- www.odaia.go.rowww.mirem.ro

www.ortho-logia.comEREZIILE APUSULUI

) =c = 3 3 C\€C--<F

Despre Protestantism giispitele rationalismului cregtin

Ieromonah Visarion Moldoveanu

Bogdan Mateciuc

- VoIumuI II -

Mulfumim

Prea Cucernicului PirinteTheodoros Zisis, distins profesoral Facultlfii de Teologie Ortodoxidin Tesalonic, penhu bunivoinfade a ne acorda drepfuI gibinecuvAntarea publicirii acesteilucriri apologetice, spre slavaBisericii Ortodoxe de pretutindeni

CUPRINS

PrecuvAntare

PARTEA LNTAT

Despre adevirata Biserici

Despre Sfinta Predanie

Despre mAntuirea intru Hristos

PARTEA ADOUA

Principalele trisituriale grupirilor pseudocreqtine

Sectologie. Mogtenirea lui LutherNeoprotestantismul /92Baptigtii /96Adventigtii de ziua a gaptea / L07Cregtinii dupd Evanghelie /705Penticostalii /707

- Ucenicii lui Hristos /774,,Biserica" Noilor Apostoli /715,,Biserica Unificdrii" /7L9,,Biserica Universal5" /122

111.

132

139

l7'r.

/88

CJpn lui Dumnezeu /L23Pdrt5gia / I34Martorii lui Iehova /I38Mormonii /750

PARTEA A TREIA

Ispita rafionalismului cregtin

Neocregtinismul

Antihristul

PARTEA A PATRA

11,65

/180

/188

Martin Luther gi cauzele secrete ale reformei lui,de Pirintele Gheorghe Calciu l2A'1.

Criza identitifii neoprotestante in istorie,de Mihai Oari

Icoanele in Biserica Ortodoxi,de Pirintele John Whiteford

lz't4

I2s2

PRECUVANTARE

rdim vremurile amestecdrilor religioase, aleingeldrilor pierzdtoare gi ale uniriloramdgitoare.

Adevdrul este Iisus Hristos Dumnezeu-Omul. lnsdomul contemporan, ,,omul nou" nu mai poate crede lntr-unAdevdr lntrupat, ci il reinterpreteazd dupd norme umanist-rafionaliste, il cautd in puhoiul de fllozofli, doctrine, studii,gtiinle gi experimentiri, il croiegte dupd chipul gi asemdnareafirii lui cAzute; astfel pdcatul a devenit virtute, binele s-apervertit, minciuna a luat locul adevirului. Sd nu ne mirdmcd intr-un veac ca acesta, pentru cei mai mulli ,,cregtini",Hristos a devenit tocmai ceea ce invdfitura ortodoxddenumegte Antihrist.

Vorbind despre ,,dumnezeul" lumii cregtine acfuale,Cuviosul Pdrinte Serafim Rose spune cd ,,omul modern a creatun nou dumnezeu, un dumnezeu modelat cfrt mai fidel dupdtrparul noilor aremuri, preocupat de gtiinld gi afaceri; de fapt unadintre intenfiile primordiale ale gfindirii moderne a fost aceea de aconfecliona un arenrcnea dumnezru".

Agadar, oamenii gi-au schimbat nu doar gAndireadespre Dumnezeu; ei au schimbat lnsdgi ,,dumnezeirea" de

care se vor condugi" niscAnd un ,,nou dumnezeu" care sedeosebegte vddit de Dumnezeul Vechiului gi NouluiTestament, Cel rdstignit de iudei gi mirturisit de Apostoli.

,A,cest ,ineo-dumnezetJ" nu reprogeazd fdpturiiincdlcarea Scripturilor, nu mustrd pdcaful, nu pedepseqtereaua credinld, nu ceartd fdrddelegea. Dimpotrivd, iubegtelmpotriva adevdrului, unegte impotriva dreptdfii, hldturdmuceniceasca jertfehricie in Hristos prin promovareaimptrcdrii cu rdtiicirile necredinciogilor, indrigind global 9inivelator intreaga suflare.

Acest ,,christ simpatic" nu indispune, nu supdri gi numai deranjeazd pe nimeni. Nu impune gi nici mdcar nu cereun singur Domn qi Dumnezeu, un singur crez, lJrl. singurbotez, o singurd invdfiturt de credingd, o singurd Bisericd, unsingur adevdr - viala gi moartea pentru Hristos.

Acest ,,hristos liberal" , care ingiduie qi pune totul maipresus de viepirea tr dreapta credinld gi de mAntuire,executAnd congtiincios gi cuminte ceea ce cere democraf,a gisocietatea, nu este nici pe departe Dumnezeul Apostolilor gial Mucenicilor - Hristos Cel Rdstignit 9i lnviat - Adevdrulvegnic. Acest ,,hristos" este marioneta neocreEtinismului care,supunAndu-se orgoliului furdreptd,uii gi revendicdrilor,reformelor gi inovafiilor, tuturor capriciilot gi rdzvrdtirilor,,drepfurilor omului-' - supune gi manipuLeazd, la rAndu-iomenirea prin falsele concepte de ,,bine", ,,adevdt", ,,iubite"gi,,dreptate".

Cum ar putea omul nou sd nu indrdgeascd un,,cregtinism" atAt de dulce gi bun, atAt de confortabil gisatisficttor? Cum ar mai putea creEtinul nou sd.lepede un,,hristos" atdt de drdgu! gi manierat, trtelegdtor gi parfumat?

Neddjduim cd in cele de mai jos vefi gdsi rdspunsul.

PARTEA iruTAI

Despre adevirata Biserici,SfAnta Predanie gidespre mdntuirea

intru Hristos

Autorii

CIpITOLUL I

D espre adea drata Bisericd

ferta religioasd a timpurilor noastre estecaracterizatd printr-o inflagie de cregtinism.Zllnic ne intersectdm cu reclame foarte

atrdgdtoare din punct de vedere religios, privitoare la o aialdnoud gi cdgtigarea unei mAnfuiri ugoare. Oricare ar fi decorulurban al ipostazelor de mai sus, provocarea este neobignuith:cd, de fapt, Ortodoxia fur care ne-am ndscut este falsl gicorupti, gi cd doar oferta ,,cealaltd" de creqtinism este singuragi cu adevdrat salaatoare. $i cAnd spunem ,,cealfllti", avem invedere peste doudzeci de mii de,,ctegtinisme" sau ,,biserici"'legitimate gi propovXduite de tot atAtea grupdri sectare.

Aga a ajuns pentru unii credibild ideea de,,biseric7" , de,,diversitate cregtinh", de vreme ce astdzi, statistic aorbind,marea mulfime a ,,credinciogilor cregtini" sunt absorbili desecte sau imbrdliqeazd in general ideologia protestantd.Scriptura, insX, nu ne descoperd gi nu ne vorbegte de unadevdr al mulfimilor, de un adevdr ,,democratic", ci de unsittgut adevdr gi de o singurd sursd a acestuia: persoanaMAntuitorului Iisus Hristos.

Alfii, incercAnd sd vadd ,,gtiintifiC' unicitatea Bisericii,au luat ,,realitatea" ca ipotezd gi au concluzionat cd BisericaApostolicX primard s-a dezintegrat, iar acum existd numai

1 l

rdmdgite, fragmente de ,,biserici" ce defn perli din adevlr,binecuvAntare gi har.

_Sub aceasti noud viziune, promovatd in special deMiEcarea ecumenistd, mulfi considerd cii Biserica Apostolicdcea Una poate fi ,,reficutd" (adicd. alcdtuitd din nou!!) indeplindtatea ei printr-o unire globalf a tuturor cultelor,grupdrilor gi sectelor care au legdturd sau tangenfd cu ideeade cregtinism, astdzi. Din fericire, tofi acegti furgelafi - atAt desinceri gi inimogi - nu fac altceva decAt sd ne arate prin acestestridanii ci ,,bisericile" lor nu sunt deloc Biserica Apostolicdcea lJna, de vreme ce tAnjeSc in a o realcdfui.

Dacd nici una dintre bisericile actuale nu poatepretinde cX este adevdrata Bisericd a lui Hristos, atunci ounire a lor nu va conduce nicidecum la alcdtuirea acelei

,,biserici perfecte", sau nu la modul ir care Hristos aintemeiat Biserica. $i dacd toate aceste ,,biserici cregtine" nuexistd decAt in mdsura in care se pot raporta una la cealaltd,atunci nici o insumare a lor nu va putea avea ca rezultatbiserica tntreagd, cdci o atare unire va fi nevoitd sd seraporteze mai apoi gi la celelalte religii universale. $i iatdcum chemnrea Ia unitate a ecumenismului ,,cre$;tin" nu vaputea sd sfdrgeascd decAt fur sincretismul unei noi religiimondiale.l

Unde este agadar Biserica intemeiatd de Hristos, ceapomenitd in Scripturd gi" propovdduitf de Apostoli? $i dacdexistd in vremurile noastre, cum o putem deosebi inpuzdeia de biserici, culte gi organiza|7i aga-zis cregtine?

Chiar numai ajutAndu-ne de gAndirea logicd gi sincerdputem gdsi rdspunsul, dar pentru aceasta trebuie sd plecdmde la esenla Bisericii, de la rdddcina adevdrului istoric Aiscripturistic.

' De fapt, scopul amestecdrilor inter-cregtine gi inter-religioase sub umbrelaecumenismului este acela de a admite cdi mdntuitoare tn toate cre$tinismeleSi religiile lunii.

t2

Marea problemd a cregtinilor din zilele noastre este cdiau ca reper in gAndire un fals adevdr al unei realitdfiseculaizate,, pentru a formula mai apoi ,,ad€vtiitl' personaledespre dumnezeiasca alcdtuire numitd Biserica lui Hristos.Idolatrizarea realitdgii, a ,,evideillelor" logice, nu inseamnd innici un caz iubire de adevXr, ci este cea mai cruntd parodie aacestuia. Riscul este de a lua lucrarea omului drept lucrareaDomnului. Ne putem ingela foarte ugor dacd ludm o minciund

f'rumoasd drept adevdr, mai ales cd falsele biserici au o mareiscusinld in a imita falada Adevdratei Biserici, contrazicAndu-i, insi, subtil furvdfAtura. Trebuie sd intelegem cd nu toti cei cevorbesc de Hristos sunt ai lui Hristos, nu tot ce poartdeticheta de ,,cregtin" este cu adevdrat Cregtin.

Dacd in timpurile noastre existd mai multe biserici Eiideologii cregtine, nu inseamnd c[ sunt gi adevXrate, numaipentru simplul fapt cX existd sau pentru cd un numdr maimare sau mai mic de persoane se incred in aga ceva. Sau dacdo ,,bisericl", pentru a-gi susfine o anumitd pdrere ,,cregtine",furcearcd sd ,,ajrtsteze", sd rescrie adevdrul istoric oriScriptura ca acestea sd pard c6-i justifici ideologia, e limpedeci atunci igi dd in vileag toatX ingeldciunea. Dacd vreo altil,,bisericd" are o anumitd. particularitate religioasd (de exemplu

fine sAmbdta, urdgte crucea sau cunund homosexuali) nu esteautomat 9i credibild dacd a gdsit in biblie un citat care i separe (sau ni se pare) cX-i de dreptate. A$a, cuvAntulScripturii, folosit fdrd de chibzuinld gi nu dupd cugetul celadevdrat al Bisericii, poate fi fdcut sd justifice absolut orice.

insd putem vedea qi singuri cd doar una este SfAntaScripturd gi printr-o singurd Bisericd a fost pdstratd intreagdgi-nevdtdmatd, de la Apostoli pdnd in vremurile noastre.Biserica a zdmislit Scriptura gi nu din Scripturd s-a ndscutBiserica.2 Bisericile-pirat ndscute acum trei-patru sute de anisunt ridicate pe reinterpretarea Scripturii ortodoxe, tocmai

.N$,.5J

u,F_>

lHF,FmT,*:F4;ii r u[,t-i'rlir; lti,,Ji r-Scrvrc i r i i | i i i r - t t r l .4 /4 ' i - l i : t . i . j | . ! I . ] i . : ; : ' : \

Filida r-:r/Ail ilijit-li:rlilij iSector 1, 8d Gh Drir,::, '13 ii,i 1j2l 12,:990'j

'Este gi firesc atdta timp cdt Scriptura

pentru a-gi crea o fals5 descendenld apostolicd gi a camufladupX o perdea de ,,cregtinism" falsitatea propriilorinvdtSturi.

Cregtinism gi cregtinisme

Din fericire, adevdratul Cregtinism aparfine Bisericii cuadevdrat apostolice. Iar Cregtinismul apostolic are la bazdtrei atribute dupd care poate fi ugor de recunoscut:dcscendenld istoicd, identitate specificd gi neschimbatd, prezenld qilucrare continud tn aiala omeniii.

Profefii Vechiului Testamen! Mdntuitorul Hristos piSfinfii Apostoli hvafd cd prezenta Bisericii a fost, este gi va fivegnich, cu viatd neintreruptd de la inceputul gi pAnd lasfArgitul veacurilor, de la Facere gi pAnd la Apocalipsd: ,,Iar inuremea acestor regi, Dumnezeul cerului aa ridica o tmpdrdlieueEnicd ce nu aa fi niciodatd nimicitd gi care nu aa f trecutd la altpopor; EI ua sftrdma Ei aa nimici toate aceste regate Ei singur El uardmdne tn aeci." (Daniel 2.44) - ii spune un inger prooroculuiDaniel, iar MAntuitorul Hristos ii fdgdduiegte ApostoluluiPetru: ,,$i pe aceastd piatrd [a adeadratei credinfe] aoi zidi BisricaMea gi porflle iadului nu o aor birui" (Matei 16.1.5).

Biserica este lmpdrdlia lui Hristos aici pe pdmAnt, esteimpdrdfia de mii de ani"din Apocalipsd. De la facerea lumii,Biserica a existat neincetat pe pdmAnt gi va exista pAnd laimplinirea (cu 9i i:rtru dAnsa) a tuturor prorociilor, lucrdrilorgi minunilor dumnezeiegti. Aceastd neasemuitd operX demAnfuire este descrisd incepAnd cu cartea Facerii, undezidirea raiului este de fapt intemeierea Bisericii - lmpdrdfialui Dumnezeu, iar Adam devine primul membru al acesteiBiserici ca patriarh al lui Israel, seminfia prin care mai apoiHristos va ajunge sd se nascd sub vremi. in aceastd ,,facere"dumnezeiascd,, omul ca Ei Biserica deopotriad, urrneazd uneialcdtuiri dupd chip gi asemdnare ce aratd peste veacuri

l 4

legdtura lor cu Hristos Creatorul, MAntuitorul giCilduzitorul. Dacd vom ciuta Biserica aygi chipul luiHristos gi asemdnarea sa treimicd, nemijlocit vom ajunge sdcunoagtem adevdrata Bisericd a lui Hristos.

Noi, ca oameni creafi de Hristos, purtim chipul luiHristos in noi; Biserica, drept singura gi unica intemeiatti deHristos, poartd chipul lui Hristos prin insdgi alcdtuirea saDumnezeu-omeneascf, - de Trup al cdrui Cap Hristos este.AEa cum omul mogtenegte din virtufile FdcXtorului duphtrup (gAndire, simfire, voinlA, congtiinfd), mai aparte Bisericamogtenegte virtuFle Fdcdtorului sdu, Hristos Dumnezeu-Omul: sfinfenie, unitate, nemurire gi universalitate. DacdHristos - Carc ieri, Ei astdzi gi tn aeci este AcelaEi (Earei 18.8),inseamnd cd gi Biserica este necontenit Aceeagi pAni invegnicie, pdstrAnd dintru zidtri aceeagi chemare gi alcituire.Dacd Hristos este cu noi ,,tn toate zilele, pdnd la sfArEitulaeacului. Amin," (Matei 28.20), inseamnd cd gi Biserica luiHristos este cu noi ,,pdndla sfdrgitul aeacului. Amin,"

inlelegem cd nu a fost vreun timp in care Biserica nu afost gi nici nu va veni vreo vreme fur care Biserica sd nu maifie; nu a fost gi nu va fi o vreme in care Sfintele Taine sd nulucreze mAnfuirea celor dreptcredinciogi, sfingenia sdiirceteze, invdldtura dreaptd sd se strice. SfAnta BisericXmdrturisegte gi crede cd niciodatd oile nu au fost pdrhsite dectrtre Pdstorul dumnezeiesc Ai cd niciodatii Biserica nu ar fiputut cidea tr ingelare din lipsd de discerndmAnt (pentru cdin ea trXiegte inlelepciunea lui Dumnezeu), nici sd se supunddin slibiciune invdfdturilor mincinoase (pentru cd fur easXldgluiegte puterea harului lui Dumnezeu).

Prezenla vegnicd gi nemuritoare a Bisericii nu poate fiizolatd,la o etapi istoricd (Cincizecime), sau mai rdu, la olimitare temporald (protestantism) sau locald (catolicism).Hristosul Bisericii de astdzi este acelagi cu ,,Dumnezeul luiIacou" gi al patriarhilor pelerini cdtre ,,TdrAmul fXgdduifl' -

l 5

Biserica Vechiului Testament: ,,Acolo S-a ardtat Domnul luiAaram gi i-a zis: <lara aceasta o ztoi da urmagilor tdi>. 0i a ziditAaram anlo yn jertfelnic Domnului, Celui ce Se ardtase." (Facere1.2.7);Cel ce a hrdnit cu mand neamul evreiesc in pustie estetot Hristosul aceleiagi Biserici care acum hrdnegte cu trupul gisAngele Sdu ,,nearnul ales Ei seminfia tmpdrdtenscd"; Cel ce ascris in piatrd lui Moise cele zece porunci este acelagi cuHristosul ce a scris pe nisip pdcatele oamenilor; Arca lui Noecare a salvat pe cei drept-credinciogi din neamul omenesceste icoana Bisericii celei mAntuitoare de astAzi, fur care toticei ce L-au agteptat sau au crezut in Hristos, din toatetimpurile gi locurile, care au fost, care sunt gi care vor veni,alcituiesc un singur Trup datoriti unirii lor prin dreaptacredin;a qi sfintele fapte bune trtru Hristos. Mireasa dinApocalipsd este Biserica ajunsd biruitoare La sfArgitulveacurilor.

Mai presus de vremuri gi adAnc ancoratd in prezent,Biserica lucreazd neincetat, condusd de Hristos, la mAntuireaintregii lumi. Iatd agadar virtutea esenfiald ce deosebegteBiserica de toate celelalte false ,,biserici": asminarefl cuHristos gi necontenita prezenfd tn istoia milntuirii neamuluiomenesc.

Dar nu numai asemenea intru Hristos ni se aratd a fiBiserica, ci gi ca una gi singura ce a fost rAnduitd sdimpdrtigeascd darurile cele mAntuitoare ale lui Hristosoamenilor.

Mai lucreazd atunci Hristos in afara Bisericii Sale? Da,pentru a-i aduce pe oameni la Biserica Sa. precum vaporii deapd existX prefutindeni in aer pentru a mentine viafa, totugiomul iqi astAmpdrd setea venind 9i bdnd din fAntAnd -Biserica cea Una gi singura ddtdtoare de ,,apa cea ztie" (Ioan4.70).

l 6

Oare de ce Hristos a ales a se ddrui omenitdfii numaiprin Biserici? De ce nu lucreazd trimifAnd harul Sdu direct,nu prin mijlocitori omenegti?

Din aceeagi pricind pentru care Hristos a ddruit unoroameni - Sfinlii Apostoli - harul Duhului SfAnt de a lega gidezlega picatele oamenilor (Ioan 20.23).

Din aceeagi pricind pentru care Hristos a poruncitanumitor oameni - Sfinfii Apostoli - sd sdvArgeascd Cina ceade Taind, neincetat lntru pomenirea Sa (Luca 22.19; ICorinteni "11..24), totodatX addugdnd 9i condintionAndmdntuirea sufletului: ,,Adardrat, adeudrat zic uoud, dacd nu aelimilnca trupul Fiului Omului gi nu ueli bea sdngele Lui, nu ueliaaen uiald tn uoi." (Ioan 6.53)

Din aceeagi pricind pentru care Hristos a trimis nigteoameni - Sfintii Apostoli - ca si propovdduiascd cu putereaDuhului SfAnt pAntr la marginile lumii (tuturor oamenilor),,cd s-a apropiat Impdrdlia cerurilor" (Matei 10.7).

Din aceeagi pricind pentru care Hristos a conditionatmAntuirea oamenilor prin primirea Sfdntului Botez de laanumifi oameni - Sfinfii Apostoli - Drept aceea, mergilnd,tnadfafi toate neamurile, botezdndu-Ie tn numele Tatdlui Ei alFiului gi al Sffrntului Duh (Matei 28.19), addugdnd totodatd: De4u se 7)a nagte cinezta din apd Ei din Duh, nu aa putea sd intre tntmpdrdlialui Dumnezeu. (loan 3.5)

$i pentru ca toate aceste Sfinte Taine si nu poati fimflsluite, imitate sau deformate de citre om, SfAntaBiserici a fost pusi qi chezaEul gi sivArgitoarea tuturorlucririlor harice. Biserica nu se poate ingela pe sine insigi,cdci ea este adevdrul; nu umbli cu ingelf,ciuni gi nu facecornpromisuri pentru cd e sfAnti. $i pentru ci este statornicd,Biserica nu vede ca fals ceea ce a recunoscut odatd dreptadevdr. Unde ar mai fi adevdrul sau sfinlenia dacd hotdrAreaactuald ar fi contrard celei de ieri? Cu ce s-ar mai sfintipdmAntul dacd Biserica gi-ar pierde deodati ,,sarea" ei?Pentru aceea nu a fost gi niciodatX nu va fi vreo contrazicere

t7

nici in Biseric5, nici in ScripturX, nici in Tradifie, cdci fur toli gitoate este un singur Hristos viu gi neschimbat.

Nu Flristos singur mAntuiegte gi nici omul singur nu semantuiegte, ci laolaltd, noi ca mddulare ale Trupului-Bisericeuniti cu Hristos Capuf printr-o tmpreund-Iucrare duhwniceascdplind de dragoste Ei adeadr, dupd chipul unitdfii in SfAntaTreime. Acesta este rostul Bisericii, ca tofi sd fie una, osingurd turmd dreptmdritoare in Hristos. Dacd Hristos esteCalea, Adeadrul Ei Viala (loan 1-4.6), inseamnd cd gi Biserica luiHristos se impirtligegte impdrtiiEind oamenilor ,,Calcl,AdeodruI Ei Viafa'. Dacd Hristos tdmdduiegte, atunci 9iBiserica titmdduieEte. Dacd Hristos face minuni, atunci giBiserica face minuni. Dacd Hristos inviazd, pe om, atunci giBiserica o poate face in chip desdvArgi! dupd cum vieflemilioanelor de sfinf (oamenilor inviaf intru Duhul) o aratti.Prin Bisericd Hristos este cu noi, prin lucrarea Bisericii,Hristos lucreazd mAnfuirea sufletelor noastre. Unirea omuluicu Hristos este cununa gi slava Bisericii. Dacd in luteranismsau baptism se mai pistreazd ideea de comuniune, aceastanu se mai bazeazd pe Trupul gi SAngele Domnului, ci pe osimpld convenfie formald, ideologicd, simbolictr, aceste :grupdri nemaiavdnd nici har, nici preofie legiuitd.

insd Biserica lui Hristos nu amurit gi misiunea ei nu s-atrcheiat odatd cu mucenicia Apostolilor, ci se continud pAndastdzi fur acelagi chip gi sub aceeagi lucrare, prin urmagii inhar ai Apostolilor - Episcopii gi Preofii, care au transmis lardndu-le pArd- astdzi fur Biserica lui Hristos firul nerupt aldescendenfei sacerdotale apostolice. Scriptura ne aratd cumdreptul de a sdvArgi cele sfinte (Botez, Euharistie,Spovedanie, Cununie etc.) a fost ddruit de Sfinlii Apostoliprin punerea mdinilor asupra episcopilor, preofilor gidiaconilor (I Timotei 4.14). Succesiunea apostolicd e.ca un focsfdnt prin care o candeld le aprinde pe celelalte. Dacd focul sestinge sau o candeld se sparge, dupd cum istoria Bisericii ne

l 8

aratd cd s-a gi intAmplat cu numeroqi episcopi, preofi giteologi eretici sau apostafi, nu apostolicitatea sau sfinleniaBisericii este in vreun fel vdtdmatd, ci -rntmni pentru aceisdrmani lanpl succesiunii apostolice se rupe gi nu se maipoate vorbi de clerici adevdrafl care sdvdrgesc Taine valide,Biserica lepddAndu-i (panA se vor indrepta) ca pe nigtemlddife uscate de pe trupul Sdu, implinind astfel cuvinteleApostolului: ,,Dar chiar dacd noi sau un tnger din cer a-ar aestialtd Eaanghelie decdt aceea pe care u-am aestit-o - sd fie anatema!Precum a-am spus mni tnainte, Ei acum ad spun iardgi: Dacd adpropoadduiegte cineaa altceaa dec6t nli pimit - sd fie flnatema!"(Galateni 1..8-9)

DacX unii in priceperea lor oarbd,, nu au putut infelegetainele lui Dumnezeu gi au adus numaidecAt schimbdri incredin;d, inseamnd cd acolo a dispXrut iubirea, cdci adevdrul

9i iubirea o credinli sunt. Iar credinga cea adevdratd gi vie nueste de doud, trei, zece sau mii de feluri, ci una singurtr:credinfa fur Hristos gi Hristos intru Credinfi. Pretinsul dreptde a adduga Crezului Bisericii sau Sfintei Scripturi explicafiiparticulare gi infelesuri omenegti, reprezinti un atentat lasfinlenia gi fecioria Bisericii.

Devine evident faptul cd acea grupare religioasd ce nu

. define continuitate de har prin punerea mAinilor de la SfinliiApostoli, nu este adevdrata Bisericd. Dar gi mai clari estenesdbuinla acelor secte apdrute prin secolul XVI, careneavAnd firul succesiunii apostolice, igi aleg cu de la sineputere omeni simpli, falgi ,,pastot|" care sd ,,boteze" , sd. f.acdcina duminicald sau slujba nunfii, imitAnd asffel chipuladevXratei Biserici pe care o tdgdduiesc, pentru a-i ingela maiu$or pe cregtinii negtiutori Ei slabi tur cuget.

Dincolo de locag al sdvArgirii Tainelor celor sfinfitoare,Biserica este pistrdtoarea, apdrdtoarea gi singuraadeveritoare a adevdrului gi a dragostei intru Hristos: ,,Euspre aceasta M-am ndscut Ei pentru aceasta am aenit tn lume, ca sd

l 9

dau m"drhtrie pentru adeadr; oricine este din adeudr ascultd glasulMeu" (loan L8.37). De aceea Biserica nu este o simpld adunarea credinciogilor, ci este Duhul lui Dumnezeu gi harulSfintelor Taine care lucreazd in aceastd comunitate. Pentrucel necredincios, SfAnta Taind este doar un rifual iar Bisericanumai o institufie sociald.

Cine ne garanteazd astdzi cd cei ce ne dau iertare depdcate sunt urmagii Apostolilor trimigi de Hristos? SingurdBiserica cea Una. Cine ne incredinfeazd astdzi cd cei ceboteazd gi sfintesc in numele Treimii sunt de la Hristos?Biserica lui Hristos cea SfAntd. Cine ne poate asigura cd cei ceoferd Trupul 9i SAngele lui Hristos ne ddruiesc chiar Trupulgi SAngele lui Hristos de la Cina cea de Taini? NumaiBiserica cea soborniceascd. De unde gtim cd cei care astdzi nepropovdduiesc pocdinfa spunAnd cd. ,,s-a apropiat tmpdrdliacerurilor" sunt de un cuget cu Apostolii? Numai BisericaApostolicd. $i este firesc sd fie aga, atAta timp cAt ,,Este unDomn, o credinfd, un botez" (Efeseni 4.5), nurnai intr-un singurHristos gi numai intr-o singurd Bisericd. Unitatea giunicitatea reald qi absolutf, a Bisericii purcede, fXri indoiald,din unitatea qi unicitatea lui Dumnezeu.

Vrefi sd deosebifi Biserica de ,,biseric|" ? CdutafiBiserica din care a tzvordt Scriptura, nu la bibliile care auzdmislit ,,biserici". A nu primi decAt biblia gi a intemeiaBiserica doar pe ea, inseamni in realitate a t2igddui Biserica gia spera si o creezi din nou prin puterile omenegti.

RAvnifi la adevXrul Apostolic? Priviti spre Biserica cede doud mii de ani a fost gi este prigonitd de aceastd lume gitot de doui mii de ani neincetat a ddruit sfinti, mdrturisitorigi mucenici pentru credinta cea dreaptd intru Hristos.

Nu alcdtuiesc Biserica lui Hristos acele secte care senumesc pe sine ,,biseticd", gi care au fost intemeiate nu deSfinfii Apostoli, ci de proorocii mincinogi ca Luther, Calvin,

Zwrngli gi de urmagii lor, dupi care gi-au tras mai apoi ginumele.

Trebuie sd recunoagtem cd in ,,cregtinisinele" actualenu existd o invdfdturd unitari, ci viazd o puzderie de pdrericontrare privind mAntuirea omului gi lucrarea lui Hristos. $itrebuie sd mai recunoaqtem (dupd logica sincerd invocatd la-nceput) cd nu toate pot avea dreptate, de vreme ce existddoar un singur adevdr, o singuri cale, un singur Hristos. Deexemplu, dacd o bisericd igi mdrturisegte credinfa in unireacu Trupul gi SAngele lui Hristos in SfAnta impdrtdganie, iaralta (sau altele) nu, inseamnd cX nu pot avea amdndoud (sautoate) dreptate. Sau, dacd o bisericd crede in puterea SfinteiCruci, iar alta respinge vehement aceasta, inseamnd cd unadin ele este strdind de adevdrul intru Hristos. AdevdrataBisericd este cea care a pistrat neschimbatd invifdfura decredingi a primilor cregtini, cea care gi-a pus adevirulDomnului gi nu pdrerea omului la temelie, arXtAnd: ,,Cumtrebuie sd petreci in casa lui Dumnezeu, care este BisericaDumnereului celui aiu, stillp Ei temelie a adeadrului." (I Timotei3.15)

Acolo unde este adevirul, acolo este gi Biserica.Biserica este certificatul de veridicitate al adevirului decredinli, iar adevirul de credinfi arati adevirata BisericX alui Hristos. De aceea Biserica nu poate fi secti gi nici sectanu poate fi in veac Biserici.

Pentru cei ce cautd sincer adevdrul gi vor asculta glasulcongtiinfei, Hristos le va descoperi c[ Biserica cea Una esteBiserica Ortodoxi3.

' C6nd inv6fdturile false vor dispirea, atunci nu va mai fi necesari denumireade ,,ortodox6", pentru cd nu va mai exista nici un cregtinism mincinos de careBiserica sd se deosebeascd.

2 l20

Cregtinismul adeviratei Biserici

in lumea noastrd pdmdnteascd nu este vreo unire mai{devdratd, mai cuprinzdtoare qi mai de pre! decAt unireaomului cu Dumnezeu, ca ,,tntr-acest chip noi, cei mulfi, un trupsd fim tn Hristos" (Romani 12.5). inslt aceastd venire a omuluila unirea cu Hristos nu se face oricum, ci incepe tr Bisericalui Hristos ,lucreazd prin credinla cea dreaptd in Hristos gi sedesf,vArgegte prin faptele cele bune lntru Hristos.

Precum SfAnta Treime se arath ca Tathl Care lucreazdprin Fiul ir:r Duhul ,SfAnt, intr-o desdvdrgitd unime ir1dragoste gi adevdr - ca Una ce este insdqi Unimea giDragostea gi Adevdrula, aqa gi Biserica, drept icoand a SfinteiTreimi, a fost alcdtuitd ca un Trup dumnezeu-omenesc viu,al cdrui Cap este Hristos Dumnezeu-Omul, Trup care, princhemarea cea din afard gi lucrarea cea din lduntru a DuhuluiSfAnt, neincetat sporegte gi se aduce ca jertf5 binepldcutdTatdlui Ceresc.

Biserica este una, fiindcd Unul este irtemeietorul ei, Celcare a numit-o ,,Biserica Mea" (Matei 1.6.1.8), pentru cd Elinsugi S-a pus Temelie vegnicd ,,Fiindcd altd temelie nimeni nupoate sd pund decht aceea care este pusd, care este lisus Hristos" (lCorinteni 3.11) gi Cap al Bisericii: ,,$i toate le-a supus subpicioarele Lui Ei, mni presus de toatu, L-a dat pe El cap Bisericii,care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineEte toate tntru tofi"(Efeseni 1.22-23) arhtAnd ci de la Hristos gi numai prinHristos, de la Bisericd gi numai prin Bisericd, de la DuhulSfAnt 9i numai prin Duhul SfAnt gi cu binecuvAntarea Tatdluise desdvArgegte adeadrata fucrare de mAntuire a neamuluiomenesc.

Unde este Biserica, acolo este Hristos, pentru cd Hristoseste al Bisericii gi Biserica este a lui Hristos; Biserici sunt

' Izvorul cel de viafi detetor de la care toate capdtd, via{d, rafioneazl, Si viazitprin energiile cele necreate ale Dumnezeirii.

