Luca D'Andrea

Esenta rXului

Traducere din italiand de Oana Sblisteanu

ATRCI

A;a e mereu. in mijlocul ghefii auzimai intdi voceaFiarei:gi dupi aceea mori.

Faliile de ghealX ;i crevasele asemenea celei ln care

mX gXseam eu erau:pline de alpinigti care igi.pierduserXforfele, rafiunea ;i chiar viala din pricina acelei voci.

O parte din rnintea mea, partea animalic5 ce cunot-tea teroarea, pentru ci in teroare trlise milioane de ani,deslugea ;uieratul Fiarei.

$ase litere: Pleacd!Nu eram pregitit pentru glasul Fiarei.Aveam nevoie de ceva cunoscut, de ceva omenesc,

care sI mi smulgl din crunta singuritate a ghefarului.Am ridicat ochii spre marginile prXpastiei, cXutdnd acolosus silueta ro;ie a elicoptenrlui EC135 al Salvarnontuluidin Dolomili. Dar cerul era gol. O sigeatl ftdntd, de unalbastru orbitor.

Asta m"a ficut sI mipribu;esc.Am inceput sI mX legXn lnainte ;i inapoi, simfin-

du-mi respiralia tot mai accelerati;i trupul stors de oricevlagd. Ca Iona in pintecele balenei, mX aflam singur infala lui Dumnezeu.

Luca D'Andrea

Iar Dumnezeu raniea: Pleacd!La orele paisprezece ;i noulsprezece minute in acea

blestemati zi de L5 septembrie, din gheafl s-a auzit ovoce care nu era a Fiarei. Era Manny, cu uniforma luiro;ie u;or de zlrit in tot albul din jurul meu. Md strigarepetat, incl o datX ;i inc5 o dat5, in timp ce coboraincet spre mine pe coarda de salvare.

Cinci metri.Doi.Mdinile lui, ochii lui incercau sI depisteze dacl aveam

vreo ranX care s5-mi justifice comportamentul. intreblrilelui: o sutd de ce?;i o mie de de ce? la care nu puteam rXs-punde. Vocea Fiarei era mult prea putemicX. MI devora.

- Nu o auzi? am ;optit eu. Fiara, fia...Fiara, a; fi dorit eu sd-i explic, ghefarul acela atdt de

bitrdn, considera de neacceptat ideea unei inimi caldeingropate in mXruntaiele sale. Inima mea caldX. fi a lui.

Si iatX, orele paisprezece pi douXzeci pi douX de minute.Expresia de uimire de pe chipul lui Manny pre-

schimbdndu-se in purl teroare. Coarda de salvare de careera ag51at s5ltdndu-l ca pe o marionet5. Manny fd;nindin sus. Huruitul elicei elicopterului preschimbat intr-unstriglt inibu;it.

fi apoi.Urletul lui Dumnezeu. Avalan;a suprimdnd cerul.Pleacd!Acela a fost momentul cdnd am vdzut. Cdnd am

rlmas singur, dincolo de spaliu;i de timp, eu am vizut.Bezna.Bezna totalS. Dar n-am murit. Oh, nu. Fiara ;ia bI-

tut joc de mine. M-a lisat in viafd. Fiara care acum suiera:

,,Vei rXmdne cu mine pe veci, pe veci..."8

tttion connection

Esenla rdului

Nu minlea.O parte din mine e inci acolo.Dar, cum ar fi spus fiica mea Clara cu un zdmbet,

aceea nu era litera zet de la capdtul curcubeului. Nu erasfdr;itul pove;tii mele. DimpotrivX.

Acela nu a fost decdt inceputul.Fiara.

fase litere: incepe.Exact ca in Oroare.

