ESENTIALISMUL,

DISCIPLINA DE A URMARI MAI PUTIN

GREG McKEOWN

Traducere din Limba engtez5:

Radu FiLip

ACT Ei Politon2016

CUPRINS

Prefatd La edilia in [imba rom6nE

Partea l: Esenla

Care este sistemul de gAndire de bazi al unui esenlialist?

1. Esenlialistul

2. ALEGE: Puterea invincibild a alegerii

3. DIFERENJIAZA: Aproape totul este lipsit de importanli

4. FA COMPROMISURI: Ce problemi vreau?

Partea a ll-a: ExploreaziCum putem diferen;ia aspectele numeroase 9i triviale

de cele cAteva vitale?

5. EVADEAZA:Avantajele de a nu fi disponibil

6. PRIVE$TE: Vezi ce conteazd cu adevdrat

7. IOACA-TE: lmbriligeazi in;elepciunea copilului din tine

8. DORMI: Protejeazi ce ai mai de preg

9. SELECTEAZA: Puterea criteriilor extreme

Partea a lll-a: EtiminiCum putem si eliminim ce este mult gi trivial?

10, CLARIFICA: O decizie care face cAt o mie

11. INDRAZNE$TE: puterea unui,,nu" elegant

12. DEZANGAJEAZA{E: CAgtigi mult reducAndu-fi pierderile

1 3. EDITEAZA: Artainvizibili

14.IMPUNE LIMITE: Libertatea de a stabili granile

9

11

43

51

59

73

B3

93

101

1L3

127

r39153

165

L73

Partea a lV-a: ExecutiCum si facem ca executarea si fie lipsiti de efort?

1 5. AMORTIZEAZA: Avantaj ul nedrept

16. REDU: Produ mai mult prin indepirtarea obstacolelor

17. PROGRESEAZA: Puterea victoriilor mdrunte

1B. FLUXUL: Geniul rutinei

19. CONCENTREAZA-TE: Ce e important acum?

20. FII: Viala esenlialisd

Anex5 - Aspectele esenliale ale leadership-ului

Note

Mullumiri

2a3 Prefati La editia ?n [imba ror213

Vara ffecut5. intrebat fiind ce cdrti mi-as i225p ' r mAn5, puneam in capul listei cartea Esser,

235 Pentru cd era o pierdere pentru noi togi.cati in limba romAni,

24g Este una dintre cele cAteva c5rli pt

recitesc anual, iar cAnd mi s-a propus siimediat "A; fi onorat".

257i.e e ' Imi amintesc ci acum l-0 ani inv5lam27 0 anuale ;i consumam orice glseam desl

productivitate gi stabilirea de obiective.planuri anuale, obiective pe termen lunlmen scurt, cum si le faci imposibil de rede;i devenisem eficientin ceea ce ficeannu era niciodati clar.

Iar elementul lipsi l-am gisitin carIismul. A descoperi ce este vital sI facernpentru cd in ultimii ani societatea tindepati de performanid, de productivitate,

Concentrarea pe performanli adurextenuare, urmirirea unor drumuri infrmereu ocupat nu neapirat gi productir,prioritdlilor gi de gestionare a timpuluirrit punct insl nu oferi pe termen lung c

ceva care conteaz5.

Am avut ocazia si intervievez in poromAni de pe intregul mapamond, de Irealizdri considerabile. Iar un elemen

185

195

Esen!iatismul

tna lor de a lua mereu deciziile care ii duc spreI pentru ei astizi, pistrAndu-se ancorafi in vi-

[smul nu este una de gestionare a timpului gisi ne invele cum si ne reorganizim mai bineprioritifi. Pentru ci - ne invafd esenlialismulF, dar asta nu inseamni ci vom face gi ceva cegi implinire. in final sfArgim prin a fi mereu inp rreodati undeva.

gialismului ne invafi cum si cernem zgomotuli si alegem ceea ce este vital pentru noi, eli-uI. Este o lecturi vitali pentru oricine igi do-Eea ce conteazS, ial nu si bifeze mai multeNu volumul de realiziri conteazi, ci implinirearaduce satisfacfie, fie ci este vorba de afaceri,nu de sinitate sau orice altceva.

i Greg McKeown, nu vom gisi implinire termi-lungi de sarcini, ci invi!3nd si ne petrecemce conteazi cu adevirat. Esenfialul.