1.,

Apostolii, Mucenicii, Mdrturisitorii 9i toli Sfinfii; Biserica esteinima cea curdtitd de erezii gi patimi, ldcagul jertfei 9i alslavei, chivotul credin;ei adevdrate gi al iubirii; Biserica estetrunchiul - noi mldditele, unitatea celor vii cu cei morfi, dintoate timpurile qi din toate loeurile, care au crezut tr Hristosdupd adevdr; Hristos este mirele iar Biserica mireasa,vegnicie intrupatd inlduntrul hotarelor timpului 9i spafiului;Biserica este iubire celor drepfi gi lumind celor necredinciogi,sfinfire suflefului, curdtire trupurilor, indreptare cugetelor,izbdvire de tot necazul celor rele gi al durerii, unimea credinleiEi cunoptinla slaaei celei neapropiate.s

Biserica este una, sfAnti, soborniceasci gi apostolicl gide aceea blasfemie impotriva lui Hristos este a socoti Bisericainstitufie nafionald, impdrfitd sau nedesdvdrgitd, cu aspirafiiumaniste, pdmAntegti, legate de timp. Scopul Bisericii estedincolo de hotarele nafiunilor gi mai presus de vremuri, esteapostolic qi a-tot-cuprinzdtor: acela de a-i uni pe tofi oameniii:rtru Hristos, nu coborAnd cele ale Bisericii la patimileomenegti, ci ridicAnd omul la cele sfinte ale Bisericii. Iarmijloacele trebuincioase acestei ,,ridicdr{' sunt ddruite celordreptcredinciogi de Bisericd prin Sfintele Taine, spre intdrireain sXvArgirea sfintelor fapte bune ale virtufilor gi ascezei.. Dacd in Hristos ,,sdldgluiegte toatd plindtatea Dumnereiiitrupegte" (Coloseni 2.9), inseamnd cd pi Biserica se umple deaceastd plindtate a Dumnezeirii, dupd cum ni se aratd in chipluminat gi desivArgit prin Tainele cele Sfinte - PreasfAntulTrup gi SAnge al MAntuitorului: ,,Luafi, mdncafi, acesta estetrupul Meu ... Beli din acesta tofi, acesta este silngele Meu, alLegii celei Noi,.' (Matei 26.27 -28).- Biserica este locag gi mijloc prin care MAntuitorul

Hristos sdvArgegte lucrarea Sa mdntuitoare in lume. $i dupdcum MAntuitorul a rdscumpdrat gi a mAntuit firea pdcdtoasdprin intreita Sa slujire (de profet sau invifdtor, de arhiereu gi

s Din rugiciunile Miezonopticii dintoate zilele.23

lmpirat), tot astfel 9i Bisericii Sale i-a ldsat o intreitd putere gimisiune: de a propovddui nevdtdmat adevdrul dumnezeiesccqprins in€fdnta Scripturd gi in Sfdnta Predanie, de a curdti

9i sfinfi pe credinciogi prin Sfintele Taine gi ierurgiile sale gide a-i conduce pe calea mAntuirii spre viala vegnicd.

Acest lucru se vede clar din porunca cea dupi invieredatd de chtre MAntuitorul Sfinfilor Apostoli: ,,Mergilnd,inadfati toate neamurile, botezdndu-le tn numele Tatdlui gi alFiului Ei aI Sfilntului Duh, tnadfdndu-le sd pdzeascd toate cdte u-am poruncit aoud, gi iatd Eu cu aoi sunt tn toatu zilele pdnd lasfdrEitul aeacului" (Matei'XXVlil, L9.20).Intreita putere a fostdatd apostolilor gi prin ei urmagilor lor, episcopi si preofi

Singurul 9i adevdratul Iisus Hristos Cel lntrupat este,,marea taind a bunei credinfe" (I Timotei 3.L6) ce seimpdrtdqegte drept-credinciogilor in singura qi adevXrataBisericd, adicd ldcagul unde prin Sfdntul Botez ne imbrdcimire Domnul Hristos, iar prin SfAnta Euharistie primim peDomnul Hristos intreg, pentru a noastrd mAntuire:

ludecali uoi ce ad spun. Paharul binecwdntdii, pe care-lbinecuoAntdm, nu este, olre, tmpdrtdgirea cu shngele lui,Hristos? Pfrinea pe care o frhngem nu este, oare, tmpdrtdgirea'cu trupul lui Hristos? Cd o pkine, un trup, suntem cei mulfi;cdci toli d:in aceeagi p1ine ne tmpdrtdgim. (I Cointeni 10.16)

Adevirata Biserici, cea a Apostolilor, este cea care-Ldiruiegte pe Hristos celor dreptcredinciogi intreg, viu,desivArgit qi adevirat. Biserica mincinoasi este cea careoferi, ca in Protestantism, simboluri sau substituiri ale luiHristos. Zadanticd, este credinfa acelora care nu cred cdHristos poate preface pdinea gi vinul in Trupul 9i SAngeleSdu. Iar daci prin impdrtdgania cu Sfintele Taine, ortodocgiidevin trup din Trupul lui Hristos, ce putem spune atuncidespre acei sectari,,cregtini" cate acuzd Biserica Ortodoxd depdgdnism atunci cAnd sdvArqegte SfAnta Liturghie?

24

in afara adevdratei Biserici, orice,,hristos" sau,,bisericdcregtini" este un fals religios, un creqtinism eretic, deformatgi nemAntuitor, o imitare omeneastl

--a adevdrului

dumnezeiesc.Tdria Bisericii nu std iri numdr sau irn mdrime, ci in

dreapta credintd. $i pentru cd lnvdfdtura Bisericii nu esteumand sau un produs al intelectului, aceasta nu semodeleazd sau se schimbX dupd vremuri, ci vremurile qioamenii sunt chemate sd se schimbe dupd adevdrul luiHristos. Dogmele Bisericii nu sunt ca invdtdfurile lumii, ciluminate gi insuflate de Duhul Sfdnt fiind, vegnice gineschimbitoare sunt.

Biserica recunoaqte drept Cregtin omul ftrnoit intruHristos, cel ce ridicd o luptd pe viald gi pe moarte asupratrupului, a diaaolului Ei a lumil, pdstrAndu-gi tr acelaqi timpnevdtdmatd ,,comoara cea de mult pref" - Iegdtura cu HristosulBisericii, prin practicarea sfintelor virtufi ascetice: credinta,postui, rugdciunea, milostenia, dragostea, umilinfa,smerenia. Adicd Sfintele Fapte bune, de care numaidreptcredincioqii Bisericii se invrednicesc a le fdptui spre aIor qi a semenilor mdntuire.

Sd nu mai rimAnem uimili d" multimea ,,faptelor'bune" ale ereticilor, ateilor gi pdgdnilor, cdci ,,bundtatea" lornu are nici cea mai micd legdturd cu Hristos, penffu cd deHristos aceqtia s-au lepidat. Iar incepdtura Sfintelor Faptebune este aceea cd se face in numele lui Hristos. ,,Binele" nuse face in numele unei organizafii sau al unui om, nu dreptreclamd gi camuflaj al politicului, al inavufirii sau alprozelitismului, ci in taini gi in numele lui Hristos. SX ludmbine aminte, cdci intre ,,bundtatea" lumii $i cea a lui Hristoseste o prdpastie de netrecuts.

o Ca, de exemplu, intre filantropia umanistd gi milostenie. Aga gi masonii,sectarii sau organizafiile non-religioase (atee) ajut[ trupegte pe oameni, ?nsinumai milostenia ortodoxului cea sdudr$itd tn ascuns de ochiul lumii este o

ZJ

Sd nu uitim cd numai Biserica Ortodoxd igi pistoregtebinecredincioqii prin indemnarea la sfintele fapte bune aleascezei (pcrst, tdcere, metanii, milostenie). Tocmai prin acestefapte ale credinlei, Biserica se diferenfiazd esenfial de oriceeste lumesc sau omenesc, de orice alte ,,bisetic7" sau

,,cregtinisme".Trdirea nevoinfei este pulsul duhovnicesc al Bisericii-

Trup in noi, fiindcd in ascezd afldm desprinderea sufletuluide comoditatea progresului, de cultura decdzutd 9i dedemonismul civilizat al,,organismelor" lumegti eretice,apostate sau pdgAne.

Vedefi fursd minunata impreunare? Dacd Hristos nu arfi fost Dumnezeu, atunci Biserica nu ar fi fost cereascX,vegnicd, nebiruitd gi sfAntd, iar dacd Hristos nu ar fi fost 9iom, Biserica nu ar fi putut ardta pe Hristos in icoand gi nu arfi putut impirtdgi turma cea binecredincioasd cu PreasfAntulTrup gi SAnge. Lumea intreagd se rezidegte ca o mare Bisericdin Hristos prin Duhul SfAnt, tinzAnd la a redeveni ceea ce afost irainte de cdderea in pXcat. Lucrarea Bisericii este de ale restaura pe toateT intru Hristos, iar lucrarea lui Hristoseste de a le re-aduce pe toate intru Biserici:

prelungire a jertfei euharistice, incit ajutorarea celui necdjit devine ddruireain chip tainic a lui Hristos - singurul Vindecitor al trupurilor gi sufletelor,singura Pdine a vielii care t6mdduiegte foamea sufletului. Toate cdte nu se facdupi invdfiturile Evangheliei gi ale Sfinlilor PdrinJi nu sunt nici ,,bune", nici

,,bine". Filantropia ajutd uneori dezinteresat, numai trupegte, alteoritransformi aproapele in robul binefbcdtorului, insl numai milostenia cautd siumple lipsa lui Hristos din om, caut6 la rddlcina bolii, a sdriciei gi aneputinJei lui (adicd a pdcatului), la mdntuirea trupului Si a sufletuluideopotrivd. $i cine poate ddrui aproapelui prin milostenie pe adevdratulHristos, decdt numai purtdtorii de Hristos, cei imp6rt6gi{i de adevdrataBiserici cu adevdratul Trup 9i Sdnge al lui Hristos! Minunile Sfinfilor "Doctori fbrd de argin{i stau drept mirturie' Pe to1i si pe toate, dimpreuni cu progresul, cultura 9i alian{ele omenegti demai sus care au pierdut, au lepddat sau au schimonosit chipul lui Hristos dinsdnul lor.

26

Pentru cd intru El au fost fdcute toate, cele din ceruri gi cele depe pdmdnt, cele adzute, gi cele neodzute, fie't\onui, fie domnii,

fie incepdtoii, fie stdpdnii - toate s-au fdcut pin EI gi pentruEl. El este mai tnainte decht'toate gi toate prin EI sunt agezate.$i EI este capul trupului, al Bisericii; El este tnceputul, tntdiulndscut iLin morfi, ca sd fie El cel dintdi tntru toate, cdci tn El abineaoit (Dumnezeu) sd sdldgluiascd toatd plinirea gi pintr-Insul toate cu Sine sd le tmpace, fie cele de pe pdmhnt, fie celedin ceruri, ficdnd pace pin El, pin singele crucii SaIe.(Coloseni L.16-20)

AceastX inviliturd a Sfintelor Scripturi despre Bisericalui Hristos std intr-o totald contradicfie cu dogma protestantddespre totala strichciune a creatiei prin pdcatul strdmogesc,invdltturd ereticd ir1 care totul - rafiunea omeneascd,libertatea, ordnduielile sociale, familia, neamul, statul este cudesdvArgire corupt, nirnic din acestea nemaiavAnd chipulcreatiei-Bisericd, cel dinainte de cddere. Tot ce e viati giordine naturald li se pare o imensd ruind fafX de care trebuiesd se raporteze ca fafd de ceva blestemat definitiv, lumeafiind una cu pdcatul sau e chiar produsul ptrcatului,dugmanul omului gi al vegniciei. De fapt, aceastd aiziune'nihilistd aratA neputinla gAndirii apusene in a irfelegeadevdratul sens al a-tot-cuprinderii (sobornicitdfii) Bisericii.Este o f.llozofie care std la temelia tuturor sectelor giorganizaliilor unioniste cu pretenfii universaliste gi eclesiale,filozofie care cautf, cu invergunare sd nege gi sd tnlocuiascdrestaurarea duhovniceascd a lumii gi a omului lucratd de lairlceputul lumii de Hristos fir Bisericd.

Insd nddejdea noastrd r5mAne Hristos Dumnezeu-Omul, cdci de nu ar fi existat Biserica - Trup Dumnezeu-Omenesc, afunci intreaga creafie nu ar fi putut avea vreonoirnd sau chemare, nici o apropiere sau participarecongtientd la lucrdrile lui Dumnezet; fdptura omeneascd a

27

fost creatd, rdnduitd gi inchegatd dintru inceput ca trup alBisericii, toate celelalte zidiri alcltuind un imens naos ceresc-pdrndntesc -de desfdgurare a comuniunii om-har-Hristos,dupd modelul comuniunii iubitoare a Persoanelor SfinteiTreimi.

Aceasta a fost bundvoinla dintru inceputuri aIntemeietorului, ca toli sd fie una (Ioan 17.11) cu Hristos, inBisericd. Menirea Bisericii este de a aduna laolaltd la sAnul ei,intr-un singur duh gi cuget al lui Hristos,,,toatd suflarea" dintoate noroadele pdmdntului gi din toate timpurile sub osingurd 9i dreaptd credinl5. Propoudduirea tn toatd lumea acredinlei tn Hristos de cdtre Sfinlii Apostoli A ftcut ca Biserica sd

fte a-tot-cuprinzdtoare, uniaersald, sd tmbrdliyze tot pdmintul.CAti trufie zace in pastorii care ,,evanghelizeazt" astdziinrindurile poporului ortodox al Bisericii, crezAnd cilucrarea Apostolilor s-a netrebnicit gi ci ei sunt ,,noiiapostoli" care au misiunea de a reincregtina pimAnful...

Dreapta credinld leagd dedila de ,,sevaduhovniceascd" a Bisericii-trunchi, in care MdntuitorulHristos este intreg, viu gi desdvArgit, ca gi in trupul Sdu.Potrivit agezXmAntului lui Hristos, Biserica este una gi unicd.impirfire a Bisericii nu a fost niciodatd, nici nu poate fi, ci aufost gi vor fi cideri din Bisericd, aga cum sunt gi vife care, debund voie, rdmAn sterpe gi cad, uscate, din Via Dumnezeu-omeneasci cea vegnic vie:

Eu sunt aila cea adeadratd Ei Tatdl Meu este lucrdtoruL Oicemlddild care nu aduce roadd tntru Mine, El o taie; gi oricemlddild care aduce roadd, El o curdfegte, ca mai multd roadd sdaducd. Acum aoi suntefi curafi, pentru cuahntul pe care zti l-amspus. RdrnLnefi tn Mine gi Eu in ztoi. Precum mlddila nu poatesd aducd roadi de la sine, dacd nu rdmfrne tn aifd, tot aga niciaoi, dacd nu rdmdneli tn Mine. Eu sunt aifa, uoi suntefimlddifele. Cel ce rdmkne tntru Mine gi Eu in el, acela aduceroadd multd, cdci fird Mine nu puteli face nimic. Dacd cineaa

28

nu rdmfrne in Mine se aruncd ffird ca mlddila gi se usucd; gi leadund gi le aruncd tn foc ai ard. (Ioan 15.1-6) . _ -

in aceastd armonie duhovniceascd a cerului cupdmdntul existd totugi o frdmAnlare, datd de lupta cu Satana,primul eretic ce a cdutat sd dezbine, si surpe gi sd preschimbedupd a sa minte a1ezarea cea bunX, rdnduiala din lmpdrdfialui Dumnezeu. Nu numai cd nu a putut face nirnic impotrivaRaiului-Bisericd, dar nurnai cugetAnd la cele rele qi trufage gia gi cdzut ca un fulger dintru cele sfinte, trdgdnd pe ingeriicei de un cuget cu dAnsul. Aga a luat nagtere prima ,,sect6";

Din Biserica ceA unz, unicd Ei de nedespdrlit a lui Histos, s-audespdrlit gi au cdzut in feluite aremui ereticii Ei schismaticii,6i pin aceasta au tncetat a mai fi mddulare ale Biseicii gi de untrup cu trupul ei Dumnezeu-omenesc. Astfel au cdzut mai inthignosticii, apoi aienii, pneomatomahii, monofizifii, iconoclagtii,romano-catolicii, protestanfii, uniafii... gi, pe rknd, toli ceilallicare aparfin legiunii eretico-schismatice,B

Ereziile sunt ruperea de Biserica cea una gi ridicareapdrerilor personale mai presus de mdrturisirea Bisericiisobornicegti. Cel care a lepddat adevdrul, s-a lepddat gi deDuhul iubirii pi s-a lipsit de darurile harului, mdrginindu-sela o cunoagtere din afard a adeviratei credinle cregtinegti.

De aceea ortodocqii cregtini nu cautd gi nu agteaptdinfiinfarea unei noi biserici, alta decAt cea ldsatd de SfinfiiApostoli, gi se pdzesc de acel ,,hristos" pe care il vestesc ceinebotezafi gi hulitori de SfAnta Cruce.

t Sfantul Iustin Popovici, Biserica ortodoxE gi ecumenismil,2002,p.41.29

CIpITOLUL II

Despre Sf dnta Predanie

umitd gi Tradifie, este sfAntd deoarecepdstreazd. neatinsd gi mdrturisegte desdvArgitcredinla cea dreaptd - izvor al adevdrului,

dimpreund cu SfAnta Scripturd. Trei sunt pricinile pentrucare SfAnta Predanie este prezentd ln viafa Bisericii Ortodoxe.

ln primul rdnd, de la Facerea lumii gi pAnd laApocalipsd, vedem cum Biserica lui Dumnezeu ciliuzegteomenirea spre mAntuire prin cuvdntul scris dimpreund cu celrostit. De la Adam gi pAnd la Avraam au trecut 3387 de anie,9i cu 430 de ani de robie a israelifilor in Egipt fac 3817 ani,rdstimp in care oamenii lui Dumnezeu, generatie dupdgeneratie, au fost povepifi pe calea mAntuirii numai prinSfAnta Predanie, adicd invdtdfura despre Dumnezeu fursugitdprin viu grai. Numai de la Moise gi pAnd la venireaMAntuitorului, vreme de 1700 ari, neamul ales a fostpovdpit dupd scripturi, adicd dupd invdlXtura scrisd.

Cdlduzirea lui Dumnezeu prin graiul Sfintei Predaniieste regdsitt 9i in timpul propoviduirii MAntuitorului IisusHristos care, timp de trei ani gi jumdtate cAt a vestit

' Vezi Hronograful de la M-rea Neamlu, ed. 1837, p. 44-45.30

Evanghelia - CuvAntul cel Viu, nu a scris nimic. $i Bisericacea Cregtineascd firtemeiatd de Hristos, pAnd la anul 44 d.H.,cdnd Sfdntul Marcu a scris Evanghelia, a lucrat mAntuireacredinciogilor prin SfAnta Predanie.

Agadar, Sfdnta Predahie este izvorul ambelorTestamente - al celui Vechi gi al celui Nou - avAnd aceeagiautoritate, insemnf,tate gi mdrtuisind acelagi adeadr de credinldca gi SfAnta Scripturi.

Sffrnta Scripturd este Sffrnta Predanie scrisd, pentru aceeaAdeadrata Suipturd nu exclude Sfilnta Predanie Ei nici AdeadrataPredanie nu contrazice Sffrnta Suipturd, amAndouh avAndacelagi rost qi implinind aceeagi lucrare a Bisericii: de apovdpi cdtre mAntuire sufletul omenesc.

intru cel de-al doilea rAnd, despdrfirea Sfintei Predaniide SfAnta Scripfurh conduce, dupd cum toate secteleprotestante se strdduiesc sd ne arate,la despdrprea de SfAntaBisericd gi de adevdrul cel mdntuitor. Ce ne trvald SfAntaScripturd: ,,Deci, dar, frafilor, stali neclintili gi lineli predaniilepe care le-afi tnadtat, fre prin cuailnt, fie prin epistola noastrd." (lITesaloniceni 2,L5) ,,Frafilor, ztd laud cd tn toate od aduceli amintede mine gi lineli predaniile cum ai le-am dat." (I Cointeni 11.2)

Tdlcuiegte cele de mai sus SfAntul Iustin Popovici:

Din cale-afard de tnsemnat este acest lucru: tn BiseicaOrtodoxd a lui Histos, Sfinta Predanie, lntotdeauna aie gi deaiald fdcdtoare, este alcdtuitd din: Sfknta Liturghie, toatesfintele slujbe Dumnezeiegti, toate Sfintele Taine, toate sfintelefapte bune, tot adeodrul aeEnic, toatd dreptatea aegnicd, toatddragostea aegnicd, toatd aiala aegnicd, tot Dumnezeu-Omul

- Domnul Hristos, toatd Sfdnta Treime, toatd aiala Dumnezeu-omeneascd a Bisericii in toatd plindtatea sa Dumnezeu-omeneascd, tmpreund cu Preasfhnta Ndscdtoare de Dumnezzugi cu toli Sfnlii L..l Prin rugdciune gi bund-credinfd se pdzegte

J I

SfAntu Predanie de tot demonismul omenesc gi umanismuldiaaolesc.to

Incd gi SfAntul Pavel aratd: ,,Vd aduc aminte, frafilor,Eoanghelia pe care zs-nmbineaestit-o, pe afte ati gi primit-o,:intrucafu Ei stafi, prin care gi sunteli mdntui[i; cu ce cuadnt u.ambineaestit-o - dacd o tineli cu tdrie, afard numni dacd n-afi crezutin zadar" (I Corinteni 15.1). Despre ce Evanghelie vorbegtePavel Apostolul, de vreme ce cunoagtem din istoria Bisericiicd pAnd in vremea aceea nu fusese incd scrisd Evanghelia? $itotugi Pavel zice cE o "binevestise Corintenilor gi acegtia oprimiseri. Se vede de aici cd mai htai ir:r Bisericd a fostPredania - Evanghelia rostitd 9i mai apoi ScripturaEvanghelia scrisd.

Sfdntul Apostol luda, in epistola sa cea soborniceascd,printre altele zice: ,,Dnr Mihnil Arhanghelul, cdnd se tmpotriaeadisaolului, certfrndu-se cu el pentru trupul lui Moise, n-atndrdznit sd aducd. judecatd de huld, ci a zis: Sd te certe pe tineDomnul!" (Iuda 1.9). Nicdieri in Vechiul Testament nu segdsesc scrise aceste cuvinte, deci apostolul a invdtat cevaaf.ard de SfAnta Scripturd, adicd din SfAnta Predanie. Mai jos;acelagi apostol amintegte gi de o proorocie a lui Enoh, zicdnd:,,Dar gi Enoh, al qaptelea de la Adam, a proorocit despre aceEtia,zicilnd: latd, a aenit Domnul cu zecile de mii de sfinli ni Lui, ca sdfacd judecatd tmpotriaa tuturor gi sd mustre pe tofi nelegiuilii detoate faptele nelegiuirii"lor, in care au Jdcut fdrddelege, Ei de toatecuuintele de ocard pe care ei, pdcdtogi, netemdtori de Dumnezeu, le-au rostit funpotrizra Lui" (luda 1.14-15). Este limpede cd incd depe vremea Apostolilor, Scripfura nu cuprindea in scris toateinv5ldturile Predaniei, insi Predania cuprindea Scripturile.

Dar nu numai Iuda Apostolul vorbegte din SfAntaPredanie, ci gi marele Pavel cAnd zice: ,,Dupd cum lannes gilambres s-au impotriait lui Moise, aga Ei acegtia stai impotriaa

'o Sfantul Iustin Popovici, op.cit., p.59.32

adeadrului, oameni stricali la minte gi netrebnici pentru uedinfd"(II Timotei 3.8) qi incd, adresAndu-se preotilor din Efes: ,,Toateui le-am ardtat, cdci ostenindu-ad astfel, trebuii 3d ajutali pe ceislabi Ei sd ud aduceli aminte de cuaintele Domnului lisus, cdci El azis: Mai fericit este a da decdt a luri" (Fapte 20.35).

Se cuvine aqadar, dacd Apostolii au zis gi invdtat nu dela ei, ci ceea ce au i:rvdfat la rAndu-le de la Pdrinji 9i de laHristos, prin SfAnta Predanie -, se nu credem sectarilor carehulesc tdgdduind invdf5tura cea nescrisX a Bisericii. Predaniaeste trdirea Scripturii, Scriptura vie in viala celorbinecredinciogi.

Fdrd de Predanie nu se poate explica alcdtuirea NoulTestament. Cine ne garanteazl cd. Noul Testament are 27 ginu 17 sas 37 de cdrti?11 Cine a scris Evanghelia dupd Mateisau cea dupd Marcu, de vreme ce in cuprinsul lor nu sevorbegte despre scriitorul lor? Autenticitatea gi canonulScripturii noastre o adeveregte SfAnta Predanie ajunsd la noiintreagd gi nevdtdmatd prin purtarea de grijd a BisericiiOrtodoxe.

Apoi, cine ne incredinfeazd, curn se sdvArgesc SfinteleTaine ale Bisericii? Doar Scriptura dimpreund cu Predania -cAnd prima invald sd ne botezdm, iar cealaltX gi cum sd ofacem (lepdddrile, cele trei afunddri); cdnd Scriptura neindeamnd sd ne impdrtdgim, iar Predania ne arati cAnd, undeqi cum sd o facem (SfAnta Liturghie); cAnd Scriptura neindeamni sd ne spovedim, iar Predania ne aratd gi cum sd ofacem (port, indreptar, canoane); cAnd Scriptura neindeamnd sd facem semnul Sfintei Cruci72, iar Predania nearatd gi cum sd o facem, Ei aga aratd cu toate Tainele Ei Sluibele,cu-ina dldtura Ei Rilnduiala Bisericii.

" $tim din istoria Bisericii cd impreund cu cdr{ile insuflate de Sfantul Duhcirculau gi scrieri false, apocrife precum evanghelia lui Nicodim, a lui Toma,a lui Iuda gi multe altele.''

,,5-a insemnat peste noi luminafefei Tale, Doamne" (Psalmul 4 6).J J

34

in cel de-al treilea rdnd, Biserica socoate Predania cadreptar atunci cAnd zice:

Poodtuitor celor fdrd de minte, tnadldtor celor neukrstnici,aaknd in lege ilreptarul cunoqtiinlei gi aI adeudrului (Romani2,20); $i cdli aor umbla dupd dreptarul acesta, - pace gi mildasupra lor gi asupra Israelului lui Dumnezeu! (Galateni 6.L6);

line dreptarul cut:intelor sdndtoase pe care le-ai auzit de lamine, cu credinla gi cu iubirea ce este tn Hristos lisus' (llTimotei 1.13)

... $i invafa ca toate cAte ne-au fost predanisite prinLege, gi prin Prooroci, prin Apostoli qi Evangheligti, peacestea sd le primim, sd le cunoagtem, sd le cinstim gi in ele sdrdmdnem, nimic cdutdnd in afard de acestea, netrecdndhotarele cele vegnice ale Adevdrului de credinfd. DaciPredania s-ar strica, tot trupul Bisericii s-ar vdtdma.

Sectele protestante tdgdduiesc Sfdnta Predanie spunAndcd numai scriptura (sola scriptura) este de folos mAntuirii 9iorice cuvAnt de invdliturd in afara bibliei este de Ia oameni,deci supus falsitdfii. Pornind de la aceastii idee, sectariiconfundd urmdtoarele pasaje scripturistice ca vorbind desprePredanie: ,,Iar El, rdspunzdnd, le-a zis: De ce Ei aoi cdlcaliporunan lui Dumnereu pentru datina aoastrd?" Iar apoi: ,,...Ei afidesfinfut cuadntul lui Dumnezeu pentru dntina aoastrd.Fdfarnicilor, bine a proorocit despre aoi Isaia, c6nd a zis: ,,Poporulacesta ... zadarnic Md cinstesc ei, tnadlilnd tnadldturi ce suntporunci ale oamenilor" (Matei 1.5.3, 6-9; Marcu 7.13) Luali amintesd nu ad fure minfile cineua cu flozofia gi cu deEarta tngeldciunedin datina omzneascd, dupd tnlelesuile cele slabe ale lumii Ei nudupd Hristos (Coloseni 2,8) '

Sfinfii Evangheligti Matei gi Marcu neagd mai susstrfimbele tnadldturi lumegti despre credinld gi nu. PredaniaApostolicd, cea dreaptd a Bisericii. CuvAnful scris are tiriacuvintelor rostite de sfintii din vechime, atunci cAnd

J )

mirturisesc acelagi adevir. Acesta este ,,cugeful Bisericii",,,adunarea Sfinfilor", gAndirea soborniceascd in problemelefundamentale ale credin;ei. Adevdrul de credint[ nu gade ingura unuia, ci in ceea ce ,,au grdit Proorocii, au tnadlatApostolii, a incuuiin[at Biserica,-au tnadfut Dascdlii, precum apimit lumea, precum a luminat Harul, precum a descoperitAd.eadrul, precum a pierit minciuna, precum a ardtatInfelepciunea, precum a biruit Hristos, cdci aceasta este CredinfuApostolilor, aceasta este Credinla Pdrinfilor, aceasta este CredinlaOrtodocAilor, aceasta este Credinla care a tntemeint Lumea!" ( DinS in o dikonul O r to do xiei)

Ba mai mult, Legea lui Dumnezeu, irvXfdturile,minunile, rAnduielile nu sunt toate cuprinse numai in SfAntaScripturd, de aceea avem nevoie gi de SfAnta Predanie pentrua le cunoagte. Iatd ce spune SfAntul Evanghelist loan: ,,Darsunt Ei alte multe lucruri pe care le-a fdcut lisus pi care, dacd s-ar fiscris cu de-aminuntul, cred cd lumea aceasta n-ar cuprinile cdrfilece s-flr fi scris. Amin." (loan 21.25) qi iardgi: ,,Multe avilnd a adscrie, n-am aoit sd le scriu pe hdrtie Ei cu cerneald, ci ndddjduiescsd oin la aoi gi sd oorbesc gurd cdtre gurd, cabucurin noastrd sd fedeplind" (lI loan 1,12),

Sfdnta Tradifie vine de la Apostoli gi aga inlelegemvechimea ei. De n-ar fi fost rdvna Sfinfilor Perinfi pentrudreptarul Predaniei gi adundrile Bisericii (cele qapte SfinteSoboare a Toat[ Lumea) pentru phstrarea adevdrului decredingd, lumea protestantd nu ar mai fi fluturat astdzi inmAini bibliile cu care acuzd. Ortodoxia de pdgAnism.

De ce mulfimea sectard, care a cipitat din BisericaOrtodoxd Scriptura, mdrturisegte totugi o cu totul altdcrqdinld decAt cea Ortodoxd? Tocmai din pierdereadreptarului Predaniei, care unegte cugeful drept-credinciosului cu cugetul Bisericii gi nu lasX loc invdldturilorspurcate si zdmisleascd mii de grupdri eretice dupdsumedenii de idei ,,cregtine" personale. Aga au ajuns astAzi

protestantii sd trdiascd furtr-o tradifie proprie nelegitimd,deoarece au respins-o pe cea adevdrati.l3

- Primti cregtini, ni se spune in Faptere Apostorilor,,,stdruiau tn tnadrdtura Apostolilor Ei in trnpdrtdgire, ti frhngereapainii Ei in rugdciuni" (Fapte 2, 42). Din acestea s-au dezvortatapoi sfanta Liturghie gi rugdciunile prin care se cheamdDuhul sfdnt pentru sivargirea sfinteloi Taine gi a diferitelorsfinfiri sau ierurgii. Pe toate acestea Biserica ortodoxd le-apdstrat, avand mdrturii despre ele de ra sfinfii pdrinfi aiBisericii, prin primele secole cregtine, fdr6 afi schimbat ceva.

Mdrturisegte 9i Sfdhtul Irineu (sec. IV):,,Degi tn lume limbile sunt deosebite, puterea predaniei e una

gi aceeagi. Dupd cum soarele, zidirea lui Dumnezeu, e unul giacelagi tn toatd lumea, tot aga Ei propoadduirea adeadrului se aratdpretutindeni Ei lumineazd pe tofi oamenii care ,or sd ztind racunoEtinla adeadrului. Nici cel tare fn cuafrnt dintre intkistdtdtoriiBisericii nu us spune altceas dec6t aceste inadldturi - cdci nimeninu este peste Inudldtorul Hristos -, nici cel slab tn cuailnt nu aatmpulina Prednnia. credinla fiind una Ei aceeaEi, nici cer tare e instare sd uorbeascd mult despre ea nu o sporegte, nici cel carezrorbegte mai pufin nu o tmpulineazd." .

Predania ca Scripfuri, predania ca mAnfuitoareinvifituri, Predania ca dreptar este neschimbati gi de douimii de ani mlrturisitoare a aceleiagi credinfe .r"itirr" - .""ortodoxi. Aceasta este taina unitdfii, unde sfinfenia se unegtecu furfelepciunea pentru a o face gi mai infeleapti, cdci firdsfintenie, orice furvdtdturd este pdmAnt gi degertdciune.

13 intocmai, sectarii de fapt nu combat ideea de predanie, de Sfdntd rradi{ie aBisericii (cdci au gi ei rdnduielile ror), ci doresc ra o inlo"uiurJ p" ..uautenticd de doud mii de ani cu o arta,,veche" de trei sute de ani.

36

CapIroLUL III

Despre mkntuirea intru Hristos

dsiritul gi Apusul au inlelegeri total diferitecu privire la mAnfuire in Cregtinism. pe scurt,

J- \ Apusul are o concepfie juridicd in timp ceRdsdritul are o concepfie ontologicd. Atunci cand vortescdespre mAnfuire, apusenii opereazd, cu termeni cum ar fivind, pedeapsd gi justificare, in timp ce ortodoc$ii folosesctermeni cum ar fi moarte, viafd gi indumnezeire. Sd vedem,

puncte:- Omul - o fiinld finitd - a adus o ofensd infinitd unui

Dumnezcu infinit.- Ofenn fiind infinitd, nu poate f tnldturatd prin mijloacele

finite ale omului, de aceea are drept consecinld lnecesitates opedeapsd infinitd tntr-un iad zteEnic.

'o sistem filozofic al Evului Mediu caracterizat prin rafionamente abstracte giartificii logice, rupte de adevdr gi mdnuite intr-un mod pedant.

J I

- Dumnezeu ti iubeEte pe oameni, dnr lustilia nu tngdduiaun simplu act de iertare. Cumaa Dumnezeu trebuia sd reconciliezedragostea lui cu aceastd Justifie.

- Solulia a fost moarteaDumnereu, jertfo lui Hristos

a lui Histos. Fiindaaloare infinitd de

rdscumpdrare, de care El ?nsuEi nu are neaoie fiind cu totul drept gihpsit de pdcat. Mfrnin lui Dumnezeu este satisfdcutd de aceastdpedeapsd.

