ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

103
ETIOPATOGENIA BOLILOR ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE INFECŢIOASE

Transcript of ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Page 1: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

ETIOPATOGENIA BOLILOR ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASEINFECŢIOASE

Page 2: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

I.I. AGENŢII INFECŢIOŞIAGENŢII INFECŢIOŞI

În natură există forme foarte variate de asociere În natură există forme foarte variate de asociere între specii, care, în general se grupează în două între specii, care, în general se grupează în două categorii: categorii: - coabitarea pozitivă, reprezentată prin - coabitarea pozitivă, reprezentată prin comensualism, mutualism (simbioza); comensualism, mutualism (simbioza); - coabitarea negativă, reprezentată prin parazitism - coabitarea negativă, reprezentată prin parazitism şi oportunism.şi oportunism.

Page 3: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Parazitismul se poate defini ca o relaţie intimă între două Parazitismul se poate defini ca o relaţie intimă între două specii distincte, pe perioada căreia, parazitul, în mod specii distincte, pe perioada căreia, parazitul, în mod normal mai mic şi mai puţin organizat şi de un slab nivel normal mai mic şi mai puţin organizat şi de un slab nivel morfologic, care trăieşte temporar sau permanent în morfologic, care trăieşte temporar sau permanent în exteriorul (ectoparazit) sau interiorul (endoparazit) altei exteriorul (ectoparazit) sau interiorul (endoparazit) altei specii (gazdă), depinzând de aceasta metabolic şi specii (gazdă), depinzând de aceasta metabolic şi producând de o formă directă sau indirectă, o acţiune producând de o formă directă sau indirectă, o acţiune patogenă, provocând stimularea mecanismelor patogenă, provocând stimularea mecanismelor imunitare de aparare.imunitare de aparare.

Page 4: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Parazitismul este o proprietate biologică, la care Parazitismul este o proprietate biologică, la care participă practic toate fiinţele vii. Pentru ca un parazit să participă practic toate fiinţele vii. Pentru ca un parazit să se menţină viu, el trebuie să posede o mare capacitate se menţină viu, el trebuie să posede o mare capacitate de adaptare la schimbările mediului ambiant. De-a de adaptare la schimbările mediului ambiant. De-a lungul timpului, această caracteristică a creat o mare lungul timpului, această caracteristică a creat o mare diversitate de fiinţe vii, din care unele pot fi cauzatoare diversitate de fiinţe vii, din care unele pot fi cauzatoare de boli infecţioase la om.de boli infecţioase la om.

Page 5: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Agenţii infecţioşi includ organismele din Agenţii infecţioşi includ organismele din mediul înconjurător (virusuri, bacterii, fungi, mediul înconjurător (virusuri, bacterii, fungi, paraziţi) capabile să pătrundă şi să se paraziţi) capabile să pătrundă şi să se multiplice în organismul uman sau animal, multiplice în organismul uman sau animal, provocând variate reacţii patologice provocând variate reacţii patologice

(inflamatorii, degenerative, imunologice).(inflamatorii, degenerative, imunologice).

Page 6: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Pentru ca un microorganism să fie considerat patogen, Pentru ca un microorganism să fie considerat patogen, este necesar să posede câteva din următoarele este necesar să posede câteva din următoarele caracteristici determinante:caracteristici determinante:- capacitatea de supravieţuire şi de penetrare a - capacitatea de supravieţuire şi de penetrare a mucoaselor;mucoaselor;- capacitatea de multiplicare în interiorul fiinţelor vii;- capacitatea de multiplicare în interiorul fiinţelor vii;- capacitatea de a inhiba sau evita mecanismele de - capacitatea de a inhiba sau evita mecanismele de apărare ale gazdei;apărare ale gazdei;- să dăuneze gazdei.- să dăuneze gazdei.

Page 7: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

O infecţie se poate produce printr-o alterare a O infecţie se poate produce printr-o alterare a mecanismelor defensive ale omului, chiar germeni fără mecanismelor defensive ale omului, chiar germeni fără atribute de patogenitate, putând fi la originea unui atribute de patogenitate, putând fi la originea unui proces infecţios, alterând echilibrul parazit-gazdă. proces infecţios, alterând echilibrul parazit-gazdă.

Unele microorganisme se multiplică în afara celulelor Unele microorganisme se multiplică în afara celulelor fagocitare fiind distruse prin ingerarea de către acestea. fagocitare fiind distruse prin ingerarea de către acestea.

Ele produc infecţii sau îmbolnăviri la om numai atunci Ele produc infecţii sau îmbolnăviri la om numai atunci când posedă mecanisme pentru a evita fagocitoza (de când posedă mecanisme pentru a evita fagocitoza (de exemplu prezenţa capsulei la pneumococ) sau când exemplu prezenţa capsulei la pneumococ) sau când fagocitoza este afectată sau ineficace. Acestea sunt fagocitoza este afectată sau ineficace. Acestea sunt

cunoscute ca patogeni extracelulari.cunoscute ca patogeni extracelulari.

Page 8: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Altele, chiar dacă au fost ingerate de celulele Altele, chiar dacă au fost ingerate de celulele fagocitare, rezistă mecanismelor de distrugere fagocitare, rezistă mecanismelor de distrugere intracelulară, majoritatea fiind paraziţi ai intracelulară, majoritatea fiind paraziţi ai sistemului reticulo-endotelial, fiind denumiţi sistemului reticulo-endotelial, fiind denumiţi paraziţi intracelulari facultativi, cum este exemplul paraziţi intracelulari facultativi, cum este exemplul

clasic al Mycobacterium tuberculosis.clasic al Mycobacterium tuberculosis.

Page 9: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

În fine, există paraziţi care nu se pot multiplica decât în În fine, există paraziţi care nu se pot multiplica decât în interiorul celulei, utilizând în general aparatul metabolic interiorul celulei, utilizând în general aparatul metabolic al celulei gazdă pentru a-şi acoperi nevoile energetice şi al celulei gazdă pentru a-şi acoperi nevoile energetice şi nutritive. Sunt denumite paraziţi intracelulari obligatorii nutritive. Sunt denumite paraziţi intracelulari obligatorii (chlamidii, virusuri).(chlamidii, virusuri).

Page 10: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Patogeneza unei boli infecţioase Patogeneza unei boli infecţioase depinde în mare măsură de tipul de depinde în mare măsură de tipul de parazitism al microorganismului parazitism al microorganismului cauzal, cu influenţe în tipul de cauzal, cu influenţe în tipul de diagnostic utilizat, prognosticul şi diagnostic utilizat, prognosticul şi diagnosticul bolii respective.diagnosticul bolii respective.

Page 11: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Microorganismele potenţial producătoare a bolilor Microorganismele potenţial producătoare a bolilor infecţioase la om fac parte din următoarele grupe:infecţioase la om fac parte din următoarele grupe:- virusuri;- virusuri;- bacterii;- bacterii;- fungi;- fungi;- paraziţi (protozoare, helminţi, artropode).- paraziţi (protozoare, helminţi, artropode).

Page 12: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Virusurile reprezintă structuri biologice foarte mici (10-Virusurile reprezintă structuri biologice foarte mici (10-300 nm.), ultrafiltrabile, vizibile numai cu microscopul 300 nm.), ultrafiltrabile, vizibile numai cu microscopul electronic. electronic.

Nu au perete celular şi nici sistem enzimatic propriu, Nu au perete celular şi nici sistem enzimatic propriu, nefiind deci influenţate de antibioticele şi nefiind deci influenţate de antibioticele şi chimioterapicele uzuale. chimioterapicele uzuale.

Posedă un singur tip de acid nucleic (ARN sau ADN), Posedă un singur tip de acid nucleic (ARN sau ADN), fiind incapabile de diviziune prin fisiune binara. fiind incapabile de diviziune prin fisiune binara.

Acidul nucleic este purtătorul informaţiei genetice de Acidul nucleic este purtătorul informaţiei genetice de reproducere şi totodată al capacităţii infectante şi reproducere şi totodată al capacităţii infectante şi antigenice realizabile numai după pătrunderea în celula antigenice realizabile numai după pătrunderea în celula gazdă, care-i furnizează mecanismul energetic şi de gazdă, care-i furnizează mecanismul energetic şi de

biosinteză (parazit celular obligatoriu).biosinteză (parazit celular obligatoriu).

Page 13: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Structura virusului cuprinde:Structura virusului cuprinde:- un nucleu central de acid nucleic(nucleoidul);- un nucleu central de acid nucleic(nucleoidul);- un înveliş proteic protector cu subunităţi morfologice - un înveliş proteic protector cu subunităţi morfologice (capsomere) cu simetrie cubică, helicoidală sau complexa ce (capsomere) cu simetrie cubică, helicoidală sau complexa ce alcătuiesc capsida, cu următoarele proprietăţi şi funcţii, ce alcătuiesc capsida, cu următoarele proprietăţi şi funcţii, ce determină specificitatea serologică;determină specificitatea serologică;- protejează acidul nucleic de degradarea enzimatică în mediile - protejează acidul nucleic de degradarea enzimatică în mediile biologice;biologice;- controlează specificitatea gazdei şi posedă capacitate - controlează specificitatea gazdei şi posedă capacitate antigenică;antigenică;- creşte eficienţa infecţiei.- creşte eficienţa infecţiei.- o membrană externă lipoproteică (envelope) la multe dintre ele, - o membrană externă lipoproteică (envelope) la multe dintre ele, ea fiind esenţială pentru adsorbţie şi penetrare în celula gazdă, ea fiind esenţială pentru adsorbţie şi penetrare în celula gazdă, conţinând de asemenea antigene virale (hemaglutinina şi conţinând de asemenea antigene virale (hemaglutinina şi neuraminidaza).neuraminidaza).

Page 14: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Replicarea virusului se petrece în cinci stadii succesive:Replicarea virusului se petrece în cinci stadii succesive:- ataşarea de celulă cu adsorbţia pe receptorii specifici;- ataşarea de celulă cu adsorbţia pe receptorii specifici;- pătrunderea în celulă (insuficient lămurită), dar în care - pătrunderea în celulă (insuficient lămurită), dar în care pinocitoza pare a avea un rol preponderentpinocitoza pare a avea un rol preponderent- decapsidarea, cu eliminarea învelişului şi eliberarea de - decapsidarea, cu eliminarea învelişului şi eliberarea de acid nucleic;acid nucleic;- înmulţirea propriu-zisă, prin sinteza de noi proteine şi - înmulţirea propriu-zisă, prin sinteza de noi proteine şi acid nucleic viral;acid nucleic viral;- maturarea, cu apariţia de noi virioni în celulă, - maturarea, cu apariţia de noi virioni în celulă, eliminarea virionilor nou formaţi cu dezintegrarea şi eliminarea virionilor nou formaţi cu dezintegrarea şi moartea celulei gazdă sau numai alterarea acesteia.moartea celulei gazdă sau numai alterarea acesteia.

Page 15: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Cultivarea virusurilor se face pe ouă embrionate şi Cultivarea virusurilor se face pe ouă embrionate şi culturi de ţesuturi. Clasificarea lor se face după mai culturi de ţesuturi. Clasificarea lor se face după mai multe criterii: gazdă, tropismul celular, multe criterii: gazdă, tropismul celular, epidemiologie şi tablou clinic în:viroze respiratorii, epidemiologie şi tablou clinic în:viroze respiratorii, enteroviroze, neuroviroze paralitice, encefalite enteroviroze, neuroviroze paralitice, encefalite virale, viroze cutanate, febre eruptive virale, virale, viroze cutanate, febre eruptive virale, hepatite virale, etc.hepatite virale, etc.