(We Are) The Road Crew'

1.

in via!5, ca ;i in arti, un singur lucru conte azd: fap-tele. Pentru a cunoatte faptele referitoare la Evi, Kurt ;iMarkus si la noaptea de 28 aprilie 1985, este esenfial sd

;tifi totul despre mine. Pentru ci nu existl doar anul1985 ;i masacrul din Bletterbach. Nu sunt numai Evi,Kurt;i Markus, mai sunt;i Salinger, Annelise si Clara.

Toate sunt legate.

2.

PdnI la orele paisprezece ;i doudzeci;i doul ale zileide 15 septembrie 2OI3, adicd pdnl in momentul in careaproape cX fusesem rdpus de Fiar5, mi s-a spus cX suntpe cale sI devin o noul stea din lumea documentarelor,domeniu care tinde sI producl nu atAt stele, ci mai de-grabd meteorili minusculi ;i praf cosmic.

1 lNoi suntem) echipa de pe drum (in englezi in original). (N.t.)

10fiction connection

Esenlo rdului

Lui Mike McMellan, cealaltl jumltate a astrului indevenire, ii plScea sI spuni cd ;i daci am fi fost stelecdzdtoare pe o traiectorie de coliziune cu planeta numitlFaliment Total, am fi avut privilegiul de a ne mistui infl5cXrile rezervate eroilor. lncepAnd cu a treia bere mXdeclaram de acord cu el. Cel pulin era un pretext minu-nat pentru un nou toast.

Mike nu era doar asociatul meu. Era ;i cel mai bunprieten pe care l-ar putea avea cineva printr-un marenoroc. Era sdcditor, atoate;tiutor, egocentric ca o gaurlneagrS, obsesiv pdnl dincolo de orice suportabilitategi dlruit cu capacitatea de a se concentra asupra uneisingure chestiuni mai abitir decit un canar sub influenlaamfetaminei. Dar mai era ;i unicul artist adevdrat pe carel-am cunoscut vreodatS.

Mike a fost cel care, pe cdnd eram doar doi tineri ti-mizi de la New York Film Academy (cursul de Regie pen-tru Mike ;i cel de Scenariu pentru subsemnatul), a inlelesci, dacS ne-am fi continuat ambiliile hollywoodiene,ne-am fi ales cu fundurile bltltorite de atdtea ;uturiincasate, acrili ;i flecari, ca nenorocitul 5Ia de profesor

,,Spunefi-mi Jerry" Calhoun, un fost hippie care s-a dis-trat din plin maltratAnd primele noastre creafii.

Acela a fost cu adevlrat un moment magic. O ilu-minare care urma sI ne schimbe cursul vielii. Poate maipulin dramatic decdt in filmul The Wild Bunch aI lui SamPeckinpah (in care William Holden zice ,,Hai sd murim",iar Ernest Borgnine ii rXspunde: ,,De ce nrt?"), clci noiatunci ne gdseam intr-un McDonald, ciugulind cartofiprXjifi, cu moralul la p5mAnt ;i cu mutra vitelor dusec5tre gloriosul bulevard al impdr5liei hamburgerilor.Dar, in orice caz, un moment irepetabil. Credefi-mi.

Luca D'Andrea

- Mai duc5-se in moa;d-sa Hollywood-ul, Salinger,a spus Mike. tumea realitate, nu graficl pe computer.Singura solufie pe care o avem la indemdnX pentru a

naviga prin acest nenorocit Zeitgeist este sX lXsdm deo-parte ficliunea;i sX ne dedicdrn dragei, bdtrdnei;i solideirealitSfi. Garantatl sutl la sut5.

Am ridicat dintr-o sprdncean5:

- Zeitgeist?

- Pei nu tu erai nemfll5ul, bitrdne?Mama mea era de origine germanS, dar nicio pro-

blem5, nu mi simleam deloc diferit de Mike. in fond eucrescusem in Brooklyn, iar el in Midwest-ul5la de rahat.

