standardelor de eficienţă.

4. Respect regulile de securitate.

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂP1. Formă compusă modelată1. Respect subiectul propus.2. Aplic procede de modelare a formelor

volumetrice. 3. Modelez forme compuse asamblând de-

taliile.4. Netezesc suprafaţa cu acurateţe.5. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.P2. Obiect modelat tradiţional1. Recunosc trăsăturile caracteristice obiec-

telor de ceramică tradiţională.2. Aplic metode tradiţionale de modelare

a formelor volumetrice decorative în re-lief şi volum.

3. Modelez veselă prin metoda tradiţio-nală.

4. Execut decorarea suprafeţei prin picta-re, incezire.


P3. Colaj tematic1. Respect tema şi subiectul propus.2. Utilizez adecvat materiale şi ustensile

specifice tehnicii colaj.3. Respect regulile tehnicii securităţii.4. Realizez colajul în mai multe straturi.5. Execut lucrarea cu acurateţe.6. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.P4. Obiect decorativ 1. Respect tema şi subiectul propus.2. Explorez/explic asocieri de materiale,

ustensile şi tehnici.3. Realizez decoraţiuni/accesorii plane şi

volumetrice.4. Execut lucrarea cu acurateţe.5. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.P5. Algoritm simplu implementat în me-diile digitale1. Gestionez fişiere şi directoare pe supra-

faţa de lucru.

2. Lansez pe dispozitivul digital aplicaţii de vizualizare a imaginilor, secvenţe vi-deo, sonore etc.

3. Realizez căutări simple cu ajutorul pro-gramului de navigare.

4. Scriu texte şi desenez imagini cu frag-mente care se repetă.

5. Proiectez date personale în mediul digi-tal.

6. Rulez programe (secvenţe de instrucţi-uni) în mediul vizual.

P6. Elaborarea unui meniu1. Îmi expun opinia despre varietatea pro-

duselor alimentare utilizate în hrana omului.

2. Identific mâncăruri necesare pentru alimentaţie sănătoasă şi cele care pot dăuna sănătăţii.

3. Respect cele trei mese principale ale zilei.4. Elaborez un meniu sănătos.P7. Lucrare practică de preparare a unor bucate simple (salate)1. Respect regulile de igienă şi protecţie a

muncii. 2. Utilizez adecvat vesela, tacâmurile şi

ustensilele de bucătărie.3. Execut operaţii de preparare/decorare

a unor bucate simple (salate).4. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.P8. Forme volumetrice din materiale reci-clabile1. Recunosc materialele reciclabile de

provenienţă artificială.2. Realizez lucrări decorative plane şi vo-

lumetrice din reciclabile de hârtie şi carton.

3. Valorific expresivitatea materialelor re-ciclabile.

4. Respect tehnica securităţii şi igiena per-sonală.

5. Descriu etapele tehnologice realizate.6. Apreciez valoarea reciclării materialelor.

49

P9. Descriere (mesaj oral): creşterea şi în-grijirea plantelor1. Cunosc varietatea plantelor cultivate de

om.2. Recunosc condiţiile de creştere a cultu-

rilor legumicole şi plantelor decorative.

3. Descriu lucrările realizate pe sol toam-na.

4. Numesc factorii ce favorizează o roadă bogată.

5.4. CLASA a IV-a. Produse specifice disciplinelor școlare



portante la tema propusă.2. Utilizez cuvintele şi expresiile potrivite.3. Expun coerent şi clar gândurile.4. Indic sursa din care m-am informat.P2. Prezentarea orală1. Respect tema propusă.2. Expun coerent şi clar fiecare gând.3. Respect ordinea ideilor.4. Utilizez cuvinte şi expresii potrivite.5. Modelez vocea în mod potrivit. 6. În timpul prezentării privesc colegii.P3. Compoziţia (oral)1. Dezvolt fiecare idee a planului propus

sau întocmit.2. Alcătuiesc propoziţii dezvoltate şi crea-

tive.3. Respect părţile textului.4. Respect ordinea ideilor.5. Evit repetările de cuvinte.6. Propun un titlu original.7. Modelez vocea în mod potrivit. 8. În timpul prezentării privesc colegii.P4. Lectura imaginii1. Descriu obiecte, acţiuni, impresii şi sen-

zaţii din imagine.2. Explic situarea în timp şi în spaţiu.3. Alcătuiesc enunţuri creative.4. Expun coerent şi clar fiecare gând.5. Intitulez creativ imaginea.P5. Răspunsul la întrebări1. Citesc atent şi repetat întrebarea.2. Formulez răspuns corect, dezvoltat şi

deplin.

3. Ordonez cuvintele în propoziţie.4. Rostesc corect şi clar.P6. Dialogul oral1. Respect tema/cerinţa propusă.2. Utilizez formulele învăţate pentru a crea

un dialog.3. Sunt un ascultător activ în timpul dialo-

gului.4. Expun coerent şi clar fiecare gând.P7. Expunerea orală a textului audiat1. Ascult atent textul.2. Redau conţinutul textului audiat.3. Respect cele 3 părţi ale textului: intro-

ducere, cuprins, încheiere.4. Folosesc cuvinte noi, expresii potrivite

din textul audiat.5. Expun coerent şi clar fiecare gând.P8. Ascultare activă1. Păstrez contactul vizual, sunt liniştit,

receptiv şi îl ascult pe interlocutor. 2. Sunt prezent, concentrat. 3. Am încredere în coleg şi îl respect. 4. Înţeleg mesajul, emoţiile sale şi le ac-

cept. 5. Reformulez cele relatate, dacă este cazul.6. Dacă nu înţeleg, întreb cu multă amabi-

litate.P9. Opinia mea1. Ştiu că am dreptul la opinie.2. Expun o opinie sub forma unui enunţ

clar.3. Argumentez enunţul.4. Aduc un exemplu potrivit.5. Justific exemplul adus. 6. Înţeleg că pot fi şi alte opinii.7. Reformulez sau reafirm opinia mea.

50

P10. Conversaţia1. Respect tema conversaţiei2. Spun pe scurt părerea.3. Am răbdare ca vorbitorul să-şi expună

ideea până la sfârşit.4. Nu vorbesc odată cu vorbitorul.5. Aştept să mi se dea cuvântul.P11. Partea de vorbire1. Formulez întrebarea potrivită cuvântu-

lui selectat.2. Identific partea de vorbire.3. Precizez ce exprimă (arată, denumeşte).4. Numesc tipul ei.5. Determin funcţia sintactică a părţii de

vorbire, după caz.*P12. Partea de propoziţie1. Formulez întrebarea potrivită cuvântu-

lui selectat.2. Precizez ce exprimă (arată, denumeşte).

3. Explic ce cuvânt determină.4. Identific partea de propoziţie.*5. Subliniez potrivit partea de propoziţie

identificată.P13. Sensul cuvântului 1. Identific cuvinte noi din enunţ/text.2. Precizez sensul cuvintelor noi reieşind

din context/cu ajutorul dicţionarului.3. Exersez pronunţia cuvintelor noi.4. Alcătuiesc enunţuri cu ajutorul cuvinte-

lor noi.P14. Autocontrol în exprimare1. Identific tipul greşelilor de exprimare

(pronunţie, sens, acord) în enunţul au-diat.

2. Determin regula de pronunţie corectă/sensul cuvântului pentru situaţia re-spectivă/acordul.

3. Reformulez enunţul.

LecturaP15. Textul* citit de mai multe ori (cunos-cut)1. Citesc cursiv, fluent, conştient textul.2. Pronunţ corect fiecare cuvânt.3. Articulez corect toate cuvintele. 4. Citesc expresiv, cu intonaţia potrivită.5. Explic cuvintele noi. P16. Textul* citit la prima vedere 1. Citesc cursiv, fluent şi conştient textul.2. Articulez corect toate cuvintele. 3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi


şi ritmul.5. Folosesc mimica şi gesturile. P18. Сitirea subtitrărilor din filme/emisiuni1. Citesc, la viteză, cursiv şi fluent subti-

trările.2. Articulez corect toate cuvintele.3. Respect intonaţia impusă de conţinut şi

de semnele de punctuaţie.P19. Textul literar povestit1. Anunţ titlul şi autorul textului.

2. Redau conţinutul textului.3. Respect cele 3 părţi ale textului: intro-

ducere, cuprins, încheiere.4. Utilizez cuvinte-cheie.5. Folosesc cuvinte noi, expresii potrivite

din text.6. Expun coerent şi clar fiecare gând.P20. Harta textului (textul analizat)1. Citesc conştient, corect şi variat.2. Determin timpul şi locul acţiunii.3. Explic cuvintele şi expresiile nou-învă-

ţate.4. Explic trăsăturile fizice şi morale ale

personajelor.5. Formulez ideile principale.6. Formulez ideea principală a textului

(învăţătura).7. Explic tema textului. 8. Expun opinia mea despre text şi valori-

le lui.P21. Mijloacele artistice1. Identific comparaţia/personificarea.3. Explic sensul expresiei identificate.4. Utilizez expresia în alt context (la soli-

citare).P22. Profilul personajului literar1. Identific personajul literar

51

2. Descriu portretul fizic (elemente de vestimentaţie, cum arată)

3. Caracterizez personajele (faptele, rela-ţia cu alte personaje, felul de a vorbi, felul de a se îmbrăca).

4. Exprim acordul/dezacordul despre fap-tele personajului.

P23. Obiectul descris1. Scriu denumirea obiectului.2. Descriu proprietăţile lui: culoarea,

forma, însuşirea, volumul etc.

3. Descriu destinaţia sau utilitatea.4. Exprim opinia proprie faţă de acest

obiect.P24. Planul de idei 1. Citesc textul pe fragmente.2. Formulez idei principale pentru fiecare

fragment.3. Ordonez logic ideile textului într-un plan.4. Explic printr-un enunţ învăţătura/ideea

textului.


aţie.P 26. Compunerea după ilustraţie (scris)1. Privesc cu multă atenţie ilustraţia.2. Alcătuiesc enunţuri cu cuvinte care re-

dau obiecte, culori şi exprimă acţiuni.3. Respect părţile textului: introducere,

cuprins, încheiere.4. Expun coerent şi clar fiecare gând.5. Evit repetările de cuvinte.6. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.7. Potrivesc un titlu compunerii. 8. Urmăresc aranjarea în pagină a textului

scris (titlul, alineate). P27. Compunerea (scris)1. Respect tematica/cerinţa propusă.2. Potrivesc titlul compunerii.3. Întocmesc ghidat planul compunerii.*4. Alcătuiesc propoziţii dezvoltate, folo-

sind expresii plastice sau după caz, re-perele date.


6. Expun coerent şi clar fiecare gând.7. Evit repetările de cuvinte.8. Respect ordinea ideilor.9. Respect numărul propus de enunţuri.10. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.11. Urmăresc aranjarea în pagină a unui

text scris (titlul, alineate).

P28. Dialogul scris1. Respect tema/cerinţa propusă.2. Utilizez formulele de iniţiere, de menţi-

nere şi de încheiere a unui dialog.3. Ordonez corect cuvintele în propoziţii.4. Respect numărul propus de replici.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-



lului.2. Utilizez formula de adresare.3. Scriu data.4. Alcătuiesc conţinutul conform temei

propuse.5. Utilizez formula de încheiere.6. Respect ordinea ideilor.7. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.8. Urmăresc aranjarea în pagină.P30. Anunţul1. Respect părţile componente ale anun-

ţului (Ce? Cât? Cum? Unde? Când?).2. Scriu cuvântul „Anunţ”.3. Alcătuiesc conţinutul conform temei

propuse.4. Respect ordinea ideilor.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.6. Urmăresc aranjarea în pagină.P31. Invitaţia1. Respect părţile componente ale invita-

ţiei.

52

2. Alcătuiesc conţinutul conform temei propuse.


aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.P32.Felicitarea1. Respect părţile componente ale felicită-

rii.2. Alcătuiesc textul propriu-zis conform


aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.P33. Mesajul electronic1. Respect părţile componente ale mesaju-




aţie.P34. Răspuns la mesaje 1. Urmăresc atent mesajul transmis.2. Respect părţile componente ale mesaju-




aţie.P35. Dictarea 1. Scriu corect cuvintele.

2. Respect regulile ortografice şi de punc-tuaţie.

3. Respect cerinţele de aranjare în pagină.4. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P36. Transcriere de text1. Transcriu corect cuvintele.2. Respect regulile ortografice şi de punc-


scrisului în pagină.4. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P37. Scrisoarea1. Respect părţile componente ale scrisorii.2. Alcătuiesc textul propriu-zis conform


aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.P38. Scrisul1. Iau poziţia corpului, mâinii, caietului.2. Respect forma şi mărimea literelor.3. Respect spaţiul şi înclinaţia uniformă.4. Urmăresc aranjarea în pagină. 5. Scriu cu acurateţe.P39. Autodictarea 1. Memorez enunţul/fragmentul/textul.2. Scriu corect cuvintele.3. Respect regulile ortografice şi de punc-

tuaţie.4. Respect cerinţele de aranjare în pagină.5. Scriu lizibil şi cu acurateţe.6. Verific scrierea corectă a textului.P40. Cuvinte cu ortograme1. Identific ortograma/cuvântul ce conţi-


vântului/ortogramei3. Propun exemple similare.

Lectura particularăP41. Prezentarea unui text literar cunoscut1. Numesc titlul, autorul textului.2. Redau succint conţinutul.3. Exprim atitudinea proprie faţă de fap-

tele personajelor.4. Formulez învăţătura/ideea textului.5. Expun clar şi coerent gândurile.

P42. Prezentarea unei cărţi citite1. Numesc titlul, autorul, editura, anul

ediţiei.2. Relatez succint despre autor.3. Redau succint conţinutul.4. Exprim gânduri şi sentimente proprii

faţă de carte.

53

5. Susţin unele afirmaţii prin citate din carte.*

6. Formulez concluzii.*7. Expun coerent şi clar gândurile.*P43. Agenda de lectură1. Scriu titlul textului.2. Precizez despre ce se vorbeşte în text.3. Caut cuvinte care arată când are loc ac-

ţiunea? (În ce anotimp? În ce lună? În ce dată? În ce parte a zilei?).

4. Caut cuvinte care arată unde are loc ac-

ţiunea? (În ce ţară? În ce oraş? Este în interior? În exterior?).


6. Scriu un enunţ cum se încheie textul.7. Exprim impresii proprii despre carte.8. Scriu ce mă învaţă textul (să ştiu..., să

pot..., să fiu...).9. Respect regulile de ortografie şi de punc-

tuaţie.

LIMBA STRĂINĂP1. Propoziţii simple1. Alcătuiesc mesajul oral.2. Selectez şi asociez enunţul simplu cu

imaginile corespunzătoare.3. Expun corect şi clar gândurile.P2. Dialog scurt 1. Reproduc formule de politeţe simple în

situaţii de comunicare concrete.2. Alcătuiesc enunţuri simple după un mo-

del.3. Utilizez formule de iniţiere, menţinere,

încheiere a unui dialog.4. Ajut interlocutorul în caz de necesitate.P3. Răspunsuri şi întrebări simple în baza unui suport dat: situaţie/text/tablou/dia-log1. Alcătuiesc întrebări simple în baza su-

portului dat.2. Răspund la întrebări folosind suportul

dat. 3. Utilizez corect structura enunţului: in-

terogativ, enunţiativ.P4. Descriere orală/scrisă a unei persoa-ne/imagini în bază de suport de cuvinte şi întrebări1. Expun coerent şi clar fiecare gând.2. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei.3. Asociez textul prezentat cu imagini po-

trivite.4. Dau dovadă de succesiune logică a idei-

lor în descriere.P5. Textul (literar/nonliterar) citit la pri-ma vedere1. Citesc cursiv, fluid şi conştient textul.

2. Articulez corect toate cuvintele.3. Înţeleg sensul fiecărei propoziţii.4. Respect intonaţia impusă de conţinut şi

de semnele de punctuaţieP6. Rezumatul unui dialog/text cunoscut, citit/audiat 1. Anunţ titlul textului.2. Respect ordinea replicilor/evenimente-

lor.3. Identific participanţii la dialog/eroii prin-

cipali.4. Utilizez cuvinte cheie din dialog/text

pentru a reda conţinutul.P7. Poezii/cântece simple reproduse1. Anunţ titlul şi autorul poeziei/cântecu-

lui.2. Recit/interpretez expresiv.3. Rostesc corect şi clar cuvintele.4. Folosesc potrivit mimica şi gesturile.P8. Conversaţie1. Construiesc corect enunţuri simple.2. Formulez întrebări simple despre iden-

titatea interlocutorului.3. Alcătuiesc răspunsuri succinte.4. Utilizez vocabularul corespunzător te-

mei de conversaţie.P9. Monolog1. Utilizez cuvintele corespunzătoare te-


ţii simple.3. Folosesc suportul de cuvinte, întrebări.P10. Transcriere/copiere de enunţuri sim-ple/text din manual1. Scriu corect gramatical cuvinte şi gru-

puri de cuvinte.

54

3. Aduc exemple adecvate situaţiei.4. Coordonez intonaţia şi volumul vocii.5. Am contact vizual cu publicul.P17. Chestionar1. Formulez întrebări fără erori, relevante

subiectului.2. Urmez o succesiune logică în formula-

rea înterbărilor.3. Cunosc ordinea cuvintelor în întrebări.4. Formulez răspunsuri clare şi corecte.P18. Convorbire telefonică1. Cunosc şi utlizez corect vocabularul şi

expresiile uzuale relevante subiectului.2. Formulez replici clare, bine structurate.3. Respect intonaţia şi volumul vocii.4. Ascult atent informaţia.5. Respect limita de timp.6. Vorbesc clar şi fluent.P19. Meniul simplu1. Respect structura unui meniu.2. Utilizez corect vocabularul.3. Cunosc felurile de mâncare din meniu.4. Utilizez imagini/desene sugestive.5. Meniul este atractiv şi uşor de citit.6. Ortografiez corect toate cuvintele folo-

site.P120. Reţeta (scrierea de reţete)1. Înţeleg şi cunosc vocabularul tematic.2. Utilizez toată lista de ingrediente.3. Ordonez logic paşii preparării unei re-

ţete.4. Descriu în detalii fiecare pas.5. Aleg imagini sugestive şi atractive.P21. Bileţel1. Respect părţile componente ale bileţe-

lului.2. Alcătuiesc conţinutul conform temei.3. Respect ordinea ideilor.4. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.5. Urmăresc aranjarea în pagină.P22. Cartonaşe cu imagini1. Înţeleg/recunosc cuvintele.2. Pot asocia imaginea cu cuvântul.3. Ortografiez cuvintele.4. Utilizez toate cuvintele/imaginile.

2. Scriu cu acurateţe.3. Respect semnele diacritice, de punctua-

ţie, alineatul.P11. Dictare (scrierea după dictare)1. Ascult atent lectura profesorului.2. Scriu corect cuvintele.2. Respect semnele diacritice, de punctua-

ţie, alineatul.3. Scriu lizibil şi cu acurateţe.P12. Scrisori scurte (de invitaţie, de accep-tare, de refuz)1. Respect părţile componente ale scrisorii.2. Respect ordinea de idei.3. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei expuse.4. Respect regulile de scriere.P13. Mesaj electronic1. Respect părţile componente ale mesa-

jului electronic.2. Indic subiectul şi adresa electronică.3. Respect ordinea ideilor.4. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei expuse.5. Respect regulile de scriere corectă.P14. Carte poştală scurtă şi simplă (de ani-versare, de felicitare etc.)1. Respect părţile componente ale unei

cărţi poştale.2. Respect ordinea ideilor în text.3. Utilizez vocabularul corespunzător si-

tuaţiei expuse.4. Respect regulile de scriere corectă.P15. Anunţ 1. Respect părţile componente ale anun-

ţului.2. Alcătuiesc conţinutul conform indicaţi-

ilor propuse.3. Folosesc vocabularul adecvat situaţiei.4. Respect ordinea ideilor.5. Respect regulile de scriere şi de punctu-

aţie.6. Urmăresc aranjarea în pagină.P16. Interviu 1. Înţeleg mesajul întrebării.2. Utilizez cuvinte potrivite pentru a for-

mula răspunsuri clare.

55

MATEMATICĂ1. Determin ordinea efectuării operaţiilor.2. Efectuez calculele.3. Scriu răspunsul.P9. Calcul digital1. Determin ordinea efectuării operaţiilor,

în cazul în care sunt mai multe.2. Tastez şi efectuez fiecare operaţie. 3. Notez rezultatele intermediare (la nece-

sitate).4. Scriu răspunsul obţinut.P10. Rezolvarea ecuaţiilor simple1. Precizez componenta necunoscută a

operaţiei.1. Formulez regula aflării componentei

necunoscute.2. Aplic regula şi scriu exerciţiul de rezol-

vare.3. Calculez.4. Efectuez proba.5. Scriu răspunsul.P11. Rezolvarea problemelor simple1. Citesc cu atenţie problema.2. Precizez care este condiţia şi întrebarea

problemei.3. Scriu schema problemei.4. Scriu rezolvarea prin exerciţiu.5. Scriu răspunsul problemei.P12. Rezolvarea problemelor compuse1. Citesc problema.2. Precizez care este condiţia şi întrebarea

problemei.3. Scriu schema problemei.4. Elaborez planul de rezolvare a proble-

mei.5. Scriu rezolvarea cu plan/cu justificări/


mă.2. Repovestesc ca pe o problemă: condiţie,

întrebare.3. Organizez datele într-o formă potrivită.4. Elaborez un plan de rezolvare.5. Efectuez rezolvarea mental sau scris.6. Scriu răspunsul.

P1. Scrierea numerelor naturale 1. Precizez cu câte cifre se scrie numărul şi

ce indică fiecare cifră.2. Scriu numerele folosind cifre/litere.

Dacă este necesar, la scrierea cu cifre las spaţiu între clase.

3. Respect cerinţele de scriere corectă. P2. Scrierea fracţiilor1. Precizez în câte părţi egale este împărţit

întregul – numitorul fracţiei.2. Precizez câte dintre aceste părţi egale

sunt luate în considerare – numărăto-rul fracţiei.

3. Scriu fracţia: numărătorul, linia de frac-ţie, numitorul.

P3. Reprezentarea fracţiilor1. Reprezint întregul într-un mod potrivit.2. Împart întregul în atâtea părţi egale,

câte indică numitorul fracţiei.3. Colorez/haşurez atâtea părţi egale, câte

indică numărătorul fracţiei.P4. Calcul oral în baza unui exerciţiu dat1. Calculez în minte.2. Scriu răspunsul.3. Efectuez proba (la necesitate).P5. Calcul oral în baza înţelegerii termino-logiei matematice1. Citesc cu atenţie cerinţa.2. Determin operaţia pe care trebuie s-o


rezultatului.3. Efectuez proba (la necesitate).P7. Determinarea ordinii operaţiilor într- un exerciţiu fără/cu paranteze1. Observ exerciţiul: conţine paranteze?

ce operaţii aritmetice sunt?2. Formulez regula corespunzătoare.3. Aplic regula şi indic ordinea efectuării


P8. Rezolvarea unui exerciţiu fără/cu pa-ranteze

56

P14. Formularea problemelor 1. Observ cu atenţie suportul dat pentru

formularea problemei.2. Îmi imaginez o situaţie potrivită.3. Aleg date potrivite (la necesitate).4. Formulez condiţia problemei.5. Formulez întrebarea problemei.P15. Formarea şirurilor de numere după o regulă dată1. Înţeleg regula.2. Aplic regula şi scriu şirul.P16. Completarea şirurilor de numere/forme geometrice1. Observ cu atenţie şirul.2. Descopăr regula de formare.3. Aplic regula şi completez şirul.P17. Recunoaşterea formelor geometrice1. Observ forma geometrică.

2. Îmi amintesc denumirea ei.3. Notez răspunsul conform cerinţelor.P18. Efectuarea măsurărilor1. Aleg instrumentul de măsurare potrivit.2. Aleg unitatea de măsură potrivită.3. Efectuez măsurarea.4. Scriu rezultatul obţinut.P19. Transformări ale unităţilor de măsură1. Îmi amintesc relaţia între unităţile de

măsură respective.2. Aplic această relaţie şi efectuez mental

transformarea.3. Scriu răspunsul.P20. Exerciţiu lacunar (cu numere/semne lipsă)1. Citesc cu atenţie.2. Determin după cerinţe numărul/sem-

nul care lipseşte.

