Escherichia coli(EHEC)Una din cele patru grupe principale de E. coli cuprinde tulpini Enterohemoragice.Aceste tulpini sunt deosebit de inportante din cauza patogenitatii pe care le manifesta si sunt cel mai des inplicate in toxiinfectii alimentare

E. Coli se gaseste de obicei in intestinele rumegatoarelor si al omului.Unele tulpini cum este si EHEC pot produce toxiinfectii alimentare. Surse de contaminare: Alimente contaminate in prealabil Carne de vita (in special carnea tocata) insuficient tratata termic Lapte nepasteurizat Apa si alte preparate Incrucisarile pe fluxurile tehnologice,ustensile,etc A fost recunoscuta ca fiind o amenitare la adresa sanatatii umane pentru prima data in 1982,dupa izbucnirea unei epidemii in Statele Unite.

Caracteristici generale

EHEC produce toxine(verotoxine sau Shiga like) Se dezvolta la temperaturi cuprinse intre 7-50 grade C Supravietuieste la temperaturi de -80 grade Unele bacterii se pot dezvolta in medii acide(Ph=4,4) si produse cu Aw=0,95 Sunt distruse prin tratament termic cind temperatura in centrul geometric al produsului atinge minimum 70 grade C Serotipul O157:H7 este cel mai des inplicat in problemele de sanatate publica

Inbolnaviri cauzate de EHECSimtomele inbolnavirilor cu E. coli: Crampe abdominale Diaree(in unele situatii hemoragie interna) Febra si voma Durata de incubare,pina la aparitia simtomelor este de 3-8 zile.Majoritatea persoanelor se refac in 10 zile,da in unele cazuri infectia poate comduce la complicatii,ce pot periclita viata persoanelor expuse.Complicatiile apar in general la copii si persoane virstnice.

Sindromul HUS este una din urmarile complicatiilor(sindromul hemolitic uremic). Acesta se caracterizeaza prin insuficienta renala,anemie hemolitica si trombocitopenie.Se estimeaza ca 10% din cei care sunt contaminati cu EHEC pot dezvolta HUS.La acest stadiu rata fatalitatii este de 3-5%.HUS este principala cauza al insuficientelor renale la tineri.Poate cauza complicatii neurologice(stroke,coma,etc)

Incidenta infectarii cu EHEC variaza cu grupele de virsta.Cei mai expusi sunt cei cu virsta sub 15 ani.85% din cazurile de inbolnavire sunt in strinsa legatura cu consumul de produse contaminate. In 1996 Japonia a infruntat o astfel de epidemie.Ridichile contaminate din cantinele scolilor au condus la inbolnavirea a 9451 de copii.Epidemiile sunt des asociate cu consumul de fructe si vegetale,care au fost expuse excrementelor animale intr-un anumit stadiu al cultivarii.S-a demonstrat ca bacteriile pot rezista luni de zile in sol si sedimente.

Contactul fizic cu persoane contaminate este o cale foarte simpla de transmitere a infectiei Purtatorii asimptomici sunt des intilnite in epidemii(sunt purtatori ai bacteriei,o transmit,dar ei nu se inbolnavesc)

Control si preventie Urmarirea igieneni si respectarea normelor pe tot parcursul lantului alimentar Educarea lucratorilor la abatoare cu privire la practicile de igiena personala si la locul de munca Respectarea regimului de odihna si hrana inainte de sacrificarea animalelor,etc

Totusi nici cea mai riguroasa igiena sau control sanitar nu garanteaza absenta acestor bacterii din alimente.E. coli poate fi gasit chiar si pe aceste alimente.Singura cale sigura este reprezentata de aplicarea unui tratament bactericid/bacteriostatic alimentelor date in consum public: Pasteurizare Sterilizare Iradiere.etc

Structura si mecanismul de functionare al verotoxinei Shiga-like isi are numele din pricina asemanarii cu toxina AB5 Shiga.Aceste toxine necesita receptori speciali pentru a se putea atasa de celula gazda si a putea patrunde in interiorul ei.Specii precum bovine,suine,cerbi,care nu poseda asemenea receptori,pot purta aceste bacterii fara ca ele sa-si manifeste caracterul toxic.Germenii sunt eliminati prin excremente,de unde ajung pe alimente,iar in ultima instanta chiar si la om. In imaginea alaturata(cu rosu=subunitatea A),(cu albastru=subunitatea B)

Mecanismul de actiuneToxina actioneaza asupra mucoasei vaselor sanguine,endoteliul vascular.Subunitatile toxinei adere la componenta membranei celulare cunoscut sub numele de GB3.Aceasta legatura intre cele doua celule induc un proces prin care microtuburi ale celulei bacteriene patrund prin membrana celulei gazda si ancorarea celulei bacteriene.Cind proteina patrunde in celula gazda,subunitatea Ainteractioneaza cu ribozomii si le inactiveaza.Subunitatea A,a toxinei Shiga este un N-glicozid,care modifica ARNr astfel incit sa inactiveze ribozomii.Incapacitatea sintetizarii proteinelor conduce in final la moarte celulara.Endoteliul vascular necesita regenerare continua,deci moartea celulara induce frinarea acestui proces repectiv conduce la hemoragie.Primul semn clar este diareea cu singe.Toxina are efect asupra vaselor mici si subtiri,asemenea celor din tractusul intestinal,rinichi si plamini,dar nu si asupra celor mari cum sunt arterere si venele majore.Un obiectiv specific pentru toxina pare a fi endoteliul vascular glomerular.Acestea sunt structuri de filtrare de prima importanta in buna functionare ale rinichilor.Distrugerea lor duce la insuficienta renala(dezvoltarea sindromului hemolitic),adesea mortale.Toxina Shiga,de asemenea,de multe ori are efecte asupra plaminilor si sistemului nervos