7/27/2019 Esofagita caustica

1/3

1

Esofagita caustica

Esofagita caustica este provocata de ingerarea unor substane caustice acide (acid clorhidric,sulfuric, azotic) sau alcaline (sod caustic, potas caustic, sod de rufe). Alcalinele si anume hidroxidul

de sodiu, hidroxidul de potasiu sunt mai caustice pentru mucoasa esofagiana decit acizii, avind o

penetratie tisulara mai mare si mai rapida.

Aceste substante determina necroza de lichefiere, inflamatie severa, saponificarea straturilorperetelui esofagian, tromboza vasculara si colonizare bacteriana.

Causticele lichide sunt mai usor inghitite, determinind leziuni severe pe intreaga lungimeesofagiana.

Patogenie si cauze

Ingestia de alcaline determina leziuni tisulare prin necroza de lichefiere, un proces ce implica

saponificarea grasimilor si solubilizarea proteinelor. Moartea celulelor rezulta prin emulsificare si rupereamembranei celulare. Ionul hidroxid din substantele alcaline reactioneaza cu colagenul tisular si determinaedemul lor. Vasele mici de singe se vor tromboza si astfel va creste productia locala de caldura.

Injuria severa apare imediat de la ingestia alcalinilor, la citeva minute de la contact. Tesuturilecele mai afectate sunt cele care iau primele contact cu substanta, straturile epiteliale scuamoase ale

orofaringelui, hipofaringelui si esofagului. Esofagul este organul cel mai frecvent implicat. Edemul tisularse dezvolta imediat, persista 48 de ore si poate progresa suficient de mult pentru a creea insuficientarespiratorie.

In timpul urmatoarelor 2-4 saptamini, cicatricile formate initial se string si remodeleaza

producind stenoze si stricturi. Arsurile superficiale determina stricturi in mai putin de 1% din cazuri, in

timp ce cele profunde in 100%, chiarperforatia esofagiana.Ingestia de acizi produce leziuni tisulare prin necroza de coagulare, cu desicarea si denaturarea

proteinelor tesuturilor superficiale cu formarea de escara sau coagulum. Aceasta escara protejeaza

tesuturile subiacente. Fata de ingestia de alcaline, stomacul este cel mai afectat organ in ingestia de acizi.Expunerea intestinului subtire apare in 20% din cazuri. Varsaturile sunt induse de spasmul piloric si

antral.

Escara se desprinde in 3-4 zile iar tesutul de granulatie modeleaza defectul. Perforatia se poate

produce in timpul zilei 3 sau 4. Obstructia gastrica se poate instala pe masura ce escara se contracta pe operioada de 2-4 saptamini. Complicatiile acute constau in perforatia gastrica si intestinala si hemoragia

digestiva superioara.

Cauze

Surse feecvente de substante acide:

produse de curatare a toaletei, lichid de baterie auto produse de indepartare a ruginei, produse de curatare a metalului produse de indepartare a cimentului, produse cu clorat de zinc.Surse frecvente de substante alcaline:

produse cu amoniac, produse de curatat haine produse de curatat piscine detergent de vase balsamuri de par, tablete de curatare ciment, inalbitori de rufe.

Semne si simptome

Pacientii care ingera substante caustice se pot prezenta in variate conditii clinice, de la

simptomatic la toxicitate franca cu perforatie viscerala. Poate fi prezenta insuficienta respiratorie severacu necesitatea traheostomiei de urgenta.

http://www.romedic.ro/perforatia-esofagianahttp://www.romedic.ro/perforatia-esofagianahttp://www.romedic.ro/perforatia-esofagianahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/perforatia-esofagiana

7/27/2019 Esofagita caustica

2/3

2

Simptomele includ :

durere la nivelul cavitatii bucale hematemeza, imposibilitatea sau refuzul de a inghiti dispneea sugereaza edem laringean sau lezarea epiglotei durere retrosternala sau epigastrica disfagia, greata si varsaturi salivatie excesiva, paloare si febra.

Examenul fizic include:

stridor, disfonie, afonie,detresa respiratorie tahipnee, hiperpnee, tuse tahicardie, leziuni orofaringiene,emfizemsubcutanat peritonita acuta: aparare abdominala, sensibilitate, zgomote abdominale diminuate hematemeza.