LXsdnd la o parte consideratiile de ordin genealogic,ceea ce voia Mike sX spund in acel noiembrie ploios deacum mulfi ani era cI ar fi trebuit sI arunc cit colo sce-nariile mele (proaste) ;i sd mX apuc sX fac impreun5 cu elfilme documentare. Si lucrez asupra clipelor ce se dilatdintr-atdt, incdt ajung sI se transforme intr-o narafiune,care sX curgd uns din punctul a in punctul z, conformevangheliei rdposatului Vladimir Jakovlevid Propp (pe

care il asociez cu povestirea, exact cum pe Jim Morrisonil asociez cu paranoia).

Nebunie curat5.

- Mike... am rdbufnit eu. ExistI o singur5 categoriemai plcitoas5 decAt cea care vrea sI dea lovitura in ci-nema: documentari;tii. Au colecfii intregi din,,NationalGeographic" care merg pAnX prin 1800. Mulli dintreei au strlmo;i care ;i-au gisit sfdr;itul in incercarea dea gisi izvoarele Nilului. Sunt plini de tatuaje si poartie;arfe de cagmir la gdt. in pugine vorbe: sunt ni;te imbe-cili, dar ni;te imbecili liberali,;i de aceea se simt izbdvilide orice p5cat. fi in ultimul rAnd, dar nu gi cel din urmS:

12fiction connection

Esenla rdului

au familii care se scaldi in bani;i care le subvenfioneazdsafariurile ;i colindatul lor prin lumea larg5.

- Salinger, uneod e;ti chiar un... un...Mike a scuturat din cap.

- LasX astea ;i ascult5-m5. Avem nevoie de un su-biect. Un subiect puternic pentru un documentar caresI arunce in aer tot ce exist5 pdni acum. Ceva pe careoamenii si-l ;tie, ceva familiar lor, dar pe care noi doisd-l prezentlm intr-un fel cu totul nou ;i diferit de curnil vlzuserX pdnl acum. Stoarce-fi creierii, gdnde;te-te ;...

Mi credefi sau nu, exact acela a fost momentul incare un ageamiu plus incd un ageamiu au descoperit cX

sunt in stare sI prefacd in calea;cd aurit5 chiar ;i cel maitrisnit dovleac. Fiindcd da, de dovleac nu ducearn lips5.

Nu ;tiu cum gi nici de ce, dar in timp ce Mike mXprivea fix cu mutra lui de criminal in serie, in timp cemii de motive pentru a refuza propunerea imi zburXtX-ceau prin cap, am simfit cum un wia; clic imi detoneazlcreierul. O idee absurdi. NebuneascS. Incandescenti. Oidee atdt de idioatd cd risca sX ias5 al naibii de bine.

ExistX oare ceva mai electrizant, mai puternic;i maisexy decdt rock'n'roll-ul?

Acesta reprezintd o adev5ratl religie pentru milioanede persoane. Un suflu de energie care une;te generatiile.Nu exista vreo fiint5 pe planeta asta care sI nu fi auzitvorbindu-se de Elvis, Hendrix, Rolling Stones, Nirvana,Metallica si de toatX pleiada scanteietoare a unicei ade-vdrate revolulii a secolului al XX-lea.

Un fleac, nu?Nu.Pentru cX rockul presupunea;i ni;te huidume de

body-builderi cu priviri de pitbull, imbricafi in negru,

Luca D'Andrea

ca ni;te dulapuri cu doud u;i, plStifi s5-i dea afari pe

;mechera;ii ca noi. Ceea ce ar fi flcut cu mare pl5cere

;i gratis.Prima oard cdnd am incercat sd ne punem ideea in

aplicare (cu Bruce Springsteen intr-un turneu de incll-zire intr-un local din Village), eu m-am procopsit doarcu ni;te imbrdnceli si ni;te vdnIt5i. Dar Mike a luat-o pe

coaji mai rdu. Jum5tate din fafa lui semlna cu steagulscolian. Era cdt pe ce si ne alegem ;i cu o pldngere, astaera si fie cirea;a de pe tort.