Page 16: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Chlamidiile, cunoscute şi sub vechea denumire de Chlamidiile, cunoscute şi sub vechea denumire de „virusuri mari”, sunt paraziţi strict intracelulari, fapt ce le „virusuri mari”, sunt paraziţi strict intracelulari, fapt ce le situează mai aproape de virusuri, fiind în acelaşi timp situează mai aproape de virusuri, fiind în acelaşi timp cocobacili gramnegativi, caracteristică ce le apropie de cocobacili gramnegativi, caracteristică ce le apropie de

bacteriibacterii

Page 17: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Deosebirile esenţiale faţă de virusuri sunt:Deosebirile esenţiale faţă de virusuri sunt:- au ambii acizi nucleici (ARN, ADN);- au ambii acizi nucleici (ARN, ADN);- multiplicarea se face prin diviziune binară;- multiplicarea se face prin diviziune binară;- au dimensiuni mari - 250-500 nm.;- au dimensiuni mari - 250-500 nm.;- posedă perete celular, ribozomi, echipament enzimatic propriu;- posedă perete celular, ribozomi, echipament enzimatic propriu;- sensibilitate la antibioticele uzuale cu spectru larg (tetracicline, - sensibilitate la antibioticele uzuale cu spectru larg (tetracicline, cloramfenicol, etc.);cloramfenicol, etc.);- posedă antigene fixatoare de complement, specifice de grup;- posedă antigene fixatoare de complement, specifice de grup;- produc incluzii citoplasmatice caracteristice (patognomonice prin - produc incluzii citoplasmatice caracteristice (patognomonice prin aspect);aspect);- sunt paraziti „energetici”, fiind lipsite de mecanisme generatoare - sunt paraziti „energetici”, fiind lipsite de mecanisme generatoare de energie;de energie;- se cultivă în laborator numai pe culturi de ţesuturi.- se cultivă în laborator numai pe culturi de ţesuturi.

Page 18: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Cu importanţa patogenică sunt recunoscute următoarele Cu importanţa patogenică sunt recunoscute următoarele specii:specii:1) Chlamidia psittaci - răspândită în natură la păsări în 1) Chlamidia psittaci - răspândită în natură la păsări în special şi la unele animale şi care determină la om special şi la unele animale şi care determină la om pneumonii (ornitoza, psitacoza);pneumonii (ornitoza, psitacoza);2) Chlamidia trachomatis - cu mai multe serotipuri ce 2) Chlamidia trachomatis - cu mai multe serotipuri ce determină trahomul, uretrita cu incluziuni, determină trahomul, uretrita cu incluziuni, limfogranulomatoza benignă (veneriană), pneumonia limfogranulomatoza benignă (veneriană), pneumonia sugarilor, etc;sugarilor, etc;3) Chlamidia pneumoniae - a cărei implicare în patologie 3) Chlamidia pneumoniae - a cărei implicare în patologie a fost demonstrată de curând, fiind una din cauzele cele a fost demonstrată de curând, fiind una din cauzele cele mai frecvente de pneumonii şi infecţii respiratorii mai frecvente de pneumonii şi infecţii respiratorii nosocomiale.nosocomiale.

Page 19: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Micoplasmele au dimensiuni de aproximativ 150 nm, Micoplasmele au dimensiuni de aproximativ 150 nm, fiind organisme procariote gramnegative, acoperite de fiind organisme procariote gramnegative, acoperite de membrane dar fără perete celular, lucru ce le membrane dar fără perete celular, lucru ce le deosebeşte de bacterii, conferindu-le în acelaşi timp deosebeşte de bacterii, conferindu-le în acelaşi timp rezistenţă faţă de antibioticele care acţionează asupra rezistenţă faţă de antibioticele care acţionează asupra peretelui (betalactamine). peretelui (betalactamine).

Sunt sensibile la tetracicline şi macrolide şi pot fi Sunt sensibile la tetracicline şi macrolide şi pot fi cultivate pe medii artificiale (agar îmbogăţit cu ser de cultivate pe medii artificiale (agar îmbogăţit cu ser de animal şi extract de drojdie de bere), coloniile crescute animal şi extract de drojdie de bere), coloniile crescute având aspectul de„ouă ochiuri”; se colorează cu având aspectul de„ouă ochiuri”; se colorează cu Giemsa.Giemsa.

Page 20: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Au o mare răspândire în natură şi se deosebesc de Au o mare răspândire în natură şi se deosebesc de virusuri prin aceea că pot duce o existenţă independentă virusuri prin aceea că pot duce o existenţă independentă de alte celule, iar de protoplaşti, sferoplaşti şi forme "L", de alte celule, iar de protoplaşti, sferoplaşti şi forme "L", prin aceea că sunt forme stabile celulare fără perete prin aceea că sunt forme stabile celulare fără perete celular. celular.

Se pot reproduce prin fisiune binară sau plecând de la o Se pot reproduce prin fisiune binară sau plecând de la o particulă sferică - corp elementar, de la care derivă unul particulă sferică - corp elementar, de la care derivă unul sau mai multe filamente care se fragmentează dând sau mai multe filamente care se fragmentează dând naştere unui lanţ de elemente cocoide, care prin naştere unui lanţ de elemente cocoide, care prin dezintegrare formează noi câmpuri elementare.dezintegrare formează noi câmpuri elementare.

Page 21: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

--Mycoplasma pneumoniae, determină pneumonia Mycoplasma pneumoniae, determină pneumonia atipică primară, atipică primară,

--Mycoplasma hominis (genitalium), determină Mycoplasma hominis (genitalium), determină salpingite şi infecţii postpartum, salpingite şi infecţii postpartum,

--Ureaplasma urealyticum Ureaplasma urealyticum este este asociată infecţiilor asociată infecţiilor

genitale, urinare şi chiar posibil, litiazei renalegenitale, urinare şi chiar posibil, litiazei renale

Page 22: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Ricketsiile sunt cocobacili pleomorfi (bacilari, sferoidali Ricketsiile sunt cocobacili pleomorfi (bacilari, sferoidali sau în formă de halteră), cu dimensiuni cuprinse între sau în formă de halteră), cu dimensiuni cuprinse între 300-1000 nm. şi structură apropiată de cea a bacteriilor 300-1000 nm. şi structură apropiată de cea a bacteriilor prin:prin:- prezenţa peretelui bacterian celular;- prezenţa peretelui bacterian celular;- posedă enzime proprii;- posedă enzime proprii;- posedă ribozomi;- posedă ribozomi;- se multiplică prin diviziune binară;- se multiplică prin diviziune binară;- sunt sensibile la antibioticele cu spectru larg;- sunt sensibile la antibioticele cu spectru larg;

Page 23: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Singura caracteristică ce le diferenţiază de bacterii, este Singura caracteristică ce le diferenţiază de bacterii, este parazitismul intracelular obligatoriu. parazitismul intracelular obligatoriu.

Ele fac parte din familia Rickettsiaceae, cu trei genuri:Ele fac parte din familia Rickettsiaceae, cu trei genuri:

1) Rickettsia - prowazekii-agentul etiologic al tifosului exantematic, 1) Rickettsia - prowazekii-agentul etiologic al tifosului exantematic, şi - conorii, ce determină febra butonoasă;şi - conorii, ce determină febra butonoasă;

2) Coxiella - burneti, agentul etiologic al febrei Q, având o 2) Coxiella - burneti, agentul etiologic al febrei Q, având o rezistenţă prelungită în mediul extracelular datorită unor forme rezistenţă prelungită în mediul extracelular datorită unor forme celulare mici (faza sporogenică);celulare mici (faza sporogenică);

3) Rochalimaea - quintana, singura cu creştere extracelulară, 3) Rochalimaea - quintana, singura cu creştere extracelulară, agentul etiologic al febrei „de tranşee”, ce a cuprins întreaga agentul etiologic al febrei „de tranşee”, ce a cuprins întreaga Europă în timpul Primului Război mondial.Europă în timpul Primului Război mondial.

Page 24: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Bacteriile sunt organisme procariote unicelulare, care se Bacteriile sunt organisme procariote unicelulare, care se multiplică prin diviziune binară, având dimensiuni multiplică prin diviziune binară, având dimensiuni cuprinse între 1-12 microni, ceea ce permite să fie cuprinse între 1-12 microni, ceea ce permite să fie observate cu microscopul obişnuit. Structura lor observate cu microscopul obişnuit. Structura lor cuprinde:cuprinde:- peretele celular, eventual capsula;- peretele celular, eventual capsula;- membrana citoplasmică şi regiunea periplasmică;- membrana citoplasmică şi regiunea periplasmică;- citoplasma cu ribozomi;- citoplasma cu ribozomi;- nucleotidele - regiunea nucleară;- nucleotidele - regiunea nucleară;- mezozomi, incluzii, flageli sau pili, la unele dintre ele.- mezozomi, incluzii, flageli sau pili, la unele dintre ele.

Page 25: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Sunt sensibile la marea majoritate a antibioticelor şi chimioterapicelor şi se Sunt sensibile la marea majoritate a antibioticelor şi chimioterapicelor şi se cultivă cu uşurinţă pe medii artificiale acelulare. Au o rezistenţă variabilă în cultivă cu uşurinţă pe medii artificiale acelulare. Au o rezistenţă variabilă în mediul exterior. mediul exterior.

Clasificarea lor cea mai uzitată se face după forma şi afinitatea tinctorială în:Clasificarea lor cea mai uzitată se face după forma şi afinitatea tinctorială în:- coci grampozitivi (streptococ, stafilococ, pneumococ);- coci grampozitivi (streptococ, stafilococ, pneumococ);

- coci gramnegativi (meningococ, gonococ);- coci gramnegativi (meningococ, gonococ);

- bacili grampozitivi (difteric, cărbunos, tetanic, botulinic, ai gangrenei gazoase)- bacili grampozitivi (difteric, cărbunos, tetanic, botulinic, ai gangrenei gazoase)

- bacili gramgramnegativi (salmonele, shigele, hemofili, brucele, colibacili. - bacili gramgramnegativi (salmonele, shigele, hemofili, brucele, colibacili. pasteurele, proteus, klebsiele, piocianic, etc);pasteurele, proteus, klebsiele, piocianic, etc);

- bacili acidoalcoolorezistenţi – micobacterii (Koch, Hansen, etc);- bacili acidoalcoolorezistenţi – micobacterii (Koch, Hansen, etc);

- leptospire, spirochete şi treponeme (leptospiroză, febră recurentă, sifilisul);- leptospire, spirochete şi treponeme (leptospiroză, febră recurentă, sifilisul);

- vibrioni, ce determină în principal holera.- vibrioni, ce determină în principal holera.

Page 26: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Fungii sunt microorganisme pluricelulare eucariote, fiind Fungii sunt microorganisme pluricelulare eucariote, fiind identificate până în prezent aproximativ 100.000 de identificate până în prezent aproximativ 100.000 de specii, din care 100 sunt implicate în patologia umană. specii, din care 100 sunt implicate în patologia umană. Habitatul lor natural este apa, solul şi resturile organice. Habitatul lor natural este apa, solul şi resturile organice. Sunt aerobe obligatorii sau facultative. Sunt aerobe obligatorii sau facultative. Majoritatea supravieţuiesc graţie secreţiilor de enzime Majoritatea supravieţuiesc graţie secreţiilor de enzime care degradează o varietate de substanţe organice. care degradează o varietate de substanţe organice. Pot fi saprofite, patogene sau ambele. Pot fi saprofite, patogene sau ambele. Membrana celulară conţine ergosterol care se uneşte cu Membrana celulară conţine ergosterol care se uneşte cu antifungice (amfotericina B, nistatina, etc.). antifungice (amfotericina B, nistatina, etc.). Cei patogeni fac parte din grupul denumit „fungi Cei patogeni fac parte din grupul denumit „fungi

imperfecţi”, care produc numai spori asexuatiimperfecţi”, care produc numai spori asexuati..

