evaluare sinteza

128
EVALUAREA INTREPRINDERII I. Standardul profesional nr. 37 Norme de comportament profesional al expertului evaluator de intreprinderi Independenta Expertul evaluator de intreprinderi este obligat sa fie independent fata de orice interes prezent sau viitor privind subiectul misiunii sale. El trebuie nu numai sa manifeste o atitudine independenta, care sa-i permita efectuarea misiunii sale cu integritate si obiectivitate, dar, de asemenea, sa nu fie supus niciunei constrangeri care ar putea sa ii impiedice integritatea si obiectivitatea. El trebuie, totodata, sa se asigure ca si colaboratorii sai respecta regulile de independenta. Modalitatile de manifestare a independentei expertului evaluator sunt: a) independenta de spirit, in gandire (de drept) : starea de spirit care ii ofera obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesional, permitandu-i sa actioneze cu integritate, obiectivitate si prudenta. b) independenta in aparenta, comportamentala (de fapt) : evitarea circumstantelor si faptelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana bine informata si bine intentionata, detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare, nu gaseste niciun motiv de natura comportamentala care sa o determine sa ajunga la 1

description

folositor pentru examenul de aptitudini CECCAR

Transcript of evaluare sinteza

Page 1: evaluare sinteza

EVALUAREA INTREPRINDERII

I. Standardul profesional nr. 37

Norme de comportament profesional al expertului evaluator de intreprinderi

Independenta

Expertul evaluator de intreprinderi este obligat sa fie independent fata de orice interes prezent sau viitor privind subiectul misiunii sale.

El trebuie nu numai sa manifeste o atitudine independenta, care sa-i permita efectuarea misiunii sale cu integritate si obiectivitate, dar, de asemenea, sa nu fie supus niciunei constrangeri care ar putea sa ii impiedice integritatea si obiectivitatea.

El trebuie, totodata, sa se asigure ca si colaboratorii sai respecta regulile de independenta.

Modalitatile de manifestare a independentei expertului evaluator sunt:a) independenta de spirit, in gandire (de drept): starea de spirit care ii ofera

obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesional, permitandu-i sa actioneze cu integritate, obiectivitate si prudenta.

b) independenta in aparenta, comportamentala (de fapt): evitarea circumstantelor si faptelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana bine informata si bine intentionata, detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare, nu gaseste niciun motiv de natura comportamentala care sa o determine sa ajunga la concluzia ca integritatea, obiectivitatea si prudenta expertului evaluator au fost compromise.

Independenta expertului evaluator trebuie sa se manifeste:- atat fata de clientul sau, cand are calitatea de consultant chemat sa isi

exprime opinia cu privire la valoarea unei intreprinderi,- cat si fata de toate partile implicate, cand este chemata sa isi exprime

opinia cu privire la valoarea de arbitraj, pe care o determina in functie de valorile stabilite de fiecare dintre aceste parti implicate.

Respectarea principiului independentei este incompatibila cu:- implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile entitatii evaluate,

ca de ex. acceptarea unor forme de salarizare, detinderea de participatii la capital etc.

- implicarea in activitatile entitatii evaluate, in calitate de membru al executivului sau angajat, sub controlul celui care gestioneaza entitatea evaluata.

1

Page 2: evaluare sinteza

- relatiile familiale si personale;- acceptarea evaluarii in baza unor onorarii neprecizate prin contract.Expertii evaluatori trebuie sa evite:- situatiile in care se pot exercita asupra lor presiuni ce le pot diminua

integritatea;- relatiile care pot permite idei preconcepute, partinitoare ori influentele

altora sa le incalce obiectivitatea.In acest scop, eset necesar sa se ia masuri ca:- in stabilirea criteriilor pentru identificarea situatiilor care pot sa le afecteze

obiectivitatea sa domine un caracter rezonabil;- sa se incredinteze ca toti colaboratorii lor si-au insusit cerintele respectarii

principiului independentei si isi indeplinesc misiunea alocata cu integritate si obiectivitate;

- sa declare atat in contractul de prestari servicii, cat si in raportul de evaluare existenta eventualelor situatii in care au fost lipsiti de independenta.

Competenta

Expertul evaluator isi completeaza si isi actualizeaza permanent cunostintele. El se asigura ca incredinteaza lucrari colaboratorilor care au o competenta apropiata de natura si complexitatea acestora si vegheaza la formarea lor continua.

Conceptul de competenta profesionala presupune satisfacerea celor doua laturi ale acesteia:

a) Dobandirea competentei profesionaleExpertul evaluator de intreprinderi are calitatea de expert contabil, urmata de

o instruire specifica, de practica si de o examinare corespunzatoare.b) Mentinerea competentei profesionale- Mentinerea competentei profesionale a expertului evaluator cere

cunoasterea continua a evolutiilor, atat in domeniul tehnicilor si procedurilor de evaluare, cat si in domeniul profesiei contabile propriu-zise, inclusiv a reglementarilor nationale si internationale in materie.

- Expertul evaluator trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea misiunilor sale, in acord cu reglementarile existente pe plan national si international.

Expertul evaluator trebuie sa-si intretina nivelul de competenta pe tot parcursul carierei sale profesionale; el nu trebuie sa efectueze decat lucrarile pe care el insusi sau societatea din care face parte le poate realiza cu competenta profesionala.

Astfel, fiecare expert evaluator trebuie sa faca efortul necesar:

2

Page 3: evaluare sinteza

- sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, ci si cunostintele de cultura generala, singurele capabile sa-i intareasca discernamantul;

- sa acorde fiecarei operatii si situatii examinate toata atentia si timpul necesare, pentru a-si fundamenta o opinie personala inainte de a face propunei;

- sa-si exprime opinia fara nicio retinere si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca este nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate;

- sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa-si exercite libertatea de gandire.

Calitatea lucrarilor

Expertii evaluatori ofera publicului serviciile lor la un inalt nivel profesional, care trebuie sa demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata. Este necesar ca ei sa-si exercite profesia cu constiinciozitate si devotament. Corectitudinea, impartialitatea si independenta, iar in cadrul profesiei, dorinta de a fi util clientilor lor trebuie sa le inspire expertilor evaluatori recomandarile si opiniile pe care le exprima si sa le orienteze executarea lucrarilor.

Calitatea lucrarilor este direct influentata de corecta aplicare a normelor de competenta, de delegare si de supervizare, de planificare-programare si documentare a lucrarilor executate.

Expertii evaluatori trebuie sa cunoasca personal anumite aspecte fundamentale privind executarea lucrarilor, ceea ce implica necesitatea ca anumite insarcinari sa nu fie repartizate colaboratorilor.

De fiecare data cand o lucrare este repartizata, expertul evaluator trebuie sa se asigure ca au fost respectate de catre colaboratorii sai toate criteriile de calitate cerute pentru executarea lucrarilor incredintate.

Programarea lucrarilor expertilor evaluatori si ale colaboratorilor lor este necesara pentru asigurarea calitatii, permitand garantarea unei repartizari adecvate a lucrarilor colaboratorilor.

Secretul profesional

Misiunea de evaluare a unei intreprinderi are un caracter de confidentialitate.Cunoasterea de catre terte persoane a rezultatelor evaluarii poate cauza

prejudicii intreprinderii sau tranzactiilor viitoare ale clientului sau.In consecinta, este inadecvat pentru un expert evaluator sa divulge continutul

raportului de evaluare in cazul in care clientul nu aproba divulgarea sau daca are un interes clar de a pastra confidential faptul angajarii, sau daca expertului evaluator nu i se cere in mod legal sa divulge faptul angajarii sale.

3

Page 4: evaluare sinteza

Continutul unui raport de evaluare este proprietatea clientului, iar din punct de vedere etic acesta nu poate fi prezentat ca proba a calificarii profesionale a expertului evaluator si nici nu poate fi publicat in nicio forma identificabila fara consimtamantul clientului.

Expertii evaluatori au obligatia sa se asigure ca atat personalul aflat sub controlul lor, cat si persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.

Expertul evaluator nu trebuie nici sa dezminta, nici sa confirme faptele care il privesc pe clientul sau, chiar daca acestea sunt cunoscute de public.

Expertii evaluatori au obligatia ca secretul profesional sa fie dezvaluit numai daca legea le impune sau le permite sa o faca.

Expertii evaluatori pot divulga anumite informatii numai cu acordul clientului.

Obligatia de confidentialitate nu poate fi invocata de expertul evaluator in fata autoritatii judiciare in materie penala si civila in cazul:

- obligatiei de a face o depozitie;- obligatiei de a-si aduce concursul in vederea descoperirii adevarului si a

bunului mers al justitiei.Expertul evaluator chemat ca martor in fata tribunalului sau a organelor de

ancheta, din oficiu sau citat, nu poate divulga confidentele pe care i le-a facut clientul sau informatiile la care a avut acces. In schimb, el trebuie (respectand pe deplin aceasta regula) sa raspunda la toate intrebarile referitoare la cauza respectiva.

Expertii evaluatori nu ar trebui sa dezvaluie neconditionat, nici chiar tribunalului (in afara cazurilor prevazute de lege), ceea ce au aflat in timpul efectuarii misiunii lor. Acest lucru trebuie sa li se ceara prin intrebari puse in instanta.

Declaratiile lor trebuie sa se limiteze strict la ceea ce este indispensabil bunului mers al procesului. El ramane legat de secretul profesional in fata organelor de cercetare sau a tribunalului pentru toate informatiile confidentiale care i-au fost incredintate de clientul sau.

Este important a se avea in vedere ca informatiile confidentiale nu pot fi folosite in beneficiul propriu si nici in cel al unei terte persoane.

Acceptarea misiunii

Expertul evaluator, inainte de a accepta o misiune, trebuie sa aprecieze posibilitatea de a o indeplini, tinand seama de regulile etice si profesionale ale profesiei si, in mod deosebit, de regulile de independenta, competenta si incompatibiliate.

4

Page 5: evaluare sinteza

Lipsa experientei in anumite sectoare de activitate poate face dificila misiunea expertului evaluator; el trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale personalului sau salariat sau ale colaboratorilor si specialistilor necesari sunt suficiente pentru executarea misiunii.

In acest sens, inaintea acceptarii misiunii si incheierii contractului, este indicat sa se faca:

- o evaluare a riscurilor potentiale;- o verificare privind respectarea principiului independentei si

incompatibilitatii;- o apreciere a eficientei executarii lucrarilor, in raport cu competenta si

mijloacele expertului evaluator si ale colaboratorilor si specialistilor necesari.

Norme de lucru

Cunoasterea activitatilor intreprinderii

Efectuarea evaluarii unei intreprinderi necesita cunostinte suficiente, care sa ii permita expertului evaluator sa inteleaga activitatile inteprinderii si evenimentele, tranzactiile si caracteristicile semnificative generate de aceste activitati.

Obtinerea acestor informatii privind intreprinderea si mediul sau inconjurator se va face atat initial, cat si pe intreg parcursul misiunii, apreciindu-se si actualizandu-se datele obtinute initial.

Cunoasterea activitatilor intreprinderii va ajuta in mod adecvat expertul evaluator de intreprinderi la estimarea mai buna a riscurilor si la determinarea factorilor semnificativi de avut in vedere in indeplinirea obiectivului propus.

In vederea obtinerii informatiilor privind cunoasterea intreprinderii, se pot utiliza tehnici ca:

- vizitarea intreprinderii; - discutii cu factorii cheie ai intreprinderii.In cadrul vizitarii intreprinderii, expertul evaluator va avea ocazia:-sa se intalneasca cu conducerea intreprinderii si cu climatul general al

intreprinderii;-sa vizualizeze activitatea intreprinderii;-sa aprecieze calitatea generala a organizarii activitatii;-sa cunoasca particularitatile sectorului profesional din care face parte

intreprinderea;-sa inteleaga riscurile privind activitatea intreprinderii.

5

Page 6: evaluare sinteza

Discutiile de informare cu conducerea intreprinderii vor urmari obtinerea maximului de informatii necesare cunoasterii activitatilor intreprinderii.

Contractarea lucrarilor

Expertul evaluator , de acord cu clientul, stabileste, prin contract de prestari servicii semnat de ambele parti, drepturile si obligatiile fiecareia dintre acestea.

Responsabilitatea contractuala a expertului evaluator este o obligatie de mijloace, potrivit careia acesta isi va indeplini misiunea cu toata competenta si grija care sunt de asteptat de la un profesionist in mod normal instruit si sarguincios, in contrapartida unui onorariu convenit in suma absoluta.

Este interzisa contractarea unei obligatii de rezultat, prin care onorariul se stabileste in functie de procente din valoarea evaluarii sau prin estimarea costurilor evaluarii determinate de expertul evaluator la incheierea misiunii sale.

Este interzisa, de asemenea, contractarea de onorarii incidentale (neprevazute, intamplatoare), cum ar fi:

- acceptarea unei compensatii pentru serviciile de evaluare, sub forma unui comision, rabat sau sub alte forme similare;

- sa se primeasca sau sa se dea onorarii pentru referinte sau pentru intermedieri.

Incheierile de sedinta (in dosarele civile) si ordonantele de urmarire si cercetare penala (in dosarele penale) acceptate de expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor tin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare privind evaluarile de intreprinderi.

Contractul de prestari servicii cuprinde:- denumirea si datele de identificare ale partilor;- obiectul contractului;- data la care se va stabili valoarea evaluata a intreprinderii;- referirea, daca este cazul, la normele CECCAR;- obligatiile fiecarei parti;- termenele de executie;- conditii financiare;- metodele de evaluare utilizate;- utilizarea altor specialisti, modalitatea de plata a acestora (de catre client

sau de catre evaluator), responsabilitatea rapoartelor lor;- lista documentelor si informatiilor convenite a fi puse la dispozitia

expertului evaluator de catre client (ca anexa la contract);- mentiunea ca orice modificare importanta va face obiectul unui act

aditional;- modalitatea de incetare a misiunii;

6

Page 7: evaluare sinteza

- modalitatea de rezolvare a litigiilor;- diverse;- data, semnatura.Partile vor negocia data de predare de catre client a listei documentelor si

informatiilor necesare evaluarii, care se compune din:a) Scurt istoric al intreprinderii de evaluat:- data infiintarii, evolutia in timp, forma sociala;- datele principale ale actului de constituire.b) Descrierea dreptului de proprietate asupra:- terenului;- mijloacelor fixe;- activelor necorporale;- investitiilor financiare.c) Descrierea activitatilor comerciale:- intocmirea unor tablouri valorice cu ponderi pe ultimii 3 ani, pentru

principalii indicatori semnificativi; se considera principal indicatorul care detine peste 10% din ponderea valorica a anului repsectiv;

Tablou valoric cu ponderi

Explicatii ANII20… 20… 20… MEDIE

Valoare % Valoare % Valoare % Valoare %Produse,Activitati etc.

Clienti,Furnizori

1……= 10Total

Interni1……= 10SubtotalExterni1……= 10SubtotalTotal

7

Page 8: evaluare sinteza

- evolutia pietei specifice, prin intocmirea unui tablou de analiza a grupelor principale de produse vandute pe piata interna si externa (tablou produse/piata) in ultimii 3 ani; grupele principale sunt cele care detin 10% din ponderea valorica a cifrei de afaceri a anului respectiv, defalcata pe natura consumatorilor interni (directi, intermediari, din import) si destinatia consumatorilor (pe tari).

Tablou produse/piataAnul 20 …

Explicatii Vanzari piata internaVanzari directe

productive

Intermediari-comert-

dinImporturi

Total

Cifra de

afaceri

% CA % CA % CA %

Grupa de produse

Grupa A….=5-10 grupeTotal

Explicatii Vanzari piata externaTari fost socialiste

Alte tari TotalEuropa Africa etc.

CA % CA % CA % CA %Grupa A…..=5-10 grupeTotal

d) Descrierea activitatilor de exploatare:- activitatile intreprinderii (principale, secundare) pe ultimii 3 ani, prin

intermediul unui tablou valoric cu ponderi;- descrierea procesului tehnologic;- descrierea asigurarii calitatii produselor si serviciilor.

8

Page 9: evaluare sinteza

e) Descrierea activitatii de organizare, conducere si gestionare a resurselor umane:

- descrierea structurii organizatorice a intreprinderii;- structura salariatilor pe grupe de varsta si sexe, in dinamica ultimilor 3 ani,

defalcati pe structura administrativa si productiva;- structura salariatilor pe niveluri de pregatire si grupe de vechime, in

dinamica ultimilor 3 ani.f) Informatii financiar-contabile:- situatiile financiare si notele explicative pe ultimii 3 ani;- dosarul efectuarii inventarierii intregului patrimoniu in ultimul an.

Programarea lucrarilor

Elaborarea si documentarea planului misiunii este necesar sa descrie felul, timpul necesar indeplinirii misiunii si modul in care aceasta va fi realizata; planul va fi suficient de detaliat pentru a permite elaborarea programului de lucru.

Prin programul de lucru se definesc natura procedeelor si timpul necesar punerii in aplicare a planului misiunii, precum si persoana responsabila cu efectuarea procedurii respective.

Bazandu-se pe cunoasterea globala a intreprinderii de evaluat, expertul evaluator va stabili planificarea-programarea misiunii, estimand timpul necesar in etalonul om/zi. Exemplu: daca timpul necesar efectuarii evaluarii s-a stabilit la 30 de zile, iar echipa este formata din expertul evaluator si doi colaboratori, se va dispune de un fond de timp insumand 90 om/zi (30 zile x 3 persoane).

Forma si continutul planului misiunii se determina in functie de marimea intreprinderii, de complexitatea misiunii si de metodologia si tehnicile specifice care se vor aplica.

Programul de lucru consta intr-un ansamblu de proceduri si instructiuni destinat tuturor colaboratorilor expertului evaluator.

Planul misiunii si programul pot fi modificate, daca este necesar, in timpul realizarii misiunii si a lucrarilor sale.

Evaluarea intreprinderii cunoaste trei faze ale operatiilor de efectuat:a. Faza initiala, compusa din:

a.1. cunoasterea preliminara a activitatilor intreprinderii;a.2. planificarea si programarea misiunii.

b. Faza de realizare, compusa din:b.1. diagnosticul inteprinderii, respectiv al functiilor sale;b.2. determinarea componentelor fundamentale ale evaluarii, pe baza

ipotezelor rezultate din sinteza diagnosticului intreprinderii, a maselor de date

9

Page 10: evaluare sinteza

necesare aplicarii metodelor de evaluare, respectiv activul net contabil corijat, capacitatea beneficiara a intreprinderii si rata de capitalizare.

b.3. estimarea valorilor intreprinderii in functie de metodele aplicate.c. Faza concluziilor, compusa din:

c.1. raportul de evaluare.De regula, Planul misiunii cuprinde o detaliere a tehnicilor si

metodologiilor utilizate, stabilind timpul necesar efectuarii si persoana responsabila. Exemplu:

Referinta

Denumirea operatiei Timp necesar om/zi

Cod persoana responsabila

a.1. Cunoasterea preliminara 3 I, II, IIIProgramul de lucru se va intocmi pentru fiecare persoana responsabila a

echipei si va detalia operatiile misiunii, stabilind procedurile, timpul necesar si data realizarii. Exemplu:

Referinta

Denumirea operatiei Timp om/zi

Termen 2014

a.1.1. Vizitarea intreprinderii si discutii-interviuri 1/2 05.06a.1.2. Primirea datelor si informatiilor necesare,

conform listei anexa la contract1/2 05.06

Utilizarea lucrarilor altor profesionisti

Expertul evaluator care utilizeaza alti profesionisti, apreciaza in ce masura lucrarile acestora pot servi la realizarea obiectivului misiunii.

De regula, se recurge la un specialist atunci cand executarea lucrarilor necesita o alta competenta.

De regula, nu se cuvine un expert evaluator sa contracteze evaluarea unei intreprinderi daca nu detine toata competenta necesara acelui tip de intreprindere.

Pentru partea din miunea de evaluare pentru care nu are calificarea necesara, apeleaza la un alt profesionist.

Prin profesionist se intelege o persoana, un cabinet sau o societate de profil legala atestate sau autorizate, care poseda competentele, cunostintele si experienta specifice unui domeniu particular, altul decat specializarile expertului evaluator.

Profesionistul poate fi angajat de catre expertul evaluator sau de catre client.Expertul evaluator va determina competenta profesionala a altui profesionist,

tinand seama de:

10

Page 11: evaluare sinteza

- calificarile profesionale, diplome si inscrierea pe lista – tabloul liber-profesionistilor unui organism profesional legal acreditat;

- experienta si reputatia profesionistului in domeniul pentru care expertul evaluator are nevoie de un raport de specialitate.

