Evaluare durabilitate proiect infiintare pensiune ( zona turistica Cheia – valea Prahovei)

Justificarea temei:

Pentru analiza durabilităţii unui proiect am ales un proiect de investiţii ce vizează

construirea unei pensiuni agro turistice din comună Cheia, judeţul Prahova.

De ce înfiinţarea unei pensiuni agro turistice? Am ales acest tip de proiect

deoarece prima transă a alocării fondurilor europene (2007-2013) a general un întreg

boom în ceea ce priveşte construirea şi înfiinţarea pensiunilor agro turistice.

Astfel, datorită alocării finanţării pentru acest tip de structuri destinate cazării şi

recreerii, turismul rural românesc începe să se modernizeze şi să capete o altă

dimensiune. Putem considera de asemenea faptul că pensiunile agro - turistice situate în

zonele rurale pot fi una dintre soluţiile la o problemă majoră cu care se confruntă

locuitorii mediului rural: caracterul sezonier al lucrurilor de muncă generate de

agricultură. Cu alte cuvinte, pensiunile din mediul rural pot genera bunăstarea

comunităţilor din care fac parte prin asigurarea unui anumit număr de locuri de muncă,

reprezentând totodată un pilon important în dezvoltarea turismului rural.

O caracteristică imediată a acestui fapt o reprezintă diversificarea activităţilor

locuitorilor din mediul rural. Astfel, pe lângă activitatea de bază a sătenilor: agricultura,

acesteia se pot orienta cu uşurinţă şi spre turismul rural prin închirierea de camere şi de ce

nu, prin prestarea anumitor activităţi complementare precum: ghid turistic, animator,

monitor de schi, s.a.

Pensiunea supusă acestei evaluări se afla pe Valea Prahovei, o zonă cu un real

potenţial turistic ce este de asemenea foarte iubita şi cunoscută de turiştii din întreaga ţară

şi nu numai. Construită, dar mai ales administrata corect, această unitate turistică poate

atrage după sine efecte benefice asupra zonei în care aceasta este amplasată.

Fundamentare teoretica

Caracteristivi generale ale modelului de dezvoltare rurala

Notiunea de “spatiu rural” este prezentata si definite in foarte mult moduri. Cu toate

acestea, atunci cand ne referim la spatial rural ne putem opri la urmatoarele caracteristici:

spaţiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populaţiei;

formele de stabilire umană sunt satele şi comunele, caracterizându-se prin

individualitatea şi discontinuitatea spaţiului construit;

activitatea productivă este predominant agricolă şi silvică dar nu exclude industria

de procesare şi comerţul rural;

relaţiile dintre oameni se bazează, în principal, pe cunoaşterea reciprocă din toate

punctele de vedere;

mediul înconjurător este mult mai puţin poluat decât în mediul urban etc.

Resursele naturale ( capitalul natural)

Suprafaţa totală a României, de 23,84 mil. ha cuprinde 62% teren agricol (cca.

14,7mil. ha, din care 66,3% teren arabil, 29,2% pajişti naturale şi 4,5% plantaţii de pomi

şi vie) şi cca. 11% suprafaţa construită a localităţilor, drumuri, căi ferate şi teren

neproductiv. Din suprafaţa totală a ţării, circa 92% o reprezintă spaţiul rural format din

terenul agricol şi forestier, localităţile şi amenajările rurale.

Repartizarea pe zone geografice este echilibrată: 33% zona de câmpie (până la 300 m

altitudine), 37% zona colinară ( 300-1000 m) şi 30% zona montană (peste 1000 m

altitudine).

Din punct de vedere al acoperirii forestiere, atât de important în condiţiile

schimbărilor climatice actuale, teritoriul României este neuniform şi mult sub nivelul

mediei europene. Acoperirea cu pădure a ţării comparativ cu prevederile Codului Silvic

(40% până în 2035) este încă departe de a fi considerată optimă. Nici comparativ cu

prevederile PNDR (32%, fără precizarea datei de realizare), acoperirea cu păduri nu este

corespunzătoare.

Migraţia şi naveta din zonele rurale spre zonele urbane

Fenomenul de migraţie internă se conturează în contextul preexistent al

disparităților accentuate de dezvoltare dintre diferitele regiuni din ţară, precum şi între

urban şi rural. R egiunile României caracterizate de pierdere ridicată datorată

migraţiei interne sunt în acelaşi timp şi regiuni de origine pentru fluxuri considerabile de

migraţie externă.

