eroziunea dentara -2010

download eroziunea dentara -2010

of 54

Embed Size (px)

Transcript of eroziunea dentara -2010

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    1/54

    EROZIUNEA DENTARA

    Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.PopaIasiDisciplina :Preventie Oro-Dentara

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    2/54

    Definitie Eroziunea dentara este definita ca disolutia

    acida superficiala a structurilor dentaredatorita actiunii acizilor extrinseci siintriseci sau a chelatorilor careactioneaza asupra suprafetelor dentare

    plaque-free . Termenul clinic de erosio dentiumeste rezultatul

    fizic al unei pierderi patologice, cronice, localizate,nedureroase a esuturilor dure dentare, eliminate de

    pe suprafaa dentar prin aciune acid, electroliticsau prin chelare fr implicare bacterian.

    Acizii nu sunt din flora bacterian, ci provin dinsurse alimentare, ocupaionale sau intrinseci

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    3/54

    Cand atacurile acide sunt prelungite aparprimele semne clinice ale eroziunii dentare lanivelul fetelor vestibulare dar si prinmodificarea proprietatilor fizice alesuprafetelor dentare cu reducereasemnificativa a duritatii structurilor dentare

    ,suprafetele devenind mai sensibile la stimuliimecanici.

    Eroziunea dentara nu este considerata oafectiune per se ( acidul fiind considerat

    nonpatologic) decat in momentul in care seasociaza cu durerea sau complicatii endodonticeacute.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    4/54

    Cauzele eroziunii dentare

    1.Factori extrinseci

    1.1.Factori chimici

    1.2. Factori biologici 1.3. Factori comportamentali

    1.4.Factori ocupationali

    2.Factori intrinseci

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    5/54

    Educatie

    Statut socio-economic

    Timp

    Factori chimici

    pH, capacitatea

    tampon a salivei, tipul

    de acid, prezenta Ca,F

    si P, actiunile

    chelatoare

    Factorii biologici

    Saliva,pelicula

    dobandita si structura

    biofilmului, starea

    generala de sanatate

    Factorii comportamentali

    Obiceiuri alimentare, nasuri de

    igiena orala,consumul de bauturi,vomismentele, medicamente,

    locul de munca

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    6/54

    Factorii extrinseci

    Factorii chimic: alimentele acide si bauturile carbogazoase

    Factorii biologici: Calitatea si cantitatea salivei

    Indivizii cu rate reduse de flux salivar nestimulat au un risc de 5 orimai mare de a suferi eroziuni.

    - Pelicula dobandita

    - Un coninut mai mare n mucin poate mpiedica precipitareafosfatului de calciu din saliv pe suprafaadinilor stopnd astfel efectulreparativ al acesteia Structura dentara

    - Smalul erodat acid este mult mai susceptibil la atriie

    - uzura dentarcauzat la nceput de obiceiuri parafuncionale cumar fi bruxismul va fi puternic accelerat n prezena unei provocri aciden cavitatea bucal.

    - Ocluzia poate fi un factor i n etiologia leziunilor cervicalenecariogene ; stress-ul provocat de forele ocluzale excentrice determinproducerea abfractiei dentare

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    7/54

    Pozitia dintelui pe arcada si a tesuturilor orale(parodontiu si limba)

    Ele vor influenasediile dentare care vor lua contact cu aciduli vor

    influena tiparul clearence-ului substanelor acide. Ele pot avea i un roldirect: s-a observat c cea mai grav eroziune s-a gsit pe faapalatinala diniloratini de limb suprapunndu-se i un mecanism de abraziunemecanic.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    8/54

    Factorii extrinseciFactori comportamentalice

    includ consumul excesiv de

    alimente i buturi acide: consumul din abunden a

    legumelor i fructelor acide activiti sportive mai

    susinute cura de slbire practici riguroase de igien

    oral

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    9/54

    Ordinea descresctare a agresivitii a fost:sucul de grapefruit, strugure, mr, ananas,portocal,prun, suc de roii

    Procesul eroziv implic nmuierea smalului ipierderea unei anumite cantiti de substanmineral prin disoluia smalului care este

    controlat ionic iar coeficientul de difuziune alcalciului i al fosfatului prin smal i soluiaapoas sunt dependente de temperaturi crescodat cu aceasta ; buturile acide sunt mai

    agresive cnd se consum la temperaturacamerei dect mai reci.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    10/54

    Totui,potenialul erozivadevrat al unui produsnu este dat de pH ci de aciditatea titrabil carereprezitvolumul de alkali (tipic 0.1 molar NaOH)necesar pentru a crete pH-ul unui volumstandardizat de agent eroziv la o valoare de 7.

