Evaluare-Electrician+Lacatus Mecanic+Tractorist+Frigotehnist+Zugrav+Necalificat+Ingrijitor...
-
Upload
marian-ovidiu-dicianu -
Category
Documents
-
view
740 -
download
68
description
Transcript of Evaluare-Electrician+Lacatus Mecanic+Tractorist+Frigotehnist+Zugrav+Necalificat+Ingrijitor...
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARIIUNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE
ASACHI” IASI
FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
CUPRINS
Cap.
1. Introducere2. Metoda I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare si
imbolnavire profesionala3. Prezentarea lucrării 4. Descrierea Generală a S.C. Diana Forest S.A. 5. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională la 2 locuri de muncă 5.1. Electrician5.2 Lacatus mecanic
6. Concluzii
1. INTRODUCERE
PREVEDERILE LEGISLAŢIEI NAŢIONALE PRIVIND EVALUAREA
RISCURILOR PENTRU SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA
LUCRĂTORILOR
LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢIIÎN MUNCĂ NR. 319/2006
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 conţine
următoarele prevederi care vizează evaluarea riscurilor:
angajatorul are obligaţia:
„sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de
munca, a substantelor sau preparatelor chimice
utilizate si la amenajarea locurilor de munca” (art. 7,
alin. 4, lit. a);
„ca, ulterior evaluarii [riscurilor] si daca este necesar,
masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si
de productie aplicate de catre angajator si asigure
îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei
sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul
activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si
la toate nivelurile ierarhice” (art. 7, alin. 4, lit. b);
angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei
evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice” (art. 12,
alin. 1, lit. a).
→ pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,
angajatorii au obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi
protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de
altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice
corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii” (art. 13, lit.
b).
H.G. NR. 1425/2006 PENTRU APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE DE APLICARE A
PREVEDERILOR LEGII SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006
H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006 conţine următoarele articole care vizează evaluarea
riscurilor:
activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul
întreprinderii şi/sau unităţii sunt următoarele: „identificarea
pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a
sistemului de muncă respectiv executant, sarcină de muncă,
mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă pe
locuri de muncă/posturi de lucru” (art. 15, alin. 1, pct. 1);
„în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de
lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natură
tehnică, organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură, necesare
pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor” (art. 46, alin.
2); planul de prevenire şi protecţie va fi revizuit ori de câte ori
intervin modificări ale condiţiilor de muncă, respectiv apariţia unor
riscuri noi (art. 46, alin. 1);
cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă corespunzătoare nivelului superior sunt: „…curs
postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durată de cel puţin 180
ore” (art. 50, alin. 1, lit. c);
reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă „însoţesc echipa/persoana care
efectuează evaluarea riscurilor” (art. 56, lit. b);
angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în
muncă cu privire la „evaluarea riscurilor pentru securitate şi
sănătate, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate,
cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru” (art. 71);
pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care
desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în
întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar
al serviciilor va sigura instruirea lucrătorilor privind „riscurile
pentru securitate şi sănătate în muncă precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau
unităţii” (art.82, alin. 2);
angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de
muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc
ridicat şi specific ( = zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în
care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli
profesionale cu consecinţe grave, ireversibile respectiv, deces sau
invaliditate) măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor (art. 106);
acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării
riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o
prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire (art. 107).
PRINCIPIILE ŞI PRACTICA GENERALĂ A EVALUĂRII
RISCURILOR PROFESIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
TERMINOLOGIE
termenii “pericol” şi “risc” nu au întotdeauna aceeaşi semnificaţie, nici în legislaţiile statelor membre ale Uniunii Europene, nici în diversele discipline ştiinţifice;
definiţiile utilizate sunt următoarele: pericol: proprietatea sau capacitatea intrinsecă prin care un element
(de exemplu: materii, materiale, metode şi practici de muncă,
tehnologii) este susceptibil să conducă la materializarea unui
eveniment nedorit;
risc: probabilitatea ca evenimentul nedorit să se realizeze cu o anumită gravitate, în condiţii de utilizare şi/sau expunere date;
evaluarea riscurilor: estimarea (eventual cuantificarea) riscurilor asociate existenţei condiţiilor de manifestare a pericolului la locul de muncă, având impact asupra stării de securitate şi sănătate a muncitorilor.
SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR
angajatorul are obligaţia generală de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea muncitorilor; evaluarea riscurilor are drept obiectiv să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/protecţie adecvate, cu referire la: prevenirea riscurilor profesionale; formarea muncitorilor; informarea muncitorilor; implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea
efectivă a măsurilor necesare.
evaluarea riscurilor trebuie să fie structurată astfel încât să permită muncitorilor şi persoanelor care răspund de protecţia muncii: să identifice pericole existente şi să evalueze riscurile asociate acestor
pericole, în vederea stabilirii măsurilor destinate protejării sănătăţii şi asigurării securităţii muncitorilor, în conformitate cu prescripţiile legale;
să evalueze riscurile în scopul selectării optime, în cunoştinţă de cauză, a echipamentelor, substanţelor sau preparatelor chimice utilizate, precum şi a amenajării şi a organizării locurilor de muncă;
să verifice dacă măsurile adoptate sunt adecvate; să stabilească atât priorităţile de acţiune, cât şi oportunitatea de a lua
măsuri suplimentare, ca urmare a analizării concluziilor evaluării riscurilor;
să confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor şi/sau reprezentanţilor acestora că toţi factorii relevanţi, legaţi de procesul de muncă, au fost luaţi în considerare;
să vegheze ca măsurile de prevenire/protecţie, considerate necesare şi adoptate în baza evaluării riscurilor, să contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.
schema generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi câteva elemente de management al acestuia este următoarea:
1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale
2. Structurarea evaluării.
Abordarea deciziei privind modul de abordare (geografică, funcţională /axată
pe proces/axată pe flux)
5. Colectarea informaţiilor.
Mediu/sarcini de muncă/persoane expuse/experienţă acumulată
4. Identificarea pericolelor
5. Identificarea persoanelor expuse
6. Identificarea tipurilor de expunere
7. Evaluarea riscurilor.
Probabilitate de producere/gravitatea consecinţelor, în condiţii reale
8. Studiul posibilităţilor de eliminare sau de control a riscurilor
9. Stabilirea priorităţilor de acţiune şi de adoptare a măsurilor de securitate
10. Implementarea şi aplicarea măsurilor de securitate
11. Înregistrarea rezultatelor evaluării.
12. Măsurarea (aprecierea) eficacităţii
15. Controlul (periodic sau în cazul unor modificări în sistem):
Rezultatele evaluării îşi menţin valabilitatea (nu este necesară nici o altă
acţiune).
Revizuirea se impune.
14. Urmărirea planului de evaluare a riscurilor.
Observaţie: Conţinutul şi amploarea fiecărei etape depind de situaţia concretă
existentă la locul de muncă analizat (de exemplu, numărul de muncitori, materialele utilizate, accidentele de muncă şi bolile profesionale înregistrate, tehnologiile aplicate, caracteristicile locului de muncă şi riscurile specifice).
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALEEVALUĂRII RISCURILOR
evaluarea riscurilor reprezintă studiul sistematic al tuturor aspectelor procesului de muncă susceptibile de a genera evenimente nedorite, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/protecţie aplicabile pentru controlul acestor riscuri;
evaluarea riscurilor trebuie să fie condusă de conducerea la vârf, care va consulta şi/sau va implica direct toţi factorii afectaţi/interesaţi: angajator, conducere la vârf, muncitori şi reprezentanţii acestora;
evaluarea riscurilor comportă următoarele etape:
a. Identificarea pericolelor;
b. Identificarea muncitorilor (sau a altor persoane) care pot fi expuse
la aceste pericole;
c. Estimarea calitativă sau cantitativă a riscurilor;
d. Examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor;
e. Aprecierea necesităţii de a stopa adoptarea altor măsuri vizând
prevenirea sau reducerea riscurilor.
evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă: locuri de muncă fixe (de exemplu, birouri, ateliere, şcoli); locuri de muncă evolutive (de exemplu, şantiere de construcţii,
docuri, şantiere navale); locuri de muncă mobile (de exemplu, locurile de muncă temporare
pentru întreţinerea canalizărilor urbane, vizite de inspecţie).
evaluarea riscurilor pentru locurile de muncă relativ imuabile (birouri, ateliere de construcţii sau de confecţii etc.): va ţine seama de condiţiile uzuale; nu va fi reiterată atunci când locurile de muncă sunt comparabile; va lua în considerare necesitatea unei evaluări revizuite sau diferite
atunci când circumstanţele se schimbă, de exemplu, prin introducerea de echipamente sau tehnologii noi.
evaluarea riscurilor la locurile de muncă în care circumstanţele şi condiţiile se modifică implică o abordare care să faciliteze luarea în considerare a acestor schimbări; riscurile pot fi evaluate de o manieră generală, astfel încât principiile de eliminare şi control să rămână valabile, chiar dacă locul de muncă se modifică (principiile de construire a unor schele de calitate se pot aplica pe toate şantierele de construcţii; în agricultură se va ţine cont de succesiunea anotimpurilor şi de influenţa ei asupra muncii în exterior;
evaluarea riscurilor:
nu va fi realizată exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii acestuia; la acest demers vor fi asociaţi şi muncitorii sau reprezentaţii lor, care trebuie consultaţi în timpul procesului de evaluare şi informaţi cu privire la concluziile obţinute şi măsurile preventive adoptate;
va ţine cont de eventuala prezenţă la locurile de muncă a muncitorilor altor întreprinderi sau a altor categorii de personal; prin însăşi prezenţa lor, aceştia sunt expuşi riscurilor existente dar, pe de altă parte, este posibil ca ei să expună unor riscuri noi personalul permanent;
va lua în considerare interacţiunile potenţiale dintre activităţile
proprii şi cele ale întreprinderii deservite; angajatorii al căror personal execută lucrări în alte întreprinderi (de exemplu, lucrări de montaj, întreţinere, service) trebuie să vegheze la securitatea şi sănătatea personalului propriu;
va lua în considerare vizitatorii (studenţi, elevi, public, pacienţi în spitale etc.), deoarece adesea aceştia nu sunt conştienţi de riscuri şi ignoră măsurile de protecţie; din acest motiv se recomandă stabilirea unui regulament destinat vizitatorilor, aceştia urmând să primească un rezumat vizând măsurile de prevenire şi protecţie ce trebuie urmate.
METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCURILOR
deşi nu există un principiu universal valabil privind metodologia de evaluare a riscurilor, totuşi două reguli sunt esenţiale în domeniu: evaluarea trebuie astfel structurată încât toate pericolele şi
riscurile potenţiale să fie analizate; când un risc a fost identificat, prima întrebare la care trebuie căutat
un răspuns este dacă pericolul asociat nu poate fi eliminat.
operaţii care pot fi incluse în abordările (sau combinaţiile de abordări) posibile ale evaluării riscurilor: observarea mediului specific locului de muncă; determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de
muncă considerat, pentru a exista certitudinea că toate vor fi luate în considerare în cadrul evaluării;
analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă; observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă, pentru a
se verifica conformitatea procedurilor aplicate cu cele stabilite şi inexistenţa unor riscuri suplimentare;
analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la pericol;
analiza factorilor externi de influenţă; analiza detailată a factorilor psihologici, sociali şi fizici
susceptibili să contribuie la starea de stres la locul de muncă, precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi de mediu;
analiza dispoziţiilor adoptate în vederea asigurării condiţiilor de securitate, îndeosebi cu referire la existenţa sistemelor de evaluare a riscurilor datorate noilor tehnologii şi materiale şi la actualizarea informaţiilor privind riscurile.
criterii aplicabile pentru evaluarea riscurilor: prescripţii legale; norme şi recomandări publicate principii de ierarhizare ale măsurilor de prevenire a riscurilor:
→ evitarea riscurilor;→ înlocuirea elementelor periculoase prin altele nepericuloase sau
mai puţin periculoase;→ combaterea riscurilor la sursă;→ acordarea priorităţii măsurilor de protecţie colectivă în raport
cu măsurile de protecţie individuală;
→ luarea în considerare a evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice;
→ ameliorarea continuă a nivelului de protecţie.
selectarea modului de abordare a procesului de evaluare depinde de următoarele elemente: natura locului de muncă (de exemplu, permanent sau temporar); tipul de proces (de exemplu, operaţii repetitive, procese
variabile/evolutive, lucrări executate în baza unor comenzi); particularităţile sarcinii de muncă (de exemplu, sarcini repetitive,
ocazionale, de tipul tratamentelor pe loturi de piese sau aplicarea sezonieră a pesticidelor, sarcini cu risc major cum ar fi intervenţiile în sistemele energetice sau penetrarea spaţiilor izolate);
complexitatea tehnică a locului de muncă.
în practică, este deseori utilă conceperea procesului de evaluare ca un demers structurat pe etape succesive: evaluarea globală - constă în efectuarea unui distincţii nete între
riscurile majore, pentru care măsurile de securitate sunt cunoscute şi aplicate pe scară largă şi riscurile ce necesită o analiză detaliată; aceasta trebuie:→ să recenzeze, dacă este posibil, riscurile ce pot fi eliminate;
chiar dacă acest obiectiv este deseori irealizabil, el trebuie întotdeauna să reprezinte o prioritate;
→ să analizeze riscurile care nu necesită acţiuni noi şi, ca urmare, fonduri suplimentare (de exemplu, unelte de mână corect concepute şi utilizate în regim normal);
→ să identifice riscurile în general cunoscute, pentru care măsurile de securitate sunt nu doar simplu de identificat, ci şi disponibile;
→ să indice punctele pentru care se impune o evaluare completă, bazată pe tehnici mai complexe; în fapt acesta înseamnă ierarhizarea riscurilor.
evaluarea riscurilor care impune o analiză amănunţită - această etapă poate implica necesitatea recurgerii la tehnici complexe de analiză, în funcţie de situaţia concretă.
dacă evaluarea globală este apreciată ca insuficientă, analiza suplimentară va include cel puţin următoarele etape:1. identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă;2. identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor,
inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special 3. estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor
preventive efectiv aplicate;
4. adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de bună practică;
5. stabilirea priorităţilor vizând măsurile preventive luate în considerare.
1. Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul de muncăa. consultarea şi asocierea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora, pentru a le cunoaşte percepţia asupra riscurilor profesionale;
b. examinarea sistematică a tuturor aspectelor sistemului de muncă, incluzând: analiza modului de derulare a procesului de muncă (deoarece
practica curentă nu concordă cu prescripţiile, indiferent de natura acestora: legale, tehnologice etc.); situaţiile ce trebuie examinate cu prioritate cuprind lucrul în instalaţiile cu tehnologii noi, întreţinerea, curăţenia, precum şi urgenţele previzibile;
luarea în considerare a operaţiilor intermitente; analiza evenimentelor neprogramate, dar previzibile, de tipul
întreruperilor activităţii din diferite cauze.c. identificarea aspectelor legate de muncă ce pot induce pericole, cu
accent asupra celor asociate activităţii profesionale d. utilizarea în sens larg a noţiunii de pericol, pentru a se putea ţine
cont nu numai de pericolele menţionate pe lista de control, ci şi de modul în care angajaţii interacţionează cu pericolele, modificând astfel nivelul de risc.
2. Identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor, inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special→ se recomandă să:
să se ţină seama de categoriile de personal care interacţionează, direct sau indirect cu pericolul;
să se acorde o atenţie specială grupelor de muncitori expuşi în mod curent unor riscuri majore.
3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate → această modalitate de estimare poate:
fi, pe de o parte, o tehnică foarte simplă, bazată pe “bunul simţ comun” şi care nu necesită, nici aptitudini specializate, nici mijloace de analiză complexe;
reprezenta, pe de altă parte, baza unui studiu complet privind securitatea şi sănătatea în muncă, integrând tehnici de analiză
cantitativă a riscurilor, ceea ce constituie o necesitate în cazul proceselor complexe caracterizate prin riscuri majore;
să se situeze, între cele două extreme, cum este cazul proceselor şi tehnicilor relativ complexe sau al pericolelor sanitare ce pot fi greu de identificat şi care necesită analize şi măsuri suplimentare.
4. Adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de bună practică→ obiectivul acestei etape vizează garantarea protecţiei
muncitorilor în raport cu cerinţele legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
→ acţiunile ulterioare concluziilor evaluării riscurilor:
CONCLUZII ACŢIUNIRiscuri nesemnificative pentru moment şi pentru care nu se poate prognoza, în mod raţional, o creştere în viitor.