- Printr-un act de transfer, Dumnereu le recunoaEtecredinciogilor acest exces de neprihdnire cfrptigat de Hristos. Eisunt astfel absolaifi de aina pdcatului lor, pentru cd plata infinitd apdcatului a fost efectuatd ile Hristos.

Aceastd concepfe a fost atingerea unui apogeu filozofica unei evolugii de mai multe veacuri din Biserica apuseand,rupt[ din anul 1054 de Biserica din Rdsdrit. Aceastdfilozof.are religioasd a inceput cu leronim, care, traducAndBiblia in limba latind, a imprumutat un termen folosit intribunalele romane, acela de justificatiols, pentru a redatermenul grecesc dikaiosunel6.

Latinii au continuat sd vadi dreptatea in termeniijuridici ai unui tribunal roman. Augustin, numit proto-protestantul Catolicismului, a folosit acest cadru juridicpentru a inlelege mAntuirea. Insd captivarea, deschiderea gitnfrdfirea credinlei latine cu noile tendinfe alerafonalismului gi umanismului au condus pdnd asthziApusul la cdderea deplind din lucrarea Duhului Sfdnt.

Umanismul a fursemnat exaltarea omului, vdzut ca oculme a creafiei spre care trebuie sd se indrepte intreagaadmirafie gi slavd a lumii. Umanismul a cdpdtat un nouimpuls prin redescoperirea artei gi g6ndirii pdgAne grecepti.

15 Semnificalia termenului justificatiopersoan[ condamnati de lege.'o A apdra.

38

pe cruceare o

este aceea de a declara liberd o

ArtiEtii cregtini au trcercat sI reinvie tratarea omului cacentru al artei religioase. Arta tradifonald a portretului sauicoanei pdrea prea restrictivd gi fur consecinpa artigtii auinceput sd trldfure, unul cAte unul toate ,,furfrAndrile,,canoanelor precedente. Portrefele sfintilor sau ale lui Hristosnu au mai avut ca tintti revelarea dumnezeirii gi a sfin;enieiin lumea faicd, ci idolatrizarea frumusefii gi armonieitrupului omenesc. ln Ump ce vechile icoane infdligau oamenipitrungi de lumina harului, noile picturi desacralizaupersonajele biblice, prezentdndu-le cu un trup carnal,dezgollte, cu picioarele pe pdmAnt 9i insuflefite de patimiomenegti. Obiectul artei s-a mutat din cer pe pdmdnt.

Rationalismul a furcercat sX inldture latura misticd arealitifi gi sd gXseascd explicatii logice, in termeni raFonali gipimAntegti. Drept exemplu, teologi catolici de la inceputulcelui de al doilea mileniu, cum ar fi Toma d'Aquino giAnselm, s-au strdduit sd gdseascd noi dovezi ale existenfei luiDumnezeu, un efort care ar fi fost considerat inainte inutil.Aceste dovezi nu aveau ca scop sd convingd pe cineva intr-odezbatere, ci sd tnfdfigeze credinta ca un sistem al realitdpirationale, fur care toate lucrurile igi au un sens care poate fipdtruns de mintea umand. Pentru ei, Dumnezeu existii nusimplu ca un fapt, ci ca o necesitate logicd. Traditionalisteleconcepte teologice ca mdntuirea gi tainele au inceput sd fieexplicate nu in lumina Scripturii 9i a Tradif,ei Bisericii, ci inreflexiile rafiunii.

In timp ce problema umanismului a fost alungarea luiDumnezeu din artd gi literaturd, problema rafionalismului afost negarea realitdfilor tainice - care nu puteau fi priceputedecat intr-un mod duhovnicesc gi prin lumina Duhului SfAnt- gi reducerea lor la nigte realitii! care sd poatii fi infeleseprin puterea minfii gi a logicii umane. Reducfionismul,simplificarea adevirului dumnezeiesc absolut a fostintotdeauna sAmburele ereziilor. Intr-adevdr, conceptia

39

monofizite a Islamului este mult mai logich gi ugor de infelesdecAt dogma cregtind a celor doud firi ale lui Hristos.Modalismql, care afirma cd Tatdl, Fiul gi Duhul SfAnt sunttrei modalitiifi de manifestare ale unei singure persoane, eramult mai ,,logic" gi ugor de infeles decAt dogma cregtind acelor Trei Persoane intr-o singurd Fiinfe. Arianismul rezolvain mod simplist invdfdtura Bisericii despre intrupare,pretinzAnd cd Hristos a fost o creafie gi nu Dumnezeu vegnic.

ln ce privegte mdntuirea, tendinfa rafionalistd aCatolicismului a dus in cele din urmd la cristalizarea lnProtestantism a unei concepfii pur juridice a mAntuirii. lnaceastd noud credinfd, furtregul univers este o mare sald dejudecatii, in care oamenii trdiesc pentru a fi testaf. Ei potincheia un fel de contract cu Dumnezeu, primind absolvireaimediatii a pdcatelor; pot refuza gi uneori pot cdlca acestcontracf ceea ce duce in mod mecanic, logic, inevitabil ginecesar la osAnda iadului gi pierderea mAntuirii. intreagataind a mAntuirii este asffel explicatii fir termeni juridici, ugorde firleles de cdtre oameni. AdAncimea Scripturii giinvildturile adunate gi rostite vreme de o mie de ani deSfinfii Pdrinli ai Bisericii Rdsdriteane, au fost inlocuite cu o,noud concepfie seducdtoare prin logica, limbajul gi'

,,rezultantele" ei.

lnnoirea Catolicismului prin inldturarea corupfieipapale gi a tuturor invdfdturilor sale gregite a fostdintotdeauna binevenitd. Reforma protestantd a pornithotdrAtt pe acest drum, dar a alunecat imediat in direcfigregite, introducAnd lnvdfdturi cu totul noi gi neauzite pAndatunci tn Cregtinism.

Unul din handicapurile Reformei a fost feiptul cd apdstrat cadrul juridic latin in care era ir:rteleasi mAntuirea.

40

Solufiile dezvoltate de Reformd au fost diferite de cele aleCatolicismului, dar, din pdcate, au pdstrat aceeagi concepfieumanistd gi secularizantd. Cu alte cuvinte, pUneful de plecarea rdmas acelagi.

Ca rhspuns Ia sistemul mEritelor dezvoltat de papism,Reforma a niscocit o noud invdtfiturd, pefl;rt biblicd, amAntuirii prin har. Dintr-o singurd trdsdturd de condei,Luther, Calvin giZwtngli au ,,rezolvat'' multe din dilemele Eicontroversele teologiei catolice, ldsAnd mogtenire urmagilorneoprotestanti un ,,hristos" ce dddea doar o singurd datd, peviald, iertare pdcatelor. Penitentele, Purgatoriul, dar gifaptele bune devin astfel lipsite de sens. MAntuirea estedobAnditd de individ numai ,,persorral", numai princredintd, faptele gi asceza devenind inutile. Noul model de,,credincios" nu mai trebuie nici sd dobAndeascd iertarea printaina spovedaniei, nici sd agoniseascd fapte bune, ci trebuiedoar sd creadd in mdntuirea adusd de Hristos. Asentimenfulmintal, acordul personal sunt singurele necesare pentrucAgtigarea mAntuirii veqnice.

De la inceput, Luther a trebuit sd se lupte cu o serie detexte ale Scripturii, care contraziceau direct aceste concepfiisimplificatoare. in traducerea germand a Bibliei, el a fdcut omodificare, introducAnd fuaza ,numai pin credintd,,, cu toatecd. ,nltmni" nu exista in textul original. Anumiti invdtafi i-auatras atentia asupra acestei gregeli intentionate, dat, cu trufiacare-l caracteriza, Luther a refuzat sd o corecteze. Ulterioraceastd falsificare a Scripturii a fost indepdrtatd, dar era preatlrziu. Conceptul deja se formase, sola fide (numai princredinfd) devenind unul din strigdtele ,,de luptd" aleProtestantismului. Luther a pledat, de asemenea, pentruscoaterea Epistolei lui Iacov gi a Apocalipsei din canonulNoului Testament. lntr-adevdr, Iacov declard ir:rtr-un modexplicit, fdri sd lase nici o indoiald cu privire la acest subiect:

4 l

,,Vedefi dar cd din fapte este indreptat omul, nu numai dincredinfd." (lacoa 2.24)

, Estc uimitor cum cel care sustinea Scriptura dreptsingura sursd de autoritate a ales si calce in picioare gi sdbatjocoreasci o trvdfdturd a Scripturii gi chiar sd ceardmutilarea ei.

Aga cum am ardtat, Luther, Calvin gi Zwingli au gAnditin aceleagi reperele juridice mAntuirea, schimbAnd doarformele din Catolicism. Toate doctrinele lor ulterioare au fostdezvoltate in acest cadru.

Neoprotestanfii air dus mai departe revolutia inceputdde Luther. Ideile lor au devenit tot mai radicale. Migcareaneoprotestantd a dezvoltat un nou iconoclasm gi o aversiunefafd de Tainele Bisericii, care nu era intdlnitd la primiireformatori. RAnd pe rAnd, neoprotestantii au furldturat oserie de practici tradifionale ale Bisericii, cum ar fi ierarhia,botezul copiilor sau tainele. lnff-un anumit sens, ei au fostconsecvenfi propriilor idei, prin faptul cd aceastd dezvoltarea fost o consecinfd logicd a presupozifiilor fundamentale cuprivire la autoritate (Sola Scriptura) 9i la mAntuire (SolaFide). Urmdtoarele valuri de neoprotestanfi practic atlreformat Reforma, introducAnd o serie de noutdfl,,cregtine",uitAnd cd noutatea este prima manifestare a oricdrei erczIilDar curAnd, ei au fost nevoili sh se confrunte cu nenumdratecontradicfii izv or dte din propriile supozitii.

Nevoia ,,convertirii"

Dat fiind cd partea omului in mAntuire are aspectuljuridic al consensului, al acceptdrii, al asentimenfului mintal,acest asentiment trebuie dat in mod explicit, altfel omul nupoate fi sigur dacd a fost sau nu mAntuit. ln felul acesta,copiii protestanfilor sunt presafi sd aibd ,,o intoarcere la

42

Dumnezeu" salJ. ,,o ctizd", altminteri acest acord nu este firmod clar,,semnat".

Aspectul juridic implicd apoi - aderarea strictindividuald la contractul mdntuirii. Chiar dacd un copilcregte intr-o familie sau comunitate protestantd, practic estepierdut atAta timp cAt nu a semnat incd acel acord virtual cuHristos. in Vechiul Testament citim cum Iosua a mdrturisil,,Eu Ei casa nrca uom sluji Domnului", dar un credinciosneoprotestant, tatd de familie, nu poate face o astfel deafirmafie, mdntuirea fiind rcahzatd. printr-o serie de,,contracte" individule gi bilaterale intre fiecare credincios giDumnezeu.

Momentul mAntuirii

Un acord juridic presupune un accept precis in timp,moment din care devine valabil. Una din doud: un individfie a ,,semna(', fie ,,nrr a semnat". Problema este cd mul!dintre cei care au ,,sernnaf' printr-un acord mintal sincer sedovedesc a fi departe de Dumnezeu. Care este explicatia?Sunt aceqtia cu adevirat mAntuifi? Unii protestanfi rdspundin mod rdspicat ,,Da, pentru cd singura condifie a mdntuirii estecredinla tn jertfa Domnului lsus17".ln felul acesta apare un noutip de milntuire-automatd care condilioneazd, lucrarea haruluigi nu restaureazd. (ca in Ortodoxie) natura umand, ci este omdnfuire exterioard, limitatd doar la un acord mintal.

Alfi neoprotestanfi folosesc un mic subterfugiu logic. Eispun c[ cei care se dovedesc nevrednici de Hristos, nici nuau fost ,,mAnfuifi" in momentul ,,semndrii". Sunt mAntuifidoar aceia care au crezut (singura condilie) gi a ciror viafddovedegte mAnfuirea. Aceastd ,,logicd" duce, tr cele dinurmd,la acceptarea implicitd a necesitdfii faptelor bune.

't Pane gi numele Mdntuitorului Iisus Hristos l-au ,,innoit"...43

Siguran,ta mAntuirii

Daci-mAnfuirea este asociati cu un moment precis in

timp, atunci practic mAntuirea este ,,definutd" la purtdtor tot

restul viefii. intr-un fel, mAntuirea protestantd este ca ogtampild pe pagaport. Dacd am gtampila, pot intra in cer.

Dacd nu o am, accesul este blocat. Hristos este ,,biletul de

intrare in cer". Dar poate un credincios mdntuit sX piardd

aceastd ,,viz6" de intrare?Nu se poate da un rdspuns clar, atAta timp cAt diferifi

neoprotestanfi au diferite rdspunsuri la aceastd intrebare.Unii afirmd cd mAntuirea poate fi cAgtigatd 9i pierdutd. Dar

aceasta cteeaz6, o sifuafie paradoxald, 'in

care ieri am fost

mAntuit, astdzi nu sunt mAntuit, iar mdine pot fi din noumAntuit. Alli afirmd cd odatd cAgtigatd, mAntuirea nu se maipoate pierde. Dar aceasta inseamni cd in Protestantism numai existd c6dere sau apostazie!? Au ajuns oare mai infailibitidecdt Papa? Pentru noi ortodocAii este absurd sd credem cdHristos a ldsat o asffel de cale pentru dobAndirea impdrdfieicerurilor.

Semnificafia faptelor

Cei mai mulfi neoprotestanfi nu neagd importanfafaptelor bune, dar ei afirmi cd ele sunt doar o consecinfd aprimirii mAntuirii. Cti alte cuvinte, cel care a crezut gi a fostmAntuit ,,prodrrce" in mod natural fapte bune. Problema estecd intAlnim atAt de mulfl protestanf, ,,mAntuifi" carefdptuiesc rtrul, iar alfii care fac mult mai pufin bine chiardecAt necregtinii. Unii cred18 cd omul nu trebuie sd sestrdduiascd de loc a face fapte bune, pentru cd Duhul SfAnt leproduce automat in el. Mai mult, orice strdduinld in acestsens este chiar dhundtoare, pentru cd nu dd loc niani{estiirii

r8 O invdliturd sus{inutd de protestantul chinez Watchman Lee.44

Duhului SfAnt. Mulfi au fost sedugi de aceastd invdthturd,dar au rdmas complet dezamdgifi cAnd nu au descoperit nicio lucrare a Duhului SfAnt in ei separatd de-propriile lor...fapte.

Scopul viefii

Odati mAntuiti, cu biletul citre cer in mAnd, de ce-i mailasd Dumnezeu pe protestanti sd agtepte? Lumea aceasta vatrece oricum gi astfel viafa aici nu mai are nici o valoare. Unadin puflnele explicatii este cd Dumnezeu ii lasd ln viatipentru a-i aduce 9i pe alfii la El. Aceasta aratii de ce irn lumeaneoprotestantd un accent puternic cade pe evanghelizare qinu pe cdutarea sfinjeniei gi a unirii mistice cu Hristos. intimp ce eroii Ortodoxiei sunt sfinfii, in care Hristos a luatchip in mod desivArgit, eroii neoprotestanfilor sunt cei careau adus cAt mai multe suflete la sectdle. Dar ce putem spunedespre milioanele de sectari care nu au adus pe nimeni laDomnul? Este viata lor,,dupd mdnfuire" complet inutild giratatd?

infelegerea Bisericii

Dacd in conceptia neoprotestanfilor mAntuirea uneipersoane umane este un act pur individual, in care Bisericanu are aproape nici un amestec, afunci ce este Biserica gi dece mai avem nevoie de ea? Nu este deloc surprinzdtor cimulfl urmagi liberali ai protestantismului au declarat ci potfi cregtini fdrd a avea vreo legdturd cu Biserica. Pentru mulf,credinciogi evanghelici sinceri, ideea de ,,bisericd" are o preaputinX importanfd, pdrAnd multora nu mai mult decAt o

re Atenlie la devierea subtild de logici: teoretic sunt adugi la Flristos, practicinscrigi in secti. Altminteri ar fi trebuit sd se lupte pentru a-i aduce peortodocgi la Hristosul lor, al Ortodoxiei.

45

colecfie abstractd de ,,mAnfuif", ull fel de categorie care

permite clasificarea oamenilor. Uneori este mai mult decdt

atdt. DaCd divergi se unesc intr-o comunitate ca sd joace gah

sau sd apere o idee politici, de ce nu s-ar uni 9i cei mAntuif,

intr-o asffel de comunitate umand proprie intereselor lor, 9icare sd le promoveze idealurile gi nizuinfele?

Ydzutd, astfel, Biserica lui Hristos este dezbrXcatd de

orice conlucrare cu harul lui Dumnezeu, de alcdtuirea sa

divino-umand. Existi in Protestantism chiar o anumiti grijd

de a nu se exagera importanfa ideii de ,,bisericd" 9i de a se

sublinia cd este supush aceloragi limite ca gi celelalte institufiiumane.

Lipsitd de esenld gi har, redusd la o simpld clasificarelogicd sau asociafie a celor cu interese religioase comune/Biserica - in concepfia neoprotestanfilor - igi pierde unitatea

9i ddinuirea peste pdmAnt 9i timp. Nu mai fhnfazd' oidentitate unicd gi continud a Bisericii peste aeacuri, nu mai arenici o importanfd pentru cd, de fapt, nici nu a existatvreodatd Biserica cea Una pentru Protestantism' O bisericdortodoxd se poate numi,,SfAntul Apostol Andrei" - aceastafiind o declarafie de unitate cu apostolii gi urmagii lor. Da1 o

,,bisericd" baptistd modernd se poate numi,,Biserica Baptist2iColoniali" sau,,Speranfa" sau,,a Comunitdlii' .

" Legea satisfacfiei

Este sistemul religios in care omul a fost fdcut pentru

,,fericirea etetrrt", dar la ea nu poate ajunge din pricinapdcatului, insd pdcaful inseamnd a nu-I da lui Dumnezeuonoare gi ascultare. Dumnezeu nu poate ldsa refuzul omuluifArX urmare, incAt cel ce a rdpit,,onoarea divind" kebuie sd orestituie, iar acest act se numegte satisfacfie. insd oamenii nusunt capabili sd restituie onoarea unui Dumnezeu ofensat deatAtea pdcate, nu au nimic pe mdsurd, cici tot ce au

46

datoreazd deja lui Dumnezeu (.u 9i creaturi) 9i suntimpiedicafi de pdcat. La Luther, Hristos trdiegte mdnia luiDumnezeu, se ageazd sub ea, o suportd pAnX ta iad, adicdpdnd la pdrdsirea din partea lui Dumnezeu, mAnie gi pdrdsirepe care le trdiegte ca un lepfdat gi le invinge, intrucAt leprimegte ca un fiu ce rdmdne credincios tatdlui sdu. RdbdareamAniei divine (nu lnvierea) e semnul biruirii ptrcatului, alegii, a morfii, a satanei. Hristos e pildl prin faptul cd rabd[eroic furia divind, conceputd la un nivel cosmic. Fapfuldecisiv fur opera luterani este cd rdstignirea lui DumnezeuFiul invinge mAnia lui Dumnezeu Tatiil. Lupta hotdrAtoareeste agadar doar una: a lui Dumnezeu cu Sine insugi.

,,Isus"-ul protestant nu are initiativa aducerii jertfei, cisuportd mdnia divind ftr locul oamenilor doar agezAndu-sebenevol sub pedeapsd. Nu se vede nicdieri o restaurare afiintei noastre fur, cu qi prin Hristos; iar un ,,Christ'' exterioromenirii va fi incapabil (logic, nu?) sd realizeze comuniuneaorganicd, trupeascd, cu credinciogii sdi. Un Hristos care asubstifuit extern ,,rXscumpdratea", cum ne poate deveninoui lduntric? De aceea protestanfii inleleg tmpdrtdEania ca unsimbol figuratia altrtpului gi sAngelui hristic. ,

De fapt, rifualurile sectare sunt manifestarea vdzut5 a'dogmaticilor lor eretice. Pentru aceea, Ei pe buni dreptate,in Protestantism nu are Ei nu poate avea loc prefacereapAinii in Trup gi a vinului in SAngele Mintuitorului.

Opera lui Hristos are numai insemnttate subiectivd,fdcdndu-i cunoscutd picdtosului iubirea lui Dumnezeu.Hristos ii induiogeazd pe oameni cu dragostea luiDumnezeu, iar acegtia se intorc la credinfd. Aici gade toatdt6melia ,,teologiei pietiste", in care simfrea ,,de bine" aomului este suficienti mAntuirii, ba chiar ajunge sdstabileascd adevdruri de credinfd.

Logica ,,sattsfaclieT" atinge apogeul absurditetii: caispdgirea sX aibi efect, trebuie sd fie o faptd a lui Dumnezeu,

47

aleasd gi efectuatd de El. Hristos imbldnzegte mAnia luiDumnezeu pentru cd suportd (din partea lumii) pdnd la

,capdt contradicfa dintre Dumnezeu gi omenitate; Hristossuferd cu lumea, lnvingAnd nu moartea, ci ispita spredisperare. Viala lui Hristos care se desivArgegte in moarte e

,,satisfacfie" , iat satan are putere in lume ca unealtd a mAnieilui Dumnezeu. Pentru Dumnezeu este necesat sd pedepseascdneascultarea omeneascd. El nu poate ierta pentru cd o

,,Necesitate" superioard dumnezeirii cere rizbunare. Chiardacd Dumnezeu e bun gi iubitor, nu I se ingdduie sdacfioneze in dragoste. El este obligat sd acfioneze tr modcontrar iubirii Lui; singurul lucru pe care-l poate face, ca sdsalveze omenirea, este sd pedepseascd pe Fiul Lui fir loculoamenilor, gi prin aceasta sd satisfacd ,,Necesitatea".

lnsd MAntuitorul lumii nu poate incdpea in teoriile demai sus, unde faptele lui Hristos aPar ca o tnscenare dinpartea unui Dumnezeu care igi aratd cdnd iubirea, cAndmAnia. Totul pare ca o luptd in interiorul Dumnezeirii, unspectacol cosmic dat de Dumnezeu penku om, ca nu cumvaomul str creadd cd a fost iertat prea u$or.

Dupd teologia apuseand, pdcatul strdmogesc a fqstconsiderat drept neascultare fald de ordinea juridicddumnezeiascd (d" vreme ce nu se vorbea decdt departiciparea la realitdfi create), drept groaznicd ofensd adusddreptdfii dumnezeiegti gi, prin urmare/ fur mod just Satana adevenit organul pedepsitor nu doar al primilor oamenivinovafi, ci gi al tuturor urmagilor lor vinovafi. Ideea devinovdfie mogtenitd pentru ofensa adusd dreptdliidumnezeiegti a degenerat in consecinte extreme, omul fiindpedepsit de ,,justifia divind", in baza unei ,,necesitip-impersonale, pentru incdlcarea sdvdrgith.

Caracterul deformat gi exclusiv iuridic Ai legalist alideii de iertfl in Protestantism sti de fapt la bazasecularizirii cregtinismului in minfile oamenilor. Pentru

acegtia, Hristos nu mai este Domnul Cel Preabun, care avenit sd-i mAntuiascd, sd-i restaureze gi sd-i invieze, ci unjudecdtor crud gi rdzbundtor, un advefsdf in tribunalulcosmic, dand sentinle vegnice dupd Legea Ireaocabild aNecesitdfii; iar un Dumnezeu-care pedepsegte cu moartea pepdcitos, osAndindul la iadul vegnic, devine implicitprincipala cauz|a rdului. Vedip prin ce,,minunatd teologie"diavolul a reugit sd-i facd pe oameni sd creadd cd Dumnezeuse iubegte doar pe Sine gi cd El este motivul tuturornenorocirilor, creatorul iadului gi al mortii, atAta timp cdtiubirea Lui trebuie sd se supund unei ,,necesitdgi"impersonale, numitii,,legea satisfagtiei" !

Ateismul este, de fapt, rdzvrttirea omului impotrivaunei astfel de teologii umaniste, impotriva dumnezeuluitiran gi netrdurdtor din Catolicism gi Protestantism.

Dupd cum era gi firesc, invdldtura ortodoxd are odirecfie cu totul diferiti de cea a Apusului. Moartea nu ne-afost datd de Dumnezeu, ci am cizut in ea prin sdvArgireapdcatului. Nu Dumnezeu este dugmanul nostru, ci vointanoastrd liberd pusd in slujba riului. Iadul este refuzul nostruliber de a primi dragostea lui Du'mnezeu, cdci nu putemirrvinovdfi lumina de bezna intunericului.

. Agadar, prin singurul Histos, nu lumea ci Omul (adicd

firea omeneascd) a fost rdscumpdrat din robia pdcatului. Cddercaomului tine de nedesdvArgire, de agezarea eului rdzvrdtit petronul lui Dumnezeu. Aici nu e vorba de vreo incdlcaremorald sau de ofensarea unei ordini juridice, ci despremoartea adusd de sdvArgirea pdcatului, de fisurarea gidistrugerea unei relapi cu 'Ditdtorul de Yiald,, despredddrnicia mersului spre ,,asemfinare", despre o falsificareontologicd gi urAfire fiinfiale. Pdcatul strhmogesc in Rdsdriteste vdzut ca boald gi nu ca vinovdfle mogtenitd, ca o sdmAnfda stricdciunii gi a mortii in firea omeneascd. Precum s-aimboLrdvit firea omului in Adam prin stricdciunea

4E 49

neasculterii qi astfel a pdtruns in ea patimile, la fel ea a fost

curdfitd din nou prin jertfa pe Cruce a lui Hristos. De unde 9itnare:a ne&sitate a Botezului 9i a ascezei pe drumul omului

spre desdvArgire, spre restaurare.

Concepfia ortodoxi a mAntuirii

MAntuirea implicd taine care sunt mai presus de o

furfelegere simplistd. Pentru a o infelege, noi oamenii folosim

o serie de analogii, care uneori sunt mai elocvente decAt

expunerile sistematice."lnsuqi Hristos s-a folosit de parabole'

Cunoagtem pilda fiului risipitor sau a celor zece fecioare'

Acestea ne ajutd si alcdtuim anumite modele mintale, fdrd ca

nici unul dintre ele sd tAlcuiascd desdvArgit taina

dumnezeiascd. Problema este dach alegem acele analogii care

ne apropie de adevdr sau dac[ recurgem la scheme

reducfloniste care ne duc la concepfii gregite.Dupd cum am vhzut, atAt catolicii cAt 9i protestanfii

folosesc metafora Judecdtorului care pne socoteala vinovdfieigi aplicd iertarea in urma consimtilmAntului congtient al

individului, prin ,,transferul' de neprihdnire din contul lui

Hristos in contul ,,credinciosului''. lnsd Scriptura 9i Biserica

ne turfdfigeazd. pilde mult mai adAnci 9i mai apropiate de

adevdr.Concepfia ortodoxd despre mAnfuire este il:t mod

esengial ontologicd (ontos - fiirrle, existenfd). Con-flictuI nu

este atAt intre vinovdfie qi justificare, cAt trtre moarte 9i viafd.

in concepgia juridicd, Dumnezeu apare ca un Suveran care se

supdrd pentru cX nigte fiinle create de EI I-au cdlcat legea. in

concepfia ontologich, Dumnezeu este sursa viepi 9i pdrdsirea

Lui furseamnd fur mod implicit moattea, vdzutd' nu ca o

pedeapsd, ci ca o lipsd a viefii.

De ce avem nevoie de mAnfuire?

MAntuirea implicd ideea de a fi salvafi-d€ la ceva. Careeste nenorocirea, nhpasta de care trebuie sd fim salvafi?Protestanfii gi catolicii rdspund: suntem salva;i de pedeapsalui Dumnezeu. Ortodocaii rdspund: suntem salvafi de lamoarte, de la tirania patimilor pdcdtoase, de la pierdereatintei noastre - restaurarea (cu ajutorul harului) dupd chipulgi asemdnarea lui Dumnezeu.

Baza intelegerii ortodoxe apare clar in primele capitoleale Genezei. Intr-adevdr, Dumnezeu le spune primiloroameni: ,,Dacd aeli milnca din pomul acesta aeli mui!"Conceptia juridic[ interpreteazd h mod forfat aceastddeclarafie a lui Dumnezelr, ca gi cum Dumnezeu ar fi spus:,,Dacd aeli minca, ad aoi ucide!" Dar Dumnezeu Cel de oameniiubitor nu spune a$a ceva. El grdiegte doar un lucru evident:dacd omul trtoarce spatele izvorului vietii, al luminii, afuncinegregit se indreapti cdtre moarte, cdtre intuneric. Moarteaeste o consecinld nafurald a picatului, nu un decret depedeapsd de la Dumnezeu. Apostolul Pavel ne invatii cdplata pdcatului este moartea. Leghtura dintre pdcat gi moarteeste directd, nu consecinla unui decret al unui dumnezeu-gefcare se supird gi se simte jignit.

PXcaful afecteaz| nafura umand, o corupe gi ointineazd. Ca urmare, omul igi pierde scopul pentru care afost creat, acela de a se uni cu Dumnezeu gi de a avea chipulgi asemdnarea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel scrie, ,,Tofi aupdcdtuit Ei sunt lipsifi de slaaa lui Dumnezeu." Observati ciApostolul nu scrie ,,Tofi au pdcdtuit Ei acum Dumnezeu ti aaueide." Cuvintele SfAntului Pavel ne arati care este, de fapt,adevdratul nostru dugman: pdcaful, pdcatul care ne-aimbolndvit fiinla, natura, gi ne-a schimbat din purtdtori aiviefii gi slavei dumnezeiegti in purtdtori ai mortii.

50 5 1

rPrin urmare, trebuie sd fim mAntuifi nu de mdnia unui

Dumnezeu supdrat, ci de intunecarea qi zdruncinarea nafurii

no-astre lipsitd - prin pdcat - de izvorul viefii 9i p6trunsd de

moarte. Picdtuind, chipul lui Dumnezeu din noi s-a

iretunecat, bajbAim sPre asemdnarea cu El, suntem orbi 9ineputinciogi, sldbdnogifl de patimi gi ̂ mulfimea pdcatelor in a

mai pistra legdtura cu Hristos Cel Inviat, Viala 9i Lumina

noastrd. Problema line nu de socoteala pacatelor, ci de starea

cdztttd a fiinlei noastre. Nu Dumnezeu ne respinge, ci firea

noastrt stricatd ne inlinfuie, fiind piedicd irtre noi Si El'

Suntem cu tofii bolravi'de pdcat gi de moarte 9i avem nevoie

grabnicd de thmdduire. De aceea, irn Ortodoxie, mAntuirea nu

are un aspect juridic, ci unul duhovnicesc-terapeutic.

Numai prin har

Dar aceastd vindecare de pdcat gi de moarte nu poate

avea loc prin eforturile omului. Orice efort individual de

schimbare a nafurii noastre este sortit egecului. Toate faptele

noastre bune nu au puterea de a ne mAntui. Un om poate fi

perfect din punct de vedere moral, se poate abfne de la orice

pdcat (teoretic), dar filrd' harul lui Dumnezeu rdmAne

pierdut. Numai iconomia gi lucrarea tainicd a lui Dumnezeu

pot schimba omul gi-I pot rea$eza pe drumul care duce la

unirea cu Dumnezeu. Dar aceasta cere cooperarea omului,

nu doar ca o declara,Ue de credinfd, nu doar ca o semndfuri

care sd-l treacX de partea cealaltii, ci ca o strdduinfd continud

de a fi transformat prin puterea harului Duhului SfAnt.

Semnificafia lucririi lui Hristos

In tnfelegerea juridicd a mAntuirii, singurul fapt cu

adevirat semnificativ a fost jertfa de pe cruce a.lui Hristos,

care a ,,satisfdcut mAnia lui Dumnezeu". intrebat cum a fost

mAntuit, de obicei un neoProtestant rdspunde, ,,Prin sAngele

52

t-

lui Hristos" . Fdrd. a nega in nici un fel importanfa crucii gi ajertfei lui Hristos, ortodocgii vdd lucrarea de mAntuire furtr-un cadru mult mai cuprinzdtor. Pentru ortod,ocgj.lnhuparea,Crucea, Invierea gi $ederea de-a dreapta Tatdlui sunt aspectetot atAt de importante in lucrarea de mAnfuire. CrezulBisericii le pomenegte pe toate patru.

intruparea

Pentru neoprotestanfi, lnffuparea este un mijloc, overigd necesard pentru a se ajunge la Cruce. Acest lucrunagte lntrebarea: de ce a fost necesar ca Logosul sd devindom? De ce nu ar fi putut Dumnezeu aduce jerffa mAnfuitoarefur cer, fXrd sX fi devenit om? Rdspunsul ortodox este cdintruparea nu a fost doar un mijloc (cum a fost, de exemplu,intrarea fur Ierusalim lnainte de condamnarea la moarte), ciun aspect esenfial al mAntuirii. Prin intrupare, Logosul a luatnatura noastrX cdzttt6' pentru ca mai apoi noi sd putem luanatura Lui omeneascd indumnezeitd. intruparea reprezintliimplinirea unuia din scopurile creafiei, Dumnezeu iubindOmul, dorind sd se uneascd qi sd se identifice cu creafia Lui.El a luat naturd umand pentru a putea transforma giindumnezei firea noastrd:

Care, Dumnezeu fiind tn chip, n-a socotit o gtirbire a fi Elintocmai cu Dumnezeu, ci S-a degertat pe Sine, chip de robluhnd, ftcdndu-Se asemenea oamenilor, Ei Ia infdliEare aflhndu-Se ca un om, S-a smeit pe Sine, ascultdtor ftchndu-Se pdnd Iamoarte, gi tncd moarte pe cruce. Pentru aceea, gi Dumnezeu L-apreatndlfat gi I-a ddruit Lui nume, care este mai presus de orice- nume; ca tntru numele lui lisus tot genunchiul sd se plece, aIcelor ceregti gi al celor pdmkntegti gi al celor de dedesubt. $i sdmdrtuiseascd toatd limba cd Domn este Iisus Hristos, tntruslaaa lui Dumnezeu-Tatdl. (Filipeni 2.6-11.)