DupI Springsteen a urmat concertul celor de laWhite Stripes, al lui Michael Stipe, al trupei Red HotChili Peppers, al lui Neil Young ;i al celor de la BlackEyed Peas, care pe atunci se aflau la apogeul notorietefiilor.

Ne-am ales cu ni;te vdn5tdi frumu;ele ;i cu preapulin material. Tentatia de a l5sa totul baltd era mare.

Acela a fost momentul in care Zeul Rockului ;i-aintors fafa c5tre noi ;i, vdzdnd striduinfele noastre pe-nibile de a-l preamlri, ne-a ar5tat calea cdtre succes cu oprivire binevoitoare.

3.

Pe la jum5tatea lui aprilie am reu;it sd fac rost de undublu contract pentru amenaiarea unei scene in BatteryPark. fi nu pentru o formafie oarecare, ci pentru cea maicontroversatX, mai diabolicl ;i mai blamatd trup5 dintoate timpurile. Doamnelor;i domnilor, trupa Kiss.

Am muncit ca ni;te furnicufe sdrguincioase, duplcare, pe cdnd ma;ini;tii plecau, ne-am ascuns intr-o gr5-madX de gunoi. in tdcere, ca ni;te luneti;ti din armati.

14

Esenlo rdului

Cdnd au apdrut primele ma;ini negre, Mike a aplsatbutonul Rec. Eram in al nouXlea cer. Era marea noastrlgans5. fi evident cX totul s-a desfS;urat foarte iute.

Gene Simmons ;i-a flcut aparitia dintr-o limuzindlung5 cAt un transatlantic, ;i-a intins bine m5dularele

;i a dat ordin lacheilor lui s5-i scoatl botnila adoratuluis5u patruped. Cum s-avdzut liber, can$ul sXu alb;i in-spXimAnt5tor, cu o mutrl de Lucifer, a inceput sX latrein direclia noastrl ca un duliu al Infernului despre carecAnti Robert Johnson (,,And the day keeps on remindingmq there's a hellhound on my trail. / HeUhound on my trail,hellhound on my trail"). Din douX sdrituri, m-am ;i trezitcu potaia peste mine. Voia sE mI inhale de jugulard,nenorocitul. Gogoa;a aia de blanl voia si mI ucid5.

Am scos un zbieret.

fi pe loc o hoardl de brute nestlpdnite, demne depanteonul celor mai faimo;i spintecdtori din istorie,ne-au in;fdcat, ne-au tras ;uturi, ne-au altoit bine ;ine-au tdrit spre ie;ire, cu intentia - si aici au rAnjit - sX

ne arunce drept hrand viet5lilor din ocean. Nu au fXcutinsl acest lucru. Ne-au lSsat ciomdgiti bine, abltufi ;iobosili pe o banc5, printre hdrtii murdare, ca sI meditXmasupra condifiei noastre de Wile E. Coyote. Am rlmasacolo, incapabili sd ne acceptdm infrdngerea, ascultAndecourile tot mai stinse ale concertului. Dupi ce s-au in-cheiat ;i bisurile, am urmXrit cu privirea cum publiculse impulineazd. Chiar c6nd eram pe punctul de a neintoarce in maghernila noastrl ;i chiar cdnd zdrahoniicu birbi ca ale celor din Hell's Angels ;i cu mutre deocna;i incepuserl sI incarce l5zile si amplificatoarele incamioanele Peterbilt ale trupei, exact in acea clip5 ZeulRockului a cobordt din Valhalla, ardtdndu-mi calea.

Luca D'Andrea

- Mike, i-am ;optit. Am gre;it totul. DacI vrem sd fa-cem un documentar despre rock, despre adevdratul rock,trebuie sI indreptdm camera in cealaltl parte a scenei.in cealalti parte, bltrdne. Uite, tipii 5;tia sunt adeviratulrock. in plus, am adSugat chicotind, nici nu le apartinevreun copyright.