Acesti specialisti pot fi utilizati pentru:- estimarea valorii de piata a anumitor active;- estimarea cantitatilor sau starii fizice/morale a activelor;- estimari bazate pe tehnici si metode specializate;- estimarea gradului de inaintare in realizarea fizica a produselor in curs de

fabricatie;- avize ale juristilor privind interpretarea contractelor specifice unui sector

de activitate etc.Expertul evaluator va examina instructiunile scrise date specialistului, si in

mod deosebit:- obiectivele si intinderea lucrarilor acestuia;- descrierea aspectelor particulare cerute a fi tratate in raportul specialistului;- conditiile de acces la documentele pertinente;- confidentialitatea datelor si informatiilor la care are acces;- ipotezele si metodele utilizate de specialist.Expertul evaluator va stabili daca rezultatele scrise in raportul sau de catre

specialist sunt coerente si credibile in ceea ce priveste:- ipotezele si metodele folosite;- rezultatele lucrarilor specialistului, in temeiul cunostintelor pe care

expertul evaluator le are despre activitatea sau rezultatele procedurilor utilizate;- sursele si datele folosite.Nedispunand de aceleasi competente ca specialistul, expertul evaluator nu

poate pune in discutie ipotezele si metodele folosite, si nici rezultatul obtinut de specialist. Insa, pe baza cunostintelor sale despre obiectivele asupra carora specialistul si-a exprimat opinia, expertul evaluator se va stradui sa le inteleaga si va stabili daca ele par rezonabile, cunoscand ca responsabilitatea finala a misiunii sale ii revine in totalitate.

Delegarea si supravegherea lucrarilor

Misiunea expertului evaluator poate necesita formarea unei echipe de colaboratori.

El poate delega executarea unor lucrari, pastrandu-si raspunderea finala a executarii misiunii.

11

Page 12: evaluare sinteza

Lucrul in echipa presupune existenta distribuirii raspunderilor intre membrii echipei. Este necesar ca acest lucru sa fie stabilit concret in cadrul programului de lucru.

Este necesar ca persoana delegata sa posede:- calitati personale: respectarea principiilor de independenta, integritate,

obiectivitate si a secretului profesional;- aptitudini si competente care sa-i permita indeplinirea responsabilitatilor

sale.Expertul evaluator este responsabil cu supravegherea totala a indeplinirii

lucrarilor delegate colaboratorilor, in care scop asigura:- instructiuni suficiente si corespunzatoare realizarii lucrarilor delegate;- revederea lucrarilor efectuate de fiecare colaborator, pentru a se convinge

ca lucrarile progreseaza conform programului si termenelor prevazute, dand indicatiile de care acesta are nevoie.

Supravegherea indeplinirii responsabilitatilor delegate fiecarui colaborator se concretizeaza prin:

- o nota de comentarii care se arhiveaza la dosarul lucrarii;- adnotari ale documentelor stabilite de catre colaboratori sau pe orice alte

documente de lucru;- note personale ale expertului evaluator.Expertul evaluator ramane personal raspunzator pentru formarea si

exprimarea opiniei sale in cadrul raportului final de evaluare a intreprinderii.

Documentarea lucrarilor

Termenul “documentare” semnifica documentele pregatite sau obtinute de expertul evaluator si pastrate in dosarele de lucru ale misiunilor respective.

Dosarele de lucru pot fi pe suport de hartie, pe microfilm sau pe suport informatic.

Dosarele de lucru ii orienteaza si ii asigura expertului evaluator:- modalitatea de indeplinire a lucrarilor executate si a controlului acestora;- regasirea informatiilor pe care in mod frecvent isi fundamenteaza

concluziile;- ameliorarea calitatii interventiilor ulterioare, in masura in care elementele

pe care le contin permit completarea sau realizarea programului de lucru;- elementele probante ale realizarii diligentelor profesionale, ale timpului

afectat lucrarilor si ale concluziilor la care s-a ajuns.Un dosar de lucru trebuie sa cuprinda ca documente de baza:- contractul de prestari servicii, anexele, aditionalele si corespondenta legata

de acesta;

12

Page 13: evaluare sinteza

- documentele justificand interventiile facute pe langa client pentru obtinerea informatiilor si documentelor necesare realizarii misiunii;

- informatiile si documentele primite de la client si de la terti;- documentele elaborate de expertul evaluator, precum: tabele, chestionare,

foi de lucru. Foile de lucru reprezinta modalitatea de consemnare a constatarilor rezultate din analiza si interpretarea informatiilor si datelor avute la dispozitie, continand: - o descriere clara a obiectivului analizat sau controlat;

- identificarea documentelor utilizate; - descrierea lucrarilor efectuate; - concluziile privind obiectivul propus si lucrarile efectuate.

- elementele administrative proprii realizarii misiunii (plan, programe de lucru, buget, facturarea onorariilor);

- raportul de evaluare;- opisul documentelor obtinute.Expertul evaluator pastreaza dosarele sale de lucru pe perioada prescriptiei

legale, protejand confidentialitatea acestora.Continutul dosarelor de lucru reprezinta documentatia proprie a expertului

evaluator, iar clientul trebuie considerat ca o terta persoana in ceea ce priveste secretul profesional.

Documentele confidentiale, din categoria secretului profesional, nu pot fi comunicate in exterior decat cu acordul expertului evaluator.

Documentatia proprie expertului evaluator se compune din toate documentele si piesele care nu apartin clientului sau care nu au fost stabilite, prin clauze contractuale, a-i fi inmanate clientului cu ocazia desfasurarii misiunii sau la sfarsitul ei.

Diagnosticul intreprinderii

Rolul diagnosticului de evaluareExpertul evaluator trebuie sa inteleaga realitatile din intreprindere. Numai

astfel se patrunde in intimitatea intreprinderii dupa care estimarea valorii nu este decat o chestiune de metodologie.

De exemplu, la o fabrică de încălţăminte, statisticile arată realizarea producţiei prevăzute, bilanţul contabil reflectă un stoc etc; dar acestea sunt doar imagini: analiza diagnostic arată că stocul e format din pantofi pentru bărbaţi, numerele 44-46, din care se vinde doar o pereche pe lună; expertul evaluator va trebui să reţină această realitate cu toate consecinţele care decurg.

Se consideră că, în evaluarea unei întreprinderi, diagnosticului de evaluare i se atribuie cca. 80% din resursele necesare iar calculelor propriu-zise de evaluare cca 20%.

13

Page 14: evaluare sinteza

Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa.

Diagnosticul de evaluare permite identificarea factorilor de risc şi stabilirea ipotezelor de evaluare, anticiparea viitorului întreprinderii.

Diagnosticul de evaluare permite alegerea metodelor de evaluare a întreprinderii şi tot el poate explica diferenţele dintre valorile determinate de evaluatori diferiţi.

Diagnosticul trebuie să cuprindă toate laturile şi sectoarele activităţii şi toate funcţiile întreprinderii scoţând în evidenţă oportunităţile, atuurile şi factorii de succes ai întreprinderii, pe de o parte, şi ameninţările, slăbiciunile întreprinderii, pe de altă parte.

Diagnosticul intreprinderii consta intr-o examinare metodica a functiilor sale si stabilirea concluziilor acestei examinari.

Functiile intreprinderii reprezinta un grup de operatii-actiuni care participa la satisfacerea uneia dintre nevoile sale.

Intreprinderea exista prin functiile sale si este influentata de conditiile mediului sau inconjurator: favorabile (oportunitati) sau nefavorabile (riscuri) si de conditiile date de modalitatea organizarii sale: bune (puncte forte) sau rele (puncte slabe).

Stabilirea diagnosticului intreprinderii are drept scop:- intelegerea factorilor economici care influenteaza situatia sectorului de

activitate si a intreprinderii;- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte

intreprinderea;- determinarea oportunitatilor, riscurilor, punctelor forte si slabe, in prezent

si in viitor;- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul,

in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.

Functiile intreprinderii, care formeaza obiectul diagnosticului acesteia, sunt:

- functia administrarii (managementului): organizeaza si conduce intreprinderea, gestionand personalul;

- functia juridica (patrimoniala): asigura cadrul legal al exercitarii functiilor intreprinderii;

- functia comerciala: cumpara mijloacele necesare, le stocheaza si le vinde sub forma de produse sau servicii;

- functia tehnica de exploatare: realizeaza produsele sau presteaza serviciile care fac obiectul activitatilor intreprinderii;

14

Page 15: evaluare sinteza

- functia financiar-contabila: obtine resursele financiare si contabilizeaza toate miscarile economico-financiare ale activitatilor intreprinderii.

Diagnosticul este in mod esential calitativ, dar se bazeaza pe date cantitative.

Expertul evaluator va supune toate informatiile primite de la client sau terti unor teste de validitate, pentru a se incredinta ca:

- au fost stabilite cu o grija deosebita;- criteriile utilizate pentru intocmirea lor sunt in acord cu reglementarile in

vigoare;- nu exista riscul ca informatiile prezentate sa ii induca in eroare pe cei care

urmeaza sa le foloseasca, in mod deosebit prin insuficienta lor;- valorile absolute cuprinse in ele sunt corelate cu aceleasi valori cuprinse in

celelalte documente primite sau obtinute; (de ex. valorile anuale ale livrarilor furnizorilor sa fie egale cu rulajele anuale existente in balantele de verificare care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare).

La elaborarea diagnosticului intreprinderii evaluate, al functiilor sale, este util sa se aiba in vedere ca:

- este necesar sa se prevada, pentru fiecare functie-diagnostic, ce desfasurari de evenimente externe intreprinderii pot influenta viitorul ei imediat sau pe termen lung (de ex. cresterea sau diminuarea cererii, cresterea preturilor, fluctuatia cursului valutar, restrangerea pietei de materii prime, cresterea concurentei etc.)

- raspunsul la o intrebare nu trebuie sa consume prea mult timp pentru a sti daca el constituie un punct forte sau un punct slab; este necesar sa se obtina liniile mari ale raspunsului.

Diagnosticul juridic

Diagnosticul functiei juridice a intreprinderii are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.

Mijloace de realizare:- punerea in lucru a chestionarului de diagnostic juridic;- punerea in lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al

conducatorilor intreprinderii.In cadrul acestui diagnostic se va analiza modalitatea indeplinirii

prevederilor legale si a reglementarilor in vigoare privind drepturile si obligatiile intreprinderii.

Se consemneaza in foi de lucru corespunzatoare constatarile privind aspecte referitoare la:

15

Page 16: evaluare sinteza

1. Legea societatilor comerciale, analizandu-se legalitatea actelor juridice generale: actele de constituire, registrele adunarii generale si ale consiliului de administratie, registrele obligatorii (registrul-jurnal, Cartea mare, registrul de cumparari, de vanzari etc.).

2. Dreptul civil, examinarea legalitatii actelor de proprietate asupra activelor intreprinderii, a celor de inchiriere etc.

3. Dreptul comercial, examinarea legalitatii contractelor comerciale privind aprovizionarea cu bunuri si servicii, vanzarea produselor si serviciilor, a obtinerii capitalurilor imprumutate etc.

In cazul garantarii unor contracte comerciale cu gajuri sau ipoteci constituite in favoarea creditorului, este necesar sa se stabileasca sansele de restituire a acestor credite, iar in cazul executarii garantiilor, ce implicatii va avea aceasta asupra intreprinderii.

4. Dreptul muncii, examinarea, in conformitate cu Codul muncii, a legalitatii contractelor colective de munca, a contractelor individuale de munca, a formarii personalului etc.

5. Dreptul fiscal, totalitatea reglementarilor fiscale aplicabile intreprinderii evaluate.

6. Alte reglementari juridice specifice sectorului sau intreprinderii7. Litigiile, examinandu-se natura lor (civile, comerciale, de munca) si

prognoza rezolvarii lor.Concluzii datorate:

MEDIULUI INTERN MEDIULUI EXTERNPuncte forte:- asistenta juridica acordata de un cabinet de specialitate;- acte de constituire corespunzatoare marimii si intereselor intreprinderii;- relatii contractuale cu tertii corecte si de durata medie si lunga;- finantare bancara obtinuta prompt si satisfacator;- absenta imprumuturilor restante si a furnizorilor restanti;- absenta litigiilor;- indeplinirea la timp a obligatiilor bugetare.Puncte slabe:- situatii inverse punctelor forte.

Oportunitati (evolutii cu un efect previzibil pozitiv):- legislatie mai supla privind organizarea si functionarea formelor sociale ale intreprinderii;- posibilitati si facilitati de redresare a intreprinderilor in dificultate;- reglementari care sa favorizeze tranzactiile interne si internationale.

Riscuri (evolutii cu un efect previzibil negativ):- inversul oportunitatilor.

16

Page 17: evaluare sinteza

Diagnosticul comercial

Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intreprinderea evaluata pe aceasta piata.

Mijloace de realizare:Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic comercial, care cuprinde

subrubricile:-pozitia strategica a intreprinderii;-piata (localizare si descriere);-clientela (numar, repartizare, clienti rau platnici etc.);-produsele (gama, reinnoire, produse cu marja ridicata si cu marja redusa;-politica de preturi;-distributia (retea de distributie, forta de patrundere si adaptare);-publicitate si promovare.Cunoscand caracteristicile esentiale ale functiei comerciale, expertul

evaluator va examina componentele acesteia in conditiile oferite de mediul exterior intreprinderii si de cel interior ei.

Functia comerciala traditionala pune accentul pe trei componente importante:

a) aprovizionarea cu mijloacele materiale si cu serviciile necesare exploatarii;

b) stocarea acestora pana la predarea lor in exploatare si stocarea produselor;c) vanzarea produselor si serviciilor din activitatea de exploatare.Functia comerciala are acum si rolul de prospectare a pietei, pentru a

constata ce se cere si apoi a se introduce in exploatare si a se realiza produsul sau serviciul cerut.

Functia comerciala, avand atributul esential de marketing, consta in principal in a analiza piata si, totodata, mediul inconjurator, exterior intreprinderii, pentru a orienta si adapta activitatile intreprinderii in acord cu asteptarile publicului sau, respectiv ale clientelei sale.

Piata poate fi definita ca un spatiu delimitat geografic, in care au loc tranzactiile comerciale ca urmare a cererii si ofertei, in conditiile concurentiale ale produselor si serviciilor oferite de intreprinderile apartinand unui anumit sector de activitate.

Caracteristicile pietei prezinta o dubla provocare pentru intreprindere, deoarece aceasta:

- risca sa isi vada o parte din piata pe care o detine inghitita de concurenta;- este stimulata a cuceri cat mai mult din piata pe care actioneaza, facand sa

corespunda piata real detinuta cu piata potentiala.

17

Page 18: evaluare sinteza

Diagnosticul comercial se efectueaza asupra elementelor care actioneaza si conditioneaza piata, adica asupra: produselor/serviciilor, furnizorilor, clientilor, modalitatilor de vanzare si a concurentei.

A. Produsele si serviciileProdusele si serviciile proprii activitatii de exploatare a intreprinderii se

evalueaza in dinamica ultimilor trei ani.Tabloul valoric cu ponderiDispozitivul tabloului are coloane aferente ultimilor trei ani, iar ultima

coloana cuprinde media acestora, toate exprimate in “valori” (rulajele anuale ale contului de produse si servicii, colectate in balantele sintetice care au stat la baza intocmirii intocmirii situatiilor financiare) si procente individuale fata de totalul valoric al anului respectiv.

Randurile cuprind denumirea principalelor produse si servicii (maxim 10), definite ca atare daca valoarea lor depaseste 10% din totalul valoric al anului; cele care nu depasesc acest prag de semnificatie pot fi grupate intr-o pozitie unica numita “alte produse”.

Interpretand datele din tablou, se pot evidentia urmatoarele situatii:a) Un produs/serviciu se mentine “principal” pe parcursul tuturor celor trei

ani, in ponderi:- stationare, ceea ce semnifica ajungerea produsului la maturitate, fiind

constant cerut pe piata, ceea ce determina ca strategia intreprinderii sa se orienteze fie spre largirea gamei sortimentale, fie spre lansarea unor noi produse.

- ascendente, ceea ce inseamna ca produsul este cerut de piata, acesta tinzand spre maturitate.

- descendente, ceea ce inseamna ca produsul nu mai este absorbit de piata, urmand ca intreprinderea fie sa-l inlocuiasca, fie sa-l revigoreze prin tehnicile publicitare sau promotionale.

b) un produs/serviciu se mentine “principal” in ponderile:- anului N-2 si N-1, disparand in anul N, ceea ce arata ca produsul respectiv

este un produs “mort”, nemaifiind absorbit de piata.- anului N, ceea ce inseamna ca produsul se afla in faza de tinerete, incepand

sa fie cerut de piata, intreprinderea urmand a-l promova in continuare prin actiunile de marketing specifice.

Analiza produselor/servicilor poate fi facuta, tinand seama de piata pe care acestea sunt vandute, prin intermediul Tabloului produse/piata, realizat in dinamica ultimilor trei ani, subiectul tabloului fiind grupa de produse/servicii vanduta.

Dispozitivul tabloului este impartit pe orizontala in:a) vanzari pe piata interna, cu coloane privind:

18

Page 19: evaluare sinteza

- vanzari direct productive: consumatori care au relatii contractuale directe cu intreprinderea;

- vanzari prin intermediari-comert;- vanzari din importuri.b) vanzari pe piata externa, cu coloane aferente clientilor din:- tari foste socialiste- alte tari.Randurile tabloului sunt alcatuite din grupa de produse/servicii nominalizate

ca “principale”, iar procentul reprezinta marimea astfel exprimata fata de totalul coloanei.

Coloanele au subcoloane pentru cifra de afaceri aferenta grupei de produse/servicii si procentul corespunzator.

Cifra de afaceri va fi colectata din balantele de verificare sintetice (rulajele conturilor grupei 70 “Cifra de afaceri”) care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare anuale.

Suma cifrelor de afaceri realizate pe cele doua piete (interna, externa) va fi egala cu cifra de afaceri inscrisa in contul de profit si pierdere al anului respectiv.

Interpretarea datelor acestui tablou utilizand procentele stabilite anual fata de procentul total al ultimei coloane va scoate in evidenta:

a) ponderea principalelor grupe de produse/servicii vandute (anual si in dinamica ultimilor trei ani) pe piata interna, din productia proprie si din import.

b) ponderea principalelor grupe de produse/servicii vandute (anual si in dinamica ultimilor trei ani) pe piata externa, grupate pe tarile de destinatie.

B. ClientiiAnaliza clientelei intreprinderii poate fi facuta prin intermediul Tabloului

valoric cu ponderi.Acesta este impartit pe orizontala in clienti interni si clienti externi,

determinati ca principali (maxim10).Interpretarea datelor inscrise se va face utilizand procentele stabilite anual

fata de procentul mediu al ultimei coloane, putand exista urmatoarele situatii:a)clienti fideli sau fidelizati prin intermediul politicilor de marketing, care isi

mentin calitatea de clienti principali, in ponderi stationare, ascendente sau descendente.

b)clienti care pierd calitatea de principali intr-unul dintre cei trei ani sau devin principali in anul N, ca urmare fie a calitatii bune a produselor/serviciilor cumparate, fie a eficacitatii politicilor de marketing.

Un punct forte il reprezinta existenta unor clienti principali care isi mentin acest statut pe parcursul ultimilor trei ani.

Analiza clientilor poate fi completata si cu concluziile ce se desprind din Tabloul produse/piata, precum si cu:

19

Page 20: evaluare sinteza

- examinarea importantei, rentabilitatii si constarngerilor unor mari “clienti strategici”;

- constatarea riscului disparitiei-pierderii unor clienti in cazul schimbarii conducerii, actionarilor intreprinderii sau formei organizatorice a intreprinderii.

Conceptul de marketing combina diferite politici:a) politica produsului/serviciului, care inglobeaza ansamblul alegerilor

privind natura produselor si serviciilor, pozitia lor in raport cu cele oferite de concurenta, diferentierea lor in functie de marca si de conditiile de prezentare, pregatirea si introducerea pe piata de produse noi in locul celor imbatranite.

b) politica de pret, care conduce la practicarea de preturi tinand cont de concurenta, posibila reactie previzibila a consumatorilor, pozitia concurentiala a intreprinderii, cu punctele sale forte, dar si cu punctele slabe, ca urmare a constrangerilor fixate de reglementari si de costul de revenire.

c) politica de publicitate, si, in general, cea de comunicare, urmarind sa starneasca interesul publicului pentru imaginea favorabila intreprinderii si produselor/serviciilor sale.

d) politica de distribuire-vanzare a produselor/serviciilor, urmarind sa consolideze pozitia si prezenta acestora pe piata prin gestionarea fortei de vanzare.