53

Dumnezeu $a ,,golit'' de Sine gi a luat asupra Sanafura uman520 pentru ca prin aceasta sd restaureze total

9mu1 (ntr lumea)21, aducAndu-lla chipul cel dintai. Omul sepoate acum goli de sine (de pdcat, moarte 9i egoism) gi poatefi pdrtap prin har, firii i:rdumnezeite a lui Hristos. Unul dinPdrinfii Bisericii a spus, ,,Hristos s-a ficut Om pentru caomul si se indumnezeiascd" . Dacd, aceastd smeritd golirez alui Hristos a continuat in cursul intregii Lui viefi, culminAndcu rdstignirea pe cruce, golirea noastrd de pdcdtogenia firiiumane are gi ea loc in cursul intregii viefi, printr-un procescontinuu de tndumnez;eire, de theosis.

Jertfa de pe Cruce

Hristos a purtat pdcatele noastre in trupul sdu pe cruce.Dar jertfa Lui nu a fost adusd doar lui Dumnezeu, ci ginaturii umane. Jertfa Lui reprezintii cea mai inaltd ddruire adragostei, un act ln care, in mod suprem/ nafura umanX estegolita de orice egoism 9i dtrruiti total lui Dumnezeu. El amurit pentru pdcat, gi, unindu-ne cu El, ne unim cu moarteaLui. Atunci cAnd omul este ln Hristos gi Hristos este in or9,omul participd intr-un mod tainic, dar real,la aceastd moarte.Pdcatul a fost spdlat gi omul poate primi o naturd noud,inchinatd cu totul lui Dumnezeu. Aceastd tmbrdcare cu Histosare loc prin participarea la tainele Bisericii, prima fiindBotezul: ,,Au nu Etili cd tofi c6li tn Hristos lisus ne-am botezat,tntru moartea Lui ne-ambotczat?" (Romani 6.3)

to Hristos avdnd cele doud firi - dumnezeiasci 9i omeneascd gi dupl inviere.21 Hristos nu s-a rdstignit pentru lume, pentru ceva impersonal (crednd uncont din care lumea ar putea apoi face credit pentru dobdndirea mdntuirii) saupentru cele ale lumii (bunistare, progres, salarii). Numele de botez aratd(re)nagterea noastri ca persoand wednici de Impdrilia lui Flristos gi moartEpentru degerticiunea acestei lumi." Termenul grecesc folosit de teologi este acela de kenosis.

54

lnvierea

ln timp ce pentru protestanfi lnviered"este doar oconfirmare a dumnezeirii lui Hristos gi un semn al acceptdriijertfei Lui de cHtre Dumnezeti-Tatdl, pentru ortodocAi eainseamnd mult mai mult. Lucrarea lui Hristos nu s-a incheiatpe cruce, ci s-a continuat fur Iadul cel mai adAnc. Dupdmoartea Sa pe cruce, Hristos s-a cobordt in Iad, urmdnddrumul parcurs de tofi oamenii. Dar Iadul nu L-a pututcuprinde pe Fiul lui Dumnezerr, care a rupt legdturile morfii,nu numai pentru Sine, ci gi pentru tofi cei care s-au unit gi seunesc cu El. Ca urmare, moartea a fost omorAtd gi nu-i maipoate fine in brafele ei pe cei care sunt ai lui Hristos: ,,Daracum Histos a tnaiat din morfi, fiind tncepdturd (a tnt:ieii) celoradarmifi." (l Corinteni 15.20)

ln lucrarea Lui de mAnfuire, Hristos a biruit moartea giporfile Hadesului. $i aceasta este o parte, un aspect almAnfuirii noastre.

$ederea de-a dreapta Tatilui

Dar lucrarea de mdntuire a lui Hristos se continud gip{in $ederea Sa de-a dreapta Tatdlui, mijlocind pentru noi.Hristos este Incepdtura mfrntuirii noastre, Cel care a deschisprin natura lui umand un nou drum, pe care il putem urmagi noi, fiind in mod tainic unifi cu El, parte din Trupul Lui.

Am trecut foarte repede peste aceastd prezentaresumard (gi cine ar putea sd o descrie fir furtregime?) a lucrdriide mAntuire a lui Hristos. Este important sd refinem cdadwdrata mAntuire a adevdratului Hristos apare nu ca olucrare intr-un tribunal cosmic, it:r care jignirea luiDumnezeu trebuie satisfXcutd, ci ca o jerffd prir, .ur" ,"restaureazd firea umand gi intreaga creafe. cu alte cuvinte,in mod esential mdntuirea are un caracter fiinfiaf unur care

55

schimbe esenla lucrurilor, 9i nu un registru juridic al

ofenselor noastre.ln Ortodoxie, Dumnezeu nu aparc ca un stiipAn jigttit,

ci ca un iubitor de oameni. Ca in pilda fiului risipitor, Tat6l

este Unul care iubegte gi iarti, gata oricAnd sd-$i primeascd

fiul lnapoi. Este necesar doar ca fiul sd se intoarcd acasd. in

aceastd fundamentald pildd nu se menfioneaz| nici ideea

substitufiei legale, nici ideea satisfacerii mdniei divine.Ne putem intreba ce se intdmpld atunci cAnd un tatd

bun descoperd picat sau stricdciune in fiul sdu. Este oare

insetat de a-gi satisfaie mAnia 9i de a restabili justifla, prin

pedepsirea fiului? Nu este el mai degrabd doritor sd schimbenatura fiului sdu? Nu vrea tatdl mai degrabd str-l facd drept,

a$a cum era inaintea plecdrii (adicd a cdderii omului din rai)?

Dar aceastd scoatere a fiului din starea (de)cdzutd nu se face

fdrd jertfd, fdrd pXtimire. Tatdl fiului risipitor a trebuit s6-l

agtepte, sd-l curele gi sd-l spele de murddria lumii.Concepfia juridicd a mdntuirii creeazd o alte

problemd. lntr-adevdr, lucrarea de mAntuire a lui Hristosapare ca o rezolvare a unui conflict im interiorul Dumnezeirii,conflictul dintre justif,e gi dragoste. Pastorul baptist Iosif Tondescrie acest presupus conflict in cartea sa Sd ne cunoaEtemcrezul:

Agadar, problema lui Dumnezeu este aceasta: pe de-o parte,dreptatea Lui il obligd sd ne ucidd Ei,^ pe de altd parte,Dumnezeu fiind dragoste, dragostea Lui Ii spune: ,,Gdsegte ocale prin care sd poli tndreptdli pe oameni, o solulie prin caresd-i poli justifica.

Acest fel de a vedea lucrurile ne duce lesne cdtre oerezie tr care am considera ,,iustifia" ltti Dumnezeu ca pe orealitate de sine-stdtdtoare, ca pe o Necesitate impusd dinafara lui Dumnezeu. Este ca gi cum am recunoagte o realitatesupra-dumnezeiascd, o lege supremd cdreia lnsugi

56

Dumnezeu trebuie sd i se supund. in Biserica Ortodoxi oasffel de idee a unei Justifii universale este socotitd erezie.Dreptatea lui Dumnezeu se referd la',bundtatea luiDumnezeu, gi furtre dreptatea gi dragostea Lui nu existii niciun conflict. Dumnezeu este drept pentru cd din EI izvordscdoar acte de bundtate gi dragoste. Fali de om, justifia poateexista ca ceva exterior gi deasupra nafurii umane. Dar atuncicAnd vorbim de dreptatea lui Dumnezeu vorbim, de fapt,despre actele Lui drepte gi bune, care izvordsc din natura Luiiubitoare.

Concepfia juridicd apuseand conduce chiar la odistorsionare a invdt5turii despre sfanta Treime. intr-adevir,dupd aceastd concepfe apuseani, Tatdl este mAniat pe noipAnd la jertfa Fiului, iar Duhul SfAnt lucreazd fur credincioginumai dupd ce aceastd jertfd este executati de Hristos giinsuEitd de individ. Este ca gi cum Cele Trei persoane ar aveascopuri sau direcfii diferite. Dar in intreaga istorie amAntuirii vedem pe Cele Trei persoane dimpreundlucrdtoare in opera de mAntuire.

In timp ce in concepfia juridicd, Hristos rezolvdconflictul dintre justifie gi dragoste, fir ortodoxie Hristosrezolvd conJlictul dintre moarte gi viafd. pentru ortodocai,Dumnezeu este tntotdeauna drept gi intotdeauna iubitor deoameni, iar Hristos a venit sd-i scape pe oameni nu de mAniaunui tiran jigttit, cdruia Necesitatea lustiliei ii cerea sd nepedepseascd, ci de moartea pe care singuri ne-am ales-o gidin care nu puteam iegi singuri. Hristos a creat omul innoit,Omul lndumnezeit, placut Tatilui gi pdtruns de energiileDuhului SfAnt. Prin Tainele Bisericii noi ne unim gi ,resftnfim unindu-ne, dupi har, cu persoana MdntuitoruluiHristos.

linta credinciosului nu este agadar obtinerea gtampileide intrare in cer prin acceptarea mintald a jertfei lui Hristos,ci unirea personald, directd gi totald cu nafura hristich, co-

57

participare care a fost fdcutd posibild de cdtre Hristos. Jintaeste ,,eu in Hristos gi Hristos fu:t mine", aga cum indeamnd

Apostolul?avel in Galateni 2.20:

M-am rdstignit tmpreund cu Hristos; gi nu eu mai trdiesc, ciHistos trdieEte tn mine. $i aiala ile acum, in trup, o trdiesc tncredinla tn FiuI lui Dumnezeu, Care m-a iubit gi S-a dat peSine insuEi pentru mine.

Tot aga gi Apostolul Petru descrie finta noastrd nu ca pe o

scdpare de iad, ci ca pb o pdrtigie cu Firea omeneascd cea

indumnezeitd a lui Hristos:

Dumnezeiasca Lui putere ne-a ddruit toate cele ce sunt spreaiald Ei spre bund cucernicie, fdchndu-ne sd cunoaEtem pe Cel cene-a chemqt prin slaaa Sa gi pin puterea Sa, prin care El ne-ahdrdzit mai gi prefioase ftgdduinfe, ca pin ele sd ad facelipdrtagi dumnezeieEtii |iri, scdphnd de sticdciunea poftei celeidin lume. (II Petru L.3,4)

Cum suntem mAntuifi?

Rdspunsul pe care il dau protestanfii sauneoprotestantii la aceastd intrebare este o continuare aconcepfiei lor juridice cu privire la mAntuire. Dacd jerffa luiHristos a avut caracterul unei tranzacfii legale, tn care s-apldtit pentru o anumitd vinovdfie prin executarea uneipedepse, atunci primirea acestei mdnfuiri este tot o tranzacfielegald, in care omul trebuie sd semneze printr-un act binestabilit tn timp. Acest act este descris prin diferite expresii,cum ar fi ,,gi-a predat aiala lui Dutnnereu", ,L-a primit peHristos tn inima lui" sau ,,L-a primit pe Hristos ca milntuitorpersonal".lnainte de acest act, omul este pierdut.'Dupi acestact, omul este,,mAnfuifl'.

Ce se poate spune atunci despre milioanele decredinciogi care de-a lungul veacurilor L-au iubit peDumnezeu, dar nu au cunoscut practica -neoprotestantA arugdciunii de predare? A fost oare Biserica lui Hristos unegec total timp de L600 de ani pentru cd nu a cunoscutaceastd practicd neoprotestantd? Se afld oare ln iad martiriidin timpul persecufiei lui Dioclefian pentru ch au fostbotezali ca prunci gi au crezut toatd viafa, f.drf a avea oexperienfd de convertire?

AtAt Scriptura cAt gi tradilia milenard a Bisericii neprezintA o concepfie mult mai bogatd cu privire la primireamAntuirii. Concepfia neoprotestantii este seducXtoare prinlogica eL dar sirdcegte gi fotteazd invdfdtura Scripturii.Neoprotestanfii pun un semn de identitate intre convertiregi mAnfuire. Dar convertirea este un asentiment mintal, uneveniment necesar fur viala celor care nu L-au cunoscutniciodatd pe Hristos . Ea reprezintd doar un trceput de drum.Multe din experientele descrise in Faptele Apostolilor suntexperiente de convertire pentru cd acolo este vorba de olume care nu gtia nimic despre Hristos. Convertirea eranecesarh pentru cei care fuseserd farisei sau pdgAni. Eranormal, ca la un anumit momen! acegtia sd-gi schimbeconcepgiile, sd fie convertif.

De ce avem nevoie de mAnfuire? Pentru cd in modnatural ne afldm fur picat gi fir moarte gi suntem despdrfifi deDumnezeu. MAntuirea inseamnd intoarcere cdtre viafi, unirecu Hristos gi restaurare a nafurii noastre, infdptuitd numaiprin tmpreuna-lucrare a omului cu puterea harului luiDumnezeu.

Indreptijire Ei sfinfire

Protestanfii gi neoprotestanfii vdd o deosebire esenfialdintre indreptdf,re (iustificare) 9i sfin,Lre. Pentru €i,

5 8 59

indreptdfirea este un act exterior fdcut de Dumnezeu de ladistanfd, ftr care omul este declarat drept. Fiind declaratdrept, omul este mdntuit. in aceastd concepfie, indreptdfireaeste pur 6xterioarX gi nu afecteazd natura omului. in cele dinurmd, omul este mdntuit printr-un acord dat la lucrarea luiHristos.

Dar gi in protestantism se recunoagte nevoia ca nafuraomului sd fie schimbatd. Protestanfli vdd aceastd schimbarein lucrarea de sfinfire. Sfinfirea opeteazd., spun protestanfii,in cei care au fost deja justificafi sau mdntuiti.

Dar Scriptura n+ separd indreptdfirea gi sfin,tirea furacest mod. Cele douh apar impreund, ca o singurd lucrare ceschimbd fiinla omului. De multe ori confuzia apare dintr-ocitire gregitd a Epistolei c[tre Romani, fur care ApostolulPavel folosegte in mod repetat termenul de indreptifire.SfAntul Pavel folosegte acest termen deoarece se afla intr-ocontroversd cu iudeii timpului sdu, care vedeau gi eimdntuirea fur termeni juridici, dar bazatd. pe faptele legii.Iudeilor care declarau cd sunt drepfi prin finerea legii, Pavelle rdspunde cd i:rdreptdfirea noastrd se dobAndegte nu prinfaptele legii, ci prin credinla in Hristos. Ca gi ei, Pavelvorbegte despre irdreptdfire, dar le rdstoarnd argumentul.Dar nici pentru Pavel furdreptdfirea nu este un act exterior, cio realitate dinamicd ce se primeqte prin credinla care implicdo participare a omului. indreptdtirea este un proces care sedezvoltd in om prin puterea Duhului SfAnt, care ne unegte cuHristos $i prin deplina cooperare a omului:

- In Romani 7.5, Apostolul Paael ne spune cd el cheamineamuile nu doar Ia credinfd, ca o consimlire la o doctrind, ci lnascultarea credinfei. Aceastd sscultare implicd un efort personal.

- in Romani 6.12, Paael ne tndeamnd, ,,Deci sd nutmpdrdleascd pdcatul tn trupul aostru cel muritor, ca sd adsupuneli poftelor lui." Din nou, este aorba de o sscultare care cereefort personal, nu doar de o adeziune sau de o inuitatie a luiHristos tn aiala noastrd.

60

l-

- in Romani 8.17, Paael introduce o condilie a mintuirii caretranscende acordul mintal. ,,$i dacd suntem fii, suntem EimoEtenitori - mogtenitori ai lui Dumnezeu Ei tmp_rewd-mnEtenitoicu Hristos, dacd pdtimim tmpreund cu El, ca funpreund cu El sd ne6i preamdrim."

- in I Cointeni 1.50, paael uneEte sfnlirea curdscurnpdrarea Ei ne aratd. cd le primim prin unirea cu Hristos:,,Din El, dar, sunteli rtoi in Hristos lisus, Care pentru noi S-aftcut tnlelepciune de la Dumnezeu 6i dreptate Ei sfinlire Eirdscumpdrare,"

- indreptarea pi sfinlirea sunt ald.turate Ei tn I Corinteni6.11: ,,Dar a-afi spdlat, dnr a-afi sfnfit, dar a-afi indreptat innumele Domnului lisus Hristos pi tn Duhul Dumnezeuluinostru."^Sfinfirea Ei tndreptarefl nu npnr ca fiind erenlial diferite.

- In Galateni 5.5, Paoel foloseEte termenul de tndreptare tntr_un wns dinamic, diferit de sensul static dupd care am fi declaralidrrpfr in urma unei trsnzaclii legale, EI scrie, ,,Cdci noi aEteptdmin Duh ndilejdea dreptdfii din credinfd." Aceasta tnseamnd cdtndreptarea este ceoa care se dezaoltii tn noi prin preschimbareafirii noastre gi unirea continud cu Trupul lui Hristos, pin DuhulSfilnt.

- In Fihpeni 2.12, Paael ne tndeamnd: ,,cu fricd gi cucutremur lucrali mintuirea uoastrd". Aceasta exclude conceptulprptestant dupd care am fost mdntuili odatd pentru totdeauna prinactul precis al inaitdrii lui Hristos tn uiala noastrd.

Pentru Apostolul Pavel, sfin,rrea gi ilrdreptarea suntparte a aceluiagi proces dinamic. El nu vorbegte niciodatd decei care au fost indreptafi ca fiind o categorie separatd de acelor care au fost sfinfigi. El nu vorbegte despre o mAntuirecare se capdtd prin justificarea declaratd de Dumnezeu inurm€l acordului nostru mintal. indreptarea apare ca unproces dinamic, intr-o mAnfuire la care se lucreazd prinstrddanie gi nevoinfd de-a lungul intregii noastre vieti.

Fiind posibild numai tur urma lucrdrii lui Hristos gi prinputerea Duhului Sfdnt, mAntuirea este un proces care cere nu

6r

numai acordul, dar gi efortul omului. Scriptura confine

nenumdrate texte care vorbesc despre acest efort:in Predica de pe Munte, Histos aorbeEte despte

cu inima curatd,- In ceea ce piaeEte acordul mintal, Hristos ne spune, ,,Nu

oricine Imi zice: Doamne, Doamne, an intra tn tmpdrdlia cerurilor,ci cel ce face aoia Tatdlui Meu Celui din ceruri." Condifia nu estenici micar sinceritatea, ci implinirea uoii Tatdlui. Cu alte caainte,recunoaEterea mintald a lui Hristos ca Domn nu estc suficientd.

- Hristos ne tnaafd, de asemenea, cd mdntuirea cere un efortpersonal: ,,Din zilele lui loan Botezdtorul pdnd acum tmpdrdliaceruilor x ia prin strdduinld Ei cei ce se silesc pun milna peea." Matei 1,L.12.

- Apostolul Petru ne tndeamnd tn Il Petru L.5-11 ,,sd' neddm toatd sitinla ... pentru a primi din belEug intrare intmpdrdfia lui Dumneznu". 6i aici milntuirea flpare ca o strddanie ncdrei rdsplatd este intrarea din belEug tn tmpdrdfia lui Dumnezcu.

Episcopul ortodox englez Kalistos Ware desdriemAntuirea in felul urmitor:

... mhntuirea este mai mult decht o schimbare externd astatutului nostru juidic, gi mai mult decdt o ,,imitare a luiHristos" pin comportarea noastrd morald, Mhntuirea este numai pulin decht o transformare atot-cupinzdtoare a umanitdfiinoastre. A fi mkntuit tnseamnd a participa cu toatd naturanoastrd la puterea, bucuria gi slaaa lui Dumnezeu. Inseamnd aafirma clar Ei tntr-un mod realist, ,,Viafa Lui este fl mea".

MAntuirea nu se implinegte deci printr-un act unic de

,,primire a lui Hristos fur inimd", ci este un proies de o viafd,care cere strddania gi participarea omului.

Credinla gi faptele

M6ntuirea se primegte prin credin!5. Dardistincf,a pecare protestanfii qi neoprotestanfii o fac furtre fapte 9i credinldeste pentru ortodocAi lipsitd de sens.

lntr-adevdr, ne intrebdm, asemenea lui Iacov lnEpistola sa/ ce inseamni credin!tr ffud fapte? Este un nonsens.Toate exemplele de credinli pe care le gdsim tr Scripturdsunt exprimate prin fapte. Credinla adeviratil esteintotdeauna credinla faptelor. Dar nici faptele fdcute in afaracredinlei nu au vreo valoare furaintea lui Dumnezeu.Credinla gi faptele nu sunt separate, nici nu decurg una dinalta intr-o legdturd de cauzd, gi efect, ci sunt concomitente.Ele se afli, dupd cum spun teologii ortodocgi, intr-o relafiede sinergie, de impreuni-lucrare. Una nu poate avea loc fdrdcealaltd. Aga cum nafura umand gi cea dumnezeiascd a luiHristos se afld intr-o relafie de sinergie, tot aga 9i faptele gicredin;a. A fi mAntuit prin credinld nu turseamni a fi mAntuitin urma unui proces mintaf prin acceptarea, chiar sincerd, aunei afirmafii, ci ln urma credinlei care se manifestd prinfapte.

In acelagi timp, Ortodoxia respinge ideea cd faptelebune ne-ar crea merite prin care sd fim mAntuifl. Conceptulde ,,merit'' are o bazd, jafidicd, legald, pe care am vdzut cdOrtodoxia o respinge. Orice idee cd omul gi-ar putea reducevina prin meritele faptelor bune este strdind de gAndireaortodoxd. $i totugi faptele sunt importante, dar nu pentru,,meritele" lor, ci pentru puterea pe care o au de a netransforma. Stdruinta cregtinului ortodox de a face sfintefapte bune conduce la indumnezerrea sa, la impdrtdgirea cuTrupul Dumnezeiesc. Faptele sunt importante in mdnfuireanoastrd nu prin meritele pe care le-ar cdgtiga pentru noi, ciprin transformarea noastrd lduntrici.

6362

Sfdntul Serafim din Sarov de o explicafe foarte

frumoasi importanfei faptelor. El spune, folosind un limbaj

-metafork, cd prin faptele noastre bune noi ,,dobAndim Duh

SfAnt''. Asemenea unui negustor care vinde lucrurile de care

nu are nevoie gi cumpXrd altele mai de pre!, tot aqa 9i noi ne

golim de noi ingine, ne scufurdm de egoismul nostru 9iprimim deplin Duhul SfAnt in viala noastrd. Golirea noastrdde pdcat prin practicarea sfintelor fapte bune are ca urrurreumplerea de harul preasfAnt. Faptele noastre bune nu au ca

scop acumularea de merite, ci transformarea fiinlei noastre 9isporirea pe cale mAnttririi. Nu este vorba de o stare juridicd,

ci de una ontologicd, de restaurarea chipului nostru lXuntric.

Concepfia maximali privitoare la mAntuire

Dach mAntuirea ar fi salvare de iad 9i bilet de intrare incer, afunci ar fi natural si ne intrebdm ,,Cate sunt condif,ileminime pentru a fi mAntuifi?" De cele mai multe ori,protestanfii sau neoprotestanfii rdspund exact la aceastiiintrebare atunci cAnd descriu mAntuirea, spunAnd: ,,Singuracondifie a milntuiii este credinfa tn lisus Histos" ' Ei insiotdasupra invdfdturii lor ci faptele bune, Biserica, tainele,liturghia gi icoanele nu sunt necesare mAntuirii, sau suntchiar ddunXtoare, pentru ch abat Pe om de la ,,P1Jr7tatea"credinlei simple tr Domnul lisus.

Dar daci mAntuirea este unirea cu Hristos 9ifirdumnezeirea omului, atunci intrebarea este alta: ,,Catesunt toate lucrurile care imi ajuti sd fiu mAntuit?" Scripturagi Tradifia ortodoxd oferd un rdspuns cuprinzdtor la aceastdfurtrebare. Acest rdspuns tmpreuneazd toate acele aspecte pecare protestanfii le resping. Pentru ortodocgi nu numaicredinfa, dar gi faptele bune, Biserica, liturghia, preofii,icoanele, rugXciunile, posfurile gi asceza, toate'au un rol inmAntuirea omului.

64

t-.

Protestanfii intrebd: ,,Ce nevoie avefl de icoane?" sau,,Ce nevoie avef de preofi sau de liturghie?" Ortodocgiirdspund: ,,Toate acestea sunt date pentru-(nu in locul)mAnfuirea noastrd, pentru cd ne ajutd sd ne unim cu Hristos,sd ne curdtim inimile, sd ne restaurdm chipul dob6ndit labotez, primind harul dumnezeiesc."

ln concepgia ortodoxd, omul se uneEte cu Hristosprintr-o credinf5 care lucreazd., gi aceastd unire aduce infiinfa omului trdreptiifire gi sfintire. Aga cum mdrturisegteApostolul Petru, scdpdnd de stricdciunea poftei din lume, nefacem pdrtagi harului dumnezeiesc. Tainele Bisericii qiparticiparea activi la viafa Trupului lui Hristos contribuietocmai Ia aceasti unire mistici intre drept-credinciogi qiHristos. Botezul este identificarea - nu doar simbolicd, cireald - cu Moartea gi invierea lui Hristos, iar Euharistia esteidentificarea - nu doar simbolicX, ci reald - cu Trupul luiHristos. Tainele restaureazd nu doar mintea gi inima, ciintreaga nafurd umand, care se pdtrunde de harul celdumnezeiesc.

Existd mAntuire in afara Bisericii lui Hristos? A osAndisau a mAntui pe om gade numai in judecdtile cele tainice alelui Dumnezeu. Hristos ne incredrn,teazd, cd ir Bisericd, DuhulSfAnt lucreazd ldmurit la milntuirea drept-credinciogilor prinSfintele Taine, iar pentru cei din afara Bisericii, Duhul Slantlucreazd nefurcetat chemarea lor la mAnfuire. Aceasta nutrseamnd cd tofi ortodocgii se vor mdntui, iar tofi ceilalfi sevor osAndi. Nu se vor mAnfui cei ce nu vor sd se mAnfuiascd,acei care au ardtat in aceastd viafd cd nu vor si fie aldturi deHristos in impdrdfia Cerurilor, acei care nu au avut haind denuntd (cea a Botezului) sau untdelemn ca fecioarele celeinfelepte (harul Duhului SfAnt). gi mai gtim cd pdg6nii,ereticii, schismaticii gi apostatii vor avea de dat un rdspunsgreu, foarte greu in ziuaJudecdfii.

65

intre neoprotestanfl existd mulf credinciogi sincerlcare il iubesc cu adevdrat pe Hristos gi mulfl dinhe acegtia

-nu au cunoscut niciodatd Ortodoxia sau au auzit doar lucrurifalse despre ea, insd este nevoie de mult mai mult decAtsinceritate pentru a cdgtiga mAntuirea.

Biserica Ortodoxd a pdstrat tur tradilia gi fur practicile eiadevdrul intreg al mAntuirii, ca o implinire a chemdriiomului de a se tran.riforma duph chipul gi asemdnarea luiDumnezeu, de a se indumnezei prin har. Pentru ortodocgi,mAntuirea nu irseamnd o schimbare a statutului juridic, ci oschimbare tainicd dar gi vdzutil a naturii umane/ prin unireacu Hristos. Aceastd schimbare a fost fdcutd posibilh deHristos prin intruparea, Rdstignirea, lnvierea gi $ederea Luila dreapta Tatiilui. Ea este sdvdrgitX de Duhul SfAnt prin harin cel dreptcredincios, cu deplina participare a omului. Toateaspectele viefli Bisericii contribuie gi sunt instrumente aleacestei mdnfuiri: tainele, inchinarea, viala de ascezl,rugdciunea, sfintele fapte bune. MAntuirea nu este un acticiun proces care se continud h tot cursul vieliibinecredinciosului. Mdnfuirea nu are un aspect legal, ci unulterapeutic, de restaurare fiinfald a chipului omenesc iruregritde patimi gi vdtdmat de pdcate.

Biserica Ortodoxd, v1aatd nu ca o instifule umand ci caTrup al lui Hristos, ca una, sfAntd, apostolicd gi soborniceascdalcituire divino-umand, este singura ddtdtoare de viafi gi demAntuire prin Tainele, Predania gi invdliturile ei.

PARTEA A DOUA

Principalele trisituri alegrupirilor pseudocre gtine.

Sectologie.Mogtenirea lui Luther

66

CnpIrOLUt IV

P rincipalele trdsdturi alegrup dri lor p s eudo cr e7tine

Ce este o secti?

rin definifie, secta este o grupare care s-adesprins dintr-o strucfurd sau organizafeinifiald, in scopul corectdrii unor pretinse abateri

doctrinare atribuite structurii-mamd. Existd, de asemenea,secte desprinse din alte secte.

PutAnd lua forma unui grup sau a unui cult religios,secta este caractetizatd printr-un devotament venerare saudedicare exagerati fald de o persoand, o idee sau un obiect,folosind in acest scop tehnici de manipulare gi control cum arfi: izolarca de prieteni gi membri ai familiei, exploatareasldbiciunilor sufletegti, folosirea unor metode psihice pentrua qrdri sugestibilitatea gi supunerea, controlul informafiilor,anularea individualitdfii sau a judecdfii critice, limitarea,,influenlelor" exterioare, promovarea dependenfei fafd de,,adlJnare" gi teama de a o pdrisi etc. - pentru atingereascopurilor liderilor de grup, in defavoarea societdfii, dar maiales a membrilor gi a familiilor 1or.

Sectele pretind o anumitii pozilie f.avotizatA 9iexclusivistd pentru ideologie sau pentru conducdtorii lor,

reea ce h ageazd in opozifie cu societatea gi/sau cu familia.

Ele adoptii atitudini fdfarnice, propagandistice, pentru a

cdgtiga noi membri. intr-o lume in care cifrele vorbesc, unnumdr cAt mai mare de adeppi creeazd sectanfior iluzia de

,,adevdr" asupra invXfdfurii lor religioase.

Caracteristicile unei secte

Vom prezenta mai jos cAteva dintre aspectele carecaractetlzeazd, sectele religioase, cu ptecizarca cd acestetrdsdfuri nu se regdsesc cumulativ, ci variazd. desful de multde la o grupare la alta.

1.. Ruptura abrupti cu cregtinitatea istorici

Secta crede ch Biserica intemeiatd pe piatra credinleiApostolilor a devenit apostatii la scurt timp dup6 moarteaApostolilor (fiind tnghifte de pdgAnXtate), 9i cX Dumnezeu,dupd un ,,vid cregtin" de 1700-L900 ani, le-a dat mai apoiconducdtorilor sectei o noud lumind asuPra adevdruluimdntuitor. In consecinfd, secta a respins furvdldtura Bisericii,vestitd intregii sufliri timp de doud milenil a dat sensuri noicuvintelor dintru incepufuri gi, separdndu-se de Cregtinismulistoric, gi-a revendicaf treptaf drepturi gi autoritate.

Astfel, pentru secte, istoria Bisericii este o chestiunesimpld: de pe vremea lui Hristos nu s-a intAmplat cu adeviratnimic important in Bisericd, pAnd cAnd fondatorul sectei ainceput ,,teotganizatea" a ceea ce este salutat acum casingurul popor adevdrat al lui Dumnezeu. Secta se bucurd desepararea iniliatd a furtemeietorilor sdi qi este foartemultumitii sd rimdnX separatli.

70

2. Blocarea in perfecfionism

Membrii sectei se cred mAntuifi gi se simt mult maisfinfl fale de cei din alte grupdfi religioase, mai ales fald demembrii Bisericii istorice. Pentru secti nu este importantdvederea lduntricd a pdcatelor personale gi lupta cu patimile,deoarece adepfii se cred deja la indlflmea agteptdrilor gi lamdsura trdeplinirii a ceea ce vrea Dumnezeu de la ei.Membrii sectelor se laudd cu ceea ce fac, pretinzAnd cilascultd ,,desdvdrgit" de Dumnezeu gi sdvArgesc ,,perfec('lucrdri pe care alfi le neglijeazd. Ei cred cd Dumnezeufolosegte mdsura lor, ln ceea ce privegte faptele oamenilor, gise consideri singurii care satisfac acest tipar. RdmAnerea lnsectd gi dependenta ideologicd sunt,,suficiente" mdnfuirii. Caurmare, toate celelalte grupdri sunt considerate moartespirifual, ipocrite gi cregtine doar cu numele.

3. Tendinfa de a supra-aprecia lucrurile secundare.Monopolul asupra Scripturii

Mai precis, sectele tind sd ia anumite chestiuniserundare gi sX le dea o importanld mai mare decdt li secuvine, in timp ce adevdrurile esenfale sunt nesocotite.Rezultatul este cd ,,teologia" sectei devine unilaterald gideformatti. De obicei, noile ,,adevdruri" religioase sunt celecare au dus la nagterea sectei sau care menfin acumsepararea. Au tipdrit gi folosesc traduceri distorsionate aleScripturii, dupX care-gi justificd dogmele teologice. Membriisectelor au versete speciale in Scripturd, pe care numai ei leinleleg corect gi pe care le consideri providenpale t1sustinerea teologiei 1or.

7 l

4. Comunitatea exclusivi a ""to,

^ar,*i1i

- Setta se absoluizeaz| pe sine prin pretenfia cd numai

ea ar r ep re zenta comunitatea celor mantuifi/ iluminafi/ a1e9i.

Prin contrast, Biserica este fie apostata, fie unealta diavolului.

Membrii sectei sunt prezentafi ca sfinfi, in timp ce phcatele

pe ceilalfi sd creadH cd Dumnezeu i folosegte numai pe

membrii sectei ca instrumente pentru a-gi revela voia gi

adevdrul sdu. secta se ridicd pe sine la pozlfa tranganti a lui

Hristos, aplicAndu-gi cuvintele Lui: ,,Cine nu estc cu Mine, este

tmpotriaa Mea." Sectarii nu se mulpmesc cu atifudinea pe

care MAntuitorul a recomandat-o ucenicilor Sdi: ,,Cine nu este

tmpotriaa aoastrd, este pentru aoi" (Luca 9.50).