Sfârşitul evaluării. Nu este necesară adoptarea nici unei măsuri suplimentare.
Riscuri aflate în domeniul de acceptabilitate, de exemplu, la un nivel conform normelor naţionale sau comunitare.
Ameliorarea gradului de protecţie, dacă este posibil. Sfârşitul evaluării. Respectarea normelor implică aplicarea efectivă a sistemului de prevenire implementat de către angajator.
Riscuri controlate în prezent, dar care pot creşte în viitor, existând pericolul ca sistemele de securitate să funcţioneze defectuos sau să fie greşit utilizate.
Măsuri ce permit îmbunătăţirea protecţiei, stabilizarea, eliminarea, controlul şi minimalizarea riscurilor de expunere mărite.Determinarea măsurilor suplimentare ce permit controlul situaţiilor de risc major, materializate în pofida măsurilor preventive aplicate anterior.
Riscuri potenţiale care nu sunt considerate a priori ca generatoare de accidente de muncă sau boli profesionale.
Compararea măsurilor efectiv aplicate cu codurile de bună practică. În cazul evidenţierii unor lipsuri, identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a măsurilor de prevenire şi protecţie.
Riscuri corect controlate, dar inacceptabile (în baza principiilor generale enunţate în art. 6, paragraful 2 din Directiva 89/391/CEE).
Eliminarea riscurilor sau modificarea sistemului de management al riscurilor, în scopul conformării cu principiile de bună practică în vigoare.
Riscuri ridicate şi greşit (sau insuficient) controlate pentru moment.
Identificarea şi aplicarea măsurilor provizorii imediate (dacă este cazul, chiar oprirea funcţionării sistemului de muncă).Evaluarea exigenţelor pe termen lung.
Absenţa elementelor semnificative privind existenţa sau inexistenţa riscurilor.
Continuarea procesului de colectare a informaţiilor până la obţinerea uneia dintre concluziile menţionate anterior.Între timp, se va minimiza expunerea prin aplicarea prescripţiilor.
5. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate → este esenţial ca acţiunile destinate eliminării sau
prevenirii riscurilor să fie ierarhizate; la stabilirea priorităţilor se va lua în considerare gravitatea riscului, consecinţele probabile ale unui incident, numărul de victime potenţiale şi intervalul de timp necesar pentru implementarea măsurilor de prevenire.
ACŢIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE
concluziile unei evaluări a riscurilor profesionale ar trebui să determine: dacă riscul este controlat în mod adecvat; în caz contrar, care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor; priorităţile de acţiune; dacă pot fi adoptate măsuri destinate ameliorării nivelului de protecţie
sanitară şi a securităţii muncitorilor; ce alte categorii de personal pot fi afectate de către riscurile
identificate.
ORGANIZAREA EVALUĂRII RISCURILOR
angajatorilor li se recomandă stabilirea şi implementarea unui plan de acţiune destinat eliminării şi/sau controlului riscurilor ar trebui să cuprindă: iniţierea, organizarea şi coordonarea evaluării; nominalizarea persoanelor competente pentru a realiza evaluarea; consultarea reprezentanţilor muncitorilor în ceea ce priveşte stabilirea
modalităţilor de nominalizare a persoanelor competente pentru a realiza evaluarea;
furnizarea informaţiilor, formarea şi alocarea resurselor necesare personalului însărcinat cu procesul de evaluare;
asigurarea unei coordonării adecvate între evaluatori (dacă este cazul);
implicarea conducerii la vârf şi participarea angajaţilor; stabilirea măsurilor de control şi revizuire a evaluării riscurilor; supravegherea respectării cerinţei ca măsurile de prevenire şi protecţie
să ţină seamă de rezultatele evaluării; urmărirea măsurilor de prevenire şi protecţie, pentru verificarea
eficacităţii acestora; informarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la
concluziile evaluării şi a măsurilor adoptate.
SELECTAREA PERSOANELOR ÎNSĂRCINATE CU EVALUAREA RISCURILOR
în orice tip de organizaţie, decizia finală vizând desemnarea persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor aparţine angajatorului; evaluarea riscurilor poate fi realizată de: angajatori; persoane din cadrul organizaţiei desemnate de către angajator; servicii externe de consultanţă.
competenţa persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor evaluarea riscurilor trebuie încredinţată unei echipe
pluridisciplinare; persoanele însărcinate cu procesul de evaluare a riscurilor îşi vor
justifica competenţa demonstrând că posedă următoarele aptitudini:→ înţeleg abordarea generală a evaluării riscurilor;→ posedă capacitatea de a aplica concret la locul de muncă şi pentru
sarcina considerată orice metodă apreciată drept relevantă, ceea ce implică, printre altele: identificarea problemelor de sănătate şi securitate a muncii; evaluarea acţiunilor necesare şi a priorităţilor; propunerea opţiunilor disponibile pentru eliminarea sau
reducerea riscurilor şi evidenţierea avantajelor asociate; evaluarea eficacităţii măsurilor propuse; promovarea progreselor şi practicilor curente în materie de
securitate şi sănătate în muncă.→ recunoaşterea cazurilor în care metodele de evaluare nu sunt apte
să ofere rezultate pozitive fără asistenţă externă, admiţându-se necesitatea recurgerii la servicii externe specializate.
relaţia dintre evaluatori şi serviciile de prevenire dispoziţiile adoptate pentru asigurarea evaluării riscurilor şi a
sarcinilor de prevenire, control şi urmărire, constituie exclusiv responsabilitatea angajatorului; în întreprinderile mici această activitate poate fi încredinţată unei singure persoane, în cele mai mari şi complexe funcţionează compartimente specializate, în care sarcinile specifice revin mai multor persoane care îşi asociază cunoştinţele, competenţele şi experienţa.
INFORMAŢIILE NECESARE
persoanele însărcinate cu evaluarea riscurilor profesionale ar trebui să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţii referitoare la: pericolele şi riscurile a căror existenţă şi mod de manifestare sunt deja
cunoscute; echipamentele, materialele şi tehnologiile folosite în procesele de
muncă; procedurile şi modul de organizare al sistemului de muncă, precum şi
interacţiunile dintre executanţi şi celelalte elemente componente ale sistemului;
natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata expunerii la pericole; raportul existent între expunerea la un anumit pericol şi gravitatea
consecinţelor; normele şi prescripţiile legale aplicabile riscurilor profesionale; elementele considerate ca bună practică, în domeniile în care nu
există norme legale specifice.
atunci când muncitorii mai multor firme îşi desfăşoară activitatea la acelaşi loc de muncă, evaluatorii trebuie să îşi transmită informaţiile referitoare la riscurile specifice operaţiilor efectuate de muncitorii fiecărei firme şi la măsurile de securitate şi sănătate în muncă adoptate.
SURSELE DE INFORMAŢII
informaţiile necesare în procesul de evaluare pot proveni din următoarele surse: analiza activităţii profesionale în scopul de a prevedea evenimentele
nedorite, în special în cazul evaluărilor cantitative; consultarea şi/sau participarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora; fişele, cărţile tehnice, manualele de utilizare ale producătorilor şi
furnizorilor de echipamente, materii prime şi materiale; informaţiile furnizate de specialiştii în securitate şi sănătate sau
asociaţii profesionale care deţin cunoştinţe şi experienţă în domeniu; bazele de date şi periodicele specializate; informaţiile în domeniu disponibile la serviciile sau organismele
naţionale competente; datele statistice privind accidentele de muncă, bolile profesionale şi
incidentele; instrucţiunile, manualele şi modurile de operare scrise pentru locul de
muncă; rezultatele măsurătorilor privind parametrii semnificativi; datele depersonalizate furnizate în baza supravegherii medicale; literatura ştiinţifică şi tehnică; normele şi standardele definite de organismele de standardizare
naţionale, europene sau mondiale; exigenţele minimale în materie de securitate şi sănătate în muncă, aşa
cum sunt ele definite în anexele la Directiva 89/654/CEE.
ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR EVALUĂRII
se recomandă consemnarea într-un dosar a rezultatelor şi concluziilor evaluării riscurilor profesionale; modul de apreciere a riscurilor trebuie să poată fi justificat, iar dosarul să indice: că un plan de evaluare a riscurilor profesionale a fost conceput şi
aplicat efectiv; modul de transpunere în practică a planului; riscurile particulare sau deosebite (de exemplu, riscurile de infectare); grupele de muncitori expuşi în mod particular (de exemplu,
electricieni, gunoieri, artificieri etc.); alte tipuri de riscuri majore; după caz, deciziile adoptate în cursul procesului de evaluare, inclusiv
informaţiile pe baza cărora respectivele decizii au fost adoptate, atunci când evaluarea riscurilor nu a fost realizată pe baza unor norme sau recomandări publicate;
normele publicate sau toate celelalte categorii de indicaţii aplicate; măsurile recomandate pentru reducerea riscurilor şi ameliorarea
protecţiei; modalităţile de verificare/control ale evaluărilor.
dosarul de evaluare a riscurilor va fi completat cu concursul (consultarea şi participarea) muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor lor şi va fi pus la dispoziţia acestora pentru informare;
dosarele de evaluare a riscurilor trebuie puse la dispoziţia: muncitorilor desemnaţi de către angajatori să îşi asume
responsabilităţi specifice în raport cu securitatea şi sănătatea în muncă;
reprezentanţilor muncitorilor care au responsabilităţi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
URMĂRIREA EFICACITĂŢII MĂSURILOR
în urma evaluării riscurilor se vor adopta dispoziţii care să permită programarea, organizarea, urmărirea şi controlul măsurilor de prevenire şi protecţie în scopul verificării eficacităţii lor;
informaţiile obţinute prin supraveghere servesc ca bază de referinţă pentru controlul şi revizuirea evaluării riscurilor.
CONTROLUL ŞI REVIZUIREA EVALUĂRII
evaluarea riscurilor nu este un demers unic ; ea trebuie revăzută şi revizuită, atunci când este cazul, din mai multe motive, dintre care pot fi menţionate: evaluarea poate antrena modificări în procesul de muncă; efectele
implementării unor astfel de modificări vor fi analizate a priori, însă se recomandă reevaluarea ulterioară a condiţiilor de muncă pentru stabilirea impactului practic al schimbărilor;
măsurile de reducere a riscurilor pot afecta unele componente ale sistemului de muncă;
evaluarea:→ poate să nu îşi menţină valabilitatea, deoarece datele şi informaţiile
de bază sunt perimate la un moment dat;→ poate fi îmbunătăţită;→ trebuie revizuită în vederea actualizării.
măsurile de prevenire şi protecţie în vigoare sunt insuficiente sau inadecvate din punct de vedere al noilor informaţii şi tehnici de securitate disponibile;
ca urmare a concluziilor obţinute prin cercetarea unui accident de muncă sau incident; în ambele cazuri se pot obţine informaţii importante asupra riscurilor identificate şi a măsurilor necesare pentru evitarea unor evenimente similare.
incidentele reprezintă situaţii definite cel mai frecvent ca evenimente nedorite care nu conduc la consecinţe asupra executanţilor sau sistemului de muncă; executanţii pot furniza informaţii extrem de utile despre incidente, informaţii care să fie folosite în cadrul evaluărilor a priori a riscurilor; din acest punct de vedere este determinant ca angajatorii să dezvolte climatul de încredere şi colaborare adecvat, pentru ca executanţii să fie conştienţi de importanţa semnalării incidentelor;
C.S.S.M. deţine un rol important prin colectarea informaţiilor, sprijinirea cercetării cauzelor incidentelor şi identificarea măsurilor de prevenire;
în marea majoritate a cazurilor, se recomandă refacerea evaluării riscurilor la intervale de timp regulate, stabilite în funcţie de natura pericolelor şi de amploarea modificărilor care pot interveni în sistemul de muncă supus analizei.
2. METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
PREMISE TEORETICE
Fig. 1 Relaţia risc – securitate
Fig. 2 Curba de acceptabilitate a riscului
DESCRIEREA METODEI
SCOP ŞI FINALITATE
determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.
PRINCIPIUL METODEI
identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile;
nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.
UTILIZATORI POTENŢIALI
metoda poate fi utilizată: în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea
principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă;
în faza de exploatare pentru îndeplinirea de către personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a următoarelor atribuţii: → analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de
muncă;→ fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.
aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
ETAPELE METODEI
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.
INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE
Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată,
principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor; cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului
uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de
probabilitate a producerii lor; gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic,
funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.S. şi M.M.S.S.F.; clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E.
Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în
sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în
aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a
riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională; acest formular cuprinde:
date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie; componentele generice ale sistemului de muncă; nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc; clasa de gravitate şi probabilitate previzionată; nivelul de risc.
Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de
aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă.
APLICAREA METODEI
PROCEDURA DE LUCRU
Constituirea echipei de analiză şi evaluare echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii
muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate; înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu
metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru; este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi
proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate; după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei,
se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. Definirea sistemului de analizat (loc de muncă)
în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de
funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, precum şi a maşinile şi utilajele folosite (parametrii şi caracteristici funcţionale) etc.;
precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);
descrierea condiţiilor de mediu existente; precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a
sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.
informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caietele de sarcini, buletinele de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
Identificarea factorilor de risc din sistem în această etapă se stabileşte, pentru fiecare componentă a sistemului de
muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare;
identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui de evenimente, prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer;
factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).
Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se
utilizează lista din Anexa 2; gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3;
informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare;
pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3; încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.); intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an;
rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6).
cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizări a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc;
nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc (ri), care este egal cu nivelul de risc; formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
1=ii
n
1=iii
r
r
Rr
=N
nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5);
atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6).
Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a
sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc; 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă; măsuri de protecţie colectivă; măsuri de protecţie individuală.
măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
CONDIŢII DE APLICARE
locul de muncă analizat trebuie să fie bine definit (scop, elemente componente); existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă
specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici de medicina muncii etc.
3. PREZENTAREA LUCRĂRII
Parte componentă a protecţiei sociale, căreia îi conferă pondere şi valoare în balanţa sistemului socio-economic, protecţia muncii a avut în toate timpurile o puternică tentă umanitară. Orice societate care recunoaşte "omul ca valoare şi scop suprem" va
admite că protejarea vieţii acestuia este a priori justificată şi îndreptăţeşte un efort oricât de mare.
Pe de altă parte, resursele financiare sunt limitate şi, oricât de puternică ar fi
latura socială a acestei activităţi, stabilirea priorităţilor în alocarea acestor resurse
trebuie să aibă la bază criterii economice (indicatori cantitativi).
Deplasarea ponderii dinspre componenta socială, umanitară, a protecţiei muncii
spre componenta economică, în condiţiile economiei de piaţă, necesită importante
schimbări în modul de abordare a problemelor de securitate şi sănătate în muncă. În
esenţă, aceste schimbări constau în deplasarea accentului de la analize calitative spre
găsirea unor criterii, metode sau indicatori, care să permită cuantificarea stării de
securitate a muncii într-un sistem (loc de muncă, atelier, unitate).
Această cerinţă, dezavantajele metodelor tip “inspecţie”, ca şi progresele obţinute
în alte domenii, cum ar fi studiul fiabilităţii sistemelor tehnice sau ergonomia muncii, au
îndreptat eforturile teoreticienilor spre găsirea unor noi principii de evaluare, punctul de
plecare fiind relaţia risc - securitate, care permite determinarea nivelului de securitate
indirect, prin intermediul nivelului de risc.
Paşi importanţi în această direcţie s-au făcut în anul 1985, când prin CEI 812/85
se defineşte noţiunea de risc, se trasează alura curbei de acceptabilitate a riscului şi se
precizează cei doi parametri esenţiali care trebuie luaţi în considerare la evaluarea
riscului: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime asupra organismului uman.
Principiul de evaluare a riscurilor pe baza combinaţiei între frecvenţa şi gravitatea
consecinţelor maxime previzibile este consacrat ulterior în standardele europene,
respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996. Deşi obiectul lor îl constituie securitatea
maşinilor, cele două acte normative statuează extinderea domeniului lor de aplicare şi
la securitatea muncii, în corelaţie cu obligativitatea evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională impusă prin Directiva-cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct.
b art. 6).
.
În vederea alinierii la cerinţele impuse ţărilor membre ale Uniunii Europene, INCDPM a abordat problema aprecierii cantitative a securităţii muncii în concordanţă cu cele mai noi direcţii pe plan internaţional.