Indivizii dia.Aga-numifii roadies. Cei care fac toat5 munca mur-

dar5. Cei care incarc5 cele opt schelete de metal, le trans-portl dintr-o parte in alta a ldrii,le descarcl , monteazdscena, pregXtesc instalafiile, a;teaptd finalul show-uluicu brafele incrucisate ;i o iau de la cap5t, cum zice ;ipoezia,,Mile gi mile de parcurs inainte de a dormi".

Oh, da.Trebuie s-o spun, Mike a fost incredibil. Dupd ce i-a

luat cu lugu-lugu ;i le-a fluturat pe la nas promisiunilegate de cd;tiguri in bani si publicitate gratuit5, a reu;its5-l convingi pe un director de turneu foarte sastisitsd ne dea permisiunea de a filma cAteva cadre. Iar aceiroadies, deloc obisnuiti sI fie tratafi cu atdta atenfie,ne-au luat sub aripa lor. Nu numai atdt. Bdrbo;ii au fostaceia care l-au convins pe manager si pe avocali sX neingiduie sd mergem impreunl (cu ei, nu cu trupa -;iacesta a fost trucul care i-a convins cu adevirat) pe toatddurata turneului.

Astfel a apdrut Ndsculi pentru a trudi: Road Crew, par-tea nevdzutd a rock'n'roll-ului.

Ne-am rupt in pai;pe, credeti-mi. fase sdptimdni denebunie, de migrene, de matolealS dup5 atata trudd ;isudoare, la sfdrsitul clrora am distrus doud telecamere,m-am ales cu niscaiva intoxicafii alimentare si cu o en-torsX la o gleznd (mi clylrasem pe acoperi;ul unei rulote

Esenla rdului

care s-a dovedit a fi mai fragil ca biscuifii pentru ceai, ;irru blusem nimic, jur) ;i am invilat douisprezece feluritlistincte de a rosti expresia fuck you.

Montajul a durat o vari intreagl la patruzeci degrade fXrX aer condifionat, pe care am petrecut-o cer-tAndu-ne ca chiorii pe un monitor care aproape cI se

topea. in primele zile ale lui septembrie 2003 (an magic,dac5 existl a;a ceva), nu numai cX terminaserXm docu-mentarul nostru, ci eram chiar incdntafi de el. I l-amar5tat unui producitor pe nume Smith care, fXri tragerede inim5, a catadicsit sI ne acorde cinci-minute-dar-nu-mai-cinci. O sX vi vini sX credefi? I-au fost de aiuns doartrei.

- Un factual, a fost sentinta Domnului Smith, implra-tul absolut al Canalului TV. Dou5sprezece episoade. Dedouizeci ;i cinci de minute fiecare. il vreau gata pAnX lainceput de noiembrie. Suntefi in stare?

Zdmbete;i strdngeri de mdn5. Apoi un autobuzimpulit ne-a dus acas5. Amelili si chiauni de cap, am cX-

utat repede pe Wikipedia ce naiba inseamnl un factual.Rlspunsul: un amestec de serial ;i documentar. Cu altecuvinte, aveam la dispozilie mai pufin de doul luni pen-tru a monta totul de la caplt ca sX realizdm factualul.Imposibil?

Hai sX fim serio;i.Pe intdi decembrie al acelui an s-a difuzat Road Crew.

Cu o audienfl nea;teptat de mare.Ne-am trezit pe neatteptate ci toli vorbeau de noi.

Profesorul Calhoun voia sX fie fotografiat in timp ce neinmAna un obiect care semdna cu o urdciune de-a luiDali, dar care reprezenta premiul cu care erau rdspl5tificei mai merituo;i studenfi. Subliniez: merituo;i.