C. FurnizoriiAnaliza furnizorilor poate fi facuta prin intermediul Tabloului valoric cu

ponderi, dispus pe orizontala in furnizori interni si externi, cu date colectate din balantele de verificare care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare anuale.

Interpretarea datelor poate pune in evidenta:- tendinta anuala a cuantumului furnizorilor fata de media ultimilor trei ani

(stationara, ascendenta, descendenta);- nominalizarea furnizorilor de scurta sau lunga durata, atat interni cat si

externi, si ponderile lor in totalul anual. Analiza furnizorilor poate fi completata si cu stabilirea:- criteriilor care au stat la baza alegerii furnizorilor (relatii traditionale,

distante scurte, pret, calitate etc.);- existentei unor raporturi de dependenta fata de anumiti furnizori (furnizori

unici, furnizori din cadrul aceluiasi grup de intreprinderi etc.);- calitatii serviciilor in cadrul termenelor de garantie.D. PiataDin analiza Tabloului produse/piata se poate determina cota de piata interna

si externa ocupata de intreprindere in dinamica ultimilor trei ani.Tendintele anuale ale cotei de piata ocupate, coroborate cu oportunitatile si

riscurile aferente mediului exterior in care functioneaza intreprinderea, pot indica daca exista posibilitati de dezvoltare a activitatilor si specializarilor acesteia.

20

Page 21: evaluare sinteza

Intreprinderea fiind o entitate economica aflata in relatii de interconditionare cu mediul inconjurator, diagnosticul comercial va fi puternic influentat de existenta si evolutia factorilor din afara intreprinderii.

De aceea, este indicat ca inaintea stabilirii concluziilor acestui diagnostic, sa se tina seama de evolutiile factorilor externi intreprinderii:

a) in privinta cererii si a clientilor, sa se aiba in vedere:- largirea sau restrangerea pietei;- aparitia de noi clienti pe piata actuala;- noile produse pe piata;- cresterea sau scaderea preturilor etc.b) in privinta distribuirii-vanzarii produselor/serviciilor, sa se aiba in

vedere:- schimbarea structurii distribuitorilor;- exigentele noi in privinta transportului si depozitarii;- formele de cooperare in domeniul exporturilor etc.c) in privinta concurentei, sa se tina seama de:- cresterea/scaderea numarului de concurenti;- potentialul concurentilor internationali;- tendintele comportamentului concurentilor etc.d) in privinta evolutiilor macroeconomice, sa se prevada:- tendintele specifice sectorului de activitate;- tendintele macroeconomice: inflatia, rata dobanzilor, cursul monetar etc.- noi reglementari privind protectia mediului, economisirea energiei,

exigente noi de prezentare etc.- noi tehnologii, inlocuitori de materii prime, noi procedee de fabricatie etc.- aspecte sociale: somaj, protectie sociala crescuta.Se pot formula concluzii datorate:

MEDIULUI INTERN MEDIULUI EXTERNPuncte forte:-retea de vanzare puternica si consolidata;-clienti si furnizori de durata medie si lunga;-o buna calitate a produselor si serviciilor;-servicii postvanzare prompte;-politici de marketing corespunzatoare;-stocuri de produse si piese de schimb in limite de siguranta.

Oportunitati:-diminuarea concurentei prin ocuparea pietei interne cu 80%;-cresterea pietei externe cu n%;-facilitati la export;-relaxarea fiscalitatii.

Riscuri:-legislatie mai restrictiva;-tendinte de substituire a produselor;-cresterea exigentelor de calitate;

21

Page 22: evaluare sinteza

Puncte slabe:-situatii inverse punctelor forte, partial sau total.

-noi exigente de protejare a mediului;-cererea unor livrari rapide;-schimbari nefavorabile privind unele retele de distributie.

Diagnosticul tehnic, tehnologic si de exploatare

Functia tehnica de exploatare realizeaza produsele sau presteaza serviciile care fac obiectul activitatilor intreprinderii.

Aceasta functie inglobeaza un ansamblu de responsabilitati privind pregatirea, realizarea si controlul proceselor materiale de producere a bunurilor si serviciilor rezultate din activitatile intreprinderii.

Diagnosticul tehnic de exploatare are drept obiectiv (scop) aprecierea masurii in care acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential.

Mijloace de realizare:Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic tehnic, tehnologic si de

exploatare, care cuprinde subrubricile:-activitatea de cercetare si dezvoltare;-procesele de fabricatie (aprovizionare, productie, stocuri, calitate,

productivitate);-starea mijloacelor de productie.Efectuarea acestui diagnostic presupune analiza elementelor componente ale

functiei tehnice de exploatare, examinand:A. Activitatile intreprinderii;B. Cercetarea si dezvoltarea;C. Starea si performanta mijloacelor de exploatare;D. Nivelul de organizare a activitatii de productie.A. Activitatile intreprinderiiVor fi examinate pe baza Tabloului valoric cu ponderi, putand exista

activitati principale si secundare pe ultimii trei ani, ale caror ponderi sa fie importante atat fata de totalul valoric al anului, cat si ca tendinta fata de media ultimei coloane.

Din analiza acestor valori-procente se va putea stabili aportul activitatilor secundare in totalul activitatilor si, concomitent, sa se obtina motivarea mentinerii lor si cauzele pentru care nu au fost externalizate.

De asemenea, se va analiza si stabili concordanta acestor activitati cu obiectul de activitate inscris in actul constitutiv.

22

Page 23: evaluare sinteza

B. Cercetarea si dezvoltareaIn functie de sectorul economic de care apartine, de dimensiunea si de

potentialul intreprinderii, cercetarea-dezvoltarea este un obiectiv permanent sau ocazional al conducerii acesteia.

Expertul evaluator cauta sa stabileasca:a) capacitatea de cercetare-dezvoltare orientata spre innoirea ofertei de

produse si servicii, determinand:- potentialul tehnologic (inferior, mediu, superior) de adaptare la cerintele

cercetarii si de proiectare de produse/servicii noi;- dotarea cu echipamente tehnologice necesare.b) costul anual (pe ultimii trei ani) al efortului de cercetare-dezvoltare si cat

reprezinta procentual din cifra de afaceri.c) daca cercetarea si dezvoltarea de produse/servicii noi se realizeaza in

intreprindere sau prin terti specializati.d) ponderea produselor/serviciilor noi introduse in exploatare in ultimii trei

ani.Caracteristicile existentei sau inexistentei capacitatii de cercetare-dezvoltare

si inovare a produselor, serviciilor, tehnologiilor de exploatare vor constitui puncte forte sau slabe in concluziile diagnosticului de exploatare.

C. Starea si performanta mijloacelor de exploatareConstatarea la fata locului a mijloacelor de exploatare ale intreprinderii este

necesar sa fie suficient de complexa, pentru a determina caracteristicile adecvate:- identitatea;- dreptul legal de proprietate sau de folosinta si restrictiile legale impuse de

acest drept (imposibilitatea instrainarii pana la indeplinirea anumitor conditii etc.);- caracteristicile performantei in exploatare.

C.1. Dotarea cu mijloace de exploatare. Protectia mediuluiAprecierea mijloacelor de exploatare se face pe trei parametri principali:- nivelul de performanta si posibilitatile de exploatare in conditii

competitive;- gradul de flexibilitate, de adaptare la schimbarile necesare in programele

de exploatare;- nivelul de poluare a mediului.Analiza nivelului de performanta se face pe baza ultimului inventar al

mijloacelor fixe, tinand seama de corectitudinea valorii de inventar stabilite (respectiv valoarea de utilitate sau valoarea justa).

Se vor analiza, in principal, pozitiile care se incadreaza in urmatorul prag de semnificatie (un numar de pozitii sub 20%, insumand o valoare totala de cca 80%).

Expertul evaluator va analiza in ce masura inregistrarile contabile privind uzura fizica si deprecierile corespund realitatii, rezultand dotarea pe care poate

23

Page 24: evaluare sinteza

efectiv conta in perioada urmatoare, pe termen scurt sau mediu, in conditii de competitivitate privind productivitatea, calitatea si pretul de cost.

Dotarea si performantele mijloacelor de exploatare pot scoate in evidenta puncte slabe si puncte forte in exploatarea acestora, cum ar fi:

1. dotarea actuala nu permite decat lucrari de tehnica inferioara;2. dotarea intreprinderii se bazeaza pe echipamente conventionale,

performante medii, in stare de uzura accentuata, coeficient ridicat de uzura fizica si morala;

3. echipamentele tehnologice sunt de performanta medie, coeficientii de uzura fizica si morala sunt ridicati, dar o parte din utilaje au fost tinute “la zi” prin adaptari si modernizari;

4. echipamentele tehnologice reprezentative sunt de performanta superioara sub aspectul automatizarii, manipularii, al introducerii comenzilor numerice si comenzilor asistate de calculator etc.;

5. echiparea tehnologica a intreprinderii se situeaza la un nivel ridicat de performanta, similar intreprinderilor competitive pe plan international.

Punctele slabe sau forte vor fi corectate cu aprecierea influentelor negative exercitate de intreprindere asupra mediului ambiant, potrivit diferitelor categorii de noxe care pot rezulta din activitatea economica, cum ar fi:

a) poluarea prin zgomot;b) poluarea aerului prin emisiuni de noxe;c) poluarea apei prin deversarea sau infiltrarea de substante nocive in

panzele subterane sau in apele de suprafata;d) deteriorarea prin diferite mijloace a terenurilor adiacente sau a scoartei

terestre (imprastieri de substante nocive, depozitari, transporturi etc.).Analiza categoriilor de noxe va avea in vedere gravitatea poluarii in raport

cu doua crietrii principale: gradul de nocivitate si volumul lucrarilor necesare pentru eliminarea lor.

Gradul de nocivitate va fi stabilit in raport cu trei facori privind:a) extinderea in spatiu a efectelor;b) nivelul depasirii normelor;c) gravitatea efectelor provocate.Gradul de nocivitate, tinand seama de cei trei factori(a, b, c), poate fi:1. a) in interiorul halelor, pe perimetrul localitatii in care este situata

intreprinderea; b) depasiri produse, de scurta durata; c) efecte trecatoare, limitate la stari de disconfort.2. a) in perimetrul localitatii in care este situata intreprinderea; b) depasiri importante si repetate, pe durate medii; c) efecte de durata constatate prin simptome chimice temporare.

24

Page 25: evaluare sinteza

3. a) in afara localitatii; b) depasiri importante, de lunga durata sau permanente; c) imbolnaviri profesionale, maladii cronice.Volumul lucrarilor necesare eliminarii acestor situatii se va estima in

expresie valorica, pe baza recoltarilor facute in intreprindere, in institute de profil sau de organele locale de protectie a mediului. Pe baza acestor estimari, intreprinderea poate fi clasata in categoriile 1, 2, 3, necesitand lucrari dupa cum urmeaza:

1. investitii sau reparatii locale de proportii reduse sau medii, finantabile din resurse financiare proprii sau prin imprumuturi sub un an;

2. incadrarea in norme necesita retehnologizari importante, care afecteaza unul sau cateva sectoare productive din intreprindere, pe termene scurte sau medii;

3. sunt necesare retehnologizari prin investitii de mari proportii, de natura sa determine scoaterea din functiune a intreprinderii, pe termen mediu.

Potrivit constatarilor de mai inainte, nivelul de performanta (clasat de la 1 la 5) va fi corectat cu aprecierea influentelor negative exercitate de intreprindere asupra mediului ambiant, clasate pe cele trei grade de nocivitate si cele trei categorii de lucrari, potrivit matricei de mai jos:

Gradul de nocivitate

Volumul lucrarilor necesare

1 2 31 1 2 32 2 2-3 3-43 3 3-4 4

Pozitionarea in unul din campurile de mai sus determina penalizarea calificativului de performanta si flexibilitate cu numarul de puncte inscris in campul respectiv.

Exemplu: daca s-a determinat calificativul de performanta 4, analiza influentei asupra mediului a plasat-o in campul 2.1 (din cauza deversarii solutiilor chimice in reteaua de canalizare a orasului, lipsind o instalatie proprie de epurare), ceea ce indica o penalizare de doua puncte, iar calificativul global de performanta va fi 2 (4 – 2).

Pentru intreprinderile care contribuie sensibil la poluarea mediului, volumul lucrarilor fiind de mari proportii (campul 3.3 al matricei, adica grad de nocivitate 3, volum de lucrari 4), ceea ce reprezinta un prag de alarma, chiar daca sub aspectul performantei dotarea intreprinderii se prezinta bine (de ex. calificativul 5), corectarea acesteia poate sa tinda spre zero(5-4=1 0), adica sa atraga atentia

25

Page 26: evaluare sinteza

asupra intreprinderii, putand fi condamnata la inchidere partiala sau totala, pe termen scurt sau lung, potrivit legislatiei de protejare a mediului.

C.2. Intretinerea mijloacelor de exploatare si consumurile de energie

Obiectul analizei il constituie eficienta activitatii compartimentului care le gestioneaza, sub aspectul:

- asigurarii bunei functionari a echipamentelor din dotare;- tinerii sub control a consumurilor de energie.Eficienta activitatii de intretinere depinde de adoptarea unui sistem potrivit

de organizare, precizat din proceduri si instructiuni privind planificarea, executia si urmarirea efectuarii reparatiilor, precum si a modului cum se face receptia lucrarilor, inclusiv asigurarea cu piese de schimb si modalitatea de aplicare a metodelor preventive de intretinere.

Cerintele fata de aceste criterii de eficienta variaza in raport cu nivelul de dotare tehnica a intreprinderii si cu nivelul consumurilor specifice de energie.

Analiza acestor criterii de eficienta scoate in evidenta anumite puncte slabe si puncte forte:

1. intretinerea se face la “avarie”; nu exista o evidenta a indisponibilitatilor accidentale, a consumurilor de energie.

2. intretinerea este programata in cadrul unui sistem de intretinere care functioneaza defectuos;

3. sistem de intretinere preventiva, functionand fara neajunsuri majore, dar cu durate relativ lungi de indisponibilitate a echipamentelor; exista un nivel general satisfacator al calitatii lucrarilor de intretinere; frecventa redusa a intreruperilor accidentale;

4. sistem de intretinere preventiva, cu posibilitati de inlocuire rapida a pieselor cu frecventa mare de defectare; nivelul general al calitatii lucrarilor de intretinere este bun; nu se produc intreruperi accidentale la echipamente a caror oprire are consecinte negative asupra procesului de productie; reglementarile privind reducerea consumurilor de energie sunt eficiente, cu rezultate apreciabile;

5. sistem avansat de intretinere, asistat de calculator; consumurile de energie corespund nivelurilor uzuale pe plan international.

Concluziile acestei analize este necesar sa fie completate si cu constatarile privind eficienta gospodaririi resurselor energice, adica a masurilor care s-au luat pentru:

- adoptarea de masuri tehnice destinate reducerii pierderilor;- reducerea consumurilor in orele de varf;- reducerea consumurilor in spatiile nefolosite.Masurile privind reducerea consumurilor de energie trebuie sa fie

proportionale cu cuantumul acestora. Cu cat consumurile de energie sunt mai mari,

26

Page 27: evaluare sinteza

cu atat mai mari trebuie sa fie masurile pentru reducerea lor si diminuarea pierderilor.

D. Nivelul de organizare a activitatii de productieDatele necesare sunt primite de la client.Se verifica masura in care tipul de productie corespunde intreprinderii,

stabilindu-se:a) caracteristicile productiei: pe stoc sau pe comanda; continua sau

sezoniera; proceduri de productie utilizate; b) ciclul de productie: este posibila reducerea lui sau, eventual, inlocuirea

printr-o retehnologizare;c) nivelul de automatizare actual: fata de grupa de mijloace totala, cat este

de automatizata;d) productivitatea muncii: nivelul de utilizare a capacitatii de productie a

dotarii actuale;e) controlul productiei: exista un compartiment intern cu aceasta

responsabilitate; sunt stabilite si respectate regulile privind asigurarea acestuia;f) calitatea produselor/serviciilor: sunt litigii in legatura cu clientii

produselor sau serviciilor.Inaintea stabilirii concluziilor acestui diagnostic, expertul evaluator este

indicat sa tina seama de evolutiile factorilor externi intreprinderii, de exemplu:a) in privinta productiei-exploatarii:- noi procedee de productie;- noi tehnologii;- noi echipamente, cu productivitati sporite;- externalizarea unor activitati;- noi metode de programare si urmarire informatizata a proceselor de

exploatare.b) in privinta calitatii:- reglementari restrictive privind introducerea unor sisteme de calitatec) in privinta reglementarilor legale:- restrictii privind protejarea mediului;- restrictii privind angajarea resurselor umane si conditiile de lucru.d) in privinta tendintelor de internationalizare:- efectele succesive ale liberalizarilor economce in UE si adoptarea lor de

catre Romania;- uniformizarea exigentelor normelor si standardelor.

Concluzii datorate:

27

Page 28: evaluare sinteza

MEDIULUI INTERN MEDIULUI EXTERNPuncte forte:- activitati echilibrate in raport cu obiectul intreprinderii inscris in actul constitutiv;- exista o atenta activitate de cercetare-dezvoltare a produselor/serviciilor, stimulata de politicile de marketing;- starea si performantele mijloacelor de exploatare sunt satisfacatoare;- nivel de organizare a activitatii de productie satisfacator la nivelul dotarii actuale.

Puncte slabe:- situatii inverse punctelor forte, partial sau total

Oportunitati:- noi procedee de productie-exploatare;- conditii favorabile achizitiei de noi echipamente performante;- asistenta tehnica pentru introducerea unui sistem de control al calitatii compatibil cu prevederile ISO;- noi metode eficiente de informatizare a programarii si urmaririi productiei-exploatarii.

Riscuri:- reglementari restrictive privind protejarea mediului, cu luarea de masuri costisitoare;- cerinte exigente sporite in relatiile cu partenerii membrii ai Uniunii Europene.

Diagnosticul de organizare, management si resurse umane

Functia de administrare sau a managementului regrupeaza atributiile proprii conducerii intreprinderii, constand in principal din:

- a organiza activitatile intreprinderii;- a le conduce;- a gestiona (administra) resursele umane.Diagnosticul de organizare, management si resurse umane are drept obiectiv

(scop) stabilirea modalitatii organizarii si conducerii intreprinderii, a analizei structurii umane si a capacitatii sale de a participa la realizarea activitatilor intreprinderii.

Mijloace de realizare:Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic si o descriere a profilului

cadrelor din intreprindere.Persoana sau persoanele care, in baza unui contract de mandat, au acceptat

sa primeasca patrimoniul persoanei juridice spre administrare sunt numite de Legea societatilor comerciale administratori sau consilii de administratie, cand sunt mai multe.

In prezent, se utilizeaza cu acelasi sens si termenul de manager, iar activitatea acestuia management, in sensul de administrare a unui patrimoniu al

28

Page 29: evaluare sinteza

altei persoane, adica de a-l primi si a-l utiliza in scopul obtinerii unui proft cuvenit proprietarilor patrimoniului.

Oricum ar fi denumite aceste persoane, ele exercita conducerea intreprinderii, iar prin efectul delegarii unor responsabilitati, si alte persoane din structura organizationala (sefi de compartimente – servicii, ateliere) participa la conducerea intreprinderii, facand parte din conducerea operativa a acesteia.

Conducerea intreprinderii isi exercita responsabilitatile indeplinind cumultaiv atributii privind:

a) organizarea activitatilor intreprinderii, constand din asigurarea intreprinderii cu tot ceea ce ii este util existentei sale (mijloace banesti, materiale, umane).

b) conducerea propriu-zisa, compusa din actiuni de care raspunde nemijlocit:

- indrumarea: alegerea obiectivelor, stabilirea mijloacelor de realizare si a responsabilitatii rezultatelor obtinute;

- coordonarea: armonizarea obiectivelor si a atributiilor stabilite pentru realizarea acestor obiective;

- controlul: compararea rezultatelor obtinute cu rezultatele prevazute si, daca este cazul, asigurarea masurilor de corectie.

c) gestionarea resurselor umane, constand in asigurarea:- recrutarii si formarii continue a personalului;- supravegherii personalului;- formarii si existentei “culturii intreprinderii”, in sensul crearii conditiilor

care sa permita convergenta aspiratiilor individuale ale personalului cu obiectivele intreprinderii.