Page 27: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Patogenitatea lor este datorată mai puţin unor substanţe toxice şi Patogenitatea lor este datorată mai puţin unor substanţe toxice şi mai mult multiplicării lor locale (în diverse organe), prin care mai mult multiplicării lor locale (în diverse organe), prin care declanşează leziuni mecanice, necroze tisulare şi reacţii declanşează leziuni mecanice, necroze tisulare şi reacţii inflamatorii locale. inflamatorii locale. Pot fiPot fi::-- endogen endogenii -fungi comensali saprofiţi (Candida, Geotrichum sau -fungi comensali saprofiţi (Candida, Geotrichum sau Actinomyces, cu caractere foarte apropiate de bacterii); şi Actinomyces, cu caractere foarte apropiate de bacterii); şi ––- - exogenexogenii: -cuprinzând fungii din natură - sol, animale – : -cuprinzând fungii din natură - sol, animale – (Histoplasma, Nocardia, Cryptococcus neoformans, Coccidioides, (Histoplasma, Nocardia, Cryptococcus neoformans, Coccidioides, Actynomices israeli, etc.).Actynomices israeli, etc.).

Bolile produse la om pot fi micoze superficiale sau cutanate Bolile produse la om pot fi micoze superficiale sau cutanate (Microsporum, Epidermophyton, Tricophyton) apărute în ţesuturile (Microsporum, Epidermophyton, Tricophyton) apărute în ţesuturile bogate în keratină (unghii, păr, epiderm) şi micoze profunde sau bogate în keratină (unghii, păr, epiderm) şi micoze profunde sau sistemice ce implică şi o slabă dezvoltare a imunităţii organismului sistemice ce implică şi o slabă dezvoltare a imunităţii organismului parazitat.parazitat.

Page 28: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Protozoarele sunt organisme unicelulare cu o structura celulară Protozoarele sunt organisme unicelulare cu o structura celulară complexă. complexă.

Din cele implicate în patologia umană, cităm:Din cele implicate în patologia umană, cităm:

- rizopodele: Entamoeba histolytica;- rizopodele: Entamoeba histolytica;

- flagelatele: Leishmania, Trypanosoma, Trichomonas vaginalis, - flagelatele: Leishmania, Trypanosoma, Trichomonas vaginalis, Giardia lamblia;Giardia lamblia;

- ciliate: Balantidium coli;- ciliate: Balantidium coli;

- sporozoare: Plasmodium (vivax, malariae, ovale, falciparum), - sporozoare: Plasmodium (vivax, malariae, ovale, falciparum), Babessia, Isospora, Toxoplasma gondii, Cryptosporidium, Babessia, Isospora, Toxoplasma gondii, Cryptosporidium, Pneumocistis carinii.Pneumocistis carinii.

Page 29: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Metazoarele sunt reprezentate în principal de viermi Metazoarele sunt reprezentate în principal de viermi determinând boli parazitare extrem de răspândite în determinând boli parazitare extrem de răspândite în natură. natură.

Unele evoluează ca o boală generală, febrilă de tip Unele evoluează ca o boală generală, febrilă de tip infecţios sever, altele cu localizare intestinală infecţios sever, altele cu localizare intestinală (helmintiaze) sau cu diseminări organice (Cisticercoza - (helmintiaze) sau cu diseminări organice (Cisticercoza - diseminare larvară de Tenia, hidatidoza, diseminare larvară de Tenia, hidatidoza, paragonimiaza). paragonimiaza).

Mai importante pentru patologia umană, sunt: Trichinella Mai importante pentru patologia umană, sunt: Trichinella spiralis, Schistosoma, Ancylostoma duodenalis şi spiralis, Schistosoma, Ancylostoma duodenalis şi Necator americanus (agenţii ankilostomiazei), Necator americanus (agenţii ankilostomiazei), Paragonimus, Strongyloides.Paragonimus, Strongyloides.

Page 30: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Începând din anul 1980 a fost descrisă o nouă Începând din anul 1980 a fost descrisă o nouă clasă de agenţi infecţioşi, denumiţi „prioni”, clasă de agenţi infecţioşi, denumiţi „prioni”, alcătuiţi din particule proteice cu caracter alcătuiţi din particule proteice cu caracter infecţios, lipsiţi de acid nucleic, capabili de a se infecţios, lipsiţi de acid nucleic, capabili de a se reproduce şi care produc boli umane cu evoluţie reproduce şi care produc boli umane cu evoluţie îndelungată (ani de zile), cu demenţă progresivă îndelungată (ani de zile), cu demenţă progresivă şi decese (boala Creutzfeld - Jacob, Kuru, şi decese (boala Creutzfeld - Jacob, Kuru, Alzheimer, etc.).Alzheimer, etc.).

Page 31: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Au fost descrise de asemenea structurile Au fost descrise de asemenea structurile denumite „viroizi”,constituiţi din acizi nucleici cu denumite „viroizi”,constituiţi din acizi nucleici cu greutate moleculară mică şi care au dimensiuni greutate moleculară mică şi care au dimensiuni foarte mici, nefiind imunogeni, ceea ce face ca foarte mici, nefiind imunogeni, ceea ce face ca bolile pe care le determină să progreseze bolile pe care le determină să progreseze inexorabil. inexorabil.

Din fericire, nu se cunosc deocamdată boli Din fericire, nu se cunosc deocamdată boli determinate de aceştia la om.determinate de aceştia la om.

Page 32: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

FLORA MICROBIANĂ NORMALĂ A ORGANISMULUIFLORA MICROBIANĂ NORMALĂ A ORGANISMULUI

Se află în relaţie de coabitare pozitivă cu acesta, Se află în relaţie de coabitare pozitivă cu acesta, cunoaşterea ei fiind foarte importantă pentru a aprecia cunoaşterea ei fiind foarte importantă pentru a aprecia corect eventuala ei implicare în diverse procese corect eventuala ei implicare în diverse procese patologice ale organismului, în condiţiile alterării patologice ale organismului, în condiţiile alterării echilibrului gazdă - parazit. echilibrului gazdă - parazit.

Astfel, mucoasa nazală este populată cu stafilococi albi Astfel, mucoasa nazală este populată cu stafilococi albi şi aurii, streptococi, corinebacterii, pneumococi şi şi aurii, streptococi, corinebacterii, pneumococi şi

variabile bacterii gramnegative.variabile bacterii gramnegative.

Page 33: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Cavitatea bucală şi faringele au o floră bogată în variaţi coci grampozitivi şi Cavitatea bucală şi faringele au o floră bogată în variaţi coci grampozitivi şi negativi, aerobi şi anaerobi, fungi şi uneori micoplasme. negativi, aerobi şi anaerobi, fungi şi uneori micoplasme.

Tubul digestiv are o floră variabilă în funcţie de segmentul anatomic şi de Tubul digestiv are o floră variabilă în funcţie de segmentul anatomic şi de funcţionalitatea acestuiafuncţionalitatea acestuia::

--esofagul posedă o floră temporară alcătuită din germenii înghiţiţi odată cu esofagul posedă o floră temporară alcătuită din germenii înghiţiţi odată cu alimentele. alimentele.

-s-stomacul în mod normal, nu conţine germeni datorită acidităţii. În situaţiile tomacul în mod normal, nu conţine germeni datorită acidităţii. În situaţiile patologice de scădere marcată a acidităţii, cu creşterea ph-ului, cum se patologice de scădere marcată a acidităţii, cu creşterea ph-ului, cum se întâmplă în neoplasme, apare o populare cu coci şi bacili grampozitivi. întâmplă în neoplasme, apare o populare cu coci şi bacili grampozitivi. ––

-i-intestinul subţire,având un ph.alcalin, este populat de coci şi bacili grampozitivi ntestinul subţire,având un ph.alcalin, este populat de coci şi bacili grampozitivi şi negativi.şi negativi.

-c-colonul, suferă o colonizare diferenţiată în funcţie de vârstă; astfel, sugarul şi olonul, suferă o colonizare diferenţiată în funcţie de vârstă; astfel, sugarul şi copilul mic având bacterii grampozitive aerobe şi anaerobe în mediu cu ph.acid copilul mic având bacterii grampozitive aerobe şi anaerobe în mediu cu ph.acid (Lactobacillus bifidus), în timp ce la copilul mare şi adult, predomină coliformii, (Lactobacillus bifidus), în timp ce la copilul mare şi adult, predomină coliformii, enetrobacteriile, bacilul piocianic şi anaerobii (de 1000 de ori mai numeroşi).enetrobacteriile, bacilul piocianic şi anaerobii (de 1000 de ori mai numeroşi).

-V-Vaginul este populat de lactobacili (bacilul Döderlein), de coci şi clostridii.aginul este populat de lactobacili (bacilul Döderlein), de coci şi clostridii.

Page 34: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

PATOGENIA BOLILOR INFECPATOGENIA BOLILOR INFECŢŢIOASEIOASE

II. INFECŢIE ŞI REZISTENŢĂ. INFECŢIE ŞI REZISTENŢĂ

Page 35: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Prin infecţie se înţelege pătrunderea unor Prin infecţie se înţelege pătrunderea unor microorganisme într-un organism gazdă (uman sau microorganisme într-un organism gazdă (uman sau animal), urmată de multiplicarea lor în ţesuturile animal), urmată de multiplicarea lor în ţesuturile acestuia. acestuia. Infecţia este concepută ca o interacţiune între un Infecţia este concepută ca o interacţiune între un microrganism-parazit şi organism-gazdă, sub influenţa microrganism-parazit şi organism-gazdă, sub influenţa factorilor de mediu în care are loc interacţiunea. factorilor de mediu în care are loc interacţiunea. Prezenţa şi proliferarea unui germen pe mucoasă, fără o Prezenţa şi proliferarea unui germen pe mucoasă, fără o reacţie evidentă din partea organismului gazdă este reacţie evidentă din partea organismului gazdă este denumită colonizare (microflora uzuală a mucoaselor denumită colonizare (microflora uzuală a mucoaselor sau a tegumentului).sau a tegumentului).Când interacţiunea dintre parazit şi gazdă este urmată Când interacţiunea dintre parazit şi gazdă este urmată de leziuni manifeste şi de reacţii din partea gazdei apare de leziuni manifeste şi de reacţii din partea gazdei apare starea de boală (clinică sau subclinică).starea de boală (clinică sau subclinică).

Page 36: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Infecţia nu este urmată obligatoriu de starea de Infecţia nu este urmată obligatoriu de starea de boală, rezultatele acesteia cuprinzând o întreagă boală, rezultatele acesteia cuprinzând o întreagă gamă de manifestări în funcţie de factorii gamă de manifestări în funcţie de factorii implicaţi:implicaţi:- agentul patogen cu însuşirile lui agresive;- agentul patogen cu însuşirile lui agresive;- organismul-gazdă cu posibilităţile lui de - organismul-gazdă cu posibilităţile lui de rezistenţă; rezistenţă;- mediul extern prin factori geografici, climatici, - mediul extern prin factori geografici, climatici, sociali, economici. sociali, economici.

Page 37: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

.. Mecanismele de patogenitate microbianăMecanismele de patogenitate microbiană- - patogenitateapatogenitatea este capacitatea de a iniţia boala, un este capacitatea de a iniţia boala, un microorganism fiind un adevărat patogen numai atunci microorganism fiind un adevărat patogen numai atunci când este capabil de a învinge mecanismele de apărare când este capabil de a învinge mecanismele de apărare ale gazdei sănătoase şi de a determina infecţia în ale gazdei sănătoase şi de a determina infecţia în ţesuturile normale. ţesuturile normale.

Patogenii adevăraţi sunt în mod obişnuit paraziţi, ce Patogenii adevăraţi sunt în mod obişnuit paraziţi, ce trăiesc prin intermediul gazdei, dar există şi o mare trăiesc prin intermediul gazdei, dar există şi o mare cantitate de microorganisme care trăiesc în corpul uman cantitate de microorganisme care trăiesc în corpul uman ca flora habituală şi care nu produce boala.ca flora habituală şi care nu produce boala.