Luca D'Andrea

Blogurile vorbeau de Road Crew, presa scrise vorbea deRoad Crew. MTV a avut o edilie special5 prezentati deOzzy Osbourne care, spre marea dezam5gire a lui Mike,de data aceea nu a infulecat niciun liliac.

insd nu totul a mers ca pe roate.Maddie Grady de la ,,New Yorker" ne-a flcut buciyi

cu un topor bont. Un articol de cinci mii de cuvinte pecare luni intregi m-am cdznit sd-l pricep. Dupd p5rerealui ,,GQ" eram misogini. DupI ,,Life" eram doi mizan-tropi. DupI ,,Vogue" eram intruparea revan;ei generaliei.r. fi asta chiar ci ne-a rlnit de moarte.

Cdfiva ,,de;tepfi" care se dideau hiperspeciali;ti inteleviziune au inceput s; ne atace foarte murdar munca,iar la capitolul pedanterie ar fi putut s5le dea clasS celorde la Encyclop oe dia Britannica.

Tot pe internet, leagXnul democrafiei virtuale de ra-hat, auinceput sd circule zvonuri ridicole ;i nelini;titoarein acela;i timp. Dupd opinia celor mereu bine informali,Mike ;i cu mine ne-am fi indopat cu heroind, speed,cocaind si amfetamine. Bdielii cu transportul ne-ar fiilustrat pe rdnd toate cele o sutl unu pXcate ale Sodomei.in timpul film5rilor, unul dintre noi ar fi murit (,,Mike,aici zice cd ai rnurit" ,,Aici zice cd <.unul din cei doi" amurit, de ce tocmai eLt?" ,,Da' te-ai uitat pufin sX vezi cemecld ai,bdtrdne?")

Dar dintre toate cdte se spuneau pe seama noastr5,zvonul meu preferat era urmltorul: cum cX o lXsaserlmgrea pe o groupie pe nume Pam (afi observat cI toate fa-nele trupelor se cheamX Pam?) si o fdcuserlm si avortezein timpul unui rit satanic inv5yat de la Jimmy Page.

in luna martie a anului urmltor, 2OO4, Mister Smithne-a pus sd isc5lim contractul pentru un al doilea sezon

18

Esenlo rdului

de Road Crew.ilprinseserlm pe Dumnezeu de-un picior.DupX care, pufin inainte de a incepe film5rile, s-a intdm-plat ceva ce i-a uluit pe tofi, dar mai ales pe mine.

M-am indr5gostit.

4.

Da, e ciudat, dar tot meritul ii revine lui,,Spuneli-miJerry" Calhoun. A organizat o proieclie specialS a pri-mului episod din Road Crew, urmatl de nelipsita dez-batere intre studenlii sdi. ,,Dezbaterea" asta mirosea aambuscadS, dar Mike (care spera probabil sX-;i ia revan;afald de b5trdnul nostru profesor;i fald de lumea toatl) a

insistat sI accept5m, iar eu n-am f5cut decit s5-l ascult,ca intotdeauna cAnd Mike i;i punea ceva in cap.

Fdptura care mi-a intrat la inimd se gdsea in rdndul altreilea, pe jumdtate ascunsd in spatele unui tip de weo sutlcincizeci de kile, cu o privire de Mark Chapman2 (m-amgdndit imediat cI o fi fost weun admirator al blogosferei),in temuta sal5 13 a lui Calhoun, cea pe care unii studenfide la New York Film Academy o numeau ,,The Fight Club".

La incheierea proiecfiei, grisanul a fost primul carea linut sd-gi spuni pXrerea. Ceea ce a spus in treizeci ;icinci de minute de orafie s-ar putea tezuma astfel: ,,Aicic5cat, acolo cdcat, in toate cotloanele ora;ului cdcat!"DupI care, satisflcut, ;i-a ;ters u;or firul de salivI, s-aa;ezat;i ;i-a incruci;at brafele, cu o mutrd nesuferitd ;iagresiv5.