Pornind de la analiza metodelor de evaluare existente pe plan european, de la
sugestiile metodologice şi principiile de evaluare a riscurilor, precum şi de la prevederile
legislaţiei în vigoare în România, în cadrul INCDPM s-a elaborat “metoda de evaluare
a nivelului de risc pe loc de muncă”, care face parte din categoria metodelor de
evaluare indirectă a securităţii şi stabileşte în final niveluri de risc pentru fiecare factor
de risc şi nivelul de risc global pe loc de muncă (sursa principală de inspiraţie în
elaborare a fost metoda AMDEC - CEI 812/85). În cadrul ei, cuantificarea riscurilor se
face pe baza combinaţiei între gravitatea şi frecvenţa consecinţelor maxime posibile, în
acord cu standardele UE.
Metoda constituie un instrument de lucru util în activitatea patronilor, managerilor şi responsabililor cu protecţia muncii din întreprinderi, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin conform Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 şi Normelor generale
de protecţie a muncii, art. 11 şi art. 18, deoarece permite:- compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii,
pe o scală de niveluri de risc de la 1 la 7;
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe
această bază, a resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă necesară pentru elaborarea
normelor şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, precum şi o condiţie
cerută de Normele metodologice privind autorizarea agenţilor economici;
- elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri
de prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.
Acest studiu a avut două obiective. În primul rând, numai cunoaşterea sistemelor şi proceselor tehnologice de bază permite identificarea factorilor de risc. Deşi din echipa de evaluare, conform înţelegerilor iniţiale, au făcut parte şi specialişti ai beneficiarului, pentru o corectă identificare şi analiză a riscurilor este obligatoriu ca toţi participanţii să aibă suficiente cunoştinţe tehnice.
Pe baza instrumentelor proprii metodei, ca şi a discuţiilor cu specialistii firmei, s-a stabilit pentru factorii identificaţi gravitatea maximă posibilă şi previzibilă a consecinţei acţiunii lor asupra executanţilor.
Utilizând datele statistice şi buletinele de analiză puse la dispoziţie de beneficiar, pentru fiecare factor de risc identificat s-a determinat probabilitatea transformării acţiunii sale asupra executantului într-un accident de muncă sau o boală profesională.
Cu ajutorul celor două date, s-au calculat atât nivelurile de risc parţiale, cât şi nivelul global de risc pentru locurile de muncă evaluate.
În continuare, rezultatele evaluării la fiecare loc de muncă au fost interpretate prin prisma legislaţiei în vigoare (semnificaţia nivelurilor de risc, posibilităţi de îmbunătăţire a performanţelor de securitate), astfel încât în finalul lucrării au fost reţinute principalele aspecte rezultate, la care s-au adăugat observaţii cu caracter general valabil pentru toate locurile
4. DESCRIEREA GENERALĂ A S.C. DIANA FOREST
S.A. BACAU
Descrierea generală a SC DIANA FOREST SA BACAU
SC DIANA FOREST SA Bacau este o firma care are ca activitati principale :
Tairea si rindeluirea lemnului,Fabricarea produselor stratificate din lemn.
Firma dispune de o puternica baza materiala care se compune in principal din :
Fabrica de industrializare a lemnului Margineni;
Fabrica de industrializare a lemnului Onesti ;
Fabrica de industrializare a lemnului Comanesti
Birourile de la sediul firmei Margineni ;
Echipamente de munca complexe aferente procesului tehnologic.
Insa bunul cel mai de pret al firmei sunt salariatii acesteia, care prin profesionalism si devotament reusesc ca toate serviciile prestate de catre SC DIANA FOREST SA sa fie la cel mai inalt nivel, astfel incat beneficiarii sa fie pe deplin multumiti.
De aceea prin lucrarea de fata se evalueaza riscurile locurilor de munca si prin masurile propuse pentru diminuarea acestora se doreste ca salariatii firmei sa nu fie supusi unor riscuri majore de accidentare si imbolnavire profesionala.
5. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la 2 locuri de
muncă
5.1.LOCUL DE MUNCĂ NR.1
ELECTRICIAN INSTALATII INTERIOARE
5.1.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Electricienii de instalatii interioare executa lucrari de exploatare si intretinere la instalatiile electrice
interioare aferente complexului hotelier Dumbrava, precum şi intervenţii pentru remedierea defecţiunilor
accidentale. De asemenea, electricianul dă curs sesizărilor primite de la sefii ierarhici si de la colaboratorii
de la celelalte locuri de munca.
5.1.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
- cutiile de distribuţie de 0,4 kV;
- tablouri generale:
- grupuri de măsură;
- siguranţe: generale, plecări;
- contactori;
- separatori;
- alte aparate de măsură (ampermetre, voltmetre);
- coloanele:
- trifazate;
- monofazate;
- contoare;
- instalaţia electrică din camerele hotelului;
- instalaţia electrică din restaurante si baruri;
- instalaţia electrică din birouri si alte incaperi.
- dotare specifică:
- trusă scule electrician;
- degetare electroizolante;
- echipament electroizolant şi de protecţie;
- bormaşină acţionată electric;
- cleşti DITZ – multimetru electronic;
- cleşte de măsură curent;
- scări;
- lanternă;
- alcool tehnic;
- vopsea;
- spray insecticid.
SARCINA DE MUNCĂ
Activitatea electricianului este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „ care stabileste :
- cerintele de pregatire profesionala a executantului ;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea ;
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat ,impreuna cu frecventa acestor
actiuni ;
- limitele de competenta si responsabilitate ;
Activitatile pe care le indeplinesc electricienii sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale ;
- NSPM – TDEE 65/2002 ;
- NSSMUEEMN 111/2001;
- Fise Tehnologice ;
- Instructiuni Tehnice ;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI ;
Programul Zilnic
- sosirea la serviciu;
- raportarea gradului de executare a lucrărilor din ziua precedentă;
- prezentarea programului activităţilor ce urmează a fi executate în ziua în curs;
- instruirea tehnică şi de securitate a muncii în funcţie de activităţile ce urmează a fi
efectuate;
- consemnarea sub semnătură în registrul de evidenţă a lucrărilor dispuse;
- constituirea bazei materiale necesare lucrărilor ce urmează a fi efectuate;
- execută, în principal, următoarele feluri de activităţi:
- verificarea premergătoare punerii sub tensiune a noilor consumatori;
- rezolvarea deranjamentelor sesizate de consumatori;
- verificare tablouri şi readucere în stare de conformitate;
- principalele tipuri de operaţii:
- identificarea instalaţiei la care urmează să se intervină;
- verificarea lipsei tensiunii în porţiunea de instalaţie unde se intervine;
- deconectarea sarcinii de la consumator;
- verificarea respectării schemei noilor instalaţii;
- întocmirea documentelor specifice fiecărui tip de lucrare;
- refacerea presiunii de contact între elementele diferitelor conexiuni;
- înlocuire de elemente coloană;
- înlocuire siguranţe în tablouri;
- mici lucrări de lăcătuşerie;
- refacere izolaţii deteriorate (pe porţiuni mici);
- măsurători de sarcină şi tensiune;
MEDIUL DE MUNCĂ
- activitatea se desfăşoară în mare parte in interior dar şi în aer liber;
- temperatură scăzută în anotimpul rece;
- curenţi de aer pe traseele de intervenţie exterioară.
5.1.5. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie Factori de risc mecanic:
- Rostogolirea materialelor stivuite şi neasigurate împotriva deplasărilor
necontrolate, în timpul lucrului în incinta magaziilor;
- Cădere liberă de scule, materiale, de la cotele superioare în cazul operaţiilor
la care se execută lucrări suprapuse;
- Contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare (capete
conductori, bavuri);
Factori de risc termic:
- Temperatură ridicată a unor elemente de instalaţie electrică sau a unor alte
echipamente;
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct în timpul
iernii (scule, dispozitive, carcase).
Factori de risc electric:
- Curent electric:
- electrocutare prin atingere directă;
- lucrul sub tensiune în contact.
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- la apariţia accidentală a tensiunii pe elemente de carcasare;
- defecte în instalaţiile electrice.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă Factori de risc fizic:
- Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros;
- Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece(la lucrari exterioare);
- Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone insuficient iluminate;
- Calamităţi naturale – trăsnet, grindină, viscol, prăbuşiri de copaci.
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă: Conţinut:
- Absenţa trusei de scule electrice pentru lucrul sub tensiune.
Suprasolicitare fizică:
- Poziţii de lucru forţate şi/sau vicioase.
Suprasolicitare psihică:
- Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu scurt, stress cauzat de
relaţia cu consumatorii (clienţii) şi datorită conştientizării permanente a
riscului de electrocutare.
D. Factori de risc proprii executantului: Acţiuni greşite:
- Executarea unor legături din memorie;
- Montarea greşită a siguranţelor;
- Punerea la masă a fazei în tabloul electric, la lucrari sub tensiune;
- Provocarea de scurtcircuit prin atingerea unui conductor de fază la carcase;
- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecare;
- Cădere de la înălţime – de pe scară.
Omisiuni:
- Omiterea verificării lipsei de tensiune la lucrari;
- Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare (echipament
individual de protecţie, mijloace electroizolante etc.).
UNITATEA: S.C. DIANA FOREST S.A.
5.1.4 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 1
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
SERVICIUL: INTRETINERE, REPARATII
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: ELECTRICIAN
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache C; ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE
MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA
MAXIMĂ PREVI-ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITAT
E
NIVEL PAR-ŢIAL
DE RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
1. Rostogolirea materialelor stivuite şi neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate, în timpul lucrului în incinta magaziilor
ITM 45-180 zile
3 3 3
5.1.4 FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA2. Cădere liberă de scule, materiale, de la cotele superioare în
cazul lucrului la care se execută lucrări suprapuseITM 45-180
zile3 3 3
3. Contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare (capete conductori, bavuri)
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC TERMIC
4. Temperatură ridicată a unor elemente de instalaţie electrică sau a unor echipamente ale consumatorului
ITM 3-45 zile
2 5 3
5. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct în timpul iernii (scule, dispozitive, carcase)
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC ELECTRIC
6. Curent electric- electrocutare prin atingere directă
lucrul sub tensiune în contact
DECES 7 4 6
7. Electrocutare prin atingere indirectă sau tensiunii de pas:- la apariţia accidentală a tensiunii pe elemente de
carcasare- defecte în instalaţiile electrice
DECES 7 3 5
MEDIUL DE
MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
8. Temperatura ridicată a aerului în anotimpul căldurosITM 3-45
zile2 4 2
9. Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece ITM 3-45
zile2 5 3
10. Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone insuficient iluminate
ITM 3-45 zile
2 5 3
11. Calamităţi naturale – trăsnet, grindină, viscol, prăbuşiri de copaci
DECES 7 1 3
SARCINA DE
MUNCĂ
CONŢINUT 12. Absenţa trusei de scule electrice pentru lucrul sub tensiune
DECES 7 1 3
SUPRASOLICI-TARE FIZICĂ
13. Efort dinamic (trasee lungi de inspecţie), poziţii de lucru forţate şi/sau vicioase
ITM 3-45 zile
2 6 3
SUPRASOLICI-TARE PSIHICĂ
14. Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu scurt, stress cauzat de relaţia cu consumatorii (clienţii) şi datorită conştientizării permanente a riscului de electrocutare
ITM 3-45 zile
2 6 3
EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
15. Executarea unor legături din memorie DECES 7 1 3
16. Montarea greşită a siguranţelor DECES 7 1 3
17. Punerea la masă a fazei în tabloul electric, la lucrari sub tensiune
DECES 7 1 3
18. Provocarea de scurtcircuit prin atingerea unui conductor de fază la carcase
DECES 7 1 3
19. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecare
ITM 3-45 zile
2 4 2
20. Cădere de la înălţime – de pe scară DECES 7 1 3
OMISIUNI 21. Omiterea verificării lipsei de tensiune la montarea unor contoare
DECES 7 1 3
22. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (EIP, mijloace electroizolante etc.)
DECES 7 2 4
Nivelul de risc global este:
22 ri Ri i=1 1(6x6) + 1(5x5) + 1(4x4) + 17(3x3) +2(2x2) 338
Nrg 1 = -------------- = -----------------------------------------------------------------------------= --------- = 3,40 22 1x6 + 1x5 + 1x4 + 17x3 + 2x2 70
. rI
i=1
FIGURA 1
LEGENDA FIGURA 1
F1 - Rostogolirea materialelor stivuite şi neasigurate împotriva deplasărilor necontrolateF2 - Cădere liberă de scule, materiale, de la cotele superioare F3 - Contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare (capete conductori, bavuri)F4 - Temperatură ridicată a unor elemente de instalaţie electrică sau a unor echipamente ale consumatoruluiF5 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct în timpul iernii F6 - Curent electric: electrocutare prin atingere directăF7 - Electrocutare prin atingere indirectă F8 - Temperatura ridicată a aerului în anotimpul căldurosF9 - Temperatura aerului scăzută în anotimpul receF10 - Nivel redus de iluminare la lucrul în unele zone insuficient iluminateF11 - Calamităţi naturale – trăsnet, grindină, viscol, prăbuşiri de copaciF12 - Absenţa trusei de scule electrice pentru lucrul sub tensiuneF13 - Efort dinamic (trasee lungi de inspecţie), poziţii de lucru forţate şi/sau vicioaseF14 - Decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu scurt, stress cauzat de relaţia cu consumatorii şi datorită
conştientizării permanente a riscului de electrocutareF15 - Executarea unor legături din memorieF16 - Montarea greşită a siguranţelor F17 - Punerea la masă a fazei în tablouF18 - Provocarea de scurtcircuit prin atingerea unui conductor de fază la carcaseF19 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, împiedicare, alunecareF20 - Cădere de la înălţime – de pe scară, acoperiş, poduriF21 - Omiterea verificării lipsei de tensiune la montarea unor contoareF22 - Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare (echipament individual de protecţie, mijloace
electroizolante etc.)
5.1.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel
de riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0. 1 2 3
1. Curent electric: electrocutare prin atingere directă 6
MĂSURI TEHNICE: Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta
echipamentelor electrice. Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate
în vigoare Respectare principiul : „ cel putin doua mijloace electroizolante de protectie
inseriate pe calea de curent, posibil a fi parcursa, ca urmare a atingerii accidentale directe „.
MĂSURI ORGANIZATORICE: Instruirea lucrătorilor Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de
securitate şi disciplina tehnologică2. Electrocutare prin atingere indirectă 5 MASURI TEHNICE:
Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru
Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor acestora conform PE 116(buletin de verificare PRAM)
Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
MASURI ORGANIZATORICE: Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea
valorilor acestora conform PE 116. Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
0. 1 2 3electrosecuritate.
3.Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare (echipament individual de protecţie, mijloace electroizolante etc.)
4
MĂSURI ORGANIZATORICE Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul zonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea unor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare
Verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori
5.1.6. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “ELECTRICIAN ” este egal cu 3,40, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 1”, din care se observă că din totalul de
22 factori de risc identificaţi (Fig. 1), numai depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, unul
încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare, unul încadrându-se în categoria
factorilor de risc mare, unul încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 3 factori de risc ce se sitează în domeniul inacceptabil sunt:
F6- Curent electric: electrocutare prin atingere directă ; nivel parţial de risc - 6F7- Electrocutare prin atingere indirectă sau tensiune de pas; nivel parţial de risc –5F22- Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare (echipament individual
de protecţie, mijloace electroizolante etc.) ; nivel parţial de risc - 4
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 3 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul “ELECTRICIAN ”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează (vezi Fig. 2):
31.82 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
18.18 %, factori proprii mediului de muncă;
15.64 %, factori proprii sarcinii de muncă;
36.36 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 50,00% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică
existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati
dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.2. LOCUL DE MUNCĂ NR. 2
FRIGOTEHNIST
5.2.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Activitatea frigotehnistului constă în principal in exploatarea si intretinerea instalatiilor frigorifice din
unitate.
5.2.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F1 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- masini frigorifice;
- tablouri electrice aferente;
- tablouri de comanda si control aferente;
SARCINA DE MUNCĂActivitatea frigotehnistului este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „care stabileste
- cerintele de pregatire profesionala a executantului ;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea ;
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat , impreuna cu frecventa
acestor actiuni ;
- limitele de competenta si responsabilitate ;
Activitatile pe care le indeplinesc sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale :
- NSSM –UEEMN 111/2001 ;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI ;
Programul Zilnic:
- prezentarea la program ;
- informarea asupra lucrărilor ce urmează să se efectueze;
- verificarea utilajelor frigorifice din dotare şi a parametrilor acestora;
- executa si alte tipuri de lucrari necesare in ferma;
- asigură curăţenia la locul de muncă.