Page 38: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

-virulenţavirulenţa, deşi folosită de multe ori ca sinonim cu , deşi folosită de multe ori ca sinonim cu patogenitatea, are semnificaţii distincte, fiind un termen patogenitatea, are semnificaţii distincte, fiind un termen cantitativ ce defineşte gradul în care un patogen poate cantitativ ce defineşte gradul în care un patogen poate determina boala în relaţie directă cu numărul de determina boala în relaţie directă cu numărul de microorganisme necesar pentru a cauza infecţia sau microorganisme necesar pentru a cauza infecţia sau frecvenţa infecţiei într-o populaţie dată. frecvenţa infecţiei într-o populaţie dată.

Pentru a cuantifica virulenţa, termenii DLM (doza letală Pentru a cuantifica virulenţa, termenii DLM (doza letală minimă) şi DL50 (doza letală pentru 50% dintr-o minimă) şi DL50 (doza letală pentru 50% dintr-o populaţie) se folosesc pentru a descrie efectele populaţie) se folosesc pentru a descrie efectele microorganismelor asupra animalelor de experienţă.microorganismelor asupra animalelor de experienţă.

Page 39: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

transmisibilitateatransmisibilitatea este o altă caracteristică a patogenilor este o altă caracteristică a patogenilor adevăraţi constând în capacitatea de a se multiplica suficient în adevăraţi constând în capacitatea de a se multiplica suficient în organismul gazdă pentru a se transmite la o nouă gazdă într-un organismul gazdă pentru a se transmite la o nouă gazdă într-un număr suficient de crescut pentru a o infecta potenţial. număr suficient de crescut pentru a o infecta potenţial.

Microorganismele patogene pot trece de la o gazdă la alta prin Microorganismele patogene pot trece de la o gazdă la alta prin contact direct sau indirect, prin intermediul animalelor, vectorilor, contact direct sau indirect, prin intermediul animalelor, vectorilor, aerului, apei, alimentelor, obiectelor. aerului, apei, alimentelor, obiectelor.

Pentru ca microorganismele să poată supravieţui în mediu, trebuie Pentru ca microorganismele să poată supravieţui în mediu, trebuie să fie capabile de a suporta condiţiile fizice extreme (căldura, să fie capabile de a suporta condiţiile fizice extreme (căldura, frigul, umiditatea, uscăciunea, agitaţia).frigul, umiditatea, uscăciunea, agitaţia).

O modalitate de a rezista acestora, fiind formarea de spori care O modalitate de a rezista acestora, fiind formarea de spori care supravieţuiesc mult timp în mediu, dezvoltând forme vegetative supravieţuiesc mult timp în mediu, dezvoltând forme vegetative virulente atunci când pătrund într-o nouă gazdă.virulente atunci când pătrund într-o nouă gazdă.

Transmiterea poate fi atât orizontală, de la o gazdă la alta, cât şi Transmiterea poate fi atât orizontală, de la o gazdă la alta, cât şi verticală, cu trecerea microorganismului de la o generaţie la alta.verticală, cu trecerea microorganismului de la o generaţie la alta.

Page 40: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

infectivitateainfectivitatea este capacitatea unui microorganism de a este capacitatea unui microorganism de a iniţia infecţia, penetrând pielea, mucoasele sau barierele iniţia infecţia, penetrând pielea, mucoasele sau barierele aparatului respirator, gastrointestinal sau genitourinar aparatului respirator, gastrointestinal sau genitourinar prin elaborarea de substanţe capabile de a dizolva prin elaborarea de substanţe capabile de a dizolva mucusul, de a liza celulele epiteliale şi/sau prin mucusul, de a liza celulele epiteliale şi/sau prin distrugerea cementului intercelular. distrugerea cementului intercelular.

Aceste microorganisme pot de asemenea interfera Aceste microorganisme pot de asemenea interfera răspunsul imun al gazdei împiedicând în consecinţă răspunsul imun al gazdei împiedicând în consecinţă moartea lor determinată de fagocite, celulele T killer moartea lor determinată de fagocite, celulele T killer şi/sau imunoglobuline.şi/sau imunoglobuline.

Page 41: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Nu toate microorganismele necesită a fi infective Nu toate microorganismele necesită a fi infective pentru a cauza boala, multe toxine elaborate de pentru a cauza boala, multe toxine elaborate de ele fiind absorbite din plăgile traumatice (tetanos) ele fiind absorbite din plăgile traumatice (tetanos) sau din tubul digestiv (holera, E.coli sau din tubul digestiv (holera, E.coli enterotoxigen) după ingestie de alimente sau enterotoxigen) după ingestie de alimente sau apă. apă.

În unele cazuri (difterie), pot interveni ambele În unele cazuri (difterie), pot interveni ambele mecanisme, infecţia şi intoxicaţia.mecanisme, infecţia şi intoxicaţia.

Page 42: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Invazivitatea bacteriilor este favorizată prin Invazivitatea bacteriilor este favorizată prin producerea de enzime extracelulare care rup producerea de enzime extracelulare care rup barierele tisulare (hemolizina, fibrinolizina, barierele tisulare (hemolizina, fibrinolizina, hialuronidaza, leucocidina, ADN-aza, coagulaza). hialuronidaza, leucocidina, ADN-aza, coagulaza).

Un alt factor de virulenţă este reprezentat de Un alt factor de virulenţă este reprezentat de capsula polizaharidică a bacteriilor, speciile capsula polizaharidică a bacteriilor, speciile încapsulate de Streptococcus pneumoniae, încapsulate de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis

fiind cu mult mai virulente decât cele necapsulate.fiind cu mult mai virulente decât cele necapsulate.

Page 43: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Alte microorganisme au capacitatea de a supravieţui şi Alte microorganisme au capacitatea de a supravieţui şi multiplica în interiorul celulelor fagocitare, rezistând multiplica în interiorul celulelor fagocitare, rezistând mecanismelor de moarte intracelulară (M. tuberculosis, mecanismelor de moarte intracelulară (M. tuberculosis, N.gonorrhoeae, T.gondii, etc.), ele determinând infecţii N.gonorrhoeae, T.gondii, etc.), ele determinând infecţii cronice persistente prin rezistenţa şi la alte mecanisme cronice persistente prin rezistenţa şi la alte mecanisme de apărare şi la multe antimicrobiene; fagocitul infectat de apărare şi la multe antimicrobiene; fagocitul infectat poate vehicula microorganismul în tot corpul. poate vehicula microorganismul în tot corpul.

Alte bacterii (S.pneumoniae, N.gonorrhoeae, etc.) pot Alte bacterii (S.pneumoniae, N.gonorrhoeae, etc.) pot produce enzime cunoscute ca proteaze Ig A care sunt produce enzime cunoscute ca proteaze Ig A care sunt specifice pentru Ig A secretorii umane, neutralizând specifice pentru Ig A secretorii umane, neutralizând activitatea protectoare a anticorpilor Ig A la suprafaţa activitatea protectoare a anticorpilor Ig A la suprafaţa

mucoaselor.mucoaselor.

Page 44: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Bacteriile anaerobe şi aerobe facultative coexistă Bacteriile anaerobe şi aerobe facultative coexistă în plăgile infectate şi există probe că ele în plăgile infectate şi există probe că ele cauzează infecţia printr-o acţiune sinergică, cauzează infecţia printr-o acţiune sinergică, sinergismul microbian având o mare importanţă sinergismul microbian având o mare importanţă în formarea abceselor (B. fragilis).în formarea abceselor (B. fragilis).

Page 45: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

În ultimii ani fenomenul de aderenţă a fost În ultimii ani fenomenul de aderenţă a fost recunoscut ca un factor important în patogeneza recunoscut ca un factor important în patogeneza multor boli produse de bacterii, constând în multor boli produse de bacterii, constând în ataşarea acestora la suprafeţele mucoaselor şi ataşarea acestora la suprafeţele mucoaselor şi epiteliilor, precedând colonizarea sau fiind faza epiteliilor, precedând colonizarea sau fiind faza de început a invaziei ţesuturilor. de început a invaziei ţesuturilor.

Aderenţa este mediată de adezine, care sunt Aderenţa este mediată de adezine, care sunt structuri filiforme proteice ce se proiectează de structuri filiforme proteice ce se proiectează de la suprafaţa bacteriilor pentru a se uni cu la suprafaţa bacteriilor pentru a se uni cu receptorii celulelor epiteliale constituiţi de receptorii celulelor epiteliale constituiţi de

glicolipide sau glicoproteine.glicolipide sau glicoproteine.

Page 46: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

După ce bacteria s-a ataşat de celulele epiteliale După ce bacteria s-a ataşat de celulele epiteliale ale gazdei, poate produce boala prin intermediul ale gazdei, poate produce boala prin intermediul toxinelor sau direct invadând ţesuturile, invazia toxinelor sau direct invadând ţesuturile, invazia fiind favorizată de producerea de enzime fiind favorizată de producerea de enzime extracelulare care distrug ţesuturile. extracelulare care distrug ţesuturile.

Recent s-a demonstrat că unele bacterii pătrund Recent s-a demonstrat că unele bacterii pătrund în celulele epiteliale printr-un proces de în celulele epiteliale printr-un proces de endocitoză dirijată de parazit.endocitoză dirijată de parazit.

Page 47: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Toxigenitatea este capacitatea germenilor de a Toxigenitatea este capacitatea germenilor de a produce îmbolnăvirea prin intermediul elaborării produce îmbolnăvirea prin intermediul elaborării de toxine. de toxine.

Invazia ţesuturilor nu este o condiţie necesară Invazia ţesuturilor nu este o condiţie necesară pentru producerea toxinelor, unele pentru producerea toxinelor, unele microorganisme putând produce intoxicaţii fără a microorganisme putând produce intoxicaţii fără a veni în contact cu organismul (C. botulinum).veni în contact cu organismul (C. botulinum).

Page 48: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Toxinele produse de bacterii se pot împărţi în două categorii:Toxinele produse de bacterii se pot împărţi în două categorii:

- - endotoxineendotoxine:: - constituie parte integrantă a peretelui celular al germenilor - constituie parte integrantă a peretelui celular al germenilor gramnegativi;gramnegativi; - se eliberează numai dacă se pierde integritatea peretelui - se eliberează numai dacă se pierde integritatea peretelui celular;celular; - sunt macromolecule de lipopolizaharide, porţiunea lor toxică - sunt macromolecule de lipopolizaharide, porţiunea lor toxică fiind lipidul "A";fiind lipidul "A"; -sunt mai puţin toxice decât exotoxinele; -sunt mai puţin toxice decât exotoxinele; -sunt relativ termostabile; -sunt relativ termostabile; - deşi stimulează producerea de anticorpi antitoxici, nu - deşi stimulează producerea de anticorpi antitoxici, nu formează toxoizi utili pentru imunizare;formează toxoizi utili pentru imunizare; - au o acţiune mai puţin specifică decât cea a exotoxinelor. - au o acţiune mai puţin specifică decât cea a exotoxinelor.

Page 49: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

-exotoxine:exotoxine:- sunt produse în principal de germeni grampozitivi şi - sunt produse în principal de germeni grampozitivi şi ocazional de cei gramnegativi; ocazional de cei gramnegativi;- sunt excretate de bacterii intacte;- sunt excretate de bacterii intacte;- sunt polipeptide;- sunt polipeptide;- sunt toxine foarte puternice (30g de toxină difterică - sunt toxine foarte puternice (30g de toxină difterică putând omorî toţi locuitorii New Yorkului !!!); putând omorî toţi locuitorii New Yorkului !!!);- sunt termolabile (toxina botulinică se distruge prin - sunt termolabile (toxina botulinică se distruge prin coacere); coacere);- sunt antigenice, stimulând producerea de anticorpi - sunt antigenice, stimulând producerea de anticorpi antitoxici pentru gazdă şi pot fi transformate în toxoizi antitoxici pentru gazdă şi pot fi transformate în toxoizi utili în prepararea vaccinurilor; utili în prepararea vaccinurilor;- au zone specifice de acţiune.- au zone specifice de acţiune.