Indicii toxicitatii severe sunt statusul mental alterat, semnele peritoneale, hipotensiunea, stridorul,

semne ale perforatiei viscerale si ale socului.Cea mai frecventa complicatie a arsurilor de gradul doi sau trei este strictura esofagianacare se

formeaza la 3-8 saptamini dupa ingestie. Unele leziuni sunt minore si raspund la dilatatie fara recurente.

Alte complicatii includ: fistula traheoesofagiana,hernia hiatala, refluxul perforatia in mediastin, in caile respiratorii, in cavitatea peritoneala abcesul pulmonar,edemul pulmonaracut, casexia prindisfagie carcinom esofagian,coagulare intravasculara diseminata.

Substantele cu zinc, mercur, clor si fenol pot determina toxicitate sistemica.

Stopul cardiac prinhipocalcemiese poate declansa la pacientii care au ingerat substante ce continflorurat de hidrogen. Acestia au fost resuscitati cu succes prin administrare agresiva de CaCl2 intravenos.

Riscul pe termen lung include dezvoltarea carcimonului scuamos esofagian la 1-4% din cazuri la40 de ani de la expunere.

Diagnostic

Studii de laborator: testarea pH-ului substantei ingerate, un Ph mai mic de 2 sau mai mare de 1,25 indica un

risc crescut de leziuni tisulare; un pH care nu se incadreaza intre aceste limite nu este

daunator organismului;

testarea pH-ului salivar pentru cazurile in care nu se cunoaste substanta hemoleucograma, electrolitii, nivelul de cratinina teste ale functiei hepatice analiza urinii grupul si Rh sanguin in caz dehematemezasevera si indicatie transfuzionala nivelul de aspirina si acetaminofen la orice pacient care a incercat suicidul daca s-a ingerat acid hidrofluoric este necesar nivelul de Ca sanguin, pentru a preveni un

stop cardiac prinhipocalcemie.

Studii imagisticeEndoscopiapoate fi efectuata la 24-48 de ore de la ingestia substantei caustice numai daca starea

generala a pacientului se amelioreaza. Alti specialisti recomanda ca endoscopia sa fie facuta la 1-3saptamini tinindu-se cont de pericolul perforatiei esofagului. In principiu endoscopia trebuie evitata intreziua 5 si 14 de la ingestia substantei, cind leziunile esofagiene sunt in stadiul de granulatie si peretele

esofagian este mult subtiat.

Radiografia toracica poate evidentia mediastinita, pleurezii, pneumoperitoneu, pneumonita deaspiratie. Radiografia baritata la 4-6 sapatamini evidentiaza stenozele esofagiene.

http://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/sindromul-de-detresa-respiratorie-a-adultuluihttp://www.romedic.ro/sindromul-de-detresa-respiratorie-a-adultuluihttp://www.romedic.ro/sindromul-de-detresa-respiratorie-a-adultuluihttp://www.romedic.ro/tahicardiahttp://www.romedic.ro/tahicardiahttp://www.romedic.ro/emfizemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/emfizemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/emfizemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/peritonita-acutahttp://www.romedic.ro/peritonita-acutahttp://www.romedic.ro/strictura-esofagianahttp://www.romedic.ro/strictura-esofagianahttp://www.romedic.ro/hernia-hiatalahttp://www.romedic.ro/hernia-hiatalahttp://www.romedic.ro/hernia-hiatalahttp://www.romedic.ro/abcesul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/abcesul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/edemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/edemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/edemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/coagularea-intravasculara-diseminata-cidhttp://www.romedic.ro/coagularea-intravasculara-diseminata-cidhttp://www.romedic.ro/coagularea-intravasculara-diseminata-cidhttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/pleureziahttp://www.romedic.ro/pleureziahttp://www.romedic.ro/pleureziahttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemezahttp://www.romedic.ro/hipocalcemiehttp://www.romedic.ro/coagularea-intravasculara-diseminata-cidhttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/edemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/abcesul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/hernia-hiatalahttp://www.romedic.ro/strictura-esofagianahttp://www.romedic.ro/peritonita-acutahttp://www.romedic.ro/emfizemul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/tahicardiahttp://www.romedic.ro/sindromul-de-detresa-respiratorie-a-adultuluihttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/hemoragia-gastrdigestiva-superioara-hematemeza

7/27/2019 Esofagita caustica

3/3

3

Diagnosticul diferentialcuprinde: epiglotita, anafilaxia, laringotraheobronsita, gastroenterita,

peneumonia bacteriana, intoxicatia cu plante.