ŞTIINŢEP1.Descrierea mediului înconjurător1. Recunosc planta/animalul/structura cor-

pului uman/fenomenul.2. Respect algoritmul descrierii.3. Comunic clar şi succint informaţiile.4. Utilizez terminologia specifică.P2. Clasificarea componentelor naturii1. Respect criteriul de grupare/clasificare.2. Grupez elementele propuse. 3. Denumesc grupul obţinut.P3. Compararea componentelor naturii1. Determin asemănările.2. Determin deosebirile.3. Prezint clar şi succint informaţiile.4. Utilizez terminologia specifică.P4. Ordonarea unor etape1. Numesc etapele.2. Stabilesc succesiunea etapelor.3. Prezint etapele ordonate.4. Utilizez terminologia specifică.P5. Utilizarea unor instrumente de inves-tigare

1. Aleg instrumentul potrivit2. Efectuez investigarea.3. Notez rezultatele investigării.5. Prezint clar şi succint rezultatele. 4. Utilizez terminologia specifică.P6. Completarea tabelelor/fişelor/sche-melor1. Stabilesc informaţia obţinută prin ex-

plorare/ investigare.2. Scriu datele în tabel/fişă/schemă.3. Prezint tabelul/fişa/schema completată.4. Utilizez terminologia specifică.P7. Relatarea rezultatelor investigaţiilor 1. Comunic rezultatele investigaţiei.2. Respect succesiunea logică.3. Formulez clar şi succint concluzia.4. Utilizez terminologia specifică.P8. Localizarea pe glob1. Identific semnul convenţional respectiv.2. Localizez pe glob.3. Demonstrez corect pe glob.

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂP1. Comunicarea informaţiei istorice1. Expun succint informaţia cu caracter

istoric.2. Respect succesiunea ideilor expuse.

3. Ordonez cronologic şi logic informaţia selectată.

4. Utilizez adecvat termenii istorici în for-mularea enunţurilor.

57

P2. Sursele istorice1. Respect algoritmul (timpul, autorul şi

subiectul expus) pentru descrierea sur-sei istorice.

2. Identific asemănările şi deosebirile cu alte surse.

3. Expun coerent şi clar informaţia. 4. Utilizez limbajul istoric.P3. Arborele genealogic1. Stabilesc modalitatea de elaborare a ar-

borelui.2. Colectez informaţii despre membrii fa-

miliei.3. Reprezint cronologic informaţiile pen-

tru fiecare membru al familiei.4. Asigur un aspect estetic al lucrării.5. Prezint produsul.P4. Simbol al localităţii/blazon al familiei1. Utilizez elemente semnificative pentru

localitate/familie2. Abordez creativ simbolurile.3. Asigur un aspect estetic al lucrării.P5. Personalitatea istorică caracterizată1. Utilizez algoritmul propus pentru ca-

racterizare.2. Caracterizez personalitatea evidenţiind

elementele specifice.3. Identific caracteristicile comune cu alte

personalităţi istorice.4. Argumentez atitudinea/opinia proprie

faţă de faptele personalităţii istorice.5. Expun coerent şi clar gândurile.6. Utilizez limbajul istoric.P6. Axa cronologică (linia timpului)1. Realizez axa cronologică.2. Repartizez pe axa cronologică segmente

de timp (ani, decenii, secole).

3. Plasez pe axa cronologică evenimente istorice.

4. Urmăresc corectitudinea plasării eveni-mentelor istorice pe axa cronologică.

P7. Harta istorică mută1. Localizez pe hartă spaţiul istoric solici-

tat.2. Haşurez cu diferite culori teritorii/

spaţii indicate în legendă.3. Plasez evenimente în spaţiul istoric.4. Completez legenda hărţii cu simboluri

şi informaţii la simboluri.P8. Interviul/Dialogul istoric1. Respect subiectul propus.2. Formulez corect întrebările/răspunsu-

rile.3. Respect numărul propus de întrebări/

răspunsuri.4. Urmăresc răspunsurile pentru fiecare

întrebare.5. Respect cerinţele în prezentarea inter-

viului/dialogului.P9. Ghid turistic pentru vizitatori1. Schiţez/realizez harta traseului.2. Indic locurile de vizitat pe traseu.3. Descriu succint aceste locuri.P10. Album de familie1. Adun informaţii şi poze cu membrii fa-

miliei.2. Selectez datele cele mai importante.3. Ordonez informaţia cronologic.4. Realizez un album în care fiecărui mem-

bru îi dedic/aloc cel puţin o pagină.5. Redau pe scurt istoria familiei sub for-

ma unui arbore genealogic.6. Folosesc limbajul istoric în prezentarea

albumului.

EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂP1. Portretul moral al personajului1. Identific valorile morale ale personajului.2. Descriu faptele personajului.3. Argumentez atitudinea faţă de aceste

fapte.P2. ABC-ul incluziunii1. Accept colegii aşa cum sunt.2. Listez valorile morale de care mă ghidez

în relaţiile cu toţi colegii.

3. Aranjez în ordine alfabetică aceste valori.P3. Alfabetul valorilor1. Respect drepturile tuturor.2. Listez valorile morale de care mă ghidez

în relaţiile cu ceilalţi oameni.3. Aranjez în ordine alfabetică aceste valori.P4. Agenda faptelor bune (proces)1. Recunosc faptele bune, prezentând

exemple.

58

2. Îmi analizez comportamentul prin ra-portare la normele valorice.

3. Sunt sensibil(ă) la problemele celorlalţi şi ale comunităţii.

4. Particip în acţiuni de binefacere/caritate.5. Notez sistematic în agendă faptele bune

săvârşite, argumentând valoarea lor.6. Relatez despre o faptă bună pe care am

făcut-o şi de care sunt mândru.P5. Agenda faptelor bune (produs)1. Întocmesc agenda faptelor bune.2. Completez agenda de fiecare dată când


acestora, idei, recomandări, desene, me-saje.



P6. Târgul / Caravana de Crăciun / Expo-ziţia pascală1. Mă implic în planificare: scopul, activi-



3. Argumentez impactul.P7. Proiect de acţiuni1. Identific situaţia/problema.2. Formulez acţiuni de soluţionare a pro-

blemei.3. Argumentez necesitatea realizării acţiu-

nilor. 4. Realizez treptat acţiunile.P8. Cupoanele voluntarului1. Confecţionez cupoanele.2. Îmi propun sarcini de voluntariat şi le

scriu pe cupoane.3. Mă implic în realizarea sarcinilor.4. Argumentez impactul.P9. Implicarea în acţiuni comunitare1. Identific probleme în care aş putea să

mă implic.2. Caut ghidat modalităţi de implicare.3. Stabilesc împreună cu învăţătorul/cole-

gii un plan de acţiuni şi reguli concrete.4. Mă implic în realizarea planului, res-

pectând regulile.




lă/vocal-corală. 2. Stabilesc/aleg elementele limbajului mu-


nez corect melodia; b) sincronzez inter-pretarea în ansamblu (începutul, tem-po, sfârşitul); b) rostesc clar cuvintele; c) improvizez/execut mişcări de dans potrivite ritmului melodiei; c) acompa-niez melodia la instrumente muzicale pentru copii / percuţie corporală etc.


P3. Audiţia creaţiei muzicale1. Respect regulile de audiere.2. Cunosc/recunosc titlul şi compozitorul.3. Determin tipul melodiei (cantabil,

dansant, de marş) şi evenimentele sonore.4. Determin expresivitatea/descriptivita-

tea muzicii în fiecare eveniment sonor cu ajutorul elementelor de limbaj muzi-cal.

5. Îmi exprim impresiile despre creaţie.P4. Caracterizarea creaţiei muzicale audiate 1. Caracterizez emoţiile, sentimentele,


melodia.3. Identific după auz forma muzicală în

piese instrumentale. 4. Deosebesc creaţiile muzicale folclorice

de creaţiile compuse de compozitor.5. Numesc titlul/denumirea creaţiei/

lucrării din lista celor studiate.

59

1. Audiez piesa muzicală.2. Aleg instrumentul(ele) potrivit(e)

pentru acompaniament.3. Elaborez un desen ritmic potrivit. 4. Citesc/exersez desenul ritmic.5. Acompaniez melodia.P7. Mişcări plastice/de dans1. Audiez atent muzica.2. Marchez timpii accentuaţi în melodie.3. Improvizez/execut mişcări potrivite.4. Sincronizez artistic mişcările plastice/

de dans la melodia piesei.5. Transmit emoţii prin această improvi-

zare.

6. Numesc compozitorul, autorul versuri-lor.

7. Argumentez în ce momente din viaţă poate să sune această creaţie muzicală.

8. Utilizez în caracterizare terminologia muzicală studiată.

P5. Improvizaţie muzicală (ritmică/melo-dică) 1. Aleg un instrument muzical (tobiţă, tam-

burină, clopoţei, xilofon, trianglu etc.).2. Creez un desen ritmic / melodie potri-

vită imaginii / textului propus.3. Interpretez expresiv ritmul/melodia.P6. Acompaniament muzical

EDUCAŢIE PLASTICĂP1. Lucrare plastică utilizând creioane co- lorate/cariocă/vopsele de apă/lut/plastilină 1. Respect tema plastică şi subiectul. 2. Utilizez corespunzător materiale şi us-

tensile. 3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul


dual şi creativ. P2. Lucrare plastică utilizând pata /culoarea ca elemente de limbaj plastic 1. Respect tema plastică şi subiectul. 2. Obţin prin amestecuri cromatice culori

binare / nuanţe / tonuri. 3. Combin reuşit/corespunzător/adecvat

culorile în lucrare. 4. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul

estetic). 5. Reprezint subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ. P3. Lucrare plastică utilizând forma ca element de limbaj plastic 1. Respect tema plastică şi subiectul. 2. Creez forme plane şi volumetrice. 3. Realizez o imagine plastică din forme

reale/abstracte. 4. Reprezint subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ. P4. Compoziţie plastică 1. Respect tema plastică şi subiectul. 2. Utilizez elemente de limbaj plastic în

redarea unui mesaj.

3. Organizez armonios spaţiul plastic. 4. Evidenţiez centrul compoziţional. 5. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul


dual şi creativ. P5. Compoziţie decorativă 1. Respect tema plastică şi subiectul. 2. Utilizez elementele de limbaj plastic ca

elemente decorative. 3. Decorez un obiect / o formă. 4. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul


dual şi creativ. P6. Colaj. Materiale tradiţionale/ moderne 1. Respect tema plastică şi subiectul. 2. Combin potrivit materiale propuse. 3. Amplasez armonios elementele colaju-

lui în spaţiul plastic. 4. Execut lucrarea cu acurateţe. 5. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ. P7. Expoziţie de lucrări 1. Selectez lucrări plastice proprii / ale

colegilor. 2. Stabilesc locul desfăşurării expoziţiei. 3. Aranjez lucrările plastice sub îndruma-

rea învăţătorului. 4. Propun un generic al expoziţiei. 5. Prezint expoziţia.

60

EDUCAŢIE FIZICĂP7. Alergare de viteză1. Respect poziţia startului de sus. 2. Îndeplinesc comenzile.3. Alerg cu viteză maxim posibilă pe culu-

ar.4. Ajung la finiş.P8. Alergare în tempo moderat1. Respect tehnica securităţii la startul în

grup. 2. Păstrez ritmul moderat de deplasare şi

de respiraţie.3. Manifest rezistenţă şi parcurg distanţa

în întregime.P9. Săritura în lungime de pe loc1. Respect poziţia iniţială. 2. Îndeplinesc tehnic corect.3. Menţin echilibrul.4. Respect regulile de securitate.P10. Aruncarea mingii mici la ţintă1. Respect poziţia corectă a corpului. 2. Arunc corect mingea. 3. Nimeresc ţinta.4. Respect regulile de securitate.P11. Elemente tehnico-tactice1. Respect poziţia fundamentală 2. Respect ordinea mişcărilor.3. Îndeplinesc tehnic corect.4. Manifest respect faţă de coleg/adversar. 5. Mă încadrez în jocul de echipă.6. Descriu şi respect reguli de îndeplinire

a tehnicii.P12. Jocuri de mişcare/ştafete1. Cunosc/descriu/prezint regulile jocu-

lui/ştafetei.2. Mă implic în organizarea şi arbitrarea

jocului/ştafetei.*3. Mă încadrez în activitatea de joc con-

form regulilor.4. Manifest respect pentru adversar.P13. Echipamentul turistic1. Recunosc inventarul turistic.2. Utilizez corect inventarul turistic.3. Respect regulile de comportament în

excursie.P14. Orientare după elementele naturii1. Recunosc mijloace de orientare după

elementele naturii.

P1. Exerciţii de front şi formaţii 1. Cunosc diferite forme de aranjare, miş-



direcţie etc.).5. Manifest atenţie şi coordonare.P2. Parcursuri aplicative 1. Îndeplinesc exerciţiile succesiv, tehnic

corect.2. Demonstrez capacităţi de depăşire a

obstacolelor. 3. Execut eficient traseul.4. Respect regulile de securitate.5. Manifest insistenţă şi interes.P3. Exerciţii de dezvoltare fizică armoni-oasă1. Cunosc/creez* exerciţii pentru braţe,

trunchi, picioare.2. Reproduc corect şi în ritm exerciţiile.3. Comentez mişcările.4. Manifest interes şi disponibilitate.P4. Elemente acrobatice 1. Cunosc/descriu elementele, poziţiile ini-

ţiale şi finale. 2. Respect tehnica îndeplinirii.3. Păstrez echilibrul şi coordonarea miş-

cărilor.4. Ajut şi asigur partenerul la îndeplinire.5. Respect regulile de securitate.6. Manifest curaj şi insistenţă.P5. Complex de gimnastică ritmică şi dans1. Respect poziţiile de bază.2. Coordonez paşii cu mişcările de braţe.3. Reproduc graţios complexul în ritm şi

tempou variat.4. Respect regulile de securitate.5. Manifest interes şi disponibilitate.P6. Dans popular1. Cunosc tipuri de dans.2. Respect poziţiile de bază.3. Coordonez mişcările de braţe cu paşii.4. Reproduc armonios mişcările după ritm.5. Respect regulile de securitate.6. Manifest interes şi disponibilitate.

61

2. Aplic mijloacele de orientare în condiţii speciale şi în natură.

3. Respect regulile de comportament în excursie.

P15. Calităţi şi capacităţi motrice de bază1. Explic importanţa calităţilor motrice

pentru dezvoltarea propriului organism.2. Îndeplinesc testul motric.3. Demonstrez calităţi motrice de bază

apropiate standardelor de eficienţă. 4. Respect regulile de securitate.

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂP1. Formă volumetrică modelată cu carcasă1. Respect subiectul propus.2. Utilizez carcasa în crearea formelor vo-

lumetrice.3. Aplic procedee de modelare a formelor

volumetrice.4. Creez forme în volum şi în relief.5. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.6. Execut lucrarea cu acurateţe.7. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.P2. Obiect modelat tradiţional1. Recunosc trăsăturile caracteristice obiec-

telor de ceramică tradiţională.2. Aplic metode tradiţionale de modelare

a formelor volumetrice decorative în re-lief şi volum.

3. Modelez veselă prin metoda tradiţiona-lă.

4. Execut decorarea suprafeţei prin picta-re, incezire.



P3. Colaj1. Respect tema şi subiectul propus.2. Utilizez argumentat materiale, ustensi-

le, tehnici specifice tehnicii colaj.3. Lucrez conform etapelor de realizare a

colajului.4. Execut lucrarea cu acurateţe.5. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.6. Respect regulile de igienă şi securitate a

muncii.P4. Obiect decorativ 1. Respect tema şi subiectul propus.2. Explorez/explic asocieri de materiale,

ustensile şi tehnici.3. Realizez forme plane şi volumetrice din

hârtie / carton / materiale de reciclaj / materiale naturale etc.

4. Execut lucrarea cu acurateţe.5. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.6. Respect regulile de igienă şi securitate

a muncii.P5. Navigare pe pagini web1. Identific adrese web.2. Utilizez controlul programului de navi-

gare şi deplasare între paginile web.3. Utilizez elemente de limbaj informatic

corespunzător navigării web.4. Folosesc resurse web la diferite discipli-

ne şcolare.5. Argumentez permisiunile şi restricţiile

utilizării resurselor web.P6. Elaborarea unui meniu1. Îmi expun opinia despre varietatea pro-

duselor alimentare utilizate în hrana omului.

2. Identific mâncăruri necesare pentru ali-mentaţie sănătoasă şi cele care pot dău-na sănătăţii.

3. Respect cele trei mese principale ale zilei.4. Elaborez un meniu sănătos.P7. Lucrare practică de preparare a unor bucate simple (tartine, salate)1. Respect regulile de igienă şi protecţie a

muncii. 2. Utilizez adecvat vesela, tacâmurile şi

ustensilele de bucătărie.3. Execut operaţii de preparare/decorare

a unor bucate simple (tartine, salate).4. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.P8. Lucrări decorative volumetrice utilita-re din materiale reciclabile

62

2. Mă implc în căutarea modalităţilor de implicare.

3. Stabilesc împreună cu învăţătorul/cole-gii un plan de acţiuni şi reguli concrete.

4. Mă implic în realizarea planului, res-pectând regulile.

P12. Lucrare practică (broderie)1. Respect subiectul propus.2. Stilizez formele naturale ca să obţin

motive decorative tradiţionale.3. Îmbin motive decorative ca să obţin

compoziţii decorative.4. Respect legităţile compoziţiei decora-

tive de creare a ornamentului (ritmul, simetria).

5. Execut lucrarea cu acurateţe.6. Realizez subiectul într-un mod indivi-

dual şi creativ.7. Respect degulile de igienă şi securitate

a muncii.P13. Asamblarea şi dezasamblarea mode-lelor de roboţi1. Identific tipurile de roboţi.2. Înţeleg legităţile roboticii.3. Recunosc unităţile funcţionale ale ro-

botului.4. Asamblez şi dezasamblez modele de ro-

boţi.5. Realizez controlul manual, automat şi

manumatic al modelelor de roboţi asam-blaţi.

1. Selectez materiale ce pot fi reciclate creativ.

2. Grupez materialele reciclabile după pro-vinienţă.

3. Combin adecvat materialele valorificând expresivitatea acestora;

4. Realizez lucrări decorative volumetrice ce au aspect utilitar.

5. Respect tehnica securităţii şi igiena per-sonală.

6. Descriu etapele tehnologice realizate.7. Apreciez valoarea reciclării materialelor.P9. Descriere (mesaj oral): creşterea şi în-grijirea plantelor1. Cunosc varietatea plantelor cultivate

de om.2. Recunosc condiţiile de creştere a cultu-

rilor legumicole şi plantelor decorative.3. Descriu lucrările realizate pe sol.4. Numesc factorii ce favorizează o roadă

bogată.P10. Lucrare practică (sădire/creştere a plantelor)1. Semăn/plantez o plantă.2. Realizez activităţi de îngrijire a plante-

lor sădite.3. Respect normele de igienă şi securitate

a muncii.P11. Implicarea în acţiuni comunitare1. Identific în comunitate acţiuni/proble-

me legate de reciclare în care aş putea să mă implic.

5.5. PRODUSE TRANSDISCIPLINARE, recomandate la diverse discipline și clase

PT1. Determinarea valorii de adevăr a unei propoziţii 1. Citesc cu atenţie.2. Mă întreb: este adevărat sau fals?3. Notez răspunsul conform cerinţelor.PT2. Enunţ lacunar (cu numere/cuvinte lipsă)1. Citesc cu atenţie enunţul.2. Determin după cerinţe fiecare număr/

cuvânt ce lipseşte.

3. Completez enunţul. PT3. Mesaj argumentativ 1. Alcătuiesc un enunţ/ câteva enunţuri,

care exprimă clar opinia mea. 2. Expun coerent şi clar fiecare gând. 3. Respect ordinea ideilor. 4. Utilizez un vocabular adecvat subiectu-

lui de discuţie. PT4. Completarea tabelelor/schemelor 1. Observ cu atenţie tabelul/schema.

63

1. Aleg imagini adecvate temei/subiectu-lui.

2. Însoţesc imaginile prin enunţuri scurte, clare, corecte.

3. Folosesc un vocabular adecvat/specific pentru a exprima ideile.

4. Organizez creativ imaginile şi textul.5. Prezint cu entuziasm colegilor mesajul

albumului meu.6. Răspund la întrebările colegilor.PT12. Puzzle (pe bază unui set de piese reprezentând: părţi de text; secvenţe ale unui enunţ de problemă; imagini; simbo-luri; date etc.)1. Observ cu atenţie piesele de puzzle.2. Asamblez piesele conform cerinţei

date/ descoperite. 3. Prezint puzzle-ul obţinut în limbaj adec-

vat, clar şi coerent.4. Răspund la întrebările colegilor.PT13. Lapbook (carnetul de bord)1. Prezint mesajul corespunzător subiec-

tului.2. Ilustrez adecvat ideile/locurile prezen-

tate.3. Prezint informaţiile corect, clar, suc-

cint.4. Realizez design-ul propus, introducând

elemente creative proprii.5. Răspund la întrebările colegilor.PT14. Panou informativ1. Înţeleg subiectul şi prezint informaţii

relevante.2. Utilizez corect vocabularul cu referire la

temă.3. Ordonez informaţia prezentată logic şi

coret.4. Combin creativ imaginile şi textul.5. Respect cerinţele şi timpul.6. Colaborez eficient în grup.PT15. Material publicitar: afiş; banner; pliant; fluturaş (flyer); prospect (leaflet); broşură (booklet)1. Respect tema/subiectul.2. Realizez design-ul propus, introducând

elemente creative proprii.3. Prezint informaţii/mesaje corecte, clare

şi atractive.

2. Formulez o întrebare referitoare la ca-seta care trebuie completată.

3. Răspund la întrebare şi completez case-ta.

4. Dacă este necesar, continui în mod ana-log.

PT5. Caietul meu1. Păstrez aspectul îngrijit al caietului.2. Completez caietul cu acurateţe.3. Scriu lizibil.4. Respect regilile de ortografie şi punctu-

aţie.5. Respect cerinţele de aranjare în pagină.PT6. Proiect. Produsul1. Conţinutul produsului activităţii de pro-

iect corespunde cerinţelor.2. Produsul este realizat corect.3. Produsul este realizat cu acurateţe. 4. Produsul este clar.5. Am utilizat mijloace digitale/media.*6. Produsul este realizat creativ.PT7. Proiect. Prezentarea produsului1. Respect cerinţele de prezentare.2. Prezint clar, pe scurt, argumentând în

mod convingător.3. Formulez concluzii.4. Utilizez limbajul adecvat/specific.PT8. Proiect de grup. Contribuţia mea1. Contribui activ la discuţiile în grup.2. Accept şi îndeplinesc toate sarcinile.3. Ajut grupul cu idei bune.4. Urmăresc respectarea cerinţelor.5. Concluzionez: cu ce am contribuit.PT9. Colaborarea în grup1. Mă implic.2. Sunt receptiv(ă) la ideile colegilor.3. Propun şi argumentez calm propriile

idei.PT10. Prezentare digitală1. Selectez informaţia relevantă.2. Aleg modalitatea de prezentare electro-

nică.3. Respect etapele de lucru pentru prezen-

tarea electronică.4. Respect cerinţele de elaborare a pre-

zentării în format electronic.5. Prezint explicit şi coerent.PT11. Album (scrapbook)

64

4. Prezint clar, fluent şi cu entuziasm.5. Folosesc un vocabular adecvat.PT16. Careu de cuvinte/numere1. Identific poziţia orizontală/verticală în

careu.2. Recunosc cuvintele/ numerele după de-

scrierile/întrebările date.3. Completez careul.PT17. Organizator grafic: ciorchinele; pân-za de păiangen; scheletul de peşte; diagra-ma Venn; harta conceptuală etc.1. Înţeleg şi respect cerinţele.2. Prezint ideile adecvat cu ajutorul detali-

ilor şi imaginilor/desenelor proprii.3. Ordonez categoriile logic.4. Utilizez diverse culori şi imagini suges-

tive/ captivante. 5. Prezint ideile cu acurateţe: ordonat,

corect, lizibil.PT18. Postarea online (blog, forum etc.)1. Înţeleg subiectul discutat.2. Construiesc corect enunţurile.