    O aciditate titrabil mai mare sugereaz maicorect prezena unui acid suplimentar dect o face

    valoarea pH-ului :sucul de portocale cu o aciditatetitrabil mai mare provoac o eroziune maiaccentuat dect cola cu toate c el are un pH maimare.Pepsi Max 9.34 Coca Cola 9.52

    Pepsi 9.68 Sprite Light 17.30Sprite 17.58 7-Up 17.86

    Schweppes 19.62 Fanta Orange 22.64

    Red Bull 33.20

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    11/54

    pH ul bauturi acide (cu sau

    fara Ca)

    Apa minerala pHCarpatina 6-6,5

    Izvorul Alb 7.45

    Dorna 5.85

    Poiana Negri 5.6

    Biborteni 6.4

    Alpina Borsa 5,7

    Bodoc 6.88

    Perla Ciucasului 7-7.5

    Apa plata 6,5-8,5

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    12/54

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    13/54

    Eroziune produsa de consumul de Montain Dew

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    14/54

    Eroziune produsa prin consum exagerat de

    hidrocarbonate si bauturi acidulate

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    15/54

    Factorii de mediu si ocupationali

    fabrici de muniie fabrici de baterii

    fabrici de galvanizare

    fabrici de condiionare i curire prin acizi

    fabrici de ngrminte laboratoare de cercetare

    degusttorii profesioniti de vin

    nottorii profesioniti

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    16/54

    Medicamente tonice cu fier

    acid clorhidric lichid

    vitamina C

    aspirina

    produse acide sau cu aciune Ca-chelatoare pentru igiena oral

    substituente salivare i stimulente salivareEroziunea apare doar dac medicamentele sunt administrate pe

    perioade lungi de timp (ani), n alcoolism sau dependen dedroguri (opioide).

    Alt grup de medicamente implicate sunt cele care provoacxerostomia avnd n vedere implicarea RFS

    n

    n etiologia eroziunii(anticolinergice, antihistaminice, sedative, hipnotice ifenotiazine)

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    17/54

    Factorii intrinseci

    Afectiuni sistemice : Refluxul gastro-esofagian

    Tulburari de alimentatie :Anorexia nervoasa, bulimia,alcoolismul cronic,sindrom Sjogren

    Sarcina

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    18/54

    Reflux gastro-esofagian

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    19/54

    Bulimie

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    20/54

    Riscul pentru eroziune este de 4 ori mai mare prin regurgitaiiacide i de 18 ori mai mare la pacienii cu vomismentecronice fa de pacienii sntoi, pH-ul acidului gastric

    avnd o valoare de 1-1.5.(Jarvinen V.1991)Manifestrile clinice ale eroziunilor dentare de obicei nu apar

    pn ce acidul gastric nu a acionat pe esuturile dentare nmod regulat de cteva ori pe zi pentru o perioad de cel

    puin 1-2 ani.Aportul acut de alcool provoac refluxul gastric cu inflamaia

    stomacului i a esofagului, urmate de esofagite i gastritecronice cu un RGE persistent. Acest reflux asimptomatic i

    vrsturile matinale sunt cauza eroziunilor ntlnite la mulialcoolici.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    21/54

    MECANISMUL DE PRODUCERE A

    EROZIUNII

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    22/54

    Factorii favorizanti

    Factorii care favorizeaza producerea eroziunii

    dentare sunt prezenti in compozitia chimica astructurilor dentare:

    Ionii de Ca din HAP pot fi inlocuiti cu ioni ai altor metale(Na,Mg) modificand structura dentara si scazand

    rezistentala la atacul acid Concentratia mai mare ionii carbonati din dentina (5-

    6%)in comparatie cu smaltul (3%) dentina fiind maisolubila in acid

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    23/54

    Cristalele din dentina au diametru mai mic =>suprafata / gr mai mare predispusa atacului acid

    Prezenta lipidelor si proteinelor in smalt ,intre

    cristalele de HAP dar si a apei care favorizeazadifuzia acidului

    In timpul producerii eroziunii de catre acizi sauchelatori (EDTA, acidul citric) ,acesti agenti ajung lasuprafata dentara dupa ce au difuzat prin placa

    bacteriana de pe suprafata dentara(daca este

    prezenta ), prin pelicula dobandita si prin invelisuldin proteine/lipide care inconjura cristalele de HAP