Tratament

Intoxicatia caustica reprezinta o urgenta medicala care necesita internare imediata intr-o sectie deterapie intensiva.

Se va asigura functia respiratorie prin ventilatie corespunzatoare si la nevoie se va interveni cuintubatie endotraheala si traheostomie.

Se va asigura un acces venos pentru reechilibrare hidroelectrolitica si combaterea starii de soc. Seva incepe nutritia parenterala si se opreste alimentatia orala.

Tratamentul curativ se adreseaz, n primul rnd, intoxicaiilor cu substane caustice, fiindcontraindicate splaturile gastrice. Se urmrete neutralizarea toxicului: pentru acizi, neutralizarea se vaface cu bicarbonat de sodiu, soluie de magnezie calcinat (40 g/l 1 ap), ap de spun (15 g/l 1 ap),

lapte, ap albuminat (albuuri de ou btute n ap), limonada citric, limonada tartric, ap boricat.

Evitarea provocarii varsaturilor deoarece exista riscul de aspiratie a substantei in caile aeriene. Prin

varsaturi substanta caustica intra din nou in contact cu esofagul ducind de asemenea la extindereaarsurilor sau chiar la perforatie. Se va evita traumatismul esofagian prin instalarea unei sonde gastrice.

Tratamentul simptomatic urmrete calmarea durerii (morfin, analgetice, antispastice) i

combaterea ocului (soluie cloru-rosodic izotonic, soluii glucozate, analeptice circulatorii).In cazurile cu arsuri profunde si transmurale se va combate infectia bacteriana prin administrarea

de antibiotice cu spectru larg de actiune, pe o perioada de 7-10 zile. Antibioticele indicate sunt:

ceftriaxona, ampicilina si sulbactam.Pentru prevenirea stenozelor esofagiene se va indica tratament cu prednison in doze de 60-80

mg/zi timp de 2-3 saptamini cu scaderea progresiva a dozelor in urmatoarele 6 saptamini. De asemenea

corticoterapia este indicata in urgenta pentru edemul acut supraglotic.

Se vor administra antagonisti ai receptorilor histaminei H2 si sucralfat in suspensie.S-au incercat medicamente cu rol de inhibare a sintezei colagenului si anume: penicilamina, E-

aminoproprionitril.Dilatatiile esofagiene se recomanda in stenozele esofagiene postcaustice la 3-4 saptamini dupa

ingestia substantei.

Tratamentul chirurgical-rezectia chirurgicala este indicat in stenozele rezistente la dilatare precumsi in cazurile in care se constata endoscopic necroza intinsa.

Prognosticuleste direct proportional cu gradul lezarii tisulare, care este dependent de durataexpunerii si de proprietatile fizice ale agentului caustic. Leziunile superficiale se vindeca fara sechele intimp ce leziunile transmurale au o evolutie grava, cu instalarea de complicatii si stenoze severe.

Prognosticul este rezervat, atit cel imediat cit si cel indepartat.

Bibliografie1. http://www.romedic.ro/esofagita-acuta-postcaustica

Surgical Aspects of Esophageal Disease,link:http://ajrccm.atsjournals.org/cgi/content/full/165/8/1037#SEC2 Caustic Ingestion, link: http://www.otohns.net/default.asp?id=14060

Toxicity,

Caustic Ingestion, link: http://emedicine.medscape.com/article/813772-followup Caustic Ingestion, link:http://www.merck.com/mmpe/print/sec21/ch326/ch326f.html

http://www.romedic.ro/anafilaxiahttp://www.romedic.ro/anafilaxiahttp://www.romedic.ro/gastroenteritahttp://www.romedic.ro/gastroenteritahttp://www.romedic.ro/esofagita-acuta-postcausticahttp://www.romedic.ro/esofagita-acuta-postcausticahttp://www.romedic.ro/esofagita-acuta-postcausticahttp://www.romedic.ro/gastroenteritahttp://www.romedic.ro/anafilaxia