3. Utilizez vocabularul adecvat.4. Îmi exprim clar şi coerent părerea.5. Respect structura şi numărul de cuvin-

te.PT19. Portofoliu tematic1. Respect cerinţele unui portofoliu.2. Distribui/aranjez materialele conform

structurii.3. Elaborez materiale de calitate.4. Realizez materialele creativ şi original.PT20. Portofoliu de progres (la disciplină)1. Urmărind calificativele/descriptorii pe

parcurs, trag concluzia: am progresat, am regresat sau am rămas la acelaşi ni-vel.

2) Urmărind lucrările, formulez câte 1-3 idei ca răspuns la fiecare întrebare:a) Ce mi-a reuşit cel mai bine pe par-

curs?b) Ce a fost cel mai dificil pe parcurs?c) Ce trebuie să întreprind pentru ca să-

mi sporesc performanţele pe viitor?

Ghid de implementarea metodologiei privind

evaluarea criterială prin descriptoriîn învăţământul primar

Clasele I-IV

66

CUVÂNT ÎNAINTE

Prezentul Ghid a fost elaborat în baza actualizării materialelor incluse în ghidu-rile aprobate în perioada anterioară, 2015-2018, [5, 8, 9, 10, 11, 17] în cheia Metodolo-giei privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar, clasele I-IV (2019).

Schimbarea care se produce în învăţământul primar în legătură cu excluderea notelor nu este întâmplătoare, întrucât, tot mai intens şi pe bună dreptate, se vorbeşte despre suprasolicitarea şcolară a elevilor din ciclul primar. Micii şcolari acuză dureri de cap, apatie, dezinteres faţă de învăţare, la general şi, faţă de şcoală, în special. În contextul în care acţiunile de evaluare deţin în şcoală o pondere însemnată, aproxi-mativ 40% din munca profesorului (Ion Radu, 1995), acestea generează presiuni psiho-logice considerabile asupra elevului.

Tradiţionala întrebare Ce notă ai luat? poate şi trebuie să fie înlocuită cu alte între-bări ce ţin de aspectul reflexiv al învăţării: Ce nou ai învăţat azi? Ce ai mai vrea să afli la şcoală? Unde ţi-a fost mai dificil? Ce ai învăţat de la colegi? Ai cerut ajutor de la învăţător? Dar de la colegi? Când anume? Pe cine ai ajutat să înveţe mai uşor? Cu cine ai vrea să colaborezi cel mai mult? Cu cine crezi că nu vei putea colabora? De ce? Cu cine dintre colegi ai fi putut să colaborezi, să comunici mai bine? În ce moment te-ai simţit azi fericit la şcoală? Dar trist? Diferenţa majoră vizează eliminarea caracterului comparativ al evaluării – anularea comparării rezultatelor între elevi.

Excluderea notelor anulează, de fapt, ierarhizările şi pune accent pe dezvoltarea spiritului de echipă, urmărind eficientizarea învăţării. Totodată, în demersul implemen-tării se solicită respectarea principiului confidenţialităţii. Elevului şi părintelui li se vor asigura recomandări cu un caracter personal, astfel încât schimbările calitative să se producă în cadrul unei comunicări eficiente. Evaluarea calitativă se va referi la moti-varea accentuată a elevului pentru învăţare. Nota va fi înlocuită cu descriptori de perfor-manţă raportaţi la criterii de evaluare anunţate anterior învăţării.

Excluderea notelor este argumentată din perspectiva particularităţilor de vârstă ale elevilor din ciclul primar. Vârsta şcolară mică este dominată de o motivaţie extrinsecă, iar pentru succesul şcolar, dar şi formarea armonioasă a personalităţii, este importantă motivaţia intrinsecă.

Şcolarul mic percepe nota drept o laudă sau o pedeapsă, o atitudine pozitivă sau negativă a cadrului didactic. Nota acordată şcolarului mic reprezintă, în exprimarea lui D. Ungureanu [24], o teroare. Copilul nu este în măsură să se autoevalueze prin notă. Astfel, acordarea notelor la vârsta şcolară mică sprijină, cu precădere, motivaţia extrin-secă, iar introducerea descriptorilor urmăreşte dezvoltarea motivaţiei intrinseci în contextul asigurării continuităţii la nivelurile preşcolar şi primar.

Din punct de vedere didactic, nota şcolară este o modalitate de codare a nivelului performanţei şcolare sub formă cifrică, în conformitate cu reguli anterior precizate şi constante în timp. Notarea presupune, aşadar, căutarea la nivelul performanţei şcolare a unor caracteristici corespunzătoare unui model de referinţă ideal al performanţei vizate şi utilizarea, în acest sens, a unei scale de măsură riguros construite, respectiv scala de intervale. Specific scalei de intervale este faptul că originea scalei este una convenţio-

67

nală, neexistând un punct 0 impus de natura fenomenului măsurat, aşa cum şi nivelul maxim al scalei respective este tot convenţional. Aceasta înseamnă, de fapt, că nu putem afirma despre un elev de nota 5 că este de 2 ori mai slab decât un elev de nota 10.

Calificativul, ca şi nota, exprimă în formă convenţională nivelul de congruenţă dintre performanţa şcolară şi standardele docimologice, cu deosebirea că, în acest caz, modalitatea de codare nu este una cifrică, ci una bazată pe formulări lingvistice de genul „foarte bine”, „satisfăcător” etc. În cazul calificativelor, evaluatorul recurge la o scală de măsură care nu mai este una de intervale, ca în cazul notei, ci una ordinală. Astfel, notele nu sunt înlocuite prin calificative. Importantele decizii evaluative se referă la descrip-tori de performanţă raportaţi la criterii de evaluare.

Ghidul dat vine în ideea următoarei convingeri: aplicată sistematic pe parcursul activităţilor de învăţare, transversal şi longitudinal, evaluarea criterială prin descriptori va avea dublu scop: să informeze cadrul didactic despre dificultăţile de învăţare ale unor elevi, determinându-l să-şi reconsidere strategiile didactice; să informeze elevii despre nivelul la care au ajuns, asigurându-le implicarea în activităţi de remediere.

68

1. PRACTICI DE EVALUARE CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

1.1. Succesul și situaţia de succes

Succesul şi situaţia de succes sunt concepte complexe şi cunosc interpretări diferite. • Din punct de vedere psihologic, succesul este o experienţă de bucurie, satis-

facţie care se datorează faptului că rezultatul urmărit de către persoană într-o activitate a coincis cu aşteptările sale sau le-a depăşit. În baza acestor aşteptări se formează o nouă motivaţie, mai puternică, care schimbă nivelul de respect faţă de sine. (A. Belkin)

• Din punct de vedere pedagogic, situaţia de succes este un scop organizat prin-tr-o combinaţie a condiţiilor în care devine posibilă realizarea unor progrese semnificative în activitatea individuală sau colectivă a subiecţilor. Scopul principal al activităţii cadrului didactic constă în crearea situaţiilor de succes pentru fiecare elev.

Este important să se deosebească conceptele de succes şi situaţie de succes:• situaţia de succes este o combinaţie de condiţii care asigură succesul, iar

succesul constituie rezultatul unei situaţii de succes;• situaţia de succes se referă la modul în care cadrul didactic organizează învă-

ţarea, bucuria succesului este ceva mai subiectiv, ascuns în mare parte, dar vizibil pe din afară

Sarcina cadrului didactic este de a oferi fiecăruia dintre elevi posibilitatea de a trăi bucuria realizării, de a-şi valorifica potenţialul, de a spori încrederea în sine.

Situaţia de succes trăită de elev:• creşte motivaţia pentru învăţare şi dezvoltă interesele cognitive, permite elevului

să simtă satisfacţie în cadrul activităţilor de învăţare;• sporeşte eficienţa activităţii de învăţare;• ajută la anihilarea stărilor de teamă, nesiguranţă, neîncredere în sine;• dezvoltă iniţiativa, creativitatea şi sporeşte activismul;• menţine climatul psihologic favorabil în clasă.

1.2. Lauda – o modalitate de a consolida succesul elevilor

Copilul vine la şcoală cu o dorinţă mare de a învăţa. Succesul este o sursă de forţe interne ale copilului, care generează energie pentru a depăşi dificultăţile şi sporeşte dorinţa de a învăţa. Copilul simte încredere în sine şi primeşte o satisfacţie interioară. „Succesul schimbă personalitatea. El face oamenii încrezători, le oferă demnitate. Omul descoperă în sine nişte calităţi pozitive, pe care nici nu-şi imagina că le posedă” - afirmă Joy Brothers.

Psihologii susţin că sentimentul succesului este similar sentimentului de euforie. Să presupunem că situaţia de succes a fost creată şi copilul a atins un anumit succes. Cum să consolidăm rezultatul obţinut, pentru ca data viitoare să n-o luăm de la capăt? Aici din nou putem cere ajutor de la psihologi, care menţionează că lauda este cel mai puternic instrument al învăţătorilor, în cazul în care acest instrument este aplicat corect. Fireşte, dacă din gura unui profesor vor curge doar nenumărate laude, preţul lor va fi nul.

69

Pe de altă parte, încă A. Camus menţiona: „Un om aduce mai mult folos când este descris într-o lumină favorabilă, decât dacă este criticat fără sfârşit pentru neajunsurile sale. Fiecare persoană, în mod natural, se străduieşte să demonstreze imaginea sa bună.”

Cât de des ar trebui să lăudăm?Să zicem că un profesor nu este zgârcit la laudă, iar altul, dimpotrivă, este foarte

zgârcit la laudă, considerând că aceasta trebuie să fie câştigată. Într-un fel, ambii au drep-tate. Probabil, această problemă trebuie să fie abordată individual de fiecare pedagog şi în corespundere cu particularităţile individuale ale fiecărui copil. Un cuvânt bun poate impulsiona copilul spre „noi fapte eroice”. Unii elevi încep să radieze de bucurie la auzul unei aprecieri binemeritate, pentru alţii (dintre cei care permanent sunt lăudaţi) poate fi util şi „un duş rece”.

„În cazul în care nu ştiţi pentru ce să lăudaţi copilul, inventaţi un motiv!” – cu această recomandare simplă a psihiatrului şi psihoterapeutului V. Levi trebuie să se înarmeze fiecare pedagog.

Funcţia principală a laudei constă în transmiterea încrederii pedagogului în pute-rile proprii ale elevului. Fiecare elev are nevoie de o evaluare pozitivă şi aprobarea reali-zărilor lui. Doar aşa putem convinge copilul să înveţe şi să-i creăm condiţiile pentru a învăţă cu plăcere.

De ce trebuie neapărat să lăudăm elevii? Pentru a aprecia eforturile depuse de elev, pentru a-l susţine, a-i spori stima de sine şi a-i dezvolta motivaţia de învăţare. Aprobarea învăţătorului poate face minuni! Apă, turnată la rădăcinile unei plante care se ofileşte, are acelaşi efect ca şi cuvântul bun al învăţătorului adresat unui copil care are nevoie de sprijin şi atenţie. Sarcina profesorului este de a găsi mereu motive bune pentru aprecieri verbale pozitive adresate elevilor.

Menţionăm câteva reguli de aur, de care trebuie să ţină cont fiecare pedagog. ■ Lăudaţi pentru diligenţă! Elevul trebuie lăudat pentru efortul şi străduinţa

depusă mai degrabă decât pentru capacitatea şi inteligenţa sa, dăruită de natură. De exemplu, un elev poate fi lăudat pentru scrierea unei dictări: „Bravo! Te-ai pregătit cu sârguinţă, ai repetat toate regulile!” Dar nu ar fi corect în acest caz să i se spună: „Bravo! Nu ai comis nicio greşeală, ai o cărturărie înnăscută!”

■ Lăudaţi acţiunile, nu personalitatea! Atunci când lăudăm este foarte important să apreciem acţiunile şi realizările elevului, nu personalitatea lui. În caz contrar, elevul îşi poate forma o apreciere neobiectivă a personalităţii, supraapreciindu-se.

■ Desemnaţi în mod clar ce lăudaţi! Este important ca elevul să înţeleagă pentru ce a fost lăudat, ce a fost capabil să facă bine. Lauda neargumentată are eficienţă scăzută, provoacă îndoieli. De exemplu, dacă doriţi să lăudaţi elevul la lecţia de Educaţie plastică, puteţi atrage atenţia la diverse detalii ale imaginii realizate: „Ce vază frumoasă ai reuşit să pictezi!”. Este recomandat să evitaţi fraze comune: „Eşti bun! Un artist adevărat!” Dacă este cazul, încercaţi să accen-tuaţi complexitatea activităţilor realizate de către elev.

■ Lăudaţi cu măsura și doar când este cazul! Lauda profesorului trebuie să fie sinceră, meritată, moderată şi rezonabilă, pentru a nu provoca invidia celor-lalţi elevi. Laudele fără sfârşit îşi pierd toată valoarea şi semnificaţia, deprind copilul cu succese ieftine. Dacă elevul va fi lăudat pentru fiecare lucru neînsem-nat, el va aştepta aprobarea tuturor acţiunilor sale. Şi dacă nu va primi apreci-erea aşteptată, va trăi o nedumerire, o frustrare. În afară de aceasta, lauda fără măsură este o cale directă spre supraapreciere, poate deveni cauza leneviei şi a indiferenţei.

70

■ Lăudaţi nu doar „elevii favoriţi”! În fiecare clasă se creează o ierarhie neformală, care presupune că unii elevi sunt vrednici de laudă, într-o măsură mai mare decât alţii. Cum să lăudăm elevii care nu se bucură de stimă în rându-rile colegilor? Lauda insistentă la adresa lor poate agrava atitudinea clasei faţă de ei. Este important ca astfel de elevi să fie susţinuţi, să se acorde o atenţie spe-cială succeselor şi performanţelor obţinute. Iar pentru aprecierea „favoriţilor” se recomandă să fie alese doar cele mai deosebite momente.

■ Opriţi-vă pe o undă pozitivă! Lauda nu trebuie să conţină reproşuri. Lău-dând discipolul, trebuie să fim atenţi ca să nu-l descurajăm. Un exemplu negativ în acest sens: „Ai rezolvat perfect problema! Dar la celelalte exerciţii nici nu vreau să mă uit!” Evident, profesorul nu trebuia să rostească ultima propoziţie.

■ Nu contrapuneţi un elev întregii clase! Nu lăudaţi elevul pentru o acţiune care nu este acceptată de grup, chiar dacă a făcut un lucru bun. De exemplu, cum să lăudăm un discipol la o lecţie, dacă doar el unul a pregătit tema? Cel mai potrivit este de a face acest lucru între patru ochi. Într-un asemenea caz, lauda publică (deşi este bine meritată) poare trezi atât invidia, cât şi agresivitatea cole-gilor.

■ Lăudaţi fără a compara elevii între ei! Nu se compară succesele, realizările şi calităţile personale ale unui elev cu cele ale altor. Copilul nu se compară nici cu alţi copii din clasă, nici cu alţi copii mai mari, sau rude şi cunoscuţi (deoarece riscăm să reducem respectul de sine şi încrederea în forţele proprii ale unuia dintre copiii comparaţi). De exemplu, nu se admit formulări precum: „Tudor a citit mai bine decât Ion”; „Ana se pricepe la matematică mai bine decât se pricepea sora sa care acum este în clasa a V-a”. Comparaţi succesul de astăzi al copilului cu un succes sau eşec de altădată. De exemplu, spuneţi că astăzi a îndeplinit sarcina mai bine decât ieri. O astfel de abordare va ghida copilul către îmbunătăţirea succeselor personale.

■ Consolidaţi lauda! Laudă susţinută de comunicare nonverbală (zâmbet, mimică, gesturi deschise) oferă mai multă putere şi eficienţă.

■ Personalizaţi mesajul de laudă! Mai eficientă este lauda exrimată printr-un mesaj personalizat al cadrului didactic. De exemplu: „Mă bucur că ai fost capabil să înveţi şi să povesteşti expresiv textul.” O asemenea laudă favorizează stabili-rea unei legături mai apropiate între elev şi învăţător.

Lauda este un instrument foarte eficient, important şi delicat în educaţia copiilor. O laudă rezonabilă este strâns legată de aşteptări rezonabile, iar majoritatea elevilor sunt capabili să le justifice. Este important ca pedagogul să ţină minte că cele mai valoroase şi eficiente laude pentru elevi sunt cele meritate şi moderate. Căutaţi motive pentru a lauda elevii şi cu certitudine le veţi găsi!

Lauda colectivului, recunoaşterea succesului de către toţi colegii este deosebit de importantă pentru fiecare elev. Fiecare copil vrea să se afirme nu doar în faţa profeso-rului, dar şi printre colegi. În acest sens, ar fi o idee bună ca unele realizări ale copilului să fie lăudate de întreaga clasă sau şcoală. De exemplu, ovaţii publice pentru câştigătorii unui concurs, unei olimpiade şcolare, pentru elevii ce au realizat un proiect foarte inte-resant.

71

1.3. Metode, procedee și tehnici de evaluare în contextul ECD

Metoda de evaluare reprezintă calea pe care o urmează, pe care o parcurge învăţă-torul împreună cu elevul/elevii săi în demersul evaluativ.

Metodele de evaluare pot fi clasificate în funcţie de diverse criterii. După criteriul istoric, se diferenţiază:

■ metode tradiţionale de evaluare: evaluarea orală; evaluarea scrisă; evaluarea prin probe practice; testarea (prin teste docimologice).

■ metode moderne, alternative/complementare de evaluare: observarea siste-matică a comportamentului elevului în activitatea şcolară; portofoliul; investi-gaţia; proiectul; autoevaluarea.

Observarea sistematică a comportamentului elevului oferă cadrului didactic posibilitatea de a evalua:

■ concepte şi capacităţi însuşite de elev;■ atitudinea elevilor faţă de sarcina dată: concentrarea asupra sarcinii de rezolvat,

implicarea activă în rezolvarea sarcinii, punerea unor întrebări pertinente învăţătorului, îndeplinirea sarcinii, revizuirea procesului de îndeplinire şi a rezultatelor.

■ comunicarea: discutarea sarcinii cu învăţătorul în vederea înţelegerii acesteia.Observarea este „una dintre metodele de cunoaştere a personalităţii umane, care

constă în consemnarea metodică, fidelă şi intenţionată a diferitelor manifestări de comportament individual sau colectiv, aşa cum se prezintă ele în fluxul lor natural de manifestare.”6 „Această metodă oferă mari resurse de cunoaştere a elevului în raport de interesele şi preocupările acestuia, de motivaţia pentru studiu şi posibilităţile sale rapor-tate la cerinţele vieţii şcolare. Ea pune direct în evidenţă ceea ce toate celelalte metode de evaluare oferă doar indirect – cunoaşterea interesului şi a atitudinii elevului faţă de învăţare. Îndeplinirea sistematică a îndatoririlor şcolare, oferta de răspuns pe care o fac elevii în timpul lecţiilor, dorinţa de a participa la ceea ce se întreprinde pe parcursul acestora şi alte manifestări de acest fel sunt semnificative pentru a evalua pregătirea şi gradul de pregătire a elevilor”.7

În linii generale, etapele observării sunt următoarele:■ Pregătirea cadrului didactic în vederea observării, mobilizând resursele spi-

rituale şi tehnice de care dispune: lansarea unei/unor ipoteze; documentarea în problemă; precizarea obiectivului/scopului urmărit; pregătirea unor aparate, instrumente necesare (grila de observare).

■ Observarea propriu-zisă: diminuarea subiectivismului prin observări repetate şi confirmări pe alte căi; păstrarea caracterului natural al fenomenului studiat; menţinerea discreţiei (elevul trebuie surprins în modul său natural de manifes-tare, să nu ştie că este obiect de studiu); notarea imediată a observaţiilor, dar nu în faţa elevilor.

■ Prelucrarea şi interpretarea datelor: stabilirea elementelor esenţiale; stabilirea raporturilor, a relaţiilor cauzale; desprinderea generalului, a concluziilor.

Condiţiile unei bune observări solicită: stabilirea clară a scopului, a obiectivului urmărit; selectarea formelor ce vor fi utilizate, a condiţiilor şi mijloacelor necesare; elabo-rarea unui plan riguros de observaţie; consemnarea imediată a celor observate (protocol de observare); efectuarea unui număr optim de observări; desfăşurarea în condiţii cât mai variate; asigurarea discretiei (elevul să nu-şi dea seama că se află sub observare).6 I. Holban. Cunoaşterea elevului: sinteză a metodelor.7 I.T. Radu, 2000, pag. 225

72

Ca şi orice metodă, observarea are avantaje şi limite:■ avantajul esenţial constă în surprinderea fenomenelor psihopedagogice în rit-

mul şi în modul lor natural de manifestare; observarea se realizează asupra com-portamentelor reale în clasă; ea este necesară şi eficace în orice situaţie educaţi-onală;

■ dezavantajul constă în aceea că, dintre toate metodele, se pare că este cea mai subiectivă, fapt ce face absolut necesară completarea datelor obţinute din obser-vare cu date obţinute prin alte metode; în plus, observarea este o metodă de evaluare care cere mult timp.

Portofoliul s-a impus din nevoia promovării unei metode de evaluare flexibile, complexe, integratoare, ca alternativă viabilă la modalităţile tradiţionale. Semnificaţia adoptării portofoliului ca metodă alternativă constă în aceea că oferă cadrului didactic şi elevului, deopotrivă, o metodă care să îmbine plenar funcţiile formativă şi informativă ale evaluării. Portofoliul este definit prin câteva caracteristici:

■ este o selecţie a lucrărilor reprezentative care pun în evidenţă progresele elevului în învăţarea şcolară, în funcţie de obiectivele propuse;

■ această selecţie poate include observaţii pertinente ale învăţătorului în situaţii de învăţare şi de evaluare;

■ elevul participă la elaborarea portofoliului său, alegând chiar el lucrări repre-zentative ale progreselor sale;

■ elevul poate să se autoevalueze în anumite situaţii de învăţare sau de evaluare şi să reflecteze asupra achiziţiilor sale;

■ într-un portofoliu pot să figureze trasee ale momentelor de reglare semnifica-tivă.

Se recomandă ca fiecare elev să deţină un portofoliu de performanţă şcolară bazat pe produsele recomandate şi criteriile aferente de succes, în care, drept dovadă de înregistrare a performanţelor, se vor aduna lucrările scrise/practice, testele, probele, fişele de evaluare, autoevaluare etc. Totalitatea lucrărilor cumulate în portofoliu pe durata învăţării defineşte dezvoltarea achiziţiilor elevului şi exprimă ceea ce ştie elevul (ca informaţie), precum şi ceea ce ştie să facă în mod concret, practic. Evaluarea acestor variabile permite optimizarea demersului formativ. Astfel, portofoliul va funcţiona în calitate de metodă alternativă de evaluare. Autoevaluarea este o metodă alternativă de evaluare care se pretează pe orice

tip de evaluare în contextul ECD, dar şi o capacitate care relevă raportul persoanei faţă de ea însăşi cu privire la procesul şi rezultatele activităţii, faptelor proprii apărute în calităţile de personalitate.

Funcţiile autoevaluării sunt:■ de constatare (ce ştiu bine, ce ştiu mai putin bine?);■ de mobilizare (am reuşit sa fac mult, dar la tema respectivă mai am rezerve); ■ de proiectare (ca sa nu am probleme în continuare, trebuie sa repet următoa-

rele).Funcţiile date determină condiţiile necesare pentru educarea capacităţii

de autoevaluare:■ prezentarea sarcinii de lucru (produsului) şi a criteriilor de succes;■ încurajarea elevilor pentru a-şi pune întrebări legate de modul de realizare a

sarcinii (conştienţizarea criteriilor);

73

■ aplicarea controlată a unor grile de autoverificare (autoverificarea);■ implicarea elevilor în activităţi de remediere (autocorectarea);■ completarea unui chestionar/fişă de autoevaluare la sfârşitul unei sarcini de

lucru relevante (autoaprecierea).

Totodată este valoroasă încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei - evalu-area reciprocă.

Realizarea schimbării de la aprecierea cantitativă la cea calitativă impune o reori-entare a activităţii de autoevaluare în cadrul orelor, astfel încât să stăvilească obişnuinţa înrădăcinată de a aprecia doar cât ştie elevul şi să favorizeze o nouă abordare – saltul de la cât la cum. Pentru exemplificare, contrapunem:

abordări cantitative abordări calitative

• Cât ai realizat din cele propuse?• Apreciază-ţi rezultatele obţinute.• Cum ţi-a reuşit sarcina? (foarte bine;

bine; suficient).

• Cât de mulţumit/satisfăcut eşti de realizarea sarcinii?