Cu privire la modalitatea de organizare a activitatilor intreprinderii, se va examina concordanta dintre actul constitutiv si structura organizatorica rezultata din ROF, organigrama, manualul de proceduri. Se va nota cu puncte forte existenta acestei concordante si cu puncte slabe inexistenta ei.

Cu privire la modalitatea de conducere a intreprinderii, se vor stabili punctele forte si punctele slabe:

- conducatorii sunt de drept (numiti) sau de fapt (recunoscuti ca atare de salariati si terti);

- care este profilul acestora;- conducatorii intreprinderii sunt si fondatorii ei;- stilul conducerii (autoritar, colegial, pe obiective, comenzi etc.);- fluctuatia membrilor consiliului de administratie in ultimii trei ani;- sistemul de remunerare al conducatorilor si cine stabileste cuantumul

remunerarii;

29

Page 30: evaluare sinteza

Cu privire la gestionarea-administrarea resurselor umane, se vor face constatari cu privire la:

a) politica intreprinderii in ceea ce priveste:- recrutarea personalului (angajarea prin concurs, promovarea angajatilor) si

calitatea metodelor de selectie si formare continua;- aplicarea legislatiei muncii, protectiei sociale, somajului in ultimii trei ani;- supravegherea personalului.b) structura personalului in dinamica ultimilor trei ani:- structura salariatilor pe varste si sexe, care poate releva puncte slabe in

ceea ce priiveste:- raportul intre personalul tanar si cel varstnic si respectiv gradul de

imbatranire a personalului;- repartitia pe sexe in cadrul compartimentelor functionale si de

productie;- politica de “intinerire” a personalului si a promovarii femeilor.

- structura salariatilor pe niveluri de pregatire, sexe si vechime in intreprindere, care poate releva puncte slabe in ceea ce priveste:

- repartitia corespunzatoare intre personalul cu studii superioare si cel cu studii medii (compartimente ocupate numai cu personal cu studii superioare sau invers);

- personal cu vechime mica in intreprindere, ceea ce poate presupune un grad ridicat de fluctuatie a personalului;

- niveluri necorespunzatoare de pregatire a personalului de exploatare (calificat la locul de munca, fara scoli profesionale de profil, cu niveluri de pregatire medie pentru functii cu niveluri de pregatire superioara).

c) analiza principalilor indicatori si a efectivelor, in dinamica ultimilor trei ani (efectiv mediu; stabilitatea personalului = efectiv permanent / efectiv total; rotatia personalului = numar plecati / efectiv mediu etc.)

Inainte de a se formula concluziile este necesar a se avea in vedere aparitia in viitor a:

- noi forme de organizare a intreprinderii;- noi stiluri de administrare, management, gestiune;- cresterea/diminuarea somajului;- cresterea/diminuarea nivelului de formare a resurselor umane;- cresterea/diminuarea numarului de femei pe piata fortei de munca;- cresterea/diminuarea numarului de handicapati pe piata fortei de munca;- imbatranirea populatiei etc.

Concluzii datorate:

30

Page 31: evaluare sinteza

MEDIULUI INTERN MEDIULUI EXTERNPuncte forte:- organizare supla;- activitate corespunzatoare obiectului de activitate;- conducatori bine informati si motivati;- resurse umane tinere, dinamice, flexibile, bine formate si cu o buna motivare a muncii.

Puncte slabe:- proasta functionare a conducerii intreprinderii (cu scurte exemplificari);- resurse umane imbatranite;- fluctuatie ridicata;- calificare necorespunzator utilizata;- conditii de securitate insuficiente;- salarizare nestimulativa;- indice de absenteism ridicat.

Oportunitati:noi reglementari favorabile intreprinderii privind: - fiscalitatea; - forta de munca; - reducerea formalitatilor (birocratiei) administratiei de stat si locale; - incurajarea circulatiei capitalurilor, marfurilor si cooperarii internationale.

Riscuri:noi reglementari restrictive privind:- protejarea mediului exterior;- securitatea muncii;- formarea personalului;- impozitele si taxele;- raspunderea factorilor de conducere ai intreprinderii;- disciplina financiara.

Diagnosticul financiar-contabil

Functia financiar-contabila are ca scop principal obtinerea resurselor financiare si contabilizarea tuturor miscarilor economico-financiare ale activitatilor intreprinderii.

Mijloace de realizare:-cunoasterea principiilor si metodelor contabile proprii sectorului de

activitate si aplicate de intreprindere;-construirea (elaborarea) diferitelor situatii necesare pentru analiza si

diagnostic:- analiza ratiourilor (ratio = raport exprimat in procentaj intre doua

valori ce caracterizeaza activitatea unei firme);- evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor;- punerea in lucru a chestionarului de diagnostic contabil.

Diagnosticul financiar-contabil are ca obiective:A. aprecierea fiabilitatii datelor cuprinse in situatiile financiare;B. examinarea si estimarea starii de sanatate financiara privind: cresterea

activitatii, echilibrul financiar, rentabilitatea si riscurile financiare.

31

Page 32: evaluare sinteza

A. Aprecierea fiabilitatii situatiilor financiareProcedurile de lucru se refera numai la teste de validitate, nu si la cele de

conformitate, expertul evaluator intervenind asupra situatiilor de iesire, adica asupra situatiilor financiare pe ultimii trei ani, compuse din:

a) daca intreprinderea aplica Standardele Internationale de Raportare Financiara: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative.

b) daca intreprinderea aplica Reglementarile contabile simplificate armonizate cu directivele europene: bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative, situatia fluxurilor de trezorerie (optional).

Aprecierea fiabilitatii datelor cuprinse in situatiile financiare se bazeaza pe doua elemente-cheie:

- cunoasterea suficienta a intreprinderii si a concluziilor celorlalte dignostice;

- cunoasterea principiilor si metodelor proprii de contabilitate ale sectorului de activitate.

Cu orientarea acestor elemente-cheie, se va proceda la verificarea daca situatiile financiare primite:

- sunt coerente: corelatia datelor din bilant, contul de profit si pierdere, situatiile, notele explicative;

- sunt prezentate dupa principiile contabile si reglementarile in vigoare;- tin cont de elementele posterioare inchiderii exercitiului financiar;- prezinta o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantelor si

modificarilor acesteia, bazata pe existenta inventarului intregului patrimoniu (din ultimul an), efectuat in acord cu normele in cauza aprobate de ministrul finantelor publice;

- prezinta o corecta intocmire a contului de profit si pierdere;- prezinta o corecta stabilire a profitului net si a destinatiilor acestuia,

potrivit dispozitiilor legale.

B. Examinarea si estimarea starii de sanatate financiara

Aceasta componenta a diagnosticului financiar-contabil are ca obiectiv examinarea evolutiei activitatii intreprinderii prin compararea pe ultimii trei ani, grupand datele si informatiile avute la dispozitie in raport cu categoria informatiei utilizate.

Aceste informatii sunt calitative, dar in general diagnosticul financiar-contabil se sprijina pe prelucrarea informatiilor exprimate in termeni monetari provenind din componentele situatiilor financiare.

32

Page 33: evaluare sinteza

Dupa suportul utilizat, se disting:B.1. Analiza structurii bilantului contabil;B.2. Analiza performantelor intreprinderii.

B.1. Analiza structurii bilantului contabilB.1.1. Corelatiile trezoreriei

Prezentarea in forma de “lista” a bilantului contabil scoate in evidenta elemente bilantiere ca:

A.Active imobilizate = 10 700B. Active circulante = 11 050

- stocuri = 3 000- creante = 4 050- casa + banci = 4 000

C. Cheltuieli in avans = xD. Datorii sub un an (nefinanciare) = 4 600E. Total (B + C) – (D + I) = 6 450 (11 050 – 4 600)F. Total A + E = 17 150 (10 700 + 6 450)G. Datorii peste un an = 3 000H. Provizioane pentru riscuri = 300I. Venituri in avans = xJ. Capital si rezerve = 13 850

Rezulta doua “totaluri” cu seminifcatie in analiza financiara, intrucat:Totalul E reprezinta fondul de rulment (FR), adica totalul activelor

circulante (11 050) care nu sunt finantate de echivalentul de “pasiv” al acestora, respectiv, in exemplul dat, de datoriile sub un an (4 600).

Totalul F reprezinta resursele stabile sau capitalul permanent pe care il are intreprinderea la dispozitie, adica:

- Capital si rezerve = 13 850- Provizioane pentru riscuri = 300- Datorii peste un an = 3 000

17 150

Rezulta ca FR poate fi determinat si ca diferenta intre capitalul permanent (17150) si partea din acesta “blocata” in activele imobilizate (10 700), adica FR este partea ce ramane din capitalul permanent destinat sa finanteze (sa acopere) activele circulante nefinantate de pasivele circulante existente (4 600).

Din totalul activelor circulante (11 050), daca se “izoleaza” trezoreria-casa si banca (4 000), diferenta (7 050) ar urma sa fie finantata (acoperita) de pasivele circulante (4 600), activele circulante neacoperite (7 050 – 4 600 = 2 450) urmand

33

Page 34: evaluare sinteza

a fi acoperite de FR. Aceasta diferenta (2 450) reprezinta necesarul de fond de rulment (NFR).

Asezand sub forma de “oglinda” elementele bilantiere ce urmeaza a fi acoperite de FR, obtinem:ACTIV PASIV

NFR = 2 450 FR = 6 450Trezorerie = 4 000

Trezoreria poate fi:- pozitiva: FR > NFR- negativa: FR < NFRTrezorerie = FR – NFRTrezoreria negativa poate fi acoperita prin credite bancare sau, cand

intreprinderea nu se mai bucura de increderea bancii, fie inregistreaza datorii restante (purtatoare de dobanzi), fie este declarata de creditori, la tribunal, in incetare de plati (faliment).

B.1.2. Lichiditatea, o variatie a trezorerieiO trezorerie pozitiva indica lichiditatea intreprinderii la un moment dat.Constatarea lichiditatii este posibila deoarece asezarea posturilor in bilant

este facuta in ordinea crescatoare a lichiditatii activului si in cea a exigibilitatii pasivului.

Analiza lichiditatii releva o dubla capacitate a intreprinderii:- de a face fata scadentelor sale de trezorerie (lichiditate);- de a acoperi angajamente de o oarecare maturitate (solvabilitate).Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata scadentelor

pe termen scurt; ea rezulta din echilibrul intre fluxul incasarilor si cel al platilor.Exista o diferenta intre activele sau pasivele pe termen de peste un an si

activele sau pasivele pe termen sub un an si reinnoibile; ritmul de reinnoire a elementelor sub un an poate uneori sa fie modificat sau intrerupt, dezechilibrand astfel structura financiara a intreprinderii. De exemplu, cunscuta “blocare in lant”, prin care datoriile (pasivele) sub un an fiind neplatite, se aditioneaza in asa fel incat NFR devine negativ, determinand existenta unei trezorerii negative (nelichida).

Lichiditatea ramane o conditie de apreciere a calitatii administrarii intreprinderii.

O intreprindere poate fi fragila financiar, chiar lipsita de lichiditati, dar in acelasi timp sa aiba o activitate performanta.

Lichiditatea este o notiune dinamica, deoarece ea este rezultatul unui flux de intrari si iesiri banesti decalate in timp. De exemplu, o intreprindere de jucarii angajeaza cheltuieli tot anul, iar incasarile sale se situeaza intre lunile noiembrie si ianuarie anul urmator; desigur, la 30 octombrie trezoreria sa este net negativa; la

34

Page 35: evaluare sinteza

30 martie devine pozitiva, aceasta pentru ca intreprinderea isi asuma riscul de a nu avea lichiditati din cauza activitatii sale cu caracter sezonier.

B.1.3. Analiza structurii bilantului cu ajutorul ratelorRatele de structura sunt indicatori care caracterizeaza compozitia

patrimoniului, apreciind raporturile privind activul si pasivul bilantului.In ceea ce priveste activul, se urmareste stabilirea ponderilor fiecarui

element pentru a determina conditiile tehnico-economice.Cu privire la pasiv, ratele de structura furnizeaza indicatori asupra

compozitiei finantarii. Pe de o parte permit aprecierea autonomiei financiare, iar pe de alta parte permit estimarea stabilitatii financiare.

Ratele de sinteza compara sistematic elemente de activ si de pasiv, oferind posibilitatea stabilirii conditiilor de finantare a unor elemente de activ si posibilitatilor de rambursare a datoriilor sub un an, prin componentele activului circulant lichid sub un an (ratele S3 si S4).

Ratele de rotatie scot in evidenta termenele si viteza de rotatie a unor elemente (stocuri, creante, datorii), lamurind astfel: conditiile in care se realizeaza activitatea (credit client, credit furnizori, durate stocaje) si incidenta lor asupra solvabilitatii intreprinderii. Aceasta are interesul sa recupereze rapid lichiditatile asociate stocurilor si creantelor (termene scurte sau viteze de rotatie ridicate) si sa achite furnizorii cat mai tarziu posibil, evident cu acordul lor (termene lungi sau viteze de rotatie slabe).

Ratele de structura:Componentele activului

Rata Indicatorul furnizat Numarator NumitorA1. Greutatea capitalului imobilizat;

Intensitatea capitalistica a activitatii intreprinderii

Imobilizari corporale

Activ total

A2. Intensitatea legaturilor financiare, importanta operatiilor de crestere externa

Imobilizari financiare

Activ total

A3. Durata ciclului de productie (industrie). Importanta activitatii de distributie

Stocuri Activ total

A4. Incidenta creditului acordat clientelei Creante clienti Activ total

A5. Importanta lichiditatilor intreprinderii, dar acest indicator (rata) este putin semnificativ, din cauza instabilitatii numaratorului

Disponibilitati Activ total

35

Page 36: evaluare sinteza

Ratele de structura:Componentele pasivului

Rata Indicatorul furnizat Numarator NumitorP1. Autonomia globala de finantare Capital

propriuPasiv total

P2. Ponderea indatorarii globale (aceasta rata este evident complementara lui P1, deoarece P2 = 1 – P1)

Datorii totale Pasiv total

P3. Autonomia financiara la termen Capital propriu

Capital permanent

P4. Dependenta cu privire la indatorarea la termen (“rata de levier”)

Datorii peste un an

Capital propriu

P5. Stabilitatea finantarii Capital permanent

Pasiv total

P6. Stabilitatea finantarii (aceasta rata este complementara lui P5, deoarece P5 = 1 – P6)

Datorii sub un an

Pasiv total

Ratele de sinteza

Rata

Indicatorul furnizat Numarator Numitor

S1. Finantarea stabila a imobilizarilor Capital permanent

Imobilizari corporale

S2. Finantarea proprie a imobilizarilor Capital propriu

Imobilizari totale

S3. Lichiditatea generala: aptitudinea de a rambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor lichide sub un an

Activ circulant

Datorii sub un an

S4. Lichiditatea restransa: aptitudinea de a rambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor cele mai lichide sub un an

Creante + disponibilitati

Datorii sub un an

36

Page 37: evaluare sinteza

Ratele de rotatie

Rata Indicatorul furnizat Numarator NumitorR1. Viteza de rotatie a stocurilor Rulajul debitor

al stoculuiStocul mediu

R1.1. Durata de rotatie a stocului (in zile) Stocul mediu x 365 zile

Rulajul debitor/creditor al

stoculuiR2. Viteza de rotatie a creantelor

comercialeRulajul creditor

al clientilorSoldul mediu al

clientilorR2.1. Durata in zile (de incasare) a

creantelor clienti (durata creditului acordat clientilor)

Soldul mediu al clientilor x

365 zile

Rulajul creditor al clientilor

R3. Viteza de rotatie a datoriilor comerciale fata de furnizori

Rulajul debitor al datoriilor

fata de furnizori

Soldul mediu al furnizorilor

R3.1. Durata in zile (de plata) a datoriilor catre furnizori (durata creditului acordat de furnizori intreprinderii)

Soldul mediu al furnizorilor

x 365 zile

Rulajul debitor al datoriilor fata de

furnizori

B.2. Analiza performantelor intreprinderiiB.2.1. Indicatorii de performanta proprii intreprinderii:

VA, EBE si CAF

Valoarea adaugata (VA) reprezinta contributia intreprinderii la crearea produsului intern brut (PIB) si se obtine ca o diferenta intre: veniturile din exploatare si cheltuielile cu materialele si prestatiile externe.

Excedentul brut al exploatarii (EBE) sau Deficitul brut al exploatarii (DBE), dupa cum s-a obtinut rezultatul exploatarii (profit sau pierdere), reprezinta un surplus (sau deficit) rezultat din activitatea intreprinderii.

EBE = VA – cheltuieli de personal – cheltuieli cu alte impozite si taxe.

EBE constituie un indicator de rezultat, o masura a performantei realizate de intreprindere din activitatea sa de exploatare, el ramanand totusu un rezultat partial, netinand seama de celelalte cheltuieli suportate de activitatea de exploatare (ex. cheltuielile cu amortizari si provizioane).

37

Page 38: evaluare sinteza

Capacitatea de autofinantare (CAF) este singura resursa proprie de finantare a intreprinderii.

CAF reprezinta ansamblul resurselor financiare obtinute din activitatea de exploatare de care intreprinderea ar putea dispune pentru acoperirea nevoilor financiare cerute de continuarea activitatii si de dezvoltare.

CAF este un indicator de performanta al intreprinderii.

CAF = rezultatul net al exercitiului financiar + cheltuieli cu amortizari si provizioane + valoarea contabila a elementelor de activ cedate

- venituri din cesiunea elementelor de activ- venituri din provizioane si ajustarea la inflatie

Sau

CAF = excedentul brut de exploatare+alte venituri din exploatare- alte cheltuieli de exploatare+ venituri financiare- cheltuieli financiare+ venituri exceptionale- cheltuieli exceptionale- participarea salariatilor la rezultatele intreprinderii- impozitul pe profit

Sau

CAF = rezultat net+ dotari la amortismente+ dotari la provizioane- reduceri ale amortismentelor (aferente iesirilor)- reluari asupra provizioanelor

B.2.2. Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate permit studiul performantelor intreprinderii. Unele dintre acestea constau in compararea rezultatelor obtinute cu totalurile operatiilor de exploatare sau de vanzare care au permis obtinerea acestor rezultate; se foloseste astfel notiunea de marja.

38

Page 39: evaluare sinteza

Alte rate compara rezultatele intreprinderii cu mijloacele puse la dispozitie pentru a le obtine; aceste mijloace pot corespunde elementelor economice figurand in activ (rate de randament al activelor); ele pot sa fie estimate in termeni financiari, plecand de la capitalul avansat de proprietarii intreprinderii (rate de rentabilitate).

Este indicat ca ratele sa fie analizate in dinamica lor (de exemplu, pe ultimii trei ani): rata de crestere a cifrei de afaceri (CA), a productiei, a valorii adaugate, a excedentului brut de exploatare (EBE), a rezultatului net (RN).

(N-1) – (N)Rata de crestere = ------------------ (N)

Ratele rentabilitatii

Rata Indicatorul furnizat Numarator NumitorB1. Rata marjei nete: masura

beneficiului global obtinut pentru un leu vandut

Rezultatul exercitiului

CA

B2. Rata marjei exploatarii: estimarea eficacitatii intreprinderii in activitatea sa curenta

EBE CA

B3. Rata randamentului activelor: estimeaza eficacitatea cu care “mijloacele de lucru” ale intreprinderii sunt puse in valoare

Rezultatul exercitiului

Activul total

B4. Rata randamentului activelor: varianta a ratei B3, luand in calcul un cash flow global

CAF Activul total

B5. Rata rentabilitatii capitalului propriu: estimeaza rata profitului, adica punerea in valoare a capitalului adus de proprietarii intreprinderii

Rezultatul exercitiului

Capitalul propriu

Este necesar ca diagnosticul financiar-contabil sa tina seama de;- sectorul de activitate ;- statutul intreprinderii;- punctele forte si slabe ale intreprinderii;- analiza costurilor

39

Page 40: evaluare sinteza

Patru puncte pot fi focalizate la prima observatie a bilantului:1. evolutia trezoreriei aparente (investitii financiare pe termen scurt +

disponibilitati – sume datorate institutiilor de credit) aduce o indicatie asupra lichiditatii;

2. evolutia imobilizarilor brute permite aprecierea politicii de investitii;3. nivelul si evolutia ratei de indatorare financiare ofera o imagine globala

a structurii financiare;4. se poate, in sfarsit, verifica daca afectarea beneficiului da loc la plata

dividendelor.Concluzii datorate:

MEDIULUI INTERN MEDIULUI EXTERNPuncte forte (favorabile) datorate:-evolutiei activitatii generale, cu aratarea: ritmurilor, cauzelor interne, evolutiei activitatilor;-evolutiei rezultatelor economice: analizarea cu precizie a principalelor costuri;-evolutiei eficacitatii: volumul, calitatea, costul factorilor de productie;-evolutiei repartizarii rezultatului economic: creditori, actionari, autofinantare;-evolutiei rentabilitatii economice si arentabilitatii financiare;Evolutiei lichiditatii intreprinderii: situatia trezoreriei, cauze, sensul relatiei rentabilitate-lichiditate;-evolutiei nevoilor si resurselor de finantare durabile: investitii industriale si financiare, variatia NFR, resursele externe

Puncte slabe: nefavorabile, cu aratarea negativa a evolutiilor de la punctele forte

Oportunitati:sunt cele favorabile oferite de piata, de conjunctura economica interna si externa, facilitati fiscale etc.