5. Rolul cenhal al grupirii in sfArgitul lumii

Secta este convinsd cI a luat naqtere conform unui plan

special al lui Dumnezeu, pentru a umple golul ldsat de

Biserica depdrtatd de la credinfa adevdratd. Deseori naqterea

sectei este precedatd de ,,ptootoc{' 9i ,,proorocitl", ,,vizi:utll' ,

,,sernne ceregti" gj ,,minunl', cate furcredinfeazd 9i justifich

adepfilor momentul istoric ai rolul ,,deosebit'' al cultului in

eshatologia lumii. sfargitul lumii joacd un rol determinant in

teologia grupdrii: intreg globul pdmAntesc devine arena pe

care se va desxvArgi glorificarea sectei, atunci cAnd tofi ceilalli

vor fi nimicifi sau osAndili la iad. Degi gruparea religioasd

poate fi micd qi neinsemnatd, atunci cAnd vine ziua trcheierii

socotelilor, ea va primi de la Dumnezeu locul de onoare pe

care il merit6, deoarece a fost mesagera, singura care a

pregdtit revenirea lui Hristos 9i va participa aleturi de

Dumnezeu la judecata finald. Iisus Hristos insd averttzeazd,:,,Mulfi de Ia rdsdit Ei de Ia apus aor aeni Ei aor sta la masd cuAaraam, cu lsaac Ai cu lacoa in tmpdrdfia'Ceturilor. lar fiitmpdrd,rci aor fi aruncali in intunericul cel mni din oford' (Matei8.11.-L2).

6. Conducitorul harismatic sau chemarea mesianici

To! intemeietorii de secte s-au trgrijit sd-gi consolidezeir:r grupare un statut mesianic, mogtenit apoi h mod,,automa(' de urmagii liderilor. Acegtia, fie se considerdDumnezeu, fie numai ei interpreteazd, Scripturile aga cum arvoi Dumnezeu, dAnd interpretiiri ,,infailibile" , care nu pot ficontestate de membri. Conducdtorul este auto-numit gi nu sesubordoneaztr nici unei alte autoritdfi. El hotdrdgte cumtrebuie si gAndeascd, sd reacfioneze sau sd simtd membrii furdiferite situafii ale viefii. Dumnezeu comunicd cele maiimportante direcfli ale grupului numai prin ,,glasul lduntric"al conducdtorului sau grupdrii directoare. Subiectivismul gimanipularea sunt evidente.

7. Dependenla psihologici faft de grup

In timp, membrilor li se induce credinfa cX pdrdsireasectei echivaleazd cu pdr[sirea lui Dumnezeu gi cu pierdereamAntuirii. Astfel, secta capdtd un rol tot mai mare in viefuireaindividului, cu influenle negative in viafa sociald Ei familiald.Prin urmare, membrii au tendin,ta gi sunt indemnafi sh rupdlegafurile cu familia gi cu prietenii, care nu frecventeazlgpuparea respectivi. Ei renuntd la lelurile ln viafi 9i laactivitdfle de interes, pe care la aveau inainte de a se aldturagrupului; trtreaga lor viafd i:rcepe sd graviteze in jurul sectei,rezultAnd o izolare de societate - ceilalfi nu sunt mAntuiti, nusunt creEtini, nu sunt transformafi. Secta devine singura sursdvalabild de informare.

Lumea este impdrtitd in noi gi ei: curati gi pScdtoqi,binele absolut gi rhul absolut. Persoana trebuie sd se schimbein perm?nenfd pentru a se conforma normelor grupului;tendinla spre ruginare gi vina sunt folosite ca pdrghiiemofionale pentru influenlarea gi manipularea adep;ilor.

Dacd persoana se izoleazd' de familie sau de societate,ea igi poate pierde simpl realitiitii, de aici decurgAnd uncomportament nefiresc in societate, la serviciu etc. Dacdindividul devine negativist asupra lumii gi se auto-uoleazdde prezenla celorlalti oameni, el igi va pierde capacitatea de afi obiectiv gi de a avda o imagine corecti gi coerentii asupralumii.

Premise pentru convertire

Farber, Harlow gi West (1957) au lansat termenul de

,,sindrom DDT" pentru a descrie transformarea la nivelulgAndirii suferitd de prizonierii din rdzboitil din Coreea:debilitate, dependenfd, teami. Lifton (1961), care a studiatmodificarea gdndirii folositd tr universitdfile din China) ademonstrat cd procesul nu induce afecfiuni sau problemefrzice. Cultele contemporane, care nu dispun de ajutorulstatului, au mai multe tr comun cu aceastd transformare agAndirii decAt cu situafia prizonierilor de rdzboi, tn sensul cdele nu folosesc fo{a, frzicil. Pentru a-gi controla subiecfii,sectele recurg la subterfugii psihologice invadAnd domeniilenaturale de intersecfie intre religie 9i individ. Procesulsupunerii cultice poate fi descris pe scurt ca o manifestare aunui sindrom DDT (Debilitatt-Dependenfd-Teamd) religios' carenu are nici cea mai mici legdfurh cu Cregtinismul intemeiatde MAntuitorul Iisus Hristos, deoarece induce stdri dedependenld pentru a obfine controlul asupra adepfilor qi

folosegte metode de pedepsire psihologicd pentru a intretineacest control.

Degi procesul descris aici este complex iivariat cele demai jos reprezintd schema clasicX de aderare la o sectd:. Indiaidulaulnerabil se tntfrlnEte cu grupul.. ConducdtoruI (conducdtorii) grupului se prezintd pe sine ca unbineaoitor care ti poate tmbundtdfi aiafa.' lndir:idul rdspunde pozitia, are parte de o creEtere a respectuluide sine gi a sentimentului de *curitatc, acestea aoilnd bc pe un

fundal de labilitatn psihologicd, lndiaidul poate f considerat ca,,rncolat".' Prin intermediul tmpdrtdgirii ile experienfe, a mirturisiilor pia exemplelor indiaidualizate, conducdtorul(ii) grupului copdtiacces la punctele tari Ei la cele slabe ale indiaidului.' Prin mdrtuisii ale membrilor grupului, prin denigrarea,,concurenfei" (alte grupdri religioase), pin accentuarea constantda amintirilor ruginoase ale indiaidului Ei a altor sldbiciuni, printndoctinarea treptatd cu sistemul de gilndire strict Ei tnchis aIcultului, s afirmd superioritatea grupului ca un adeadr

fundnmental' Mdrturisirile membrilor, tntdrirea tncredeii indioidului tngrup, amintirea disuetd a sldbiciunilor indiaiilului Ei diferite for*de presiune ii creeazd adeptului sentimenful cd bundstarea luiaiitoare, sub toate aspectele, depinde de respectarea credinlelorgrupului, mai exact fl uprogramului de schimbare" ale cdruibutoane de ,reglaj" plimbd sufletul tntre stiiri extreme dedeznddej de Ei exaltare.

Aceste tehnici de inlluenlare sunt insofite de osubminare a respectului de sine al individului (de exempluprin exagerarea pdcfrtogeniei faptelor pe care acesta trebuie sdle mdrturiseascd), suprimarea sau sldbirea gAndirii criticeprin alocarea de sarcini care sd ocupe cAt mai mult din timpulliber al individului gi prin repetarea constantii gi obsesivd cdnumai lucruri rele se pot intAmpla, dacd nu se respectd reletade ,,transformare" sau ,,teologia" de mdnfuire a grupului.

74 75

Aceste manipuldri il fac pe individ si-gi exprime o loialitatesuperstitioasd fafd de grup gi sd se angajeze si se schimbeco4form cuschema locald. De acum el sau ea va fi consideratca fiind ,,pe cale" (ca mergAnd pe calea ,,mdntuirli",,,ilumindri{', ,,curdfrii" etc.). Dependenfa adepfului fafd degrup este deja creatd gi afirmatd implicit sau explicit. Maimult, el sau ea acceptd autoritatea grupului in ,,inlelegerea"lumii, in definirea binelui qi rXului, autoritate ce ajunge pdndla urmd sX ,,judece" gi sd hotdrascd decisiv simfirea gialegerile raf,onale ale individului.

Convertitul devine apoi obiectul agteptirilor nerealistde mari din partea grupului. Se afirmd bombastic potenfialulde care este el capabil, h ti-p ce membrii grupuluimdrfurisesc ,,fierbinte" nivelurile la care au ajuns ei sau idoliilor (conducdtorii sau fondatorii grupului). Amenintarea cuiadul devine o ,,resetare" pentru toate iegirile,,negative".

Deoarece cuvAnful grupului este intotdeauna adevdratiar gdndirea ,,t:regatld" nu este acceptatii, egecurileindividului sunt numai gi numai ale lui, in timp ce trdoielilepersonale sau criticile sunt eliminate sau redefinite ca pdcatepersonale. Individul are parte de o alienare tot mai mare.:Firea lui, personalitatea de dinainte de a veni tr sectd estelimitatd, iar indoielile cu privire la grup sunt cenzurate dingAndire. Este menfinut sentimentul de vinovdfie pentru a nuse atinge, ci doar ? se ,,tifi:rde" neincetat cdtre nivelulagteptiirilor grupului. Singura adaptare posibild estefragmentarea gAndirii logice gi dezmembrarea personalitiifi.Nu este surprinzdtor, deci, cd mulfi doctori considerddisocierea ca reprezentAnd miezul tulburdrilor gidisfuncflonahtdfilor psihice legate de patologia sectelor.

Alienarea individului atrage dupd sine rupereapsihologici, deseori chiar gi fizic5, de lumea exterioard, inspecial de familie. InformaFile care vin din exterior sunttraduse ,,teologic" ca ,,rdlJ", deoarece amenintd sd fulbure

noul sistem de valori al individului, pe care acesta l-a preluatde la grup in trcercarea de a se conforma,,crezului". Aceastiialienare accentueazd dependenfa individului fafd

-de grup.

Cultele religioase promoveazd un sistem de valoridistorsionat, axat pe un echilibrii precar gi fragmentat alindividului, lncurajAnd activ dependenta acestuia prinexagerarea ,,pdcatelor" dir.l. trecut gi a conflictelor cu familia,prin denigrarea celor din afard, prin folosirea de cAntAri caresi abatii orice gAndire criticd 9i prin oferirea de posibilitdfiprin care individul poate ocupa un anume loc in structurareligioasd lucrAnd in beneficiul grupului, vdnzdnd reviste pestradd, muncind pentru conshuirea/intreginerea locului deadunare.

Cultul f.avorrzeazd dependenla crescdndd a adepfilor degrupare/ prezentAnd pericole gi tragedii care se vor firtAmpla,daci individul va ingXdui ca o forftr din afard (vizita unuimembru al familiei, de exemplu) si-i tulbure,,echilibrul" careii permite sd funcfioneze fur acest sistem ermetic. De obiceipedeapsa este de naturd psihologicd sau metafizich. ln unelesecte, la inifiativa conducdtorului grupului sau a unormembrii,,fierbinfi pe cale", individut este ostracizat, evitat gicatalogat ca avAnd un,,duh rdu" sau ca fiind rebel. Mai mulfindividul este avertizat cd dacd perseverea zd, in acea atifu dinecriticd, igi va pierde mAntuirea gi,ln generaf il agteapti iadul.Trebuie amintit cd aceste amenintdri, ultimatumuri saupedepse apar in contextul unei dependen,te falA de grup 9i alunei aliendri psihologice (separdri) fafd de sistemul de suportdin trecut, care amplificd avertizirile grupului, fdcAnduJemult mai puternice gi mai inspdimAntdtoare.

Rezultatul acestui proces, atunci cAnd este dus pAnd lacapdt, este o persoand care vrea sd pard foarte fericitd, darcare ascunde o suferinld adAnci. Cu un zAmbet nenatural pefatii, persoana va mdrturisi cum i s-a schimbat viafa gi chiarcum ,,frafii" au devenit ,,oxigen" pentru ea. in aceste cazari

't'l

dependenfa este totald iar persoana nu concePe str-gi trdiascd

viala separat. intalniri c6t mai ftecvente, petrecerea impreund

-a timpului, presdrati cu mdrturisiri personale, totul creeazd

un univers lnchis gi ii dau individului senzafia cd nici nu ar

putea trdi fdrd grup. Mulli fogti membri de secte care, atunci

cAnd au pirdsit adunarea gi au vorbit cu alf fogti membri, au

fost surpringi si constate cd mulfi dintre ,,ftayi{' lor zAmbeau,

ca gi ei, fals, cu tofii crezAnd ca ei sunt singurii care nu se simt

bine acolo.

Cine aderi la aceste secte gi de ce?

Contrar pXrerii generale cd membrii acestor secte sunt

,,ciudaf" , cercetdrile gi dovezile aratii ch majoritatea acestor

membri sunt persoane relativ normale, degi statisticilemedicale aratii cd o treime au avut parte de ugoare tulburiripsihice inainte de convertire. Trebuie menfionat, de

asemenea, cd un sfudiu recent efectuat de Institutul de

Sindtate MintaH din SUA aratA cd aproximativ 20% dtn

populafia generali suferd de cel puFn o tulburare psihicd. ,Membrii includ tineri, betrlani, boga!,, sdraci, educap gi

needucafi. Nu este ugor de identificat tipul de persoand careaderd la o sectd. Oricum, experienlele clinice 9i studiileefectuate arati cd.marea majoritate a celor care au aderatsufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizelenormale ale adolescenfei 9i ale primei tinerefi, cum ar fi idileeguate, egecuri la $coald, confuzii profesionale sau boald)inainte de venirea in aceste secte. Deoarece capacitatea lor dea face fafi problemelor vie$i este redusd, aceste Persoanestresate sunt cele mai deschise la ofertele spirituale ce promit

,,feticitea".Alf, factori care pot determina o persoani si fie

influenfatti de cdtre o sectd, includ:

' dependenld (dorinla de a fi aI cuiaa;lipsa de tnuedere tn sine)' labilitate psihicd (incapacitatea de a spune ,,ntt" salt de Amanifesta rcepticism sau tndoiald)' naiaitate (capacitate redusd de a analim uitic afirmnliilecelorlalfi, hpsd de discerndmdnt tn ceea ce aede, aude sau gfrndeEteetc.)' toleranld la ambiguitate (acceptarea rdspunsuilor generale,neesenfinle, nerfudarea de a obfine rdspunsuri de orice fel, chiardacd sunt contradictorii sau ambigue)' deziluzie culturald (tnstrdinare, nemulfumire de conditinsocinld)' cdutarea de noi rensui spiituale' singurdtate gi lipsa prietenilor (secta oferd peste noaptc o oialdsociald)' ignoranld fald ile moduile tn care un grup poate manipulaindiaidul.

Atunci cAnd persoanele vulnerabile la unul dinmotivele de mai sus intAlnesc o asffel de organizafiereligioasd care practictr tehnici de control al minfii,convertirea se poate produce relativ ugor, in funcfle de cAt debine se potrivesc doctrina grupului, mediul social gi practicilede control al minf,i cu punctele sensibile ale individului.Persoanele labile, de exemplu, pot fi ugor atrase de activitateade convingere a grupului, deoarece le este teamX si contesteorientarea dogmaticd a sectei.

Convertirea la sectd nu reprezintii rezultaful uneialegeri, ci a unei cdderi, alunecdri sau atrageri. Punctelevulnerabile nu sunt de nafurtr sd ,,conducd" individul cdtre oanume asociafie religioasd. Grupul se folosegte de acestepuncte slabe gi li amdgegte pe indivizi, pentru a-i convinge sdse aldture gi sd renunfe la modul lor de viati anterior.Manipularea de cdtre grup pe baza punctelor slabe alepersoanei nu este de obicei un lucru rafionaf gAndit sauplanifica! ci un mecanisminchis.

tacit, rezultat din mediul strict gi

79

Cum se schimbi cei carehderi la secte?

- D,rpd ce convertifii se inroleazdintr-o sectd, modul de

gAndire, de simfire gi de acf,une al cultului devine o a douanaturd, in timp ce aspectele importante anterioare venirii in

sectd sunt suprimate sau se afrofiazd prin abandonare.Imediat, noii convertifi incep si-gi formeze o carapace fafd de

,,necredinciogil' din exterior, datoritd manipuldrilorpropagandistice ale ideologiei sectare. RepetAnd obsesivversete scripturistice gi striduindu-se sd gAndeasc| ,,pozltl"(a se citi direcfionat), convertifii igi creeazd., de fapt, propria

,sealitate" religioasd, de unde se manifestii mai apoi ca nigte

,,defazaf' , tigtz;i gi stereotipici in rdspunsuri, cu un vocabularlimitat, cu o capacitate redusd de analize 9i feflg distanfi inrelafiile cu ceilalti. Mulfi perinfi au spus despre odraslele loratrase de secte: ,,Acesta nu e copilul meu!". Astfel de constatdriintiresc opinia ch membrii unor astfel de secte ajung un fel de

,,zombi" sau nigte robofi. Degi aceasti descriere poate pdreaunora exagerati, ea reflectd totugi faptul cd manipuldrilesectare creeazd in timp o formd denaturath de congtiinld launele persoane. :

Cu timpul, convertifii reduc din distanla fald de restullumii, din ,,defazaj", furvali sd se readapteze realitigii.Deprind diferite metode sau adoptX atitudini de suprafald,pentru a combate opinia generald despre ei gi pentru a-i minf,mai ugor pe allii $i pe sine. Deseori pierd legdtura cupersoanele cunoscute anterior venirii il grup, ca rezultat alopozi,tiei sectei fafd de pdrinfi gi de societate. Mai mult, trcadrul grupului devin apreciaf, pentru conformarea cucerinfele sectei, de care au devenit atAt de dependenfi.Evenfual sunt prezentafi noilor venifi ca ,,eroi ai credinlei",modele vrednice de urmat.

Psihologic vorbind, dacd li se permit 'amintirilor

suprimate sau fundoielilor indbugite sd vind la suprafafi, pe un

fond de manipulare religioash, acestea pot declanga crizealternante de anxietate qi exaltare care, la rAndul 1or, potprovoca anumite stdri de cvasi-transd sau- dedubldri,,mistice": aorbirea tn limbi, profefirea, aindecdi miraculoase,aparilii spiituale, specifice mai -ales grupdrilor haismntice.Majoritatea stlrilor sunt aclamate a fi sub efectul ,,duhuluisfAn{' , insX acestea sunt induse cu scopul apdrdrii sistemuluireligios al cultului.

Degi comportamentul unor asffel de persoane poatepdrea normaf cel pu,m la suprafafA, nu furtAmpldtormanifestdrile de mai sus sunt foarte asemdnhtoare cupatologicul manifestat de sdrmanii posedafi.

De fapt, despdrfitd de trezvia gi asceza cregtind, deadevdrul furvdfdturilor apostolice, trdirea protestantd ainlocuit mistica ascetici cu sentimentalismul pietist.Sentimentalismul cultivd iir relafia cu Hristos-MAntuitorul oemotivitate, care ldcrimeazd uqor, dar nu transformd esentialviafa credinciosului. Asffel el ajunge sd alerge dupd aduniriin care igi satisface setea de emotivitate. Nu mai cautX peHristos pentru Hristos, ci-L cautd pentru a-gi hrdniemotivitatea. Pornit pe aceasta cale, credinciosul protestantva colinda din adunare tr adunare, indiferent de invdfdturilecontradictorii pe care le trtAlnegte: principalul este cd e pusdin miEcare propria sim,ue dulceagX.

Cultivarea unei astfel de psihologii religioase, care nucere efort moral, este unul din motivele dezbinirilorcomunititilor protestante, ducAnd in planul personal ladestrimarea viefii morale a credinciosului, la o staresufleteascd unilaterald, pervertitd. Vizionarismul fantezistcautd neapdrat semne gi minuni, vedenii gi lucruriextraordinare, care stdrnesc senzafie gi adapd setea dupdlucruri iegite din comun, hrdnesc in final slava degartd. Areduce la aceasta viata in Hristos inseamnd a o orienta ?ntr-odirectie falsd 9i in contradicfie cu SfAnta Scripturd gi cu

8 180

Predania Sfinfllor Apostoli. Pentru Ortodoxie, pietismul,vorbirea fur limbi, vizionarismul etc. fac parte din bogatagamtr a - amdgirilor de sine venite din infierbAntareasAngeluits, care fin 3r grea ingelare viafa Si sufletul omului.

Cum ii influenfeazApe oameni apartenenfa la o secti?

Deoarece sesizeazd, mai ugor schimbXrile negative carele scapd noilor convertifi, familiile acestora sunt, de obicei,primele rinite. in furcercarea de a-gi ajuta rudele cdzute lncapcanele religiose ale cultelor, familia este cea care are partede frustrXri, lipsd de ajutor, invinovd,Lre gi, din cauz| cdpuFni le infeleg situafia, de singurdtate.

Membrii pot fi afectafi tr sensul cd igi pierd autonomiapsihologicd. Mai mult, separarea grupului de restul societdfii,in numele ideii biblice de ,,iegire din lume", ii priveazd peadep$ de ocazia de a invdja din variatele experien,te ale uneivief, normale. Membrii pot pierde irecuperabil ani buni furtr-ostare de ,,blocaj de dezvoltate" , ir:. multe cazuri avdnd partede cdderi psihice. Copiii din astfel de secte sunt supuEiriscului de neglijare din partea pdrinfilor, din cauzd ciperinfii gi-au modificat sistemul anterior gi normal de afecte,declinAndu-gi acum tacit responsabilitatea pe motivul ,,voiiDomnului" sau al unei entitdfl superioare.

Cei care pdrlsesc grupul au parte de sentimente deanxietate, depresie, mAnie, team5, vind, tulburdri de gAndire,,,plrrtite", trecere de la atitudinea ostild fafi de lume la unaindiferentd, sau senza$a cd sunt trlepenifi intr-o stareintermediari. Aceastd tulburare emofionald af.ecteazdcapacitatea de a lua decizii gi de a-gi asuma responsabititiifilevietii.

23 Vezi Despre inqelare de Sfdntul lgnatie Briancianinov.82

lntr-adevhr, mulf fogti membri au nevoie de un ansau doi pentru a se intoarce la vechiul nivel de adaptare, intimp ce unii suferd cdderi nervoase sau'idman afectafipsihologic ani de zile sau chiar toatd viafa.

Nu tofi cei care aderd la -o sectd sunt afectali dirr punctde vedere psihologic. Unii se rcfu$a26. intr-o sectd din fafadificultdfilor viefii, prea mari pentru ei. Alli au putut pdstrao distanfd emofionali gi au urmat secta fdrd a deveni insi, cuadevdraL o parte din ea gi fdrX a fi prea afectafi de ideologiagrupului. in fine, unii au tdria de a rezista presiuniipropagandistice, ceea ce le permite sd-gi pistreze un grad deautonomie chiar intr-un mediu foarte presant.

De ce pleaci oamenii din secte?

Oamenii pot pleca din secte din mai multe motive.Dupd ce au devenit congtienf, de corupfa gi/sau ipocriziadin interiorul grupului, indivizii care gi-au pdstrat un grad deindependenld gi o oarecare leg5turi cu vechile lor valori, potpur gi simplu sd plece, dezlluzionaF. Alfi membri pleacdpentru cd s-au plictisit de rutina prozelitismului sau acolectirii de fonduri, prezenla in adunare dAndu-le unsentiment de ,,tras barca pe uscat". Uneori chiar gi cei mai,,fierbinli" membri ai cultului ajung sd se simtd nepotrivifi infafa cerinlelor exagerate ale sectei gi pleacd, nu pentru cd auincetat sd mai creadd, ci pentru cd se simt nigte egecuriirecuperabile. A1f,i pot renunfa la sectd dupi ce se retrtAlnesccu vechile valori, feluri in viafd, interese sau relafii, carezultat al vizitelor pdrinfilor sau al discufiilor cu fogtimembri.

83

Este ugor si pirisegti o secttr?

Pe-rsoanele care incep sd se gAndeascd sd pdrdseascljadunarea" se vdd supugi anumitor presiuni sd rdmAnd. Uniifogti membri povestesc cd au avut nevoie de luni, chiar ani dezile pentru a gtsi puterea sd plece. Unii au fost atAt deintimidafi, irncAt au plecat fur secret.

Degi, in cele din urmd, majoritatea membrilor dinsecte pleacd singuri, rudele acestora nu trebuie sd fie linigtite.Mai intAi, mulf, dacd nu majoritatea celor care pleacd suntafectaf din punct de vedere psihologic, deseori intr-omanierd pe care cei din afard nu o inleleg. ln al doilea rAnd,unii nu pleaci niciodatd gi sunt afectafi foarte grav. in altreilea rAnd, nu se poate prezice cine va pleca gi cine nu, saucine va fi afectat. In consecin!5, a renunla la atenfie din partearudelor inainte de vreme este ca gi cum ai renunta la precaufiiin cazul tinerilor care fumeazi marijuana, pe motivul cdmajoritatea celor care incearcH marijuana nu devin drogafi.

Cum trebuie sfituifi cei care doresc iegirea din secti? |

Sfdtuirea pentru iegirea dintr-o sectd implicddiscutarea cu membrii sectei (uneori fur spovedanii lungi, peparcursul multor zile), pentru a-i ajuta sd identifice practicilemanipulante gi ingeldtoare ale sectei, sd-gi refacd legdturileavute anterior de convertire gi sd-gi reia capacitatea de agAndi independent gi critic. Povala duhovnicului dimpreundcu sprijinul gi rugdciunile membrilor familiei gi ale prietenilorau un rol extrem de important.

Degi propaganda religioasd din interiorul secteiincearcd sd contracateze ,,iegirea" adep;ilor, acuzdndu-i de,,cddere de la ctedinf6", ,,pdrdsire a cdif', ,,fuitoarcere lapdca{' sau la,,lumea cearea", mulfi fogti membri care au fostajutafi sd se re-echilibreze au declarat cl au fost surpringi de

84

respectul gi grija de care au avut parte de la cei pe care iiconsiderau, pAnd afunci ,,apostaf" .

Riscurile egudrii unui asffel de proces de ,,salvare"sunt mari. ln unele cazuri copiii au dezvoltat o urd fafd deperinfi gi, in genercI, f.ald. de cei din afara grupului. Lipsa detact gi de rdbdare a familiei a fost atent speculati de sectdpentru a intiiri in mintea persoanei imaginea de rdutate alumii din afarA, persoana devenind, in cele din urmd, gi maidependentii de grup.

Taina Botezulul respectiv Mirungerea gi Spovedaniasunt cele care aduc, pdnd la urmd, linigtirea suflefului giimpdcarea desdvArgitii cu Hristos.

85

CnprroLUL v

S e ct o I o gi e. *rir\, ;::r:; :,

uhul grdieEtc ldmuit cd, tn uremurile din urmi,unii x aor depdrta de credinfd luhnd aminte laduhurile cele tnyldtoare Ei Ia tnadliturile

demonilor, pnn ftldrnicin unor mincinoEi care sunt inferali tncugetul lor (I Timotei 4,1,2). Intre aoi oor f. tnadldtori mincinoEi,care aor strecura eresuri pierzdtoare Ei, tdgdduind chiar peSfipAnuI care i-a rdscumpdrat, tEi zror aduce lor o grabnicd pieire.MIuIti * aor lua dupd tnadldturile lor rdtdcite Ei, din pricina lor,calea adeudrului ua fi hulitd. Din pofta de aaere Ei cu cuaintcamigitoare vd aor mami. Dar osdndn lor, de mult pregdtitd, nuzdbouegte gi pierznrea lor nu dormiteazd (ll Petru 2.1.-3). Ei aor facewmne mai Ei chiar minuni, ca sd amigeascd, de ar f cu putinfd, gipe cei alcAi (Matei 24.24). Feifi-ad de proorocii mincinogi, care ainla aoi tn haine de oi iar pe dinduntru sunt lupi rdpitoi (Matei8,1.5).

Protestantismul apare in anul 1517, cAnd germanulMartin Luther, fost cdlugdr catolic, irrcepe str propovdduiascdmAntuirea numai pin credinfri', nemulfumit de decdderea lacare ajunsese - pe bund dreptate - Catcilicismul. interibilismul lui, rupe din Scripturd Epistola SfAntului Iacob

(,,Credinfa fird fupte este moartd") gi, numind-o ,,epistold depaie", o aruncd tr rAul Elba.

Prin propovdduirea liberalismului religios--igi gdsegterepede adepf,, atAt in rdndul nobilimii gernume care dorea sdiasd de sub tutela papei, cAt gi in rindul ldrinimii care vedeain aceasta o cale de emancipare. Cei care aderd la lnvdfdturilelui Luther primesc numele de,,luterani".

SdmAnla aruncati de Luther a rodit gi dincolo degranifele Germaniei, unde imprejurdri similare au ajutat-o sdse dezvolte. Dupd Wittenberg, oragele Zij.rich gi Geneva audevenig intr-o misurd gi mai rnare, centre de rdspAndire aleprotestantismului. Nurnai cd atAt migcarea din Ziirictu legatitde numele lui Huldrich Zwingli (1484-1531), cdt gi cea dinGeneva, cunoscutd prin opera lui Jean Calvin (1509-1564), augdsit mereu altceva de schimbat nu numai tn romano-catolicism, dar gi fir luteranism. Pe bund dreptate putemspune Cd, aga cum prin desprinderea de Ortodoxie,Catolicismul a devenit o religie personalii a papilor, aga 9iProtestantismul, prin negarea Catolicismului, a devenit oreligie personaltr a laicilor. lnsd Reforma a fost o lovituri maigravA dafit unitefii cregtine, disciplinei bisericegti, succesiuniiapostolice 9i slujirii sacramentale decAt lovitura datii deMarea Schismd.

Ajungi pAnd in zilele noastre imperffl in sute de tabereadverse, fiecare dintre reformatorii ,,cregtirri" gi-au gisitmereu adepfi care sd-i urmeze in tntemeierea unei tot mai noi,,biserici" care sd le poarte numele, chiar dactr tnvdldfurileacestora contestau temeiurile Cregtinismului sau ale,,inaintagiloy'' reformigti. Explicalia pentru aparifia de noi ginoi rgforme, secte gi ,,biserici" eretice este aceea c[ dorinfadupl o reformi bisericeasci are la bazd rebeliunea,,cunoagterA'z+ gi apoi, o reformd genereazd alttl reformil, agaprecum o erezie iscd neirrcetat alte ercz7i.

"* Da, aceeagi cu cea care l-a alungat pe Adam din rai.87

Un spirit de rdzvrdtire impotriva autoritiifii Bisericiiistorice (protestul fiind, la urma urmei, rdddcinaProtestantismului) avea sd fie curAnd o normd deplin

"acceptatii in noile denominafii Protestante. Chiar de lainceputul Reformei a fost evident cd, urmAnd modelul luiMartin Luther, capii ei erau mult mai revolufionari decAtreformatorii. N-au stat prea mult pe gAnduri pAnd sd dea la oparte cele mai importante elemente ale Sfintei Tradifii pentrua inventa ceea ce avea str devind o noud religie.

De la trceput Reformatorii s-au purtat la fel deautoritar ca gi Papii.,pe care i-au criticat. Luther, Calvin giceilalp nu credeau in liberul arbitru, Dumnezeu, in viziunealor, predestinAnd totul. S-au erijat tr instrumente ale voinfeilui Dumnezeu gi, prin urmare, nu tolerau nici un fel deopozitie. Destinul lor - aga credeau - era lrtrtl ,,ales",numindu-se fdgarnic,, instrumente ale Domnuluii'.

RespingAnd autoritatea Catolicismului, Protestantismula fost impirflt, la furcepuf in Luterani gi Reformaf, ultimiisub o mulfime de denorninafii, chiar mai fataliste decdtprimii. Noi secte au inceput sd apard, fiecare cu propria sa,,teologie", fiecare la fel de intolerantd cu celelalte, precumerau fa!fr de religia papilor. Anabaptigti, Menonifl, Boemieiri,Congregafionali gi Prezbiterieni au inceput sd se fircaierefurtre €i, adesea sXrbdtorindu-gi renagterea spirituald,, cregtind" prin masacrarea rivalltot acuzafr, de,, er ezie" .

ZeluI revolutionar nestdvilit al lui Martin Luther s-amanifestat indeosebi in a-i trimite pe confra$i sdi cregtini lamoarte, de exemplu in emiterea de sentinfe de condamnare lamoarte pentru rebelii Anabaptigti. El avea si declangezepersecufii infinit mai severe fafi de credinciogii protestantidecdt cele indreptate de corupta ierarhie a Catolicismuluiimpotriva Reformei inif,ale.

Luther s-a folosit de privilegiul care i ^s-a oferit furcalitate de autoproclamat traducdtor al Bibliei in Germania,

88

pentru a adduga gi a renunta la cAteva cuvinte din Biblie, inscopul promovdrii programului sdu revolutionar ideologico-teologic.

De exemplu, a indrdznit sd, ,,redefineasc6" unele dinpasajele sale favorite cum ar fi capitolul al treilea din Romani,gi sd cenztreze altele. A addugat cuvAnful ,,numail' unorpasaje-cheie din Biblie, schimbAndu-le astfel sensul ,,egtimdnfuit prin credinld" avea sd devind ,,egti mdntuit numaiprin credintd". Aceste mdsluiri Luther le-a prezentat drept,,dovezI' in susfinerea gi promovarea noii sale teologii,,cregtine". Aceasta a fost doar incepuful unei practici vicioasede schimbare a Sfintelor Scripturi2s, urmat5 cu fervoare maiapoi de tofi liderii sectari, unde pornindu-se de la o doctrinise nuanfeazi gi se schimbi, inbaza ei, intreg textul biblic.

In1529 Dr. Link, eminentul lingvist gernun al timpului,i-a scris lui Luther trtrebAndu-l de ce a fdcut addugiri trtraducerea germand a Bibliei. Rdspunsul uimitor de bineticluit aI lui Luther exprima insdgi esenla chestiuniiprotestante a subiectiaitdfii indiaidualiste: ,,Este aEa pentru cdMartin Luther spune cd e aEa!" $i Zwingli, trainte de moarteasa, a mers pAnd intr-acolo lncAt a negat prezenla lui Hristosdin impdrtdganie, numind-o o simpld ,,figard, de stil".

" ttem aici drept exemplu activitatea,,societSlilor biblice interconfesionale",care se erijeazd in traducitori autorizaJi ai Sfintelor Scripturi, pentru apromova (sponsoriza) in spatiul cregtin-ortodox variante biblice protestantesau ecumeniste in care se inlocuiegte sau se reduce sensul adevdrat, ortodox,cu unul incert, confuz, distorsionat (referitor la sfintele icoane, preofie, MaicaDomnului etc.), pentru a ni se putea justifica mai apoi ,,biblic" innoirileeretice.