• Apreciază-ţi modul în care ai realizat sarcina.• Cum ţi-a reuşit realizarea sarcinii? (independent;

ghidat de învăţător; cu mai mult sprijin).

Se accentuează utilizarea în cadrul autoevaluării a unor simboluri potrivite. Simbo-lurile pot fi diferite, esenţială este semnificaţia care li se acordă.

ATENŢIE! Ca rezultat al autocorectării, învăţătorul va ghida elevii în autoaprecierea prin simboluri a comportamentului performanţial, respectând următoarele semnificaţii: + am reuşit independent ! acum am înţeles ? mai am întrebări

Semaforul (procedeul cromatic) se aplică pentru exprimarea modului în care elevii înţeleg un nou concept sau sarcină de lucru:

■ la dispoziţia elevilor se pune un set de trei cartonaşe colorate în luminile sema-forului;

■ la solicitarea cadrului didactic, elevii ridică un cartonaş: verde – dacă înţeleg, galben – dacă nu sunt siguri, roşu – dacă nu înţeleg;

■ secvenţa poate fi reluată sau pot fi solicitaţi cei care au ridicat cartonaşul verde să furnizeze explicaţii colegilor, eventual într-o activitate pe grupuri mici, omo-gene (elevi care au ridicat cartonaşe de trei culori).

Folosind în acest mod învăţarea prin cooperare, cadrul didactic oferă elevilor posi-bilitatea de a se implica în învăţare, de a ajunge la soluţii în mod independent, ghidat sau cu mai mult sprijin. Învăţătorul va interveni când ghidarea sau sprijinul sunt solici-tate sau când constată că un anumit grup nu avansează în activitate sau abordarea este greşită.

Procedeul cromatic poate fi utilizat şi în cadrul autoaprecierii, acordând culorilor semnificaţiile date mai sus (v. „ATENŢIE!”). Răspunsul la minut este o tehnică bazată pe întrebări clare care solicită

răspunsuri scurte şi exacte. Se convine cu elevii că răspunsurile nu vor fi comentate şi nici corectate. Ca rezultat, cadrul didactic va putea identifica aspectele care trebuie reluate sau clarificate. Cu ochii închiși – o tehnică bazată pe concentrare, dar şi relaxare, potrivită

atunci când elevii sunt un pic agitaţi:• se propune elevilor să lase capul pe masă, dar să ţină pixul în mână pe o foaie;

74

• se adresează o întrebare care are ca răspuns o literă/un număr/un cuvânt scurt; de obicei, întrebarea vizează un concept-cheie al lecţiei;

• elevii scriu răspunsul, lasă pixul şi continuă să se relaxeze; între timp, învăţăto-rul trece printre bănci şi observă răspunsurile scrise;

• după 3-5 minute, timp în care toţi reuşesc să se odihnească, se anunţă răspun-sul corect, iar elevii se autoapreciază.

Fără mâini ridicate este o tehnică cu efect de încurajare. Învăţătorul adre-sează o întrebare/ sarcină, lasă elevilor timp de gândire, poate să le sugereze să discute în perechi sau în grupuri mici. Odată cu solicitarea răspunsului, atenţia se transferă (într-un manieră cât mai firească) către anumiţi elevi – cei timizi, tăcuţi sau neîncreză-tori în forţele proprii. Corectarea în pereche este o tehnică care se pretează pe contextul evaluării

reciproce:• după realizarea indiviuală a unei lucrări/probe/sarcini, se face schimb de caie-

te/fişe;• fiecare elev contrapune cele realizate de coleg cu grila de verificare prezen-

tată pe tablă/fişă/ecranul proiectorului;• la final, elevii pot consemna pe caietul citit impresii, observaţii, recomandări;

la înapoierea caietului, acestea pot fi discutate în pereche.Se constată atenţia sporită acordată atât de cel care este dator să analizeze, cât şi de

cel care ia cunoştinţă de aprecierile primite. Astfel se realizează concomitent evaluarea acţiunii celuilalt şi propria sa evaluare. Gândește-Perechi-Prezintă este o tehnică de lucru în perechi, care poate fi

utilizată în contextul evaluării pentru învăţare:• Gândeşte: întâi elevii lucrează inividual, timp de 3-5 minute, asupra sarcinii

propuse;• Perechi: apoi, elevii discută în perechi rezultatele obţinute în mod individual,

formulează o variantă comună (îmbinând ideile sau adoptând o variantă mai reuşită, cizelând-o) şi o notează pe o fişă/un poster conform cerinţelor;

• Prezintă: la final, fişele/posterele completate în perechi se afişează şi se contra-pun în mod frontal; câteva perechi îşi argumentează soluţiile; se elucidează şi se (auto)corectează eventualele greşeli; se realizează aprecieri valorice asupra rezultatelor activităţii.

Adaptată la forma de organizare în echipe, această tehnică este cunoscută ca Gândeşte-Grup-Prezintă. Turul galeriei este o tehnică de lucru în echipe, care, de asemenea, poate fi

valorificată în contextul evaluării pentru învăţare:• fiecare echipă realizează sarcina propusă pe un poster;• posterele se afişează, pe pereţii sălii la anumită distanţă unul faţă de altul, pen-

tru a permite circulaţia ulterioară a echipelor. • la semnalul învăţătorului, echipele circulă prin sală, de la un poster la altul,

le examinează şi notează direct pe ele propunerile lor. • după încheierea circulaţiei, echipele îşi examinează posterele şi realizează o

prezentare finală a produsului.

75

1.4. Tehnici de reflecţie în contextul ECD

Reflecţia este o activitate importantă în procesul de formare a competenţelor, la general şi, în contextul ECD, în special. Prin reflecţie, elevii îşi consolidează cunoş-tinţele noi şi îşi restructurează activ schema cognitivă iniţială, pentru a include în ea noi concepte. Pornind de la ideea că învăţarea înseamnă o schimbare manifestată sub forma unui alt mod de a înţelege, de a se comporta, a gândi, această schimbare are loc doar atunci când cei ce învaţă se implică activ în restructurarea tiparelor vechi, pentru a include în ele noul. Reflecţia, ca etapă de final a lecţiei, importantă în procesul de formare a competenţelor, urmăreşte:

• asigurarea condiţiilor pentru ca elevii să exprime în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile atestate/asimilate;

• generarea unui schimb sănătos de idei între elevi, prin care aceştea să-şi dez-volte vocabularul şi capacitatea de exprimare;

• crearea contextului pentru exteriorizarea atitudinilor în raport de cele învăţate.În continuare propunem câteva tehnici de reflecţie aplicabile în contextul ECD,

care pot fi procesate de către învăţători într-o modalitate personalizată şi ţinând cont de specificul clasei (de exemplu, pentru clasa I: gradul de însuşire a citit-scrisului, dar şi nivelul de maturitate şcolară). Întrebări de echilibrare cognitiv-informaţională. Sunt întrebări formulate

de elev, din dorinţa de a-şi clarifica informaţia sau de a şi-o îmbogăţi. Întrebări de control sau de confirmare. Sunt întrebări convenţionale

care nu aduc nici un spor informaţional pentru cel care le formulează întrucât acesta cunoaşte deja răspunsul lor8. După criteriul gnoseologic, aceste întrebări pot fi clasi-ficate astfel:

- reproductiv-mnemotehnice: Ce aţi văzut/auzit? Ce aţi aflat? Ce aţi reţinut? etc.- reproductiv-cognitive: Cum? Ce? Unde? Când? Ce anume?- procesuale: Cum? În ce fel? Cum altfel? Cât anume?- finalist-deliberative: De ce? Din ce cauză? În ce scop?- relaţionale: Ce legătură este între…? Ce se întâmplă dacă?- de comparare: Ce asemănări/deosebiri sunt între?- de clasificare: De câte feluri?- de ordonare: Al câtelea?- de sinteză procesuală: În concluzie...? Întrebări de atitudine (sau de poziţie/opinie): - de opinare: Ce crezi? Cum consideri? Care este părerea ta?- opţionale: Care/cine/ce... dintre … crezi că ...? 9

Completarea unor propoziţii lacunare: Azi am descoperit... Acum am înţeles… Nu am înţeles... Un lucru pe care l-am învăţat... Nu voi uita niciodată că ... Mă voi strădui să ... Sunt încrezut (ă) că pot să ... Mi-a părut captivant să ... Mai greu mi-a părut ... Ştiu cu certitudine că ... A fost mai greu să ... Cel mai simplu s-a dovedit a fi ... Nu mi-a fost clar ... M-am descurcat uşor la ... A fost interesant să ... Deja ştiu că ... Nu voi greşi niciodată la ... etc. Alege floarea. Elevii aleg o floare şi comentează alegerea în funcţie de cum

au lucrat pe parcursul lecţiei. De exemplu, pe flori poate fi scris: independent, ghidat, cu mai mult sprijin; cu interes, cu străduinţă, cu dificultate etc. Declar lumii întregi! La un microfon improvizat, elevii pe rând desprind

esenţialul din lecţia desfăşurată. Discursul începe cu enunţul: „Declar lumii întregi!”

8 apud D. Ungureanu9 apud I. Cerghit

76

1.5. Fișe de lucru pentru elevi în contextul ECD

În sensul iniţial al cuvântului, fişa de lucru pentru elevi este o foaie de hârtie pe care elevii execută sarcini de activitate şcolară.

În contextul ECD, o fişă de lucru conţine proba de evaluare propriu-zisă şi/sau un instrument asociat de autoevaluare/autoapreciere/evaluare reciprocă/apreciere reci-procă, serveşte pentru a culege informaţii despre felul cum au învăţat şi ce au învăţat elevii, a analiza aceste informaţii, a le interpreta, a comunica judecăţile formulate etc. Ţinând cont de faptul că baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare, fişele de lucru pot consitui şi ghiduri de învăţare pe baza criteriilor de succes aferente produ-sului evaluat.

În continuare propunem exemple de fişe de lucru pentru elevii clasei I, care pot fi procesate de către învăţători în cadrul evaluărilor formative punctuale, dar pot fi şi personalizate, şi dezvoltate pentru clasele II-IV. În clasa I este deosebit de important de a adapta fişele de lucru pentru elevi la gradul de însuşire a citit-scrisului şi la nivelul de maturitate şcolară a elevului. Emoticoane. Disciplina: Limba şi literatura română. Produsul P17: Tran-

scriere/copieri de text• Înainte de activitatea de transcriere, elevii sunt familiarizaţi cu criteriile de

succes aferente produsului respectiv.• După activitatea de transcriere, realizată la sfărşitul lecţiei, învăţătorul strânge

caietele şi le verifică în modul stabilit de MECD. • La începutul lecţiei următoare, elevii revin la textul verificat de învăţător şi se

mobilizează pentru autocorectare în baza sublinierilor/încercuirilor realizate de învăţător. Pe parcurs, învăţătorul trece printre rânduri şi monitorizează ac-tivitatea, apoi asigură remedierea, acordând ghidarea/sprijinul necesar elevi-lor care au atestat dificultăţi.

• După autocorectare, învăţătorul ghidează elevii în autoaprecierea pe fişe în baza criteriilor de succes, completează coloana respectivă şi anexează fişa la lucrare, pentru a contrapune rezultatele activităţii de transcriere (lucrarea ve-rificată) şi fişa completată, în vederea educării capacităţilor de autoevaluare la elevi.

Atenţionăm la faptul că în fişă nu este utilizat termenul „criterii de succes”, dar se propune o formulare accesibilă pentru copii – „paşii spre succes”.

Într-o asemenea structură poate fi inclusă şi o coloană pentru opinia colegului, în vederea educării spiritului de obiectivitate în aprecierea reciprocă.

Numele____________ Data _________

Paşii spre succes: Eu Învăţătorul

Am transcris corect textul

Am aranjat textul în pagină

Am scris cu acurateţe

77

Trenuleţul vesel. Disciplina: Educaţia tehnologică. Produsul P2: Lucrare practică: colaj

• Elevii primesc fişa înainte de a începe lucrul. Împreună cu învăţătorul (deoare-ce nu toţi elevii pot citi) urmăresc atent paşii de parcurs pentru a „lua baloane-le aduse de trenuleţ”.

• Confecţionează un colaj-felicitare, apoi revin la fişă şi colorează ferestrele va-goanelor conform legendei: verde – independent, fără greşeli; galben – cu mici corectări, ghidat de învăţător; roşu – cu mai mult sprijin din partea învăţăto-rului. Înscrierile de pe vagoane sunt în conformitate cu criteriile de succes ale produsului respectiv.

• Fişa de autoapreciere se ataşează lucrării confecţionate şi se plasează în porto-foliul elevului.

Am respectat tema propusă Am utilizat

materiale şi ustensile

Am decupat şi alipit detaliile

Am lucrat cu acurateţe

Am respectat normele de igienă

şi protecţie a muncii

Am finisat lucrarea la lecţie

Cireaşa de pe tort. Disciplina: Matematică. Produsul şcolar P5: Rezolvarea problemelor simple

• Elevii primesc fişa concomitent cu problema care trebuie rezolvată. Împreună cu învăţătorul, urmăresc atent treptele care trebuie urcate pentru a „lua cireaşa de pe tort”.

• Elevii rezolvă problema independent, respectând etapele scrise pe trepte.• Se realizează autoverificarea: elevii contrapun rezolvarea obţinută cu varianta

corectă prezentată de învăţător pe verso-ul tablei sau pe proiector. Barează gre-şelile comise şi scriu varianta corectă.

• Învăţătorul asigură remedierea imediată, implicând elevii în autocorectare şi acordându-le ghidarea/sprijinul necesar pentru a-şi conştientiza erorile şi a le combate.

• Elevii revin la fişă şi colorează treptele conform unei legende, de exemplu: verde – am reuşit independent, fără greşeli; galben – am reuşit cu mici corectări, acum am înţeles; roşu – am reuşit cu mai mult sprijin, dar mai am dificultăţi.

• Elevii aplică fişa lucrată în caiete, sub rezolvarea problemei. La finalizare, caie-tele se plasează în portofoliile elevilor.

78

1. Am citit atent problema.

2. Am precizat care este condiția și care este întrebarea problemei.

3. Am scris schema problemei.

4. Am scris rezolvarea prin exercițiu.

5. Am scris răspunsul problemei.

BRAVO!

ATENȚIE! Fişele de lucru se vor aplica în mod judicios, fără a face abuz. Probele de evaluare pot fi lucrate atât în caiete, cât şi pe fişe care, la rândul său, pot fi apli-cate în caiete. La elaborarea probelor, cadrul didactic va utiliza, preponderent, sarcini date în manual şi, eventual, în suporturile auxiliare folosite la clasa respectivă. La fel, autoaprecierea poate fi realizată fără sprijin în fişe special create: în formă frontal- individuală pe baza criteriilor, elevii desenând simbolurile respective pe câmpul caietului, în dreptul probei realizate.

1.6. Tehnologia evaluării sumative orale (ESO)

Evaluarea orală reprezintă o formă a conversaţiei evaluative prin care învăţătorul urmăreşte determinarea cantitativă şi calitativă a performanţelor elevilor.

Evaluarea sumativă orală (ESO) este la fel de importantă ca şi forma scrisă a evalu-ării sumative şi are drept scop verificarea gradului de posedare a competenţelor de comunicare orală:

- perceperea corectă a mesajului audiat, citit, auzit în limitele standardelor de conţinut;

- utilizarea în contexte noi, necunoscute a vocabularului însuşit;- producerea mesajelor orale, în variate contexte.

În clasele I-IV, ESO se va proiecta și realiza la disciplinele din ariile curriculare „Limbă și comunicare”, „Educaţie socioumanistică”. Poate fi valorificată în mod personalizat şi la alte discipline şcolare, de exemplu „Educaţie muzi-cală”, „Dezvoltare personală”.

ATENŢIE! Evaluarea sumativă orală (ESO) este parte integrantă a evaluării sumative (ES). Proba scrisă cu cea orală cumulează competenţele de evaluat în contextul ES. În catalog se va fixa califiativul pentru fiecare probă separat.

ESO se proiectează şi se realizează pe parcursul semestrului, ţinând cont de nece-sităţile şi particularităţile elevilor clasei, precum şi de specificul disciplinei. Pot fi desfă-şurate în cadrul unui modul (nu este obligatoriu să se desfăşoare la sfârşitul modulului), vizând o anumită finalitate.

ESO poate fi realizată prin: interviuri, expuneri orale, dialoguri, comunicări orale, chestionări orale, conversaţii, prezentări.

79

Proiectarea ESO:• Se alege produsul şcolar care va fi supus evaluării, prin raportare la unităţile

de competenţe selectate în proiectarea de lungă durată. De exemplu, produsele pentru ESO la Limba română se vor alege dintre cele referitoare la: Comunicare orală, Lectura, Lectura particulară.

• Se elaborează carduri cu itemi de evaluare a produsului.• Se elaborează fişa de înregistrare a rezultatelor: diagramă, grilă. Cardul:• constituie un instrument de evaluare sumativă şi conţine o sarcină pe care elevul

o efectuează în mod expres, timp de 5-7 minute de pregătire. • prezintă o situaţie semnificativă10 bazată pe elementul spontaneităţii; sponta-

neitatea determină acţiunea prin care elevul realizează o sarcină asemănătoare activităţilor cotidiene, în care transferă în viaţă cele învăţate la lecţii.

• este elementul care deosebeşte evaluarea formativă de cea sumativă prin situaţia spontană sau semnificativă.

Un posibil model al procedurii de organizare:• 7 elevi vor extrage cardul pe care este imprimat un text necunoscut pentru ei;• elevii se aranjează într-un grup sub formă de cerc sau la câteva (2-3) mese unite

pe o linie, nu neapărat în faţa clasei;• se acordă timp de pregătire (5-7 minute), apoi fiecare elev prezintă sarcina între-

gului grup; prezentarea fiecărui elev trebuie să dureze cel mult 2 minute;• învăţătorul înregistrează în diagrama sa calificativul acordat, apoi îl întreabă pe

elev ce calificativ merită; • învăţătorul demonstrează calificativul înregistrat şi îl compară cu al elevului; • învăţătorul este decidentul calificativului; în cazul în care nu coincide cu califica-

tivul elevului, argumentează în baza descriptorilor; deoarece evaluarea sumativă „sancţionează performanţa”, ultimul cuvânt este al învăţătorului;

• după ce au prezentat aceşti 7 elevi, vine rândul următorilor.

ATENŢIE! Organizarea ESO are loc în funcţie de numărul elevilor în clasă. Dacă în clasă sunt mai mult de 20 de elevi, atunci învăţătorul poate realiza ESO timp de 2 ore.

Ce pot face ceilalţi elevi în timp ce are loc proba de evaluare sumativă orală?

• Poate fi organizat atelierul de lectură/discuţie/creaţie • Citesc în cartea de lectură • Completează fişa de lectură• Creează o imagine pentru un text literar • Lucrează cu o fişă, căutând informaţii în internet • Privesc (cu căşti) un desen animat şi rezolvă „Explozia stelară” • Privesc (cu căşti) un desen animat şi completează apoi o agendă de înţelegere a filmului • Rezolvă integrame • Rezolvă sarcini pentru elevi isteţi • Lucrează la un poster comun • Fac ordine în portofoliu • Îşi evaluează propriul portofoliu • Îşi aleg sarcini de la panoul curioşilor sau panoul Vreau să ştiu.

1.7. Tehnologia evaluării prin probe practice

Probele practice pot fi valorificate în cadrul evaluărilor formative şi sumative în clasele I-IV la diverse discipline din toate ariile curriculare, în funcţie de necesităţile elevilor, aspecte specifice ale disciplinei, competenţelor şi conţinuturilor vizate, produ-selor evaluate.10 reprezintă o situaţie din viaţă, constituită din mai multe situaţii-problemă şi având un caracter inter/trans-

disciplinar [9].

80

Pentru crearea condiţiilor necesare desfăşurării probelor practice, cadrul didactic:• va selecta din curriculum activităţi relevante în raport cu unităţile de compe-

tenţe de evaluat;• va elabora cerinţele sarcinilor;• va focaliza probele pe sarcini „autentice” – situaţii, probleme reale, cu impact

semnificativ; se va promova valorificarea judicioasă a sarcinilor din manualul aprobat de MECC;

• va pregăti echipamentele şi materialele necesare elevilor;• va stabili criteriile de evaluare, incluzând timpul necesar efectuării cerinţelor

sau, în cazul probelor sportive, timpul minim/maxim de străbătut o distanta, de realizat o proba, calitatea lucrărilor efectuate, respectarea normelor de se-curitate şi protecţie a muncii.

Cadrul didactic, pe parcursul studierii unităţilor de învăţare, va explica/demonstra mai întâi cum trebuie realizate lucrările respective, iar în timpul evaluării va urmări aceste cerinţe.

Aprecierea în cadrul acestor probe are un grad ridicat de obiectivitate şi este facilitată de faptul că implică produse care pot fi analizate prin raportare la criterii obiective precise.

Caracteristici ale probelor practice în contextul:Evaluării formative Evaluării sumative

• Pentru o bună desfăşurare a probelor practice for-mative se disting cinci etape:

1. Conceptualizarea: explicaţiile date de către învăţător;2. Demonstrarea: instrucţiunile date de către învăţător;3. Încercarea: realizarea lucrărilor practice sub îndruma-

rea cadrului didactic cu folosirea comentariilor, spriji-nului, corectărilor în cazul comiterii unor greşeli;

• Pentru o bună desfăşurare a probelor practice sumative se vor respecta trei etape:

1. etapa pregătitoare;2. executarea probei practice;3. etapa de evaluare.

4. Etapa de performanţă: Fiecare elev în mod indepen-dent execută lucrarea. Cadrul didactic va acorda o atenţie deosebită elevilor ce întâmpină dificultăţi în realizarea sarcinii.

5. Evaluarea: La această etapă se evaluează produsul realizat. Se ia în considerare calitatea produsului, respectarea timpului, utilizarea corectă a materialelor necesare, executarea corectă etc.

• Probele practice pot fi efectuate nu doar în sala de clasă, dar şi în afara şcolii.• Elevii trebuie să cunoască din timp tematica lucrărilor

practice, pentru a realiza o bună planificare a lucrărilor şi, uneori, confecţionarea de către elevi a unor materiale necesare desfăşurării acestor probe.

• Tematica este determinată de contexte specifice.

• Evidenţiază procesul învăţării.• Asigură o reglare a proceselor de formare. • Oferă un grad ridicat de obiecti-

vitate.• Probele practice pot fi realizate individual, în perechi sau în microgrupuri.

Pentru organizarea eficientă a probelor practice se recomandă formarea a 4 grupuri.• Rezultatele evaluării trebuie comunicate şi discutate cu ele-

vii şi părinţii acestora şi fiecare acţiune de evaluare trebuie urmată de strategii de ameliorare a dificultăţilor constatate.

• Rezultatele evaluării trebuie co-municate şi discutate cu elevii şi părinţii acestora.

• Se apreciază abilităţile de aplicare a cunoştinţelor, se sta-bilesc recuperări până se asigură succesul.

• Se evaluează abilităţile de aplica-re a cunoştinţelor.

81

Sarcini posibile în realizarea probelor practice:• confecţionarea unor obiecte; executarea unor experienţe sau lucrări experimen-

tale; organizarea şi interpretarea unor date/informaţii/rezultate: tabele sau alţi organi-zatori grafici; interpretarea unui anumit rol; trecerea unor probe sportive etc.

Probele practice pot fi asociate cu metoda proiectului, în special, cu proiectul de grup.

Se recomandă utilizarea variată a diferitor tipuri de proiecte:• după metoda dominantă: de cercetare; de creaţie; de joc pe roluri; de informare;

de orientare practică;• conform conţinutului obiectual: monoproiecte; proiect interdisciplinar;• după numărul de participanţi: individuale; în perechi; în grup.Elaborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp (câteva zile sau câteva

săptămâni) şi poate fi sarcină de lucru individual sau de grup. În aplicare, se parcurg următoarele etape:

1. Stabilirea temelor pentru proiect (pot fi implicaţi şi elevii, dacă le este deja fami-liar acest tip de activitate).

2. Stabilirea şi precizarea perioadei de realizare a proiectului.3. Familiarizarea elevilor cu exigenţele specifice elaborării unui proiect.4. Planificarea activităţii (individuale sau de grup): formularea obiectivelor proiectu-

lui; constituirea grupelor de elevi (dacă este cazul); distribuirea/alegerea subiec-tului de către fiecare elev/grup de elevi; distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al grupului; identificarea surselor de documentare.