Riscuri:sunt inversul celor prevazute la oportunitati.

40

Page 41: evaluare sinteza

Sinteza diagnosticelor

Sinteza diagnosticelor are ca scop prezentarea concluziilor modalitatii de manifestare a functiilor caracteristice activitatilor intreprinderii evaluate, rezultate din diagnosticele acestora.

Sinteza diagnosticelor descrie sub o forma tabelara expunerea criteriilor de apreciere a concluziilor datorate mediului exterior intreprinderii (oportunitati si riscuri) si mediului intern al acesteia (puncte forte si puncte slabe).

Sinteza diagnosticelor serveste ca baza pentru proiectarea evolutiilor viitoare ale intreprinderii si pentru efectuarea unei analize admisibile.

Orice evaluare de intreprindere presupune efectuarea unor lucrari ce pot fi grupate in doua etape:

- diagnosticul pentru evaluare;- evaluarea propriu-zisa.Diagnosticul pentru evaluare trebuie sa consume cca 80% din resursele

intreprinderii.In demersul intreprins de expertul evaluator, sinteza diagnosticelor ii

orienteaza etapa utmatoare, a evaluarii propriu-zise (stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, metodele retinute, scara valorilor determinate prezentate in raportul final).

Diagnosticele sunt grupate pe functiile intreprinderii, iar in interiorul acestora sunt inscrise criteriile care au stat la baza efectuarii diagnosticului respectiv si parametrii estimarii (puncte forte si puncte slabe, oportunitati si riscuri).

Pentru estimarea criteriului diagnosticat se acorda fiecarui criteriu un calificativ de la 1 la 5.

Intervalul de masurare reprezinta distanta dintre un calificativ de inadaptare totala (sau aproape totala) la cerintele actuale ale economiei de piata (un punct) si un calificativ de satisfacere totala a unor cerinte de nivel ridicat (cinci puncte).

Pentru motivarea acordarii calificativului fiecarui criteriu, se face, in cadrul sintezei, o scurta descriere a parametrului avut in vedere; pe cat posibil, descrierea trebuie sa aiba un pronuntat caracter faptic.

Pentru fiecare parametru se stabileste si un grad de importanta, caruia ii corespunde un coeficient de importanta (Ki), astfel:

Gradul de importanta al calificativului

Consecintele neindeplinirii calificativului Valoarea Ki

Foarte important Extrem de grave la nivelul intregii 5

41

Page 42: evaluare sinteza

intreprinderiMajor Grave, insa numai la nivelul unor

compartimente2

Secundar Efecte izolate 1

In forma tabelara, pe linii se inscriu diagnosticele si criteriile componente, iar pe coloane se inscriu cei patru parametri luati in considerare (puncte forte, puncte slabe, oportunitati, riscuri), cu o scurta descriere a criteriului incadrat in coloana respectiva si cu inscrierea calificativului estimat (de la 1 la 5).

In finalul tabelului se inscriu:a) suma criteriilor;b) suma calificativelor acordate criteriului respectiv in cadrul celor patru

parametri (notam: x1 = puncte forte, x2 = puncte slabe, x3 = oportunitati, x4 = riscuri);

c) se procedeaza apoi la ponderarea sumei calificativelor cu suma criteriilor,

adica: ----------- ; ---------- etc. a a

d) se face media simpla a calificativelor ponderate in cadrul celor patru parametri:

------------- a ------------------- 4

e)se acorda criteriul de importanta fiecarui parametru si se face media ponderata a acestora:

----------------------

42

Page 43: evaluare sinteza

f) se face media simpla a mediilor d + e ( (d+e) / 2), rezultatul fiind comentat in functie de pozitia in care se va afla in cadrul scarii de estimare a punctajului de la 1 (inadaptarea intreprinderii la conditiile de piata) la 5 (satisfacerea de catre intreprindere a conditiilor de piata).

Rolul sintezei diagnosticelor este major in efectuarea operatiilor necesare evaluarii si, in mod deosebit, in corectarea valorilor contabile la valorile de piata, in scopul determinarii celor doua importante mase de date, respectiv activul net contabil corijat si capacitatea beneficiara.

Elaborarea bilantului economic

Inainte de a proceda la analiza si corectarea, pe baza diagnosticelor, a elementelor ce compun patrimoniul intreprinderii, se va proceda la o sortare a acestora in: elemente necesare exploatarii si elemente care nu sunt necesare exploatarii.

Elemente necesare exploatarii se considera cele care:- participa la obtinerea rezultatului exploatarii;- asigura continuitatea exploatarii;- se evalueaza la valoarea de utilitate, mai putin uzura sau deprecierea lor.Elemente care nu sunt necesare exploatarii se considera cele care:- nu participa la obtinerea rezultatului exploatarii;- pot fi vandute fara a afecta exploatarea;- se evalueaza la valoarea realizabila neta;- constituie pentru intreprindere si eventualul cumparator o trezorerie latenta,

dar disponibila.Corijarea elementelor nenecesare exploatarii:- imobilizari necorporale (cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-

dezvoltare etc.);- imobilizari corporale (terenuri, mijloace fixe);- trezorerie mascata (stocuri excedentare, nevandabile);- alte active (cheltuieli inregistrate in avans, alte active considerate non-

valori);- cheltuieli cumulate pentru provizioane (daca sunt subevaluate sau

supraevaluate).Diferentele intre valoarea contabila si valoarea realizabila neta sau de non-

valori vor influenta soldul contabil (prin operatii extracontabile) al contului de rezultat net.

Corijarea elementelor necesare exploatarii:

43

Page 44: evaluare sinteza

- imobilizari necorporale: dupa caz, cu valoarea de utilitate, mai putin uzura, sau prin metode de rentabilitate sau combinate;

- imobilizari corporale: substituirea valorii contabile nete cu valoarea justa, mai putin amortizarea cumulata;

- imobilizari financiare: substituirea valorii contabile a titlurilor de participare cu valoarea estimata pentru un titlu, tinand seama de valoarea contabila a capitalului propriu al societatii emitente sau de cursul bursei pentru cele cotate;

- stocuri: cu valoarea de piata, valoarea realizabila, dupa caz;- creante clienti: cu valoarea reala contabila actualizata;- investitii financiare pe termen scurt: dupa aceleasi reguli ca imobilizarile

financiare;- datorii: la valoarea contabila; daca nu exista provizioane pentru riscuri s

cheltuieli aferente dobanzilor si penalizarilor cuvenite creditorilor, se va calcula corespunzator valoarea acestora; sumele datorate asociatilor nu pot fi considerate capitaluri proprii;

- examinarea conturilor din afara bilantului (angajamente primite sau date si alte conturi din afara bilantului) si reintegrarea corespunzatoare in contul de rezultate, dupa caz.

Diferentele dintre valorile contabile si valorile corijate vor fi reintegrate corespunzator, tot extracontabil, in bilant si in contul de rezultat net.

In baza acestor operatii de ajustare se va proceda la elaborarea:- bilantului economic;- contului de rezultat net economic (profit si pierdere).Aceste doua elemente de sinteza economica vor constitui baza determinarii

componentelor fundamentale ale oricarei evaluari, respectiv activul net corijat si capacitatea beneficiara.

Metode de evaluare

Alegerea metodelor si procedurilor de evaluare se face de catre expertul evaluator potrivit competentei si rationamentului sau profesional.

Alegerea metodelor de evaluare presupune:-existenta sintezei diagnosticelor si cunoasterea punctelor forte, punctelor

slabe, a oportunitatilor si riscurilor;-cunosterea criteriilor dee estimare a valorii;-aprecierea aplicarii celor mai adecvate metode.Metodele de evaluare se grupeaza in trei mari categorii:- metode de evaluare patrimoniala- metode de evaluare prin rentabilitate- metode de evaluare combinate.

44

Page 45: evaluare sinteza

Pentru stabilirea unei cat mai bune valori medii a intreprinderii de evaluat, expertul evaluator trebuie sa tina seama de urmatoarele recomandari:

- in orice evaluare sa se utilizeze minim 3-5 metode, potrivit caracteristicilor intreprinderii;

- in actiunile de privatizare sa nu se utilizeze numai metode patrimoniale, ci sa se foloseasca metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.

In cazul procedurilor de utilizat este necesar ca pentru fiecare metoda aleasa:- sa se procedeze la retratarile specifice metodei;- sa se aleaga cu grija parametrii;- sa se efectueze cu competenta calculele.Metodele si procedurile de evaluare sunt mijloacele de lucru ale expertului

evaluator.

Metode patrimoniale

A. Metoda activul net corijatB. Metoda valorii substantialeC. Metoda capitalului permanent necesar exploatarii

A. Metoda activului net corijat (ANC)

ANC se poate stabili prin doua metode:- metoda substractiva de calcul: scaderea din totalul activelor reevaluate

corijate a tuturor datoriilor (pasivul exigibil) intreprinderii.- metoda aditiva: adaugarea la capitalurile proprii ale intreprinderii a tuturor

influentelor rezultate din inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elmentelor din bilantul intreprinderii.

Metoda ANC poate fi utilizata singura sau ca element component al unor metode de evaluare combinate.

ANC se determina parcurgandu-se succesiv trei etape:- separarea tuturor bunurilor evidentiate in bilantul contabil in bunuri

necesare exploatarii si bunuri in afara exploatarii;- reevaluarea bunurilor necesare exploatarii;- calculul matematic al ANC.

Exemplu:

Bilantul economic (de calcul) al SC Oltina SA se prezinta astfel:Activ Pasiv

45

Page 46: evaluare sinteza

Active pe termen lung 202 000

Capital social 155 000

Din care: -imobilizari necorporale - Rezerve 25 000 -imobilizari financiare 2 000

Profit 10 000

-imobilizari corporale 200 000

Diferente reevaluare + 177 000

Stocuri 320 000

Obligatii nefinanciare 450 000

Creante 355 000

Obligatii financiare 110 000

Disponibilitati 50 000Total 927 000

Total 927 000

ANC 1 = 927 000 – 560 000 = 367 000ANC 2 = 190 000 + 177 000 = 367 000

B. Metoda valorii substantiale (VS)

Sunt cunoscute trei marimi ale acestei valori:Valoarea substantiala bruta (VSB) =activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii ++ valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora - - valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii,

nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.).Valoarea substantiala bruta redusa (VSBr) = valoarea substantiala bruta –

obligatii nefinanciareValoarea substantiala neta (VSN) (se identifica activului net corijat) =

valoarea substantiala bruta (VSB) – datorii.

C. Metoda capitalului permanent necesar exploatarii (CPNE)

CPNE reprezinta valoarea care se identifica celei substantiale brute reduse, privita insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele (inclusiv obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatii nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.

46

Page 47: evaluare sinteza

Deschiderile si limitele metodelor patrimoniale

Valorile patrimoniale sunt des utilizate pentru analize comparative si pentru stabilirea prioritatilor in caz de fuziune-absorbtie, asocieri etc.

In tranzactiile comerciale, valorile patrimoniale servesc de regula ca prima baza de negociere; de regula cumparatorul va avea interesul sa se foloseasca de valoarea patrimoniala, in timp ce vanzatorul cauta sa se sprijine pe valori privind rentabilitatea, care de obicei sunt mai mari decat cele patrimoniale.

Limite: caracterul incomplet: elementele necorporale nu sunt luate in calcul; caracterul strict static: nu au in vedere strategia intreprinderii; caracterul complex: uneori este dificil sa ai o idee precisa asupra valorii unor

bunuri din activul intreprinderii; caracterul neoperativ: timpul relativ necesar realizarii unei evaluari

patrimoniale viabile; pentru ca aceste metode sa fie semnificative si valoarea obtinuta printr-o

astfel de metoda sa fie retinuta, ar trebui indeplinite cumulativ patru conditii:- posibilitatea efectuarii reevaluarii elementelor de activ pe baza unor

comparatii de piata;- prima de risc pentru societate sa fie redusa;- un nivel satisfacator de investitii;- posibilitatea estimarii cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate,

respectiv a determinarii cu exactitate a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe piata financiara a echivalentului activului net reeevaluat.

Metode bazate pe performantele financiare

Fundamente si principiiMetodele de evaluare bazate pe performantele financiare isi propun sa

determine o valoare globala a intreprinderii, bazata pe rezultate repetabile pe care intreprinderea este capabila sa le genereze in conditii normale de exploatare si cu mijloacele sale actuale.

Investitorul potential este interesat de valorizarea viitoare a intreprinderii si de fluxul de trezorerie pe care il va genera exploatarea sa.

Elementele de calcul necesare sunt:- indicatorul de performanta (profitul net);- rata de capitalizare/actualizare;- perioada de referinta.

47

Page 48: evaluare sinteza

Profitul net luat in calcul este reprezentat, in fapt, de capacitatea beneficiara a intreprinderii (CB).

Rata de capitalizare (actualizare) este formata dintr-o rata de baza (neutra), la care se adauga o prima de risc. Rata neutra corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea acestora se stabileste la nivelul dobanzii practicate la obligatiile de stat. Prima de risc este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri si puncte slabe, potrivit sintezei diagnosticelor.

Perioada de referinta (durata) se considera, de regula, in ani si corespunde limitei de prognoza stabilite de expertul evaluator pe baza sintezei diagnosticelor. Din punctul de vedere al investitorului potential, aceasta perioada coincide cu termenul de recuperare a investitiei pe care si l-a propus.

A. Determinarea capacitatii beneficiare (CB)

Capacitatea beneficiara (CB) reprezinta aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nicio schimbare semnificativa nu are loc.

CB se exprima prin urmatoarele elemente (incicatori): profitul brut, profitul net (beneficiul), dividendul si fluxul de trezorerie (cash-flow).

CB poate crea o confuzie: nu este vorba de un beneficiu, ci de un randament al totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea.

Etapele de calcul al CB:a) studiul rezultatelor trecute;b) examenul previziunilor (in masura in care exista);c) calculul matematic al CB (pornind de la constatarile efectuate in primele

doua etape).a) Studiul rezultatelor trecuteSe realizeaza pe ultimii trei ani si are ca scop determinarea acelui profit din

bilanturile intreprinderii care indeplineste cumulativ patru conditii: sa fie real, sa fie stabil, sa fie cert si sa poata fi considerat ca fiind reproductibil in viitor.

Se porneste de la profitul din bilatul contabil, caruia i se aduc doua categorii de corectii:

- corectii pe orizontala, intre exercitii, individualizand fiecare exercitiu, scotandu-se in evidenta influentele tuturor modificarilor din legislatia fiscala si contabila; de regula, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaza in functie de reglementarile contabile si fiscale in vigoare la data elaborarii situatiilor financiare cele mai recente.

- corectii pe verticala, de la cifra de afaceri pana la rezultatul net; sunt analizate si corectate toate marjele din contul de rezultate al unui exercitiu, in functie de constatarile din diagnosticul de evaluare si din analiza fundamentala.

48

Page 49: evaluare sinteza

Lista corectiilor este nelimitata, iar anomaliile ce se constata urmeaza sa fie integrate sau deduse din rezultatul contabil.

Principalele corectii ale profiturilor din bilanturile contabile se refera la:- amortizari si diferite alte deprecieri; se ajusteaza profitul net prin

inlaturarea din costuri a oricarui exces de amortizare si adaugarea oricarei insuficiente de amortizare, referinta fiind standardele profesionale sau studiile efectuate de expertii tehnici cu privire la duratele de viata utila ale activelor amortizabile.

- salarii si asimilate salariilor; se ajusteaza profitul net prin inlaturarea din costuri a exceselor de salarizare si adaugarea insuficientei de salarizare, referinta fiind standardele sau studiile efectuate pe piata muncii de experti independenti in munca si protectie sociala.

- corectii legate de sinergiile descoperite in cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun o complementaritate de activitati ale carei rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu, avem de evaluat intreprinderea A in scopul cumpararii acesteia de intreprinderea B. In cadrul diagnosticului comercial, studiind piata X a produsului intreprinderii A, s-a constatat ca aceasta se intersecteaza pe segmentul de piata Z cu piata Y a aceluiasi produs fabricat de intreprinderea B.

Pentru determinarea CB a intreprinderii A s-a constatat ca intr-un an aceasta vinde in medie:

- 500 tone produs cu 1 leu profit net pe kg pe piata X; in total 500 000 lei;- 250 tone produs cu 0.10 lei profit net pe kg pe piata Z; in total 25 000 lei.CB ce ar trebui in mod normal luata in calcul este de 525 000 lei. In realitate, trebuie sa se tina seama de efectul de sinergie, de faptul ca cele

doua intreprinderi se concureaza pe piata Z si de toate consecintele acestui efect de complementaritate:

-intreprinderea B, devenind monopolista pe piata Z, va vinde cele 250 tone pe care le desfacea intreprinderea A cu un profit net de 1 leu pe kg, deci va obtine un profit net de 250 000 lei;

-intreprinderea B, devenind monopolista pe piata Z, va vinde si propriile cantitati de aproximativ 250 tone, tot cu 1 leu profit net pe kg, obtinand suplimentar 225 000 lei.

Rezulta ca profitul net ce-l va obtine intreprinderea B prin cumpararea intreprinderii A va fi de 975 000 lei (500 000 + 250 000 + 225 000) si evaluarea intreprinderii A trebuie facuta pornind de la CB de 975 000 lei. Diferenta dintre valoarea ce se poate obtine in conditii normale pe seama CB exprimata prin profitul net de 525 000 lei si valoarea ce trebuie determinata in conditiile de sinergie mentionate, respectiv luand in calcul profitul net de 975 000 lei, poarta denumirea de valoare speciala sau valoare sinergica.

49

Page 50: evaluare sinteza

Efectuand toate ajustarile asupra profiturilor din bilanturile contabile se obtin profiturile nete anuale corectate care, in cazul SC Oltina SA, presupunem ca sunt de 11 000, 11 500 si 12 000 pentru cei trei ani anteriori studiati.

- Alte corectii. Acestea se efectueaza exclusiv pe baza constatarilor din diagnostic si din analiza fundamentala si se pot referi la: profituri si pierderi datorate unor cauze conjuncturale sau exceptionale; fluxuri intragrup; excesul sau insuficienta la calculul provizioanelor; modul de evaluare si de evidenta a stocurilor; imobilizari inregistrate pe cheltuielile perioadei etc.

In general, orice element/operatiune care s-a produs in cursul anilor analizati si care nu are sansa reproducerii in viitor trebuie scos in evidenta, iar influenta asupra rezultatului financiar trebuie eliminata. De exemplu: pierderea sau profitul datorat unei piete exceptionale (profitul aferent vanzarilor realizate de o societate producatoare de artizanat cu ocazia unui festival al tineretului care a avut loc in anul trecut; pierderea aferenta unei actiuni comerciale promotionale intr-o tara cu riscuri deosebite); pierderea datorata unor evenimente deosebite (incendiu, calamitati de diverse tipuri).

b) Examenul previziunilorPreviziunile trebuie sa fie credibile, expertul evaluator urmarind:-coerenta dintre ipotezele de evaluare si constatarile din diagnosticul de

evaluare;-coerenta cifrica intre profiturile nete anuale corectate (din perioadele

trecute) si profiturile previzionale; orice evolutie brutala a previziunilor fata de perioadele trecute trebuie motivata pentru ca previziunile sa fie credibile.