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    24/54

    Diagnostic pozitiv

    Primele semne cliniceare eroziunii suntaparitia de cavitatireduse ca adancime la

    nivelul cuspizilor simarginii incizale ,cusuprafetenete,stralucitoare

    ,margini incizaleciupite

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    25/54

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    26/54

    pe suprafetele netedeleziunile apar la nivelcervical, coronar fata de

    nivelul JSC ; eroziunea produce

    aplatizarea suprafetelorconvexe sau aparitia

    depresiunilor imprecisdelimitate; margineagingivala este binedelimitata ; prelungirea

    atacurilor acide pot duce laaparitia marginilor pseudo-chamfers

    Diagnostic diferential

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    27/54

    Diagnostic diferential

    Abrazia este uzura dentar patologic prin procesemecanice anormaleimplicnd introducerea repetat ncavitatea bucal de obiecte i substane strine care iaucontact cu dinii.

    Exista o relatie intre abraziunea pe feele netede i/saucervicale iigiena oralexagerat,

    Abrazia pe suprafeele dentare aproximale sedatoreaz utilizrii exagerate a dispozitivelor

    igienice interdentare: scobitori, periue interdentare,mai ales n asociere cu paste sau pudre.

    Abraziunea ocupaional poate fi determinat deprafuri abrazive, agrafe (cuie) etc

    1. Abrazia dentara

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    28/54

    Abrazie localizata datorata

    periajului dentar

    Abf ti d t

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    29/54

    Abfractia dentara

    Abfractia este o form special de

    leziune sub form de pan la niveluljonciunii smal cement.Este o leziune localizata fiind

    considerat mai mult rezultatulforelor ocluzale excentrice ce

    provoac flexiunea dentar dectrezultatul abraziunii.Forele masticatorii sau

    parafuncionale din zonele de hipersau malocluzie pot expune unul sau

    mai muli dini la stressuri puterniceextensive sau compresive. Acestefore se concentreaz la jonciuneasmal cement unde provoacmicrofracturi n smal i dentin.

    http://www.brianpalmerdds.com/images_abfrac/FIG_3.JPGhttp://www.brianpalmerdds.com/images_abfrac/FIG_3.JPG
  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    30/54

    leziunea trebuie s fie localizat la sau lng

    fulcrum, punct care n momentul pierderii

    sprijinului osos migreaz de la nivelul coletuluispre apical; regiunea cu concentraia maxim a

    stresului de ntindereeste un volum sub formde pan la fulcrum, care va produce o leziunesub form de pan la nivel cervical

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    31/54

    Complicatii

    Hipersensibilitatea

    dentinara:

    caracterizata prin dureri

    scurte si ascutite produsede stimulitermici, chimici,fizici si tactili; frecvent lanivelul premolarilor sicaninilor , in zona cervicala

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    32/54

    Complicatii

    Complicatii endodontice:pulpite,necroze sigangrene

    Defecte de smalt: sunt leziuni cu localizari variabilesi margini bine definite,in unghiuri drepte

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    33/54

    Eroziunea dentara la copii

    Eroziunea dentara este o afectiune frecventa lacopii

    Este importanta diagnosticarea precoce a afestei

    afectiuni deoarece, in asociere cu atritiafiziologica ,abrazia dintilor temporari este multmai pronuntata afectand prognosticul dentar petermen lung

    Factorii cauzatori sunt consumul alimente sibaturi acide, medicamente (astm), refluxulgastro-esofagian, voma

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    34/54

    Metode de determinare a

    eroziunii dentare Microscopie electronica

    Masurarea duritatii suprafetei dentare

    Profilometrie de suprafata( cu laser)

    Testul de permeabilitate la ioduri

    Analiza chimica a mineralelor dizolvate

    Microradiografia

    Microscopia confocala laser

    Quantitative Light-Induced Fluorescence

    Atomic force Microscopy

    Nanoindentatia

    Masuratori US

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    35/54

    Tratament

    Cand apare pierderea de substanta din cauzaeroziunii, reabilitarea orala devine necesara

    Tratamentul in prima faza indepartareafactorului etiologic

    Imbunatatirea materialelor compozite si atehnicilor adezive au permis reabilitarea

    orala prin tehnici minim invazive.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    36/54