5. Desfăşurarea cercetării/colectarea datelor.6. Realizarea produselor/materialelor.7. Prezentarea rezultatelor obţinute/proiectului.8. Evaluarea proiectului.Este indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului să

respecte următoarea structură (adaptare după Stoica, 2001, p. 60-61):1) Pagina de titlu (include tema proiectului, numele autorului/autorilor, şcoala, clasa,

perioada de realizare);2) Cuprinsul (se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor);3) Introducerea (se fac referiri la importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic);4) Dezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins;5) Concluzii;6) Bibliografie;7) Anexe.Pe parcursul realizării proiectului, cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor

în desfăşurarea cercetării, în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale.Evaluarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului, cât şi la cali-

tatea procesului, a activităţii elevului. În acest sens, este necesar ca învăţătorul să formu-leze criterii clare, susceptibile de a asigura o evaluare obiectivă, şi să le comunice elevilor.

Condiţii recomandate pentru desfășurarea probei practice în cadrul ES:1. Elevii vor realiza un produs în timpul orei destinate ES.2. Elevii vor afla sarcina în timpul lecţiei.3. Elevii pot avea doar lista materialelor necesare pentru proiect.4. Sarcina propusă trebuie să constituie un produs realizabil timp de 20 de minute.5. Sarcina va viza o competenţă materializată într-un produs.6. Elevii vor avea toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea probei.

82

7. La ES poate fi evaluat produsul, prezentarea produsului, contribuţia personală sau colaborarea în echipă. Cadrul didactic va anunţa elevii din timp.

8. Învăţătorul monitorizează procesul de lucru în care este implicat elevul, fără a da explicaţii, fără a aprecia în proces.

9. Aprecierea poate fi realizată de către cadrul didactic în baza unei grile cu punctaj sau cu descriptori generali.

1.8. Instrumente de comunicare socială a rezultatelor evaluării (cu părinţi, familie, reprezentanţi legali ai copilului)

În procesul de comunicare cu părinţii, în scopul îmbunătăţirii rezultatelor şcolare, cadrele didactice vor utiliza diverse metode, procedee şi forme: note informative de tip scrisori, scurte mesajele scrise, e-mailuri, consilieri tete-a-tete, mentoring, coaching. Informarea părinţilor despre rezultatele şcolare trebuie adaptată la stilul de comuni-care cu fiecare familie în parte. Învăţătorii vor conveni cu reprezentanţii legali ai copi-lului despre modul în care comunicarea va fi mai eficientă. În procesul de comunicare cu părinţii, în scopul îmbunătăţirii rezultatelor şcolare, cadrele didactice vor utiliza diverse metode, procedee şi forme: note informative de tip scrisori, scurte mesajele scrise, e-mailuri, consilieri tete-a-tete, mentoring, coaching. Informarea părinţilor despre rezultatele şcolare trebuie adaptată la stilul de comunicare cu fiecare familie în parte. Învăţătorii vor conveni cu reprezentanţii legali ai copilului despre modul în care comunicarea va fi mai eficientă. Consilierile tête-à-tête vor urmări facilitarea învăţării elevului şi stabilirea sar-

cinilor comune în interesul copilului. În cadrul acestor consilieri învăţătorii vor respecta principiul confidenţialităţii, vor discuta despre succesele şi dificultăţile copilului, vor asculta părinţii despre modul în care copilul se încadrează în şco-laritate. Comunicarea trebuie să fie însoţită de dovezi, fără a face comparaţii cu alţi elevi. De obicei, se discută pe baza portofoliului performanţelor şcolare al elevului, pe baza caietelor şi a notiţelor individuale ale învăţătorului.

Corespondenţa este o formă eficientă de comunicare cu părinţii, mai ales în si-tuaţiile în care contactul direct cu părinţii nu este posibil sau este mai dificil de realizat din anumite motive. Formele de coresponenţă pot fi variate, valorificând tot spectrul de tehnologii informaţionale care le este accesibil părinţilor şi cadre-lor didactice.

Scrisorile către părinţi pot informa despre rezultatele elevilor, pot oferi aprecieri asupra unor succese şi recomandări de eficientizare în familie. Prin scrisori se aşteaptă ameliorarea sau soluţionarea unor situaţii dificile în parteneriat cu pă-rinţii. Se va asigura încurajarea părinţilor.

Caracterul scrisorii trebuie să fie confidenţial, iar volumul – raţional. Informaţia trebuie să fie operaţională, să aprecieze comportamente concrete în raport de anumite achiziţii intelectuale sau atitudinale. Scrisorile trebuie să fie transmise periodic, când apare necesitatea, se recomandă să nu fie mai rar decât o dată în lună. Scrisorile se întoc-mesc pe baza informaţiei acumulate în procesul de învăţare. Prezentăm câteva exemple de scrisori:

83

Stimată familie __________ ,Cu o deosebită plăcere vin să vă comunic că fiica dvs. ________

are succese frumoase la limba română, lucrând independent sau cu ghidare minimă pe parcursul lecţiilor, dând dovadă de acurateţe, corectitudine şi creativitate în realizarea diverselor sarcini.

Pentru a îmbunătăţi exprimarea orală şi a îmbogăţi vocabu-larul, ne-am propus să vizităm mai des biblioteca. În acest sens, vă rugăm să ne fiţi parteneri de lectură prin a discuta împreună lecturile efectuate, a solicita exprimarea verbală a emoţiilor şi a sentimentelor trăite în timpul lecturii.

Cu încredere şi mulţumiri, învăţător __________.

Adresare potrivită

Aprecieri ale succeselor

Recomandare cu caracter partenerial

Încurajare

Stimaţi părinţi!Ţin să menţionez efortul Dumneavoastră în realizarea recoman-

dărilor din scrisoarea precedentă. Acum copilul participă cu plăcere la activităţi de calcul oral, se oferă să acorde ajutor colegilor.

În acest context, vă rog să menţineţi interesul copilului pentru matematică. I-ar prinde bine nişte jocuri în familie, nişte ieşiri în piaţă, la magazin, cu situaţii de calcul al restului, costului cumpă-răturilor. Alcătuirea şi rezolvarea problemelor simple l-ar face şi mai sigur în puterile lui şi i-ar facilita înţelegerea necesităţii calcu-lelor în cotidian.

Sunt sigură că împreună vom reuşi! Învăţătoare ........................ Data ..........

Adresare potrivită

Aprecieri ale succeselor

Recomandare cu caracter partenerial

Încurajare

Scrisorile de înştiinţare pot fi trimise ori de cate ori este nevoie, folosind formu-lare tip. Trimiţând prin copii sau expediind în format electronic, astfel de scrisori din două în două săptămâni sau o dată pe lună, vă asiguraţi că toate familiile sunt informate. O scrisoare de înştiinţare poate include: anunţuri despre întruniri, evenimente, excursii; cereri de materiale cu care părinţii ar putea ajuta la realizarea unui proiect; informaţii care ţin de viaţa comunităţii; sugestii despre activităţile care trebuie să se desfăşoare acasă; note de mulţumire pentru părinţii care se oferă voluntari sau cereri pentru acti-vităţile de voluntariat. Scrisorile de înştiinţare trebuie să fie scurte şi lizibile. Este mai eficient să trimiteţi scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale mari.

Scurte mesaje scrise. Comunicarea dintre şcoală şi familie poate fi facilitată şi prin transmiterea în format electronic sau prin copil a unei scurte note (a unui mesaj) către părinţi. Mesajele trebuie să fie scurte şi clare şi să descrie o realizare a copilului, o nouă deprindere sau un nou comportament. Pot să conţină mulţumiri adresate fami-liei pentru ceea ce a făcut pentru şcoală. Apreciind gestul învăţătorului de a trimite astfel de mesaje, familia poate să se simtă încurajata şi să trimită, la rândul său, mesaje învă-ţătorului. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient în situaţia în care învă-ţătorul lucrează cu copilul la un proiect anume care urmează a fi aprofundat acasă, cu părinţii. Exemplu: Dragi părinţi, Vă invităm să sărbătorim împreună fiinţa cea mai dragă - MAMA. Veniţi să ne bucurăm împreună.

84

2. MODELE ORIENTATIVE DE IMPLEMENTARE A ECD LA NIVELUL PROIECTĂRII DIDACTICE DE LUNGĂ DURATĂ

ATENŢIE! Proiectele didactice propuse în continuare necesită o abordare personalizată, în funcţie de specificul colectivului de elevi şi resursele educaţionale disponibile, în confor-mitate cu prevederile curriculumului la disciplină.

2.1. Clasa I. Matematică

Competenţele specifice disciplinei:1. Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situ-

aţii de învăţare şi cotidiene, dând dovadă de corectitudine şi coerenţă.2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate, mani-

festând atenţie şi interes pentru calcul corect, raţional, fluent.3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achiziţiilor matematice, dând dovadă de

gândire critică în adoptarea unui plan pertinent de rezolvare. 4. Realizarea demersurilor explorative-investigative pentru soluţionarea/formularea

unor situaţii de problemă/probleme, manifestând curiozitate şi creativitate în inte-grarea achiziţiilor matematice cu cele din alte domenii.

Bibliografie:1. Curriculum naţional. Învăţământul primar. Chişinău: MECC, 2018.2. Ursu L., Lupu I., Iasinschi Iu. Matematică, manual pentru clasa I. Chişinău: Prut, 2017.3. Ghid de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar. Chişinău: MECC,

2018.4. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar,

clasele I-IV. Chişinău: MECC, 2019.ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de ore/săptămână Nr. de ore/an11

4 132

Unităţi de învăţare (module) Nr. ore

Evaluări

EI EFE ES

Semestrul 1

1. La izvoarele matematicii. Evocare 8 1 - -

2. Toamna se numără bobocii. Numerele naturale 0 – 10 26 - 2 1

3. Boboceii prind aripi. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 26 1 1

Total semestrul 1 60 2 3 1

Semestrul 2

3. Boboceii prind aripi. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 (continuare) 8 1 1 1

11 Может варьироваться в зависимости от учебного года и календарных дат.

85

4. În ţara fulgilor de nea. Numerele naturale 0 – 20. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20 26 1 3 1

5. Vine, vine primăvara. Numerele naturale 0 – 100. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100 30 1 3 1

6. Culegem roadele învăţării. Recapitulare şi sistematizare la finele anului şcolar 8 1(A)

Total semestrul 2 72 3 7 4

Total an 132 5 10 5

PROIECTAREA DIDACTICĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢAREUNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. La izvoarele matematicii. EvocareUnităţi de competenţe: 1.1.; 1.2.; 1.3.

Detalieri de conţinut Nr. ore Pagini manual

Evalu-are

1. Cifrele jucăuşe. Lecţie introductivă 1 3

2. Poziţie. Direcţie 1 4-5

3. Identic. Diferit 1 6-7

4. Tot atât. Mai puţin. Mai mult 18-95. Compararea şi egalizarea cantitativă a grupurilor de

obiecte 1

6. Cine seamănă, culege. Consolidare-dezvoltare 1

10-117. Cine seamănă, culege. Analiză-sinteză 1 EI 1

8. Activităţi diferentiate vizând preachiziţiile necesare pen-tru însuşirea numeraţiei numerelor naturale 1

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. Toamna se numără bobocii. Numerele naturale 0 - 10Unităţi de competenţe: 2.1.; 2.2.; 2.3.; 2.4.; 2.5.

Detalieri de conţinut Nr. ore

Pagini manual

Evalu-are

1. Numărul şi cifra 1 1 122. Numărul şi cifra 2 1 133. Relaţii de comparaţie 1

14-154. Numerele 1, 2 15. Numărul şi cifra 3 1

16-176. Numerele de la 1 până la 3 17. Numărul şi cifra 4 1

18-198. Numerele de la 1 până la 4. 19. Numărul şi cifra 5 1

20-2110. Numerele de la 1 până la 5 111. Numerele de la 1 până la 5. Consolidare-dezvoltare 1

22-2312. Numerele de la 1 până la 5. Analiză-sinteză 1 EFE 113. Numărul şi cifra 6 1

24-2514. Numerele de la 1 până la 6 1

86

15. Numărul şi cifra 7 126-27

16. Numerele de la 1 până la 7 117. Numărul şi cifra 8 1

28-2918. Numerele de la 1 până la 8 119. Numărul şi cifra 9 1

30-3120. Numerele de la 1 până la 9 121. Numărul şi cifra 0 1 3222. Numărul 10 1 3323. Numerele naturale de la 0 până la 10. Consolidare-

dezvoltare 1

34EFE 2

24. Numerele naturale de la 0 până la 10. Analiză-sinteză 125. Numerele naturale 0 – 10. Evaluare sumativă 1

35ES 1

26. Numerele naturale 0 – 10. Activităţi diferentiate de postevaluare 1

Detalieri privind evaluarea

Modulul 1 EI 1 (probă scrisă, M. p. 11)Unităţi de competenţe: 1.1., 1.2., 1.3.

Modulul 2 EFE 1 (probă scrisă, M. p. 23)Produse:P1: Scrierea numerelor naturaleP11: Exerciţiu lacunar (cu numere/semne lipsă)P8: Completarea şirurilor de numere

ES 1 (probă scrisă, M. p. 35)Unităţi de competenţe:2.1., 2.2., 2.3., 2.4., 2.5.

EFE 2 (dictare de numeraţie)Produse:P1: Scrierea numerelor naturalePT2: Enunţ lacunar (cu numere lipsă)P8: Completarea şirurilor de numere

2.2. Clasa a II-a. Educaţie muzicală

Competenţele specifice disciplinei:1. Receptarea muzicii în situaţii de învăţare şi cotidiene, manifestând interes pentru

cunoaşterea sinelui şi a lumii prin arte.2. Exprimarea prin muzică a unor sentimente şi idei, dând dovadă de atitudine creativă

în valorificarea elementelor de limbaj muzical.3. Transpunerea achiziţiilor obţinute la disciplină în contexte educaţionale şi cultural-

artistice, demonstrând respect pentru valorile culturii naţionale şi universale.

Bibliografie:1. Curriculum naţional. Învăţământul primar. Chişinău: MECC, 2018.2. Morari M., Borş A. Educaţie muzicală. Manual pentru clasa a II-a. Chişinău: Ştiinţa,

2019.3. Ghid de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar. Chişinău: MECC,

2018.4. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar,

clasele I-IV. Chişinău: MECC, 2019.

87

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de ore/săpt. Nr. de ore/an1 33

Unităţile de învăţare Nr. ore

Nr. evaluăriObs.

EI EFE ES

Semestrul 1

1. Cântecul, dansul şi marşul în lumea muzicii 10 1 1

2. Expresivitatea şi descriptivitatea muzicii 5 1 1 1

Total pe semestrul 1 15 2 2 1

Semestrul 2

3. Caracterul variat al muzicii 9 1 1

4. Cântecul, dansul, marşul în creaţii de proporţii 9 1 1 1

Total pe semestrul 2 18 2 2 1

Total pe an 33 4 4 2

88

UN

ITA

TE

A D

E Î

NV

ĂŢ

AR

E 1

. Cân

tecu

l, da

nsul

şi m

arşu

l în

lum

ea m

uzic

ii –

10 o

re

Unităţi de competenţă

Det

alie

ri d

e co

nţi

nu

tN

r.

ore

Dat

aA

ctiv

ităţ

i mu

zica

l-d

idac

tice

Evaluare

Ob

s.12

1.1

1.3.

1.

Ce

este

mu

zica

? E

voca

re. S

unet

ul ş

i ev

enim

entu

l son

or.

Com

pozi

tor

– in

terp

ret –

as

cult

ător

. Cum

cân

tăm

?

2.

Cum

aud

iem

muz

ica?

Si

labe

le r

itm

ice

pas

şi iu

-te

1A

ud

iţii

(A

): W

.A. M

ozar

t, So

nata

pen

tru

pian

, C-D

ur K

V 5

45,

1 m

işca

re

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=

LDIW

m_

fJcT

8In

terp

reta

re (

I): „

Ţări

şoar

a m

ea”,

muz

ică

şi v

ersu

ri: G

rigo

re V

ieru

Cre

aţie

(C

): d

ialo

guri

muz

ical

e pe

mel

odia

„Cin

e câ

ntă-

aşa”

(Gr.

Vie

ru)

EI

P1

1A

: Im

nul d

e St

at a

l Rep

ublic

ii M

oldo

va; E

. Dog

a, v

alsu

l „G

ram

ofon

”ht

tps:

//w

ww

.you

tube

.com

/wat

ch?v

=nV

c4g4

h_8p

sht

tps:

//w

ww

.you

tube

.com

/wat

ch?v

=m

Em

yZLa

aRW

cI:

cân

tece

le „

Ţări

şoar

a m

ea”,

„C

ine

cânt

ă-aş

a” (G

r. V

ieru

)C

: îm

bină

rile

dur

atel

or p

e nu

me

prop

rii

P2 P3

1.2.

1.3.

3.

Câ

nte

cul ş

i div

ersi

tate

a

lui.

Var

ieta

tea

cânt

ecel

or în

vi

aţa

oam

enilo

r.

4.

Cân

tecu

l pop

ular

şi c

ânte

cul

com

pus

de c

ompo

zito

r.

Sune

tele

şi n

otel

e so

l şi m

i.

1A

: „C

ânte

cul d

e le

agăn

” de

W.A

. Moz

art

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=

ciB

BV

JSA

wLI

I: c

ânte

cul p

opul

ar „

Zi-i

din

cim

poie

ş”C

: cân

tecu

l did

acti

c „G

utui

ţa”,

pag

ina

1313

P1 P5

1A

: doi

ne în

inte

rpre

tare

a ce

lebr

ilor

cânt

ăreţ

i de

muz

ică

popu

lară

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=

8LK

ohP0

GnL

EI:

cân

tecu

l „C

asa

noas

tră”

(I. M

acov

ei),

pag

ina

12C

: cân

tecu

l did

acti

c „C

ânte

cel”

, pag

ina

14; i

mpr

oviz

aţii

„Cân

tecu

l vâ

ntul

ui”

Exe

rciţ

iile

1-5,

pag

ina

15

P1 P4

1.1.

5.

În lu

mea

mu

zici

i de

da

ns.

Rit

mul

- el

emen

t de

org

aniz

are

a da

nsul

ui.

Sila

bele

rit

mic

e pa

s şi

iu-t

e.

1С

: Gri

gora

ş D

inic

u, „

Hor

a st

acca

to”

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=

Vze

t_U

MK

-nk

I: c

ânte

cul p

opul

ar „

Alu

nelu

l”C

: cân

tece

lul „

Împr

eună

să

jucă

m”,

pag

ina

16

P2 P3

12

Prod

use

pent

ru fo

rmar

e şi

eva

luar

e (E

I/ E

FP/

EFE

). P

rodu

sele

sun

t num

erot

ate

în c

onfo

rmita

te c

u „M

etod

olog

ia p

rivi

nd e

valu

area

cri

teri

ală

prin

des

ript

ori î

n în

vă-

ţăm

ântu

l pri

mar

, cla

sele

I-IV

”, 2

019.

13

Man

ualu

l ind

icat

în b

iblio

grafi

e

89

1.2.

6.

Pauz

a –

tăce

rea

în m

uzic

ă.

Dan

suri

le p

opul

are:

hor

a şi

sâ

rba.

1A

: Ser

ghei

Rah

man

inov

, „Po

lca

ital

iană

”; D

mit

ri Ş

osta

kovi

ci, „

Val

s-gl

umă”

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=

YmSD

Dsl

A_

_M

– p

arti

tura

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=

g0O

V4n

Ia-A

U –

bal

et v

ideo

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=F

drj0

mU

ZfO

Q –

des

en a

nim

atI:

cân

tecu

l pop

ular

de

joc

„Foa

ie v

erde

sim

inoc

”/ c

ânte

cul „

Ţara

mea

”,

(Dum

itru

Geo

rges

cu K

iria

c), p

agin

a 21

C: e

xerc

iţiul

5, p

agin

a 19

; ex.

7, p

agin

a 20

P2 P4

1.1.

1.2.

1.3.

7.

Ma

rşu

l în

lum

ea

mu

zici

i. M

işca

rea

muz

icii

pe ti

mpi

acc

entu

aţi ş

i ne

acce

ntua

ţi. R

itm

ul

cade

nţat

în m

arş.

8.

Var

ieta

tea

mar

şulu

i: m

ilita

r,

spor

tiv,

nup

ţial

, fun

ebru

etc

.

1A

: Eug

eniu

Dog

a, „

Mar

ş”ht

tps:

//w

ww

.you

tube

.com

/wat

ch?v

=02x

FDB

aP2T

UI:

cân

tecu

l „So

ldaţ

ii” (Z

.Tka

ci),

pag

ina

23C

: cân

tecu

l did

acti

c „M

arşu

l sol

daţi

lor”

, pag

ina

22

П3

П5

1A

: Pio

tr C

eaik

ovsk

i, „M

arşu

l sol

dăţe

ilor

de le

mn”

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=k

5hY8

6I4i

us –

par

titu

ra

pent

ru p

ian

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=J

6hG

HTF

uem

o –

vid

eo d

esen

an

imat

I: c

ânte

cul „

Sold

aţii”

(Z.T

kaci

), p

agin

a 23

C: c

ânte

cul-

joc

muz

ical

„U

n el

efan

t...”

, pag

ina

24

П1

П3

1.2.

1.1.

9.

Îmb

ina

rea

cel

or t

rei

tip

uri

de

mu

zică

: cân

tec-

dans

, cân

tec-

mar

ş, m

arş-

dans

, cân

tec-

dans

-mar

ş.

10. C

reaţ

ii ce

lebr

e de

cân

tec,

da

ns ş

i mar

ş în

muz

ica

naţi

onal

ă şi

uni

vers

ală.

1A

: pie

sa „

Imnu

l nea

mul

ui”,

muz

ică

de I

lie G

orin

cioi

, ver

s. G

r.V

ieru

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=U

YtX

__9D

7fQ

– c

apel

a co

rală

„D

oina

”ht

tps:

//w

ww

.you

tube

.com

/wat

ch?v

=Nyg

elpc

GPf

g –

în v

aria

nta

Fueg

oI:

cân

tecu

l pe

mel

odie

pop

ular

ă „C

ântă

m ţa

ra”,

ver

s. d

e G

r. V

ieru

, pa

g. 2

6C

: exe

rciţ

iul 5

, pag

ina

15

ПФ

О18

П2

П5

1I:

cân

tecu

l „În

văţă

toru

l”, (

V.V

ereg

a), p

agin

a 25

http

s://

ww

w.y

outu

be.c

om/w

atch

?v=B

Dj9

WF1

8AeE

C: e

xerc

iţiil

e 1-

3, p

agin

a 25

Pro

bă d

e ev

alu

are,

pag

ina

27

ПФ

ОП

1П

2

14 З

а 2

часа

мог

ут б

ыть

оце

нены

все

уча

щие

ся.

90

3. MODELE ORIENTATIVE DE IMPLEMENTARE A ECD LA NIVELUL PROIECTĂRII DIDACTICE DE SCURTĂ DURATĂ

3.1. Clasa a II-a. Limba și literatura română

■ Subiectul lecţiei: Grupurile de litere ce, ci, chi, che, ge, gi, ghe, ghi. Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere ce, ci, chi, che, ge, gi, ghe, ghi.

■ Tipul lecţiei: Lecţie de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştin-ţelor.

■ Unităţi de competenţe: 4.1.; 4.2.■ Obiectivele lecţiei: La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:O1: să identifice grupuri de litere în diverse poziţii în cuvinte date;O2: să alcătuiască propoziţii folosind cuvinte ce conţin grupuri de litere; O3: să împartă în silabe cuvinte ce conţin grupuri de litere; O4: să ortografieze cuvinte ce conţin grupuri de litere;O5: să scrie după dictare un text, ţinând cont de criteriile de succes; O6: să aprecieze obiectiv activitatea proprie şi a colegilor.■ Strategii didactice:• forme: frontal, frontal-individual, individual-frontal, individual, în echipe, în perechi;• metode, tehnici şi procedee: explicaţia, Gândeşte-Echipe-Prezintă (GEP),

exerciţiul, lucrul cu manualul, jocul didactic, dictarea, tehnica de reflecţie Declar lumii întregi;

• mijloace: manual, caiete, coli A3, carioci, fişe cu cuvinte (fig. 2), steguleţe, fişe de lucru în perechi, cupe-semafor, emoticoane, postere cu criterii de succes, proiector.