În ani analizați se constată o continuare a liniilor generale ale evoluţiei

demografice cu uşoare fluctuaţii de la un an la altul şi la nivel de aşezări.

Tabelul nr. 1 Migraţia din zonele rurale spre zonele urbane

Fluxurilor migrației interne Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Din rural în urban

(număr persoane) 78671 70246 96201 66784 74470

Sursa: http://statistici.insse.ro/

Putem observa că anual, pleacă din mediul rural spre mediul urban peste

aproximativ 72000 de persoane. Cauzele migrației sunt multiple. Cei care parasesc

mediul rural speră la un trai mai bun, la găsirea unui loc stabil de muncă, la creșterea

veniturilor și la un acces mai facil și calitativ al serviciilor de bază: sănătate, educație,

protecție, s.a.

Fig. nr. 1 Migrația din zonele rurale spre zonele urbane

În perioada de timp analizată, observăm că cea mai mare valoare a migrației din

rural în urban s-a înregistrat în anul 2010, când 96201 de persoane vin la oraș cu speranța

că iși vor construi un trai mai bun. Printre cei care părăsesc primii mediul rural se numară

adolescenții. Lipsa formelor de învâțâmănt liceal din mediul rural îi obligă pe tineri ca la

vârsta de 14-15 ani să se mute în marile orașe pentru a putea să își continue studiile. Este

de precizat faptul că mai mut de 90% dintre tinerii care pleacă să studieze în orase nu se

vor mai întoarce niciodată în mediul rural. O altă categorie a persoanelor predispuse să

migreze din mediul rural spre mediul urban sunt tinerii în căutarea unui loc de muncă.

Aceștia sunt atrași de zonele urbane deoarece majoritatea locurilor de muncă sunt

concentrate în jurul orașelor mari. De obicei tinere care aleg să nu părăsească comuna sau

satul natal vor avea ca ocupație de bază agricultura sau își vor deschide o afacere proprie,

de obicei orientate tot spre sectorul primar al economiei

Forța de muncă în mediul rural și urban

Legătura dintre sărăcie şi zona rurală se bazează în parte pe componenţa sectorială

a ocupării forţei de muncă rurale. Agricultura este sectorul dominant de ocupare în zonele

rurale şi oferă opţiuni mai puţin profitabile, comparativ cu alte sectoare economice din

zonele urbane.

Veniturile mici şi sezonalitatea muncii reprezentă riscuri semnificative pentru

sărăcie şi excluziune socială şi sunt elemente importante în transmiterea

intergeneraţională a sărăciei în rândul agricultorilor.

Deși populația rurală reprezintă aproximativ 50% din numărul populației totale a

României, numărul celor care lucrează în mediul rural este cu mult mai mică. La o simplă

analiză a datelor constatăm că atât populația activă cât și populația ocupată din mediul

urban înregistrează valori mult mai mari decât cea din mediul rural.

În ceea ce privește rata somajului, în mediul rural are loc fenomenul numit

ascunderea șomanjului. Astfel, persoanele care sunt ocupate în agricultura de autoconsum

sunt prinse deseori în statistici ca persone active pe piața muncii. Acest lucru este fals,

deoarece lucrul în agricultura nu echivalează cu un loc de muncă real, iar singurul lui

scop este acela de a cosmetiza datele și de a reduce discrepanțele semnificative dintre rata

șomanjului din mediul rural față de cea din mediul urban.

14. .Lipsa sau deficienţa infrastructurii, ce are un impact negativ asupra

dezvoltării economice şi a calităţii vieţii.

Dupa cum știm, în mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai

importantă, dar dezvoltarea acestora şi a traficului este încă departe de a îndeplini

necesităţile localnicilor dar mai ales standardele europene. Doar jumătate dintre comune

au acces direct la reţeaua de drumuri, iar din acest motiv se poate spune că reţeaua de

drumuri actuală deserveşte doar 60% din totalul populaţiei rurale.

1.5. Dimensiunea fizică şi economică ale exploataţiilor agricole din Romania

care înregistrează diferenţe semnificative faţă de mediile europene. În 2012, pe teritoriul

Romaniei se aflau 32, 1% (3. 859. 040) din totalul exploataţiilor agricole din UE (cu 10,

0% mai puţine faţă de 2005).