    Diagnosticul precoce si

    preventia

    Se stabileste pe baza anamnezei,examenuluiclinic si paraclinic (modele de studiu si fotografii)

    O atentie deosebita se acorda : obiceiurilor

    alimentare, consumul de bauturi,activitatisportive, gust rau in gura ( in special dimineata,probleme gastrice si esofagiene)

    Determinarea fluxului salivar si a capacitatiitampon salivare

    Chestionare privind dieta ( pe o perioada de 5zile)

    Examene complementare (gastroenterologie)

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    37/54

    Msuri preventive n eroziunea

    dentar

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    38/54

    Msuri preventive n eroziunea dentar- Perie de dini cu duritate medie,

    -Paste de dinipuin abrazive, cu fluor i bicarbonat,

    -Nici un fel de periaj imediat dup orice provocare acid,

    -Tehnic de periaj vertical,

    -Ap de gur cu fluor slab concentrat (0,025-0,05% F-

    )neacidulat de 2 ori pe zi sau mai mult,

    -Gel cu fluor neutru foarte concentrat(1% F), de 2 ori pesptmn,

    -Gume de mestecat, fr zahr, preferabil cu coninut debicarbonat, uree, utilizate alternativ cu cele ce conin fluorpentru a stimula fluxul salivar dup un atac acid.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    39/54

    -Informarea pacientului i instrucia lui in ceea ce privete cauzeleeroziunii

    -Consilierea pacientului privind tehnicile si produsele de igien oral

    cele mai indicate-ndeprtareaprofesional a coloraiilor pentru a compensa utilizarea

    de ctre pacient a pastelor mai puin abrazive

    -Aplicarea de lacuri cu fluor pe leziunile erozive incipiente , de 4 sau mai

    multe ori pe an , in funcie de stadiul de activitate al leziunii-Monitorizarea progresului eroziunii la fiecare 6 luni , comparnd

    stadiul respectiv cu cel iniial nregistrat pe modele

    -nlocuirea restaurrilor ocluzale cnd au fost pierdute din cauzaeroziunii smalului nconjurtor pentru a preveni erupia unuisingur dinte , sau pierderea dimensiunii verticale , atunci cnd suntimplicai mai mulidini ( metalice , rini compozite microhibride

    sau microfil )

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    40/54

    Scaderea frecventei si intensitatii atacului acid prin modificareamodului de alimentare

    Diminuarea frecventei consumului de buturi si alimente acide

    Restricionarea consumului de alimente acide la meseleprincipale

    Finalizarea meselor mai curnd cu alimente neutre ( brnza )dect cu cele acide ( fructe )

    Consumul buturilor acide rapid sau cu un pai nu prin sorbiresau plimbarea lor in gur

    Cltirea cu apadup consumarea de alimente si buturi acide

    Susinerea mecanismelor de aprare ale gazdei n ce

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    41/54

    Susinerea mecanismelor de aprare ale gazdei n ceprivete fluxul salivar i PD prin :

    Stimarea secretiei salivare cu gume de mestecat fara zahar care cresc secretiasalivara dar si pe cea gastrica(nu se recomanda la copii sub 7 ani

    Susinerea rezistenei la acid, a remineralizrii i creterii duritii suprafeeidentare

    Utilizarea usor solutii sau produse cu concentratie mare

    de fluor, calciu si fosfat pentru a produce remineralizareasuprafetelor dentare prin precipitarea acestora la suprafata

    dentara

    - tratamentul topic al smalului uman cu soluii de

    NaF(1,2% F) timp de 48 de ore a oprit nmuierea smaluluii i-a prevenit eroziunea la o ulterioar expunere la acidul

    din cola.

    Asigurarea unei protecii chimice eficiente

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    42/54

    Asigurarea unei protecii chimice eficiente

    . Srurile solubile de calciu i fosfat de calciu au un efect anti-eroziv.