Page 50: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Cele mai importante sunt cele produse de: Cele mai importante sunt cele produse de: Corynebacterium diphteriae, Corynebacterium diphteriae, Clostridium -difficile, -botulinum, -tetani, Clostridium -difficile, -botulinum, -tetani,

enterotoxine (V.cholerae, E.coli;etc), enterotoxine (V.cholerae, E.coli;etc), Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus,etc. Staphylococcus aureus,etc.

Page 51: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Mecanismele de apărare ale gazdeiMecanismele de apărare ale gazdei

Apariţia sau nu a unei infecţii la contactul dintre Apariţia sau nu a unei infecţii la contactul dintre microorganismul patogen şi gazdă depinde de echilibrul microorganismul patogen şi gazdă depinde de echilibrul dintre factorii de virulenţă ai microorganismului şi dintre factorii de virulenţă ai microorganismului şi

mecanismele de apărare ale gazdeimecanismele de apărare ale gazdei

Page 52: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Acestea, pot fi sistematizate în trei linii de apărare:Acestea, pot fi sistematizate în trei linii de apărare:

- prima linie -asigură rezistenţa la colonizare, fiind - prima linie -asigură rezistenţa la colonizare, fiind alcătuită din: alcătuită din:-bariere mecanice (piele, mucoasă);-bariere mecanice (piele, mucoasă); -flora microbiană; -flora microbiană; -Ig A, pH, peristaltism. -Ig A, pH, peristaltism.

- a doua linie, alcătuită din:- a doua linie, alcătuită din: -celulele fagocitice; -celulele fagocitice; -complement; -complement; -lactoferină; -lactoferină; -lizozimul. -lizozimul.

- a treia linie, reprezentată de imunoglobuline şi - a treia linie, reprezentată de imunoglobuline şi imunitatea celulară.imunitatea celulară.

Page 53: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

În contextul în care imunitatea reprezintă un pilon În contextul în care imunitatea reprezintă un pilon important al apărării gazdei, devine necesară important al apărării gazdei, devine necesară diagnosticarea şi tratarea defectelor de imunitate. diagnosticarea şi tratarea defectelor de imunitate.

Diagnosticul precoce al defectelor survenite la Diagnosticul precoce al defectelor survenite la mecanismele de apărare ale gazdei este dificil, în mecanismele de apărare ale gazdei este dificil, în mod obişnuit antecedentele pacienţilor cu alterări mod obişnuit antecedentele pacienţilor cu alterări imunologice conţinând infecţii respiratorii imunologice conţinând infecţii respiratorii recurente, episoade de febriculă fară cauză recurente, episoade de febriculă fară cauză determinată sau numeroase vizite la medic. determinată sau numeroase vizite la medic.

Aceşti indivizi sunt trataţi cu antimicrobiene fără a Aceşti indivizi sunt trataţi cu antimicrobiene fără a

se face evaluarea statusului lor imunologic.se face evaluarea statusului lor imunologic.

Page 54: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Identificarea acestor tipuri de pacienţi este importantă Identificarea acestor tipuri de pacienţi este importantă pentru numeroase motive:pentru numeroase motive:- aceşti indivizi prezintă riscul de a dezvolta infecţii - aceşti indivizi prezintă riscul de a dezvolta infecţii grave;grave;- bolile pulmonare cronice se asociază frecvent cu - bolile pulmonare cronice se asociază frecvent cu deficiente imunitare, tratarea corectă a acestora deficiente imunitare, tratarea corectă a acestora întârziind apariţia bronşiolectaziei;întârziind apariţia bronşiolectaziei;- imunodeficienţele acute dobândite se asociază de - imunodeficienţele acute dobândite se asociază de obicei dezvoltării bolilor maligne;obicei dezvoltării bolilor maligne;- o terapie antibiotică nepotrivită incumbă un risc - o terapie antibiotică nepotrivită incumbă un risc medical şi economic inutil;medical şi economic inutil;- s-au pus la punct modalităţi terapeutice noi, ce fac - s-au pus la punct modalităţi terapeutice noi, ce fac posibilă tratarea acestor deficienţe.posibilă tratarea acestor deficienţe.

Page 55: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Apărarea gazdei poate fi apreciată prin:Apărarea gazdei poate fi apreciată prin:-numărătoarea de leucocite (totale şi diferenţiate), -numărătoarea de leucocite (totale şi diferenţiate),

-investigarea imunităţii umorale (imunoelectroforeza -investigarea imunităţii umorale (imunoelectroforeza serului, nivelele de imunoglobuline, subclasele de Ig.G), serului, nivelele de imunoglobuline, subclasele de Ig.G),

-imunitatea celulară (Rx.toracic pentru timus, numărul -imunitatea celulară (Rx.toracic pentru timus, numărul absolut de limfocite, caracterizarea populaţiilor absolut de limfocite, caracterizarea populaţiilor limfocitare, probe cutanate), limfocitare, probe cutanate),

-funcţia fagocitară (răspunsul chimiotactic -funcţia fagocitară (răspunsul chimiotactic in vitroin vitro, , chimioluminiscenţa), chimioluminiscenţa),

-complementul (CH 50-complement hemolitic total, -complementul (CH 50-complement hemolitic total, nivelele de C3).nivelele de C3).

Page 56: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Alterarea primei linii de apărare are drept cauză Alterarea primei linii de apărare are drept cauză lezarea tegumentelor şi mucoaselor prin lezarea tegumentelor şi mucoaselor prin traumatisme şi corpi străini (catetere, sonde traumatisme şi corpi străini (catetere, sonde vezicale, proteze valvulare). vezicale, proteze valvulare).

Există o boală congenitală rară, sindromul Există o boală congenitală rară, sindromul Kartagener, catacterizat prin schimbări Kartagener, catacterizat prin schimbări ultrastructurale ale cililor aparatului respirator, ultrastructurale ale cililor aparatului respirator, spermatozoizilor şi a altor celule, cu infecţii spermatozoizilor şi a altor celule, cu infecţii pulmonare recurente, infertilitate, etc.pulmonare recurente, infertilitate, etc.

Page 57: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Alterarea liniei a doua de apărare se materializează în Alterarea liniei a doua de apărare se materializează în defecte congenitale ale sistemului complement urmate defecte congenitale ale sistemului complement urmate de infecţii similare celor apărute la pacienţii cu de infecţii similare celor apărute la pacienţii cu hipogamaglobulinemie, care include infecţii respiratorii, hipogamaglobulinemie, care include infecţii respiratorii, septicemii şi meningite. septicemii şi meningite.

Deficienţele de C3 şi C5 pot determina infecţii frecvente Deficienţele de C3 şi C5 pot determina infecţii frecvente cu microorganisme încapsulate (S.pneumoniae, cu microorganisme încapsulate (S.pneumoniae, H.influenzae, N.meningitidis). H.influenzae, N.meningitidis).

Când există un deficit cantitativ (<500 granulocite/mm3) Când există un deficit cantitativ (<500 granulocite/mm3) sau funcţional, apariţia infecţiilor bacteriene şi micotice sau funcţional, apariţia infecţiilor bacteriene şi micotice este inevitabilă.este inevitabilă.

Page 58: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Alterarea liniei a treia de apărare constă în Alterarea liniei a treia de apărare constă în alterarea primară a producerii de anticorpi şi alterarea primară a producerii de anticorpi şi diminuarea imunităţii celulare, ceea ce face ca diminuarea imunităţii celulare, ceea ce face ca pacienţii să sufere de infecţii deseori fatale pacienţii să sufere de infecţii deseori fatale determinate de toate tipurile de microorganisme determinate de toate tipurile de microorganisme (bacterii, virusuri, fungi, protozoare). (bacterii, virusuri, fungi, protozoare).

Imunodeficienţa severă combinată se Imunodeficienţa severă combinată se caracterizează prin limfopenie, scăderea marcată caracterizează prin limfopenie, scăderea marcată a limfocitelor T şi B, imunoglobuline serice a limfocitelor T şi B, imunoglobuline serice scăzute, absenţa răspunsului în anticorpi la scăzute, absenţa răspunsului în anticorpi la imunizare şi absenţa dermoreacţiei la diverse imunizare şi absenţa dermoreacţiei la diverse

antigene.antigene.

Page 59: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

MANIFESTĂRI ALE INFECŢIEIMANIFESTĂRI ALE INFECŢIEI

Infecţia nu este urmată obligatoriu de starea de boală, Infecţia nu este urmată obligatoriu de starea de boală, manifestarea sa într-o gamă variată de forme (clinice şi manifestarea sa într-o gamă variată de forme (clinice şi subclinice) fiind determinată de o serie de factori subclinice) fiind determinată de o serie de factori depinzând de agentul infecţios şi calităţile lui agresive, depinzând de agentul infecţios şi calităţile lui agresive, de posibilităţile de rezistenţă ale organismului şi de de posibilităţile de rezistenţă ale organismului şi de factorii mediului extern (geografici, climatici, sociali, factorii mediului extern (geografici, climatici, sociali, economici, etc.). economici, etc.).

În funcţie de aceşti factori, vor rezulta manifestări variate În funcţie de aceşti factori, vor rezulta manifestări variate megând de la boala infecţioasă cea mai gravă (mortală), megând de la boala infecţioasă cea mai gravă (mortală), până la formele cele mai uşoare (infecţia inaparentă).până la formele cele mai uşoare (infecţia inaparentă).

Page 60: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Manifestările subclinice (latente) ale infecţiei, Manifestările subclinice (latente) ale infecţiei, cuprind mai multe forme:cuprind mai multe forme:- infecţia inaparentă;- infecţia inaparentă;- infecţia latentă;- infecţia latentă;- boala subclinică;- boala subclinică;- boala virală cu evoluţie lentă;- boala virală cu evoluţie lentă;- starea de purtător cronic de germeni.- starea de purtător cronic de germeni.

Page 61: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Manifestările clinice, după amploarea procesului Manifestările clinice, după amploarea procesului infecţios, sunt:infecţios, sunt:- boala infecţioasă locală;- boala infecţioasă locală;- boala infecţioasă regională;- boala infecţioasă regională;- boala infecţioasă generală (sistemică).- boala infecţioasă generală (sistemică).

Page 62: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

După aspectul evolutiv, bolile infecţioase pot fi După aspectul evolutiv, bolile infecţioase pot fi acute sau cronice (infecţii persistente).acute sau cronice (infecţii persistente).

Page 63: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Infecţia inaparentă este asimptomatică, fiind decelată Infecţia inaparentă este asimptomatică, fiind decelată numai prin mijloace de laborator, care pun în evidenţă numai prin mijloace de laborator, care pun în evidenţă agentul patogen şi modificările imunologice (instalarea agentul patogen şi modificările imunologice (instalarea imunităţii specifice) care nu existau înainte de infecţie. imunităţii specifice) care nu existau înainte de infecţie.

Spre deosebire de infecţia latentă, infecţia inaparenţă Spre deosebire de infecţia latentă, infecţia inaparenţă are o evoluţie acută şi ciclică, urmată de imunitate (în are o evoluţie acută şi ciclică, urmată de imunitate (în infecţia poliomielitică proporţia de forme inaparente faţă infecţia poliomielitică proporţia de forme inaparente faţă de cele clinice este de 200:1).de cele clinice este de 200:1).

Page 64: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Boala subclinică, nu are expresie clinică, dar se Boala subclinică, nu are expresie clinică, dar se deosebeşte de infecţia inaparentă prin aceea că apar deosebeşte de infecţia inaparentă prin aceea că apar tulburări funcţionale şi leziuni organice. tulburări funcţionale şi leziuni organice.

Include şi posibilitatea apariţiei complicaţiilor şi a Include şi posibilitatea apariţiei complicaţiilor şi a cronicizării infecţiei (exemplu: formele subclinice şi cronicizării infecţiei (exemplu: formele subclinice şi anicterice de hepatită acută virală, ciroze posthepatitice, anicterice de hepatită acută virală, ciroze posthepatitice, nefrite postinfecţioase, etc.). nefrite postinfecţioase, etc.).

Diagnosticul se stabileşte de asemenea prin teste de Diagnosticul se stabileşte de asemenea prin teste de laborator.laborator.