Dimensiunea medie a unei exploataţii româneşti (3,4 ha suprafața agricolă

utilizată/fermă), de peste 4 ori mai mică decât cea europeană (14,3 ha suprafața agricolă

utilizată/fermă), iar gradul de fragmentare este unul foarte ridicat, suprafața medie a

parcelei fiind de 0.45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4.8 parcele. Cea mai mare

parte a exploataţiilor agricole româneşti înregistrează un nivel scăzut de dezvoltare

economică.

Un decalaj mare faţă de UE există şi în cazul dimensiunii economice, care este de

9,4 ori mai mică în Romania (2.700, 2 euro producţie standard /fermă în Romania;

25.450,0 euro producție standard/fermă în UE).

O particularitate a agriculturii româneşti o reprezintă dualitatea modului de

gestionare a suprafeţei agricole: jumătate din suprafața agricolă utilizată este gestionată

de exploataţiile agricole de tip comercial, eficiente şi competitive, iar cealaltă jumătate

revine fermelor de subzistenţă şi semisubzistenta. În Romania, comparativ cu alte state

ale UE forţa de muncă din agricultură, este încă supradimensionată.

1.6. Media venitului lunar/persoană, la nivelul zonelor rurale, este de

aproximativ 95 de euro, faţă de cel din zonele urbane de 135 euro. Din cei 95 de euro,

aproximativ 12 euro reprezintă venituri obţinute din activităţi non-agricole;

1.7 Incidenţa sărăciei s-a menţinut cu preponderenţă în zonele rurale. O pondere

de cca 70% din oamenii săraci provin din aceste zone. Cele mai afectate de sărăcie sunt

zonele rurale din partea de Nord Est. Categoriile sărace ale populaţiei sunt reprezentate

de persoanele care lucrează pe cont propriu în agricultură sau în afara agriculturii, de

şomeri şi de persoanele casnice.

În ceea ce priveşte forma de proprietate, cea privată este predominantă. În

zonele rurale proprietatea publică şi privată a statului este mult mai redusă, ea fiind

constituită din păşuni, izlazuri, parcuri şi terenuri cu destinaţii speciale (rezervaţii, parcuri

naţionale etc.).

Cadrul general de rezolvare a problemei

Sustenabilitatea este criteriul care aduce unui proiect nu numai credibilitate in

procesul de evaluare, ci, mai ales masura in care proiectul are conditii sa existe si dupa

incheierea finantarii, generand astfel servicii care sa multiplice efectele pozitive ale

investitiei initiale.

Proiectul privind infiintarea unei pensiuni agro-turistice din comună Cheia,

judeţul Prahova este finantat din fonduri structurale, acoperind astfel nevoile identificate.

Aceasta finantare trebuie sa genereze dezvoltare atat in perioada de implementare a

proiectului cat si dupa finalizarea acestuia, el trebuind sa demonstreze ca este realist si

sustenabil inca din momentul initierii si ca va aduce beneficii si mai departe de limita de

timp propusa in cererea de finantare.

Activitatea proiectului este gandita sa indeplineasca toate obiectivele specifice

Strategiei de Dezvoltare a Regiunii, de a exploata potenţialul turistic al regiunii prin

punerea în valoare a obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calităţii

serviciilor prestate, dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinaţii specifice

cerinţelor clientului modern, care să creasca veniturile economice rezultate din activitatea

turistică, numărul de clienţi consumatori, îmbunătăţindu-se astfel imaginea regiunii şi

creându-se o identitate benefică atragerii de investitori , dezvoltarea infrastructurii

turistice cu caracter recreativ si punerea in valoare a acesteia , de ea urmand sa

beneficieze atat turistii cat si comunitatile locale.

Activitatea pensiunii nu trebuie să înceteze în momentul în care încetează

finanţarea. Dupa incheierea finantarii din fondurile structurale pensiunea se poate

autofinanta prin oferirea clintilor pachete de cazare si servicii care sa ii faca se revina cu

placere la pensiune.