Tocmai mI pregdteam s5-i vomit in fafl o lung5,foarte lung5 serie de consideralii prea pufin corecte pe

2 Ucigagul lui lohn Lennon. (N.t.)

Luca D'Andrea

seama huidumelor atotttiutoare, cand imposibilul s-aintdmplat.

Fata cea blondd a cerut cuvdntul, iar Calhoun, u;urat,i l-a dat. Ea s-a ridicat (era cu adevdrat grafioasi) ;i a spus,cu un foarte marcat accent german:

- A; vrea sd vI intreb: care e cuvdntul exact pentruNeid3?

M-a bufnit rdsul ;i i-am multumit in gdnd drageimele Mutti pentru incXplyAnarea de a md invdya limbaei matern5. Dintr-odat5 c5pltau o cu totul altX luminltoate acele ore petrecute torturdndu-mi limba in contactcu dinfii ca sd aspir vocalele ;i sX graseiez pronuntia luir, ca;i cdnd a; fi avut un ventilator infepenit in gur5.

- Mein Liebes Frtiulein, am inceput eu, in timp ce mIamuzam imagindndu-mi sunetul ca de dop de;ampaniede Anul Nou pe care il fdceau ochii ie;ifi din orbite aigloatei de studenfi infierbdntafi (printre care si grdsa-nul). Sie sollten nicht fragen, wie wir ,,Neid" sagery sondemwie wir ,,Idiot" sagen.

Stimatd domni;oari, nu trebuie sd intrebali cumspunem noi la ,,invidie", ci cum spunem noi la ,,idiot".

Se numea Annelise.Avea noulsprezece ani ;i era in Statele Unite de

o lund ;i ceva pentru un stagiu. Annelise nu era nicinemfoaic5, nici austriacl ;i nici elvefiancS. Era dintr-ominusculS provincie din Nordul Italiei in care majorita-tea populatiei vorbea nemlette. Alto Adige sau Siidtirole numele acelui loc ciudat.

in noaptea dinaintea plecirii in turneu am fXcut dra-goste in timp ce in fundal Springsteen cdnta Nebraska,

3 lnvidie (in germani, in original). (N.t)20

fiction connection

Esenla rdului

ceea ce a dus la reconcilierea mea, mdcar parlial5, cuBoss-ul. Dimineafa ce a urmat a fost grea. Credeam cin-o voi mai vedea vreodat5. Dar n-a fost aga. Dulceamea Annelise, n[scut5 in Alpi, la opt mii de kilometride Big Apple, ;i-a transformat stagiul temporar intr-o;edere de studiu. ftiu cd sun5 nebune;te, dar trebuie sImX credeli. Ea mi iubea si eu o iubeam. in2OO7, in timpce Mike ;i cu mine ne preglteam sI filmlm cel de-altreilea (;i ultimul, cum ne juraserXm din nou) sezon dinRoad Crew, am cerut-o de solie pe Annelise intr-un micrestaurant din Hell's Kitchen. A acceptat cu atdta emolieincit mi-au dat lacrimile, chestie nu foarte birbXteascddin partea mea.

Ce altceva mi-as mai fi putut dori?Anul 2008.Pentru cI in 2008, in timp ce Mike ;i cu mine,

extenuafi, ne luam o pauzd dupl difuzarea celui de-altreilea sezon al ftick-tual-ului nostru, intr-o blAnd5 zi demai, intr-o clinicd din New Jersey inconjuratd de mult5verdeaf[, s-a nXscut fiica mea, Clara. A;adar: mun]iparfumali de pampergi, plpicd in borclna;e cu care sX

ne decor5m imbrdc5mintea ;i perefii, dar mai ales ore

;i ore petrecute urmdrind-o pe Clara cum invdla sI cu-noascl lumea. fi cum a; putea sX uit vizitele lui Mikeinsofit de logodnica sa din tura respectivl (turele durauintre dou5 ;i patru sXpt5mdni, cu un vdrf de o luni gijum5tate, dar asta pentru cd era vorba de Miss Iulie)cdnd incerca in toate chipurile posibile sX o invefe pefetila mea numele lui, mai inainte ca ea sX reu;eascd sIrosteasc5 papd?