89

Neoprotestantismul

Di{erenfa majord intre protestanfi gi neoprotestanficonstd in faptul ci primii practicd botezul pruncilor, pe cAndcei din urmd boteazd.numai adulfi.

Ruptura primului val de protestanti din cultul ronulno-catolic pune pe roate un duh de continui dezbinare.Reformele religioase sunt la modd. lncuraja! de principiulindividualismului lansat de primii protestanfi (,,relatiepersonald cu Dumnezett", ,soagd-te gi Duhul Sfdnt te vacdlfuz{'), tot mai mul}i oameni furcep si citeasci Scripturile gisd le interpreteze dupd inima gi dupX mintea lor. Considerateca fiind de la Duhul SfAnt - rugiciunile exaltate, viziunile,,ceregti" gi un fior cdldu! ln inimh le confirmd cf, sunt pedrumul cel bun. Astfel, acest neobignuit ,,Duh SfAnt''protestant in locuri gi la momente diferite, dd cXlluziri girdspunsuri diferite in probleme teologice identice. Totugi,,,incredintati" fiind ci Duhul SfAnt lucreazd prin €i,revolutionarii religioqi incep sd-gi dezvolte baza de aderenfl.Cu ajutorul celor pe care ii conving, ei igi fac. ,,biserici".Evident, totul este biblic, totul este de la Dumnezeu: giadeverit de ,,Duhul SfAnt''. Nimic nu mai conteazd, in afardde Biblie - Cuvdntul lui Dumnezeu interpretat intr-o manierdpersonald.

Ceea ce Biserica invald gi propovdduiegte de peste doudmii de ani nu mai are valoare; SfAnta Tradifie devine o sumdde porunci omenegti inutile 9i nebiblice. FdrAmifareaprotestantd merge mai departe, odatd cu nagterea deinvdfituri din ce in ce mai depdrtate de Adevtrr, iar in secolulXX apar ,,biserici" pentru homosexuali, secte ln care suntcdsdtorifi bdrbat cu bdrbat 9i femeie cu femeie. AiciDumnezeu nu mai condamnd pdcatul sodomiei, iar,,Duhul

90

Sfdn{ le descoperd cd in Epistola cdtre Romani26, Sfdntul

Apostol Pavel vorbegte despre orice altceva, numai despre

homosexuali nu.Fiecare ,,biseticd" nou creattr ajunge sd se vadd

contestatd din interior de reformatori de meserie. Cu

intrebdrile lor, cei nemulpmif, creeazd. tulburdri tr sAnul noii

grupdrii. O perioadi lucrurile merg bine, pentru cd cei

nemulgumif sunt puflni la numdr gi este ugor sd spui despre

ei cd nu au lumintr, cd sunt rdtdcifi gi cd nu trebuie luap in

serios. Diferenlele firegti dintre oameni ies la iveald. gi fiecare

se luptd pentru a ocupa o pozifie cAt mai bund. in Biblie scrie

despre orAnduiald, deci principalul obiectiv este acela de aotganiza noua bisericd dupd model ,,biblic". Sunt alegipastori, diaconi, un casier gi diverqi responsabili cu tinerii, cufemeile sau cu alte aspecte. Pozifiile de conducere suntdefinute de persoanele cele mai active, care vorbesc bine, careau capacitifi gi renume, iar restul membrilor stau agezaltfrumos gi cuminfi ir bdnci. O adevdratii democrafe - cei dinbdnci i-au ales pe cei de pe podium care, la rAndul lor, trebuiesd fie pe placul celor din btnci pentru a nu fi dap jos laurmhtoarele alegeri. Noua bisericd trebuie sd aibd gi un

26 Romani l.2l-2E,322 Pentru cd, cunoscdnd pe Dumnezeu, nu L-au sldvit ca

ite Dumnezeu, nici nu l-au mufiumit, ci s-au rdtdcit in gdndurile lor Si inimalor cea nesocotitd s-a tntunecat. Zicdnd cd sunt inlelepli, au ajuns nebuni. Deaceea Dumnezeu i-a dat necurdgiei, dupd poftele inimilor lor, ca sd'Sipdngdreascd trupurile lor intre ei, ca unii care au schimbat qdevdrul luiDumnezeu in minciund Si s-au inchinat Si au sluiit Jdpturii, tn loculFdcdtorului, Care este binecuvdntqt in veci, amin! Pentru aceeq Dumnezeui-a dat unor patimi de ocard, cdci Si femeile lor au schimbat Jireascardnduiald cu cea tmpotriva firii; Asemenea Si bdrbalii hsAnd rdnduiala ceadupdfire a pdrliifemeieSti, s-au aprins in pofta lor unii pentru allii, bdrbalicu bdrbali, sdvdrSind rusinea Si ludnd cu ei rdsplata cuvenitd rdtdcirii lor. $iprecum n-au tncercat sd aibd pe Dumnezeu in cunoStinfd, aSa Si Dumnezeu i'a ldsat la mintea tor fird judecatd, sd facd cele ce nu se cuvine AceStia, deSiau cunoscul dreapta ordnduire a lui Dumnezeu, cd cei ce fac unele caacestea sunt vrednici de moqrte, nu numai cd fac ei acestea, ci le Siincuviinleazd celor care lefac.

9 l

nume, deci se alege o denumire ,,biblicd", un numepretenfios. Se intocmegte procesul verbal cu membrii gi sepornegte la drum. Principalul obiectiv este cregterea numericd--cu cAt sdadund mai mulfi, cu atAt cregte puterea gi renumelenoii biserici.

Totul se rezolvd prin vot democratic, mai pu,mproblema celor cu reforma in sdnge. Nereugind sd-gi impundpunctul de vedere, minoritatea lncearch sd forfeze succesulprin felurite ,,descoperiri" de la Dumnezeu, contestate demajoritate. lnsd noul profet ad-hoc, care se ridicd tr bisericdspre nemulpmirea conducdtorilor, reugegte sd strAngdadepfi. Conducdtorii alegi democratic turcearcd sd-l linigteascd,sd rezolve conflictul incipienf insh mAndria omului il face simeargi pAnd-n pAnzele albe. ln cele din urmd, nemulpmiflipdrdsesc gruparea gi pun bazele unei alte,,biserici". Acum aupropria lor ,,bisericd" gi, pentru ca lucrurile sd meargd,modelul de organizare il iau de la secta din care tocmai auiegit. Se gdsegte un nume frumos, cu rezonanty' ,,ctegtind",apoi urmeazd toatf procedura democraticd de vot gi iatii onoud biserici, dupd modelul celei dinainte.

AstAzi, existd cAte o ofertii religioasd pentru oricecerere a piefei. Fiecare inovator, hotdrdt sd-gi formeze propriabisericd, gdsegte inevitabil adepf,. lntotdeauna se va gdsicineva care sd le aprobe ideile. $i totul este,,biblic".

Dacd un om interpreteazd, intr-o manieri personald,anumite pasaje din. Biblie gi incepe sd propovdduiascd 9ialtora ideile lui; dacd reugegte sd strAngd in jurul lui o mAndde oameni bine-intenfionafi, oameni de treabd, dispugi sd-lurmeze; dacd are grijd sd aibd o trdire morald gi dacd ei incepsd se adune regulaf sub un nume ales de ei, prin care serecomandd celorlalf,, se poate spune despre ei ci suntBiserica lui Iisus Hristos? Evident, NU.

Aga au apdrut pe piafa religioasd, unii din alfii,anabaptigtii (numifi ulterior,, baptiqtil' ), menonifi, arminienii,

prezbiterienii, episcopalienii, puritanii, quakerii, shakerii,metodigtii, unitarienii, adventigtii, martorii lui Iehova,mormonii, penticostalii 9i mulfi, mulf, alliil_piuizarea estefoarte mare, ajungAndu-se astizi la culte cu L1 membri(shakerii organizafi ln SUA in 2 adundri rivale!). Existd maimulte culte de baptigti, un mdnunchi de organtzafiiadventiste, vreo trei ,,bisetic|" mormone, trei federafiiprincipale de penticostali, trei ramuri de Martori ai luiIehova,,,bisericile" homosexualilor etc.

ln ultirna vreme, Protestantismul a exploatat seriosimplicarea unor ierarhi ortodocgi in Migcarea Ecumenistii,oferind, prin anumite programe,,bilaterale", considerabilefonduri pentru baza materiald a facultdflor gi seminariilorortodoxe, cerAnd ln schimb tnfiinlarea in cadrul Facultiigilorde Teologie Ortodoxi a unor Catedre UNESCGT, undeteologi protestanf combat pe fa]i teologia Sfinf,lor Perinflsau chiar au reugit introducerea tr programa ortodoxd a uneinoi materii de studiu - Ecumenismul - un nou prilej depropagandd sectard in rdndurile viitorilor preof, ortodocgi.

Mai asistilm in prezent gi la o intensificare agresivi aprozelitismului protestant, camuflat ir spatele unor asociafisau fundalii ,,cregtine" care ademenesc sufletele slabe ginegtiutoare cu momeala medicamentelor gratuite, aajutoarelor materiale, cursuri de limbi strtrine, diplome deteologie protestantd, burse gi locuri de muncd fur strdintrtateetc.

'' Sub aceastd denumire mascati specificd organizaliilor protestante,

respectiva catedrd predd Istoria religiilor, ecumenism Si integrare europeandde mai mulfi ani in cadrul Facult5lii de Teologie Ortodoxi din Bucuregti (! !!).

93

Baptigtii

- Carut primii protestanfi - Luther, Calvin sau Zwingli -

au inceput sd-gi propovdduiasch ideile de reformare aromano-catolicismului, nici unul dinhe ei nu se gAndea cd eiingigi vor deveni obiect de reformd in acfiunile urmdtoruluival de neo-reformafi (neoprotestanfi).

Luteranii, primii protestanfi, d! inceput sd seorganizeze in comunitiifi separate de cele romano-catolice,afirmAnd cu tdrie ideile puse in circulafie de Luther. Au fosteliminate orice lnfdfigdri religioase (statui, icoane, cruci etc.),iar slujbele au inceput sd fie conduse de predicatori fXrXstudii religioase, cdci gcolile teologice erau exclusiv catolice.Din acest motiv nu exista o unitate a invdfdturilorprotestante, fiecare predicator predicAnd pohivit cuimaginafia lui, denumiti ad-hoc ,,descoperire de laDumnezeu". Aga se face cd, relativ in aceeagi perioadd,intaLdm migcdri protestante cu invdfdturi diferite.

Avalanga reformatoare inifiatii de Luther gi ai sdi nu aputut fi lirnitatii insd numai la ideile acestora. ln timp ceprimii reformatori pdstrau incd anumite elemente tradifionaleale Bisericii, in scurt timp a apdrut un nou val de predicatoricare le contestau gi pe acestea - botezul copiilor, simbolurilereligioase, persoana Maicii Domnului. Au furceput sX fiepredicate libertatea^ individuald generald 9i cea privindinterpretarea Scripturilor, eliminarea preotimii, reskAngereaaverilor bisericegti 9i a atribufiilor clericilor, eliminareaddrilor cdtre papi.

Spre deosebire de alte migciri religioase, pentrumigcarea baptistd este dificil sd identificdm un intemeietorunic. De-a lungul timpului, baptigtii au vehiculat trei teoriiprin care au incercat formularea unei istorii oficiale: teoriasuccesiunii neintrerupte, teoria lnrudirii anabaptiste gi teoriaderivdrii din separatigtii englezi.

94

1. Succesiunea neintreruptd.

Una din cele mai populare teorii istorice -este aceea cdcomunittltile de baptigti au existat in toatii istoria Bisericii, dela botezul lui Iisus fur Iordan de cdffie Ioan Botezdtorul qi pAndastdzil Degi nu au folosit numele de baptigti, membrii acestorgrupdri ar fi fost identice cu bisericile baptiste de astdzi.Aceastd teorie are un defect fatal: nu poate fi atestatd cu dateistorice, rdmAnAnd doar la nivel de speculafie. Degi ereziilemontanigtilor, novatienilor, donatigtilor, paulicienilor,valdenzilor, albigenzilor (catharilor), lolarzilor 9i husifilorconfin o intreagd serie de doctrine gi practici similare cu celeale baptigtilor de mai tArziu, ca esenfd ideologictr celelaltecredinle gi practici nu pot fi turcadrate tr specificul baptist.Susfinutd la sfArgitul secolului XIX 9i inceputul secolului XX,teoria succesiunii neintrerupte a fost abandonatd ulterior,cdnd s-a considerat cd mai mult dduneazd imaginiibaptiqtilor.

2. inrudirea anabaptisti.

O a doua teorie susfine cd baptigtii se trag, direct sauindirect, din anabaptigti (aripa radicali a Reformei dinsecolul XVD. Din gruparea anabaptistd au fdcut patte fraliiehtefieni, huterilii gi menonifii (adepfii lui Menno Simons).Teoria are o anumitd susfinere in dovezile istorice. Degi n-aupreluat fur furtregime ereziile anabaptiste, baptigtii secoluluiXVII au continuat sd promoveze botezul adulfilor, preofiauniversald gi separarea bisericii de stat.

3. Separatigtii din Anglia.

Cea mai rdspAnditd teorie este cd baptigtii se trag dinseparatigtii englezi exilafi in O1anda. Acegti puritani

95

separati$ti ajunseserd la convingerea cd biserica anglican628este corupti gi cd este mai bine sd se separe de viala bisericiioficiale pat;onatd de rege. in felul acesta, migcarea baptistd afost definittr la ftrceput prin dorinfa de separare a celor careinterpreteazd, intr-o manierd literald gi exclusivistd NoulTestament.

John Smith gi Thomas Helwys, doi separatigti englezidin migcarea puritanilor, au format prima bisericd baptistd ir:rAmsterdam, Olanda, in 1609. Smith s-a unit ulterior cumenonifii, iar Helwys s-a intors in Anglia. Aici, ln L6L1 sau1.612, eL a format impreunX cu o mAnd de oameni primabisericd baptistd din Anglia, la Spitalfields, lAngd Londra.CrescAnd ca numdr, baptigtii englezi s-au separat fir BaptigtiGenerali 9i Baptigti Particulari. Primii credeau ch urmdrilejerffei lui Hristos se aplicd intregii omeniri. Ceilalgi, asemeneacalvinilor, considerau cd acestea se aplicd numai celor alegi(conform teoriei predestindrii). Cele doud ramuri s-au unit fursecolul XIX, cdnd aborddrile teologice se schimbaseri, iarnevoia de membri le-a fdcut sX se apropie. Pornind dinAnglia, numdrul baptigtilor a ajuns la peste un milion inEuropa. America a fost locul unde migcarea baptistd a:cunoscut cea mai mare dezvoltare. Roger Williams, un englez'din secta puritanilor, a furfiinlat prima bisericd baptistd inoragul Providence, statul Rhode Island, in 1639. Cam inaceeagi perioadd, doctorul John Clarke a infiinlat o adunare

2E Nagterea a5a-zisei ,,biserici" anglicane aga a fost: regele Henric al VIII-leaal Angliei s-a ridicat impotriva papei fiindcd acesta nu a voit s6-i desfaciprima cdsdtorie, respingdndu-i regelui recdsdtorirea cu o anume Ana Boylen,prin acel faimos Non Possum. Din cauza acest refuz, la anul 1534, nouinfiinfata bisericd anglicani rupe orice relafie qi comuniune cu papalitatea. Nudupd mult timp, Reforma dezbind pe anglicani in doui cete: conformiqti(adep{ii reformelor) 9i nonconformigti. Nonconformigtii s-au dezbinat lardndul lor in prezbiterieni 9i puritani, congregafionigti sau independen{i, g.a.Ultimele inven{ii teologice ale ,,bisericii" anglicane sunt ,,hirotonirea"femeilor in preoli gi episcopi, precum gi cununia religioasd a homosexualilorgi lesbienelor...

96

baptistd in Newport, statul Rhode Island. Deseori persecutatipentru credinla lor, baptigtii au sporit incet ca numdr, darcregterea s-a accelerat tr secolul XVIII, in mare pafte datoritimigcdrii de trezfue religioasd cunoscutd sub numele de,,Marea Trezire". Tot in secolul XV[I, baptigtii au sustinutidealurile Revolutiei Americane, devenind astfel maipopulari. Asemenea celorlalte secte neoprotestante,baptismul american, ndscut din dezbinare gi purtAnd fur elgermenele dezbindrii, s-a divuat existAnd astdzi in zeci de,,ritvtl". in cadrul acestei secte existd numeroase dizidentedate de absolutizarea unor invdfdfuri particulare sauidolatrizarca unor lideri. Amintim aici baptigt:ri mezozl/i(anabaptigtii lui Menon), baptigtii oechi (susfin predestinatiarigidi), baptigtii libei (susfin destinul absolut), baprigtiisdmbeti1ti (cu numeroase inJluenle mozaice , serbeazd sabatul),baptigtii celor Eare porunci (,- .r strictete un cod religiosnecesar,,mdnfuirii" destinului omenesc), baptiqtii unitarieni(cred cd Duhul SfAnt nu este Dumnezeu, iar Fiul este creat),baptigtii cufunddtori (iqi boteazd adepfii prin cufundarea detrei ori cu capul in jos), baptigtii cuafrntului (mAntuirea le esteconditionatd de atragerea de adepfi; practicd un prozelitismferoce), baptigtii frdtietdfri (grupare a membrilor de culoare,care. ,,reboteazd" numai la Locurile Sfinte sau la Iordan),baptigtii femeilor purtdtoare de mir (grupare ce-gi boteazdpruncii, au ,,pastori" femei) gi enumerarea poate continua.Numele fiecdrei ramuri baptiste ilustreazd principiulgenerator al sectei, acela al alipirii la un anume aspect alcredin;ei gi al absolutizdrii acestuia in dauna celorlalte. Deremarcat cd, pAnd in 1975, bisericile baptiste americanenumiserd aproximativ 50 de femei in funcfii oficiale (pastori,predicatori etc.). in RomAnia, baptismul a pdtruns h sldrqitulsecolului XIX, venind din Germania printr-un anume KarlScharschmit,lncepAnd sd se rdspAndeascd printre romAnii dinArdeal, mai ales in Arad gi Bihor. Dupd fdurirea RomAniei

Mari, a pdtruns gi in celelalte provincii romdneqti. Dupd 1989au infiinfat un centru teologic baptist la Oradea (Emanuel),pe_ lAng5 Jlumeroase seminarii baptiste gi facultapi deasistentd, prin care oferd burse gi masterate in strdindtate.Susfin adundri publice in case de culturd 9i pe stadioane,unde, pentru a atrage tinerii, fac ,,deschiderea" prin concertepop, rock, punk. Pentru prozelitism organizeazd excursii in

lari gi strf,indtate (ir:r special America unde oferX gi locuri demuncd), rdspdndesc ,,bIbl7l" gi broguri gratuite cu vdditdpropagandd sectard, atrag ortodocgii prin oferirea de ajutoarein alimente, imbrdciminte, incdlfdminte.

in ce cred gi in ce nu cred baptigtii?

Ca puncte. principale de doctrind, baptigtiiabsolutizeazlBlblia ca fiind singura autoritate in materie decredinti. Degi sustin cd fiecare persoand poate sd o citeascd gisd o interpreteze individual, baptigtii au trebuit gi ei sddecidd, ir:r mod arblttar, in privinla unor aspecte insuficientde ldmurite in SfAnta Scripturh.Baptigtii turvald botezuladulfilor ca mdrturie publicd a credingei. Ei considerd cd o:persoanX, degi ndscut5 intr-o familie cregtind, nu este cregtindpdnd cAnd nu face o declarafie publicd in fala comunitdfii,privind ,,acceptarea lui Iisus Hristos ca Domn gi Mdnfuitorpersonal". Termenul ,,personal" are o rafiune foarte precisd,fiind urmdritd ideea cd mAntuirea omului este ceva exclusivintre om gi Dumnezet:., fdrd. interventia vreunei alte persoane.

O parte dintre baptigti au adoptat la sfdrgitul secoluluiXIX credinta cd Biserica va fi luatd la ceruri inainte de a douavenire a MAntuitorului.

Asemenea tuturor protestanfilor, baptigtii nu cred inTainele Bisericii. Pentru ei, impdrtdgirea cu Trupul gi SAngeleDomnului (numitd la ei ,,Cina Domnuluil') nu este altcevadecAt un simbol. PAinea simbolizeazd Trupul, iar vinulsimbolizeazd Sdngele. Sunt impotriva sfintelor icoane, a crucii,

98

moagtelor, cinstirii Maicii Domnului 9i a Sfinfilor. Nurecunosc posturile Bisericii. Nu au rugdciuni gi pomeniripentru cei morfi. Nu folosesc obiecte qi simbolurl liturgice.

Adventigtii de ziua a gaptea

Secolele XVIII qi XIX au constituit perioada marilor,,treziri religioase" din Statele Unite ale Americii. intr-o lardin care catolicii nu erau majoritari, cultele neoprotestante auintrat la un moment dat in criz6, de subiecte de predicd giinnoiri doctrinare. Nimeni nu mai era migcat de predicilecritice la adresa ,,celorlalp-'. S-a creat treptat nevoia de a veniin fala maselor cu idei noi, care sh refiecdlzeascd inimile gi sdintrefind motivafia (neo)protestantd. Au inceput sh apardpredicatori mai revolufionari decdt primii predicatorineoprotestanfi, infierbAntAnd mulpmile cu prediciapocaliptice despre pedepsele iadului, cu fericirea care iiagteaptd pe cei credinciogi sau cu o aga-zisd ,,rdpire" a celorfideli Domnului.

Adventigtii reprezintd, asemenea baptiqtilor, o gruparemai mare de secte, toate preocupate de a doua venire aDomnului, de unde gi numele lor, derivat din latinesculadaentus (venire), 9i, in special, de stabilirea datei apocalipseipe baza profefiilor. William Miller (1782-1849), un baptis! ainceput sd studieze pe cont propriu Biblia gi in special carteaprofetului Daniel, trdgAnd de acolo concluzia cd sfArgitullumii e aproape gi cd Hristos se va reintoarce in anul 1843. Ela publicat concluziile cercetdrilor lui biblice intr-o brogurdnumiti Inaederare din Sfdnta Scripturd a celei de-a doua aenii alui Hristos tn anul1843.

in respectiva scriere el anunta, pe ldngd data reveniriilui Hristos, 9i faptul cd El va intemeia pe pdmdnt o impirdtiede o mie de ani impreund cu cei drepf,, pe care ii va ir:rvia gic[ la sfdrgitul mileniului vor ir:rvia gi cei pdcdtogi pentru a fi

99

Tragedia tteacurilor, Profeli Ei tmpdrali etc.Ea a reinterpretat profefiile lui Miller 9i Snovz,

susfinAnd cd ele nu se refereau la a doua venrlre ?'Domnului,ci la curdfirea templului ceresc de pdcatele fiilor luiDumnezeu (Evrei 9.23). Previziutlile gi calculele de date aucontinuat, fiind propugi, pe rAnd urmdtorii ani: 1845,1,849 gi1851, acesta din urmd fiind chiar certificat de o viziune a luiEllen White.

Tot printr-o ,,viziune cereascd" a profetesei, adventigtiiau preluat serbarea sAmbetei de la baptigtii sAmbetigti, in 1850secta schimbdndu-qi numele in ,,Adaentigtii de Ziua a $aptea".Secta s-a rdspAndit repede gi tr afara Americii gi numdrdastdzi aproximativ cinci milioane de membri. in Romania,adventigtii au pdtruns la sfArgitul secolului XIX, printr-un fostprelat catolic, Mihail Czehoaski, care a activat in regiuneaPitegtiului.

Secta apare in 1890 i:r Bucuregti, dar un oarecare succesal ei incepe cu convertirea gi, mai apoi, preluarea conduceriide cdtre fostul student in medicind, Petre Paulini. Secta acAgtigat teren printr-o invergunatt campanie de denigrare aBisericii Ortodoxe gi a clerului acesteia, folosind in acest scopcele mai murdare mijloace. lntre rdtf,cirile specifice acesteisecte se numdrd: invdlifura despre Mileniu2e, credinla cdexistd iad gi nici suflet nemuritor, obligativitatea legilorVechiului Testament privind finerea sAmbetei gi mdncdrurilenecurate, credinla cd impdrdfia de1260 de zlle a Antihristului(conf. Apocalipsa 12.1,6) reprezintd perioada de 1260 de anidintre 538 9i 1798 (dominafia papalitifii).

2e Aceasti ingelare numiti milenaristtr sau hiliastl arelabazl o interpretaregregiti a unor pasaje din Apocalipsd 20.2-7 unde se vorbelte de ,,ImpdrdSiade mii de ani" (ta hilia ety), adici de Impdritia harului nelimitati in timp gispafiu. Sectanlii au tradus ,,impdrdfia de o mie de ani" gi ludnd-o apoi in sensnumeric, s-au incurcat in profe{ii mincinoase despre sfdrgitul lumii.

l 0 l

judecafi (aceasta este cunoscuta invdtdturi despre Mileniu,preluatd ulterior de mai multe secte).

Miller gi-a fdcut calculele pe baza profefiei din Daniel8.14, unde

-se vorbegte de 2300 de zile care vor trece pAnd la

curdtirea locului sfdnt gi, sprijinindu-se pe Numeri '1.4.34, a

socotit o zi drept un an. Punctul de plecare a fost luat anul457 i.Hr., cAnd a inceput robia babiloniand a evreilor dinvechime. ln anul L831 el a i:rceput sd predice in public noileidei, reugind sd creeze o adevdratd psiho zk religioasd. lnagteptarea evenimentului anuntat, multi dintre adepfii lui gi-au vAndut propriethtile qf,qi-au lichidat afacerile.

IntrucAt anul 1843 a trecut fdrd ca profegia sd seimplineascd, un adept al lui Miller, S. Snow, a calculat o nouddati, mai ,,exactd" ca prima - 10 octombrie 1844. De dataaceasta publicitatea a fost mult mai mare, data fiind preluatdde ziare, reviste, in conferinte publice, provocdnd unentuziasm care i-a fdcut pe mulfi sd-gi piriseasci locurile demuncd, sd-gi vAndd proprietelile gi sd urmeze adventigtilor.Noaptea de 9 spre 10 octombrie i-a gdsit pe adventigtiimbrdcati in alb gi adunafi ir:rtr-o sali mare din Boston,aqteptAnd cu mari emotii trdmbifa ingerului ce avea sdvesteascd a doua venire a Domnului. Noaptea a trecut fdrd sdse lntAmple nimic, spre marea dezamdgire a multora care aupdrdsit secta.

Miller a recunoscut public cX a gregit gi i-a indemnat peadeplii sdi sd treacd la baptigti. Acegtia nu i-au primit gi astfelsecta adventigtilor s-a risipit in 1845. Cei care au rhmas s,aurupt in patru grupdri principale, cea mai importantd fiind,,Adaentigtii de ziua a paptua".

Trei dintre urmagii lui Miller, Joseph Bates pi solii ]ames9i Ellen G. White au pus bazele noii ,,Birerici Adaentiste deZiua a $aptea".Ellen G. White, in special dupd moarteasoplui, a devenit figura centrald a sectei, fiind autoareamultor scrieri cu valoare de profefii pentru adventigti:

t00

Conform acestei secte, toate denominafiunile cregtinesunt stdpAnite de diavol, iar preofii sunt slujitorii acestuia. lnconsecinfd,-tofi cregtinii trebuie sd pdrdseascd bisericile lor gisd intre in singurul adtpost adevdrat - secta adventistd. Dupdcredinla 1or, sAmbdta ar fi pecetea gi semnul lui Dumnezeu,iar duminica, serbatl de tofi cregtinii, ar fi pecetea Fiarei (adiavolului). De aceea, dupd pdrerea lor, cel mai importantlucru gi semn cd egti de partea lui Dumnezeu este acela de a

lne sAmbdta. Dugmdnia pe care o nutresc fafi de ceilalgicregtini este grditoare pentru fanatismul lor.

Adventigtii dau o funportanld deosebitii zeciuielii, adicd adatoriei ,,sacre" a fiecdrui membru de a cotiza la sectd cu10%din venitul lunar, sub deviza ,,mai bine sd ai g0% din salariultdu binecua frntat, decAt fi 0 % fdrd binecuu frntare " .

Din secta principali s-au desprins in timp numeroasegrupdri gi secte cu nume diferite. Cele mai cunoscute sunt:Adventigtii de Ziua a $aptea - Migcarea de Reformd,Societatea misionard internationald a adventiEtilor de ziua agaptea, Migcarea lui R. D. Brinsmead. Primii din aceastd serieactiveazfi gi i:r RomAnia.

,,AZS - Migcarea de Reformd" s-a separat de secta:mamd dupd moartea ,,profetesei" Ellen G. White (L9L5), ca o'consecinld a luptei pentru succesiune, cAgtigatd de MargaretRowen din Los Angeles. Venitd la putere, Rowen le-a propusmembrilor cdteva reforme, dintre care cea mai importantdfiind ideea de a nu pdne m6na pe armd pentru a ajuta statulin rdzboaie. Cei care au fXcut-o in timpul rdzboiului ar fipdrdsit calea adevXrului. ln RomAnia, secta aceasta a fostadusd de un oarecare soldat Kremer, cdsdtorit cu o nemtoaicdreformistd, in 1917-1918. Din calrza atitudinii fatd de stat,secta a fost interzisd, dar gi-a continuat propaganda prin foigenPdzitorul adeadrului gi Solul misionar. invilXtura reformistda fost prezentatd ftr brogura Scurtd ldmurire a principiiloradaentigtilor de ziua a Eaptea Ei o miEcare de reformd (Bucuregti,

102

1,924), scriere combitutd de conducdtorul sectei-mamd, PetrePaulini, in Profeli falEi gi profeli mincinogi.

Ca dizidente advente in fara noastrd amintim grupareacondusi de Gheorghe Catand din pdrfile Ardealului, care aimprumutat selectiv din principiile adventigtilor reformigti(rowenigti) gi ,,familia spirituali" condusX de ,,profetull'Satmari din Piatra Neam!, grupare tn cadrul cdreia se practicdunirile ,,spirituale' in familii ,,edenice", viala ,,patadisiacd",iar adepfii se cred Adam gi Eva.

Cea mai recentd acfiune a sectei adventigtilor dinRomAnia a avut loc in anul2005, cdnd, manifestAnd o josnicieunict printre sectele neoprotestante, s-au infrdflt cu sodomifiiin lupta impokiva icoanelor din gcoli.

Cregtinii dupi Evanghelie

Reforma a niscut in pdrlile de est ale Germaniei gi inElvefia diferite migcdri religioase, cum ar fi migcarea pietistiisau migcarea Fraflor Moravieni. Din acestea s-a formatulterior gruparea aga-numifilor,,cregtini dupd Evanghelie",avAnd pretenfia cd numai viala lor este fur totald armonie cuSfQnta Evanghelie. Practic nu au avut intemeietor, preluAnddin mers gi adaptAnd rebuturile teologice ale celorlalte secte.Doctrina lor este un amestec din invdfitura lui Zwingli, abaptiqtilor, a lui J.N. Darby, Muller, Bernay etc. NeavAnd unlider, au considerat cd iniliatorul migcdrii lor este chiar ...Iisus Hristos, iar trvXtiifura lor este identicd cu ceapropovdduitd de Hristos in scripturd.

- Acegti neoprotestanfi au urmat-o cale destul de similardcu cea a baptigtilor, cu diferenfa cd,, La un moment dat firistoria 1or, au ajuns la concluzia cd botezul este inutil, acestafiind o practicd a evreilor cregtinafi. La aceste doctrine seadaugd credinfa tr,,rdpirea celor credinciogi".

103

ln RomAnia secta a apdrut la sfArgitul secolului XIX, maiintAi ln pdrfile Sibiului (Cisnddie), apoi in Bucuregti qi Iagi.Dezvoltarea sectei este legatd de numele lui GrigorieCortstantinesiu, fiu de ofiler trimis in Elvefia pentruspecializare in profesia sa gi intors dupd patru ani ca pastorevanghelist. in timpul primului rdzboimondial, cAt timp estemobihzat, Constantinescu organizeazd la Iagi o casd derugdciuni, care devine centrul sectei.

Publicaliile sectei se numesc Buna Vestire gi Viald gilumind.lnvitdtura 1or este expusd in brogurile Memoiu sauscurtd ex.punere a punctelor .de doctrind a Comunitdlilor Cregtine giMemoiu sflu scurtd expunere a doctrinei CreEtinilor dupdEaanghelie.

In RomAnia s-au impdrfit in doud tabere: ,,CreEtini" -dupd Eaanghelie gi dupd Scripturd. Pe lAngd organizafia desorginte occidentald prezentatd mai sus, a doua ramurX (cei,,dtpd Scriptur5" sau tudorigtii) a apXrut in perioadainterbelicd, prin ,,luctatea" unui preot ortodox cdzut inerezie, Tudor Popescu. Acesta, pitruns de spiritul reformatoral neoprotestanfilor, a purces La ,,reforfiiarea" BisericiiOrtodoxe. invdldturile lui au pldcut celor care erau ortodocginumai cu numele gi care aveau diverse nemulgumiri la adresaBisericii. Dupd ce au fost caterisifi, Tudor Popescu gi ai lui auformat ,,Birerica Eaanghelicd Romdnd", care s-a afiliat ulteriorCregtinilor dupd Evanghelie. Una din i:rvitdturile ortodoxescdpate de reforma lui Tudor Popescu a fost botezulpruncilor. Degi acegti Cregtini dupd Evanghelie locali suntafiliafi cu cei de origine strdind, cele doud ramuri auneinlelegeri pe tema practicdrii botezului, cei ,,de import"neacceptAnd nici un botez.

La cdfiva ani de la Revolutia din decembrie 1989, celedoud ramuri s-au separat, fiecare fiind astd.zi o structurd desine stdtdtoare.