■ Strategii de ECD: evaluare formativă punctuală (P25); autoevaluare; evaluare formativă interactivă.

P25 Dictarea (scrierea după dictare)

1. Scriu corect cuvintele.2. Respect regulile ortografice şi de punctuaţie.3. Respect cerinţele organizării estetice a scrisului în pagină. 4. Scriu lizibil şi cu acurateţe.

Bibliografie:1. Curriculum naţional. Învăţământul primar. Chişinău: MECC, 2018.2. Cubreacov N., Buruiană M., Cotelea S., Ermicioi A. Limba română. Clasa a II-a.

Chişinău: Ştiinţa, 2015.3. Ghid de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar. Chişinău:

MECC, 2018.4. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar,


CERCEI MARCELA CEZARACIREŞE CIPRIAN BUNICI

COSTACHE OCHELARI PERECHEUNCHI CHIRIL CHITARĂ

ANGELA GEMENI GEORGEGICU FRAGI GINA

UNGHENI ÎNGHEŢATĂ GHEORGHE

GHINDĂ GHIŢĂ GHIOZDAN

Figura 2. Fişe cu cuvinte

91

SCE

NA

RIU

L D

IDA

CT

IC A

L L

EC

ŢIE

I

OE

lem

ente

de

conţ

inut

t’St

rate

gii d

idac

tice

Stra

tegi

i de

eva

-lu

are

Act

ivit

atea

învă

ţăto

rulu

iA

ctiv

itat

ea e

levi

lor

Form

eM

etod

eM

ijloa

ce

1. O

rgan

izar

ea c

lase

i

Asi

gura

rea

cond

iţiil

or ş

i clim

atul

ui fa

vora

bil î

ncep

erii

orga

niza

te a

lect

iei

2. A

nal

iza-

sin

teza

mat

erie

i teo

reti

ce s

tud

iate

(si

stem

atiz

area

, cla

sifi

care

a, g

ener

aliz

area

)

O1

O2

O4

O6

• A

nu

nţa

rea

tem

ei ș

i a o

biec

tive

lor

lecţ

iei

• A

ctiv

itat

e în

ech

ipe

• For

mar

ea e

chip

elor

:A

rang

ez p

e m

esel

e di

n pr

imul

rân

d fiş

e-le

cu

cuvi

nte.

Che

m e

levi

i să-

şi ia

cât

e o

fişă.

Dem

onst

rez

8 st

egul

eţe

cu u

nul

dint

re

grup

urile

de

liter

e (c

e; c

i; ch

e; c

hi; g

e; g

i; gh

e; g

hi) ş

i sol

icit

cit

irea

lor.

Pl

asez

ste

gule

ţele

pe

unel

e di

ntre

băn

ci

şi s

olic

it e

levi

lor

să s

e re

part

izez

e în

ec

hipe

con

form

cuv

inte

lor

de p

e fiş

e: s

ă ia

loc

în b

anca

cu

steg

uleţ

ul r

espe

ctiv

.C

er c

itir

ea c

uvin

telo

r în

fiec

are

echi

pă.

• P

reze

nta

rea

sarc

inii

de

lucr

u în

ec

hip

e:Să

alc

ătui

ască

şi să

scri

e câ

te o

pro

pozi

ţie,

folo

sind

cuv

inte

le s

cris

e pe

fişe

. La

final

, să

afiş

eze

la ta

blă

colil

e cu

rez

ulta

tele

ac-

tivită

ţii.

• P

reze

nta

rea

crit

erii

lor

de

succ

es

pen

tru

col

abor

area

în e

chip

ă:

Afiş

ez p

oste

rul

cu c

rite

rii

(PT9

), s

olic

it

lect

urar

ea, a

sigu

r în

ţele

gere

a.

Ale

g fiş

e şi

se

aşea

ză la

loc.

Cit

esc

grup

urile

de

liter

e.

Iden

tific

ă gr

upur

ile d

e lit

ere,

se

repa

rti-

zeaz

ă în

ech

ipe:

8 e

chip

e a

câte

3 c

oleg

i.

Cit

esc

cuvi

ntel

e.

Sem

nale

ază

înţe

lege

rea

cu a

juto

rul c

upe-

lor-

sem

afor

.

Sem

nale

ază

înţe

lege

rea

cu a

juto

rul c

upe-

lor-

sem

afor

.

15

Fron

tal-

in

divi

-du

al

Fron

tal

Exe

rci-

ţiul

Exp

li-ca

ţia

Fişe

cu

cuv

inte

Steg

uleţ

e

Cup

e-

sem

afor

Post

er c

u cr

iter

ii PT

9

EFI

92

• R

eali

zare

a ac

tivi

tăţi

i pro

pri

u-z

isă

• E

valu

area

fron

tală

a a

ctiv

ităţ

iiSo

licit

lec

tura

rea

prop

oziţ

iilor

şi

expr

i-m

area

opi

niilo

r.

Ate

nţio

nez

la g

reşe

lile

even

tual

e, s

olic

it

core

ctar

e.E

xpri

m j

udec

ăţi

eval

uati

ve a

supr

a ac

ti-

vită

ţii r

ealiz

ate.

Col

abor

ează

în e

chip

e, s

criu

pe

coli,

afi

şeaz

ă co

lile

la ta

blă.

Cit

esc

prop

oziţ

iile

scri

se, i

dent

ifică

gr

eşel

i, co

rect

ează

, apr

ecia

ză.

În e

chip

eG

EP

Car

ioci

Col

i A3

3. A

nal

iza-

sin

teza

met

odel

or d

e re

zolv

are

stu

dia

teO

1O

3O

4O

6

• la

niv

el p

rod

uct

iv•

Exe

rciţ

iul 3

, p. 1

20: I

dent

ifica

rea

cuvi

ntel

or c

e co

nţin

gru

puri

le d

e lit

ere

stud

iate

din

text

ul O

min

une.

... ;

împă

r-ţir

ea în

sila

be a

cuv

inte

lor

iden

tifica

te.

• la

niv

el d

e tr

ansf

er•

Iden

tifi

care

a și

cor

ecta

rea

greș

eli-

or d

e or

togr

afie:

Prez

enta

rea

fişei

de

lucr

u şi

a s

arci

nii:

ghia

ţă, g

hita

ră, g

hioc

el, m

ărje

le, p

iceo

a-re

, cia

s, g

eraf

ă, c

ibri

turi

.R

ealiz

area

act

ivit

ăţii

prop

riu-

zise

.A

utov

erifi

care

a pe

baz

a sl

ide-

ului

pre

-ze

ntat

la p

roie

ctor

. R

emed

iere

a im

edia

tă:

auto

core

ctar

ea

ghid

ată.

Rea

lizea

ză o

ral s

arci

na p

ropu

să.

Asc

ultă

şi s

emna

lizea

ză în

ţele

gere

a cu

aj

utor

ul c

upel

or-s

emaf

or.

Cor

ecte

ază

greş

elile

.Se

aut

ocor

ecte

ază,

com

ente

ază

sele

ctiv

.

10 (25)

In

divi

du-

al-f

ront

al

Fron

tal

În p

ereh

i

Exe

rci-

ţiul

Exp

lica

ţia

Joc

di-

dact

icD

etec

-ti

vii

Cup

e-

sem

afor

Fişe

, car

ioci

Proi

ecto

r

EFI

EFI

4. E

valu

area

cu

ren

tă, i

nst

ruct

ivă

O5

O4

O6

• P

reze

nta

rea

crit

erii

lor

de

succ

es

pen

tru

dic

tare

(P25

).

• C

itir

ea in

tegr

ală

a te

xtu

lui:

E z

iua

de n

aşte

re a

Get

ei. B

unic

ii i-

au d

ărui

t o

pere

che

de c

erce

i. U

nchi

ul A

nghe

l i-a

cu

mpă

rat u

n co

lier

de a

rgin

t, ia

r fr

atel

e V

irgi

l i-a

adu

s un

buc

het d

e gh

ergh

ine.

Asc

ultă

şi s

emna

lizea

ză în

ţele

gere

a cu

aj

utor

ul c

upel

or-s

emaf

or.

15 (40)

Fron

tal

Fron

tal-

Indi

vi-

dual

Exp

li-ca

ţia

Dic

tare

Post

erC

upe-

sem

a-fo

rC

aiet

eE

FP

(P 2

5)

93

• C

itir

ea fi

ecăr

ei p

rop

oziţ

ii (p

entr

u fa

mili

ariz

are)

, dic

tare

a p

e si

nta

g-m

e, r

ecit

irea

pro

poz

iţie

i (pe

ntru

au

toco

ntro

l).

• R

ecit

irea

fin

ală

a te

xtu

lui.

• M

onit

oriz

area

au

tove

rifi

cări

i pe

baza

slid

e-ul

ui p

reze

ntat

.•

Rem

edie

rea

imed

iată

: aut

ocor

ecta

-re

a gh

idat

ă.•

Mon

itor

izar

ea a

uto

apre

cier

ii:

se r

ecite

sc c

rite

riile

; fiec

are

elev

rid

ică

emot

icon

ul c

are

repr

ezin

tă g

radu

l de

satis

facţ

ie p

erso

nală

ref

erito

r la

mod

ul

în c

are

i-a

reuş

it.

Asc

ultă

, scr

iu in

divi

dual

dup

ă di

ctar

e, s

e au

toco

ntro

leaz

ă.Se

aut

over

ifică

. Se

lect

iv, c

omen

teaz

ă co

rect

ările

efe

ctu-

ate.

Se a

utoa

prec

iază

.

Pr

oiec

tor

Em

otic

oane

Aut

oe-

valu

are

EFI

5. B

ilan

ţul l

ecţi

ei. C

oncl

uzi

i

O6

Exp

rim

şi s

olic

it d

e la

ele

vi ju

decă

ţi d

e va

loar

e as

upra

act

ivit

ăţii

la le

cţie

.R

ealiz

ează

refl

ecţi

i asu

pra

acti

vită

ţii.

3(4

3)Fr

onta

lD

ecla

r lu

mii

într

egi

Mic

rofo

nE

FI

6. A

nu

nţa

rea

tem

ei p

entr

u a

casă

Anu

nţar

ea ş

i exp

licar

ea te

mei

pen

tru

acas

ă:

Ex.

5, p

. 124

.

Urm

ăres

c în

man

ual,

sem

naliz

ează

în

ţele

gere

a cu

aju

toru

l cup

elor

-sem

afor

, no

teaz

ă în

age

ndă.

2(4

5)Fr

onta

lE

xpli-

caţi

aM

anua

lC

upe-

se

maf

orA

gend

e

94

3.2. Clasa a III-a. Ştiinţe

■ Unitatea de învăţare: Aerul, apa şi solul■ Tipul lecţiei: Lecţie de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştin-

ţelor.■ Unităţi de competenţe: 1.3., 1.7. ■ Obiectivele lecţiei: La sfârşitul lecţiei, elevul va demonstra că este capabil:O1 : să recunoască sursele de unde a fost colectată apa din 4 recipiente;O2 : să presupună în ce situaţii/activităţi poate fi folosită apa din cele 4 recipiente;O3 : să argumenteze efectele negative ale apei şi aerului poluat asupra oamenilor,

vietăţilor;O4 : să aprecieze care activităţi ale oamenilor polueaza apele din natură, aerul;O5 : să formuleze 3 concluzii în urma observaţiilor realizate pe parcursul realizării

experimentelor;O6 : să manifeste obiectivitate şi corectitudine în autoevaluare, raportându-se la

criterii date.■ Strategii didactice:• forme: frontală, individuală, în echipe;• metode, procedee şi tehnici: explicaţia, instructajul, proba practică; mesa-

jul argumentativ;• mijloace: sticle/recipiente transparente, pahare, ulei, tinctură de iod, săpun sau

soluţie pentru menaj, parfum/deodorant spray; carduri, fişe de sinteză, cupe-semafor.■ Strategii de ECD: EFI; EFE: probă practică (P7, PT4).

P7. Relatarea rezultatelor investigaţiilor 1. Comunic rezultatele investigaţiei. 2. Respect succesiunea logică. 3. Formulez clar şi succint concluzia. 4. Utilizez terminologia specifică.

PT4. Completarea tabelelor/ schemelor 1. Observ cu atenţie tabelul/schema.2. Formulez o întrebare referitoare la caseta

care trebuie completată.3. Răspund la întrebare şi completez caseta.4. Dacă este necesar, continui în mod analog.

Bibliografie:1. Curriculum naţional. Învăţământul primar. Chişinău: MECC, 2018.2. Ghid de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar. Chişinău:

MECC, 2018.3. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar,


Schiţa demersului didactic al lecţiei■ Evocare (5′)Clasa se împarte în echipe. Fiecare echipă primeşte cardul cu sarcini şi fişe de sinteză.Instructaj privind realizarea probei practice: 1. Citiţi independent, în linişte şi cu atenţie cerinţa;2. Observaţi experimentul fără a discuta sau a întreba;4. Colaboraţi în echipă şi completaţi individual fişa de sinteză; 5. Anunţaţi dorinţa de a fi îndrumaţi, sprijiniţi nemijlocit sau îndrumaţi parţial,

dacă apare necesitatea; 6. Prezentaţi rezultatele activităţii.

95

■ Realizarea sensului (30′) Desfăşurarea propriu-zisă a probei practice.■ Reflecţie (10′)Autoverificare frontală. Autocorectare prin analiza greşelilor comise.Aprecierea frontală de către învăţător a rezultatelor activităţii. Autoaprecierea cu

ajutorul simbolurilor: + am reuşit independent; ! acum am înţeles; ? mai am întrebări.

CARD

1) Priveşte cu atenţie apa din recipientele de pe catedra doamnei învăţătoare. a) Analizează apa din recipiente şi scrie pe fişa ta locul de unde crezi că a fost colectată apa:

de la robinet/fântână/izvor, dintr-un râu, baltă sau lac, de ploaie. Recipient 1:______; Recipient 2:_______; Recipient 3:_______; Recipient 4:______;

b) Scrie numărul recipientului ce conţine apă ce poate fi consumată. Argumentează.c) Scrie unde poate fi folosită apa din celelalte recipiente (câte 1 utilizare pentru fiecare

recipient).2) Priveşte atent dacă apa din recipiente a suferit schimbări după ce Doamna învăţătoare a pus în apa din vase câteva picături de ulei/tinctură de iod/săpun sau soluţie pentru menaj şi:

a) Scrie care dintre recipiente conţine apă cu efecte periculoase pentru oameni.b) Scrie 3 consecinţe/efecte pe care le poate avea asupra vieţuitoarelor acvatice o cantitate

mare de motorină/ulei/rugină/soluţii chimice revărsate într-un lac, baltă sau râu?c) Scrie 3 activităţi/acţiuni ale oamenilor în urma cărora în ape din natură poate nimeri ulei/

rugină/săpun sau soluţie pentru menaj.3) a) Scrie ce ai simţit când Doamna învăţătoare a deschis recipientul cu parfum.

b) Ce s-ar întâmpla dacă în loc de parfum ar fi o substanţă urât mirositoare sau toxică?c) Cum crezi că ar reacţiona insectele şi păsările dacă în aer s-ar răspândi o cantitate mai

mare de substanţe nocive/fum?4) Formulează 3 concluzii deduse din experimentele realizate în cadrul orei astăzi.

FIŞĂ DE SINTEZĂ

Nr. sarcinii Răspunsuri şi soluţii Autoapreciere

1a

1b

1c

2a

2b

2c

3a

3b

3c

4

Aprecierea învăţătoarei asupra rezultatelor elevului la evaluare (i, g, s)

96

3.3. Clasa a IV-a. Educaţie fizică

■ Unitatea de învăţare: Jocuri de mişcare şi ştafete.■ Subiectul lecţiei: Starturi vesele.■ Tipul lecţiei: Lecţie de formare a capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor.■ Locul desfășurării: Sala de sport.■ Unităţi de competenţe: 1.3., 2.12., 3.4.■ Obiectivele lecţiei: La sfârşitul lecţiei elevul va demonstra că este capabil:O1: să elaboreze în grup o probă practică pentru ştafeta sportivă, alegând cel puţin

un inventar sportiv dintre cele propuse;O2: să aplice regulile de desfăşurare a ştafetei sportive;O3: să manifeste responsabilitate personală pentru succesul de echipă şi respect faţă

de coechipieri şi adversari.Strategii didactice:• forme: în echipe;• metode, tehnici şi procedee: instructaj; problematizare; competiţie în echipe:

starturi vesele;• mijloace: câte 4 coli A3, carioci, cercuri de gimnastică; câte 2 saltele, bănci

de gimnastică, mingi, coarde; câte 5 cuburi, conuri; poster cu criterii de succes (P12; PT9); cronometru, fluier, grilă de monitorizare.

■ Strategii de ECD: EFE: probă practică (P12; PT9 ); EFI.

P12. Jocuri de mişcare/ ştafete 1. Cunosc/descriu/prezint regulile jocului/

ştafetei. 2. Mă implic în organizarea şi arbitrarea jo-

cului/ştafetei.* 3. Mă încadrez în activitatea de joc conform

regulilor. 4. Manifest respect pentru adversar.

PT9. Colaborarea în grup1. Mă implic.2. Sunt receptiv(ă) la ideile colegilor.3. Propun şi argumentez calm propriile

idei.

Bibliografie:1. Curriculum naţional. Învăţământul primar. Chişinău: MECC, 2018.2. Ghid de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar. Chişinău:

MECC, 2018.3. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori, clasele I-IV. Chişinău:

MECC, IŞE, 2019.

SCHIŢA DEMERSULUI DIDACTIC AL LECŢIEI■ Evocare (5’)Comunicarea obiectivelor, explicarea sarcinilor, prezentarea criteriilor de evaluare

şi a schemei de acordare a punctajului. Instructaj privind regulile de securitate şi de interrelaţionare în cadrul lecţiei.Motivarea şi responsabilizarea personală pentru succesul de echipă.■ Realizarea sensului (35’)• Elaborarea probei pentru ștafeta sportivăClasa se împarte în 4 echipe. Fiecare echipă primeşte câte o foaie pe care este scrisă

o ghicitoare despre un obiect din inventarul sportiv: minge/coardă/bancă de gimnas-

97

tică/cerc de gimnastică. Echipa trebuie să includă obiectul ghicit în elaborarea unei probe pentru ştafeta sportivă. După expirarea a 5 min., fiecare echipă prezintă proba elaborată, demonstrând practic traseul.

• Desfășurarea starturilor veseleClasa se regrupează în două echipe. După amintirea criteriilor de succes, au loc

starturile vesele.■ Reflecţie (5’)Autoaprecieri (la dorinţă) asupra experienţelor cognitive, psihomotorii şi afective,

dobândite în cadrul lecţiei.Aprecierile cadrului didactic, în baza grilei completate pe parcurs:

Grila de înregistrare a performanţelor

Ele

v

Criterii de evaluareAcordarea punctajului:

3 p. – independent; 2 p. – ghidat; 1 p. – cu mai mult sprijin

Prop

une

şi a

rgum

ente

ază

calm

pro

priil

e id

ei

P12: Jocuri de mişcare şi ştafete PT 9: Colaborarea în grup

Descrie regulile ştafetei, utili-zând ter-minologia specifică

Se implică în organizarea ştafetei

Se încadrează în activitatea de joc conform regulilor

Manifestă respect faţă de adversar

Se implică Este receptiv la ideile colegilor

Propune şi argumentează calm propriile idei

98

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău 2014, nr.152 din 17.07.2014, Moni- torul Oficial al Republicii Moldova, Nr. 319-324, art. nr. 614 din 23.11.2014

2. Concepţia Evaluării rezultatelor şcolare. Pâslaru Vl., Achiri I., coord. Chişinău: IŞE, 2006.

3. Curriculum naţional. Învăţământul primar. Chişinău: MECC, 2018. 4. Ghid de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar. Chişinău:

MECC, 2018. 5. Evaluarea criterială în bază de descriptori în învăţământul primar. Clasa 1. Ghid

metodologic pentru cadrele didactice (aprobat la Consiliul naţional pentru curriculum, Ordinul 862 din 07 septembrie 2015).

6. Instrucţiune cu privire la implementarea Metodologiei evaluării criteriale prin descriptori în învăţământul primar, clasa I (aprobată la Consiliul naţional pentru curriculum, Ordinul nr. 862 din 07.09.2015).

7. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori în clasele I-II (Ordinul 623 din 28.06.2016).

8. Evaluarea criterială în bază de descriptori. Clasa a II-a. Ghid metodologic (aprobat la Consiliul naţional pentru curriculum, Ordinul 256 din 28 aprilie 2017).

9. Evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar. Clasa a 3-a. Ghid metodologic. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017.

10. Evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar. Clasa a 2-a. Ghid metodologic. Ediţie revăzută şi actualizată. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017.

11. Evaluarea criterială prin descriptori în învăţământul primar. Clasa 1. Ghid metodologic. Ediţie revăzută şi actualizată. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017.

12. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa a 3-a. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017.

13. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa a 2-a. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017.

14. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa 1. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017.

15. Metodologia de monitorizare externă a procesului de implementare a evaluării criteriale prin descriptori în învăţământul primar. Aprobat în CNC şi în CŞD (27.12.2017)

16. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa a 4-a. MECC, IŞE, 2018.

17. Evaluarea criterială în bază de descriptori. Clasa a 4-a. Ghid metodologic. MECC, IŞE, 2018.

* * * 18. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département

Éducation et technologie (UNamur), 2001. https://pure.fundp.ac.be/ws/files/ 1029351/64322.pdf 19. Manolescu, M. Evaluarea şcolară – un contract pedagogic. Bucureşti, 2002. 20. Morrissette, J. Manières de faire l’évaluation formative des apprentissages:

analyse interactionniste du savoir-faire d’enseignantes du primaire. Sarrebruck (CH): Les Éditions universitaires européennes, (2010).

99

21. Pogolşa, L., Bucun, N. (coord.), Chicu, V. et al. Referenţialul de evaluare a compe- tenţelor specifice formate elevilor prin disciplinele de studiu. Chişinău: IŞE, 2014.

22. Potolea, D., Neacşu, I., Manolescu, M. Metodologia evaluării realizărilor şcolare ale elevilor. Ghid metodologic general. Bucureşti, 2011.

23. Potolea, D., Manolescu, M. Teoria şi practica evaluării educaţionale. Proiectulpentru Învăţămîntul Rural. Bucureşti, 2005.

24. Ungureanu, D. Teroarea creionului roşu. Evaluarea educaţională. Editura Univer- sităţii de Vest, 2001 .

25. (de) Vecchi, G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris: Editura Hachette Education, 2011.

* * * 26. Логвина, И., Рождественская, Л. Пособие для учителя. Инструменты

формирующего оценивания в деятельности учителя-предметника. http: //www.narva.ut.ee/sites/default/files/nc/oppevahend.pdf

27. Цукерман, Г. А., Елизарова Н. В. О детской самостоятельности. // Вопр. психол. 1990, № 6, c. 37-44.

28. Цукерман, Г.А. Оценочная самостоятельность как цель школьного образования. // Материалы семинара «Система оценки качества знаний младших школьников в условиях безотметочного обучения» от 28.03.2003. http://modern.ed.gov. ru/themes/basic/materials-document.asp?folder=1471&matID=1873

29. Цукерман, Г.А. Оценка без отметки. Москва, Рига, 1999. tsukerman_g.a._otsenka_ bez_otmetki.pdf

100

Anexa 1Instituţia de învăţământ

TABELUL PERFORMANŢELOR ŞCOLAREClasele I - IV

Elev ___________________________________________________

Data naşterii ____________________________________________

INFORMAŢIE DESPRE INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNTADRESA: _______________________________________________

SITE: __________________________________________________

TELEFON: ______________________________________________

E-MAIL: _______________________________________________

Diriginte: _______________________________________________Părinţi (tutore):______________________________________

Anul de studii 2019 – 2023

101

Notă pentru cadre didactice și părinţi

TABELUL DE PERFORMANŢĂ ŞCOLARĂ:

■ Este un document obligatoriu pentru toţi elevii claselor primare din Republica Moldova.

■ Etalează performanţele individuale ale elevului în fiecare dintre clasele I-IV, în corespundere cu finalităţile curriculare şi descriptorii de performanţă.

■ Se completează de către învăţătorul-diriginte și cadrele didactice, speci-alişti la disciplinele şcolare (eventual: educaţia muzicală, educaţia plastică, educaţia fizică, educaţia tehnologică).