MEDIUL DE MUNCĂ
Frigotehnistul îşi desfăşoară activitatea in principal în incaperile unde exista instalatii frigorifice, dar si in
alte locatii unde are de efectuat mici lucrari necesare in ferma.
Zgomotul produs de utilaje este sub limitele impuse prin Normele Generale de Protectie a Muncii.
Locatiile unde sunt amplasate instalatiile frigorifice sunt iluminate natural şi artificial.
5.2.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Prindere mana in curelele de antrenare de la compresoarele de frig.
- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale unor utilaje sau piese la care
lucreaza uneori.
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- întreruptoare sparte ;
- cutii borne fara capace ;
- doze fara capace ;
- cabluri izolate necorespunzător ;
- Electrocutare prin atingere indirecta
- Elemente metalice nelegate la ILP ;
- ILP intrerupta sau necorespunzatoare ;
- Utilizare de aparate electrice improvizate.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei,
in anumite incaperi sau in exteriorul acestora;
- Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
- Temperatura scazuta a aerului pe timp de iarna ;
- Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme;
F2 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Solicitare psihica:
- Monotonia muncii.
F3 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Indepartare plasa protectie de la curelele de antrenare utilaj frigorific,
in timpul functionarii acestuia;
- Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate,
umede, suprafete cu noroi);
Omisiuni:
- Nu se utilizeaza echipamentele de protectie.
UNITATEA: S.C.AGROINDUSTRIALA S.A.
5.2.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 2
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
SECŢIA: Intretinere
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: FRIGOTEHNIST
ECHIPA DE EVALUARE:ing. Mandache Danut, ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
1. Prindere mana in curelele de antrenare de la compresoarele de frig
Inv.gr.III 4 2 3
2. Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale unor utilaje sau piese la care lucreaza uneori
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC ELECTRIC
3. Electrocutare prin atingere directă:- întreruptoare sparte;doze şi cutii borne fara
capace; cabluri izolate necorespunzător ;
DECES 7 2 4
4. Electrocutare prin atingere indirecta :- Instalatie legare la pamant intrerupta sau
necorespunzatoare ;- Utilizare de aparate electrice improvizate.
DECES 7 2 4
0 1 2 3 4 5 6
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
5. Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei, in anumite incaperi sau in exteriorul acestora
ITM 3-45 zile
2 5 3
6. Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;ITM 3-45
zile2 5 3
7. Temperatura scazuta a aerului pe timp de iarna ;
ITM 3-45 zile
2 5 3
8. Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme
DECES 7 1 3
SARCINA
DE MUNCĂ
SOLICITARE PSIHICA
9. Monotonia muncii
ITM 3-45 zile
2 3 2
Executant ACTIUNI GRESITE
10. Indepartare plasa protectie de la curelele de antrenare utilaj frigorific, in timpul functionarii acestuia
Inv.gr.III 4 2 3
11. Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate, umede, suprafete cu noroi)
ITM 3-45 zile
2 5 3
OMISIUNI12. Neutilizarea echipamente de protectie din
dotareITM 45-180
zile3 3 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
12 ri Ri i=1 2(4x4) + 9(3x3) +1(2x2) 117
Nrg 2 = -------------- = ------------------------------------------------------------ = --------- = 3,16 12 2x4 + 9x3 + 1x2 37 ri
i=1
FIGURA 1
LEGENDA FIGURA 1
F1- Prindere mana in curelele de antrenare de la compresoarele de frig;
F2- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale unor utilaje sau piese la care lucreaza uneori;
F3-Electrocutare prin atingere directă
F4-Electrocutare prin atingere indirecta
F5-Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei;
F6-Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
F7-Temperatura scazuta a aerului pe timp de iarna ;
F8- Iluminat necorespunzator in unele locuri unde frigotehnistul isi desfasoara activitatea;
F9- Monotonia muncii;
F10- Indepartare plasa protectie de la curelele de antrenare utilaj frigorific, in timpul functionarii acestuia;
F11-Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare ;
F12-Nu se utilizeaza echipamentele de protectie.
5.2.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 2
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel
de riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
1.Electrocutare prin atingere directă:
întreruptoare spartecabluri izolate necorespunzător
4
Masuri tehnice: Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal
instruit şi autorizat. Inlocuire intrerupatoare, dulii, sau doze defecte sau sparte.
Masuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
2. Electrocutare prin atingere indirectă 4 MASURI TEHNICE: Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145) Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor
acestora conform PE 116(buletin de verificare PRAM) Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei
sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65, art.148).
MASURI ORGANIZATORICE: Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si
0 1 2 3incadrarea valorilor acestora conform PE 116.
Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
5.2.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 2
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.2 este egal cu 5.16 ,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.2”, din care se observă că din
totalul de 12 factori de risc identificaţi , 2 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 2 factori de risc (care se situează în
domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse” pentru locul de muncă Nr. 2.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
33,33%, factori proprii mijloacelor de producţie;
33,33%, factori proprii mediului de muncă;
8,33, factori proprii sarcinii de muncă;
25,00 factori proprii executantului
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 41,66% dintre factorii de risc
identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE)
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE
SISTEMULUI DE MUNCĂ
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.5. LOCUL DE MUNCĂ NR. 3
LACATUS MECANIC
5.5.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Procesul de muncă al cărui executant este lacatusul mecanic constă in efectuarea de diverse lucrari de intretinere si reparatii la ferma de animale de blana.
5.5.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F4 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- trusa lacatus;
- ciocane diferite greutati;
- menghină fixare;
- banc de lucru;
- chei montare – demontare;
- masina gaurit fixa si portabila;
- polizor electric fix si portabil(flex);
SARCINA DE MUNCĂActivitatea lacatusilor mecanici este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „ care stabileste :
- cerintele de pregatire profesionala a executantului ;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea ;
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat , impreuna cu frecventa acestor
actiuni ;
- limitele de competenta si responsabilitate ;
Activitatile pe care le indeplinesc sudorii sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale :
- NSPM 42/1997 ;
- Instructiuni Tehnice ;
- Fise tehnologice ;
- Alte reglementari si acte normative din domeniul protectiei muncii si PSI ;
Programul Zilnic
- începerea programului la ora 700;
- informare asupra lucrărilor ce urmează să se efectueze în ziua de lucru respectivă şi asupra
prioritatilor acestora;
- verificarea sculelor si a materialelor;
- verificarea şi pregătirea pieselor si ansamblurilor la care se va interveni ;
- transportarea pieselor si materialelor la locul unde urmează a se desfăşura operaţia de
reparatie (atunci când este cazul, în echipă cu alţi executanţi);
- executarea operaţiilor de reparatii si intretinere propriu-zise.
MEDIUL DE MUNCĂ
Lacatusul mecanic îşi desfăşoară activitatea atât în spaţiul amenajat (atelier), cât şi afară în instalaţii, în funcţie de specificul lucrarilor ce trebuie executate.
În interior spaţiul este încălzit iarna si există curenţi de aer la deschiderea simultana a usilor si ferestrelor.
Nivelul de iluminat, ca şi cel de zgomot (in atelier) se găsesc în limita de acceptabilitate.
In exterior temperaturile sunt functie de anotimp.
5.5.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Organe de maşini în mişcare – corpurile abrazive ale polizoarelor electrice;
- Proiectare de bucăţi de corpuri abrazive la spargerea accidentală a acestora
(pietre de polizor fix uzate);
- Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase;
Factori de risc termic:
- Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber
în anotimpul rece;
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- conductori cu izolaţia distrusă în zona ştecherului de alimentare sau a
cablului de alimentare a diverselor scule electrice portabile;
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- punerea unei faze la masa diferitelor utilaje actionate electric.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece;
- Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea repetată a uşilor şi a ferestrelor;
- Calamităţi naturale – cutremur, inundatii, etc;
Factori de risc biologic:
- Virusi proveniti de la animalele bolnave.
F5 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Suprasolicitare fizică:
- Efort static şi dinamic, lucrul în poziţii vicioase, în special la poziţie:
- poziţii preponderent ortostatice;
- manipulare subansambluri grele;
F6 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Scoaterea aparatorii de protectie la masinile de polizat fixe si portabile;
- Nesincronizarea la lucrul în echipă;
- Conectarea echipamentelor tehnice electrice fără asigurarea legăturilor la
instalaţia de împământare;
- Deplasări, staţionări în zone periculoase (langa custile de animale, pe căile de
acces auto etc.);
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
- Cădere de la înălţime – lucrul la cote inalte ;
Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.
UNITATEA: S.C. AGROINDUSTRIALA SA 5.5.4. FIŞA DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 3
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 2
SECŢIA:INTRETINERE
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ:
Lacatus mecanic
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITAT
E
NIVEL
PAR-ŢIAL
DE RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
1. Organe de maşini în mişcare – corpurile abrazive ale polizoarelor electrice – prindere, antrenare – leziuni membre
ITM 45-180 zile
3 5 4
2. Proiectare de bucăţi de corpuri abrazive la spargerea accidentală a acestora (pietre de polizor uzate)
DECES 7 1 3
3. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC TERMIC 4. Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în
contact la lucrul în aer liber în anotimpul rece
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC ELECTRIC
5. Electrocutare prin atingere directă:- conductori cu izolaţia distrusă în zona
ştecherului de alimentare sau a cablului de alimentare a diverselor scule electrice portabile
DECES 7 1 3
6. Electrocutare prin atingere indirectă:- punerea la masa a diferitelor utilaje actionate electric
DECES 7 2 4
0 1 2 3 4 5 6
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
7. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece ITM 3-45 zile
2 5 3
8. Curenţi de aer favorizaţi de deschiderea repetată a uşilor şi a ferestrelor
ITM 3-45 zile
2 4 2
9. Calamităţi naturale – cutremur, în condiţiile în care structura de rezistenţă este deja afectată de funcţionarea podului rulant
DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC BIOLOGIC 10. Virusi proveniti de la animalele bolnave
ITM 45-180 zile
3 5 4
SARCINA
DE MUNCĂ
SUPRASOLICI-TARE FIZICĂ 11. Efort static şi dinamic, lucrul în poziţii vicioase, în
special la poziţie:- poziţii preponderent ortostatice- manipulare subansambluri grele
ITM 3-45 zile
2 5 3
EXECUTA
NT
ACŢIUNI
GREŞITE
12. Scoaterea aparatorii de protectie la masinile de polizat fixe si portabile
ITM 3-45 zile
2 5 3
13. Nesincronizarea la lucrul în echipăITM 3-45
zile2 5 3
14. Conectarea echipamentelor tehnice electrice fără asigurarea legăturilor la instalaţia de împământare
DECES 7 1 3
0 1 2 3 4 5 615. Deplasări, staţionări în zone periculoase (in zona
custilor animalelor, pe căile de acces auto etc.)ITM 45-180
zile3 5 4
16. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
ITM 3-45 zile
2 5 3
17. Cădere de la înălţime – lucrul la cote inalteITM 45-180
zile3 4 3
OMISIUNI 18. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare, in special pentru lucru la inaltime
ITM 45-180 zile
3 4 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
18 ri Ri i=1 4(4x4) + 13(3x3) + 1(2x2) 362
Nrg 3 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------- = --------- = 3,24 18 4x4+ 13x3 + 1x2 106 ri
i=1
FIGURA 1Factori de risc functie de nivelul de risc
LEGENDĂ FIGURA 1
F 1 - Organe de maşini în mişcare F 2 - Proiectare de bucăţi de corpuri abrazive la spargerea accidentală a acestora (pietre de polizor fix
uzate)F 3 - Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoaseF 4 - Temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber în anotimpul receF 5 - Electrocutare prin atingere directăF 6 - Electrocutare prin atingere indirectăF 7 - Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece F 8 - Curenţi de aer F 9 - Calamităţi naturale F 10 - Virusi proveniti de la animalele bolnaveF 11 - Efort static şi dinamic, lucrul în poziţii vicioaseF 12 - Scoaterea aparatorii de protectie la masinile de polizat fixe si portabileF 13 - Nesincronizarea la lucrul în echipăF 14 - Conectarea echipamentelor tehnice electrice fără asigurarea legăturilor la instalaţia de împământareF 15 - Deplasări, staţionări în zone periculoase F 16 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrareF 17 - Cădere de la înălţime F 18 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
5.5.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel
de riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
1.Organe de maşini în mişcare – corpurile abrazive ale polizoarelor electrice – prindere, antrenare – leziuni membre
4
Măsuri tehnice: dotarea organelor de masini in miscare
cu aparatori de protectieMăsuri organizatorice:
Verificarea periodică a existentei aparatorilor de protectie
Instruirea şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi
2. Electrocutare prin atingere indirectă 4 Măsuri tehnice: Identificarea instalaţiilor la care urmează
a se lucra Verificarea vizuală a integrităţii legării la
pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton,
din zona de lucru (NSPM 65, art.145) Legarea la pamant a carcaselor aparatelor
electrice Masurare prize de pamant (buletin
verificare PRAM).Măsuri organizatorice:
Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii
0 1 2 3dobândite de către executanţi.
Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de natura lor.
Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
3. Virusi proveniti de la animalele bolnave 4
Măsuri tehnice: masuri sanitare deosebite privind starea
de sanatate a animalelor(vaccinari, controale medicale, etc).
Incinerare animale bolnave. Evitarea apropierii fata de animale.Măsuri organizatorice:
Instruirea şi avertizarea mecanicului asupra pericolelor ce pot apare datorate diferitelor boli ale animalelor.
4. Deplasări, staţionări în zone periculoase 4
Măsuri tehnice: Evitarea apropierii fata de animale.
Măsuri organizatorice: Instruirea şi avertizarea asupra pericolelor ce pot apare datorate
apropierii fata de custile animalelor sau/si stationarea in zone cu caracter inalt accidentogen.
5.5.6.INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3
LACATUS MECANIC
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Lacatus mecanic ” este egal cu
3,24 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 3”, din care se observă că din totalul
de 18 factori de risc identificaţi (Fig. 1), numai 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3,
încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul de muncă “ Lacatus mecanic ”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează (vezi Fig. 2):
33,33 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
22,22 %, factori proprii mediului de muncă;
5,55 %, factori proprii sarcinii de muncă;
38,89 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 27,77 % dintre factorii de risc identificaţi
pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.4. LOCUL DE MUNCĂ NR. 4
IFRONIST
5.4.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Procesul de muncă în cazul ifronistului are drept scop transportul hranei in zona custilor pentru animale
De asemenea acesta transporta diferite marfuri si materiale in interiorul fermei.
5.4.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F7 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- tractor tip Ifron ;
- tractor tip U 650;
- trusă de scule tip auto;
- carburanţi (motorină);
- lubrifianţi (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori);
- antigel (toxic);
- lichid de frână (toxic);
- dispozitive de suspendare: mecanice ;
- pene de calare;
- monometre pentru verificarea presiunii în pneuri;
- stingătoare portabile cu praf şi CO2.
SARCINA DE MUNCĂActivitatea pe care o desfasoara ifronistul este precizata generic de un document
numit ,, FISA POSTULUI „care stabileste :
- cerintele de pregatire profesionala a executantului ;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea ;
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat , impreuna cu frecventa
acestor actiuni ;
- limitele de competenta si responsabilitate ;
Activitatile pe care le indeplinesc sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale :
- NSSM 8/1995 ;
- NSSM 6/1998 ;
- NSSM 23/1996 ;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI.
Programul Zilnic
- sosirea la serviciu;
- verificarea stării tehnice a Ifronului;
- verifică nivelurile de carburanţi, lubrifianţi, lichid de răcire, lichid de frână şi
electrolit în bateriile de acumulator;
- verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice, a motorului şi a sistemelor de
frânare şi direcţie;
- alimentează cu carburanţi dacă este cazul;
- completează nivelurile deficitare;
- transporta diferite marfuri si materiale in interiorul fermei;
- se prezintă la bucataria menajera pentru preluarea hranei ce trebuie transportata la
animale;
- execută transport de hrana la animale si o imprastie printre custile acestora;
- raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la starea tehnică a
autoturismului;
- execută lucrări de întreţinere specifice autovehicolelor (spălare, curăţare etc.);
- executa mici reparaţii şi revizii la Ifron si tractor.
MEDIUL DE MUNCĂ
Ifronistul îşi desfăşoară activitatea în habitaclul Ifronului sau al tractorului.