104

Ca tofi sectanfii, au o concepf,e proprie despre Mileniusau domnia de o mie de ani, in care susfin doud etape ale veniriiMdntuitorului: cea tainicd, atunci cAnd Hristos-va veni sdrdpeascd Biserica gi numai ei il vor vedea, qi cea publicd, dupd.exact gapte ani de la ,,rdpre", cdnd Hristos va veni,,pe noriicerului" sd-i determine pe cei rdmagi ,,necredinciogi" sd se,,pocdiascd". Evreimea se va converti. Apoi Hristos va domnipe pdmAnt cu ,,cei alegi" timp de o mie de ani in impdrdliapdcii, dlupd care fi va osdndi la iad pe cei care au respinsinvdldfura lor,,cregtind".

Penticostalii sau,,Biserica lui Dumnezeu cea apostolici"

Spre sfArgitul secolului XIX, America era deja plictisitdde repetatele ,,treziti religioase" care, de obicei, fineau atdttimp cAt predicatorul apocaliptic se afla ir orag. Mulfi dintreacegtia se compromiseserd prin tertipurile la care apelaupentru a infierbdnta mulfimile. Masele voiau ceva nou, iaracest nou nu a intdrziat sd vind sub lozinca ,,Dumnezeu face olucrare noud".

Una dintre migcdrile de ,,trezire religioasd" din StateleUnite a fost gi aga-numita ,,Ploaie Tdrzie" (Latter Rain)condusd de A.]. Tomlinsory inifal un simplu distribuitor decdrfi al American Bible Society. Existau de altfel mai mulppredicatori, care furvdfau retnnoirea triirii religioase prin,,umplerea cu Duhul SfAn/'. Suportul pentru aceastdpropovXduire consta in relatarea privind pogorArea DuhuluiSfAnt la Cincizecime, descrisd in capitolul doi din FapteleApostolilor. Acegti predicatori afirmau cd acea pogorAre,insofitd de ,,vorbirea in alte limbi", este posibild gi in zileIenoastre, pentru fiecare credincios in parte. Astfel, in SUA Si in

lara Galilor au apdrut adundri fur care credinciogi fervenfi igimdrturiseau pdcatele inaintea Domnului qi il implorau culacrimi ,,sd-iboteze cu Duhul SfAnt".

105

Pe lAngd Tomlinson, un alt promotor al noilor idei a fostCharles Parham. Predicatorii creau prin predicile lor ocondifionarg psihologicd gi o infierbAntare a sAngelui care, incele din urmd, degenera in glosolalie mincinoasd, practic obolborosire neinteligibill, o vorbire necontrolatd intr-o starede semi-transd30. Aparif,a acesfui fenomen destul deneobignuit a constifuit ir:r 1896 scdnteia pentru demararea noiimigcdri penticostale. Glosolalia a fost confundatli cupogorArea SfAntului Duh de la Cincizecime gi s-a afirmat cdevenimentul descris in Biblie poate avea loc oricAnd, dachcredinciosul se roagf, fierbinte lui Dumnezeu. DobAndireaunei astfel de ,,umpleri cu Duhul SfAnf' a devenit tinta celorcare doreau mai mult. Cei care credeau irr ,,umplerea cuDuhul Sfdnt" s-au separat de adundrile din care feceau partegi astfel s-a conturat noua Migcare Penticostald. in 1903Tomlinson igi dd seama cf, poate face mai mult decAt sdvAndd cXrli gi furfiinleazd ,,Biserica lui Dumnezeu" .

Stilul neconformist al adundrilor penticostale (de lapentecost = cincizecime, fur greacd) a asigurat rdspAndireamigcdrii gi ir1 afara Statelor Unite. Un loc undepenticostalismul a prins repede rdddcini in Europa, tr:mijlocul unui popor plictisit de un luteranism arid, a fost'Norvegia. Aici noile idei au fost preluate de divergipredicatori ad-hoc, pundndu-se bazele mai multor secte desorginte penticostald.

Conform ,,tra{rliei' neoprotestante privitor ladezbinare, ,,Biserica lui DumnezelJ" a lui Tomlinson nu arezistat prea mult, prima scindare avAnd loc in 1917, astfelapdrAnd ,,Adunirile lui Dumnezert". Ulterior, aceste doud

30 in istoriile lor oficiale, penticostalii afirmi ci au existat atunci gi cazuri devorbire in limbi necunoscute (chineza, de exemplu), la persoane care nuinvdfaserd acele limbi. Totugi, astdzi ei nu mai pot demonstra asemenea,,daruri ale Duhului". Bolborosirile penticostale sunt,,in!elese" doar,,traduse"de prooroci ad-hoc, deci nu pot fi verificate de nimeni.

106

ramuri s-au divizat gi ele, dAnd nagtere unor grupdriindependente. Unele dintre acestea considerd femeile camediu propice pentru ,,descoperirile" duhului, iar alteramuri consideri pe ,,Duhuf' drept principiul feminin alTreimii! Principalele grupdri penticostale sunt asociate acumin Conferinfa Mondialtr Penticostald.

In RomAnia interbelicd, penticostalismul a venit directdin America prin cAfiva romAni cAgtigafi de ideile ereticeprintr-o revistd de limbd romdnd - Vestitorul Euangheliei,redactatd de un oarecare Paul Budeanu. Tot acesta a tradus tnromAnegte mdrturisirea de credin!5 a penticostalilor, numitdDeclarafia fundamentului admdrat al Bisericii lui Dumnezeu.Primul gef al sectei in RomAnia a fost lon Bododea, din Brdilifa,care a editat revistele Glasul adeudrului qi $tiinfa Sfnfilor,precum gi cartea de cAntdri ale sectei, Horfo Biseicilor luiDumnezeu.

Numifi in popor gi spirili sau. tremurdtoi, penticostaliisusfin ca puncte doctrinare principale teoria Sola Scriptura(,,numai Scriptura") asemenea tufuror neoprotestanfilor,botezul adulfilor, invildtura despre rdpirea Bisericii 9ibotezul cu Duhul SfAnt dovedit prin,,vorbirea in limbi''.

Unele secte penticostale susfin doud trepte aleexperienlei harului: naEterea din nou gibotezul cu Duhul Sf6nt,iar altele mai adaugd una, cea a sfinfirii.

Ca notd individuald, penticostalii practicd ,,ungerea cuuntdelemn" pentru vindecarea de boli gi au o pasiune pentruminuni gi vindecdri miraculoase, acestea fiind atribuite inmod eronat Duhului SfAnt. Uleiul cu care se face ungerea decdtre pastor sau de cdtre proorocul inzestrat cu ,,darulvindecdrii" este ulei alimentar obignuit (Unisol, Floriol etc.).

ln adunirile penticostale pot fi intehili,,prooroci" care,,proorocesc in alte limbl'. De obicei aceste ,,vorbiri" sunt,,ttrlmdcite" de un alt membru al adundrii, considerat,,inaintat pe cale" gi vdzut ca posedAnd anumite daruri ale

107

Duhului SfAnt. Un lucru interesant il constituie diferenfa cavolum de cuvinte intre ,,vorbirea fur limbi" a proorocului(scurtd, de obicei) gi ttrlmdcirea care se constituie deseori intr-o frrici predicd. Celor care intreabd despre aceasta li serdspunde cd tdlmaciul nu traduce cuvAnt cu cuvAnt,,proorocia" , ci ii traduce ,,duhrJl" . in general , ,,prooroCi{'sunt vdzufi ca avAnd diverse daruri de la Duhul SfAnLacestea fiind, pe lAngX ,,darul proorociei", gi ,,dartlvindecirii" sau ,,darul deosebirii duhurilor". ln RomAnia, undomeniu de ,,utilitate" a proorocilor din adundrilepenticostale este proorocirea ,,de la DumnezelJ" a leg[furilormatrimoniale (dacd e bine ca sora X sd se mdrite cu fratele Y)sau rdspunsul, tot ,,de la Dumnezeu", dacd e recomandatdsau nu emigrarea in Statele Unite! Mutli penticostali secdsdtoresc pur gi simplu pe baza prorociilor fdcute inadunare, degi cei doi tineri nici nu se cunosc bine gi nici nu auviziuni comune despre viafd.

FdcAnd parte din marea familie a grupdrilor hansmatice,penticostalii sunt adepfii tehnicilor spirituale practice, curezultate vizibile gi imediate in manifestarea,,duhului". insd,din urmdtoarele mdrfurisiri ale unor persoane care au avutastfel de ,,renaqteri" reiese clar faptul cd nu Duhul SfAnt estecel care animd gi insuflelegte adundrile penticostale:

Un tdndr din Leicester (Anglia) poaesteEte urmdtoarele: EI giprietenul sdu se conaertiserd de chliua ani (la una din grupdrilepenticostale), cdnd intr-o zi au fost inaitafi la tntrunirea unuigrup de aorbitoi tn limbi. Atmosfera tntruniii i-a pins giulteior s-au rugat ca sd primeascd noua binecuahntare gibotezul tn Duhul Sfhnt. Dupd o rugdciune intensd au simlitcum ceaa fierbinte se tnstdp1neEte peste ei. Simleau o exaltareinterioard. Timp de citeaa sdptdmhni gi-au trdit cu entuziasmsenzafiile, ale cdror aalui au tnceput treptat sd scadd. TLndruls remarcat tn schimb cd tgi pierduse oice dorinld de a mai citiBiblia Ei de a se mai ruga. Analizhndu-gi experienla tn lumina

108

Scripturii Qi-a dat seamA cd nu este de Ia Dumnezeu.Intorcilndu-se, s-a pocdit gi a dnt toatd tntkmplarea pe fafd.Prietenul lui tn schimb, a continuat sd. freoenteze cercul,,Iimbilor", ceea ce practic I-a distrus. La ora actuald nici nu-lmai preocupd ideea de a oiefui ca.un cregtin,3l

Acest gen de entuziasm religios gamisit cu profe$i 9istranii interpretdri ale unor rostiri bolborosite este frecventhtahit la spiritigtii, mediumii 9i indrdcifii zilelor noastre.Este, practic, o ampl6 migcare de reinviere a vechilor practicigamaniste lntr-o noud formuli ,,cregtind" numitd, penhu aderuta pe naivi, ,,renaEtere haismaticd". Sd mai urmirim omdrturisire:

O femeie din San Diego, California, a aenit Ia mine sd-mi ceardsfat"L Mi-a poaestit ce lucru tngrozitor i s-a tntdmplat cuocazia unei actiaitdli misionaTe purtate de un membru almigcdii ,,Iimbilor". S-a dus gi ea Ia tntruniile lui tn care acestavorbea de necesitatea aorbiii in limbi gi odatd, dupd cuadntare,a rdmas mai la urmd gi a tngdduit ca respectiaul sd-6i pundmilinile pe cregtetul ei spre a o boteza tn Duhul gi tntru aorbireatn limbi. In clipa Aceea a cdzut la pdmdnt incongtientd. Cdnd gi-a mai reaenit, era pe jos gi gura i se deschidea gi tnchidea

. automat, fdrd sd poatd scoate nici un sunet. Era tnspdimhntatd.In jurul ei stdtea tn picioare un grup de adepti aieaanghelistului care exclamau: ,,O, sord, ce minunat ai uorbittn limbi! Acum tl ai cu adeadrat tn tine pe Dulwl Sfdnt."Victima acestui aEa-zis botez s-a uindecat phnd la urmd gi nu s-a mai dus niciodatd la astfel de tntruniri. Cknd a uenit lq minepentru sfat, tncd mai suferea de pe urma acestui <botezsPiitual>.tz

3r Pr. Serafim Rose, Ortodoxia Si religia viitorului, p.226, Ed. Egumenila,2004, dup[ Kurt Koch, The Strife ofthe tongues, Kregel Publications, ]969,

P^28'" ldem,p.228.109

Dacd acest gen de fenomen spiritual este aga de diferitde trdirile Sfinfilor Apostoli descrise in SfAnta Scripturd,inseamni Sd manifestdrile,,suptanaturale" ale grupdrilorprotestante harismatice sunt produse sub cdlduzirea unui alt felde duh, identificat de Biserica Ortodoxi ca fiind cel al Satanei:

Un creEtin ortodox din California spune despre inthlnirea pecare a aaut-o cu un pastor ,,plin de duh", care tmpdrtdEeaaceeaEi ,,teologie" spirituald a ,,renagterii hnismatice" cttromano-catolici, protestanfi Ei penticostali de frunte. A aorbittn limbi timp de cinci ore gi a folosit toate artificiile (psihologice,hipnotice, de punere i mkinilor) pentru a induce tn cei prezenlidorinla de a pimi ,,botezul duhului". A fost o scend penibild gitngrozitoare. CAnd Ei-a pus milinile pe prietena noastrd, ea atnceput sd scoqtd niEte sunete guturale, sd geamd, sd plkngd gisd fipe. Misionarul era foarte tnchntat de toate acestea. Zicea cd

fata suferd pentru ceilalli Ei cd se roagd pentru ei. Chnd gi-a,,pus mhinile" pe capul meu am aaut senzafia unui rdupalpabil, real. In limbile lui se amestecau totugi gi cuaintele: ,,Aidarul profefiei, o simt." Sau: ,,Deschide-fi doar gura 6i totul seaa rosti de la sine." Sau: De ce blochezi duhul gi nu-l lagi sdaorbeascd?" Cu mila Ei cu ajutorul lui Dumnezeu mi-am finut.gura tnchisd cdci sigur cd dacd ag fi aorbit, altcineua [demonul,ln.n.l s-ar fi auzit prin mine.3i

Dincolo de aceste manifestdri ,,cregtine" aleprezenfelor demonice, falsitatea ,,vorbirii fu:r limbi" esteevidentd din frecventele neconcordanle dintre prorociile peaceeagi temd. O persoand mai pufin creduld a fdcut un test ainregistrat pe bandd o prorocie gi a mers cu trregistrarea laalli doi prooroci penticostali, cerAndu-le acestora sdtdlmdceascd mesajul. Fiecare a produs o cu totul altdinterpretare, ambele diferite de cea inifiah. Alteori, dacdproorocul care nu aparfine de adunarea ln cauzd. aduce

33 rbidem,p.229.l l 0

atingere prin proorocia lui politicii inteme a acelei adundri,pastorul adundrii declard fdri echivoc cd vorbirea a fost nu dela Dumnezeu, ci de la satana. De asemenea, uniise folosescde aura de prooroci pentru a-gi rezolva rdfuielile personale cualfi membri din adunare. Asemenea fenomene sunt sesizate

9i de unii dintre membri, insd in loc sd vadd fur aceastadovada ingeldtoriei, ei decid doar si se mute la o altdadunare. Scriptura tnvafd cd nici o minciund nu poate venidin adevdr3a gi orice duh trebuie cercetat3s, pentru a se vedeadaci nu vine de la cel rdu.

Penticostalii trebuie si pldteascd sectei zecela sutd dinvenifurile lor lunare. Aceasta se face in scopul obfineriibinecuvAntdrii lui Dumnezeu peste toate posesiunile 1or, dargi ca un gest de mulpmire pentru tot ce au. Salariilepastorilor sunt fixate de comitetele congregafiilor locale, pebaza veniturilor gi cheltuielilor.

Marea majoritate a bisericilor penticostale dinRomAnia fac parte din ramura ,,Biserica lui DumnezetJ"(Church of God). Dupi anul 1989, in urma unor conflicte deculise, un anume pastor Ioan Ceuld a fost exclus din cultulpenticostal qi s-a afiliat impreund cu adunarea sa la,,Adundrile lui Dumnezeu" (Asremblies of God), ramurdinternafionall, a penticostalilor care a pdtruns astfel gi inRomdnia.

Prin intermediul ,,Universitdfii Biblice" pe care oconduce, Ioan Ceufd produce pastori pentru a inmulflnumdrul ,,Adundrilor lui Dumnezeu" din Romdnia, al cXrorgef suprem se declard el insugi.

to ,,V-am scris voud, nu pentru cd nu Stili adevdrul, ci pentru cdil Stili Si Stili

cd nici o minciund nuvine din adevdr " (Iloan2.2l)tt

,,lub4ilor, nu dayi crezare oricdrui duh, ci cercali duhurile dacd sunt de laDumnezeu, fiindcd muli prooroci mincinoSi au ieSit in lume. " (I Ioan 4.1)

l l I

Ucenicii lui Hristos

Numitd gi ,,Biserica lui Hristos" - ,,Church of Chist",aceastd sectd a apdrut in America in timpul trezirilorreligioase de la inceputul secolului XIX. Fondatorii ei sperausd se constituie intr-o forfd unificatoare a tuturor grupirilorneoprotestante.

Membrii sectei igi spun ,,ucenici", afirmAnd cd in NoulTestament acest apelativ este folosit mai des in relape cuurmagii lui Hristos decAt termenul,,cregtini".

Fondatorii sectei au fost Thomas Campbelt gi fiulacestuia, Alexander Campbell, fogti predicatori prezbiterieni.Adeppi lor s-au numit la turceput campbeligti, degi preferau sdfie numifi,,Ucenicii lui Hristos". ln 1809 Thomas Campbell afondat Asocialia CreEtind din linutul Washington, statulPennsylvania, incercAnd, dupd spusele lui, o revenire lavalorile cregtinismului primar. in f8f f fiul sdu Alexander i sealdturd gi impreund fotmeazd o adunare la Brush Run,Pennsylvania, de unde secta incepe str se intinde spre vestulStatelor Unite. in 1832 predicatorul Barton Stone 9imajoritatea adepfllor sf,i se unesc cu grupul lui Campbell. :

De remarcat cd o parte din adepfii lui Campbell, ihurma predicilor misionarilor mormoni, s-au convertit lamormonism, ddnd asffel un avAnt sectei lui joseph Smith.

ln a doua jumdtate a secolului XIX au apdrut uneleconflicte in cadrul Ucenicilor, legate fu:l principal deactivitatea misionard gi de utilizarea instrumentelor muzicalein timpul adunirilor religioase, o practicd consideratd deconservatori ca nebiblicd. Ucenicii conservatori s-au separatin cele din urmd de secta principald, formAnd in 1906 o altdstrucfurd, cu numele de ,,Bisericile lui Hristos". Denumireade ,,ucenici" a rimas distinctivd pentru ramura iniliald asectei, iar ramura apdrutd in 1906 folosegte numele de,,Bisericile lui Hristos" sau,,cregti.ni".

I t 2

Secta nu recunoaqte nici o formd de crez oficial. Practicdbotezul adulf,lor insd, in timp ce ,,cregtinii" accepti laprirnirea de noi membri botezul practicat- in cultele deorigine, ,,ucenicii" cer rebotezarea fur adunarea lor. Fiecareadunare oficiazd.,,Cina Domnului" in fiecare duminic6., ,,ii'ramintirea lui Iisus Hristos".

Secta este prezenth in RomAnia in ambele variante.,,LJcenicii", mai liberall se bucurd de un interes mai

mare, reugind sd atragd mai mulfi tineri in rAndurile lor. Eipretind cd defin,,formula pentru mAntuire" gi afirmd nici maimult, nici mai pu,Ln decAt cd sunt singurii cregtini adevdrafidin lume. Membrii manifestd un entuziasm dubios atuncicAnd vorbesc despre credinfi gi povestesc plini devervd.,,cumle-a schimbat lsus aiafa". Legdturile cu lumea sau cu membriifamiliei sunt reorientate, incAt cei ,,din afard" sd. fie vdzuE.fdrd,,lumind duhovniceasc5" gi sd poatd constitui o piedicd incalea ,,ucenicului".

Noii Apostoli

Aga-zisa ,,Biseicd Nou-Apostolicd" a apXrut tr urmade.sprinderii unei ramuri din ,,Comunitatea religioasd catolico-apostolicd". Migcarea Catolico-Apostolicd a luat fiin,te in jurulanului 1832 in Scofia 9i Anglia. MiEcarea a fost promovatd decercurile ,,Trezirii", care igi fdcuserd o preocupare din a vestiiminenla furtoarcerii Domnului nosku Iisus Hristos.

Edward Irving, pastor al Comunitdfii din Londra, a fostinsuflefitorul acestei migciri, o migcare ce agtepta o noud,,pogorAre a Duhului Sfdnt'' care sd preceadd cea de-a douavenire a Domnului Iisus Hristos. intrucAt adepfii ircepuserdsd aibd parte de diferite manifestdri psihice atribuite,,SfAntului Duh" (vindecdri miraculoase, vorbiful in limbi,vedenii etc.), Irving a vdzut asta o confirmare a

"!3.;i,.*m$Hilffi 11ffi ffi riiFiliaia r-l:ZAit irf ii{"EtCU It-f-,'* r,,!r -,::;?j*$*I

agteptdrii sale. Acum avea motivatia pentru a susfne ideea

,, sfdr gitului Bisericii'' .-. Din acest moment s-a considerat necesard afirmarea

darurilor Duhului SfAnt gi de asemenea reinnoirea misiuniide apostolat in forma evocatd de Noul Testament. S-aprocedat astfel la alegerea a doisprezece ,,apostoli'' care sdpreia conducerea noii biserici. Cum, totugl agteptatatrtoarcere a Domnului Iisus Hristos intdrzia iar ,,apostolii"mureau unul dupd alful, s-a fXcut simfitd nevoia uneimodificdri, care insd a generat unele tensiuni. De aceea, tranul1860, doipartrzani ai'ramurii germane a sectei, pe numeGeyer qi Schwartz, au explicat ci numdrul celor,,doisprezeceapostoli'' ar trebui reinnoit, apelAndu-se la alegeridemocratice. Acfiunea lor le-a atras excluderea din

,,Comunitatea religioas5 catolico-apostolicd" gi, in cea maibund tradifie sectantd, cei doi gi-au luat juciriile gi au plecafpunAnd bazele unei noi migcdri, intitulatli din anul 1907,,Comunitatea Nou-Aposto1icd". Aceasta a devenit ulterior,,Biserica Nou Apostolicd". Dupd constituire, numdrul,,apostolilor" a crescut de la cifra inifiald de doisprezece lacifra corespunzdtoare congregafiilor formate.

lnvdlXfura acestei ,,Comunitdti Nou Apostolice" esteaproape h exclusivitate reprezentatii de promovareaconceptului de ,,apostol principal" sau ,,apostol patriarh".

Primul ,,apostol principal f patriarH' a fost un gef degard, Krebs, dupd acesta urmAnd, din L905, un fermier penume Niehaus. Din 1930 funcfia de ,,apostol principal

f pattiarW' a fost preluati de un cizrnar, devenit mai tdrziusergent, iar dupd aceea negustor de figdri de foi! Numele luiera J. G. Bischoff. lncepAnd din1960,,,apostolul principal" alBisericii Nou Apostolice a fost W. Schmidt. Conformpublicafiei ,,Biserica Nou Apostolic5" editata de BisericaApostolicd Internafionald cu sediul h Zrrich, Elvefia,acfualul,,apostol suprem" este Richard Fehr.

Punctul central gi piatra de poticnire a doctrinei nou-apostolice este invdldtura referitoare la slujba de apostol.

Dupd irnvdfdtura ortodoxi a Sfintei Scriptutigi a SfinteiTradifii, cei doisprezece Apostoli alegi de MAntuitorul aunumit fur fiecare biseric5 locald conducdtori imputernicifi cuslujirea gi pdzirea adevdrurilor de credinld. Acegti primiepiscopi au hirotonit, la rdndul 1or, bdrba! de incredere,constifuindu-se asffel,,succesiunea apostolicd" in Biserici.Nimeni nu se putea gi nici nu se poate face preot singur -

,,apostoY' cu atdt mai pufin - dacd nu este hirotonit deBisericd prin punerea mAinilor episcopului, cu o descendentdce coboard pAnd in vremurile apostolice.

Asemenea obiecfli la pretenfia lor de ,,apostolie" nuimpiedicd insd Biserica Nou Apostolicd sA transmiti maideparte, ca de la sine putere, slujba de apostol in general giindeosebi slujba de apostol principal cu imputerniciriecleziastice nelimitate. HotdrArile gi acfiunile,,apostoluluiprincipal /patriarh" sunt revelatoare cu privire la supremafiaecleziasticd care i se acordd. In persoarut ,,apostoluluiprincipall' se afirmd ci se aflX prezen,ta pdmdnteascd a lnsugiDomnului Iisus Hristos, iar manifestarea legitimd a luiHristos nu se poate ldsa obstrucflonatd de simple obiecfiireferitoare la Scripturd sau turvdfdtura Sfinfilor Pdrinfi. Iatticdteva afirmafii de bazd din i:rvdfitura acestei secte:,,Apostolii in ainld reprezintd poarta cdtre Dumnezeu, pin careomul trebuie sd intre; lisus nu ne mni poate ajuta, cdci sAngele Luis-a scurs pe pdmint, la Golgota, gi nu ne mni poate folosi. O altdimpdcare cu Dumnezeu nu mai este posibild dtcdt prin har gi pinApostolat".

Ca o continuare evolutivd a acestei invdldturi eretice,Biserica Nou Apostolicd gi-a creat o taind specificd atuncicAnd - pe ldngd Botez gi Euharistie, cele doutr taine pdstrate,dar transformate de sectele neoprotestante -, aceasti sectd ainventat ,,taitta pecetluirii cu Duh Sfdn(', consideratii ,,ceamai importantd taind"! Aceasti ,,tair16" poate fi administratd

l l 5tl4

Dumnezeu! Schimbarea de intenfie ii aparfinea deci luiDumnezeu, intrucAt,, apostolul patriarh" nu putea gregi! !

,,Biserica Nou-Apostolicd" reprezintd -o- <nistificare aadeviratei Bisericii a lui Iisus Hristos, Biserica OrtodoxX.Plictisifi de spiritualitatea seaetr 9i rafionalistX a lumiineoprotestante, unii oameni cautd noi forme care sd le deailuzia de autenticitate, de sacru. ln loc sX se indrepte spreBiserica Ortodoxi, adevdrata depozitatd a harului luiDumnezeu, a succesiunii apostolice gi iconomd a SfintelorTaine, acegti oameni igi pldsmuiesc simulacre de bisericd,potrivit cu gusturile lor exotice gi cu vanitdfile personale.

Secta lui Sun Myutg Moonsau,,Biserica Unificirii"

Coreea a fost una din lirile asiatice ln care prozelitismulcatolic Ai protestant a fost gi este foarte puternic. In Seul seafli cea mai mare bisericd penticostald din lume, numdrdndaproximativ un milion de membri.

Sun Myung Moon s-a ndscut in 1920 intr-o provinciedin actuala Coree de Nord. Cdnd el avea L0 ani, familia lui s-a qonvertit la o formd penticostald. de prezbiterianism, caretncuraja vedeniile gi alte practici atribuite Duhului SfAnt. in1936, La vArsta de 16 ani, Moon a pretins cX a avut o vedeniein care Iisus Hristos lnsugi l-a anunlat cd a fost ales deDumnezeu, pentru a duce la capdt restaurarea lmpirdfiei luiDumnezeu pe pdmdnt. Ulterior el a pretins cd a primit gi alterevelafii, insd nu le-a fdcut publice pAnd in 1946. Dupdterrninarea liceului din Seul, Moon a plecat sd sfudieze la ouniversitate din Japonia. Nu a absolvit facultatea, iar dupdinfrAngerea Japoniei in al doilea rd.zboi mondial s-a intors inCoreea. intre 1948 9i 1950 a fost intemnilat de cdtre comunigtiinord-coreeni. ln 1954, in perioada de sdrhcie gi instabilitatepotiticd gi economicd de dupd Rdzboiul Coreei (1950-1953),

tt7

numai printr-un ,,nou apostoll'. in revista ,,Familin Noastrd",anul fV, numdrul 3 din martie 1994 se merge atAt de departeincdt se afitmX cd apostolul districtual Rosentreter, cdldtorindin patru locuri din Insulele Fidji, ,,a botezat cu Duhul SfdntL30 de suflete". Prin punerea mAinilor noilor apostoli asupraunei persoane, aceasta primeEte ,,pecetluirea cu Duhul Sf6nt" giobfine apartenenfa la cei 144.000 din cartea Apocalipsei,membri ai,,adevdratei Biserici Cregtine".

De asemenea, ,,pecetlltitea" poate fi transmisd chiar gicelor care au murit! in astfel de cazuri, cei vii devin locfiitoriai celor morfi. Pentru iustificarea acestei practici, secta sefolosegte de I Corinteni 15.29, insd oricine citegte contextulacestui verset poate vedea ci Sfdntul Pavel vorbegte despre ocomunitate religioasd necregtind, izolatd, Care practica,,botezal morfilor". O asemenea practicX nu a fdcut parteniciodatd nici din invdldtura gi nici din practica SfinfilorPdrinfi.

in rAndul adepfilor ei, Biserica Nou Apostolicd se bucurdde un prestigiu ridicat, prestigiu care se sprijinX peautoritatea infailibild a,,apostolului patriarh". Relevantepentru tenacitatea qi puterea acestei secte sunt evenimentele:care s-au petrecut duph moartea apostolului ,,principal" sau,,pattiarh" Bischoff. Acesta afirmase cu ocazia Crdciunuluidin 1951 cf, el nu va muri gi va trii apucdnd intoarcereaDomnului Iisus Hristos. Timp de noud ani aceastd afirmatie afost vehiculatX constaht ln cadrul sectei. Bischoff a murit, incele din urmd, fdrd ca profefia lui sd se implineascd. Aceastdneimplinire a profetiei ,,apostolului patriarW' a constituit,pentru cine avea ochi de vdzut gi urechi de auz7t, odemascare a sectei. Pentru cei mai mulfi membri insd,lucrurile nu au stat chiar aga. Chiar a doua zi dupd moartealui Bischoff, noul ales in funcfia de ,,apostol patriarh",Schmidt, a declarat cd este de neinfeles de ce s-a rdzgAndit

1 1 6

Moon infiinfeazd Biserica Unifictrii, cunoscutd oficial ca,,Asociafia Sfilntufui Duh pentru Llnifcarea Cre1tinismuluiMondinl", irn care numdrul din ce ln ce mai mare de adepFcontribuie prin ztciuialalor la intrefnerea luxului gi opulenlaliderului.

Moon a dezvoltat o invdldturd cu totul originald,afirmdnd cd rostul venirii Fiului lui Dumnezelrpe pdmAnt arfi fost trtemeierea unei famitii model, inse ar Ii fostimpiedicat sd facd aceasta de cdtre cei care L-au rhstignit.Acum li revenea lui Moon misiunea de a duce la bun sfdrgitceea ce incepuse MAntuitorul. ln acest sens, Iisus din Nazaretar fi Mesia Noului Testamen! iar Moon ar fi Mesia,,Testamentului (Legdmdnfului) Vegnic". Secta, care numdrdastdzi aproximativ doud milioane de adepfl, il proclamideschis pe Moon ca succesor al lui Iisus Hristos.

Moon gi sofia lui afirmi cd ei forme azd, famtlia ideald pepdmdnt, dupd modelul lui Adam gi Eva inainte de cXdere. Ceidoi au mai multi copii, o parte dintre ei trfiafi. Este interesantcd lui Moon i-au trebuit ceva incercdri in rcalizarea familieiperfecte, actuala lui sofie (o studentd coreeand de 1g ani) fiinda cincea ,,Evk" din viafa luillncepAnd din anii 19g0, Moory,pozdnd tr anti-comunist infocat, a furceput sd cAgtige aliafiprintre grupurile politice conservatoare din SUA, pe care le_aajutat cu contribufii financiare. Activitdflle lui poritice i-aucAgtigat un respect de care nu s-a bucurat fursd in arui 1970,perioadd tr care gruptiri de pdrinli 9i fogti membri ai sectei l-au acuzat in mass-media de tehnici de spdlare a creieruluipentru recrutarea de membri. secta promoveazd obedienfaabsolutti fald de Moon. Membrii trebuie sd se supunddirectivelor venite de sus pand in cele mai mdrunte detalii aleviefii personale, cum ar fi cele legate de alimentafie sau depetrecerea timpului liber. De reguld, membrii suntdeterminati sd rupi legdturile cu familia, rudele fiindconsiderate,,neiluminate". Ocazional, apar in mass-media

l l 8

relatdri despre cununii in masd efectuate de ,,reverenduf'Moon pe stadioane, in cadrul unor ceremonii fastuoase lncare acesta,,cunund" simultan sute de cupluri. - -'

Moon conduce actualmente un imperiu financiar cldditcu banii gi forla de muncd a mernbrilor. El define companii lnCoreea de Sud gi nr Japonia, unde produce arme pentruguvernul coreean, extract de ginseng gi vase de porfelan. Dincauza actelor de evaziune fiscald, el a primit interdicfie deintrare tr unele ;eri. ln 1982 a avut de executat in SUA ocondamnare de 18 luni de inchisoare pentru evaziunefiscald.Moon desfdgoard o intensi activitate mascatd, prinintermediul unor organisme internafionale create de el, careaparent nu au nimic de-a face cu religia, ca de exemplu:Congresul internalional pentru unitatea oamenilor ile Etiinld(lclls), Acailemia profesoilor pentru pacea mondinld (PWPA),Congresul mondial al mijloacelor de informnre tn masd UVMC),Fundayia internalionald pentru ajutor gi prietenie (/RFF).

Numdrul acestor orgarizafi-capcand, pepiniere de adepfi, ardep[gi in prezent cifra de 100. ActivitdflIe sunt disimulate, iarsecta reugegte sX aducd la congresele ei chiar teologiortodocAi. Nu e de mirare cd nu demult ,,teolog{' ai BisericiiUnificdrii au conferenfiat fur doud rAnduri 9i la Facultatea deTeologie Ortodoxd din Bucuregti.

Aceastd sectX ne poate da mdsura rdtiicirilor, ablasfemiilor gi hulelor care se aduc lui Dumnezeu de cdtreoameni ce se pretind a fi cregtini gi furcearci si ,,futcregtineze"9i pe alfii.

1 1 9

Biserica Universali

Aceasta este una dintre cele mai noi secte din RomAnia.Este remariabild prin impostura cate caracterizeazl. toatdactivitatea ei.