• Dirigintele completează rubrica Copilul la şcoală, concepută în baza Profilului ab-solventului nivelului primar de învăţământ, realizând o sinteză în baza observării comportamentului copilului în diverse contexte ale vieţii şcolare. Se completează cu indicatorii corespunzători, scrişi cu litere mici de mână: mm – „de cele mai multe ori”; d – „deseori”; u – „uneori”.

• Dirigintele şi specialiştii completează rubrica Descrierea rezultatelor elevului la disciplinele şcolare, indicând, în mod corespunzător, rezultatul anual pentru fie-care disciplină şi clasă- calificativul anual (cu majuscule de tipar):

FB – „foarte bine” (corect; complet; coerent; fără ezitări); B – „bine” (cu greşeli mici; cu incompletitudini mici; cu incoerenţe mici;

cu ezitări mici, depăşite ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de învăţător);

S – „suficient” (cu greşeli; cu incompletitudini; cu incoerenţe; cu ezitări depăşite ca rezultat al sprijinului (indicaţiilor, explicaţiilor) oferit de în-văţător);

- sau descriptorul anual (cu litere mici de mână): i – „independent” (corect; complet; coerent; fără ezitări); р – g – „ghidat de învăţător” (cu greşeli mici; cu incompletitudini mici;

cu incoerenţe mici; cu ezitări mici, depăşite ca rezultat al ghidării (între-bărilor orientative) oferite de învăţător);

s – „cu mai mult sprijin” (cu greşeli; cu incompletitudini; cu incoeren-ţe; cu ezitări depăşite ca rezultat al sprijinului (indicaţiilor, explicaţiilor) oferit de învăţător).

• La final, dirigintele poate propune recomandări/ arii de dezvoltare, pentru a ori-enta părinţii în educarea propiilor copii pe parcursul vacanţei de vară. - Rubrica Recomandări/arii de dezvoltare generale se completează la discreţia

dirigintelui în baza tabelului „Copilul la şcoală” şi doar pentru manifestările comportamentale apreciate prin indicatorul „uneori”. Completările se vor reali-za în formă liberă.

- Rubrica Recomandări/arii de dezvoltare pe disciplinele şcolare se completează la discreţia învăţătorului şi altor cadre didactice în baza tabelului „Descrierea rezultatelor elevului la disciplinele şcolare” şi doar pentru disciplinele, respec-tiv, clasele în care rezultatele elevilor au fost apreciate prin calificativele „Sufi-cient” (şi, eventual, „Bine”), sau descriptorul „cu mai mult sprijin” (şi, eventual

102

„ghidat de învăţător”). Completările se vor realiza utilizând semnul convenţio-nal F corespunzător anexei „Extras curricular” (de exemplu, F1, F7 etc.).

- Pentru a crea o imagine mai amplă asupra formării elevului, în anexe se listează finalităţile curriculare pe clase. Aceste liste nu presupun operare (nu se fac sub-linieri, bifări etc.)

■ În cazul în care elevul învaţă conform unui plan educaţional individual (PEI), dirigintele are libertatea şi responsabilitatea de a interveni cu modificări corespunzătoare în completarea prezentului document.

■ Constituie o informaţie veridică pentru transferul elevului într-o altă instituţie de învăţământ. Într-un asemenea caz, nu se întocmeşte un nou tabel de performan-ţă, dar se scrie denumirea noii instituţii pe pagina de titlu, sub denumirea instituţiei precedente. La fel se scrie numele şi prenumele noului diriginte.аким же образом записывается имя и фамилия нового классного руководителя.

■ Se prezintă părinţilor (sau reprezentanţilor legali ai acestora) şi elevului.• La începutul anului şcolar, dirigintele familiarizează părinţii cu prezentul docu-

ment, pentru a le da posibilitatea să cunoască performanţele posibile de atins pe parcursul anului (de exemplu: la şedinţa cu părinţii sau oferind o copie a tabelului (necompletat)).

• La finele anului şcolar (15-30 mai), părinţilor li se oferă tabelul completat, cu semnătura dirigintelui; părintele semnează tabelul şi îl întoarce dirigintelui. Apoi, directorul instituţiei aplică ştampilă şi semnează în spaţiul rezervat. Documen-tul autentificat se păstrează în dosarul personal al elevului; părinţii au dreptul să primească o copie a documentului autentificat.

Copilul la școalăSe completează cu indicatorii corespunzători, scrişi cu litere mici de mână: mm –

„de cele mai multe ori”; d – „deseori”; u – „uneori”.

Pe parcursul anului școlar:Clasa

I II III IVCopilul ca subiect al învăţării1. Manifestă motivaţie pentru învăţare.

2. Este atent în realizarea sarcinilor.

3. Este responsabil în efectuarea temelor.

4. Este obiectiv în autoevaluare şi evaluarea reciprocă a colegilor.

5. Este perseverent în vederea îmbunătăţirii rezultatelor personale.

Copilul în raport cu sine6. Este responsabil faţă de înfăţişarea, sănătatea şi securitatea sa.

7. Este grijuliu faţă de obiectele personale.

8. Are încredere în forţele proprii.

9. Îşi gestionează eficient emoţiile.

10. Denotă capacităţi de autoeducaţie.

Copilul în interacţiune cu mediul

11. Îndeplineşte regulile clasei şi ale şcolii.

103

12. Are o atitudine protectoare faţă de mediul înconjurător.13. Colaborează cu ceilalţi pe bază de respect şi empatie.14. Manifestă iniţiativă şi abilităţi de decizie în activităţi şi contac-

te cu colegii.15. Pare fericit la şcoală.

Descrierea rezultatelor elevului la disciplinele școlare

Se completează, corespunzător, pentru fiecare disciplină şi clasă, cu rezultatul anual: calificativul notat cu majuscule de tipar: FB – „foarte bine”; B – „bine”; S –

„suficient”; sau descriptorul notat cu litere mici de mână: i – „independent”; g – „ghidat de

învăţător”; s – „cu mai mult sprijin”.

Disciplinele școlareClasa

I II III IV

1. Limba şi literatura română2. Limba străină (I)3. Matematică4. Ştiinţe5. Educaţie moral-spirituală6. Istoria românilor şi universală7. Educaţie muzicală8. Educaţie plastică9. Educaţie fizică10. Educaţie tehnologică11. Dezvoltarea personală

Recomandări/arii de dezvoltare generaleSe completează la discreţia dirigintelui, în baza tabelului „Copilul la şcoală” doar pentru manifestările comportamentale apreciate prin indicatorul „uneori”. Completările se vor realiza în formă liberă.Clasa I _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Clasa a II-a ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Clasa a III-a ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Clasa a IV-a _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

104

Recomandări/arii de dezvoltare pe disciplinele școlare

Se completează la discreţia cadrului didactic doar pentru disciplinele, respectiv, clasele în care rezultatele anuale ale elevului sunt apreciate prin calificativul „Suficient” (sau, eventual, „Bine”), sau descriptorul „cu mai mult sprijin” (sau, eventual, „ghidat de învăţător”). Completările se vor realiza utilizând semnul convenţional F în corespundere cu Anexa „Extras curricular” (de ex.: F1, F7 etc.).

Disciplinele şcolareClasa

I II III IV

1. Limba şi literatura română

2. Limba străină (I)

3. Matematică

4. Ştiinţe

5. Educaţie moral-spirituală

6. Istoria românilor şi universală

7. Educaţie muzicală

8. Educaţie plastică

9. Educaţie fizică

10. Educaţie tehnologică

11. Dezvoltarea personală

Semnătura Clasa I Clasa a II-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-а

dirigintelui

părintelui

directoruluiL.Ş. L.Ş. L.Ş. L.Ş.

105

Anexa 1.1.

Extras curricular, clasa ILa sfârșitul clasei I, elevul poate:

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂFinalitate (F)F1. rosti cu claritate enunţuri identificând sunete, silabe şi cuvinte;F2. citi cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână;F3. recita poezii propuse şi poezii alese la dorinţă;F4. recunoaşte cele mai simple specii literare învăţate (povestea, poezia, ghicitoarea, proverbul);F5. reproduce/povesti (ghidat) fragmente din poveştile/textele ascultate;F6. scrie lizibil, cu înclinaţie uniformă cuvinte, propoziţii cu litere de mână şi de tipar;F7. transcrie şi copia propoziţii cu litere de mână şi de tipar;F8. scrie din punct de vedere ortografic cuvintele cu grupurile de litere învăţate;F9. scrie dictări de cuvinte, propoziţii;

F10. desparte cuvintele în silabe, aplicând regulile elementare învăţate;F11. utiliza semne de punctuaţie (punctul, semnul întrebării) şi scrie cu majusculă la începutul

propoziţiei, la prenume şi nume de persoane;F12. scrie mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână şi de tipar;F13. alcătui oral propoziţii cu cuvintele solicitate;F14. participa la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;F15. exprima idei referitoare la identitatea proprie, demonstrând încredere în sine; F16. expune şi formula mesaje orale, pe teme accesibile şi cunoscute;F17. prezenta în mod consecutiv, ghidat unele informaţii; F18. alege pentru lectură suplimentară texte simple, susţinute de suport imagistic,manifestând atitudini specifice predominante:F19. atitudine pozitivă, atenţie şi concentrare; F20. abordare eficientă în diferite contexte de comunicare; F21. atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog în diferite situaţii de comunicare; F22. preferinţe pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei periodice pentru copii; F23. curiozitate pentru activităţile şcolare; F24. elemente de creativitate în domeniile de interes.

MATEMATICĂF1. identifica, citi şi scrie, compara şi ordona numere naturale până la 100;F2. recunoaşte forme geometrice (cerc, triunghi, pătrat, cub) şi poziţii relative ale unor obiecte

în modele date şi în mediul înconjurător;F3. efectua operaţiile de adunare şi de scădere în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin;F4. utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, adunare, scă-

dere;F5. aplica operaţiile de adunare, scădere şi proprietăţile acestora pentru: compunerea şi des-

compunerea numerelor 0-100; aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, şiruri date; schimb de bani;

106

F6. exprima şi compara rezultatele unor măsurători, în unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm, m); pentru masă (kg); pentru capacitate (l); pentru timp (ora, ziua, săptămâ-na, luna); monetare (banul, leul);

F7. rezolva probleme simple de adunare şi de scădere, cu sprijin în schemă, rezolvare şi răspuns;F8. formula probleme simple de adunare şi scădere, cu sprijin în: imagini; enunţ incomplet;

schemă; exerciţiu,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F9. corectitudinea şi coerenţa limbajului matematic;F10. atenţia şi interesul pentru calcul corect, raţional, fluent; F11. valorificarea gândirii critice în adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea de probleme;F12. curiozitatea şi creativitatea în integrarea achiziţiilor matematice cu cele din alte domenii.

EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂF1. identifica valori moral-spirituale în contexte legate de şcoală, familie, comunitate;

F2. exprima în cuvinte proprii morala pildelor biblice;

F3. aprecia valoric comportamentele copiilor la şcoală, în familie, în comunitate,

manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi cei din jur;

F5. atitudine critică şi comunicare asertivă;

F6. tendinţă spre virtuţi moral-spirituale.

EDUCAŢIE MUZICALĂF1. descrie în cuvinte proprii dispoziţia şi conţinutului unor piese muzicale audiate şi inter-

pretate;F2. interpreta cântece despre copilărie, natură, ţară, cu şi fără acompaniament, cu stări emoţi-

onale de veselie/tristeţe, solemnitate/glumă;F3. improviza formule ritmice (pe silabele pas, iu-te şi melodii (pe sunetele şi notele sol şi mi)

cu şi fără text, la instrumente muzicale pentru copii;F4. caracteriza expresivitatea pieselor muzicale vocale şi instrumentale cu ajutorul unor ele-

mente de limbaj muzical (melodie, ritm, tempo, nuanţe dinamice, timbru);F5. reprezenta unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte (mişcări

ritmice corporale, linii şi culori, gestul mâinii etc.),manifestând ca atitudini specifice predominante:F6. sensibilitate şi interes pentru cunoaşterea sinelui şi a lumii prin arte;F7. atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;F8. respect pentru valorile culturii naţionale şi universale.

EDUCAŢIE PLASTICĂF1. recepta reguli de securitate şi igienă specifice lecţiilor de educaţie fizică;F2. identifica părţile şi poziţiile de bază ale corpului;F3. executa acţiuni motrice păstrând echilibrul şi ritmicitatea; F4. participa în jocuri de mişcare, activităţi motrice de grup,implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:F5. interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod sănă-

tos de viaţă;

107

F1. interes pentru sporirea potenţialului motric; F2. implicare şi dorinţă de a-şi ajuta colegii.

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂF1. recunoaşte specificul formelor/obiectelor plane şi volumetrice realizate în materiale şi teh-

nici diverse;F2. efectua prelucrări digitale elementare;F3. realiza lucrări şi decoraţiuni cu materiale, instrumente şi tehnici potrivite; F4. aprecia în cuvinte proprii lucrări personale şi ale colegilor,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F5. manifestând interes şi curiozitate pentru activităţi inovative;F6. manifestând creativitate în domeniile de interes;F7. demonstrând respect şi grijă pentru cei din jur.

DEZVOLTARE PERSONALĂF1. descrie: caracteristici personale, comportamente corecte/adecvate în raport cu sine şi cu

ceilalţi; activităţi/meserii preferate; reguli de securitate în condiţii casnice şi la şcoală; F2. demonstra: respectarea igienei personale; înţelegerea necesităţilor şi dorinţelor; respecta-

rea regulilor de circulaţie rutieră; F3. manifesta: relaţii pozitive cu ceilalţi; dorinţă de a frecventa şcoala; interes pentru menţine-

rea sănătăţii; implicare în activităţi cotidiene, asigurarea securităţii personale,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. încredere în forţele proprii şi atitudine pozitivă; F5. responsabilitatea faţă de reguli;F6. aprecierea proprie şi a celor din jur;F7. mândria pentru statutul de elev;F8. deschiderea pentru comunicare.

108

Anexa 1.2.

Extras curricular, clasa a II-aLa sfârșitul clasei a II-a, elevul poate:

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂFinalitate (F)F1. citi corect, conştient, fluid texte scurte, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de

punctuaţie; F2. recita poezii propuse şi poezii alese la dorinţă; F3. reproduce/povesti fragmente din textele citite/ascultate; F4. recunoaşte speciile literare învăţate, în baza celor mai simple trăsături de structură speci-

fice; F5. identifica ghidat trăsăturile fizice şi morale ale personajelor principale dintr-un text lite-

rar citit; F6. scrie propoziţii şi texte mici, cu litere de mână şi de tipar, lizibil, îngrijit, aranjat estetic

într-o anumită înclinaţie; F7. aranja textul în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, res-

pectarea spaţiului dintre cuvinte; F8. urma regulile de despărţire a cuvintelor în silabe şi la capăt de rând; F9. aplica regulile de ortografie şi de punctuaţie învăţate; F10. redacta texte proprii cu şi fără repere, pe baza tehnicilor de redactare învăţate; F11. folosi tipurile de propoziţii şi, respectiv, semnele de punctuaţie în diferite contexte; F12. utiliza eficient dialogul în diferite situaţii cotidiene; F13. prezenta succint informaţii selectate după preferinţe din cărţile citite independent; F14. respecta normele elementare de etichetă verbală şi de comportament nonverbal asociat; F15. formula mesaje pentru a primi informaţii/lămuriri în legătură cu un aspect/o problemă

din spaţiul familiar, şcolar; F16. construi texte orale scurte pe baza unor imagini; F17. articula clar şi corect enunţurile, cu intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare; F18. distinge informaţiile esenţiale dintr-un text citit/audiat; F19. utiliza cuvinte şi propoziţii în discuţiile cotidiene şi în reproducerea unor informaţii; F20. deosebi cuvintele care desemnează obiecte, acţiuni, însuşiri; F21. exprima interesul şi preferinţele pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei periodi-

ce pentru copii,manifestând atitudini specifice predominante:F22. atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog în diferite situaţii de comunicare; F23. interes pentru valorile şi opiniile altor persoane; F24. preferinţe pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei periodice pentru copii; F25. curiozitate pentru activităţi specifice studierii limbii române; F26. elemente de creativitate în domeniile de interes.F27. atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog în diferite situaţii de comunicare.

LIMBA STRĂINĂ IF1. citi corect, conştient, fluid texte scurte, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de

punctuaţie; F2. să citească litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte, aplicând norme lingvistice pentru a

transmite corect un mesaj scris;

109

F3. să scrie lizibil şi îngrijit, respectând forma şi mărimea literelor, înclinaţia uniformă, spa-ţiul dintre cuvinte, semnele de punctuaţie;

F4. să recepteze indicaţii scurte şi simple, formule de salut şi de adresare elementare, orale şi scrise, în mesaje simple si scurte în situaţii de comunicare familiare;

F5. să reproducă rime, poezii, cântece, dialoguri scurte, care aparţin patrimoniului cultural al ţării alofone;

F6. să deducă sensul global al mesajelor orale şi scrise simple referitoare la informaţii de ordin personal;

F7. să recunoască şi să adopte unele elemente, norme de comportament verbal şi nonverbal, specifice culturii ţării alofone,

manifestând atitudini specifice predominante:F8. curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem;F9. creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social;F10. corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului;F11. interes şi respect pentru valorile altei culturi.

MATEMATICĂ

F1. identifica, citi şi scrie, compara şi ordona numere naturale până la 100; F2. utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operaţie arit-

metică; F3. efectua operaţii aritmetice în concentrul 0 – 100: adunarea şi scăderea fără şi cu trecere

peste ordin; înmulţirea şi împărţirea tabelară; F4. explica modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu două operaţii, fără

şi cu paranteze; F5. aplica operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunos-

cute în exerciţii, şiruri date; F6. recunoaşte figuri geometrice (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie curbă, linie

frântă, cerc, triunghi, pătrat), corpuri geometrice (sferă, cub), în modele date şi în mediul înconjurător;

F7. exprima şi compara rezultatele unor măsurători, în unităţi de măsură standard: pentru lungime (cm, m); pentru masă (kg); pentru capacitate (l); pentru timp (minutul, ora, ziua, săptămâna, luna); monetare (banul, leul);

F8. rezolva probleme cu, cel mult, două operaţii, cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F9. corectitudinea şi coerenţa limbajului matematic;F10. atenţia şi interesul pentru calcul corect, raţional, fluent; F11. valorificarea gândirii critice în adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea de probleme;F12. curiozitatea şi creativitatea în integrarea achiziţiilor matematice cu cele din alte domenii.

ŞTIINŢE

F1. descrie fenomene ale naturii specifice anotimpurilor; F2. clasifica plante şi animale după utilitate şi loc de trai; F3. determina rolul părţilor componente ale plantelor, ale animalelor; F4. ordona etapele de viaţă ale unei plante, ale unui animal; F5. completa fişe de observare; F6. explica importanţa plantelor şi animalelor pentru mediul înconjurător;

110

F7. propune un plan propriu de odihnă şi învăţare, unele acţiuni de protecţie a plantelor şi animalelor,

manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F8. corectitudine şi coerenţă în utilizarea terminologiei specifice; F9. curiozitate şi interes în valorificarea metodelor şi instrumentelor specifice de colectare şi

organizare a rezultatelor;F10. atitudine critică şi creativă în demersuri de cunoaştere a mediului înconjurător;F11. interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu şi a unui mod sănătos de viaţă.

EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ

F1. recunoaşte valori moral-spirituale în contexte legate de şcoală, familie, comunitate; F2. descrie în cuvinte proprii sărbătorile calendaristice din comunitate; F3. aprecia valoric: comportamentele elevilor la şcoală, în familie, în comunitate; faptele per-

sonajelor din texte biblice/artistice/folclorice,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi cei din jur; F5. atitudine critică şi comunicare asertivă; F6. tendinţă spre virtuţi moral-spirituale.

EDUCAŢIE MUZICALĂ

F1. deosebi după auz caracterul cantabil, dansant, de marş al muzicii din piese muzicale şi creaţii de proporţii audiate, interpretate;

F2. interpreta expresiv cântece în caracter cantabil, dansant şi de marş, cu şi fără acompania-ment;

F3. improviza formule ritmice la măsură binară şi ternară şi melodii (pe sunete alăturate din scăriţa muzicală), cu şi fără text, la instrumente muzicale pentru copii;

F4. caracteriza expresivitatea mersului melodic, tempoul şi nuanţele dinamice în reprezenta-rea trăirilor, portretului, tabloului muzical;

F5. reprezenta unele evenimente sonore din piese muzicale prin limbajul altor arte,manifestând ca atitudini specifice predominante:F6. sensibilitate şi interes pentru cunoaşterea sinelui şi a lumii prin arte;F7. atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;F8. respect pentru valorile culturii naţionale şi universale.

EDUCAŢIE PLASTICĂ

F1. identifica elemente de limbaj plastic (punct, linie, pată, formă, culoare), materiale, instru-mente şi tehnici de artă valorificate într-o imagine plastică;

F2. aplica tehnici grafice, picturale, sculpturale pentru valorificarea elementelor de limbaj plastic în lucrări şi compoziţii;

F3. exprima în cuvinte proprii mesajul unei imagini plastice (opere create de artişti plastici, lucrări personale şi ale colegilor),

manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. curiozitate şi admiraţie pentru frumosul din viaţă şi artă;F5. interes pentru creativitate şi gust estetic în exprimarea sinelui;F6. respect faţă de valorile naţionale şi cele ale altor culturi.

111

EDUCAŢIE FIZICĂ

F1. specifica reguli de securitate şi de igienă pentru lecţiile de educaţie fizică; F2. recunoaşte influenţa practicării independente a exerciţiilor fizice asupra ţinutei corpului,

dezvoltării propriului organism, fortificării sănătăţii; F3. îndeplini exerciţii utilitar-aplicative (mers, alergări, sărituri, târâri, căţărări, coborâri, es-

caladări), elemente acrobatice, ritmice, de dans; F4. să se încadreze în jocuri motrice şi ştafete,implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:F5. interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod să-

nătos de viaţă; F6. interes pentru sporirea potenţialului motric; F7. implicare şi dorinţă de a-şi ajuta colegii.

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

F1. recunoaşte specificul unui anumit proces tehnologic şi materialele, ustensilele şi tehnicile potrivite acestuia;

F2. realiza activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite;F3. crea conţinuturi digitale elementare;F4. prezenta în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi

ale colegilor),manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F5. curiozitate şi interes pentru inovaţii; F6. motivaţie pentru creativitate şi gust estetic;F7. corectitudine, adecvare şi respect pentru etica mediilor virtuale;F8. grijă pentru mediul natural şi cei din jur.

DEZVOLTARE PERSONALĂ

F1. identifica: asemănări şi deosebiri dintre sine şi ceilalţi, calităţile proprii şi a celor din jur, semnele abuzului faţă de copii, profesii utile pentru societate, factori care contribuie la creşterea sănătoasă, reguli de comportament care asigură securitatea personală;

F2. stabili relaţii între: exprimarea emoţiilor şi limbajul nonverbal; reguli, calităţi şi relaţiile cu lumea din jur; acţiuni şi menţinerea sănătăţii; estimarea resurselor pentru achiziţiona-rea unui produs; respectarea regulilor rutiere şi de securitate;

F3. aprecia: susţinerea reciprocă; buna gestionare a lucrurilor proprii; necesitatea respectării recomandărilor privind securitatea în mediu casnic, şcolar şi în natură,

manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. încredere în forţele proprii şi atitudine pozitivă; F5. încrederea în mediul familial şi cel şcolar;F6. aprecierea pozitivă a calităţilor;F7. gestionarea ordonată a lucrurilor personale;F8. grija faţă de sănătatea proprie;F9. respectarea recomandărilor.