Page 65: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Boala latentă este o infecţie asimptomatică în Boala latentă este o infecţie asimptomatică în care agenţii patogeni (virusuri, bacterii, care agenţii patogeni (virusuri, bacterii, protozoare), persistă timp îndelungat în stare vie protozoare), persistă timp îndelungat în stare vie în ţesuturile organismului gazdă (ani de zile sau în ţesuturile organismului gazdă (ani de zile sau toată viaţa). toată viaţa).

Poate deveni evidentă clinic prin acţiunea unor Poate deveni evidentă clinic prin acţiunea unor factori favorizanţi (infecţia herpetică latentă factori favorizanţi (infecţia herpetică latentă devine evidentă sub acţiunea unui stress, o devine evidentă sub acţiunea unui stress, o iritaţie mecanică, expunere la căldură sau iritaţie mecanică, expunere la căldură sau

ultraviolete).ultraviolete).

Page 66: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Există mai multe forme:Există mai multe forme:- infecţia latentă fără multiplicare microbiană (tetanos - spori - infecţia latentă fără multiplicare microbiană (tetanos - spori reactivaţi prin traumatisme, intervenţii,chirurgicale);reactivaţi prin traumatisme, intervenţii,chirurgicale);

- infecţii latente prin incubaţie prelungită (paludism, amibiază);- infecţii latente prin incubaţie prelungită (paludism, amibiază);

- infecţii latente durabile, cu recidive ulterioare posibile - infecţii latente durabile, cu recidive ulterioare posibile (tuberculoză, bruceloză);(tuberculoză, bruceloză);

- infecţii latente virale cu toleranţă imunologică (hepatita acută - infecţii latente virale cu toleranţă imunologică (hepatita acută virală de tipB);virală de tipB);

- infecţii latente virale fără toleranţă imunologică, cu durată lungă - infecţii latente virale fără toleranţă imunologică, cu durată lungă (luni, ani sau toată viaţa), cum ar fi herpesul recidivant, infecţiile (luni, ani sau toată viaţa), cum ar fi herpesul recidivant, infecţiile cu virusul varicelozosterian, etc. cu virusul varicelozosterian, etc.

Unele infecţii latente virale pot produce transformări celulare şi pot Unele infecţii latente virale pot produce transformări celulare şi pot determina tumori (virusuri oncogene - herpes 1 şi 2, determina tumori (virusuri oncogene - herpes 1 şi 2, citomegalvirus, Epstein-Barr virus, virusul hepatitei B;citomegalvirus, Epstein-Barr virus, virusul hepatitei B;

Page 67: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Boala virală cu evoluţie lentă se caracterizează Boala virală cu evoluţie lentă se caracterizează prin afectarea lentă şi progresivă a sistemului prin afectarea lentă şi progresivă a sistemului nervos central:nervos central: -boala Kuru, cu o incubaţie de 2 ani, apărută -boala Kuru, cu o incubaţie de 2 ani, apărută la indigenii din Noua Guinee, ce prezintă la indigenii din Noua Guinee, ce prezintă manifestări progresive de dezordine a funcţiei manifestări progresive de dezordine a funcţiei motorii, psihice şi apoi demenţă şi exitus; motorii, psihice şi apoi demenţă şi exitus;

-infecţia cu virus rujeolic şi -infecţia cu virus rujeolic şi

-probabil şi alte virusuri). -probabil şi alte virusuri).

Page 68: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Starea de purtător de germeni se întâlneşte la bolnavul, Starea de purtător de germeni se întâlneşte la bolnavul, convalescentul de boală infecţioasă şi la persoanele convalescentul de boală infecţioasă şi la persoanele sănătoase, care adăpostesc germeni patogeni.sănătoase, care adăpostesc germeni patogeni.

Există purtători temporari şi purtători cronici. Există purtători temporari şi purtători cronici.

Purtătorii sănătoşi au cea mai mare importanţă Purtătorii sănătoşi au cea mai mare importanţă epidemiologică, fiind greu depistabili, infecţia epidemiologică, fiind greu depistabili, infecţia rezumându-se la multiplicarea locală a germenilor. rezumându-se la multiplicarea locală a germenilor.

Unii autori consideră că denumirea cea mai potrivită ar fi Unii autori consideră că denumirea cea mai potrivită ar fi de purtători „aparent sănătoşi” deoarece purtătorii de de purtători „aparent sănătoşi” deoarece purtătorii de virus hepatitic B, la examenul histopatologic prezintă virus hepatitic B, la examenul histopatologic prezintă diferite grade de modificări.diferite grade de modificări.

Page 69: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Infecţia locală se caracterizează prin aceea că Infecţia locală se caracterizează prin aceea că germenii rămîn cantonaţi la poarta de intrare germenii rămîn cantonaţi la poarta de intrare (furuncul stafilococic, uretrită gonococică, pustulă (furuncul stafilococic, uretrită gonococică, pustulă malignă, etc.).malignă, etc.).

Poate evolua spre vindecare, cronicizare, Poate evolua spre vindecare, cronicizare, propagare regională sau transformare într-o propagare regională sau transformare într-o infecţie sistemică.infecţie sistemică.

Page 70: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Infecţia de focar este o forma particulară a infecţiei Infecţia de focar este o forma particulară a infecţiei locale, evoluând cronic cu manifestări locale minime sau locale, evoluând cronic cu manifestări locale minime sau absente, dar cu manifestări evidente la distanţă -absente, dar cu manifestări evidente la distanţă -subfebrilitate cu evoluţie intermitentă, afectarea stării subfebrilitate cu evoluţie intermitentă, afectarea stării generale, mialgii artralgii, purpură. generale, mialgii artralgii, purpură.

Acestea sunt manifestări toxico-septice pe un teren Acestea sunt manifestări toxico-septice pe un teren sensibilizat la infecţie, care nu cedează decât după sensibilizat la infecţie, care nu cedează decât după suprimarea prin extirpare chirurgicală sau prin suprimarea prin extirpare chirurgicală sau prin sterilizarea infecţiei de focar (otită, mastoidită, sinuzită, sterilizarea infecţiei de focar (otită, mastoidită, sinuzită, amigdalită, colecistită, prostatită, etc.).amigdalită, colecistită, prostatită, etc.).

Ele pot fi sursa unor septicemii. Ele pot fi sursa unor septicemii.

Page 71: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Infecţia regională cuprinde un teritoriu mai întins, Infecţia regională cuprinde un teritoriu mai întins, aferent porţii de intrare a agentului infecţios, prin aferent porţii de intrare a agentului infecţios, prin afectarea vaselor limfatice şi a ganglionilor afectarea vaselor limfatice şi a ganglionilor limfatici regionali (infecţia tuberculoasă, pesta limfatici regionali (infecţia tuberculoasă, pesta bubonică, limfogranulomatoza inghinală benignă).bubonică, limfogranulomatoza inghinală benignă).

Page 72: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Boala infecţioasă generală (sistemică), în Boala infecţioasă generală (sistemică), în care germenii patogeni diseminează pe cale care germenii patogeni diseminează pe cale circulatorie în diferite ţesuturi şi organe circulatorie în diferite ţesuturi şi organe situate la distanţă de poarta de intrare sau situate la distanţă de poarta de intrare sau de focarul infecţios primar. de focarul infecţios primar.

Se manifestă sub două forme: boala Se manifestă sub două forme: boala infecţioasă ciclică şi septicemia. infecţioasă ciclică şi septicemia.

Forma cea mai gravă a infecţiei generale Forma cea mai gravă a infecţiei generale

bacteriene este şocul infecţios.bacteriene este şocul infecţios.

Page 73: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Boala infecţioasă ciclică se caracterizează printr-Boala infecţioasă ciclică se caracterizează printr-o evoluţie regulată (clinică, imunologică, şi o evoluţie regulată (clinică, imunologică, şi anatomopatologică), cuprinzând mai multe etape anatomopatologică), cuprinzând mai multe etape care se succed într-un timp limitat, de regulă care se succed într-un timp limitat, de regulă constant (perioada de incubaţie, debutul, constant (perioada de incubaţie, debutul, perioada de stare, perioada de descreştere şi perioada de stare, perioada de descreştere şi apoi de convalescenţă, cu instalarea unei stări de apoi de convalescenţă, cu instalarea unei stări de imunitate specifică), aşa cum se întâmplă în imunitate specifică), aşa cum se întâmplă în rujeolă, virozele eruptive, febra tifoidă, tifosul rujeolă, virozele eruptive, febra tifoidă, tifosul

exantematic, etc.exantematic, etc.

Page 74: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Infecţia cronică reprezintă o modalitate evolutivă Infecţia cronică reprezintă o modalitate evolutivă a bolilor infecţioase, în care agentul patogen a bolilor infecţioase, în care agentul patogen persistă şi acţionează vreme îndelungată în persistă şi acţionează vreme îndelungată în ţesuturile organismului gazdă (dizenteria, ţesuturile organismului gazdă (dizenteria, bruceloza, nefrita, metrita, hepatita virală bruceloza, nefrita, metrita, hepatita virală cronică). cronică).

O formă particulară este evoluţia cronică O formă particulară este evoluţia cronică ondulantă cu multiple recrudescenţe.ondulantă cu multiple recrudescenţe.

Page 75: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

PERIOADELE BOLII INFECŢIOASEPERIOADELE BOLII INFECŢIOASE

Incubaţia reprezintă timpul care se scurge din Incubaţia reprezintă timpul care se scurge din momentul infectant până la apariţia primelor momentul infectant până la apariţia primelor simptome şi semne ale bolii. simptome şi semne ale bolii.

În bolile ciclice aceasta este aproximativ În bolile ciclice aceasta este aproximativ constantă, nedepinzând de doza de germeni, constantă, nedepinzând de doza de germeni, ceea ce se întâmplă în septicemii unde doza de ceea ce se întâmplă în septicemii unde doza de germeni este invers proporţională cu perioada de germeni este invers proporţională cu perioada de

incubaţie.incubaţie.

Page 76: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Bolile infecţioase pot fi grupate în următoarele categorii:Bolile infecţioase pot fi grupate în următoarele categorii:a) boli cu incubaţie scurtă (1-7 zile): a) boli cu incubaţie scurtă (1-7 zile): -adenoviroze, -adenoviroze, -antrax, -antrax, -difteria, -difteria, -dizenteria bacteriană, -dizenteria bacteriană, -erizipel, -erizipel, -gripa, -gripa, -gangrena gazoasă, -gangrena gazoasă, -guturai, -guturai, -holeră, -holeră, -meningita meningococică, -meningita meningococică, -pesta, -pesta, -scarlatina, -scarlatina, -toxiinfecţii alimentare. -toxiinfecţii alimentare.

Page 77: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

b) boli cu incubaţie medie (8-21 zile): b) boli cu incubaţie medie (8-21 zile): -bruceloza, -bruceloza, -febra Q, -febra Q, -febra recurentă, -febra recurentă, -febra tifoidă, -febra tifoidă, -febra butonoasă, -febra butonoasă, -hepatita acută virală A, -hepatita acută virală A, -leptospiroza, -leptospiroza, -malaria, -malaria, -ornitoza, -ornitoza, -oreionul, -oreionul, -poliomielita, -poliomielita, -rubeola, -rubeola, -tetanosul -tetanosul -tusea convulsivă, -tusea convulsivă, -varicela, -varicela, -herpes zoster, -herpes zoster, -tifos exantematic. -tifos exantematic.

Page 78: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

c) boli cu incubaţie lungă sau foarte lungă c) boli cu incubaţie lungă sau foarte lungă (săptămâni, luni): (săptămâni, luni): -amibiaza, -amibiaza, -hepatita virală B, -hepatita virală B, -leishmanioza, -leishmanioza, -lepra, -lepra, -rabia, -rabia, -toxoplasmoza, -toxoplasmoza,

-SIDA -SIDA..