- Florin Rogoga, autor Limita Inferioard -

CAPITOLUL 1

iNlu,nrcil.rNEA vrETrr coN srAiN plInamAREA NEESENTIALULu.

-Lin Yutang

Sam Ellioc e un director competent din Silicon Valley, care s-a trezitci are prea multe de ficut dupi ce compania lui a fost achizilionatide o afacere mai mare, birocratici.

El era foarte interesat sd fie un bun cetilean in noul siu rol, agaci a spus da multor cereri, firi si se gandeasci cu adevirat la ele.ca rezultat, insd, trebuia si-gi petreaci intreaga zi gribindu-se sIaiungi de la o intalnire la alta gi de la o conferinli terefonici laalta, incercand sd mul;umeasci pe toatd lumea gi si le facd pe toa-te. Nivelul sdu de stres a crescut, in timp ce caritatea muncii sale ascizut. Era ca gi cum s.ar fi specializat in activitili minore.. gi, carezultat, munca a devenit nesatisficitoare pentru el;i frustrantipentru oamenii pe care incerca atat de mult sd-i mulgumeasci.

in mijlocul acelei perioade de frustrare, compania r-a abordat5i i'a oferit un pachet de pensionare anticipati. Dar el de-abia tre-suse de cincizeci de ani gi nu avea niciun interes si se pensionezecomplet. s-a gandit in treacit si-gi infiinleze o companie de

' l{umele a fost schimbat.'* foc de cuvinte, in original: majoring in minor activities (n. tr.J

EsenIialistuL

12 Esenliatismul

consultanld gi si faci ce ficea deja. S-a gAndit chiar si-gi vAndiserviciile tot angajatorului siu, in calitate de consultant. Dar ni-ciuna dintre aceste opliuni nu pirea foarte atrdgdtoare. Aga ci s-a

dus sd vorbeasci cu un mento[ care i-a dat un sfat surprinzdtor:,,RimAi, dar ffi ce ai face in calitate de consultant, gi nimic altceva.

$i nu spune niminui." Cu alte cuvinte, mentorul siu il sfdtuia sifaci doar ceea ce considera el esential gi sd ignore orice altceva ise cerea.

Directorul i-a urmat sfatul! $i-a ficut un angajament zilnic de

a reduce formalit5gile birocratice. A inceput si spuni nu.

La lnceput a fost circumspect. Evalua cererile pe baza unuicriteriu timid: ,,Chiar pot si indeplinesc aceastd cerere, date fiindtimpul gi resursele pe care le am?" Daci rlspunsul era nu, atuncirefuza cererea. A avut plicuta surprizi si descopere c5, degi oa-

menii se uitau la el pugin dezamigili la incepu! pireau si-i respecte

onestitatea.

incurajat de micile sale victorii, a forlat lucrurile un pic maimult. Acum, de cAte ori primea o cerere, se oprea gi o evalua pebaza unui criteriu mai dur: ,,Este acesta cel mai important lucru pe

care ar trebui si-l fac in acest moment cu timpul ;i cu resurselemele?"

Daci nu putea sd rispundi cu un da hotirAt, atunci refuzacererea. $i, din nou, spre deliciul lui, degi colegii sii puteau si pariinilial dezamigili, curAnd au inceput s5-l respecte mai mult pen-tru refuzurile sale, nu mai pufin.

incurajat, a inceput si aplice aceste criterii selective la orice,nu doar la cererile directe. in existenla sa anterioari, se ofereamereu voluntar pentru prezentdri sau sarcini care apireau in ul-timul moment; acum a descoperit o modalitate de a nu se maiangaja si le faci. Obignuia si fie unul dintre primii care se alitu-rau unei discugii pe e-mail, dar acum a fhcut pur gi simplu un pasin spate gi i-a lisat pe allii si se implice. A incetat sd mai participela conferinle telefonice la care avea un interes de doar cAteva mi-nute. A incetat si mai ia parte la actualizarea telefonici

EsenliatistuI

siptimAnali, pentru ci nu avea nevoie r

tat si mai participe la intAlnirile din calde ftcut o contribufie directi. imi explicfost invitat nu pare un motiv suficient d