112

Anexa 1.3. Extras curricular, clasa a III-a

La sfârșitul clasei a III-a, elevul poate:

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Finalitate (F)F1. citi corect, conştient, fluid texte scurte, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de

punctuaţie; F2. recita poezii propuse şi poezii alese la dorinţă; F3. reproduce/povesti texte/fragmente din textele citite/audiate (cu/fără un plan simplu de idei); F4. recunoaşte speciile literare învăţate, în baza celor mai simple trăsături de structură speci-

fice; F5. scrie lizibil, îngrijit, aranjat estetic într-o anumită înclinaţie; F6. aranja textul în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, res-

pectarea spaţiului dintre cuvinte; F7. aplica regulile de ortografie şi de punctuaţie învăţate; F8. folosi tipurile de propoziţii şi, respectiv, semnele de punctuaţie în diferite contexte; F9. redacta scrieri imaginative, texte nonliterare şi/sau cu destinaţie specială (anunţ, invitaţie,

felicitare); F10. articula clar şi corect enunţuri, cu intonaţia corespunzătoare situaţiei de comunicare; F11. construi şi utiliza dialoguri în baza a două-trei imagini şi/sau în viaţa de toate zilele; F12. utiliza adecvat cuvintele şi propoziţiile în discuţiile cotidiene şi în reproducerea unor in-

formaţii; F13. ordona pe baza cuvintelor-cheie ideile principale într-un plan simplu de idei; F14. identifica în diferite enunţuri părţi de vorbire şi de propoziţie; F15. încadra părţile de vorbire în enunţuri proprii, logic şi corect din punct de vedere gramatical; F16. explora texte literare şi nonliterare,manifestând atitudini specifice predominante:F17. atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog în diferite situaţii de comunicare; F18. deschidere şi acceptare a altor idei; F19. interes pentru valorile şi opiniile altor persoane; F20. preferinţe pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei periodice pentru copii; F21. curiozitate pentru activităţi de explorare; F22. creativitate în domeniile de interes.

LIMBA STRĂINĂ I

F1. să citească cuvinte, mesaje scurte şi simple/online, aplicând normele lingvistice adecvate;F2. să scrie lizibil şi îngrijit, respectând forma şi mărimea literelor, semnele de punctuaţie în

mesaje simple şi scurte/online;F3. să recepteze indicaţii scurte şi simple, formule de salut şi de adresare elementare, orale şi

scrise, din texte non-literare scurte;F4. să reproducă poezii, cântece, poveşti, scenete, care aparţin patrimoniului cultural al ţării

alofone;F5. să deducă sensul global al mesajelor simple, orale şi scrise/online, referitoare la informaţii

de ordin personal şi obiecte familiare;

113

F6. să descrie şi să compare unele activităţi culturale uzuale, unele moduri de deplasare, refe-ritor la situaţii de comunicare curente,

manifestând atitudini specifice predominante:F7. curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem;F8. creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social;F9. corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului;F10. interes şi respect pentru valorile altei culturi.

MATEMATICĂ

F1. identifica, citi şi scrie, compara şi ordona numere naturale până la 1000; F2. utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operaţie arit-

metică; F3. efectua operaţii aritmetice în concentrul 0 – 1 000: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri

peste ordin; înmulţirea şi împărţirea la un număr de o cifră; înmulţirea la 10, 100, la nu-mere formate din zeci sau sute întregi; împărţirea exactă la 10, 100, la numere formate din zeci sau sute întregi;

F4. explica modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei opera-ţii, fără şi cu paranteze;

F5. aplica operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunos-cute în exerciţii, şiruri date;

F6. recunoaşte figuri geometrice (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie frântă des-chisă/închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi), corpuri geometrice (sferă, cub, cuboid), elementele acestora (vârf, latură; vârf, muchie, faţă), în modele date şi în mediul înconjurător;

F7. exprima şi compara rezultatele unor măsurători, în unităţi standard de măsură: pentru lungime (cm, dm, m); pentru masă (kg); pentru capacitate (l); pentru timp (minutul, ora, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul); monetare (ban, leu);

F8. realiza transformări simple ale unităţilor standard de măsură: pentru lungime; pentru timp; monetare;

F9. rezolva probleme cu, cel mult, trei operaţii: cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu; F10. formula probleme, cu sprijin în: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu;

tematică; F11. explora modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme; tabele; F12. investiga situaţii-problemă din cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice,

a metodelor de rezolvare învăţate, manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F13. corectitudinea şi coerenţa limbajului matematic;F14. atenţia şi interesul pentru calcul corect, raţional, fluent; F15. valorificarea gândirii critice în adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea de probleme;F16. curiozitatea şi creativitatea în integrarea achiziţiilor matematice cu cele din alte domenii.

ŞTIINŢE

F1. descrie condiţii şi medii de viaţă ale lumii vii; F2. relata despre Republica Moldova: localizare pe hartă, relief, ape;F3. aplica un demers investigativ după un plan dat; F4. clasifica plante şi animale din diverse grupuri, diverse zone naturale; F5. indica pe hartă ape şi forme de relief ale Republicii Moldova;

114

F6. explica circuitul apei în natură; F7. argumenta influenţa condiţiilor de viaţă asupra organismelor; F8. proiecta acţiuni de protecţie a mediului înconjurător, manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F9. corectitudine şi coerenţă în utilizarea terminologiei specifice; F10. curiozitate şi interes în valorificarea metodelor şi instrumentelor specifice de colectare şi

organizare a rezultatelor; F11. atitudine critică şi creativă în demersuri de cunoaştere a mediului înconjurător;F12. interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu şi a unui mod sănătos de viaţă.

EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂ

F1. raporta morala textelor biblice la situaţii din viaţă; F2. aprecia situaţii de viaţă în baza normelor din sfera valorilor moral-spirituale;F3. formula judecăţi de valoare referitor la acţiuni şi virtuţi morale,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi cei din jur; F5. atitudine critică şi comunicare asertivă; F6. tendinţă spre virtuţi moral-spirituale.

EDUCAŢIE MUZICALĂ

F1. descrie în cuvinte proprii expresivitatea elementelor de limbaj în piesele muzicale audiate şi interpretate;

F2. interpreta cântece pentru copii, cu şi fără acompaniament, cu respectarea planului inter-pretativ (introducere, strofă, refren etc.);

F3. improviza acompaniament simplu la instrumente muzicale pentru copii, pentru piesele interpretate/audiate;

F4. identifica după auz repetarea şi apariţia unor evenimente sonore în piese muzicale audiate; F5. caracteriza expresivitatea melodiei pieselor muzicale vocale şi instrumentale cu ajutorul

elementelor de limbaj muzical,manifestând ca atitudini specifice predominante:F6. sensibilitate şi interes pentru cunoaşterea sinelui şi a lumii prin arte;F7. atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;F8. respect pentru valorile culturii naţionale şi universale.

EDUCAŢIE PLASTICĂ

F1. recunoaşte elemente de limbaj plastic, materiale, instrumente şi tehnici de artă valorifica-te într-un peisaj şi în alte imagini plastice;

F2. aplica elemente de limbaj plastic în realizarea compoziţilor figurative/nonfigurative; F3. explica în cuvinte proprii caracteristici specifice creaţiilor de artă universală şi naţională,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. curiozitate şi admiraţie pentru frumosul din viaţă şi artă;F5. interes pentru creativitate şi gust estetic în exprimarea sinelui;F6. respect faţă de valorile naţionale şi cele ale altor culturi.

115

EDUCAŢIE FIZICĂ

F1. enumera regulile de igienă colectivă înainte, în timpul şi după desfăşurarea lecţiei de edu-caţie fizică;

F2. explica rolul alimentaţiei corecte şi a călirii în dezvoltarea propriului organism şi fortifica-rea sănătăţii;

F3. practica acţiuni motrice utilitar-aplicative, individual şi în grup, în condiţii variabile de viteză, durată şi grad de dificultate;

F4. demonstra: un complex de 4-5 exerciţii pentru dezvoltarea fizică armonioasă; procedee tehnice simple de control al mingii (inere, pasare, dribling) specifice jocurilor sportive; mişcări estetice din gimnastica ritmică şi dans, cu şi fără acompaniament,

implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:F5. interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod să-


EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

F1. realiza activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite; F2. prezenta în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi a

colegilor);F3. selecta informaţii din spaţiile digitale; F4. implementa algoritmi simpli în mediile vizuale,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F5. curiozitate şi interes pentru inovaţii; F6. motivaţie pentru creativitate şi gust estetic; F7. corectitudine, adecvare şi respect pentru etica mediilor virtuale;F8. grijă pentru mediul natural şi cei din jur.

DEZVOLTARE PERSONALĂ

F1. descrie: caracteristicile unui comportament empatic, posibilităţile de utilizare a resurselor proprii, normele de menţinere şi fortificarea a sănătăţii, punctele forte şi cele ce trebuie dezvoltate pentru evoluţia proprie; abilităţi necesare pentru realizarea unor profesii;

F2. aplica: tehnici de gestionare a emoţiilor, autoapărare împotriva tachinării şi intimidării; algoritmi recomandaţi pentru utilizarea eficientă a resurselor; norme de igienă pentru menţinerea sănătăţii; modele comportamentale pentru asigurarea securităţii;

F3. aprecia: colaborarea, cooperarea şi necesitatea înţelegerii celuilalt, precum şi manifestarea grijii faţă de propria persoană; necesitatea ordonării activităţilor în timp; legătura dintre activităţile curente de învăţare şi viitorul profesional; prevenirea unor situaţii de risc,

manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. implicare activă; F5. grijă pentru utilizarea resurselor;F6. atitudine pozitivă faţă de sine şi ceilalţi;F7. aprecierea muncii celor din jur;F8. atenţie în comunicare;F9. interes pentru viitorul profesional.

116

Anexa 1.4. Extras curricular, clasa a IV-a

La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate:

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂFinalitate (F)F1. citi conştient, corect, fluent şi expresiv (cu voce şi în gând) texte literare/nonliterare (la

prima vedere sau cunoscute), cu respectarea punctuaţiei; F2. recita poezii propuse şi poezii selectate independent; F3. reproduce/povesti texte/fragmente din textele citite/audiate (cu/fără un plan simplu de idei); F4. scrie cu acurateţe, cu respectarea înclinaţiei unice a cuvintelor şi a mărimii unice a literelor; F5. aranja textul scris în pagină, cu respectarea alineatelor după ideile de bază; F6. elabora texte, cu respectarea succesiunii logice şi a numărului propus de enunţuri; F7. construi propoziţii şi a le scrie lizibil, îngrijit, corect, cu respectarea regulilor şi acordurilor

gramaticale; F8. formula întrebări pentru a înţelege mai bine o informaţie, pentru a-şi forma o opinie; F9. iniţia, menţine şi încheia un schimb verbal, potrivit situaţiei de comunicare; F10. expune liber şi cu încredere propriile opinii, cu folosirea vocabularului adecvat situaţiei de

comunicare; F11. aplica regulile de comunicare corectă şi eficientă în diverse contexte; F12. prezenta coerent şi corect din punct de vedere gramatical diverse situaţii de comunicare; F13. ordona pe baza cuvintelor-cheie ideile principale într-un plan simplu de idei; F14. identifica secvenţele narative, dialogate şi descriptive dintr-un text; F15. exprima stările postlectorale şi propria atitudine, cu sprijin în exemple şi fragmente de text; F16. caracteriza personaje literare, cu argumente relevante pentru atitudinea proprie; F17. utiliza formele flexionare ale părţilor de vorbire pentru producerea mesajelor proprii în

diferite contexte de comunicare orală şi scrisă; F18. integra adecvat, în exprimarea orală proprie, elementele de construcţie a comunicării studiate,manifestând atitudini specifice predominante:F19. atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog în diferite situaţii de comunicare; F20. interes pentru valorile şi opiniile altor persoane; F21. conduită autonomă în situaţii de comunicare(învăţate sau spontane); F22. preferinţe pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei periodice pentru copii; F23. curiozitate pentru activităţi inovative; F24. atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog în diferite situaţii de comunicare.

LIMBA STRĂINĂ IF1. să folosească enunţuri, texte simple şi scurte, în bază de modele de intonaţie specifice lim-

bii străine, în contexte simple şi familiare;F2. să utilizeze corect structuri gramaticale specifice limbii străine, respectând modele de

enunţuri scurte şi simple în contexte familiare;F3. să citească texte scurte şi simple/online, aplicând norme lingvistice pentru a transmite

adecvat un mesaj scris simplu şi scurt;F4. să scrie lizibil şi îngrijit, corect din punct de vedere ortografic, cuvinte, enunţuri simple şi

texte scurte;F5. să reproducă poezii, cântece, poveşti, povestiri, scenete, care aparţin patrimoniului cultu-

ral al ţării alofone;F6. să aplice formule de adresare şi de politeţe elementare, oficiale şi neoficiale, orale/scrise/

online pentru a efectua o sarcină simplă;

117

F7. să deducă sensul global al mesajelor orale/scrise/online, al unor scurte texte autentice uzuale pentru a se orienta şi a se informa;

F8. să modeleze situaţii simple de comunicare orală/scrisă/online de ordin cotidian;F9. să compare valori culturale ale patrimoniului alofon/autohton şi să participe la dialog in-

tercultural în calitate de mediator,manifestând atitudini specifice predominante:F10. curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem;F11. creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social;F12. corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului;F13. interes şi respect pentru valorile altei culturi.

MATEMATICĂF1. identifica, citi şi scrie, compara şi ordona numere naturale până la 1 000 000; F2. identifica, citi şi scrie, reprezenta fracţii cu numitorul până la 20; F3. utiliza elemente de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, fracţie, opera-

ţie aritmetică; F4. efectua operaţii aritmetice: cu numere naturale până la un milion (adunarea şi scăderea

fără şi cu treceri peste ordin; înmulţirea la un număr de 1-2 cifre; împărţirea la un număr de o cifră; înmulţirea şi împărţirea numerelor care se termină cu zerouri); cu fracţii (adu-narea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor; aflarea unei fracţii dintr-un număr);

F5. explica modul de calcul şi ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu, cel mult, trei opera-ţii, fără şi cu paranteze;

F6. aplica operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora pentru aflarea unor numere necunos-cute în exerciţii, şiruri date;

F7. recunoaşte figuri geometrice (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie frântă des-chisă/închisă, linie curbă deschisă/închisă, cerc, poligon: triunghi, pătrat, dreptunghi), corpuri geometrice (sferă, cub, cuboid, con, cilindru), elementele acestora (vârf, latură; vârf, muchie, faţă), în modele date şi în mediul înconjurător;

F8. exprima şi compara rezultatele unor măsurători, utilizând unităţi de măsură potrivite şi transformări ale lor: pentru lungime (mm, cm, dm, m, km); pentru masă (g, kg, t); pentru capacitate (l); pentru timp (secunda, minutul, ora, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul); monetare (ban, leu);

F9. rezolva probleme cu, cel mult, trei operaţii: cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu; F10. formula probleme, cu sprijin în: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu;

tematică; F11. explora modalităţi elementare de organizare şi clasificare a datelor: scheme; tabele; F12. investiga situaţii-problemă din cotidian, care solicită aplicarea operaţiilor aritmetice, a

metodelor de rezolvare învăţate,manifestând atitudini specifice predominante:F13. corectitudinea şi coerenţa limbajului matematic; F14. atenţia şi interesul pentru calcul corect, raţional, fluent;F15. valorificarea gândirii critice pentru adoptarea unui plan pertinent în rezolvarea problemelor;F16. curiozitatea şi creativitatea în integrarea achiziţiilor matematice cu cele din alte domenii.

ŞTIINŢEF1. identifica componentele Sistemului Solar;F2. clasifica corpurile din mediul înconjurător (corpuri vii/nevii, materiale naturale/prelucrate);F3. descrie părţile componente ale corpului uman, etapele de viaţă ale omului, unele procese

vitale specifice omului;F4. desfăşura un demers investigativ după un plan propus;F5. aprecia influenţele tehnologiilor moderne în viaţa omului;

118

F6. argumenta efectele mişcării Pământului;F7. formula reguli de igienă pentru menţinerea sănătăţii corpului uman;F8. realiza proiecte pentru soluţionarea unor probleme simple din mediul înconjurător local, manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F9. corectitudine şi coerenţă în utilizarea terminologiei specifice; F10. curiozitate şi interes în valorificarea metodelor şi instrumentelor specifice de colectare şi

organizare a rezultatelor;F11. atitudine critică şi creativă în demersuri de cunoaştere a mediului înconjurător;F12. interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu şi a unui mod sănătos de viaţă.

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ F1. identifica şi utiliza adecvat limbajul istoric;F2. descrie în timp şi spaţiu evenimentele şi personalităţile istorice din mediul local, naţional

şi universal;F3. aprecia contribuţia predecesorilor în perpetuarea istoriei, manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. interes şi atitudine pozitivă pentru cunoaşterea lumii şi a sinelui prin istorie;F5. deschidere pentru explorarea surselor istorice;F6. respect faţă de tradiţiile, obiceiurile, valorile neamului şi ale popoarelor lumii.

EDUCAŢIE MORAL-SPIRITUALĂF1. argumenta atitudinea responsabilă faţă de păstrarea şi promovarea valorilor spirituale

ale comunităţii; F2. aprecia situaţii de viaţă: în baza normelor din sfera valorilor moral-spirituale; cu raporta-

re la morala textelor biblice;F3. formula judecăţi de valoare referitor la acţiuni şi virtuţi morale,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi cei din jur; F5. atitudine critică şi comunicare asertivă; F6. tendinţă spre virtuţi moral-spirituale.

EDUCAŢIE MUZICALĂF1. deosebi expresivitatea creaţiilor folclorului muzical de cea a creaţiilor muzicii academice

audiate şi interpretate;F2. interpreta cântece folclorice şi create de compozitori pentru copii, cu şi fără acompaniament;F3. utiliza vocabularul muzical în caracterizarea creaţiilor de muzică academică şi populară;F4. improviza la instrumente muzicale pentru copii un acompaniament simplu pentru piese-

le interpretate/audiate;F5. exprima opinia proprie despre creaţiile folclorului muzical şi muzica academică,manifestând ca atitudini specifice predominante:F6. sensibilitate şi interes pentru cunoaşterea sinelui şi a lumii prin arte;F7. atitudine creativă în valorificarea mijloacelor limbajului muzical;F8. respect pentru valorile culturii naţionale şi universale.

EDUCAŢIE PLASTICĂF1. descrie în cuvinte proprii expresivitatea elementelor de limbaj plastic valorificate într-o

imagine plastică; F2. realiza compoziţii figurative, decorative cu un subiect dat, în baza expresivităţii elemente-

lor de limbaj plastic;

119

F3. aprecia în limbaj specific disciplinei creaţii de artă populară, manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. curiozitate şi admiraţie pentru frumosul din viaţă şi artă;F5. interes pentru creativitate şi gust estetic în exprimarea sinelui;F6. respect faţă de valorile naţionale şi cele ale altor culturi.

EDUCAŢIE FIZICĂF1. explica importanţa regulilor pentru securitatea şi protecţia sănătăţii în timpul jocurilor

sportive; F2. explica importanţa calităţilor motrice pentru dezvoltarea propriului organism;F3. aplica: variante optime de depăşire a obstacolelor în parcursuri aplicative; tehnica posesi-

ei mingii în jocurile sportive; elemente din gimnastică şi dans;F4. utiliza mijloace turistice în excursii, marşuri turistice;F5. demonstra calităţi şi capacităţi motrice de bază în conformitate cu standardele de eficienţă

a învăţării la nivelul primar de învăământ,implicând ca atitudini şi valori specifice predominante:F6. interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea propriului organism, practicarea unui mod să-


EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂF1. recunoaşte specificul unui anumit proces tehnologic şi a materialelor, ustensilelor şi teh-

nicilor potrivite; F2. realiza activităţi/lucrări practice cu materiale, ustensile şi tehnici potrivite activităţii selectate;F3. prezenta în cuvinte proprii succesiunea etapelor de realizare a unei lucrări (personale şi

ale colegilor);F4. elabora şi implementa în medii vizuale algoritmi de comandă cu executanţii;F5. respecta regulile de securitate digitală,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F6. curiozitate şi interes pentru inovaţii; F7. motivaţie pentru creativitate şi gust estetic;F8. corectitudine, adecvare şi respect pentru etica mediilor virtuale;F9. grijă pentru mediul natural şi cei din jur.

DEZVOLTARE PERSONALĂF1. analiza, în baza unui algoritm: modalităţile de influenţă a comportamentului propriu

asupra relaţiei cu cei din jur; posibilităţile de învăţare pentru satisfacerea necesităţilor şi dorinţelor; legătura dintre abilităţile proprii şi domeniul ocupaţional preferat; recoman-dările privind securitatea personală în activităţi casnice, la şcoală, odihnă; modalităţi de manifestare a unui mod sănătos de viaţă;

F2. aprecia: importanţa resurselor de învăţare; beneficiile muncii pentru dezvoltarea persona-lă şi socială, participarea activă în asigurarea unui mediu sănătos şi sigur;

F3. adopta decizii privind: securitatea personală; implicarea în activităţi de voluntariat; selec-tarea alimentelor folositoare/sănătoase; traseul şcolar în clasele de gimnaziu,

manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:F4. implicarea activă; F5. tendinţa relaţionării în baza comunicării asertive; F6. aprecierea învăţării şi studiilor ca oportunitate de dezvoltare personală; F7. onestitate, demnitate, aprecierea muncii şi oamenilor care realizează diverse profesii; F8. alimentaţia sănătoasă.

120

Anexa 2

100 DE CUVINTE ÎNCURAJATOARE PENTRU UN COPIL51. Foarte plăcut! 52. Formidabil! 53. Genial! 54. Grea treaba, dar bine făcută! 55. Grozav! 56. Îmi faci meseria mai plăcută! 57. Impecabil! 58. Impresionant! 59. Încântător! 60. Încrede-te în tine şi vei reuşi! 61. Incredibil! 62. Inteligent! 63. Interesant! 64. Îţi merge mintea! 65. La fix! 66. Lăudabil! 67. Lucru de excepţie! 68. Mă bucur! 69. Mai bine ca oricând! 70. Marcant! 71. Matur răspuns! 72. Merită discutat! 73. Minunat! 74. N-am cuvinte! 75. Nemaipomenit! 76. Nu iuta că eşti o fiinţă deosebită, că eşti

unică/unic! 77. Nu-i rău! 78. Onorată de răspuns! 79. Părinţii tăi vor fi mândri de tine! 80. Perfect! 81. Performant! 82. Performanţă olimpică! 83. Plăcut! 84. S-a născut o stea! 85. Se întrevede rezultatul! 86. Senzaţional! 87. Serioasă treaba! 88. Sigur că vei reuşi ce ţi-ai propus! 89. Splendid! 90. Ştiam ca poţi să o faci! 91. Sunt mândru de tine! 92. Sunt mulţumit! 93. Super! 94. Tare de tot! 95. Te susţin! 96. Te descurci bine! 97. Te-ai depăşit pe tine însuţi!98. Te-ai străduit!99. Uimitor!100. Unicat!

1. Ai meritat!2. Acum am înţeles! 3. Adevărată operă! 4. Admirabil! 5. Ai ajuns la culmea potenţialului tău! 6. Ai atins noi performanţe! 7. Ai făcut un lucru unic! 8. Ai parcurs kilometrul în plus! 9. Ai pornit spre succes! 10. Azi te prezinţi la nivel internaţional! 11. Bine făcut! 12. Bine gândit! 13. Bine organizat! 14. Bună alegere! 15. Ce îmbunătăţire! 16. Ce încurajator! 17. Celui care munceşte nu-i este niciodată

ruşine! 18. Convingător! 19. Creativ! 20. Crede în forţele tale! Ai curaj! 21. Dai dovadă de multă înţelepciune! 22. Dai dovada de o gândire profundă! 23. Data viitoare va fi mai uşor! 24. De apreciat! 25. De neuitat! 26. De văzut! 27. Deosebit! 28. Din ce în ce mai bine! 29. E cazul să aplaudăm! 30. Emoţionant! 31. Este o plăcere când tu te descurci aşa de

bine! 32. Eşti în frunte! 33. Eşti bine pregătit! 34. Eşti grozav şi rezultatul e pe măsură! 35. Eşti hotărât sa ajungi la perfecţiune! 36. Eşti mult mai bun astăzi! 37. Eşti pe drumul cel bun! 38. Eşti şi tu surprins, nu-i aşa? 39. Remarcabil! 40. Eu te ştiu luptător! 41. Excelent! 42. Excepţional! 43. Extraordinar! 44. Extrem de bine! 45. Fabulos! 46. Fantastic! 47. Fascinant! 48. Fenomenal! 49. Fermecător! 50. Foarte drăguţ!

EVALUAREA CRITERIALĂ€¦ · Natalia DARII, grad didactic superior, IP ŞP „Grigore Vieru”,...

Documents

Transcript of EVALUAREA CRITERIALĂ€¦ · Natalia DARII, grad didactic superior, IP ŞP „Grigore Vieru”,...