Scopul proiectului consta in constructia unei pensiuni turistice dotata cu unitate de

alimentatie si de agrement astfel:

A. Cladirea principala care va cuprinde crama , sala fitness , restaurantul si spatiile de

cazare, acestea vor avea un grad de comfort si calitate de 3 stele conform reglementarilor

Agentiei Nationale a Turismului.

B. Piscina va fi situata la sud de cladirea principala la o distanta de 100 m , suprafata de

80 m2, cu o adancime de la 50 cm pana la 3 m , va fi prevazuta cu sistem automat

defiltrare a apei , va avea 30 de sezlonguri si umbrele.

C. Dotari tehnice pensiunea va fi dotata cu o centrala geotermala pentru racire/incalzire si

cu panouri solare fotovoltaice ce vor scade costurile de intretinere cu pana la 50 % .

Principlalele servicii oferite spre atractia si fidelizarea clientillor sunt:

» Restaurant în incinta pensiunii

» Crama

» Sala de fitness

» Bar în incinta pensiunii, lângă restaurant

» Internet prin cablu si wireless (WiFi)

» Televiziune prin cablu

» Oficiu pentru pregătirea individuală a mâncării

» Post telefonic în incinta pensiunii

» Unitatea este dotată cu birou de recepție

» Frigider

» Convorbiri telefonice

» Închiriere paturi suplimentare

» Multiplicare/fotocopiere documente

» Trezirea clienților la ora solicitată

» Obținerea legăturilor telefonice

» Asigurarea de ziare și reviste în holuri

» Acordarea de medicamente și materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de

accidente

» Păstrarea obiectelor uitată și anunțarea clienților

» Închirierea restaurantului și barului pentru botezuri sau evenimente

» Închirierea de mijloace de transport traditionale in vederea

» Inchirieri biciclete

» Piscina

» Inchirieri ATV

» Plimbare cu trasura/sania cu cai in functie de sezon (min.5persoane)

» Echitatie

» Paintball

» Tir cu arcul

» Orientare turistica.

Metodologii si sisteme de solutionare a problemei

Cuantificarea turismului, implicit a progresului economico-social, în viziunea

dezvoltării durabile, presupune abordarea şi aplicarea unor principii şi metode care

constituie fundamentul formării şi utilizării unui set cât mai complet de indicatori.

Este necesară abordarea şi aplicarea metodelor adecvate de evaluare.

Sistemul de indicatori utilizat în comensurarea activităţilor turismului rural poate

fi structurat şi prin evidenţierea principalelor funcţii şi anume: măsurarea cererii turistice,

măsurarea ofertei turistice funcţionale, analiza impactului turismului internaţional.

Exprimarea complexităţii activităţilor agroturistice impune frecvent analize care implică

cunoaşterea următoarelor grupe de indicatori: indicatorii generali, indicatori ai eficienţei

activitãţii de cazare, indicatori de eficienţã ai alimentaţiei, indicatorii eficienţei activitãţii

de transport turistic, indicatori de eficienţã economicã utilizaţi la fundamentarea

investiţiilor turistice noi.

Indicatorii calităţii activităţii turistice rurale, reflectă calitatea ofertei, a efectelor

sociale, cultural-educative şi politice.

Motivatiile principale ale agro-turismului sunt cele de ordin social, cultural si

economic cu efecte atat pentru proprietarul pensiunii cat si pentru populatia rurala din

zona.

Motive sociale:

- criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina tendinta

de disparitie a gospodariilor mici si traditionale

- abandonarea pamânturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural

- cresterea somajului în rândul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la oras

pentru a-si cauta de lucru

Motive culturale

- cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau întretinute

- slaba folosire a cladirilor traditionale

- disparitia mestesugurilor

- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor

- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura

Motive economice:

- veniturile foarte mici provenite din agricultura

- dificultati în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile taranesti

- evolutia preturilor

- surplusul de produse agricole

Însa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot

mai sustinuta a agro-turismului, remarcându-se:

- Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere. Cresterea timpului afectat pentru

recreere reprezinta în general un factor important al dezvoltarii agro-turismului. Un

aspect particular care are consecinte asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor

scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii esalonate a

concediilor de odihna. Corelând acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de

transport, costul sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca

perspectivele selectarii mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin

pentru perioadele scurte de timp.

- Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii. Cresterea interesului pentru

mentinerea sanatatii înregistreaza o crestere spectaculoasa. Chiar daca în prezent, în tara

noastra, modul de obtinere a alimentelor este, din fericire mai putin artificializat

comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii de stres

generati de precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor

orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai vadita a

scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea

cotidiana este fireasca si se înscrie într-o strategie mai mult sau mai putin deliberata de

mentinere a sanatatii .

Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si

sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în aer curat la escalade sau

excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea

bauturilor si mâncarurilor traditionale.

- Autenticitatea este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind în majoritatea

cazurilor dintrun mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic

industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza

tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica

micilor comunitati rurale.

- Linistea si confortul psihic. Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate

de numerosi turisti, fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii

lucratorilor. Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile.

Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare

în natura se regaseste aproape unanim între dorintele citadinului de azi, iar materializarea

ei se produce adeseori în mediul rural. Omul doreste de obicei o alternare a trairilor calme

cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator abandonul domiciliului în favoarea

posibilitatii de a se putea regasi cu placere într-un mediu linistit, nepoluat, departe de

constrangerile activitatilor citadine, mediul rural fiind cel care îi poate raspunde la toate

aceste dorinte.

- Afirmarea individualitatii pe piata. Promovarea sistematica si insistenta a unor

anumite produse pentru câstigarea unui segment stabil de consumatori, este o practica

utilizata in mod curent, pentru impunerea diverselor produse pe pietele de consum.

În pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice,

agro-turismul este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica

în conditiile în care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vânzarea

ofertei, respectiv primirea turistilor.

Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs de

marca de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila este ca marca sa fie

autentica, originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca posibile cunoastere

a si ulterior recunoasterea si cautarea ei.

La nivelul majoritataii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este

multipla : calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de

tehnica populara, îndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia,

resursele locului fac corp comun. Cheia consta în perpetuarea acestei diversitati, dar si

decelarea elementelor care confera un plus de specificitate locala si care pot deveni în

consecinta produse de marca, a caror unicitate le poate asigura consacrarea în circuitul

turistic.

Beneficiile sociale şi economice ale agro-turismului pentru satul românesc

Rolul turismului în economia naţională este deosebit de important, prin

complexitatea sa şi prin anvergura activităţilor ce conduc la apariţia, menţinerea şi

dezvoltarea lui.

Pentru desfăşurarea activităţii turistice sunt necesare intrări din alte ramuri, ca:

agricultură, industrie alimentară,industria construcţiilor şi indirect a materialelor de

construcţii, energetică, construcţii demaşini etc.; de asemenea, turismul întreţine legături

directe cu transporturile,telecomunicaţiile, cultura şi arta. La rândul său, prin produsele

pe care le oferă, turismul contribuie nemijlocit la asigurarea consumului populaţiei,

împărţind această sarcină cueducaţia şi învăţământul, ocrotirea sănătăţii, comerţul şi

altele.

Insa pentru o dezvoltare echilibrata a pensiunii si a mediului sau extern trebuie sa

se tina cont si de impactului activitatii turistice asupra mediului natural în vederea

obtinerii durabilitatii ecologice, minimizarea impactului negativ al activitatii turistice

asupra comunitatii locale si a membrior ei în vederea obtinerea durabilitatii sociale,

minimizarea impactului negativ al activitatii turistice asupra culturii, traditiilor si

obiceiurilor comunitatiilor locale în vederea obtinerii durabilitatii culturale.

Turismul durabil reprezinta o abordare pozitiva cu intentia de a reduce tensiunile

si frictiunile create de complexitatea interactiunilor dintre industriea turistica, turisti,

mediul natural si comunitatile locale ca gaze ale turistilor .

Dezvoltarea durabila are ca scop evitarea pe termen mediu si lung a producerii

unor dezechilibre economice sau ecologice, deoarece atât rezervele cât si resursele

naturale ale planetei sunt limitate, ca de altfel si puterea de absortie a tuturor rezidurilor si

deseurilor, rezultate. Conceptual dezvoltarii durabile, definit si ca un proces de

transformare în care exploatarea resurselor, directia investitiilor, orientarea tehnicilor si

schimbarile, institutionale se desfatoara în mod armonios "reprezinta criteriul de selectie

a politicilor economice si de ajustare structurala în general si a politicii mediului în

special.