Ifronul si tractorul nu sunt prevăzut cu sisteme de climatizare.
Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor.Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 90
dB(A). La deplasarea prin unitate apar pulberi
pneumoconiogene (praf.)
5.4.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Organe de maşini în mişcare:
- prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci, cravate, fular
etc.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă, curea
distribuţie;
- Lovire în caz de incident rutier, in interiorul unitatii;
- Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de
frânare în mers;
- Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special la operaţii de
mentenanţă.
Factori de risc termic:
- Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii
(galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în
anotimpul rece (scule, dispozitive etc.).
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii;
- Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la
deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare.
Factori de risc chimic:
- Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de frână;
- Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură
chimică;
- Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul Ifronului care nu este
dotatt cu instalaţie de condiţionare a aerului;
- Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme;
- Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, seisme;
- Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe drumurile unitatii – la Ifron si
tractor nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu.
Factori de risc chimic:
- Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor termice.
F8 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Suprasolicitare fizică:
- Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor.
F9 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un
stadiu avansat de oboseală;
- Executarea de manevre nepermise de normele care reglementează transportul
intern;
- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică,
instalaţia de frânare;
- Neadaptarea vitezei la drumurile unitatii şi la starea atmosferică;
- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la
deplasarea pedestră;
- Cădere de la înălţime mica in cazul descarcarii si incararii de marfa.
Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.
UNITATEA:SC AGROINDUSTRIALA SA
5.4.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 4
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
SECŢIA: AUTO DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ:
IFRONIST
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITAT
E
NIVEL
PAR-ŢIAL
DE RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
1. Organe de maşini în mişcare:- prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie
(mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă
DECES 7 2 4
2. Lovire in caz de incident rutier in interiorul unitatii Inv. Gr.III 4 3 4
3. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers
Inv. Gr.III 4 3 4
0 1 2 3 4 5 64. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, în
special la operaţii de mentenanţă ITM 3-45
zile2 5 3
FACTORI DE RISC TERMIC
5. Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.)
ITM 3-45 zile
2 5 3
6. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule, dispozitive etc.)
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC ELECTRIC
7. Electrocutare prin atingere directă:- panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul
de reparaţii
DECES 7 1 3
8. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare
DECES 7 1 3
0 1 2 3 4 5 6FACTORI DE RISC CHIMIC
9. Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de frână
DECES 7 1 3
10. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură chimică
ITM 45-180 zile
3 4 3
11. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.
DECES 7 1 3
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
12. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului
ITM 3-45 zile
2 5 3
13. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme
ITM 3-45 zile
2 5 3
14. Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, seisme
DECES 7 1 3
15. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe drumurile unitatii
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC CHIMIC
16. Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor termice
ITM 3-45 zile
2 5 3
SARCINA
DE MUNCĂ
SUPRASOLICI-TARE FIZICĂ
17. Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor
ITM 3-45 zile
2 5 3
0 1 2 3 4 5 6
EXECUTAN
T
ACŢIUNI
GREŞITE
18. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală
DECES 7 2 4
19. Executarea de manevre nepermise de normele care reglementează transportul intern
Inv. Gr.III 4 2 3
20. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de frânare
Inv. Gr.III 4 3 4
21. Neadaptarea vitezei la drumurile unitatii şi la starea atmosferică
DECES 7 1 3
22. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestră
ITM 3-45 zile
2 5 3
23. Cădere de la înălţime in timpul incarcarii/descarcarii de marfuri
ITM 3-45 zile
2 5 3
OMISIUNI 24. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
ITM 3-45 zile
2 5 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
24 ri Ri i=1 5(4x4) + 19(3x3) 251
Nrg 4 = -------------- = ------------------------------------------------------------------- = --------- = 3,26 24 5x4+ 19x3 77 ri
i=1
LEGENDĂ FIGURA 1
F 1 - Organe de maşini în mişcareF 2 - Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutierF 3 - Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mersF 4 - Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoaseF 5 - Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii F 6 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul
rece F 7 - Electrocutare prin atingere directăF 8 - Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas F 9 - Lucrul cu substanţe toxice – antigel, freon, lichid de frânăF 10 - Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori F 11 - Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.F 12 - Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care nu sunt
dotate cu instalaţie de condiţionare a aeruluiF 13 - Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturismeF 14 - Calamităţi naturale – trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, seismeF 15 - Pulberi pneumoconiogene F 16 - Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor termiceF 17 - Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor F 18 - Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu
avansat de oboseală F 19 - Executarea de manevre nepermise de normele care reglementează transportul internF 20 - Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de
frânareF 21 - Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosfericăF 22 - Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea
pedestrăF 23 - Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de revizii şi
reparaţii, la accesul pe rampa de spălare)F 24 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie
din dotare
Figura 1.
5.4.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 4
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel
de riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
3.Lovire in caz de incident rutier in interiorul unitatii
4Măsuri organizatorice: respectarea prevederilor care reglementează transportul intern
si regulile prevazute in Codul rutier.
4.Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers
4
Măsuri tehnice: executarea reviziilor tehnice la termenele
stabilite de legislaţia în vigoare şi de celelalte norme interneMăsuri organizatorice
raportarea imediată a tuturor defecţiunilor semnalate sau a suspiciunii asupra
modului de funcţionare la mecanismele şi sistemele mijloacelor de transport
controlul stării tehnice la plecarea în cursă
5. Organe de maşini în mişcare 4
Măsuri tehnice: orice interventie se va efectua dupa
oprirea IfronuluiMăsuri organizatorice:
instruirea ifronistului asupra regulilor cuprinse in normele privind intretinerea si
repararea de autrovehicule.6. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor 4 Măsuri tehnice:
0 1 2 3
medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală
utilizarea fiolelor alcoolscpo pentru depistarea starii de ebrietate a ifronistului.
Măsuri organizatorice: instruirea asupra pericolelor ce pot aparea datorita consumului de
bauturi alcoolice si a starii avansate de oboseala. Examen medical riguros vizand capacitatea de conducere a utilajului. Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de disciplina
a muncii atat la intrarea in schimb cat si pe parcursul acestuia.
7.Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de frânare
4
Măsuri tehnice: executarea reviziilor tehnice la termenele
stabilite de legislaţia în vigoare şi de celelalte norme interneMăsuri organizatorice
raportarea imediată a tuturor defecţiunilor semnalate sau a suspiciunii asupra
modului de funcţionare la mecanismele şi sistemele mijloacelor de transport
controlul stării tehnice la plecarea în cursă
5.4.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 4
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.4 este egal cu 3,26 , valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.4”, din care se observă că din totalul de
24 factori de risc identificaţi (Fig. 1 ), 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: încadrându-
se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt prezentati in Fisa de risc.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul de muncă Nr.4.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează (vezi Fig. 2 ):
45,83%, factori proprii mijloacelor de producţie;
20,83%, factori proprii mediului de muncă;
4,17actori proprii sarcinii de muncă;
29,17%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 50,00% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati
dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.5. LOCUL DE MUNCĂ NR. 5
MUNCITOR BUCATARIE FURAJERA
5.5.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Muncitorul bucatarie furajera prepara hrana necesara animalelor de blana.
5.5.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F10 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- incapere bucatarie furajera;
- moara de tocat;
- lopeti;
- roaba.
SARCINA DE MUNCĂ- execută următoarele tipuri de activităţi:
- preia carnea cruda de la depozitul frigorific;
- introduce carnea in moara;
- introduce faina de grau sau secara precum si alte ingrediente in moara;
- incarca hrana rezultata in buncare pentru a fi dusa la animale.
Pe parcursul programului se execută un volum mare de manipulări manuale.
MEDIUL DE MUNCĂ
Muncitorul necalificat îşi desfăşoară activitatea în interiorul bucatariei furajere.
Mirosurile degajate de carnea cruda utilizata sunt pestilentiale( foarte urat mirositoare ).
5.5.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Lovire, prindere sau antrenare de catre moara;
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase;
Factori de risc termic:
- Temperatură coborâtă a materiei prime utilizate (carne congelata).
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- tablouri electrice deschise;
- intrerupatoare crapate sau defecte;
- căi de curent cu izolaţia distrusă.
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- defectarea legăturilor la instalaţia de împământare.
Factori de risc biologic:
- Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece ;
- Curenţi de aer – lucrul în incinte (neetanşeizate) – indiferent de
anotimp;
- Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme.
Factori de risc biologic:
- Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri.
F11 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Conţinut:
- Executarea necorespunzatoare a alimentarii morii ;
Suprasolicitare fizică:
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor.
F12 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală;
- Alimentarea gresita a morii cu materii prime;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare –
suprafeţe umede, aglomerate;
- Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare, alunecare (de pe
platforma de alimentare a morii);
Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte
mijloace de protecţie din dotare.
UNITATEA: S.C. AGROINDUSTRIALA SA 5.5.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
DE MUNCĂ
FIŞA NR. 5
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 4
SERVICIUL: A.P.
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: Necalificat
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE
DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
1. Lovire, prindere sau antrenare de catre moara DECES 7 1 3
2. Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
ITM 3-45 zile
2 6 3
FACTORI DE RISC TERMIC
3. Temperatură coborâtă a materiei prime utilizate (carne congelata)
ITM 3-45 zile
2 6 3
FACTORI DE RISC ELECTRIC
4. Electrocutare prin atingere directă:- tablouri electrice deschise
- căi de curent cu izolaţia distrusă
DECES 7 2 4
5. Electrocutare prin atingere indirectă: - defectarea legăturilor la instalaţia de
împământare
DECES 7 3 5
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
6. Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri
ITM 45-180 zile
3 4 3
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
7. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber
ITM 3-45 zile
2 5 3
8. Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte (neetanşeizate) – indiferent de anotimp
ITM 3-45 zile
2 4 2
9. Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme
DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
10. Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri
ITM 45-180 zile
3 4 3
SARCINA
DE MUNCĂCONTINUT
11. Executarea necorespunzatoare a alimentarii morii
INV. gr.III 4 2 3
SOLICITARE FIZICA 12. Efort dinamic la manipularea manuală a
sarcinilor
ITM 3-45 zile
2 5 3
EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
13. Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
ITM 3-45 zile
2 5 3
14. Alimentarea gresita a morii cu materii prime INV. gr.III 4 2 315. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare,
împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe umede, aglomerate
ITM 3-45 zile
2 5 3
16.Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare,
alunecare (de pe platforma de alimentare a
morii)
ITM 45-180 zile
3 5 4
OMISIUNI 17.Neutilizarea echipamentului individual de
protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
ITM 45-180 zile
3 4 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
17 ri Ri i=1 1(5x5) + 2(4x4) + 13(3x3) +1(2X2) 176
Nrg 5 = -------------- = -------------------------------------------------------------- = -------- = 5.29 17 1x5 + 2x4+ 13x3 +1x2 54 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 2
F 1 - Lovire, prindere sau antrenare de catre moara
F 2 - Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
F 3 - Temperatură coborâtă a materiei prime utilizate (carne congelata)
F 4 - Electrocutare prin atingere directă
F 5 - Electrocutare prin atingere indirectă
F 6 - Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri
F 7 - Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece
F 8 - Curenţi de aer
F 9 - Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme
F 10 - Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri
F 11 - Executarea necorespunzatoare a alimentarii morii
F 12 - Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
F 13 - Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
F 14 - Alimentarea gresita a morii cu materii prime
F 15 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
F 16 - Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare, alunecare (de pe platforma de alimentare a morii)
F 17 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
5.5.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 5
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel de
riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
1. Electrocutare prin atingere directă 4
Măsuri tehnice: Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal
instruit şi autorizat. Inlocuire intrerupatoare, dulii, sau doze defecte sau sparte.
Măsuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
2. Electrocutare prin atingere indirectă 5 Măsuri tehnice: Identificarea instalaţiilor la care urmează
a se lucra Verificarea vizuală a integrităţii legării la
pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145)
Legarea la pamant a carcaselor aparatelor electrice
Masurare prize de pamant ( buletin verificare PRAM).
0 1 2 3
Măsuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de natura lor.
Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
3.Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare, alunecare (de pe platforma de alimentare a morii)
4
Măsuri tehnice: dotarea cu încălţăminte cu talpă antiderapantă si cu bombeu
metalic nivelerea şi amenajarea căilor de acces în bucataria furajera si îndepărtarea fluidelor (scurgerilor) de pe platforma moriiMăsuri organizatorice: verificarea permanentă, de către persoane abilitate, a modului
de lucru în bucataria furajera Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării
restricţiilor de securitate si modul de lucru la urcarea pe platforma de lucru a morii
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 5
Muncitor bucatarie furajera
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Muncitor
bucatarie furajera” este egal cu 3,29, valoare ce îl încadrează în categoria
locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 5”, din care se
observă că din totalul de 17 factori de risc identificaţi (Fig.1 ), numai 3
depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, unul încadrându-se în categoria
factorilor de risc mare si 2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 6 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F4 (nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere directăF5(nivel parţial de risc 5) Electrocutare prin atingere indirectăF16 (nivel parţial de risc 4) Cădere de la înălţime mica prin dezechilibrare, alunecare (de pe platforma de alimentare a morii)
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 3 factori de risc (care se
situează în domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate
în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă “ Muncitor bucatarie
furajera ”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare,
situaţia se prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
35,29 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
23,53 %, factori proprii mediului de muncă;
11,76 %, factori proprii sarcinii de muncă;
29,41 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 35,29 % dintre factorii de
risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES
sau INVALIDITATE).
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati
dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.6. LOCUL DE MUNCĂ NR. 6
OSPATAR
5.6.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Ospatarul are ca sarcina principala servirea consumatorilor din restaurant cu diverse feluri de mancare aferente micului dejun, pranzului si cinei, precum si diverse tipuri de bauturi alcoolice si nealcolice. Ospatarul executa si
debarasarea mesei dupa fiecare fel de mancare si se preocupa permanent ca servirea clientilor sa fie
ireprosabila.
5.6.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F13 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- mese si scaune;
- farfurii;
- tacamuri;
- pahare diverse modele si dimensiuni;
- servet alb;
- carti prezentare meniu.
SARCINA DE MUNCĂOspatarul execută următoarele tipuri de activităţi:
- executa operatiile de servire a clientilor cu diverse feluri de mancare sau
produse alimentare;
- serveste clientii cu diferite tipuri de bauturi alcoolice ( vinuri, rachiuri, bere);
- serveşte clientii cu diferite tipuri de bauturi nealcolice (suc, ape minerale );
- serveşte clientii cu diverse tipuri de cafea;
- completeaza notele de plata si incaseaza banii pentru acestea;
- executa si debarasarea mesei dupa fiecare fel de mancare.
Pe parcursul programului se execută si manipulări manuale adiferitelor mase.
MEDIUL DE MUNCĂ
Ospatarul îşi desfăşoară activitatea în interiorul restaurantului dar si in exteriorul acestuia( in cazul unor
activitati conexe). Iluminatul este atat artificial cat si natural.
5.6.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Lovire de către mijloacele de transport auto, atunci cand se descarca
diverse marfuri aprovizionate.
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase.
Factori de risc termic:
- Temperatură ridicată a unor feluri de mancare;
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate
manual în timpul iernii.
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- tablouri electrice deschise;
- căi de curent cu izolaţia distrusă.
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- defectarea legăturilor la instalaţia de împământare.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Temperatură ridicată a aerului în anotimpul călduros - lucrul în aer liber;
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber.
Factori de risc biologic:
- Lucru cu bani.
F14 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Conţinut:
- Manipularea manuală de mase.
Suprasolicitare fizică:
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor.
Suprasolicitare psihică:
- Stress cauzat de relaţia cu consumatorii (clienţii).
F15 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare –
suprafeţe denivelate, aglomerate.
UNITATEA: S.C. Agroindustriala SA 5.6.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
DE MUNCĂ
FIŞA NR. 6
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 9
SECŢIA: AP Hotel Dumbrava
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: Ospatar
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE
DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
18. Lovire de către mijloacele de transport auto DECES 7 1 3
19. Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC TERMIC
20. Temperatură ridicată a diferitelor feluri de mancare.
ITM 3-45 zile
2 5 3
21. Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual în timpul iernii
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC ELECTRIC
22. Electrocutare prin atingere directă:- tablouri electrice deschise
- căi de curent cu izolaţia distrusă
DECES 7 2 4
23. Electrocutare prin atingere indirectă: - defectarea legăturilor la instalaţia de
împământare
DECES 7 2 4
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
24. Temperatură ridicată a aerului în anotimpul călduros - lucrul în aer liber
neglijabil 2 5 1
25. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber
ITM 3-45 zile
2 4 2
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
26.Lucru cu bani
ITM 3-45 zile
2 5 3
SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
27.Stress cauzat de relaţia cu consumatorii
(clienţii).