La inceput, pirea cd se complace. Drost de spafiu, iar in acel spaliu gi-a giPutea s5-9i concentreze eforturile pe cAsi planifice in detaliu. Putea si anticipesi indepirteze obstacolele. in loc si-gi irsi faci totul, putea sd faci ce trebuie. Ir

face doar ce era cu adevirat important.ceva - a readus calitaiea muncii sale. inmilimetrice intr-un milion de direcfii, r

imp'rls extraordinar citre realizarea a cr

A continuat aga timp de mai multe I

ci;i-a recuperat nu numai o mare parte;i chiar mai mult timp acasd, seara. Spurviala de familie! Pot si md duc acasi lain loc si fie sclavul propriului telefon, ilsport. Merge si ia masa in orag cu solia J

Spre marea lui surprizl, acest expersiuni negative. Managerul lui nu l-a mustpici. Chiar dimpotriv5: deoarece a fostcare erau semnificative pentru el gi vacompanie, au inceput si-l respecte gi smult ca oricAnd. Munca lui ii aducea dinperformanfei sale a crescut. A ajuns simai mari bonusuri din cariera sa!

in acest exemplu se afli propozilia dfialismului: numai atunci cAnd igi vei acotezi si mai incerci si le faci pe toate, si irvei putea si-1i aduci cele mai inalte contradevirat.

EsenliatismuI

ri ce ftcea deja. S-a gAndit chiar si-gi vAndi$orului siu, in calitate de consultant. Dar ni-opFuni nu pirea foarte atrigitoare. Aga ci s-at un mentol care i-a dat un sfat surprinzitor:hce in calitate de consultant, gi nimic altceva.rf Cu alte cuvinte, mentorul sdu il sfhtuia sinsidera el esenlial gi si ignore orice altceva i

rrnat sfatul! $i-a fhcut un angajament zilnic dek birocratice, A inceput si spuni nu.

rst circumspeCt. Evalua cererile pe baza unuir pot si indeplinesc aceastd cerere, date fiindpe care le am?" Dacd rispunsul era nu, atuncinrt plicuta surprizi si descopere cd, degi oa-

nrSn dezamigili la inceput pireau si-i respecte

icde sale victorii, a forlat lucrurile un pic mair ori primea o cerere, se oprea ;i o evalua perai dur: ,,Este acesta cel mai important lucru pehc in acest moment cu timpul gi cu resursele

rsd rispundi cu un da hotdrAt, atunci refuzaspre deliciul lui, de;i colegii sii puteau si pariurAnd au inceput si-l respecte mai multpen-nu mai pufin.

nput si aplice aceste criterii selective la orice,r directe. in existenla sa anterioar5, se ofereanFu prezentiri sau sarcini care apdreau in ul-tr a descoperit o modalitate de a nu se maib$nuia si fie unul dintre primii care se alitu-I e-mail, dar acum a fhcut pur gi simplu un paspe allii sI se implice, A incetat si mai participenice la care avea un interes de doar cAteva mi-i mai ia parte la actualizarea telefonici

Esenlialistut t g

siptrmanali, pentru cd nu avea nevoie de acele informafii. Aince-tat si mai participe la intalnirile din calendarul siu, daci nu aveade ficut o contribulie directd. irni explica aga: ,,Doar pentru cI amfost invitat nu pare un motiv suficient de bun ca si gi particip.,,

La inceput, pirea cd se complace. Da4, fiind selectiv, gi-a flcutrost de spafiu, iar in acel spaliu gi-a gdsit libertatea de creafie.Putea si-gi concentreze eforturile pe cate un proiect odati. puteasi planifice in detaliu. Putea si anticipeze blocajele gi si inceapisi indepirteze obstacolele. in loc si-gi iroseasci timpul ir.:ercandsi faci totul, putea si faci ce trebuie. Noul siu angajamenr de aface doar ce era cu adevirat important - ;i de a .:limina orice art-ceva - a readus calitatea muncii sale. in loc sI facl doar progresemilimetrice intr-un milion de direcfii, a inceput si genereze unimpuls extraordinar citre realizarea a ce era cu adevirat vital.