in vara lui 2009 i-am cunoscut pe pXrinfii Annelisei,Werner pi Herta Mair. Nu ;tiam cd acea ,,oboseal5" pe

Luca D'Andrea

seama cdreia Herta punea vertiiurile ti paloarea ei frec-vent; era de fapt o metastaz5 intr-o fazd foafte avansat5.A murit cdteva luni mai tdrziu, cdnd anul era pe sfdr;ite.Annelise nu a dorit s-o insolesc la inmormdntare.

2O1O ;i 2OIL au fost ani foarte frumo;i ;i frustranfi.Foarte frumosi: Clara care se cafir5 peste tot, Claracare intreabl ,,asta ce e?" in trei limbi diferite (pe ceade-a treia, italiana, Annelise mi-o preda ;i mie ;i mIdescurcam bine, eram un elev motivat de o profesoardcare mi se pXrea foarte sexy), Clara care pur si simplucre;tea. Frustranfi? Fire;te. Pentru cI dup5 ce i-am su-pus atenliei domnului Smith o sutl de mii de proiectediferite (toate respinse), la sfdr;itul lui 2O11am inceputfilm5rile pentru cel de-al patrulea sezon din Road Crs,v.Cel pe care ne juraser5m sd nu-l ducem la cap5t.

Se stricase totul, vraja se risipise;i;tiam asta. Celde-al patrulea rezon din Road Crew e un lung gi neferi-cit cdntec de jale in amurgul unei epoci. Dar publicul,ata cum ;tiu generafii ;i generalii de copywriteri, adorltristefea. Audienfa a fost mai bunl decdt la celelalte treisezoane. PdnI ;i ,,New Yorker" ne-a flatat, vorbind de,,pov€stea unui vis cu ochii desch$i care se face t5nddri,,.

Mike ;i cu mine eram storti ;i apatici. Deprimafi.Munca pe care o consideram cea mai nereu;it5 din cari-era noastr5 era ridicatd in sl5vi chiar ;i de cei care pdnXnu demult ne trataserX ca pe ni;te ciumafi. De aceea, indecembrie 2012, am acceptat propunerea Annelisei. SX

petrec cdteva luni in s5tucul ei natal, o mogdldeafd pehart5, numit Siebenhoch, Alto Adige, Sridtirol, Italia.Departe de tot ;i de toate.

O bunX idee.

22fidion conne.tion

1.

Fotografiile cu Siebenhoch pe care Annelise mi lear5tase nu infdfi;au toatl splendoarea acelui s5tuc aflatla o mie patru sute de metri altitudine. E adevdrat, feres-

trele cu mu;cate erau tot alea, ca ;i strddufele inguste ca

s51in5 de cald. Munlii inzdpezili;i p5durea din iur? Cain ilustrate. Dar in realitate era... altcumva.

Un loc incAnt5tor.imi pl5cea bisericula imprejmuitl de cimitir care nu

te flcea sI te gdnde;ti la moarte, ci la odihna ve;nic5 din.aruglciuni. Imi pl5ceau acoperi;urile asculite ale caselor,

rondurile de flori bine ingriiite, str[zile fXrS denivel5ri,imi plicea dialectul uneori de neinfeles care pocea limbamaternl a mamei mele (;i in orice caz a copilXriei mele)transformdnd-o intr-un dialokt lipsit de armonie ;i de

decenl5.imi plScea p6n5 ;i magazinul Despar care dormita

intr-un perimetru rdpit cu forla vegetaliei din jur, imiplXcea cum se impleteau drumurile comunale cu cele