Page 79: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Perioadele succesive ale bolii infecţioase ciclice Perioadele succesive ale bolii infecţioase ciclice sunt: sunt: - invazia, cu debutul bolii brusc, gradat sau lent;- invazia, cu debutul bolii brusc, gradat sau lent;- perioada de stare cu manifestările esenţiale ale - perioada de stare cu manifestările esenţiale ale bolii (simptome, sindroame, etc.); bolii (simptome, sindroame, etc.);- perioada de declin;- perioada de declin;- perioada de convalescenţă.- perioada de convalescenţă.

Page 80: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Terminarea bolii infecţioase se poate face prin Terminarea bolii infecţioase se poate face prin vindecare (completă, incompletă), cronicizare, vindecare (completă, incompletă), cronicizare, exitus lethalis.exitus lethalis.

Perioada de convalescenţă este foarte importantă Perioada de convalescenţă este foarte importantă pentru bolnav, care necesită o îngrijire atentă pentru bolnav, care necesită o îngrijire atentă pentru prevenirea revenirii bolii (recădere, pentru prevenirea revenirii bolii (recădere, reşută), predispoziţia la complicaţii, trecerea în reşută), predispoziţia la complicaţii, trecerea în starea de cronicizare a bolii. starea de cronicizare a bolii.

Supravegherea atentă a acestei perioade asigură Supravegherea atentă a acestei perioade asigură recuperarea şi readaptarea bolnavului.recuperarea şi readaptarea bolnavului.

Page 81: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECDIAGNOSTICUL BOLILOR INFECŢŢIOASEIOASE

Marea majoritate a bolilor infecţioase sunt transmisibile Marea majoritate a bolilor infecţioase sunt transmisibile (de la om la om, de la animale la om), putând determina (de la om la om, de la animale la om), putând determina izbucniri epidemice, motiv pentru care ele reprezintă izbucniri epidemice, motiv pentru care ele reprezintă urgenţe epidemiologice, care reclamă un diagnostic cât urgenţe epidemiologice, care reclamă un diagnostic cât mai precoce şi cât mai precis, în scopul izolării mai precoce şi cât mai precis, în scopul izolării bolnavului de colectivitate şi declanşării măsurilor bolnavului de colectivitate şi declanşării măsurilor antiepidemice. antiepidemice.

Conduita faţă de bolile transmisibile este reglementată Conduita faţă de bolile transmisibile este reglementată prin legislaţia sanitară.prin legislaţia sanitară.

Page 82: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Deoarece debutul bolilor transmisibile este necaracteristic, Deoarece debutul bolilor transmisibile este necaracteristic, existând multe forme inaparente sau subclinice, se va proceda la existând multe forme inaparente sau subclinice, se va proceda la cea mai mică suspiciune ca şi în boala manifestă, procedându-se cea mai mică suspiciune ca şi în boala manifestă, procedându-se la izolarea bolnavului, contagiozitatea fiind maximă în perioada de la izolarea bolnavului, contagiozitatea fiind maximă în perioada de început a infecţiei. început a infecţiei.

De aceea precocitatea diagnosticului este o necesitate, un De aceea precocitatea diagnosticului este o necesitate, un deziderat, care angajează responsabilitatea medicului. deziderat, care angajează responsabilitatea medicului.

De asemenea, bolile infecţioase ce reprezintă urgenţe medico-De asemenea, bolile infecţioase ce reprezintă urgenţe medico-chirurgicale (septicemii, meningite purulente, peritonită tifică, chirurgicale (septicemii, meningite purulente, peritonită tifică, tetanos, difterie), necesită un diagnostic la fel de precoce şi tetanos, difterie), necesită un diagnostic la fel de precoce şi precis, decisiv în salvarea vieţii bolnavilor.precis, decisiv în salvarea vieţii bolnavilor.

Page 83: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Diagnosticul bolilor infecţioase rezultă din Diagnosticul bolilor infecţioase rezultă din coroborarea datelor anamnestice (inclusiv coroborarea datelor anamnestice (inclusiv anamneza epidemiologică), ale examenului anamneza epidemiologică), ale examenului clinic complet şi a datelor de laborator, necesare clinic complet şi a datelor de laborator, necesare stabilirii etiologiei infecţioase.stabilirii etiologiei infecţioase.

Page 84: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

1)1) Diagnosticul epidemiologicDiagnosticul epidemiologic: constă în : constă în completarea anamnezei clinice cu o completarea anamnezei clinice cu o anamneză epidemiologică menită a preciza anamneză epidemiologică menită a preciza existenţa principalelor verigi ale procesului existenţa principalelor verigi ale procesului epidemiologic (izvorul epidemogen, căile de epidemiologic (izvorul epidemogen, căile de transmitere şi starea de receptivitate a transmitere şi starea de receptivitate a bolnavului precum şi factorii epidemiologici bolnavului precum şi factorii epidemiologici secundari), specifică pentru boala secundari), specifică pentru boala

suspectată.suspectată.

Page 85: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Astfel pentru depistarea sursei posibile de infecţie este Astfel pentru depistarea sursei posibile de infecţie este important de a se lămuri dacă:important de a se lămuri dacă:- în familie, colectivitate, la locul de muncă au existat - în familie, colectivitate, la locul de muncă au existat îmbolnăviri, şi de care?;îmbolnăviri, şi de care?;- a vizitat (sau a fost vizitat) de persoane bolnave?;- a vizitat (sau a fost vizitat) de persoane bolnave?;- a făcut deplasări în alte localităţi (sau ţări), şi care era - a făcut deplasări în alte localităţi (sau ţări), şi care era starea epidemică în acea regiune?;starea epidemică în acea regiune?;- în locuinţă să existe animale domestice (sau - în locuinţă să existe animale domestice (sau peridomestice), în cazul suspicionării unei zoonoze?,peridomestice), în cazul suspicionării unei zoonoze?,- prin profesiunea sa a venit în contact cu surse de - prin profesiunea sa a venit în contact cu surse de infecţie umane sau animale, sau produse contaminate?. infecţie umane sau animale, sau produse contaminate?. Este vorba despre personalul medico-sanitar din Este vorba despre personalul medico-sanitar din laboratoare şi spitale, cel din colectivităţile de copii, din laboratoare şi spitale, cel din colectivităţile de copii, din

sectorul zootehnic,etc.sectorul zootehnic,etc.

Page 86: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Pentru depistarea căilor posibile de transmitere (digestive, Pentru depistarea căilor posibile de transmitere (digestive, cutanate) ne interesează urmatoarele aspecte:cutanate) ne interesează urmatoarele aspecte:

dacă a consumat alimente sau a băut apa din aceeaşi surse cu dacă a consumat alimente sau a băut apa din aceeaşi surse cu alte persoane şi dacă acestea au prezentat semne clinice alte persoane şi dacă acestea au prezentat semne clinice similare;similare; daca a venit în contact cu vreun bolnav cu leziuni cutanate sau daca a venit în contact cu vreun bolnav cu leziuni cutanate sau mucoase (piodermite, boli veneriene), sau dacă a manipulat mucoase (piodermite, boli veneriene), sau dacă a manipulat obiecte, veselă, rufărie, cărţi de la bolnavi sau produse de la obiecte, veselă, rufărie, cărţi de la bolnavi sau produse de la animale bolnave (carne, lână, piei, etc.);animale bolnave (carne, lână, piei, etc.); dacă a făcut tratamente parenterale sau transfuzii de sânge, dacă a făcut tratamente parenterale sau transfuzii de sânge, tratamente stomatologice în ultimele 6 luni;tratamente stomatologice în ultimele 6 luni; dacă a fost înţepat de artropode hematofage (păduchi, ţânţari, dacă a fost înţepat de artropode hematofage (păduchi, ţânţari,

căpuşe) sau dacă locuieşte în regiuni în care acestea există.căpuşe) sau dacă locuieşte în regiuni în care acestea există.

Page 87: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Un capitol important al anamnezei epidemiologice Un capitol important al anamnezei epidemiologice este evaluarea stării de receptivitate (imunitate) a este evaluarea stării de receptivitate (imunitate) a bolnavului, în care scop ne interesează:bolnavului, în care scop ne interesează:- ce boli infecţioase a mai avut şi la ce vârstă?;- ce boli infecţioase a mai avut şi la ce vârstă?;- dacă a făcut vaccinarile obligatorii (şi cele - dacă a făcut vaccinarile obligatorii (şi cele facultative), când a fost ultimul rapel?;facultative), când a fost ultimul rapel?;- dacă a făcut chimioprofilaxie sau - dacă a făcut chimioprofilaxie sau antibioticoprofilaxie antiinfecţioasă (când şi în ce antibioticoprofilaxie antiinfecţioasă (când şi în ce

scop) ?.scop) ?.

Page 88: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

De asemenea este importantă stabilirea factorilor De asemenea este importantă stabilirea factorilor secundari favorizanţi: vârstă, profesiune, stare de secundari favorizanţi: vârstă, profesiune, stare de nutriţie, locul de muncă, condiţii de muncă, starea nutriţie, locul de muncă, condiţii de muncă, starea de igienă a locuinţei, aprovizionarea cu apă, etc.de igienă a locuinţei, aprovizionarea cu apă, etc.

Page 89: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

2)2) Diagnosticul clinicDiagnosticul clinic: are la bază anamneza şi examenul clinic amănunţit, : are la bază anamneza şi examenul clinic amănunţit, menite a descoperi sindroamele frecvent întâlnite în bolile infecţioase şi care menite a descoperi sindroamele frecvent întâlnite în bolile infecţioase şi care izolat sau combinate, conduc firul diagnosticului către un grup de boli izolat sau combinate, conduc firul diagnosticului către un grup de boli (meningite), sau către o boală bine individualizată (rujeolă, oreion, erizipel).(meningite), sau către o boală bine individualizată (rujeolă, oreion, erizipel).

Aceste sindroame sunt:Aceste sindroame sunt:- sindromul febril;- sindromul febril;- sindromul eruptiv;- sindromul eruptiv;- sindromul anginos;- sindromul anginos;- sindromul respirator;- sindromul respirator;- sindromul gastroenteritic, enterocolitic;- sindromul gastroenteritic, enterocolitic;- sindromul icteric;- sindromul icteric;- sindromul meningean şi encefalitic;- sindromul meningean şi encefalitic;- sindroame grave „ameninţătoare de viaţă”: şocul infecţios (septic sau toxico-- sindroame grave „ameninţătoare de viaţă”: şocul infecţios (septic sau toxico-septic, endotoxinic, hemoragic), sindromul de deshidratare acută, insuficienţele septic, endotoxinic, hemoragic), sindromul de deshidratare acută, insuficienţele acute de organ (renală, respiratorie, cardiacă, hepatică), comă cerebrală, acute de organ (renală, respiratorie, cardiacă, hepatică), comă cerebrală, complicaţii chirurgicale severe (peritonita tifică, hemoragiile digestive, etc) etc.complicaţii chirurgicale severe (peritonita tifică, hemoragiile digestive, etc) etc.

Page 90: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

3)3) Diagnosticul de laboratorDiagnosticul de laborator: are o : are o importanţă deosebită în bolile infecţioase. importanţă deosebită în bolile infecţioase. Sunt boli în care primordial este Sunt boli în care primordial este diagnosticul clinic (rujeola, varicela, diagnosticul clinic (rujeola, varicela, erizipelul, etc.), dar marea majoritate erizipelul, etc.), dar marea majoritate necesită investigaţii de laborator pentru necesită investigaţii de laborator pentru

confirmarea suspiciunii.confirmarea suspiciunii.