Conceptual dezvoltarii durabile presupune performante pe trei planuri:

De ordin economic - cresterea gradului de exploatare si valorificare a

resurselor

De ordin ecologic - reciclarea, evitarea degradarii mediului, reducerea

sustragerii terenurilor din circuitul agricol;

De ordin social - cresterea numarului locurilor de munca, practicarea

turismului, ca masuri de regenerare fizica si psihica. Dificultatea acceptarii conceptului

dezvoltarii durabile in turismul romanesc nu consta in probleme de fond ci neprecizarea

elementelor operationale, adaptate actualei perioade de tranzitie o necesitate a

implementarii dezvoltarii durabile impune în present punerea accentului pe sporirea

cunostintelor în ansamblul asupra conceptului de productie curata, precum si raspândirea

lor în întreaga lume .

În procesul dezvoltării pensiunii in discutie, a efectelor ce le produce şi implicit a

creşterii economice, are loc o sporire a veniturilor populaţiei, a consumului de bunuri şi

servicii, asigurându–se astfel satisfacerea cererii la cote ridicate, creşterea gradului de

cultură şi civilizaţie, sporirea măsurilor de protecţie şi securitate, a calităţii vieţii.

Infiintarea unei pensiuni agro- turistice in comună Cheia, judeţul Prahova are

efecte directe, indirecte şi induse asupra altor sectoare ale economiei.

Impactul turismului asupra sectoarelor economiei unei zone este divizat în efecte

de multiplicare şi stimulare în planul producţiei, veniturilor şi ocupării forţei de muncă.

Cresterea veniturilor gospodariei duce la ridicare confortului si dezvlotarea

economica a localitatii.

Impactul pozitiv al infiintarii unei pensiuni agro- turistice se poate exemplifica prin:

- Beneficii economice:

- cresterea veniturilor populatiei in conditiile reducerii exploatarii silvice, fapt

care contribuie la imbunatatirea conditiilor de trai;

- cresterea puterii economice a localitati, prin obtinerea de noi venituri din taxe si

impozite locale care duce la incurajarea de noi investitii in turism;

- cresterea numarului de unitati de cazare,

- sporirea numarului de unitati de alimentatie, prin sprijinirea initiativelor locale

pentru valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice (vinuri,

branzeturi, preparate din carne, legume si produse proaspete, etc.);

- crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri si femei;

- asigurarea si dezvoltarea progresului social, a confortului general in localitate;

- dezvoltarea comertului bazat pe produsele locale si mestesugaresti.

- Conservarea culturii:

- dorinta locuitorilor de a diversifica formele de artizanat,

- dorinta locuitorilor de a revigora traditiile culturale si religioase;

- interesul crescut al populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor

de interes turistic, naturale si culturale , care pot fi valorificate.

- Schimburile interculturale care se realizeaza intre turisti si populatia gazda faciliteaza

disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale, dezvolta sentimente

de intelegere si toleranta , fiecare dintre parti dorind sa cunoasca mai multe despre cultura

si obiceiurile celuilalt.

Pe lângă consecinţele economice, crearea si dezvoltarea unei pensiuni are şi o

profundă semnificaţie socio-umană.

Turismul acţionează, prin natura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi

asupra populaţiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi

asupra calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor

dintre naţiuni.

Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea,

schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra

formării intelectuale.

Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său

reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a

populaţiei. Totodată, turismul reprezintă un mijloc de educaţie, de ridicare a nivelului de

instruire, de cultură şi civilizaţie a oamenilor. Aşadar, turismul contribuie nu doar la

satisfacerea nevoilor materiale, ci şi la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor.

Răspunzând unor cerinţe de ordin social, turismul se afirmă şi ca un important

mijloc de utilizare a timpului liber. Evoluţia contemporană a economiei mondiale este

caracterizată de tendinţa de creştere a timpului liber, fapt ce ridică probleme privind

organizarea şi utilizarea eficientă a acestuia.

Dacă privim activitatea turistică ca pe una de producţie, cu intrări şi ieşiri, se

observă că aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale

având un rol fundamental, turismul exercitand influenţe atat asupra mediului şi cat si

asupra componentelor sale.

Exista de asemenea si un impact negativ care este determinat in primul rand de

actiunea distructiva a turistilor asupra resurselor turistice.