A continuat aga timp de mai multe luni. A descoperit imediatci gi-a recuperat nu numai o mare parte din ziua de la serviciu, ci;i chiar mai mult timp acas5, seara. Spunea aga: ,,Mi-am recuperatviala de familie! Pot si rn5 duc acasi la o ori acceptabili." Acum,in loc si fie sclavul propriului telefon, il inchide. Merge la sala desport. Merge si ia masa in orag cu sofia lui"

Spre marea lui surprizi, acest experiment nu a avut repercu-siuni negative. Managerul lui nu l-a mustrat. colegii nu i-au purtatpici. chiar dimpotrivi: deoarece a fost lisat doar cu proiectelecare erau semnificative pentru el gi valoroase, de fapt, pentrucompanie, au inceput si-l respecte gi si-i aprecieze munca maimult ca oricand. Munca lui ii aducea din nou implinire. Evaluareaperformanfei sale a crescut. A ajuns si obgini unele dintre celemai rnsf i bonusuri din cariera sa!

in acest exemplu se afli propozilia de valoare de bazi a Esen-"'^lismului: numai atunci cand ili vei acorda permisiunea si ince-tezi sd mai incerci si le faci pe toate, sd incetezi sd spui da tuturo4,rei putea si-gi aduci cele mai inalte contribulii la ceea ce meriti cuadevirat.

14 Esenliatismul"

Dar tu? De cAte ori ai rispuns unei cereri spunAnd da firi site gAndegti, de fap! la asta? De cAte ori !i-a pdrut riu ci te-ai an-gajat sd faci ceva gi te-ai intrebat: ,,De ce m-am bigat in treabaasta?" De cAte ori spui da doar pentru a fi pe placul cuiva? Sau casd evili problemele? Sau pentru cd, ,da" a devenit rispunsul tiuautomat?

Acum, di-mi voie si te intreb asta: !i s-a intAmplat vreodatisd descoperi cd ai prea multe de fhcut? Ai simlitvreodati ci egti gisuprasolicitat, gi folosit prea pufin? !i-ai dat seama vreodati ci tespecializezi in activitili minore? Te simfi vreodati ocupat, dar nuproductiv? Ca ;i cum ai fi tot timpul in migcare, dar flri si ajunginiciodati niclieri?

Dacd ai rispuns dala oricare dintre acestea, atunci calea deiegire este calea esenfialistului.

Calea esenliatistul,ui

Dieter Rams a fost timp de mul;i ani designerul-gef de la Braun. Eleste condus de ideea ci aproape totul este zgomot de fond. Credeci foarte pufine lucruri sunt esenfiale. Treaba lui este si filtrezeacel zgomot pAni cAnd ajunge la esenfd. De exemplu, pe cAnd eraun angajat de numai 24 de ani al companiei, i"s-a cerut si colabo.rezelarealizarea unui picup. in acele vremuri, se obignuia ca pla-tanul si fie acoperit cu un capac de lemn solid sau chiar ca picupulsi fie incorporat intr-o piesi de mobilier de sufragerie.

El gi echipa sa au eliminat, in schimb, zgomotul gi au proiectatun picup cu un capac din plastic transparent deasupra gi nimicaltceva. Era pentru prima oari cand era folosit un astfel de designgi era atAt de revolufiona4, incAt oamenii se ingrijorau ci ar puteaduce compania la faliment, din cauzi ci nu-l va cumpira nimeni.A fost nevoie de curaj, ata cum se int6mpli intotdeauna, pentru aelimina neesenfialul. Deja, in anii '60, acest aspect estetic a ince-put si devini popular. Cu timpul, a devenit designul pe care l-auurmat toate celelalte picupuri.

EsentiatistuI

Criteriile de proiectare ale lui-Dieteprincipiu caracteristic succint, surprinsmane: Weniger aber besser. in traducerAr fi greu de gdsit o definilie mai potrir

Calea esenlialistului inseamni urnpiului ,,pu!in, dar bun". Nu inseamni s

piul. inseamni si-l urmiregti tn mod di

Calea esenlialistului nu inseamnide Anul Nou si spui ,,nu" mai mult, si-1stipAnegti nigte noi strategii de manage:

si te opregti in mod constant pentruactivitilile care trebuie?" f e lume existgi oportunitili decAt cele i,"r care avenvestim. $i, cu toate ca multe dintre ele

foarte bune, adevirul e ci multe sunt hCalea esenlialistului presupune si invtveli sd filtrezi toate aceste opfiuni gi si

sunt cu adevirat esenfiale.