Page 91: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Strategia diagnosticului de laborator este Strategia diagnosticului de laborator este urmatoarea:urmatoarea:a) evidenţierea agentului patogen sau a a) evidenţierea agentului patogen sau a antigenelor specifice din produsele patologice antigenelor specifice din produsele patologice ale bolnavului prin:ale bolnavului prin: -frotiuri directe, colorate cu albastru de -frotiuri directe, colorate cu albastru de metilen, Gram, Ziehl-Nielsen, sau coloraţii metilen, Gram, Ziehl-Nielsen, sau coloraţii speciale;speciale; -culturi pe medii artificiale (uzuale, speciale), -culturi pe medii artificiale (uzuale, speciale), pe linii celulare (culturi de ţesuturi) pentru pe linii celulare (culturi de ţesuturi) pentru

virusuri şi inoculări la animale de laboratorvirusuri şi inoculări la animale de laborator

Page 92: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Produsele patologice cercetate sunt:Produsele patologice cercetate sunt:- sângele: frotiu şi picătură groasă (malarie şi alte - sângele: frotiu şi picătură groasă (malarie şi alte infecţii), hemoculturi, arterioculturi, meduloculturi;infecţii), hemoculturi, arterioculturi, meduloculturi;- secreţiile cutaneo-mucoase: plăgi, abcese, vezicule, - secreţiile cutaneo-mucoase: plăgi, abcese, vezicule, pustule, exsudat nazo-faringian, otic, puroi, secreţii pustule, exsudat nazo-faringian, otic, puroi, secreţii vaginale/uretrale, etc.vaginale/uretrale, etc.- lichide extrase din cavităţi seroase: LCR, lichid pleural, - lichide extrase din cavităţi seroase: LCR, lichid pleural, pericardic, peritoneal, sinovial, etc.;pericardic, peritoneal, sinovial, etc.;- excrete diverse: spută, lichid de vărsătură, bilă, urină, - excrete diverse: spută, lichid de vărsătură, bilă, urină, materii fecale, etc.materii fecale, etc.

Page 93: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

În unele situaţii (infecţiile virale), decelarea antigenului În unele situaţii (infecţiile virale), decelarea antigenului specific are aceeaşi valoare cu evidenţierea agentului specific are aceeaşi valoare cu evidenţierea agentului patogen, ea realizându-se prin următoarele metode: patogen, ea realizându-se prin următoarele metode: - imunofluorescenţa directă, cu seruri specifice;- imunofluorescenţa directă, cu seruri specifice;- hemaglutinarea directă;- hemaglutinarea directă;- imunodifuzia;- imunodifuzia;- precipitarea prin difuziune în gel de agar;- precipitarea prin difuziune în gel de agar;- ELISA;- ELISA;- contraimunelectroforeza (CIE);- contraimunelectroforeza (CIE);- testul radioimun (RIA);- testul radioimun (RIA);

Page 94: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

Folosirea anticorpilor monoclonali a dus la Folosirea anticorpilor monoclonali a dus la creşterea specificităţii şi sensibilităţii acestor creşterea specificităţii şi sensibilităţii acestor metode.metode.- tehnici de biologie moleculară (sondele - tehnici de biologie moleculară (sondele genetice, reacţia în lanţ a polimerazei, genetice, reacţia în lanţ a polimerazei, reamplificarea ADN);reamplificarea ADN);- cromatografia: detectarea de componente şi - cromatografia: detectarea de componente şi metaboliţi.metaboliţi.

Page 95: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

b) evidenţierea modificărilor în starea de imunitate a organismului b) evidenţierea modificărilor în starea de imunitate a organismului prin:prin:1) reacţii serologice ce pun în evidenţă anticorpii ce apar în urma 1) reacţii serologice ce pun în evidenţă anticorpii ce apar în urma infecţiei (aglutinine, antitoxine, anticorpi neutralizanţi, fixatori de infecţiei (aglutinine, antitoxine, anticorpi neutralizanţi, fixatori de complement, etc.);complement, etc.);- reacţii de aglutinare: reacţia Widal (febra tifoidă), Wright - reacţii de aglutinare: reacţia Widal (febra tifoidă), Wright (bruceloză), Weil-Felix (tifos exantematic), etc;(bruceloză), Weil-Felix (tifos exantematic), etc;- reacţii de fixare a complementului: leptospiroze, boli virale;- reacţii de fixare a complementului: leptospiroze, boli virale;- reacţii de hemaglutinare şi hemaglutinoinhibare: reacţia Hirst în - reacţii de hemaglutinare şi hemaglutinoinhibare: reacţia Hirst în gripă;gripă;- testul de neutralizare.- testul de neutralizare.

Toate reacţiile serologice se efectuează pe seruri pereche, Toate reacţiile serologice se efectuează pe seruri pereche, recoltate la începutul bolii şi în convalescenţă, interpretarea lor recoltate la începutul bolii şi în convalescenţă, interpretarea lor făcându-se în dinamică, creşterea de cel puţin 2-4 ori a titrurilor de făcându-se în dinamică, creşterea de cel puţin 2-4 ori a titrurilor de anticorpi, având semnificaţii diagnostice.anticorpi, având semnificaţii diagnostice.

Page 96: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

2) intradermoreacţiile de imunitate testează 2) intradermoreacţiile de imunitate testează anticorpii umorali şi pun în evidenţă receptivitatea anticorpii umorali şi pun în evidenţă receptivitatea sau rezistenţa organismului la infecţii în funcţie de sau rezistenţa organismului la infecţii în funcţie de prezenţa sau absenţa anticorpilor specifici; prezenţa sau absenţa anticorpilor specifici; exempu: reacţiile Dick (pentru scarlatină), Shick exempu: reacţiile Dick (pentru scarlatină), Shick (pentru difterie);(pentru difterie);

Page 97: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

decelarea claselor de imunoglobuline: Ig.M decelarea claselor de imunoglobuline: Ig.M semnificând o infecţie acută, iar Ig.G infecţie semnificând o infecţie acută, iar Ig.G infecţie anterioară, încheiată, determinarea acestora anterioară, încheiată, determinarea acestora putându-se face prin ELISA, imunofluorescenţă, putându-se face prin ELISA, imunofluorescenţă, RFC;RFC;

Page 98: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

4) anticorpii monoclonali pot fi folosiţi în acelaşi scop; în 4) anticorpii monoclonali pot fi folosiţi în acelaşi scop; în metodele imunologice citate (CIE, ELISA, RIA, etc.), se metodele imunologice citate (CIE, ELISA, RIA, etc.), se folosesc în mod obişnuit seruri policlonale obţinute pe folosesc în mod obişnuit seruri policlonale obţinute pe animale imunizate, ce conţin anticorpi faţă de diverşi animale imunizate, ce conţin anticorpi faţă de diverşi determinanţi antigenici, existând variaţii şi reacţii determinanţi antigenici, existând variaţii şi reacţii încrucişate; folosirea anticorpilor monoclonali a rezolvat încrucişate; folosirea anticorpilor monoclonali a rezolvat problema sensibilităţii şi specificităţii acestor metode. problema sensibilităţii şi specificităţii acestor metode.

Anticorpii monoclonali se obţin plecând de la o unică Anticorpii monoclonali se obţin plecând de la o unică clonă de celule limfoide, care posedă un mare grad de clonă de celule limfoide, care posedă un mare grad de omogenitate moleculară şi cu o specificitate foarte omogenitate moleculară şi cu o specificitate foarte limitată la un singur epitop antigenic, care a indus limitată la un singur epitop antigenic, care a indus

producerea saproducerea sa..

Page 99: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

5) reacţii ce pun în evidenţă sensibilizarea organismului 5) reacţii ce pun în evidenţă sensibilizarea organismului faţă de agenţii infecţioşi -constituite din faţă de agenţii infecţioşi -constituite din intradermoreacţiile de sensibilizare, ce testează intradermoreacţiile de sensibilizare, ce testează imunitatea celulară (IDR alergice). imunitatea celulară (IDR alergice). Ele pun în evidenţă reactivitatea schimbată a Ele pun în evidenţă reactivitatea schimbată a organismului de tip imediat sau întârziat şi exprimă organismului de tip imediat sau întârziat şi exprimă trecerea printr-o infecţie, deci este test de infecţie şi nu trecerea printr-o infecţie, deci este test de infecţie şi nu de boală. de boală. Virajul de la negativ la pozitiv arată că infecţia (boala) a Virajul de la negativ la pozitiv arată că infecţia (boala) a fost recentă. fost recentă. Exemple: IDR la tularină (tularemie), brucelină Exemple: IDR la tularină (tularemie), brucelină (bruceloză), trichinelină (trichineloză), tuberculină (TBC), (bruceloză), trichinelină (trichineloză), tuberculină (TBC), toxoplasmină (toxoplasmoză), Cassoni (hidatidoză), toxoplasmină (toxoplasmoză), Cassoni (hidatidoză), candidină (infecţii fungice) în diverse helmintiaze.candidină (infecţii fungice) în diverse helmintiaze.

Page 100: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

c) citodiagnosticul constă în punerea în evidenţă a unor c) citodiagnosticul constă în punerea în evidenţă a unor aspecte celulare caracteristice folosind materiale aspecte celulare caracteristice folosind materiale celulare de la bolnav, recoltate din leziuni tegumentare celulare de la bolnav, recoltate din leziuni tegumentare sau amprente de pe mucoase. sau amprente de pe mucoase.

Exemple: testul Tzanck executat în varicelă şi herpes, Exemple: testul Tzanck executat în varicelă şi herpes, evidenţiază în conţinutul elementelor eruptive, colorate evidenţiază în conţinutul elementelor eruptive, colorate Giemsa, aspecte caracteristice; rinocitodiagnosticul în Giemsa, aspecte caracteristice; rinocitodiagnosticul în care amprenta nazală diferenţiază gripa de guturai; care amprenta nazală diferenţiază gripa de guturai; citodiagnosticul rujeolei constând în executarea de citodiagnosticul rujeolei constând în executarea de frotiuri din secreţia faringiană sau nazală, evidenţiindu-frotiuri din secreţia faringiană sau nazală, evidenţiindu-se celule gigante, multinucleate caracteristice. se celule gigante, multinucleate caracteristice.

Citodiagnosticul revărsatelor pleurale şi al LCR-ului Citodiagnosticul revărsatelor pleurale şi al LCR-ului oferă date preţioase în elucidarea diagnosticului.oferă date preţioase în elucidarea diagnosticului.

Page 101: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

d) diagnosticul histologic este de mare importanţă d) diagnosticul histologic este de mare importanţă în stabilirea diagnosticului prin puncţia-biopsie a în stabilirea diagnosticului prin puncţia-biopsie a diferitelor organe (ficat, rinichi, plămâni, ganglioni diferitelor organe (ficat, rinichi, plămâni, ganglioni limfatici, mucoasă digestivă şi respiratorie, limfatici, mucoasă digestivă şi respiratorie, supuse examenelor microscopice, de supuse examenelor microscopice, de microscopie electronică şi tehnicilor histochimicemicroscopie electronică şi tehnicilor histochimice

Page 102: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

e) teste de orientare nespecifică: e) teste de orientare nespecifică: hemoleucograma, VSH, teste de disproteinemie, hemoleucograma, VSH, teste de disproteinemie, teste enzimatice, proteina C reactivă (beta teste enzimatice, proteina C reactivă (beta globulina ce apare în afecţiuni inflamatorii, globulina ce apare în afecţiuni inflamatorii, neoplasme, necroze), testul NBT (nitro blue - neoplasme, necroze), testul NBT (nitro blue - test) - 11% din leucocite sunt NBT+, semnificând test) - 11% din leucocite sunt NBT+, semnificând infecţie.infecţie.

Page 103: ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECŢIOASE

ff) examinări paraclinice, fără de care este ) examinări paraclinice, fără de care este imposibilă confirmarea diagnosticului:imposibilă confirmarea diagnosticului:- examenul radiologic;- examenul radiologic;- EKG;- EKG;- EEG;- EEG;- scintigrafie;- scintigrafie;- rectosigmoidoscopie;- rectosigmoidoscopie;- examenul fundului de ochi;- examenul fundului de ochi;- ultrasonografie (ecografie);- ultrasonografie (ecografie);- tomografie computerizată;- tomografie computerizată;- rezonanţă magnetică nucleară.- rezonanţă magnetică nucleară.