ITM 3-45 zile
2 5 3
SARCINA
DE MUNCĂ
CONŢINUT
28. Manipularea manuală de mase, care uneori depăşesc limitele prescrise de NGPM
ITM 3-45 zile
2 5 3
SUPRASOLICI-TARE FIZICĂ
29. Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
ITM 3-45 zile
2 4 2
EXECUTAN
T
ACŢIUNI
GREŞITE
30. Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
ITM 3-45 zile
2 5 3
31. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe denivelate, aglomerate
ITM 3-45 zile
2 5 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
14 ri Ri i=1 2(4x4) + 9(3x3) +2(2x2)+1(1x1) 122
Nrg 6 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = --------- = 3,05 14 2x4+ 9x3 +2x2 +1x1 40 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 2
F 18 - Lovire de către mijloacele de transport auto
F 19 - Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
F 20 - Temperatură ridicată a unor feluri de mancare
F 21 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual în timpul iernii
F 22 - Electrocutare prin atingere directă
F 23 - Electrocutare prin atingere indirectă
F 24 - Temperatură ridicată a aerului în anotimpul călduros
F 25 - Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece
F 26 - Lucru cu banii
F 27 - Stress cauzat de relaţia cu consumatorii (clienţii)
F 28 - Manipularea manuală de mase
F 29 - Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
F 30 - Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
F 31 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
5.6.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 6
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel de
riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
Electrocutare prin atingere directă 4
Măsuri tehnice: Inlocuire cable si stechere defecte.
Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal instruit şi autorizat conform prevederilor art. 163 şi art. 164 din NSPM 65.
Măsuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de natura lor.
Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
Electrocutare prin atingere indirectă 4 Măsuri tehnice: Identificarea instalaţiilor la care urmează a
se lucra Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de
lucru (NSPM 65, art.145) Legarea la pamant a carcaselor aparatelor
electrice Măsuri organizatorice:
0 1 2 3 Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de natura lor.
- Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 6
Ospatar
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Ospatar” este egal cu 3,05,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 6”, din care se observă că din
totalul de 14 factori de risc identificaţi (Fig. 2), numai 2 depăşesc, ca nivel parţial de risc,
valoarea 3, încadrându-se în categoria factorilor de risc mare.
Cei 3 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F5 (nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere directăF6 (nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere indirectă
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 2 factori de risc (care se situează în
domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse” pentru locul de muncă “Ospatar”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
42,86 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
28,57 %, factori proprii mediului de muncă;
14,28 %, factori proprii sarcinii de muncă;
14,28 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 21,42 % dintre factorii de risc
identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE).
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati
dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.7. LOCUL DE MUNCĂ NR. 7
BUCATAR
5.7.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Bucatarul are ca sarcina principala prepararea , potrivit retetelor, a diverse sortimente de : ciorbe, mancaruri, fripturi, preparate din legume, paste fainoase, precum si diferite preparate specifice de bufet. De asemenea, verifica cantitatile de materii prime si auxiliare necesare procesului de preparare a diverselor feluri de mancare.
5.7.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F16 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- masina gatit;
- plita incalzire indirecta;
- friteuza;
- masina de gatit electrica cu cuptor;
- masa calda cu acces pe ambele parti;
- masina fiert paste;
- masina spalat vesela;
- masina tocat carne;
- feliator portionat mezeluri;
- masina prajit paine;
- masina feliat legume;
- set complet de cutite si accesorii;
- hota;
- expresor cafea;
- cuptor microunde profesional;
- mese inox;
- combine frigorifice;
- lazi frigorifice;
- oale, cratiti, tigai;
- farfurii.
SARCINA DE MUNCĂBucatarul execută următoarele tipuri de activităţi:
- receptioneaza meteriile prime necesare procesului de productie;
- prepara, potrivit retetelor si gramajului respectiv, diferite sortimente de
preparate culinare: ciorbe, mancaruri, fripturi, preparate din legume, paste
fainoase, precum si diferite preparate specifice de bufet;
- verifica cantitatile de materii prime si auxiliare necesare procesului de preparare a diverselor
feluri de mancare.- colaboreaza la intocmire planului meniu;
- intocmeste propuneri de noi preparate culinare si elaboreaza retetele
respective;
- raspunde de procesul tehnologic, calitatea si gramajele preparatelor pe
care le executa;
- indruma activitatea lucratorilor cu calificare inferioara.
Pe parcursul programului se execută si manipulări manuale a diveselor mase..
MEDIUL DE MUNCĂ
Bucatarul îşi desfăşoară activitatea în bucataria restaurantului dar si in exteriorul acestuia( in cazul unor
activitati conexe). Iluminatul este atat artificial cat si natural.
5.7.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Lovire de către diverse marfuri sau obiecte utilizate in procesul muncii;
- Tăiere, înţepare cu sculele din dotare( cutite, tepuse , etc.)
Factori de risc termic:
- Temperatură ridicată a unor feluri de mancare in procesul de preparare;
- Temperatură ridicată a suprafetei plitelor de gatit si a arzatoarelor de la
aragaz.
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor unor produse refrigerate.
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- tablouri electrice deschise;
- căi de curent cu izolaţia distrusă.
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- defectarea legăturilor la instalaţia de împământare.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Temperatură ridicată a aerului în interiorul bucatariei.
- Curenti de aer datorati absortiei aerului de catre hota de ventilatie si a
deschiderii simultane a usilor si ferestrelor.
- Umiditate relativ ridicata (abur, vapori apa).
F17 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Suprasolicitare fizică:
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor.
F18 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare –
suprafeţe denivelate, aglomerate, umede.
Omisiuni:
- Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare.
UNITATEA: S.C. Agroindustriala S.A. 5.7.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
DE MUNCĂ
FIŞA NR. 7
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 6
SECŢIA: Alimentatie publica
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: Bucatar
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut, ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE
DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
32. Lovire de către diverse marfuri sau obiecte utilizate in procesul muncii
ITM 3-45 zile
2 5 3
33. Tăiere, înţepare cu sculele din dotare( cutite, tepuse , etc.)
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC TERMIC
34. Temperatură ridicată a diferitelor feluri de mancare in procesul de preparare
ITM 3-45 zile
2 5 3
35. Temperatură ridicată a suprafetei plitelor de gatit si a arzatoarelor de la soba de gatit
ITM 3-45 zile
2 5 3
36. Temperatură coborâtă a suprafeţelor unor produse refrigerate
neglijabil 1 6 1
FACTORI DE RISC ELECTRIC
37. Electrocutare prin atingere directă: - tablouri electrice deschise
- căi de curent cu izolaţia distrusă
DECES 7 2 4
38. Electrocutare prin atingere indirectă: - defectarea legăturilor la instalaţia de
împământare
DECES 7 3 5
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
39. Temperatură ridicată a aerului in interiorul bucatariei
neglijabil 1 6 1
40. Curenti de aer datorati absortiei aerului de catre hota de ventilatie si a deschiderii simultane a usilor si ferestrelor
ITM 3-45 zile
2 4 2
41.Umiditate relativ ridicata (abur, vapori apa). ITM 3-45 zile
2 4 2
SARCINA
DE MUNCĂ SUPRASOLICI-TARE FIZICĂ
42. Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
ITM 3-45 zile
2 4 2
EXECUTAN
T
ACŢIUNI
GREŞITE
43. Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
ITM 3-45 zile
2 5 3
44. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe denivelate, aglomerate, umede.
ITM 45-180 zile
3 5 4
Omisiuni
45. Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare
ITM 3-45 zile
2 5 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
14 ri Ri i=1 1(5x5) + 2(4x4) + 6(3x3) +3(2x2)+2(1x1) 130
Nrg 7 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = --------- = 3,20 14 1x5+ 2x4+ 6x3 +3x2 +2x1 40 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 1
F 32 - Lovire de către diverse marfuri sau obiecte utilizate in procesul muncii F 33 - Tăiere, înţepare cu sculele din dotare( cutite, tepuse , etc.)
F 34 - Temperatură ridicată a diferitelor feluri de mancare in procesul de preparare F 35 - Temperatură ridicată a suprafetei plitelor de gatit si a arzatoarelor de la aragazF 36 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor unor produse refrigerate F 37 - Electrocutare prin atingere directă
F 38 - Electrocutare prin atingere indirectă
F 39 - Temperatură ridicată a aerului in interiorul bucatariei
F 40 - Curenti de aer datorati absortiei aerului de catre hota de ventilatie si a deschiderii simultane a usilor si ferestrelor
F 41 - Manipularea manuală de mase, care uneori depăşesc limitele prescrise de NGPM
F 42 - Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
F 43 - Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
F 44 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
F 45 - Neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie din dotare
5.7.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 7
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel de
riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
4. Electrocutare prin atingere directă 4
Măsuri tehnice: Inlocuire cable si stechere defecte.
Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal instruit şi autorizat conform prevederilor art. 163 şi art. 164 din NSPM 65.
Măsuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de natura lor.
Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
5. Electrocutare prin atingere indirectă 5 MĂSURI TEHNICE: Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145) Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor
acestora conform PE 116(buletin de verificare PRAM)
MĂSURI ORGANIZATORICE: Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si
incadrarea valorilor acestora conform PE 116. Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate. Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
0 1 2 3electrosecuritate.
6.Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
4
Măsuri tehnice: purtarea de încălţăminte cu talpă antiderapantă căile de acces sa fie libere si curate îndepărtarea fluidelor (scurgerilor) de pe căile de acces
Măsuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 7
Bucatar
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Bucatar” este egal cu 3,20,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 7”, din care se observă că din
totalul de 14 factori de risc identificaţi (Fig. 2), numai 3 depăşesc, ca nivel parţial de risc,
valoarea 3, unul încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 2
încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 3 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F6 (nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere directăF7 (nivel parţial de risc 5) Electrocutare prin atingere indirectăF13 (nivel parţial de risc 4) Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 3 factori de risc (care se situează în
domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse” pentru locul de muncă “Bucatar”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
50,00 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
21,43 %, factori proprii mediului de muncă;
7,14 %, factori proprii sarcinii de muncă;
21,43 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 14,28 % dintre factorii de risc
identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE).
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati
dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.8. LOCUL DE MUNCĂ NR. 8
RECEPTIONER
5.8.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Activitatea receptionerului consta in principal in cazarea in cele mai bune conditii a clientilor care sosesc in hotel si asigurarea acestora cu cele mai bune servicii
hoteliere.
5.8.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F19 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- Calculator
- Fax ;
- Mobilier adecvat;
- Rechizite necesare activitatii;
- Centrala telefonica interna;
- Cheile tuturor camerelor din hotel.
SARCINA DE MUNCĂActivitatea receptionerului este precizata generic de un document numit ,, FISA
POSTULUI „care stabileste
- cerintele de pregatire profesionala a executantului ;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea ;
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat , impreuna cu frecventa
acestor actiuni ;
- limitele de competenta si responsabilitate ;
Activitatile pe care le indeplinesc sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale :
- Acte normative specifice activitatii de receptioner;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI.
Programul Zilnic:
- începerea programului zilnic;
- efectuarea operatiilor din ,, FISA POSTULUI „
Activitatea receptionerului se desfasoara intr-un singur schimb.
MEDIUL DE MUNCĂ
Receptionerul isi desfasoara activitatea intr-o incapere care asigura un climat termic corespunzator .
Incaperea este iluminata artificial si natural.In incapere se formeaza curenti de aer datorita calculatorului in functiune si
deschiderii usii de la intrare concomitent cu alte usi care dau in alte incaperi( bar,
restaurant, etc.)
5.8.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- cabluri deteriorate ;
- Electrocutare prin atingere indirecta
- Prize fara contact de protectie sau stechere fara contact de protectie ;
- Prize defecte ;
- Nulul de protectie intrerupt ;
- Echipamente nelegate la nulul de protectie;
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Curenţi de aer provocati de :
- usi si geamuri deschise simultan ;
- Radiaţii de la monitoare ;
Factori de risc biologic:
- Lucru cu bani.
F20 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Suprasolicitare fizica
- Efort static.
D. Factori de risc proprii executantulu
Actiuni gresite
- Conectarea echipamentelor electronice de prelucrare automata a
datelor la :
- prize defecte ;
- prize fara contact de protectie ;
- Nu este respectata distanta dintre monitor şi operator
- Cadere de la acelasi nivel prin alunecare :
- pardoseala umeda ;
- conductorii electrici care traverseaza incaperea nu sint protejati ;
UNITATEA: S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. 5.8.4. FIŞA DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 8
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 4
SERVICIUL: ADM HOTEL DUMBRAVA
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: RECEPTIONER
ECHIPA DE EVALUARE:ing.Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITAT
E
NIVEL
PAR-ŢIAL DE
RISC0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
ELECTRIC
13. Curent electric , atingere directa :- cabluri deteriorate ;
DECES 7 2 4
14. Curent electric , atingere indirecta :- prize fara contact de protectie sau defecte sau
stechere fara contact de protectie ;- prize defecte ;- nul de protectie intrerupt ;- echipamente nelegate la nulul de protectie
DECES 7 1 3
MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
15. Curenti de aer datorita :- usi si geamuri deschise simultan
ITM 3-45 zile
2 5 3
16. Radiatii de la monitoare ITM 3-45 zile
2 2 2
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
17. Lucru cu baniITM 3-45
zile2 4 2
0 1 2 3 4 5 6SARCINA DE
MUNCASUPRASOLICITA-RE FIZICĂ
18. Efort static ITM 3-45
zile2 5 3
EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
19. Conectarea echipamentelor electronice de prelucrare automata a datelor la :- prize defecte ;- prize fara contact de protectie ;
DECES 7 1 3
20. Nerespectarea distanţei dintre monitor si operator;
ITM 45 –180 ZILE
3 2 2
21. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare
- pordoseala umeda ;- conductoare neprotejate
ITM 45 –180 ZILE
3 3 3
Nivelul de risc global este:
9 ri Ri i=1 1(4x4) + 5(3x3) +3(2x2) 73
Nrg 8 = -------------- = -----------------------------------------------------------------------------= --------- = 2,92 9 1x4 + 5x3 + 3x2 25
. rI
i=1
LEGENDĂ FIGURA 1
F1 - Electrocutare prin atingere directă:
F2 - Electrocutare prin atingere indirecta
F3 - Curenţi de aer
F4 - Radiaţii de la monitoare ;
F5 - Lucru cu bani ;
F6 - Efort static şi dinamic
F7 - Conectarea echipamentelor electronice de prelucrare automata a datelor la : prize
defecte ; prize fara contact de protectie ;F8 - Nu este respectata distanta dintre monitor şi operator
F9 - Cadere de la acelasi nivel prin alunecare : pardoseala umeda
5.8.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 8
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel
de riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
1.Electrocutare prin atingere directă:
-cabluri izolate necorespunzător4
MĂSURI TEHNICE: Inlocuire cabluri izolate necorespunzător Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal
instruit şi autorizat.
MĂSURI ORGANIZATORICE: Instruirea potrivit prevederilor legale în vigoare.
2. Electrocutare prin atingere indirectă 3
MĂSURI TEHNICE: Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145) Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor
acestora conform PE 116(buletin de verificare PRAM)
MĂSURI ORGANIZATORICE: Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si
incadrarea valorilor acestora conform PE 116. Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate.
5.8.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 8
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.8 este egal cu 2,92 ,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.8, din care se observă că din
totalul de 9 factori de risc identificaţi , 1 are ca nivel parţial de risc, valoarea 4:
încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc (care se situează în domeniul
acceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”
pentru locul de muncă Nr. 8.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
22,22%, factori proprii mijloacelor de producţie(1);
33,33%, factori proprii mediului de muncă(2);
11,11%, factori proprii sarcinii de muncă(3);
33,33%, factori proprii executantului(4).
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 33,33% dintre factorii de risc
identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE)
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE
SISTEMULUI DE MUNCĂ
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.9. LOCUL DE MUNCĂ NR. 9
CAMERISTA
5.9.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Camerista asigura gradul de confort pentru toti clientii care beneficiaza de servicii de cazare in cadrul
complexului hotelier.