Esenlialismul nu este despre cum sicum si faci ce trebuie. Nu inseamni nirdragul de a face mai pufin. Este despregia cAt mai inlelept posibil, pentru a op

contribufie pe;sonali al tiu, ficAnd do

f sen!iatismuI

tori ai rispuns unei cereri spunAnd da f?lri si,la asta? De c6te ori fi-a pirut riu ci te-ai an-i te-ai intrebat: ,,De ce m-am bigat in treabaFt da doar pentru a fi pe placul cuiva? Sau caI Sau pentru ci ,,da" a devenit rispunsul tiu

ie si te intreb asta: Ji s-a intAmplat vreodatitea multe de ficut? Ai simfitvreodati ci egti gihsit prea pufin? !i-ai dat seama vreodati ci teliF minore? Te simfi vreodatd ocupat, dar nur ai fi tot timpul in migcare, dar fbri si ajungi

r da la oricare dintre acestea, atunci calea den;ialistului.

listutuiimp de mulgi ani designerul-gef de la Braun. Eln ci aproape totul este zgomot de fond. Credetrrri sunt esenfiale. Treaba lui este si filtrezehrd ajunge la esenfi. De exemplu, pe cAnd erai 24 de ani al companiei, i.s-a cerut si colabo-rui picup. in acele vremuri, se obignuia ca pla-:cu un capac de lemn solid sau chiar ca picupuln-o piesi de mobilier de sufragerie.

nr eliminat, in schimb, zgomotul gi au proiectatsc din plastic transparent deasupra gi nimicprima oari cAnd era folosit un astfel de designfiona4 incAt oamenii se ingrijorau ci ar puteadiment, din cauzi cI nu-l va cumpira nimeni.aj, aga cum se intAmpli intotdeauna, pentru arL Deja, in anii '60, acest aspect estetic a ince-lar. Cu timpul, a devenit designul pe care l-aue picupuri.

Eseniiatistul 15

criteriile de proiectare ale lui Dieter pot fi rezumate printr-unprincipiu caracteristic succint, surprins in numai trei cuvinte ger-mane: Weniger aber besser. in tradu cere: Mai pufin, dar mai bine.Ar fi greu de gdsit o definilie mai potrivitl pentru Esenfialism.

calea esenlialistului inseamnr urmirirea neincetati a princi-piului ,pufin, dar bun". Nu inseamni si aprobi ocazional princi-piul. inseamni si-l urmiregti fn mod disciplinat.

calea esenlialistului nu inseamni s5-!i stabilegti ca rezolufiide Anul Nou si spui ,,nu" mai mult, si-;i faci curat in e-mail sau sistipanegti nigte noi strategii de managemental timpului. inseamnisd te opregti in mod constant pentru a te intreba: ,,lnvestesc ir,activitilile care trebuie?" Pe lume existi mult mai multe activitifi;i oportunitili decAt cele in care avem noi timp gi resurse si in-vestim. $i, cu toate cd multe dintre ele pot si fie bune, sau chiarfoarte bune, adevirul e ci multe sunt triviale gi pufine sunt vitale.Calea esenlialistului presupune si inveli sd faci diferenla - si in-veli si filtrezi toate aceste opliuni gi si le alegi doar pe cele caresunt cu adevirat esenfiale.

Esenfialismul nu este despre cum si faci mai multe; este desprecum si faci ce trebuie. Nu inseamni nici si faci mai pulin doar rledragul de a face mai pulin. Este despre a-!i investi timpul gi ener-gia cat mai inlelept posibil, pentru a opera la cel mai inalt nivel decontribulie personali al tiu, ficAnd doar ce este esenfial.

fsen!ia[istuI

Diferenla dintre calea esenfialistuhpoate fi vlzuti in figura al5turatS. in antI aceea;i cantitate de energie. in imaeste divizatl in multe activit5li diferitexperienla nesatisficitoare de a faintr-un milion de direcfii. in imagineaalocati pentru mai puline activitifi. D

mai pufin, avem experienla satisficltsemnificativ in sarcinile care conteazialistului respinge ideea conform cireiicere, in schimb, si te lupgi cu comprondificile. in multe cazuri,putem inviga sIcare fac cAt o mie de decizii viitoare, asr

punAnd aceleagi intrebir i iar gi iar.

Calea esenlialistului inseamni si tr

nu in mod automat. in loc sd faci alel

lialistul distinge in mod deliberat pnumeroasele aspecte triviale, elimind :depirteazi obstacolele, astfel incAt as

si se desflgoare limpede, fluent. Cu a

inseamni disciplin5, o abordare sister:unde se afld cel mai inalt nivel de contrrealizAnd apoi toaue astea aproape firi