Pot rezulta urmatoarele 2 situatii:- previziunile stabilite sunt credibile, caz in care pot fi luate in calcul pentru

evaluare;- previziunile stabilite sunt irealiste, caz in care evaluatorul va trebui sa le

modifice sau sa le refaca.Presupunem ca la SC Oltina SA previziunile arata profituri nete previzionale

pe urmatorii 3 ani de 20 000, 21 000 si 21 500.

c) Calculul capacitatii beneficiareScopul: de a gasi valoarea buna, adica aceea convingatoare pentru un

investitor prudent si avizat.Se poate utiliza una din urmatoarele 4 variante:- CB ca medie a profiturilor nete anuale previzionale, varianta recomandata

in cazul evaluarilor pentru privatizare (CB1);- CB ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2), varianta

recomandata in evaluarile pentru management, modificari ale capitalului social, restructurari etc.

50

Page 51: evaluare sinteza

- CB ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare (CB3), recomandata in evaluarea intreprinderilor tranzactionate in sectorul privat;

- CB ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare (CB4).

In cazul SC Oltina SA se poate calcula: CB1 = 20 833; CB2 = 11 500; CB3 = 16 166 si CB4 = 17 666 (admitand ca am selectat cel mai recent an trecut si primii doi ani viitori).

B. Goodwill

Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta.

Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea administratorilor-managerilor de a genera rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale, inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii, ca: reputatia intreprinderii, superioritatea produselor, promovarea, publicitatea, calitatea personalului etc.

Acest supliment de rentabilitate – profit – realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala constituie supraprofitul.

Goodwill-ul este definit ca excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Aceasta este supravaloarea in raport cu activul net corijat. (ANC).

Goodwill-ul contabil este diferenta dintre pretul platit de cumparator si activul net corijat:

GW contabil = Pret achizitie – ANCPrin adaugarea GW-ului la valoarea patrimoniala se obtine valoarea globala

a intreprinderii.Vg = ANC + GW

GW-ul contabil se calculeaza deci dupa ce tranzactia s-a incheiat, plecand de la pretul de achizitie platit, fara a se furniza explicatii care sa il justifice.

Baza tuturor metodelor de evaluare a GW-ului este notiunea de rentabilitate a activelor investite in intreprindere.

Supraprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill se calculeaza astfel:Sp = CB – ANC x i

unde: Sp = supraprofitCB = capacitate beneficiaraANC = activ net corijat

51

Page 52: evaluare sinteza

i = rata neutra de capitalizare (de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara).

ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii.Daca rentabilitatea efectiva este superioara avem goodwill, iara daca este

inferioara avem badwill, care vine sa penalizeze valoarea patrimoniala a intreprinderii pentru insuficienta de rentabilitate.

C. Fluxurile financiare viitoare

Fluxurile financiare viitoare sunt surse de decizii atat pentru investitorul minoritar, cat si pentru investitorul majoritar.

De la sinteza diagnosticelor, cunoscand oportunitatile si riscurile, punctele forte si slabe, expertul evaluator va ntegra toate aceste aspecte in previziunile fluxurilor financiare viitoare, adica in dividende, rezultat net, cash-flow sau flux net de lichiditati.

Rata de distribuire a dividendelorDepinde direct de strategia de crestere avuta in vedere de intreprindere, de

politica sa de finantare si de politica de distribuire a dividendelor.Cresterea antreneaza nevoi de finantare legate de investitii si de ciclul de

exploatare. Aceste cerinte pot fi total sau partial autofinantate. Politica de distribuire a dividendelor depinde de structura actionariatului.

Astfel se pot stabili o serie de rate de distribuire a dividendelor, care pot fi constante intr-o perioada sau pot varia potrivit anilor avuti in vedere.

Rezultatul netActualizarea fluxurilor rezultatului net pare ca ar corespunde satisfacerii

unui consens intre dividende si cash flow. Rezultatul nu semnifica, insa, nici imbogatirea actionariatului, nici dezvoltarea intreprinderii. Marimea intreprinderii rezulta din excedentul de flux al exploatarii asupra necesitatilor de fonduri destinate acestei exploatari. Mai mult decat un flux de rezultat, este vorba de un flux de trezorerie exprimat prin cash flow sau, mai exact, prin variatia neta de lichiditati.

D. Rata de actualizare

Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie.

52

Page 53: evaluare sinteza

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.

Factorul de actualizare este determinantul care serveste la calculul valorii actualizate.

Durata actualizarii: cu cat durata este mai lunga, cu atat rata actualizarii este mai ridicata.

Aplocand regula actualizarii: suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor, peste n ani, are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare __1___ , in care “i” reprezinta rata de actualizare.

(1 + i)n

1X = Y ------------

(1 + i)n

Rata de actualizare depinde in primul rand de nivelul ratei dobanzii pe piata, si apoi de nivelul specific al intreprinderii (adica o imbinare a riscului pietei plus punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor).

Modelele de evaluare utilizeaza ca referinta dobanda practicata de obligatiunile emise de stat, considerata ca fiind o rata de randament fara risc.

Rata de actualizare = Dobanda la imprumutul de stat + Prima de riscAbordarea ratei de actualizare trebuie sa fie coerenta: daca estimam fluxul

financiar in lei curenti (adica influentati de rata inflatiei), va trebui sa se utilizeze tehnica actualizarii cu o rata de actualizare inflatata, cea care are ca rata de randament dobanda obligatiilor de stat.

Daca se considera fluxul financiar in lei constanti (adica cei de la data evaluarii, neinfluentati de rata inflatiei viitoare), atunci va trebui sa se utilizeze o rata de actualizare deflatata, in care “f” este rata inflatiei, respectiv:

1 - fRd (rata deflatata) = ----------

(1 + f)n

Actualizarea fluxului financiar se va face aplicand formula de la inceputul comentariului, inlocuind termenul “i” cu termenul “rd”.

E. Utilizarea metodelor

Metodele prin rentabilitate sau actuariale se delimiteaza net de alte metode de evaluare, prin caracterul lor dinamic.

Valoarea unei intreprinderi se bazeaza pe cresterea si profitabilitatea sa viitoare.

53

Page 54: evaluare sinteza

Metoda de capitalizare a veniturilorSe bazeaza pe capacitatea beneficiara (CB), ca sursa principala a

veniturilor, si pe un multiplicator capitalistic Y, care poate avea diferite semnificatii.

a) Referinta cel mai des intalnita o reprezinta rata neutra de plasament (i), acordandu-i valoarea 1 , care semnifica durata de recuperare a investitiei, iar

ivaloarea intreprinderii va fi:

CB 1 V = ------- sau V = CB x -----

i ib) O alta referinta o constituie actualizarea unei serii de fluxuri

financiare constante (rata de actualizare “t”), pana in anul “n”, in care Y reprezinta un numar de unitati “an”, care se determina prin formula: 1 1 - ------------- (1 + t)n

An = -------------------- t

Valoarea intreprinderii va fi: V = an x CBc) O alta referinta a multiplicatorului Y este data de forma PER (Price

Earnings Ratio), exprimata de raportul: Cursul bursier al unei actiuni

----------------------------------------------------Dividendul platit + Profitul nerepartizat

sau, daca intreprinderea nu este cotata, dar a acordat dividende, in locul cursului bursier se determina valoarea unei actiuni rezultate din raportul: Capital propriu

------------------------ , Numar actiuniiar apoi valoarea unei actiuni se raporteaza la dividendul platit. 1

Rata de plasament aferenta PER se determina ca raportul ------- si semnifica PERdurata de recuperare a investitiei.

Valoarea intreprinderiiva fi: V = CB x PER.

Metoda fluxurilor financiare actualizate Discounted cash flow (DCF)

54

Page 55: evaluare sinteza

Metoda actualizarii fluxurilor viitoare de numerar presupune ca valoarea unei intreprinderi este egala cu valoarea actualizata a fluxurilor de trezorerie pe care le poate degaja.

CF = Pn + Am + Pr - Ir - NFRUnde:CF = fluxul de trezorerie pe care il degajeaza o societate;Pn = capacitatea beneficiara exprimata prin profitul net;Am = amortizari;Pr = provizioane; NFR = variatia fondului de rulment normativ.DCF = flux de trezorerie redus atat prin actualizare, cat si prin intreruperea

la anul “n” de prognoza, cand se calculeaza valoarea reziduala a activului sau a societatii respective. Formula de evaluare este: CF – Ir Vr

---------- + ----------- (1 + t)n (1 + t)n

unde: V(DCF) = valoarea activului sau a intreprinderii prin formula fluxului de

trezorerie redus;CF = cash flow (flux de trezorerie net);Ir = investitii de reinnoire, de mentinere;Vr = valoarea reziduala;t = rata de actualizare;n = ultimul an de prognoza.Vr reprezinta valoarea intreprinderii la sfarsitul ultimului an n luat in

analiza.Esenta metodei consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman

in fiecare an in unitate, pana in anul “n”, cand se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa isi reconsidere modul de abordare a afacerii; in acest an “n” se stabileste valoarea reziduala a activului, a intreprinderii.

Potrivit acestei metode, evaluarea intreprinderii se face in functie de perspectivele sale de dezvoltare; este o metoda prin excelenta prospectiva. Se bazeaza pe definitia activelor data de IFRS, potrivit careia un activ reprezinta o resursa controlata de intreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta generarea unor beneficii economice viitoare.

Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a tine cont de riscuri si de exigenta de rentabilitate a investitorului potential.

55

Page 56: evaluare sinteza

Aplicarea metodei se face in 4 etape:a) calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim 3 ani, folosin

sinteza diagnosticelor;b) proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar

compatibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii;c) determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash flow-ul

din ultimul an proiectat; valoarea reziduala se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator “z” la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr = z x CF) sau aplicand modelul Gordon, respectiv: 1

----------- , K – g

unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a fluxului de numerar;

d) determinarea ratei de actualizare, gratie careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare si a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra, ea poate fi determinata pornind de la dobanda obligatiilor sau titlurilor de stat.

Metode de evaluare combinate

Metodele combinate prsupun abordarea financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.

Metodele de evaluare combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:

- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;

- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile.

Metoda practicienilor

Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei valori patrimoniale (ANC) si a uneia prin rentabilitate (CB / i):

CB ANC + --------- iV = ----------------------- (medie simpla) 2

CB k1 x ANC + k2 x -------

56

Page 57: evaluare sinteza

iV = -------------------------------- (medie ponderata) k1 + k2

Coeficientii k1 si k2 pot lua valori cuprinse intre 1 si 5.

Metode bazate pe goodwill

Metoda clasica de evaluare consta in aplicarea formulei: V = ANC + GW

iar valoarea GW se determina prin diferite metode:a) O apreciere riguroasa a pozitiei intreprinderii pe piata se realizeaza

aplicand urmatoarea formula a goodwill-ului, des utilizata de expertii evaluatori de intreprinderi: CB – ANC x i

GW = -------------------- tiar valoarea intreprinderii se obtine prin formula:

CB – ANC x iV = ANC + --------------------

tin care:

ANC = activul net corijat;CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii, exprimata prin profitul net;i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara;ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii de evaluat, exprimat prin

veniturile ce i-ar fi aduse investitorului daca ar plasa pe piata financiara o suma egala cu contravaloarea activului net corijat al intreprinderii;

CB – ANC x i = supraprofitul (suprabeneficiul) realizat pe seama elementelor intangibile, care poarta denumirea de renta de goodwill. Aceasta diferenta poate fi pozitiva cand, prin profiturile nete inregistrate, intreprinderea depaseste pragul de rentabilitate; prin actualizarea rentei pozitive la rate cu riscuri t se obtine valoarea goodwill-ului ce urmeaza sa majoreze valoarea patrimoniala a intreprinderii.

Cand diferenta este negativa, prin actualizare se obtine valoarea badwill-ului, care vine sa diminueze valoarea patrimoniala a intreprinderii, semnificand o penalizare pentru insuficienta de rentabilitate fata de exigentele pietei.

t = rata de actualizare, care este compusa din rata de plasament pe piata financiara (i) plus o prima de risc ce poate lua valori intre 50% si 200% din i. Prima de risc are ca ratiune faptul ca nu exista garantia perpetuarii in viitor a

57

Page 58: evaluare sinteza

goodwill-ului sau a badwill-ului actual; in conditii de goodwill, ea are valori mici la intreprinderi bune si valori mari la intreprinderi cu dificultati, iar in conditii de badwill, valori mari la intreprinderi bune si mici la intreprinderi cu dificultati.

b) Valoarea goodwill-ului poate fi determinata si pe seama unui multiplicator aplicat capacitatii beneficiare (GW = k x CB), iar valoarea intreprinderii rezulta implicit:

V = ANC + k x CBin care k este determinat de expertul evaluator de intreprinderi pe baza concluziilor sintezei diagnosticelor si a bilantului economic, putand sa ia valori intre 1,5 si 5. Metoda se foloseste pentru intreprinderile industriale mici si mijlocii.

c) Valoarea GW poate fi determinata ca la litera b), prin aplicarea in aceiasi parametri a unui multiplicator k asupra cash flow-ului (GW = k x CF), valoara intreprinderii decurgand implicit: V = ANC + k x CF

d) La determinarea valorii intreprinderii, valoarea elementelor necorporale (goodwill-ul) se determina pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un numar de ani (an x CB) si se imparte in mod egal intre vanzator si cumparator: an x CB

V = ANC + -------------- 2

Aceasta metoda este cunoscuta si sub denumirea de metoda Retail pentru unitati comerciale angro si cu amanuntul sau pentru intreprinderi industriale mici.

Exemplu: pentru un restaurant la care s-a stabilit de catre expertii evaluatori o capacitate beneficiara exprimata printr-un profit net de 150 mii lei, la o rata neutra de 5% si o durata de 12 ani, an reprezinta 8,86 si deci valoarea goodwill-ului ce urmeaza a se adauga la activul net corijat pentru a determina valoarea de piata a restaurantului va fi de 664,5 mii lei.

e) Micile intreprinderi, cu deosebire cele din comertul de detaliu, sunt evaluate, cu ocazia vanzarii, pe baza cifrei de afaceri:

V = ANC + k x CACoeficientul multiplicator k, de regula subunitar, este determinat de expertul

evaluator de intreprinderi in concordanta cu constatarile din diagnostic.

Metoda capitalurilor permanente necesare exploatarii (CPNE)

Prin aceasta metoda valoarea unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat.

58

Page 59: evaluare sinteza

Renta capitalizata a supraprofitului (GW) privind capitalurile permanente necesare exploatarii (CPNE) este data de formula:

GW = an X (BE – i x CPNE)in care:CPNE = capitalurile necesare exploatarii, adica mijloacele constituite din

activele imobilizate, plus NFR; capitalurile permanente trebuie sa fie superioare sau egale activului corporal net si NFR;

an = actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante , ca la “Metode de capitalizare a veniturilor” lit.b.

i = rata de remunerare a CPNE care rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii;

- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER-ului mediu al valorilor comparabile al bursa;

- rata dobanzii retinute este costul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung, tinand cont de deductibilitatea fiscala.

BE = beneficiile economice; reprezinta un rezultat care este independent de politica financiara a intreprinderii si care trebuie, in principiu, sa remunereze imprumuturile; BE este egal cu CB majorata cu cheltuielile financiare ale datoriilor pe termen mediu sau lung, mai putin impozitul pe profit la momentul evaluarii.

Durata actualizarii va fi in general considerata intre 3 si 8 ani.Valoarea intreprinderii va fi suma activului net corijat si a GW.

Metoda evaluarii prin comparatie cu intreprinderi similare de pe piata

Demersul:Evaluarea prin comparatie necesita:a) alegerea unui esantion de referinta;b) utilizarea criteriilor de comparatie.

a) Alegerea esantionului de referinta necesita:- selectionarea intreprinderilor comparabile cotate la bursa sau necotate, dar

avand efectuate tranzactii recente;- selectarea factorilor putand explica diferentele valorice intre intreprinderile

selectionate; de pilda, ar putea fi: raportul capitalizarea bursiera/ANC sau profitul net/capitalurile proprii.

b) Criteriile de comparatie: cel mai utilizat este PER, intreprinderile din acelasi sector, cotate la bursa; capitalizarea bursiera / ANC; durata de acoperire

59

Page 60: evaluare sinteza

(adica numarul anilor pentru care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni).

Realizarea metodei necesita:- stabilirea previziunii beneficiilor si actualizarea lor cu rata obligatiunilor de

stat pe termen lung;- stabilirea duratei de acoperire medie a intreprinderilor de marimi

comparabile;- calculul valorii intreprinderii.

Metode de determinare a ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare

Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare pot fi folosite teoretic mai multe metode:

1. Rata egala cu dobanda la imprumutul de stat. Aceasta poarta denumirea de rata de baza, rata fara riscuri sau rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara, in conditii de macrostabilitate si cu conditia ca imprumutul de stat sa constituie o parghie de orientare a economiei reale, adica dobanda sa fie corelata cu exigenta de rentabilitate din piata de bunuri si servicii. Aceasta rata poate fi folosita cu succes in calculele de evaluare a intreprinderilor.

2. Rata egala cu dobanda practicata de banca centrala. Ca marime este egala cu cea de mai sus, plus o prima de risc.

3. Rata egala cu media dobanzilor practicate de bancile comerciale.4. Rata egala cu media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara

(primele trei de mai sus).5. Rata egala cu costul capitalului intreprinderii de evaluat. Este cea mai

recomandata metoda, mai ales in conditii de instabilitate si incertitudine in macroeconomia tarii, deoarece tine seama de conditiile concrete ale intreprinderii expertizate.

Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei intreprinderi (CMPC) se obtine pe baza urmatoarei relatii:

Ccp Cci CMPC = Ccp x ------------- + Cci x --------------- Ccp + Cci Ccp + Cci

unde:Ccp = costul capitalului propriu

60

Page 61: evaluare sinteza

Cci = costul capitalului imprumutatCcp + Cci = masa capitalurilor folosite de intreprindere.

Etapele pentru determinarea ratei prin metoda CMPC:a) Costul capitalului propriu (Ccp) se determina pe baza relatiei:

Ccp = Rn + (Rr – Rn) x B

unde:Rn = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara (de

baza, fara riscuri);Rr = rata cu riscuri;Rr – Rn = prima de risc a intreprinderii;B = coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii de evaluat.

b) Costul capitalului imprumutat (Cci) se determina prin relatia:

Cci = Cd x (1 – 0,16)

unde: Cd = costul datoriei defiscalizat;Cd = (Cheltuieli financiare – Venituri financiare) / Datorii

c) Calculul costului mediu ponderat al capitalului (CMPC):

Modelul Gordon-Shapiro DVa = ------------

(t – g)

Unde:Va = pretul sau valoarea unei actiuniD = dividendul distribuitt = costul capitalului propriug = rata de crestere a dividendelor

Raportul pret – beneficiu (PER)

PER este un indice bursier care pune in relatie pretul si beneficiul actual, adica numarul de ani de beneficii pe care un investitor este dispus sa il plateasca

61

Page 62: evaluare sinteza

pentru procurarea unui titlu. Altfel spus, PER exprima de cate ori piata bursiera recunoaste beneficiul unei intreprinderi:

Cursul actiunii la bursaPER = -----------------------------

Beneficiul pe actiune

Semnificatia PER: daca PER = 10, aceasta inseamna fie capitalizarea unui profit la o rata de 1/10 = 10%, fie 10 ani de acumulare a profitului.

Metoda PER de evaluare poate fi completata prin compararea unor ratio-uri precum:

- cursul actiunii / cash-flow;- cursul actiunii / cifra de afaceri;- cursul actiunii / beneficiu.

Pentru probleme

Valoarea de rentabilitate (VR) se determina prin aplicarea unui multiplicator capitalistic y la capacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net.