Impactul negativ s-a materializat prin poluarea solului si a apei prin deseurile care

se deverseaza din cauza lipsei de canalizare. Perturbarea linisti locuitorilor datorita

circulatia turistica necontrolata mai ales in sezonul de iarna, parcarea si circulatia in

locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale, prin producerea de : gaze de

esapament, zgomot.

Aparitia unor conflicte intre locuitori datorita activitati turistice pe care o

desfasoara fiecare, nu stiu cum sa faca sa castige mai mult decat celalalt, lucru care

conduce la disparitia sentimentului de mandrie fata de propria cultura. Locuitori au ajuns

sa traiasca in functie de turisti.

Aparitia unor pensiuni multicolore care nu se incadreaza in peisajul rustic, nu

incurajeaza deloc ideea de turism rural. Locuitori incep sa renunte la modul lor de viata si

la ocupatiile traditionale , pastorale, silvicultura , artizanat, in favoarea unor activitati si

servicii turistice care aduc venituri mai rapide si mai importante.

Un alt impact negativ este reprezentat de concentrarea sezoniera a cererii turistice

care se rasfrange in mod negativ asupra asupra fortei de munca din acest sector. Ea duce

la folosirea sezoniera a cadrelor, determina nu numai o instabilitate a lor, dar si un nivel

scazut al calificarii lor si in consecinta , al calitatii produsului turistic oferit.

Circulatia turistica determina aparitia de schimbari a mentalitatilor, a valorilor

morale pastrarea unor obiceiuri, datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor.

Impactul activitatii turistice se manifesta la nivel local; comunitatea –gazda este

cea care suporta aglomeratia, presiunea asupra resurselor si provocarile de conservare a

culturii locale. Intensitatea impactului depinde de o serei de factori, precum numarul de

vizitatori, sezonalitatea, ect. Aceste efecte sunt mai putin resimtite atunci cand activitatea

turistica aduce beneficii economico- financiare comunitatii. In caz contrar, locuitorii

comunitatii-gazda se manifesta cu ostilitatea intre ei sau cu turisti.

Din punct de vedere ecologic pensiunea trebuie sa aiba in vedere atingerea

urmatoarelor obiective:

- crestere intensitatii bunurilor si serviciilor:

- reducerea consumului material si de energie pe unitate de produs :

- eliminare poluantilor toxici;

- cresterea reciclabilitatii ;

- maximizarea utilizarii în mod durabil a resurselor reînoite.

- respect si grija fata de modul de viata al habitatelor umane;

- cresterea nivelului de viata al habitatelor umane, conservarea bio-ecosistemului Terrei,

a bio-diversitatii acestora;

- reducerea exploatarii resurselor epuizabile si pastrarea capacitatii de sustinere a Terrei.

Din perspectivele dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definite ca

o interventie ce urmareste punerea în accord a nevoilor umane, individuale si sociale cu

resursele si potentialul real al mediului natural construit, pe de o parte, si cu nivelul

tehnologic si resursele financiare pe de o parte, în conditiile protejarii si conservarii

patrimoniului existent. Dezvoltarea pensiunii trebuie sa fie astfel planificata încât

populatia locala sa beneficieze de avantajele socio-economice create de turism.

Turismul durabil trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principiile de activitate

turistica trebuie initiate cu mijloace propii ale comunitatii locale, iar aceasta trebuie sa-si

mentina controlul asupra dezvoltarii turistice :

- turismul trebuie sa ofere rezidentilor locuri de munca care sa duca la

îmbunatatirea calitatii vietii cornunitatilor locale si trebuie realizat un echilibru între

activitatile economice deja existente în zona si activitatea turistica;

- trebuie stabilit un cod de practice pentru turism la toate nivelurile: national,

regional si local bazat pe standarde internationale deja acceptate: pot fi stabilite linii

directoare pentru operatorii din turism, monitorizarea impactului diferitelor activitati

turistice, cât sâsi limitele de acceptabilitate pentru diferite zone;

- trebuie realizate programe educationale si training pentru îmbunatatirea

managementului în domeniul protectiei resurselor naturale si cultural practicare

turismului presupune o modernizare a infrastructurii, a dezvoltarii rurale urbane durabile,

utilizarea de forme de energie neconventionala, tehnici mai putin poluante.