5.9.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F21 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- aspirator;
- perii curatat;
- lift marfa;
- mop si carpe de sters;
- detergenti si sapun;
- lenjerie pat;
- fete masa;
- prosoape;
- sticle de bauturi;
- baxuri cu apă minerală;
- diverse produse alimentare ambalate;- scaune, fotolii si mese;
SARCINA DE MUNCĂ- primirea programului de lucru pe ziua în curs cu precizarea priorităţilor;
- efectueaza curatenie si pune in perfecta ordine spatiile de cazare si cele
de folosinta comuna(hol, scari, coridoare, etc.);
- asigura schimbarea lenjeriei dupa fiecare client;
- asigura existenta la toate grupurile sanitare a celor necesare;
- tine evidenta inventarului pa care il are in primire;
- raspunde promt la solicitarile clientilor;
- consemneaza in caietul de defectiuni toate constatarile facute in legatura
cu functionarea instalatiilor.
Pe parcursul programului se execută un volum mare de manipulări manuale, uneori a unor sarcini care
depăşesc masele maxime admise prin Normele generale de protecţie a muncii.
MEDIUL DE MUNCĂ
Camerista îşi desfăşoară activitatea in incaperile hotelului(camere, holuri, birouri), unde exista de obicei
atat iluminat artificial cat si natural iar temperatura ambientala este normala.
5.9.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Lovire de către mijloacele de transport auto;
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase.
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- tablouri electrice deschise;
- căi de curent cu izolaţia distrusă.
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- defectarea legăturilor la instalaţia de împământare.
Factori de risc chimic:
- Substanţe caustice – produse de spalat si dezinfectat.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Curenţi de aer.
F22 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Conţinut:
- Manipularea manuală de mase
Suprasolicitare fizică:
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor.
C. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală;
- Deplasări, staţionări în zone periculoase( putul liftului de marfa);
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare –
suprafeţe denivelate, aglomerate.
Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte
mijloace de protecţie din dotare.
UNITATEA: S.C. AGROINDUSTRIALA S.A.
5.9.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 9
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 8
SERVICIUL:Adm. Hotel DUMBRAVA
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: Camerista
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE
DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
46. Lovire de către mijloacele de transport auto DECES 7 1 3
47. Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC TERMIC
48. Temperatură ridicată a suprafeţelor metalice expuse direct radiaţiei solare
Neglijabila 1 5 1
49. Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual în timpul iernii
Neglijabila 1 5 1
FACTORI DE RISC ELECTRIC
50. Electrocutare prin atingere directă:- tablouri electrice deschise
- căi de curent cu izolaţia distrusă
DECES 7 1 3
51. Electrocutare prin atingere indirectă: - defectarea legăturilor la instalaţia de
împământare
DECES 7 2 4
FACTORI DE RISC CHIMIC
52. Substanţe caustice – produse de spalat si dezinfectat
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
53. Germeni patogeni de pe lenjeria murdaraITM 3-45
zile2 5 3
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC 54. Curenţi de aer
ITM 3-45 zile
2 5 3
SARCINA
DE MUNCĂ
SUPRASOLICI-TARE FIZICĂ
55. Manipularea manuală de mase
ITM 3-45 zile
2 5 3
EXECUTAN
T
ACŢIUNI
GREŞITE
56. Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
ITM 3-45 zile
2 5 3
57. Deplasări, staţionări în zone periculoase DECES 7 1 3
58. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe denivelate, aglomerate
ITM 3-45 zile
2 5 3
OMISIUNI 59. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
ITM 3-45 zile
2 5 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
14 ri Ri i=1 1(4x4) + 11(3x3) + 2(1x1)
Nrg 9 = -------------- = -------------------------------------------------------------------- = 5.00 14 1x4+ 11x3 +2x1 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 1
F 46 - Lovire de către mijloacele de transport auto
F 47 - Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
F 48 - Temperatură ridicată a suprafeţelor metalice expuse direct radiaţiei solare
F 49 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual în timpul iernii
F 50 - Electrocutare prin atingere directă
F 51 - Electrocutare prin atingere indirectă
F 52 - Substanţe caustice
F 53 - Germeni patogeni de pe lenjeria murdara
F 54 - Curenţi de aer
F 55 - Manipularea manuală de mase
F 56 - Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
F 57 - Deplasări, staţionări în zone periculoase
F 58 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
F 59 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
5.9.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 9
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel de
riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
7. Electrocutare prin atingere indirectă 4
MĂSURI TEHNICE: Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145) Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor
acestora conform PE 116(buletin de verificare PRAM)
MĂSURI ORGANIZATORICE: Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si
incadrarea valorilor acestora conform PE 116. Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate.
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 9
Camerista
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Camerista” este
egal cu 5.00, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel
de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 9”, din care se
observă că din totalul de 14 factori de risc identificaţi (Fig.1 ), numai 1
depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Factorul de risc ce se situează în domeniul inacceptabil este:
F6(nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere indirectăPentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc, sunt necesare
măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de
muncă “ Camerista ”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare,
situaţia se prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
57,14 %, factori proprii mijloacelor de producţie(1);
7,14 %, factori proprii mediului de muncă(2);
7,14 %, factori proprii sarcinii de muncă(3);
28,57 %, factori proprii executantului(4).
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 28,57 % dintre factorii de
risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES
sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE
SISTEMULUI DE MUNCĂ
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.10. LOCUL DE MUNCĂ NR. 10
PAZNIC
5.10.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Paznicul execută in principal paza patrimoniului societatii si ajuta uneori la descarcarea unor marfuri
necesare unitatii( lenjerie adusa de la spalatorie, etc.).
5.10.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F23 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
Pantru paznicii de la hotel :- parcare complex hotelier;
- holul central al hotelului;
- restaurante, baruri si holuri secundare;
Pentru paznicii de la ferma de animale de blana :
- perimetrul unitatii si zonele interioare.
SARCINA DE MUNCĂSarcina de munca cuprinde in principal urmatoarele:
- asigura securitatea tuturor spatiilor din hotel
- asigura securitatea tuturor spatiilor din cadrul fermei de animale de blana
(paznicul de la ferma).
Pe parcursul programului se execută uneori si manipulări manuale.
MEDIUL DE MUNCĂ
Paznicul îşi desfăşoară activitatea atât în aer liber, in incaperile aferente activitatii sale (ghereta, hol), dar si in incaperile diferitelor locatii din interiorul firmei pe care
le controleaza. El este supus intemperiilor naturale. Activitatea sa se desfasoara preponderent in timpul
noptii.
5.10.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Lovire de către mijloacele de transport auto, care aprovizioneaza /
expediaza diverse marfuri;
Factori de risc termic:
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice (porti, usi,etc.) în timpul
iernii.
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- tablouri electrice deschise;
- căi de curent cu izolaţia distrusă;
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- defectarea legăturilor la instalaţia de împământare.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber;
- Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte cu circuilatie intensa a
aerului.
F24 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Conţinut:
- Manipularea manuală de mase;
- Monotonia muncii, lucru de unul singur si in conditii de noapte.
Suprasolicitare fizică:
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor.
F25 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală;
- Deplasări, staţionări în zone periculoase;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe
denivelate, aglomerate.
UNITATEA: S.C. AGROINDUSTRIALA SA 5.10.4. FIŞA DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 10
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 7
SERVICIUL: Administrativ
DURATA EXPUNERII: 12 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: Paznic
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut, ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE
DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
60. Lovire de către mijloacele de transport auto
DECES 7 1 3
61. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice în timpul iernii
ITM 3-45 zile
2 3 2
FACTORI DE RISC ELECTRIC
62. Electrocutare prin atingere directă:- tablouri electrice deschise
- căi de curent cu izolaţia distrusă
DECES 7 2 4
63. Electrocutare prin atingere indirectă: - defectarea legăturilor la instalaţia de
împământare
DECES 7 1 3
MEDIUL
DE MUNCAFACTORI DE RISC FIZIC
64. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber
ITM 3-45 zile
2 5 3
65. Curenti de aerITM 3-45
zile2 5 3
SARCINA
DE MUNCĂSUPRASOLICI-TARE FIZICĂ
66. Manipularea manuală de maseITM 3-45
zile2 5 3
67. Altercatii cu diverse persoane recalcitrante sau hoti
ITM 45-180 zile
3 4 3
SUPRASOLICI-TARE PSIHICA 68. Monotonia muncii, lucru de unul singur si in
conditii de noapte.
ITM 3-45 zile
2 3 2
EXECUTAN
T
ACŢIUNI
GREŞITE
69. Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
ITM 3-45 zile
2 5 3
70. Deplasări, staţionări în zone periculoase DECES 7 1 3
71. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe denivelate, aglomerate
ITM 3-45 zile
2 5 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
12 ri Ri i=1 1(4x4) + 9(3x3) +2(2x2)
Nrg 10 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = 5.00 12 1x4+ 9x3 +2x2 ri
i=1
LEGENDĂ FIGURA 2
F 60 - Lovire de către mijloacele de transport auto
F 61 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice în timpul iernii
F 62 - Electrocutare prin atingere directă
F 63 - Electrocutare prin atingere indirectă
F 64 - Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece
F 65 - Curenţi de aer
F 66 - Manipularea manuală de mase
F 67 - Altercatii cu diverse persoane recalcitrante sau hoti
F 68 - Monotonia muncii, lucru de unul singur si in conditii de noapte
F 69 - Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
F 70 - Deplasări, staţionări în zone periculoase
F 71 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
5.10.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 10
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel de
riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
8. Electrocutare prin atingere directă 4
Măsuri tehnice: Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal
instruit şi autorizat conform prevederilor art. 163 şi art. 164 din NSPM 65.
Inlocuire aparataj comutatie defect. Inlocuire conductoate cu izolatia imbatranita sau deteriorata.
Măsuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi, cu privire la normele de electrosecuritate.
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 10
PAZNIC
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Paznic” este egal
cu 3,00, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de
risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 10”, din care se
observă că din totalul de 12 factori de risc identificaţi (Fig.1 ), numai 1
depăşeste, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Factorul de risc ce se situează în domeniul inacceptabil este:
F3 (nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere directăPentru diminuarea sau elimnarea factorului de risc, care depaseste
valoare 3 sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse” pentru locul de muncă “ Paznic ”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare,
situaţia se prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
33,33 %, factori proprii mijloacelor de producţie(1);
16,66 %, factori proprii mediului de muncă(2);
25,00 %, factori proprii sarcinii de muncă(3);
25,00 %, factori proprii executantului(4).
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 33,33 % dintre factorii de
risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES
sau INVALIDITATE).
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati
dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.11. LOCUL DE MUNCĂ NR. 11
INGRIJITOR ANIMALE
5.11.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Ingrijitorul animale are drept sarcina ingrijirea animalelor de blana, ceea ce impune hranirea si adaparea acestora , precum si efectuarea curateniei locurilor unde stau acestea. Ingrijitorul animale mai are drept activitati
separarea animalelor gestante, separarea puilor si sacrificarea animalelor, participand la toate etapele de
evoluatie a acestora de la fatare pana la sacrificare.
5.11.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F26 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- padocuri;
- custile in care se cresc animalele;
- buncare mobile pentru hrana;
- furtune pentru apa;
- roabe, lopeti;
- dispozitiv prindere anumale.
SARCINA DE MUNCĂ- primirea programului de lucru pe ziua în curs cu precizarea priorităţilor;
- execută următoarele tipuri de activităţi:
- primirea hranei de la bucataria furajera;
- hranirea animalelor;
- adaparea acestora;
- curatarea mizeriei de sub custi;
- separarea animalelor ( sezonier);
- sacrificarea animalelor( sezonier);
- dezinfectia custilor (dupa depopulare);
- menţinerea curăţeniei in zona padocurilor;
- îndepărtarea vegetaţiei(tuns iarba si copacei din jur )
Pe parcursul programului se execută un volum mare de manipulări manuale.
MEDIUL DE MUNCĂ
Ingrijitorul animale îşi desfăşoară activitatea în aer liber si in interiorul padocurilor, care il apara doar de
ploaie sau zapada. El este supus intemperiilor naturale. Prin construcţie, padocurile nu asigură o protecţie
împotriva curenţilor de aer atmosferici.
5.11.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Lovire de către buncarele pentru hrana;
- Tăiere, înţepare, ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase;
Factori de risc termic:
- Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate
manual în timpul iernii.
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- tablouri electrice deschise;
- intrerupatoare crapate sau defecte;
- căi de curent cu izolaţia distrusă.
- Electrocutare prin atingere indirectă:
- defectarea legăturilor la instalaţia de împământare.
Factori de risc biologic:
- Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece – lucrul în aer liber;
- Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte (neetanşeizate) –
indiferent de anotimp;
- Nivel redus de iluminare – lipsă sau nefuncţionare instalaţii iluminare;
- Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme.
Factori de risc biologic:
- Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri.
F27 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Conţinut:
- Procedura gresita de introducere a hranei si apei la animale - muscatura .
- Procedura gresita la prinderea animalelor in cusca, pentru separare sau
sacrificare- muscatura.
Suprasolicitare fizică:
- Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor.
F28 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Introducere gresita a hranei si apei la animale - muscatura;
- Prinderea gresita a nimalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare –
muscatura;
- Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare –
suprafeţe denivelate, cu mazga sau ghiata.;
Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte
mijloace de protecţie din dotare.
- Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in timpul programului cat
si la terminarea acestuia –preluare boli infectioase de la animale.
UNITATEA: S.C. AGROINDUSTRIALA SA 5.11.4. FIŞA DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 11
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 18
SERVICIUL: PRODUCTIE
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: INGRIJITOR ANIMALE
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE
DE
PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
72. Lovire de către buncarele pentru hranaITM 3-45
zile2 5 3
73. Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC TERMIC
74. Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual în timpul iernii
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC ELECTRIC
75. Electrocutare prin atingere directă:- tablouri electrice deschise
- căi de curent cu izolaţia distrusă
DECES 7 1 3
76. Electrocutare prin atingere indirectă: - defectarea legăturilor la instalaţia de
împământare
DECES 7 2 4
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
77. Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri
ITM 45-180 zile
3 4 3
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC 78. Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul
rece – lucrul în aer liber
ITM 3-45 zile
2 5 3
79. Curenţi de aer – lucrul în aer liber sau în incinte (neetanşeizate) – indiferent de anotimp
ITM 3-45 zile
2 5 3
80. Nivel redus de iluminare – lipsă sau nefuncţionare instalaţii iluminare
ITM 3-45 zile
2 5 3
81. Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme
DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
82. Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri
ITM 3-45 zile
2 3 2
SARCINA
DE MUNCĂ
CONTINUT
83. Procedura gresita de introducere a hranei si apei la animale – muscatura
ITM 45-180 zile
3 4 3
84. Procedura gresita la prinderea animalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare- muscatura
ITM 3-45 zile
2 5 3
SOLICITARE FIZICĂ
85. Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
ITM 3-45 zile
2 5 3
EXECUTAN
T
ACŢIUNI
GREŞITE
86. Introducere gresita a hranei si apei la animale – muscatura
ITM 3-45 zile
2 5 3
87. Prinderea gresita a animalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare – muscatura
ITM 3-45 zile
2 5 3
88. Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
ITM 3-45 zile
2 5 3
89. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare – suprafeţe denivelate, aglomerate
ITM 3-45 zile
2 5 3
OMISIUNI
90. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
ITM 3-45 zile
2 5 3
91. Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in timpul programului cat si la terminarea acestuia –preluare boli infectioase de la animale.
ITM 45-180 zile
3 5 4
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
20 ri Ri i=1 2(4x4) + 17(3x3) +1(2x2)
Nrg 11 = -------------- = ------------------------------------------------------------------------ = 5.10 20 2x4+ 17x3 +1x2 ri
i=1
Figura 1
LEGENDĂ FIGURA 2
F 72 - Lovire de către buncarele pentru hrana
F 73 - Tăiere, înţepare ca urmare a contactului cu suprafeţe periculoase
F 74 - Temperatură coborâtă a suprafeţelor pieselor, materialelor, manipulate manual în timpul iernii
F 75 - Electrocutare prin atingere directă
F 76 - Electrocutare prin atingere indirectă
F 77 - Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii sau virusuri
F 78 - Temperatură coborâtă a aerului în anotimpul rece
F 79 - Curenţi de aer
F 80 - Nivel redus de iluminare
F 81 - Calamităţi naturale – trăsnet, vânt, grindină, viscol, seisme
F 82 - Microorganisme in suspensie in aer: bacterii sau virusuri
F 83 - Procedura gresita de introducere a hranei si apei la animale – muscatura
F 84 - Procedura gresita la prinderea animalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare- muscatura
F 85 - Efort dinamic la manipularea manuală a sarcinilor
F 86 - Introducere gresita a hranei si apei la animale – muscatura
F 87 - Prinderea gresita a animalelor in cusca, pentru separare sau sacrificare – muscatura
F 88 - Adoptarea de metode neergonomice la manipularea manuală
F 89 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
F 90 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
F 91 - Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in timpul programului cat si la terminarea acestuia –preluare boli infectioase de la animale.