Referinta cel mai des utilizata este rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara; in aceste cazuri, coeficientul multiplicator y capata valoarea 1/i si semnificatia de termen de recuperare a investitiei, iar valoarea intreprinderii se determina pe baza formulei:

VR = CB / i, Unde: i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara

(rata de baza, rata fara riscuri).Valoarea de rentabilitate continua (VRc): CBVRc = CB + ------

iValoarea globala (Vg) folosind metoda practicienilor:Denumita si metoda “indirecta” sau “germana”, metoda practicienilor consta

in ponderarea valorii patrimoniale si valorii de rentabilitate, retinandu-se media aritmetica simpla: CB ANC + ------ i

Vg = --------------------- 2

unde:

62

Page 63: evaluare sinteza

ANC = activul net corijat (valoarea patrimoniala)CB / i = valoarea de rentabilitateGoodwill-ul (GW) pe baza metodei indirecte se determina:

CB -------- - ANC i

GW = -------------------- 2

Valoarea globala a intreprinderii (Vg) folosind metoda bazata pe goowill:Vg = ANC + GW

Pragul de rentabilitate:Prag de rentabilitate = ANC x i Superprofitul (renta de goodwill)Superprofit = CB – ANC x i

II. Aspecte particulare in evaluarea intreprinderilor

1. Evaluarea intreprinderilor in dificultate

Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi analizata in functie de doua criterii esentiale:

- criteriu juridic: intreprinderea face sau nu obiectul unei proceduri judiciare? In functie de raspunsul afirmativ la aceasta intrebare depind conditiile unei eventuale reluari a activitatii, partenerii cu care se negociaza si decizia de a vinde si de a alege un investitor.

- criteriu economic: intreprinderea este structural in dificultate sau ea constituie obiectul unui accident de trezorerie? Pentru un investitor, ideal este ca intreprinderea sa fie in stare buna, cu potential bun, dar cu dificultati de trezorerie; aceasta dificultate poate f accidentala (de ex. neincasarea unor clienti) sau structurala (de ex. fonduri proprii insuficiente pentru a continua dezvoltarea).

In cazul unei intreprinderi in dificultate, partenerii pot fi: investitori diversi, actionari vechi, organele judiciare.

Investitorii pot fi de trei feluri: -profesionisti (acestia preiau intreprinderea fie pentru a dezvolta un grup mai

puternic, fie pentru a realiza profit, revanzand intreprinderea dupa redresare); - diverse grupuri de persoane (din intreprinderea respectiva, de regula cadre

care cumpara pentru salvarea locurilor de munca si pentru a se realiza profesional);

63

Page 64: evaluare sinteza

- diverse intreprinderi in legatura sau nu cu intreprinderea in dificultate (concurenti, clienti, furnizori care doresc sa realizeze o integrare).

Motivatiile acestor investitori pot fi:- ofensive (cucerirea unui segment al pietii, integrare pe verticala, eliminarea

unui concurent etc.)- defensive (evitarea cresterii unui concurent, pastrarea debuseelor pentru

produsele sale, apararea surselor de aprovizionare etc).Vechii actionari au un cuvant de spus daca nu s-a inceput o procedura

judiciara; daca da, ei nu mai au ce sa faca.Organele judiciare sunt parteneri privilegiati indata ce s-a inceput procedura

judiciara.Metodele cele mai pertinente de evaluare, in situatia intreprinderilor in

dificultate redresabile sunt cele care se bazeaza pe estimari viitoare si nu pe date istorice. Un investitor nu se intereseaza de preluarea unei firme deficitare decat daca el conteaza pe faptul ca o va face rentabila dupa un anumit timp.

Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii posibile:

a. Intreprinderea poate fi redresata;b. Intreprinderea este neredresabila, dar dispune de un patrimoniu care, dupa

lichidare, prezinta inca un activ net pozitiv;c. Intreprinderea urmeaza sa fie lichidata.a. Cazul intreprinderii redresabile, prezentand rezultate “sub rentabilitate”.

Este cazul reorientarilor strategice evidente, unde investitorul potential se intereseaza de capacitatea intreprinderii sau de unele dintre activele sale, in perspectiva de a le rentabiliza intr-o modalitate diferita de activittaea istorica efectuata de intreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.

b. In alte cazuri, daca valoarea activului net reevaluat si valorile de rentabilitate sunt corect stabilite, valoarea rentabilitatii este normal superioara valorii activului net reevaluat, aceasta din urma neinsumand si valorile elementelor necorporale susceptibile unei evaluari seprate.

Corespunzator sectorului de activitate, diferenta dintre aceste doua valori este mai mult sau mai putin importanta, iar ponderea respectiva de acordat este diferita.

In sectorul industrial traditional, valorile de randament ale activului net sunt adesea apropiate si este uzual sa se retina o medie intre aceste doua valori, pentru a limita eventualele erori de apreciere care pot fi facute.

In sectoarele putin capitalizate sau noi, in care adaptarile concurentiale nu au fost inca realizate, este justificat ca valoarea de randament sa fie superioara valorii

64

Page 65: evaluare sinteza

activului net. In acest caz, numai valoarea de randament constituie o referinta pertinenta.

De asemenea, in cazul intreprinderilor redresabile, se poate recurge la metodologia urmatoare:

- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii presupus redresabila;

- calcularea unei valori la termen, plecand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila;

- aplicarea uneideoctari a valorii la termen astfel obtinute; aceasta decotare este aplicata pentru a tine seama de:

- capitalurile proprii care au fost injectate pentru realizarea redresarii;- riscul specific de “nesucces” al redresarii- actualizarea valorii la termen.

c. In situatia intreprinderilor neredresabile urmand a fi lichidate, hotararea de incetare a activitatii (a platilor) poate fi facuta:

- la cererea actionarilor; in situatia cand activul de lichidare indestuleaza creditorii, operatiile de evaluare urmeaza calea aratata la pct.b.

- la cererea creditorilor, adresata tribunalului, acesta putand numi un lichidator cu puterea de decizie de a angaja un expert evaluator de intreprinderi, care va stabili valoarea lichidativa, pe care lichidatorul se va stradui sa o realizeze in favoarea creditorilor si, dupa caz, si a proprietarilor.

In toate cazurile, redresabile sau nu, ale intreprinderii in dificultate, se vor avea intotdeauna in vedere si:

- costurile relative ale restructurarii (inchiderea sediilor industriale, inchiderea activitatilor deficitare in curs, disponibilizarea personalului etc.);

- costurile privind lichidarea.In concluzie, cateva conditionari posibile in selectionarea metodelor de

evaluare privind intreprinderile in dificultate trebuie avute in vedere:- existenta unui badwill face inoperanta metoda goodwill-ului;- activul net corijat negativ face inoperanta metoda activului net corijat;- metodele prin randament nu sunt compatibile cu existenta pierderilor.

2. Evaluarea pentru fuziuni, divizari si asocieri cu parti ale intreprinderilor

A. Evaluarea pentru fuziuni si divizariAsocierea, fuziunea si divizarea sunt cai prin care se pot realiza

restructurarea si reorganizarea unei intreprinderi, care presupun schimbari aduse structurii capitalurilor acesteia, in mod voluntar sau din ratiuni juridice.

Fuziunea poate fi:

65

Page 66: evaluare sinteza

a) prin absorbtie:- transmiterea universala a patrimoniului unei societati care se dizolva si isi

inceteaza existenta catre o alta societate existenta;- opereaza de la data inscrierii in Registrul Comertului a mentiunii privind

majorarea capitalului social al societatii absorbante;- societatea absorbanta dobandeste drepturi si este tinuta de obligatiile

societatii pe care o absoarbe.b) prin contopire:- transmiterea universala a patrimoniului a doua sau mai multor societati

care se dizolva si isi inceteaza existenta catre o noua societate pe care ele o constituie.

- opereaza de la data inmatricularii in Registrul Comertului a noii societati;- drepturile si obligatiile societatilor care isi inceteaza existenta trec asupra

noii societati astfel infiintate.Divizarea poate fi:a) divizarea totala a patrimoniului unei societati care se dizolva si isi

inceteaza existenta, intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.

b) divizarea partiala a patrimoniului unei societati care nu isi inceteaza existenta, catre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.

Operatiile de fuziune sau divizare sunt insotite de reguli de urmat si de formalitati de efectuat in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare.

A fuziona inseamna a combina si coordona mijloacele de actiune in scopul degajarii de noi capacitati de conceptie, de finantare, de productie si comercializare, cu posibilitati de abordare de noi piete.

Aspectele ce trebuie avute in vedere la determinarea valorii economice pentru fiecare firma se refera la:

a) analiza activitatilor de exploatare; se scoate in evidenta uzura normala, conditiile generale de exploatare, practica de intretinere, surse de aprovizionare si furnizori;

b) contabilitatea financiara si alte evidente:- Istoricul firmei.- Situatia financiara. O analiza a activului total va indica procentul activelor

circulante si a activelor fixe; compararea valorii din trecut a capitalului si evidentierea schimbarilor in valoarea patrimoniului.

- Fondul de rulment. Diferenta intre fonduri circulante si datorii curente totale da fondul de rulment. Suma trebuie sa fie suficienta pentru a acoperi necesarul de fond de rulment. Un raport suficient de uniform trebuie sa fie intre stocuri si total fonduri circulante.

- Activitatea de baza, lucrarile in curs si produsele finite.

66

Page 67: evaluare sinteza

- Imprumuturile trebuie examinate sub aspectul datei scadente si al altor restrictii care pot afecta plata dividendelor, fondul de rulment, creditele viitoare si fluxul de numerar. Se indica efectul indatorarii asupra castigurilor viitoare.

- Factorii structurii capitalului.- Dividendele; in special dividendele platite in numerar in relatie cu venitul

total pot fi relevante daca se compara cu dinamica si corelate cu numarul actiunilor; Compararea castigurilor fiecarei firme in anii recenti.

- Analiza pietei si a cifrei de afaceri; metodele de distributie, pozitia competitionala si contractele de vanzare pot implica avantaje sau dezavantaje sau disparitia unor restrictii viitoare.

- Politici manageriale; organizarea, controlul, contracte de munca si de management, pot avea un important impact asupra oricarei fuziuni si pot indica obligatii financiare viitoare pentru fiecare firma.

- Profitul brut; constituie o baza pentru exprimarea profitului potential viitor.- Costurile generale si administrative; pot indica sursa unor economii prin

fuziune.- Alte venituri sau alte cheltuieli; trebuie studiate sub aspectul efectelor lor

viitoare asupra afacerilor.c) Analiza tranzactiilor de bursa a actiunilor comune pentru fiecare firma si

evaluarea pachetelor pot constitui un ghid util sau sa ofere dovezile de sustinere a raportului final de conversie ce va fi aplicat;

d) Determinarea capacitatii beneficiare si pe aceasta baza a valorii comerciale a fiecarei firme si a raportului castigurilor in perspectiva.

Luarea in consideratie a factorilor de mai sus trebuie sa conduca la concluzia daca cele doua firme ce urmeaza sa fuzioneze por sa se completeze una pe alta. Datele vor furniza, de asemenea, baza estimarii valorii economice prin combinarea tuturor avantajelor, prin cresterea capacitatii, prin imbunatatirea aprovizionarii, vanzarii, diversificarii produselor si avantaje fiscale.

Principalele efecte juridico-economice ale operatiunilor de divizare sau fuziune constau in:

a) pentru societatea care se dizolva (isi inceteaza activitatea):a.1. evaluarea elementelor patrimoniale in starea in care se gasesc, la pretul

pietei:-aferent valorii de inlocuire, pentru elementele patrimoniale necesare

exploatarii;-aferent valorii de lichidare sau valorii de recuperare, pentru elementele

patrimoniale care sunt in afara exploatarii;a.2. determinarea numarului actiunilor cuvenite actionarilor ei, pe baza

raportului de schimb dintre valoarea actiunilor proprii si cele ale societatii absorbante.

67

Page 68: evaluare sinteza

a.3. lichidarea capitalurilor prin transmiterea universala a patrimoniului, la data convenita intre parti.

b) Pentru societatea care primeste patrimoniul societatii care se dizolva:b.1. evaluarea aporturilor constituite din elementele patrimoniului transmise

de societatea care isi inceteaza activitatea;b.2. majorarea capitalului social, prin emiterea de actiuni corespunzatoare pe

baza raportului de schimb.b.3. primirea patrimoniului transmis de societatea absorbita, la data

convenita prin proiectul de fuziune sau divizare.Un obiectiv esential care se urmareste in cazul operatiunilor de fuziune sau

divizare consta in asigurarea ca valorile relative atribuite actiunilor societatilor participante (pe baza raportului de schimb) sunt pertinente si ca raportul de schimb este echitabil.

Pertinenta valorilor relative atribuite actionarilor consta in a se asigura:a) ca metodele de evaluare utilizate:-se intemeiaza pe diferite modalitati de abordare;-sunt adecvate si corespunzatoare sectorului de activitate respectiv;-iau in considerare ansamblul angajamentelor contractuale ale societatilor in

cauza.b) ca niciun eveniment intervenit in perioada de retroactivitate nu este in

masura sa repuna in cauza raportul de schimb in mod semnificativ.Caracterul echitabil al raportului de schimb consta in a se asigura ca el ofera

asociatilor care aduc aporturi o remuneratie satisfacatoare si garanteaza societatii beneficiare o crestere de capitaluri proprii, justificata.

Diferentele dintre valoarea contabila si valoarea de piata a bunurilor, conduc la necesitatea reevaluarii acestora.

Reguli de care trebuie tinut seama in cazul evaluarii pentru fuziuni sau divizari:

- evaluarea intreprinderilor se face prin mai multe metode, punandu-se accent pe evaluarea patrimoniala (ANC);

- in mod obligatoriu se evalueaza fondul comercial al societatilor intrate in fuziune sau divizare;

- activele fictive (cheltuieli de infiintare, cheltuieli efectuate in avans si unele elemente necorporale) se considera nonvalori;

- stocurile, creantele si alte active incerte se provizioneaza;- actiunile, titlurile din patrimoniu se evalueaza de regula pe baza valorii

patrimoniale a intreprinderii in care am investit;- pe baza ANC se determina valoarea intrinseca a unei actiuni pentru fiecare

din societatile participante la fuziune sau divizare;

68

Page 69: evaluare sinteza

- uzual sunt doua tipuri de evaluari intr-o fuziune sau divizare: evaluarea actiunilor fiecarei societati participante si evaluarea aportului adus de societatile absorbite in absorbanta sau transmise de societatea divizata.

B. Evaluarea partiala a intreprinderiiSe intalneste atunci cand se vinde o parte a intreprinderii sau se participa ca

aport la capitalul altei intreprinderi.In aceste cazuri, evaluarea se face in aceleasi conditii ca si cand activitatea

respectiva ar functiona ca o intreprindere autonoma.Contul de rezultate se va elabora distinct pentru activitatea supusa evaluarii.Se aplica metodele clasice de evaluare.3. Evaluarea pentru garantii si ipoteci

4. Evaluarea pentru asigurare

5. Evaluarea in scopuri fiscale

6. Evaluarea pentru raportarea financiara (intocmirea situatiilor financiare)

Valorile utilizate pentru recunoasterea activelor si pasivelor in situatiile financiare ale unei entitati difera in functie de referentialul contabil utilizat si sunt prevazute prin standardele nationale sau internationale de raportare financiara.

In Romania pot fi utilizate urmatoarele sisteme contabile:- sistem contabil bazat pe reguli conforme cu Directivele europene, care

poate fi sistem de baza sau simplificat.- sistem contabil bazat pe Standardele Internationale de Raportare

Financiara. Valorile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare:

A. In cazul referentialului contabil bazat pe reguli conforme cu Directivele europene

Directiva a IV-a prevede ca, prin norme nationale, se poate cere sau se poate permite tuturor societatilor sau anumitor categorii de societati:

- sa evalueze imobilizarile corporale cu durate limitate de utilizare economica, precum si stocurile, pe baza metodei valorii de inlocuire;

- sa evalueze elementele prezentate in conturile anuale, inclusiv capitalul si rezervele, prin alte metode (decat cele de la alineatul precedent) care tin seama de inflatie;

- sa reevalueze imobilizarile.Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza, in general, pe

baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.

69

Page 70: evaluare sinteza

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face, conform regulilor nationale, la valoarea justa de la data bilantului. Daca aceasta nu poate fi determinata, activul este prezentat in bilant la cost sau la valoarea reevaluata anterior, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.

Instrumentele financiare se evalueaza in situatiile financiare consolidate la valoarea justa determinata prin referire la valoarea de piata sau , atunci cand aceasta nu se poate stabili, la o valoare determinata cu ajutorul unor modele si tehnici de evaluare general acceptate. Instrumentul financiar reprezinta orice contract care genereaza un activ financiar pentru o intreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capital propriu pentru o alta intreprindere. Urmatoarele categorii de instrumente financiare sunt excluse de la valoarea justa, utilizandu-se metoda costului amortizat bazat pe rata efectiva a dobanzii: imprumuturile si creantele create de intreprindere si care nu sunt pastrate in scopul tranzactionarii, investitiile pastrate pana la scadenta, activele financiare ce nu au pret cotat pe o piata activa si datoriile financiare (cu exceptia datoriilor pentru tranzactionare si a instrumentelor derivate considerate datorii, care se evalueaza la valoarea justa).

Cea mai buna metoda pentru determinarea valorii juste este metoda comparatiilor de piata, respectiv folosirea unor cotatii de pret publicate pe o piata activa. Daca nu exista o piata activa, pentru determinarea valorii juste se pot folosi tehnici precum: actualizarea fluxurilor de numerar, valoarea curenta de piata a unui alt instrument financiar similar, etc.

Activele circulante se prezinta in bilant la cea mai mica valoarea de piata. Stocurile nu trebuie prezentate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea realizabila neta a acestora.

B. In cazul referentialului contabil bazat pe Standardele Internationale de Raportare Financiara

a) Valoarea de piata. Reprezinta suma estimata pentru care un bun ar trebui schimbat la data evaluarii intre un vanzator si un cumparator, aflati in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangere.

b) Costul de inlocuire net. Este o metoda utilizata pentru a determina un surogat pentru valoarea de piata a proprietatilor specializate sau cu piete limitate, pentru care informatiile de piata sunt limitate sau nu sunt disponibile.In cazul imobiliarelor, costul de inlocuire net se bazeaza pe o estimare a valorii de piata pentru utilizarea existenta a terenului, plus costul curent brut al amenajarilor terenului si constructiilor atasate din care se scoate cota aferenta uzurii fizice si a tuturor formelor relevante de depreciere.

c) Proprietatea specializata. Este o proprietate tranzactionata rar sau niciodata pe piata libera, cu exceptia cazurilor in care se vinde impreuna cu

70

Page 71: evaluare sinteza

intreprinderea din care face parte, datorita unicitatii sale generata de natura specializata (dimensiuni, locatie etc.).

d) Valoarea justa. Este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat sau o datorie decontata, de buna voie, intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

e) Valoarea de utilizare. Este valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se astepata sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila.

Reguli aplicabile pentru evaluare, indiferent de referentialul contabil folositEvaluarile pentru raportarea financiara se efectueaza de catre profesionisti

calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional care functioneaza legal si este, la randul lui, membru al unui organism international din domeniul contabilitatii.

Evaluatorii care efectueaza lucrari pentru elaborarea situatiilor financiare trebuie sa fie independenti de intreprindere, sa cunoasca standardele si regulile de evaluare, etc.

In cazul evaluarii pentru raportarea financiara, evaluatorul trebuie sa utilizeze definitii bazate pe conditiile de piata, sa fie obiectiv si sa prezinte integral aspectele relevante intr-un format adecvat si usor de utilizat.

Standardele de contabilitate adopta doua modele pentru recunoasterea elementelor de activ si de pasiv in bilant:

-un model bazat pe cost, numit tratament contabil de baza-un model bazat pe valoarea justa, numit tratament contabil alternativ

permis.Evaluatorii trebuie sa tina seama daca activele sunt necesare exploatarii sau

sunt in afara exploatarii.La evaluarea activelor pentru raportarea financiara trebuie tinut seama de

urmatoarele reguli de baza:- activele specializate vor fi evaluate utilizand costul de inlocuire net;- activele nespecializate inclusiv proprietatile comerciale specializate vor fi

evaluate pe baza valorii de piata;- evaluarea terenurilor, a amenajarilor de terenuri si a constructiilor se face la

valoarea de piata;- evaluatorii trebuie sa prezinte metodele aplicatein determinarea valorii

juste;- evaluatorii au obligatia sa aloce valoarea totala a unui activ pe

componentele acestuia cu durate de viata diferite;

71

Page 72: evaluare sinteza

- frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a bunurilor in raport cu valoarea contabila a acestora; daca valorile juste ale bunurilor nu sufera modificari semnificative, evaluarile pot fi facute la 3-5 ani.