    Consumul de produse lactate dupa consumul de alimente acide saudupa vomisment

    Gume de mestecat care stimuleaza secretia salivara

    Sugerea unor tablete antacide

    Clatirea cu bicarbonat de sodiu

    Utilizarea paste de dinti cu bicarbonat

    Aplicarea de paste si geluri inainte de culcare ( la pacientii curegurgitatii)

    Scderea influenelor abrazive

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    43/54

    Scderea influenelor abrazive

    -Modificarea tehnicii de periaj dentar in special lapacientii predispusi la eroziune dentara;

    -utilizarea unor paste de dinti slab abrazive si a unorperiute de dinti soft cu miscari verticale fara presiunemare

    Asigurarea unei protecii mecanice suplimentare-Sigilarea leziunilor incipiente erozive

    -Aplicarea de lacuri cu fluorura de sodiu si cele cu

    poliuretan ce conin difluorosilan depoziteaz maricantiti de fluor.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    44/54

    Tratamentul

    hipersensibilitatii dentinare

    Tehnologia Pro-Argin cu arginina foloseste o combinatiespeciala de arginina si un compus insolubil de calciu.

    Moleculele de arginina ajuta la formarea unui strat mineralbogat in calciu pe suprafata dintilor care sigileazacanaliculele si blocheaza transmiterea stimulilor careactiveaza terminatiile nervoase,provocand durerea.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    45/54

    Tratamentul restaurativ

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    46/54

    Adezivii dentinari- asigura o rezisten crescutla atacul acid sau cariogen dacdentina sau cementul expuse sunt impregnate cu monomeri ce facparte din grupa adezivilor dentinari.

    -Se face condiionarea cu acizi slabi pe o perioada scurtai aplicareaun primer hidrofiliccare s ajute la penetrarea tubulilior i a

    substratului dentinar intertubular cu o rin adeziv cu vscozitatesczut umplut cu material anorganic care poate elimina i fluor.

    -Realizarea unui bizou lung de-a lungul marginii de smalcu o frezdiamantat tip flacr.

    -Se formeaza un strat durabil rezistent la uzura mecanic, combinatcu formarea unor dopuri rinoase care blocheaz canaliculeledentinare.

    CGI , COMPOMERI i CGI MODIFICAI CU RINI

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    47/54

    CG , CO O CG O C CU - elibereaza fluor avnd un efect carioprofilactic

    - indicate mai ales la pacieniin vrsti cu risc cariogen crescut.

    -Au o variata gama de culori, rezistena la uzur si nivelul delustruire.

    -CGI o contracie de priz mai mic i au in coeficient decontraciei expansiune termicasemntor cu cel al dintelui.

    Rsini Compozite

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    48/54

    Rsini Compozite-Sunt indicate materiale cu un modul de elasticitate mic cum suntcompozitelor microfile care mai mult absorb energia transferat i mai puin otransmitla interfaa cu structura dentar astfel nct legtura dintrerestaurare i dinte este mai puin solicitat.

    -Modulul de elasticitate al compozitelor microfile este mult mai mic fa decele hibride sau convenionale,

    -Etape :

    -condiionarea tisular: dup aceast manoper dopurile de smear-layer sunteliminate din orificiile tubilor dentinari, crete microporozitatea intertubulariar fibrele de colagen peritubulare externe sunt expuse.

    -aplicarea primerului: utilizarea unui astfel de agent hidrofilic crete gradul deumezire al suprafeei de adeziunei scade spaiul dintre substratul dentinar iadezivul ce se va aplica ulterior.

    -aplicarea adezivului: prin care se urmrete formarea stratului hibrid deinterdifuziuneprin care se realizeaz retenia micromecanic i chimic amaterialului de restaurare.

    -aplicarea rinei compozite: aplicarea n straturi elimin pe ct posibilcontracia de polimerizare ce poate pune n pericol durabilitatea viitoarei

    restaurri..

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    49/54

    RC cu liner din CGI i adeziv dentinar

    - Tehnica sandwich reduce micropercolarea ncomparaie cu cele realizate numai din RC mai ales la

    pragul gingival.-retenia este superioar deoarece stratul de liner artransmite forele de flexiune ntregii restaurri.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    50/54

    Restauratii protetice : fatete si coroanesemifizionomice

    - Dac sunt afectate numai feele palatinale putem indica o faetdin aceste materiale realizat prin tehnica direct sau indirect.

    -Porelanul este mai rezistent i mai estetic i poate reconstitui i

    marginile incizale cnd ele au fost erodate.

    -Nu sunt indicate pe feele palatinale ale dinilor maxilari din cauzaefectului excesiv abraziv aici faetele metalice sau din compozit fiindmai utile.

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    51/54

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    52/54

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    53/54

  • 7/30/2019 eroziunea dentara -2010

    54/54