5.11.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 11
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel de
riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
9. Electrocutare prin atingere indirectă 4
Măsuri tehnice: Identificarea instalaţiilor la care urmează
a se lucra Verificarea vizuală a integrităţii legării la
pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145)
Legarea la pamant a carcaselor aparatelor electrice
Masurare prize de pamant (buletin verificare PRAM)
Măsuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de natura lor.
Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
10. Igiena precara sau necorespunzatoare, atat in timpul programului cat si la terminarea acestuia –preluare boli infectioase de la animale.
4 Măsuri tehnice: achiziţionarea de materiale igienico-sanitare
Măsuri organizatorice: Instruirea personalului asupra riscurilor existente daca nu se
0 1 2 3respecta masurile de igiena.
Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de igiena a muncii.
INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 11
INGRIJITOR ANIMALE
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Ingrijitor animale”
este egal cu 3,10, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu
nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 11”, din care se
observă că din totalul de 20 factori de risc identificaţi (Fig.1 ), numai 2
depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3, 4 încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Cei 2 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F5(nivel parţial de risc 4) Electrocutare prin atingere indirectăF20 (nivel parţial de risc 4) Igiena precara sau necorespunzatoare
Pentru diminuarea sau elimnarea celor 2 factori de risc (care se
situează în domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate
în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă “ Ingrijitor animale”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare,
situaţia se prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
30,00 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
25,00 %, factori proprii mediului de muncă;
15,00 %, factori proprii sarcinii de muncă;
30,00 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişa de evaluare se constată că 15,00 % dintre factorii de
risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES
sau INVALIDITATE).
Figura 2
Ponderea factorilor de risc identificati
dupa sursa generatoare din cadrul sistemului de munca
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
5.12. LOCUL DE MUNCĂ NR. 12
ZUGRAV
5.12.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Activitatea zugravului constă lugrari de igienizare a spatiilor aferente hotelului Dumbrava si a celor de la
sediul firmei, precum si o serie de activitati gospodaresti( lucrari mici de lacatuserie, manipulare diverse mase,
etc.)
5.12.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
F29 MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
- trafalet;
- cancioc;
- spaclu;
- mistrie;
- pensule de vopsit;
- var simplu si lavabil;
- vopsele:;
- diluanti ;
- lacuri ;
- spatiile de igienizat.
SARCINA DE MUNCĂActivitatea zugravului este precizata generic de un document numit ,, FISA POSTULUI
„care stabileste
- cerintele de pregatire profesionala a executantului ;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea ;
- lista atributiilor , sarcinilor si a lucrarilor de executat , impreuna cu frecventa
acestor actiuni ;
- limitele de competenta si responsabilitate ;
Activitatile pe care le indeplinesc sint reglementate de urmatoarele
prevederi legale :
- NSSM 27/1994 ;
- Alte acte normative si reglementari din domeniul protectiei muncii si PSI ;
Programul Zilnic:
- începerea programului zilnic la ora 7;
- informarea asupra lucrărilor ce urmează să se efectueze;
- verificarea utilajelor din dotare şi pregătirea acestora pentru executarea
lucrarilor ;
- verificarea şi pregătirea suprafeţelor ce urmează a fi varuite , vopsite ;
- prepararea varului sau a vopselelor;
- varuirea sau vopsirea suprafetelor;
- asigură curăţenia la locul de muncă.
MEDIUL DE MUNCĂ
Vopsitorul îşi desfăşoară activitatea în incaperile aferente hotelului Dumbrava si a celor de la sediul firmei.
Factorii nocivi specifici locului de muncă sunt difereitele tipuri de var, lacuri , diluanti si vopsele,
necesare activitatii sale. Incaperile sunt iluminate natural şi artificial.
5.12.5. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic:
- Prindere picior sau mana sub mobilier, atunci cand se impune mutarea
acestora, pentru a se pregati suprafetele pentru varuit sau vopsit;
- Pardoseală alunecoasă datorită vopselelor , lacurilor si a umezelii;
- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale sculelor.
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directă:
- întreruptoare sparte ;
- doze fara capace ;
- cabluri izolate necorespunzător sau cu izolatia imbatranita;
- Electrocutare prin atingere indirecta
- Elemente metalice nelegate la priza de pamant ;
- Priza de pamant intrerupta sau a carei valoare este necorespunzatoare
Factori de risc chimic:
- Substanţe toxice – intoxicare cu solvenţi organici (lipsă mască de protecţie);
- Contactul direct al pielii cu lacuri , vopsele diluanti si/sau substanţe
cancerigene – lucrul cu solvenţi organici.
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic:
- Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei;
- Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
- Iluminat necorespunzator in unele locuri unde zugravul isi desfasoare
activitatea ;
Factori de risc chimic:
- Pericol de incendiu sau explozie datorită vaporilor de solvenţi organici.
F30 C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Conţinut:
- Lipsa măştilor de gaze si praf ;
F31 D. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Manipulare neadecvata a diferitelor piese de mobilier sau diverse alte
obiecte grele si voluminoase ;
- Fumatul sau utilizarea de surse cu foc deschis in incaperi unde se
executa lucrari de vopsitorii;
- Deplasarea, staţionarea în locuri periculoase ;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate);
- Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare
– lucrul pe schele sau pe scari ;
- Utilizare de echipamente de protectie , dispozitive , scule
necorespunzatoare ;
Omisiuni:
- Nu se utilizeaza echipamentele de protectie din dotare.
UNITATEA: S.C.AGROINDUSTRIALA S.A.
5.12.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
FIŞA NR. 12
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
SECŢIA: Intretinere
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: ZUGRAV
ECHIPA DE EVALUARE:ing. Mandache Danut,ing. Novac Valentin, ec. Palade Maura
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVI-
ZIBILĂ
CLASA DE
GRAVI-TATE
CLASA DE
PROBA-BILITATE
NIVEL PAR-ŢIAL DE
RISC0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
22. Prindere picior sau mana sub mobilier, atunci cand se impune mutarea acestora, pentru a se pregati suprafetele pentru varuit sau vopsit
ITM 3-45 zile
2 5 3
23. Pardoseală alunecoasă datorită vopselelor, lacurilor
ITM 3-45 zile
2 5 3
24. Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale sculelor ITM 3-45 zile
2 3 2
FACTORI DE RISC
ELECTRIC
25. Electrocutare prin atingere directă:- întreruptoare sparte;doze şi cutii borne fara
capace; cabluri izolate necorespunzător ;
DECES 7 3 5
26. Electrocutare prin atingere indirecta :- ILP intrerupta sau necorespunzatoare ;- Utilizare de aparate electrice improvizate ;
DECES 7 2 4
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC CHIMIC
27. Substanţe toxice – intoxicare cu solvenţi organici (lipsă mască de protecţie)
DECES 7 1 3
28. Contact direct al epidermei cu substante inflamabile ( lacuri , vopsele , diluanti ) si/sau substanţe cancerigene – lucrul cu solvenţi organici.
ITM 3-45 zile
2 4 2
MEDIUL
DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
29. Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei
ITM 3-45 zile
2 5 3
30. Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ; ITM 3-45
zile2 4 2
31. Iluminat necorespunzator in unele locuri unde timplarul isi desfasoara activitatea ;
ITM 3-45 zile
2 5 3
FACTORI DE RISC CHIMIC
32. Pericol de incendiu sau explozie datorită vaporilor de solvenţi organici
DECES 7 2 4
SARCINA
DE MUNCĂCONŢINUT
33. Lipsa măştilor de gaze, ochelarilor, a mănuşilor de protecţie
ITM 3-45 zile
2 5 3
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE
34. Manipulare neadecvata a diferitelor piese de mobilier sau diverse alte obiecte grele si voluminoase
DECES 7 1 3
35. Fumatul sau utilizarea de surse cu foc deschis in incaperi unde se executa lucrari de vopsitorii;
INV. GR. III 4 2 3
36. Deplasarea, staţionarea în locuri periculoase ITM 3-45
zile2 3 2
37. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate)
ITM 3-45 zile
2 5 3
38. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare – lucrul pe schele sau pe scari ;
INV. GR. III 4 3 4
39. Utilizare de echipamente de protectie , dispozitive scule necorespunzatoare ;
ITM 3-45 zile
2 5 3
OMISIUNI40. Neutilizarea echipamente de protectie din
dotare
ITM 3-45 zile
2 5 3
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
19 ri Ri i=1 1(5x5) + 3(4x4) + 11(3x3) +4(2x2) 188
Nrg 12 = -------------- = ------------------------------------------------------------ = --------- = 3,24 19 1x5 + 3x4 + 11x3 + 4x2 58 ri
i=1
LEGENDĂ FIGURA 1
F1- Prindere picior sau mana sub mobilier
F2-Pardoseală alunecoasă datorită vopselelor , lacurilor
F3- Tăiere, înţepare în muchiile ascutite ale sculelor
F4-Electrocutare prin atingere directă
F5-Electrocutare prin atingere indirecta
F6-Substanţe toxice – intoxicare cu solvenţi organici (lipsă mască de protecţie);
F7-Contactul direct al pielii cu lacuri , vopsele diluanti ( substante inflamabile ) ;
F8-Curenţi de aer – geamuri şi uşi deschise pentru realizarea ventilaţiei;
F9-Temperatura ridicata a aerului pe timp de vara ;
F10-Iluminat necorespunzator in unele locuri unde timplarul isi desfasoare activitatea ;
F11-Pericol de incendiu sau explozie datorită vaporilor de solvenţi organici.
F12-Lipsa măştilor de gaze si pentru praf ;
F13- Manipulare neadecvata a diferitelor piese de mobilier
F14- Fumatul sau utilizarea de surse cu foc deschis in incaperi unde se executa lucrari de vopsitorii
F15- Deplasarea, staţionarea în locuri periculoase ;
F16-Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare (pardoseli încărcate);
F17-Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare
F18-Utilizare de echipamente de protectie , dispozitive , scule necorespunzatoare
F19-Nu se utilizeaza echipamentele de protectie
5.12.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 12
Nr. Crt FACTOR DE RISC Nivel
de riscMĂSURI PROPUSE
NOMINALIZAREA MĂSURII0 1 2 3
3.Electrocutare prin atingere directă:
-întreruptoare sparte-cabluri izolate necorespunzător
5
Masuri tehnice: Utilizarea, după caz, a căştii de protecţie a capului, vizierei de
protecţie a feţei, mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant.
Executarea măsurilor tehnice de securitate de către personal instruit şi autorizat.
Masuri organizatorice: Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare
precum şi testarea periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către executanţi.
4. Electrocutare prin atingere indirectă 4 MASURI TEHNICE: Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, din zona de lucru (NSPM 65, art.145) Verificare anuala a prizelor de pamant si incadrarea valorilor
acestora conform PE 116(buletin de verificare PRAM) Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei
sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65, art.148).
MASURI ORGANIZATORICE: Urmărirea graficului de verificare anuala a prizelor de pamant si
incadrarea valorilor acestora conform PE 116.
0 1 2 3 Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de
electrosecuritate.
5. Pericol de incendiu sau explozie datorită vaporilor de solvenţi organici
4
Masuri tehnice: Ventilatie naturala sau artificiala
MASURI ORGANIZATORICE: instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la respectarea NSSM
5.Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare – lucrul pe schele sau pe scari
4
MĂSURI ORGANIZATORICE
Măsuri organizatorice: utilizarea de scari si schele omologate si in buna stare; verificarea înainte de începerea lucrului a stării scarilor si
schelelor şi neutilizarea celor care prezintă defecte; utilizarea centurilor de siguranta complexe atunci cand situatia o
impune; utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme
pentru lucrul la înălţime; instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful
de formaţie, şi/sau prin sondaj, de către trepte ierarhice superioare.
5.12.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ Nr. 12
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr.12 este egal cu 5.24 ,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr.12”, din care se observă că din
totalul de 19 factori de risc identificaţi , 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 1
încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar 3 încadrându-se în categoria
factorilor de risc mediu.
Cei 4 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt prezentati in
Fişa de măsuri propuse nr.5.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în
domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse” pentru locul de muncă Nr. 12.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2):
36,84%, factori proprii mijloacelor de producţie;
21,05%, factori proprii mediului de muncă;
5,26%, factori proprii sarcinii de muncă;
36%,84, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 36,84% dintre factorii de risc
identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau
INVALIDITATE)
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE
SISTEMULUI DE MUNCĂ
Legenda
1- Mijloace de productie2- Mediu de munca3- Sarcina de munca4- Executant
CAP. 6. C O N C L U Z I I
6. CONCLUZII
Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională la locurile de muncă din cadrul SC DIANA FOREST SA în conformitate
cu prevederile art. 18 din Legea nr. 90/1996 a protecţiei muncii, respectiv art. 11 şi 18 din
Normele generale de protecţie a muncii, anexă la lege.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale în anul 1993.
Echipa de evaluare a fost formată din:
- Ing. Mandache Danut – Evaluator;
- Ing. Novac Valentin – Sef ferma;
- Ec. Palade Maura - contabil.
Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:
- analiza activităţii din unitate;
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice
ale sistemelor de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii
consecinţei maxime previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;
- competarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru
factorii al căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită
acceptată.
-
Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate ale metodei, respectiv
fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de măsuri propuse pentru factorii la care nivelul de risc parţial
depăşeşte limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în parte.
De asemenea, la fiecare loc s-a realizat şi interpretarea succintă a rezultatelor
evaluării.Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de de nivelul de risc este prezentată
în tabelul următor:
IERARHIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVELURILE DE RISC
NR. CRT. LOCUL DE MUNCĂ
NIVEL DE RISC
GLOBAL
0 1 21. LM 1 - Electrician 3.402. LM 2 - Lacatus mecanic 3,24
Situaţia pozitivă din unitate se reflectă şi în nivelul de risc agregat pe aceste locuri de
muncă (NgA ), determinat astfel:
Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un
instrument necesar şi util pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea
firmelor şi pentru personalul cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin
Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 şi Normele generale de protecţia a muncii, deoarece
permite:
- compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii,
pe o scală de niveluri de risc de la1 la 7;
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe
această bază, a resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă obligatorie pentru
elaborarea normelor şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, precum
şi o condiţie impusă de Normele metodologice privind autorizarea agenţilor
economici;
- elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri
de prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.
CAP. 6. C O N C L U Z I I
6. CONCLUZII
Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională la locurile de muncă din cadrul SC Diana Forest SA în conformitate cu
prevederile art. 12, alin. (1), lit. a) si art. 13. lit. b) din Legea nr. 319/2006, respectiv art.
46, alin. (1) si (2) din N.M. de aplicare a Legii 319/2006, aprobata prin H.G. 1425/2006.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale în anul 1993.
Echipa de evaluare a fost formată din:
- Ing. Mandache C-tin – Evaluator;
- Ing. Racec Tiberiu – Sef serviciu intern de prevenire si protectie;
- Ing. Amuraritei Nicoleta-sef fabrica.
Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:
- analiza activităţii din unitate;
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice
ale sistemelor de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii
consecinţei maxime previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;
- competarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru
factorii al căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită
acceptată.
Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate ale metodei, respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de măsuri
propuse pentru factorii la care nivelul de risc parţial depăşeşte limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de
muncă în parte.
De asemenea, la fiecare loc s-a realizat şi interpretarea succintă a rezultatelor
evaluării.Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de de nivelul de risc este prezentată
în tabelul următor:
IERARHIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVELURILE DE RISC
NR. CRT. LOCUL DE MUNCĂ
NIVEL DE RISC
GLOBAL
0 1 21 LM 1 - Electrician 3.402 LM 2 - Lacatus mecanic 3,24
Situaţia pozitivă din unitate se reflectă şi în nivelul de risc agregat pe aceste locuri de
muncă (NgA ), determinat astfel:
Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un
instrument necesar şi util pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea
firmei şi pentru persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, potrivit legii 319/2006 si N.M. de aplicare a Legii 319/2006, aprobata prin H.G.
1425/2006, deoarece permite:
- compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii,
pe o scală de niveluri de risc de la1 la 7;
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe
această bază, a resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă obligatorie pentru
elaborarea instrucţiunilor proprii de securitate a muncii;
- elaborarea planului de prevenire si prventie, pe baza fişelor de măsuri de
prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.