7. Evaluarea pentru inchiriere/leasing

8. Evaluarea proprietatilor agricole

III. Contractarea si raportarea lucrarilor de evaluare

9. Angajarea unei lucrari de evaluare

A. Lucrari prealabile acceptarii unei misiuni de evaluareIndata ce a luat cunostinta de posibilitatea efectuarii unei evaluari de

intreprindere, evaluatorul trebuie sa parcurga unele etape prealabile contractarii si efectuarii lucrarilor:

a) Cunoasterea globala a intreprinderii, ceea ce ii va permite sa ia in cunostinta de cauza decizia de a contracta evaluarea.

b) Examenul de competenta. Formandu-si o idee despre ce are de facut, evaluatotrul trebuie sa-si evalueze capacitatile sale si sa se asigure ca acestea sunt suficiente pentru efectuarea lucrarilor de calitate si la termenele solicitate.

c) Examenul de etica. Evaluatorul trebuie sa fie drept si cinstit in indeplinirea lucrarilor de evaluare, sa fie obiectiv, independent si sa actioneze cu responsabilitate.

d) Decizia de acceptare a misiunii de evaluare.B. Contractarea lucrarilor de evaluareFormal, documentele prin care se contracteaza o lucrare de evaluare pot fi:- contract de prestari servicii- scrisoare de misiune.Obligatoriu cuprind prevederi referitoare la:- obiectul si scopul evaluarii;- estimarea modului de abordare a evaluarii si eventual a metodelor de

evaluare ce vor fi aplicate;- sursele de documentare ce vor fi folosite de evaluator;- modul de raportare: eventuale rapoarte intermediare si raportarea finala,

documentul de raportare si responsabilitati legate de divulgare;

72

Page 73: evaluare sinteza

- onorarii;- termene de realizare a lucrarilor;

10. Raportarea evaluarii

Etapa finala a procesului de evaluare se concretizeaza in intocmirea unui raport de evaluare.

Raportarea rezultatelor unei evaluari se face de regula in scris, dar poate fi si verbala. Rezultatul unei evaluari se comunica verbal, de regula, in justitie, ca o marturie a expertului evaluator; orice raportare verbala trebuie sa fie sustinuta de un dosar de lucru din care nu poate lipsi cel putin un rezumat scris al evaluarii.

Rolul raportului de evaluare:- instrument de prezentare a rezultatelor muncii evaluatorului;- instrument de comunicare catre beneficiari a concluziilor, a scopului

evaluarii etc.- instrument de stabilire a responsabilitatilor in legatura cu procesul de

evaluare, cu valorile obtinute si bazele de evaluare utilizate.Continutul raportului de evaluare:Raportul de evaluare trebuie sa permita identificarea evaluatorului si a

entitatii evaluate, a bazelor de evaluare utilizate, a datei efectuarii evaluarii si a datei raportului de evaluare.

Raportul de evaluare trebuie - sa descrie aria misiunii de evaluare;-sa contina o declaratie de confidentialitate;-sa contina o declaratie de conformitate, care sa certifice ca evaluarea a fost

facuta in concordanta cu standardele internationale sau nationale de evaluare.Structura raportului de evaluare:Cuprinde urmatoarele capitole:- Rezumatul principalelor concluzii si recomandari;- Prezentarea intreprinderii;- Prezentarea evaluatorului si declaratia de conformitate;- Diagnosticul de evaluare si analiza fundamentala;- Bazele lucrarii de evaluare;- Metode de evaluare aplicate;- Gama de valori; valoarea actiunilor- Opinii ale evaluatorului.

11. Verificarea evaluarilor

73

Page 74: evaluare sinteza

Scopul verificarii unei evaluari consta in asigurarea ca acea evaluare a fost efectuata in conformitate cu standardele profesionale.

Obiectivele verificarii difersa in functie de tipul de verificare:a) Verificarea administrativa (de conformitate), efectuata in scopuri de

analiza. In cazul in care evaluarea trebuie utilizata in scopul luarii de decizii, ea este efectuata de un evaluator care joaca rol de consultant, asistand clientul in luarea deciziilor.

b) Verificarea tehnica, efectuata pentru a-si forma o parere daca opiniile si concluziile din raport sunt corecte, adevarate, argumentate.

c) Verificarea de birou, se limiteaza la datele din raport, urmareste corectitudinea datelor, caracterul adecvat al metodologiei, respectarea instructiunilor si a standardelor profesionale.

d) Verificarea in teren, presupune inspectarea proprietatii.Evaluatorul verificator nu va lua in considerare evenimentele care au avut

loc dupa data evaluarii, ci numai acele informatii care erau disponibile la data evaluarii verificate.

Cand evaluatorul verificator nu se afla in posesia tuturor faptelor si informatiilor pe care s-a bazat evaluatorul, el trebuie sa prezinte limitarile concluziilor.

In raportul de verificare, evaluatorul verificator va include o declaratie de conformitate semnata.

IV. Codul etic al evaluatorului

12. Introducere, definitii si arie de aplicabilitate

Evaluarea este considerata a include trei categorii de operatiuni:- estimarea costului de productie sau de inlocuire a proprietatii fizice;- previziunile puterii de cumparare monetare a anumitor categorii de

proprietate;- determinarea valorii proprietatii.Activitatile evaluatorilor si expertilor evaluatori sunt coordonate, indrumate

si orientate de catre Biroul privind evaluarea intreprinderilor, structura interna a Corpului.

Principiile Practicii Evaluarii si Codului etic sunt stabilite pentru: a-i informa pe cei care utilizeaza serviciile evaluatorilor cu privire la ceea ce

in opinia Corpului constituie o practica a evaluarii, competenta si etica; a servi ca ghid al evaluatorilor la atingerea nivelului de competenta in

practica evaluarii si la aderarea la standardele etice; a ajuta la realizarea obiectivelor Corpului, care cuprind:

74

Page 75: evaluare sinteza

- stimularea formarii in materie de evaluare;- ameliorarea si dezvoltarea tehnicilor de evaluare;- incurajarea practicilor profesionale sanatoase;- stabilirea criteriilor de practica sanatoasa pentru utilizarea de catre

intreprinderi a evaluatorilor;- punerea in aplicare a conduitei si practicii etice de catre membri.

A furniza mijloacele auxiliare celor utilizate la examinarea candidatilor, la admiterea la statutul de expert evaluator pentru estimarea aptitudinilor, competentei si intelegerii principiilor etice;

Intruchiparea practicilor de evaluare pe care experienta le-a constatat a fi eficiente in protejarea publicului.

Obiectivele activitatii de evaluare-determinarea valorii unei proprietati;-estimarea costurilor de producere, achizitionare sau finalizare a unei

proprietati;-estimarea costurilor prejudiciilor aduse unei proprietati si prevederea puterii

de cumparare a proprietatii, etc. Datoria si responsabilitatea primordiala a evaluatorului Obligatia evaluatorului de determinare si descriere a tipului corespunzator

de evaluare sau a costului estimat;Evaluatorul poate lua in considerare instructiunile clientului, poate obtine

consiliere profesionala, dar responsabilitatea alegerii tipului de evaluare ii revine in totalitate.

Obligatia evaluatorului de a determina rezultatele numerice cu gradul de acuratete necesar in functie de obiectivele specifice evaluarii;

Obligatia evaluatorului de a evita rezultatele numerice false;Rezultatul numeric al unei evaluari ar putea fi fals in urmatoarele doua

situatii:- este o estimare in mod evident neclara a unui anumit tip de valoare sau

estimare de cost;- este clar in mod numeric, deoarece este o estimare a tipului inadecvat de

valoare a estimarii de cost. Obligatia evaluatorului de a atinge nivelul de practica si de a-si desfasura

activitatea in mod etic;Evaluatorul trebuie sa fie competent in domeniul sau, competenta la care se

ajunge prin formare, instruire, studiu, practica si experienta. Trebuie sa recunoasca, sa inteleaga si sa respecte acele principii etice care sunt legate de practica sa profesionala.

Caracterul profesional al practicii evaluarii Relatia fiduciara a evaluatorului fata de terti

75

Page 76: evaluare sinteza

In anumite situatii speciale, raportul de evaluare poate fi dat de catre client une terte parti spre utilizare. Membrii Corpului recunosc responsabilitatea fata de acele parti, altele decat clientul, care pot avea dreptul in mod expres sa faca uz de rapoartele lor.

Obligatia evaluatorului fata de clientul sauObligatia primordiala a evaluatorului fata de clientul sau este sa ajunga la

concluzii si rezultate numerice complete, clare si pertinente, indiferent de dorintele sau instructiunile clientului in aceasta privinta.

Caracterul confidential al misiunii de evaluareEste inadecvat pentru un evaluator sa divulge faptul angajarii sale, daca

clientul nu aproba divulgarea sau daca are un interes clar in a pastra faptul angajarii confidential, sau daca evaluatorului nu i se cere in mod legal sa divulge faptul angajarii sale.

Obligatia evaluatorului de a oferi servicii competente Obligatia evaluatorului legata de depunerea de marturii.

Cand un evaluator este angajat de una din partile unei dispute, nu este etic ca el sa ascunda orice fapte, date sau opinii care sunt contrare realitatii.

Obligatia evaluatorului de a aduce documente in sprijinul marturiilor legate de o evaluare

Obligatia evaluatorului cu privire la deservirea a mai mult de un client in acelasi mod.Atunci cand doi sau mai multi clienti potentiali doresc serviciile unui

evaluator cu privire la aceeasi proprietate, evaluatorul nu poate deservi mai mult de un client, cu exceptia situatiei in care exista consimtamantul tuturor partilor.

Acorduri si contracte pentru serviciile de evaluare Obligatia evaluatorului fata de alti evaluatori si fata de organismul

profesional- protejarea reputatiei profesionale a altor evaluatori- obligatia evaluatorului legata de actiunile disciplinare ale Corpului. Un

membru al Corpului care are cunostinta de un act comis de un alt membru care, in opinia sa, constituie o incalcare a principiilor etice, are obligatia de a raporta problema in concordanta cu procedura specificata in normele emise de Corp.

13.Principii si reguli de buna practica in evaluarea intreprinderilor

Metode si practici de evaluare (Principiile practicii evaluarii) Diferite tipuri de valoare. Diferitele tipuri de proprietate au diferite tipuri de

valoare, depinzand de circumstante speciale.

76

Page 77: evaluare sinteza

Selectarea metodei de evaluare. Metoda selectata trebuie sa fie corespunzatoare scopului, sa ia in considerare toti factorii care au importanta pentru valoare si sa se prezinte intr-un mod clar si logic.

Evaluari fractionate. Anumite categorii de proprietati pot fi considerate ca fiind componente ale unor forme de proprietate mai mari. Evaluarea unui element dintr-o proprietate, luat in considerare in sine si ignorandu-i relatia cu restul proprietatii, se numeste “evaluare fractionata”. Buna practica cere ca evaluarea fractionata sa fie catalogata ca atare si ca limitarile utilizarii ei de catre client sa fie clar precizate.

Conditii accidentale sau limitative care afecteaza o evaluare. Evaluatorul trebuie sa conteze pe materialele obtinute accidental si sa le utilizeze cu conditia:

- sa declare in raportul sau ca a facut acest lucru;- sa fie gata sa supuna materialul in sine la dispozitia unor verificari cerute;- sa nu transmita altora raspunderea pentru probleme care sunt sau trebuie sa

faca obiectul propriilor sale cunostinte profesionale. Evaluarile ipotetice sunt cele bazate pe conditii presupuse. Este inadecvat si

neetic sa se emita rapoarte de evaluare ipotetice daca:- valoarea nu este clar catalogata a fi ipotetica;- scopul legitim pentru care se face evaluarea nu este precizat;- conditiile care se presupun a fi contrare faprelor nu sunt clar expuse.

Evaluarile in care este interzis accesul la date pertinente. In acest caz, evaluatorul poate refuza sa desfasoare misiunea. In cazul in care considera ca astfel de date sunt esentiale pentru validarea evaluarii, acesta nu poate continua in conditii normale misiunea.

Seriile de valori sau costul estimat si credibilitatea estimarilor. In masura in care determinarea de catre evaluator a sumei sau a costurilor estimate nu poate sa fie exacta, sa ve anexa la aceste rezultate o declaratie conform careia gradul de credibilitate trebuie sa fie in conformitate cu declaratiile. Rezultatele sunt exprimate prin procente cu plus-minus.

Valori si costuri estimate conform diferitelor ipoteze. Inspectia, investigatiile, analiza si descrierea proprietatii in cauza.

Descrierea proprietatii supusa evaluarii trebuie sa se refere in mod adecvat la:- identificarea proprietatii;-declararea drepturilor legale si restrictiilor legale incluse in dreptul de

proprietate;- caracteristicile proprietatii care contribuie sau deriva din valoarea acesteia.In cazul unor imbunatatiri la bunuri imobiliare, identificarea este foarte

importanta pentru a preveni utilizatorii raportului de evaluare asupra proprietatii evaluate.

77

Page 78: evaluare sinteza

Colaborarea dintre evaluatori si folosirea serviciilor membrilor altor profesii. O astfel de colaborare presupune ca toti colaboratorii sa semneze un raport comun sau, daca exista opinii divergente, aceste opinii sa faca parte din raport.

Practici de evaluare neetice si neprofesionale. (tot la principii) Onorariile incidentale. Este neetic si neprofesional ca un evaluator:

- sa contracteze sau sa accepte o compensatie pentru serviciile de evaluare sub forma unui comision, rabat sau diviziune a comisioanelor de brokeraj sau sub alte forme similare;

- sa primeasca sau sa dea onorarii pentru referinte sau pentru intermediari. Onorarii in functie de procente. Este neprofesional si neetic ca evaluatorul

sa concretizeze activitatea pentru un procentaj fix din suma evaluata sau estimarile de costuri pe care le stabileste la incheierea activitatii sale.

Evaluari dezinteresate. Oricine foloseste un evaluator care are un interes la proprietatea evaluata (detinerea proprietatii, posibil cumparator etc.) poate fi suspectat ca raportul a fost partinitor si in interes propriu si, de aceea, constatarile sunt invalide. Totusi, daca un client doreste in continuare ca evaluarea sa fie facuta de catre evaluator, evaluatorul poate accepta misiunea, cu conditia sa dezvaluie natura si amploarea interesului in raportul sau de evaluare.

Responsabilitatea legata de semnaturile de pe rapoartele de evaluare. Este neetic:

- sa se declare fals cine a facut evaluarea, prezentand semnatura persoanei care nu a efectuat si nu a supervizat lucrarea;

- in cazul unui raport comun, sa se omita orice semnaturi sau orice opinii divergente;

- in cazul in care doi sau mai multi evaluatori au colaborat la o misiune de evaluare pentru acestia, sa nu semneze si nici sa nu emita rapoarte separate;

- in cazul in care au fost angajati doi sau mai multi evaluatori de catre un singur client, sa faca evaluari independente ale aceleiasi proprietati, sa colaboreze sau sa se consulte intre ei si sa faca uz de constatarile sau cifrele unuia sau ale celuilalt.

O firma de evaluare poate sa utilizeze in mod adecvat o semnatura a firmei cu o semnatura a functionarului responsabil din aceasta, dar persoana care a efectuat evaluarea pentru firma trebuie sa semneze raportul de evaluare al firmei sau raportul trebuie sa confirme persoana care a facut, de fapt, evaluarea.

Reprezentarea. Nu trebuie depuse sau omise marturii sau opinii care nu au sustinere in realitate, care sunt reprezentative, aceasta afectand increderea in rezultatele evaluarii profesionale.

78

Page 79: evaluare sinteza

Opiniile si rapoartele preliminare care nu sunt luate in considerare. Daca nu se au in vedere toate aspectele care privesc obiectul evaluarii, opinia evaluatorului va fi neclara. Opiniile pripite si neanalizate sunt neprofesionale.

Publicitatea si asistenta. Este neetic sa se faca publicitate cu privire la disponibilitatea serviciilor de evaluare. De asemenea, este neetic:

- sa se dea declaratii false in legatura cu aparteneneta cuiva la o organizatie profesionala;

- sa se dea declaratii false cu privire la formarea, instruirea sau experienta cuiva;

- sa se dea declaratii false cu privire la serviciile disponibile, la serviciile anterioare sau in curs ale unui evaluator fata de orice client;

Raportarea rezultatelor evaluarilor. Descrierea proprietatii care este supusa unui raport de evaluare. Elementele

unei astfel de descrieri sunt: identificarea; drepturile si restrictiile din dreptul de proprietate; caracteristicile de evaluare; starea fizica.

Declararea obiectivelor activitatii de evaluare. Se face pentru determinarea valorii, pentru estimarea costurilor, etc. Se face si o declaratie cu privire la data la care se aplica estimarea valorii, estimarea costului sau previziunea de profit.

Declararea conditiilor incidentale si limitative la care sunt supuse constatarile in urma evaluarii.

Descrierea si explicarea intr-un raport de evaluare a metodelor de evaluare folosite.

Declararea lipsei de interese a evaluatorului. Daca are un interes, va prezenta natura si amploarea acestuia.

Responsabilitatea evaluatorilor de a comunica fiecare analiza, opinie si concluzie intr-un mod in care aceasta nu induce in eroare. Evaluatorul trebuie sa declare in fiecare raport: “Certific prin prezenta ca, dupa cunostintele mele si dupa opinia mea, faptele prezentate continute in prezentul raport sunt adevarate si corecte si acest raport a fost elaborat in conformitate cu Recomandarile emise de CECCAR si cu Principiile Practicii Evaluarii si cu Codul etic al expertilor evaluatori de intreprinderi”.

Semnaturile de pe rapoartele de evaluare si includerea opiniilor negative. Reguli de conduita profesionala a evaluatorilor si a expertilor evaluatori

Regula 1. Orice membru trebuie sa faca intotdeauna tot ceea ce este posibil pentru a fi independent in realizarea serviciilor sale profesionale. Independenta va fi afectata cand:

- membrul are un interes financiar sau are functie de conducere in intreprinderea evaluata;

- exista un conflict de interese;- membrul ofera alte servicii clientului etc.

79

Page 80: evaluare sinteza

Lipsa independentei trebuie mentionata in scrisoarea de remitere, in paragrafele de introducere si de certificare a raportului.

Regula 2. Membrul trebuie sa-si realizeze misiunea cu competenta si responsabilitate.

Regula 3. Informatiile refertoare la un client nu trebuie facute publice fara acordul acestuia, exceptand cazurile in care exista:

- o prevedere legala sau o hotarare judecatoreasca;- o hotarare a Comisiei de disciplina;- o prevedere a ROF sau a Codului etic;O hotarare a unui alt for profesional din care membrul mai face parte.Regula 4. Nu trebuie prestate servicii atunci cand onorariile depind de

rezultatele sau concluziile respectivelor servicii, exceptand situatiile cand sunt fixate de o instanta judecatoreasca sau de un organism guvernamental.

Regula 5. Publicitatea si ofertele nu trebuie sa fie false, agresive sau sa induca in eroare.

Regula 6. Membrii nu trebuie sa comita niciun fel de act care sa duca la discreditarea profesiei.

Regula 7. Membrii nu trebuie sa foloseasca niciun fel de expresii care sa induca publicul in eroare cu privire la statutul pe care il au in cadrul organismului profesional.

Regula 8. Cand prezinta materiale, evaluatorul nu trebuie sa copieze sau sa foloseasca intr-o masura foarte mare materiale intocmite de alta persoana fara sa mentioneze sursa materialului respectiv. Plagiatul este considerat a fi o practica neetica.

Sanctionarea abaterilor de la reguliSanctiuni de pot fi impuse:- membrului i se poate impune sa urmeze un curs de instruire pentru a-si

corecta deficientele profesionale;- membrului i se poate trimite o mustrare; mustrarea ramane la dosarul

respectivului membru;- suspendarea pentru o anumita perioada de timp, de 1-5 luni;- revocarea calitatii;- ridicarea calitatii de membru.

V. Standardele internationale de evaluare14. Obiective, structura si aria de aplicabilitateStandardele internationale de evaluare sunt elaborate de Comitetul pentru

Standarde Internationale de Evaluare, care lucreaza in stransa colaborare cu organismele de elaborare a standardelor, precum Consiliul pentru Standarde

80

Page 81: evaluare sinteza

Internationale de Raportare Financiara, Federatia Internationala a Contabililor si Organizatia Internationala a Comisiilor pentru Valori Mobiliare.

Principalele standarde internationale folosite in evaluarea intreprinderii sunt:- Standardul International de Aplicatie in Evaluare nr. 1 (IVA 1) intitulat

“Evaluarea pentru raportarea financiara”.- Standardul International de Practica in Evaluare nr. 6 (GN 6) intitulat

“Evaluarea intreprinderii”;- Standardul International de Evaluare nr. 3 (IVS 3) intitulat “Raportarea

evaluarii”.

81