Numele sectei - ,,Birerica Uniuersald" - nu spune nimicdespre identitatea ei doctrinard. Fluturagii publicitaridistribuifi la colpri de stradd sunt ornap cu cruci ortodoxe,folosesc un limbaj ortodox (,,liturghie", ,,slujbd" gi ,,acatistepentru bolnavi"). Pentru ca furgeldciunea sd fie deplind,adundrile sectei sunt definite ir termeni ortodocAi. Adundrilesectei se numesc ,,libtgh77" , iar fiecare noud sald de adunareeste,, sfintitd", folosindu-se,, ulei sfinfit din Israell' .

Personajul central al sectei - responsabil pe RomAnia -

este numitul Octavio (?) Bravu, care apare in fotografiiimbricat h sutanX preoleasch gi este prezentat drept,,pdrintele Bravu". Din punct de vedere al legii, acesta este uncaz de fals intelectual.

Secta se adreseazd cu precXdere celor cu probleme desdndtate (trupeascd), promitAnd,,rugdciuni puternice" careaduc vindecare persoanelor tr cauz6. Fipica ,,PaginaUniaersald - un ziar al lucrdrii lui Dumneztlt" este impdnatd cufotografii ale unor persoane gi mdrturiile acestora despre cumli s-a schimbat viata de cAnd au inceput sd meargd la aceastX,,bisericd". Pe lAngd articolele cu caracter religios vddittrEeldtor, redactate pe un ton bombastic, publicapa iEiinformeazd cititorii gi despre rezultatele meciurilor de fotbal.

O analiz5- mai atentd a practicilor acestei secte o ageazd.fur categoria sectelor neo-penticostale. Locul de adunare dinBucuregti este un cinematograf de la periferia oragului.

r20

Copiii lui Dumnezeu sau,,Familia dragostei"

Acest capitol se doregte a fi o averttzare cri privire la osecta rdspAnditd in lumea lntreagd, inclusiv ln Romdnia, gicunoscutd sub numele de ,,Copiii lui Dumnezeu" sau,, Familia Dragostei'' 36.

Ddndu-se drept veritabili misionari cregtini, Copiii luiDumnezeu ademenesc persoane credule, lucrdtori din clasa demrjloc Ai mai ales tineri cu o oarecare instruire cregtind,convingAndu-i sd li se aldture. Au reugit sd-gi asigure sprijin,protectie gi asistenld juridicd din partea unor oameni deafaceri, ofileri ai armatei, avocati gi chiar politicieni. Acesterelafii, insd, nu i-au ferit de scandalurile demascate fur presi gide urmdrire penald atAt in America, cAt gi in alte ldrioccidentale.

Conflictele cu legea l-au determinat pe liderul sectei sddea ordin de pdrdsire a Statelor Unite, pe motiv cd acesteaurmau sd fie judecate de Dumnezeu printr-un cataclismnatural. De la data emiterii profefiei gi pAnd in zilele noastredezastrul nu s-a declangat determindndu-se in schimbrdspAndirea ,,Copiilor lui Dumnezert" ?Tt intreaga lume, sectaajungAnd astfel sh fie prezenti qi fur blocul ldrilor fostcornuniste, unde beneficiazd de o largd libertate de migcare,aparent aceste ldri devenind un adevdrat ,,paradis" algrupului.

ZeluL religios suplinegte numdrul lor restrAns,aproximativ 15.000 - 20.000 pe tot globul. ,,Copiii luiDumnezeu" a1t o structuri piramidald de inaltd organizarebazatd pe o supunere necondiflonatd fald de fondatorul gi,,ptofettt(' 1or, David Berg (cunoscut ca Moise David, ,,Mo",,,TAttcuY' sau ,,Bunicul"!). Toate acestea, impreuni cu

'o Sau ,,Familia Cerului" - o explicafie pentru numeroasele denumiri esteincercarea de mascare a identit6tii gi totodatd a adevdratelor scopuri oculte.

121

doctrinele lor secrete, practicile sexuale gi tehnicileamdgitoare de a cAgtiga adepfi, ascunse sub o faladd pseudo-cregtind, fac din ei o amenintare extrem de distructivd laadresa individului 9i a familiei.

Articolul din revista Newsweek din 13 septembrie L993,intitulat ,,Abuzul Sexual Ei Copiii lui Dumnezeu" , indicd efectelenocive asupra comunitdfilor ln care se addpostesc. Aparilialui a fost prilejuitd de scandalul pe care grupul l-a provocat trArgentina. Iatd o concluzie pertinentd extrasd din amintitularticol:

,,Dintre toate exporturile din Statele Unite, sectelereligioase sunt probabil cele mai nedorite. Poate cel mai bine-cunoscut dintre toate este secta ,,Copiilor lui Dumnezeu",care gi-a cAgtigat in anii'70 peste 12.000 de membrii din 70 de!dri, folosind sexul liber. Susfindtori ai campaniilor anti-sectare, cAt gi unii fogti membri au afirmat cd acest grupinfiinlat in California in anul 1968, ipi irtrliazd, sexual copiii dela vArsta de doisprezece ani gi ci ii exploateazX pentru a facebani 9i a cAgtiga recrufi.

Dupd o investigafie de 3 ani, polifia a efectuat un raid lazece adrese din Buenos Aires gi din jur, de unde a ridicat 255de persoane, printre care 137 de copii gi adolescenti, cu totiifdcAnd parte din secta ,,Copiilor lui Dumnezelt", numitii,,Fafr:rilia". La sfArgitul anchetei, 16 adulfi erau acuzafl derdpire, escrocherie, corupere de minori gi de violareadrepturilor copilului.' Copiii au fost internati in institufiispecializate, pentru a fi supugi unor analize psihiatrice.

Autoritdfile afirmd cd au gdsit o mulfime de dovezi noi,inclusiv CD-uri gi casete video pornografice, una dinheacestea ardtAnd un tatd ce intretine relafii sexuale cu fiica lui.Problema a fost cu identificarea membrilor sectei, care s-adovedit a fi un cogmar pentru autoritAfi. O oficialitate aafirmat cd unii dintre copiii gesifi trdiesc turtr-un fel demeditafie continui. Autoritdfile argentiniene cred cd aproape

122

jumdtate din cei refinuli provin din Statele Unite, iar aljii dinIrlanda, Marea Britanie, Brazilia, Grecia, Spania, Uruguay giPeru. Ceilalfi copii erau din Argentina, insi. fdrd perinp.Investigafia a fost motivatd de plAngerea unui cetdteanamerican impotriva relinerii de.cdtre grup a celor patru copiiai sdi, dupd ce sofia a pdrisit grupul gi a murit." IatA lnsd cedeclarh, in aceeagi publicafie, despre aceste ahocitdfireligioase un membru de seamd al grupului: ,,Suntem pur Eisimplu tofi un cdmin (o familie). Histos ne iartd toate pdcatelenoastre Ei ne cunoagte inimile."

Originea ,,Copiilor lui Dumnezeu"

Fondatorul lor, David Berg, ndscut in Californiainl9l9,a fost crescut intr-un mediu penticostal, atAt bunicul cAt gimama lui fiind predicatori ambulanfi. A invdlat din copildrieconcepte neoprotestante standard, cum ar fi ,,importanfaslujirii lui Dumnezeu". Din nefericire, Berg a avut o copildriecu probleme: a fost molestat sexual de cdtre adulli de ambesexe. A avut un contact sexual incestuos cu o verigoard lavArsta de gapte ani, iar ca adolescent era obsedat de sex gimasturbare - toate acestea in ciuda educafiei morale deosebitde stricte pe care o primea fur familie.'

Mare parte din copildria lui Berg a fost petrecutd, deasemenea, intr-o lume a inchipuirii: era animat de o intensddorinli de ,,a fi cineva" gi, asemenea mamei gi bunicului sdu,a crescut cu convingerea cd a fost destinat a fi un mare om allui Dumnezeu. De la incepuf trsd, visul lui a fostintrepdtruns de deviafii sexuale gi de pofta de putere. Tn1944,Be;g s-a cdsdtorit gi a avut patru copii, fiecare din ei avAnd sdjoace mai tdrziu un rol important fir fondarea ,,Copiilor luiDumnezeu".

Spre sfArgitul anilor 1940, Berg a fost numit pastor alunei adundri neoprotestante, unde a lucrat vreme de doi ani.Berg pretinde cd a fost indepdrtat din funcfie pe nedrept, din

r23

pricina predicilor lui pline de putere gi a metodelor luiinteractive. Unii membri ai familiei sale afirmi, insd, cdadevdrata cauzd a fost legXfura adulterint cu o membrf, aaduhdrii. Oricare au fost motivele, Berg a afirmat ulterior cdintreaga afacere ,,m-a tnfuriat, amdrilt Ei scfrrbit de ftldrnicintntregului sistem birericesc tn aEa mdsurd, cd aproape am deuenitun comunist".

De-a lungul anilor 1.950, Berg s-a aflat in cdutareabisericii perfecte, vizitAnd in acest scop chiar diverse culteoculte care comunicau cu spiritele. Pdrea sd-gi fi gdsit o vremelocul potrivit la ,,Clinice Sufletului", o migcare radicaldfondatii de Fred Jordan, un misionar baptist. Acolo Berg gi-aformat zelul pentru mdrturisiri personale, o practicd specificd,,Copiilor lui Dumnezetl" pAn[ in zilele noastre. Berg apetrecut apoi cAfiva ani promovAnd programul evanghelistical lui Jordan prin intermediul stafiilor de televiziune dinAmerica. in ciuda,,slujirii lui Dumnezeu" gifiind departe desotie, ln timpul ceHtoriilor sale Berg vtzita prostituate gi seimplica fur legaturi adulterine.

Tot atunci el a inceput sd-gi molesteze sexual cea maitAndrd fiicd, Faithy, ca de la vArsta de doisprezece ani sd-gifacd din ea un partener sexual. Spre sfArgitul anilor 1960,Bergii ,,slujea lui Dumnezeu," adrtcAndu-gi copiii la adundrile deevanghelizare gi condamnAndu-i aspru pe cei care nu ficeaula fel. Mdrturisirea credintei era porunca de bazd, a conchisBerg, de aceea Dumnezeu fi va trece cu vederea chiar actelede adulter gi inces! judecatd la adresa altora gi implicarea trastrologie gi spiritism, atAta vreme cAt rdmAnea ascultdtor in,,a mdrfurisi".

ln 1968 s-a mutat impreuni cu familia fur HuntingtonBeach, California, incepAnd sd mdrturiseascd printre hippiofi.Copiii lui adolescenf au convertit pe multi, aducAndu-i apoila o cofetdrie, unde-l ascultau pe Berg predicAnd pe un tonviolent impotriva cultelor gi a institufiilor religioase. Tineriihippie erau bine tratafi 9i ajutali str scape de droguri, iar apoi

124

indoctrinaF cu cregtinism,,Berg-ianl,. Fugind din fafa legilorcaliforniene, ,,Copiii lui Dumnezerl', au plecat la drum firconvoaie de nomazi, oprindu-se tn cele din urrftila o fermdlAngd Thurber, Texas, in1970, unde au crescut in numdr gi deunde au lnceput sd trimitit grupuri spre alte ageztrri, cuscopul de a stabili comunitafi si a cdgtiga alfi converfil, Eiucenici.

InterpretAnd Scripturile tntr-un stil de severdcondamnare a altora, Berg susfnea cd bisericile existente sefdceau vinovate de neascultare, de compromisurimaterialiste, gi cd apaltineau Babilonului, desfrAnata ceamare din cartea Apocalipsei. Fiecare trebuia sd-gi ,,urasci,, gisd-gi pdrdseascd familia, de vreme ce doar ,,Copiii luiDumnezeu" slujeau pe Dumnezeu gi erau adevdrata,,Familie".

in primii ani ai decadei 'J.970, fineri gi tinere igi pdrdseau

serviciul cu sutele, renuntau la educafe gi familie ca s{ sealdfure ,,Copiilor lui Dumnezelt", atZit ln Statele Unite giCanada, cdt 9i tur Londra (Anglia) 9i alte orage mari aleEuropei, Australiei gi Americii Latine, odattr cu rdspAndirealor peste hotare in acei ani.

tdndrd, pe care Dumnezeu o ridica, gi cd sofia gi mamacopiilor lui reprezenta,,vechea bisericd,,, pe care Dumnezeuo abandona pentru cd era ,,depdgitd,,, deoarece Dumnezeufdcea,,ceva nou".

,Acesta a fost furceputul obiceiului lui Berg de a-L luamartor pe Dumnezeala picatele luf in loc sd se pociiascd deele. Prin exprimdri ,,profetice", el se proclama cu arogantd,,profeful lui Dumnezeu pentru vremurile din urmd,,, fd.arrdcunoscut ,,CuvAnful lui Dumnezeu pentru astdzi,' prin

t25

scoaterea din context a unor versete gi pilde din Scripfuri, trtrcercarea lui de a-gi justifica noile doctrine.

Ca urrnare a exemplului sdu personal gi a indemnurilordeschise, promiscuitatea sexuald era ln floare printreconducdtorii ,,Copiilor lui Dumnezeu".UQa spre ocultism afost deschisd larg atunci cAnd Berg a primit un ,,ajutotspirifual", gi anume un figan obscur, Abrahim, Pe care/suslinea Berg, Dumnezeu il trimisese ca sd-i fie inger pdzitorgi cdlXuzitor spiritual. Cu pdcatele sexuale ,,sfinfite" de acumgi cu puteri oculte care sd-l cdlduzeascd, Berg a indrumat

,,Copiii lui Dumnezetr""sd. se rXspAndeasc5 fur toatd lumea,mai lntAi in Europa, in 197'1,, pentru ca, mai tdrziu, sd atingdfiecare continent la mUlocul anilor 1980.

De fapt, zelul misionar nu a constituit singura motivafiedin spatele efortului de extindere mondiald, existAnd tr plusgi nevoia lui Berg de a scXpa atAt de hdrpiala phrinplorirfuriafi ai cdror copii fuseserd convertifi, cAt gi de cea aautoritifilor din unele ora$e gi state.

,,Copiii lui Dumnezert" irrtte aniil9T0 gi 1980

In 1g7g, stabilit la Londra, Berg a poruncit adepgilor sei:sd firceteze a mai pune accentul pe mirfurisirea personali gisd se concentreze pe distribuirea mesajelor'lui scrise gi shsolicite donafi pentru propria lor finanfare. Pozl]ia luipoliticd (anti-ameriianX, anti-israeliand, pro-arabd) gipoemele lui cu notd explicit sexualX au stdrnit mAniapublicului gi a presei, iar indrdznelele lui profefii falseprivind distrugerea Americii oda0i cu aparifia cometeiKahoutek au provocat confuzie in rAndurile ,,Copiilor luiDumnezeu" dir. toatd lumea. in 1976 Berg a aruncat bombacare avea sd pulverizeze odatii pentru totdeauna orice iluzie a,,Copiilor lui Dumnezeu" cd ar fi o grupare cregtind,devenind aberanf gi inacceptabili atAt in ochii cregtinilor, cAtgi in fafa societtrfii, in general.

t26

Dupd un an sau doi de experiment personal inh-o noud,,Iucrate" impreund cu consoarta ,,Maria", Betg a ceruttuturor femeilor membre sd inceapd ,,pescuitdl-prin f7lr(,care fursemna acordarea de favoruri sexuale atAt pentrucAgtigarea de noi membri, cAt gi pentru obSnerea bundvoinfeifunctionarilor guvernamentali gi a factorilor de putere dindiferite !dri.

ln epistolele sale, foarte explicite din punct de vederesexual, Berg pretindea cd Dumnezeu a sfinfit de acumadulterul Ei curvia (!!) cu condifia sd fie ,,sdvArgite furdragoste" gi ,,pentru slava lui Dumnezeu'. IJn ,,ftate decredinfi" dezamdgit de propria familie, putea gisi consolare(sexuald) in Familia lui Berg, totul sdvArgindu-se, desigur, din,,dorinta de ajutorare gi din dragoste de aproapele". Berg igiinstruia adepfii cum sd procedeze cu ,,pescuitul prin flirt'' gicum sh ceartr cadouri bdnegti. CurAnd, mii de membre ale,,Copiilor lui Dumnezeu" ditt toati lumea au devenit ln modfXfig prostituate, ducdnd la infectarea a sute de oameni cuboli venerice.

lncepdnd cu aceastd revolufie a ,,agdtarnenfului'',,,Copiii lui Dumnezerr" au irceput sd-gi spund ,,FamiliaDragostei". Excesele sexuale au condus inevitabil la sex cucopii. Credincios trecutului sdu, Berg pretindea cd incestul gisexul sdvArgit cu minori sunt permise, curAnd apdrAnd o seriede cazuri de mame $i tati devenif, intimi, din punct de vederesexual, cu fiii 9i fiicele 1or gi chiar copii tineri sdvArgind actesexuale cu alf copii sau cu membri adu$i.

AmestecAnd imoralitatea lui sexuald cu ocultismul,Berg pretindea cd furtrelne relafii cu un intreg panteon dezelte pd,gAne, inclusiv Afrodita, Diana, zeila Atlantidei"Mocumba3T. Fascinatia lui ocultd l-a condus pe Berg lapromovarea spiritismului, consultarea de medii spiritiste,

37 Practicbrazilian.

aceasta nu este o zeitate, ci reprezintd

127

numele unui cult afro-

astrologie gi necromantie. El le-a scris adepfilor sdi,asigurAndu-i cd tofi au ,,ajutoare spirituale" gi-i indemna sdafle cine sunt aceste ajutoare spirituale, sd le cunoascd.

-Originaiitatea lui Berg nu s-a oprit aici. in timp cecontinua sd proclame mdntuirea prin credinpa in IisusHristos, el a lnceput sd nege dumnezeirea lui Hristos gifecioria Maicii Domnului.

Spre finele anilor 1980, in timp ce presa din lumeainheagd ii prezenta pe ,,Copiii lui Dumnezeu" itttr-o lumindnegativd din pricina agdfatului religios stradal, Berg qi-ainstruit adepfii sd declare,,publicului cd gruparea ,,Copiilorlui Dumnezeu" s-a destrXmat. Ei s-au retras inclandestinitate, au devenit incd gi mai secrefl, mai ingeldtoriin metodele 1or, cel pufln in America de Nord. Ei nu audispdrut, insd. Sub orice nume s-ar ascunde acum, ei rdmAnbine organizap, gi continud sd cAgtige prozeli|lde-a lungul gide-a latul lumii, activAnd in secret chiar gi in ldri din carefuseseri alungafi.

Ultimele evolufii ale ,,Copiilor lui Dumnezeu"

,,Profetul1' David Berg s-a dus la dumnezeul lui inoctombrie 1994. Spre bdtrAnele ajunsese sd aibd o sdndtategubred5, iar vdduva Maria (numitd de adepfi ca Regina Mariasau Mama Maria), a preluat helurile puterii in supraveghereastrucfurii piramidale "de conducere a ,,Copiilor luiDumnezeu" gi in stabilirea direcfiei. Ea a insistat sddebaraseze secta de excesele sexuale cele mai grave,interzicAnd incestul, abuzul minorilor gi legdturile sexualedintre adulfi gi adolescenfi, toate pentru a salva migcarea dela auto-dizolvare. Practica de ,,pescuire prin flirt" a fostsistatd tur mod oficial spre sfArgitul anilor 1980 din pricinaamenintdrii flagelului cu virusul HIV, dar gi aceasta doardupd ce o membrd a murit in Japonia rdpusi de SIDA. De la

128

aceastd datii, membrii au fost instruifi sA utTltzeze,,pescuireaprin flirt" numai cu prietenii vechi, sd foloseascd prezervativegi sd efectueze periodic teste HlV. Aceste schimblri au fostintroduse, aga cum s-a afirmat, pentru auto-protecfie gi nu fururma vreunei schimbdri de concepfie a grupului.

Doctrinele zeifelor gi a spiritelor cdlduzitoare, negareadivinitdfii lui Hristos etc., au rhmas intacte. De asemenea, inpofida faptului cd mii de membrii ai ,,Copiilor luiDumnezeu" sunt infectafi cu boli venerice, acegtia continudtotugi sd se bucure de ,,libettatea" de a trdi fur curvie, adulter,,,cisdtorii deschise" gi poligamie, toate sdvArgite pe ascuns, lntimp ce fafd de public pretind a fi ,,misionari cregtini",momind noi membri 9i strdduindu-se sd cAgtige favorul unoroameni cu inlluentii in presd, guvern gi armatd.

Demasctrri ale sectei au avut loc frecvent in ultimii ani,lansAndu-se campanii majore impotriva ,,Copiilor luiDumnezeu" din partea presei sau a guvernelor unor tiri caIndia, Hong Kong, Filipine, Btazilia, Argentina, Spania,Elvetia, Australia gi Japonia. RenunlAnd la tactica de atacfolositA de-a lungul timpului, ,,Copii lui Dumnezelr" alrinceput sd se apere fur mod agresiv, utilizdnd avocafi gi fdcdnddeclarafii de presd. Ca toate sectele, ,,Copiii lui Dumnezeu"folose,sc tehnici ingeldtoare de prozelitism. Fele zArnbTtoare,copii cuminfi, casete cu muzici gi inregistriri video, toatedestinate sd transmitd imaginea unor cregtini fericifl gidevotafi. Pliantele 9i afigele lor viu colorate prezintf, imaginiale unui Paradis care ii agteaptd pe membrii sectei, un Paradistr care se afld Tatiil Ceresc, avAnd la dreapta pe Fiul gi lastAnga ... o tAndrd zAmbitoare cu un decolteu adAnc! Secta igicoplegegte potenflalii convertifi cu atenfii, cuvintemdgulitoare, priviri galege, atingeri drigistoase, imbrdtigdrigi cdntece erotice.

Folosind astfel de metode gi tactici, ei abordeazl, peoameni pe stradi, la locul de muncd, chiar in biserici gi

129

librdrii cregtine, in efortul lor de a strange fonduri prinvdnzarea de casete video gi cu muzicd. Nu au autorizatiepen_tru a colecta donafii, nu sunt inregistrati ca societate debinefacere qi nici nu pldtesc taxe. Bunivoinfa gi aparenta rordecenfd au rolul de a indepdrta suspiciunile 9i intrebdrile degenul: ,,Cine suntefi voi?" ,,,Din ce organizatie facefi patte?',sau ,,Cum folosifi banii pe care-i strAngefi?,,. in' general,incearcd sd fie evazivi gi sd schimbe subiectul. unul dinrdspunsurile mai des folosite este cd sunt doar ,,misionariindependenfl" sau uneori dau numele unei farse organizatiicare variazd de la fard la'tqrd (,,Farmecul Cerului,, este unltfel de nume). Inhebafi dacd apartin ,,Copiilor luiDumnezeu" sau ,,Familiei Dragostei,,, ei neagd de cele maimulte ori, chiar dacd sunt confruntafi cu doveii contrare. Auajuns pand acolo cd au editat cirti umoristice, ilustrate foartereugit, cu scopul de a-i instrui pe copiii lor cu privire la,,necesitatea" practicdrii minciunii fald de cei din ufurugrupului gi lnaintea autoritdfilor.

_ in primele luni de apartenentd la ,,Copiii luiDumnezeu",'n om poate sd nu bdnuiascd nicidecum cd faceparte dintr-o secth foarte bine organtzatd, iar ,,Copiii luiDumnezeu" vor face tot ce le ,U t:r putinl5 penlu aJimpiedica sd descopere adevirata lor identitate inainte de a fiprofund implicat.

Deoarece secta vorbegte despre Iisus gi despre mantuireqi predd studii biblice, pbten;iala victimd crede ci acegtia suntcei mai sinceri cregtini htahiri vreodatd gi buni cunoscdtori aiScripturii. OdatA convinsd sd li se aldture, victima va fisupusd unui intens program de pregdtire, cu scopul de a fifurdoctrinat cu scrierile lui David

-B"tg. Acest proces de

indoctrinare va fi atat de profund, incat odau ce o'persoandeste acaparatd, aceasta va fi finuti ani de zile in rdndurile lor,chiar dacd va dori sd renunte.

130

Membrii sunt puternic indoctrinati si creadd cf, nuexistd altd grupare in lume in cadrul cireia sd-L pofi servi peDumnezeu atAt de desdvArqit. Li se spune -clar cd dacdpdrdsesc ,,Copiii lui Dumnezeu", pdrdsesc prezenta gibinecuvantdrile lui Dumnezeu gi cd singura alternativd este,,sistemul lumii, potrivnic lui Dumnezeu". Ei publicd,,mirfurisirile traumatice" ale celor care nu s-au pufutdescurca in afard qi s-au reintors. Pe ldngd acestea, mulfidintre ei gi-au petrecut o mare parte a viefii de adult in cadrulgrupului ,,Copiii lui DumnezelJ", ceea ce face ca lumea deafard sd li se parX coplegitoare gi imposibil de supravietuit i:rea.

Cine este abordat pe stradd, la gcoald sau la locul demuncd, trebuie si fie atent la afigele viu colorate, cu texte pespate gi la casetele video sau cu muzicd oferite in pacheteatrdgdtoare. in RomAnia, aceste materiale au menfionatd deobicei adresa ,,Maria Postfach, Martinelli, Viena".

Mulfi membri doresc sd iasi din mijlocul grupdrii.Acegtia sunt oameni sinceri, care s-au shfurat de exceselesexuale ale sectei 9i de invdfiturile lui Berg. Ei suntdezamdgifi, de asemenea, de falsele profefii gi sunt scArbifi deabuzul mental; ar dori sd pdrdseascd gruparea, insd dupd anide zile in care au citit doar ,,scrisori Mo" (David Berg erasupranumit ,,Moise"), acum le este teamd. Astfel, uniimembri ai,,Copiilor lui Dumnezert", in vreme ce incearcd sd-gi lndbuge propriile lor indoieli, continud sd promovezeinvdliturile lui Berg gi sd-i ademeneascd gi pe alfii in secti.

l 3 l

Prietenii lui Smith sau ,,Pirtigia"

Johan _Oscar Smith (1871,-1943), intemeietorul acesteigru'pdri religioase, era inifial membru al Bisericii Metodistedin Norvegia. Pe vremea cAnd era angajat al marinei militarenorvegiene, intr-o noapte a anului 1889, pe cAnd se afla decart pe vas, a primit o ,,descoperire" de la Dumnezeu inprivinfa triirii creqtine. La scurt timp dupd aceastd viziune, ela i:rceput sd-gi propovdduiascd ideile in mici adundriprotestante.

in 1905 i se aldturi,fratele sdu, Aksel Smith (1880-1919)gi, timp de aproape zece ani, incepdnd din 1906, cei doicolaboreazd cu migcarea penticostali din Norvegia. Nu dupdmult timp se despart de penticostali, grupul frafilor SmithirrcepAnd sd fie cunoscut sub numele de Smiths Venner, careinseamnd Pietenii lui Smith.

in 1908, Johan Oscar Smith il intdLeegte pe EliasAslaksen (1888-1976), amdndoi fiind colegi il1 marinanorvegiani. Micul grup religios fircepe sd se dezvolte, trspecial in anii rdzboiului. Cei trei - Johan Oscar Smith, AskelSmith 9i Elias Aslaksen sunt principalii lideri, fiind totodaticei care pun bazele primei congregatii.

Se poate vorbi de trei perioade fur istoria acestei grupdri,dupX cum urmeazd:

- Prima perioadd (1900-1943, lider J.O. Smith). Existdnumai cAteva grupuri mici in Norvegia gi Danemarca.

- A doua perioadd (1943-1976, lider Elias Aslaksen).Apar grupuri gi in Olanda, Germania, Elvetia, Anglia,Australia, Canada 9i SUA.

- A treia perioadd (1976-1996. lider Sigurd Bratlie). in1.992 a avut loc un fel de ,,trezire" in cadrul sectei. Aceasta aimplicat, pe lAngd sporirea fervorii religioase, gi aparifia unorcomportamente indoielrrice. Totodatd., trezirea a dat nagtere giunor lupte pentru putere care, in cele din urmd, au condus laruperea sectei in doud. Aproximativ 400 de membri au plecat,

t32

incercAnd sh-gi organizeze adundri proprii, dar fdrd preamare succes. Dupd moartea lui Bratlie, conducdtorul secteiprincipale a devenit KAre Smith, nepot al lui J. O: Smith.

ln prezent, exist[ cAteva mii de membri in Norvegia giOlanda, cdteva sute tr Germania, Elvefla, Danemarca giAmerica de Nord, precum gi grupuri mici in Anglia giAustralia (in majoritate emigranli din Europa).

Dupd cdderea comunismului in Europa de Est, secta apdtruns qi in noile democrafii de aici, inclusiv fur RomAnia,prin intermediul unor familii de maghiari. in RomAnia sectapoartA numele de PdrtdEia.

Conducerea sectei s-a aflat intotdeauna in mAnanorvegienilor, acegtia fiind qi principalii vorbitori laconferinfele organizate anual. Modelul adundrilor dinNorvegia trebuie respectat in toate adundrile lor din celelalte

!dri.Cregterea numericd se datorcazd aproape exclusiv

copiilor, existdnd nu pufine familii cu peste zece copii.Numdrul convertifilor este foarte mic. Ca segment social,majoritatea membrilor aparfine claselor de jos 9i de mijloc.

Astdzi gruparea reunegte mai multe dintre trXsiturilecaracteristice sectelor religioase. Asemenea altor secte, ei nuIe vprbesc deschis noilor membri despre furvdfdturile lor,decAt dupd ce acegtia s-au inrolat definitiv in grupare.

invifitura

Pdrtdgia nu are o mdrturisire de credinld scrisd. Conformdeclarafiilor membrilor, Biblia este mdrturisirea lor decredingd. ln consecinli, este destul de dificil de identificat ince cred gi in ce nu cred. Aspectele de mai jos se bazeazd pediscufiile pe care un fost membru le-a avut cu Sigurd Bratlie,fost conducitor al sectei, ale chrui invdtAturi sunt considerateinfailibile de cdtre membrii grupdrii.

133

1) Hristos NU a fost Dumnezeu cAt timp s-a aflat peptrmAnt.

ln cartea sa Mireasa Ei desfrdnata, Bratlie afirmi cd Iisus areugit sd devini Dumnezeu prin lupta Sa cu pdcatul. Potrivitlui Bratlie, Iisus a fost un simplu om, nu gi Dumnezeu.lntrebat cum de a acceptat Iisus inchinare (conformEvangheliilor), daci era doar un om, Bratlie gi-a manifestatsurprinderea cX existd asemenea afirmafii in Scripturd, dar acontinuat sd-gi menfini opiniile.

2) Hristos a avut picat in trupul Siu.ln cartea lor, Histos ardtat tn trup, se afirmd cd, in zilele

viefi Lui pe pdmAnt, Hristos a avut pdcat in trup, in sensul cda avut porniri pdcdtoase, cdrora a trebuit sd le fach fafA (se giIe stdpAneascd). Potrivit invdldturii sectei, numai prinbiruinla asupra acestor porniri a putut Iisus si acceadi lastatutul de Dumnezeu.

3) Hristos a avut plcate incongtiente cAt timp s-a aflatpe pimAnt.

Aceasta este o urmare a invdtXfurii de mai sus. Potrivitlnvildfurilor sectei, omul nu este vinovat de pdcateleincongtiente, dat, odatii ,,aduse la lumind", el trebuie sd leinvingd pe acestea. Asemenea altor secte, lumea estelmpdrfitd in doutr categorii: ,,alegiil' (membrii sectei) gi,,pdcdtopl7" sau ,,lumea". Acegtia din urmi,,nu au lumind" givor ajunge in iad. Membrii vor avea parte de un viitor fericitin calitate de Mireas{ a lui Hristos, iar la sfdrgitul veacurilorvor avea un rol unic - acela de judecdtor al popoarelor!

ln cadrul grupdrii nu sunt permise opinii diferite, nicimdcar ir probleme de importan,td secundard. Cu toateacestea, interpretarea lui Elias Aslaksen la Romani 8.3,prezentatii in cartea sa Hristos ardtat tn trup (prima edifieenglez6,,1973, capitolul 8) este diametral opusd interpretdriilui Bratlie, redatii in Mireasa Ei desfrfinata (edilia americani,

134

1977, pag. 90, ultimul paragraf). CAnd un membru adezvXluit aceastd nepotrivire in fafa adundrii, liderii pur gisimplu au rescris acel fragment din cartea

'lfii Aslaksen

(acesta murise demult) gi au produs o noud versiune in limbaenglezd., in 1989, pentru a fi in zicord cu ideile lui Bratlie.Totugi, versiunea in norvegiand din 7989 a rdmasneschimbatd. Cel care a efecfuat,,corecfura" a declarat cd afbcut aceasta la instrucfunile lui Bratlie! Modificareascrierilor liderilor anteriori, pentru a le potrivi cu noileinvdldturi, este o practicd comund printre secte, tntAlrrindu-se,de exemplu, gi la secta mormonilor.

in toate predicile 1or, accentul se pune pe biruinfaasupra pdcatelor personale. Aceastd idee sau intenfie nobili iiatrage pe cei naivi, in rAndul membrilor fiind multe persoanesincere. Cu toate acestea, multe persoane suferd de pe urmaintereselor de grup gi a jocurilor de culise. Intrigile nu suntun lucru rar in cadrul PdrtdEiei, ocazional avAnd loc schimbdride conducere la nivel local, schimbdri ln care unii membrimai tineri ii dau la o parte pe befanii incapabili se find pasulcu duhul vremii.

Din punct de vedere psihologic, PdrtdEia este un cultdistructiv, intrucAt creeazd o dependenfh, fatp, de organizatie.Membrii igi restrAng domeniul social 9i afectiv-emofional lacadrul sectei, unii chiar declarAnd cd nu pot concepe viala lnaf.ara PdrtdEiei. Existd mai multe cazuri de tineri care au fostsedugi cu invdfdtura despre sfin;enie sd se aldture acesteigrupiri, cu consecinle dezastruoase asupra educafiei lor qi arelaliilor cu familia. De asemenea, au existat cazuri tr careconditionarea psihologicd a degenerat in depresie care, trfinal, a condus la sinucidere.

Astdzi Pietenii lui Smith pretind cd au biruit pdcatul,dar cele mai mari pdcate, a iubirii de sine gi atitudiniifariseice fafd de alfii, sunt prezente din plin printre ei.

135

Martorii lui Iehova

- Martorii lui Iehova au pornit din aceleagi rdddcini cuadventigtii lui Miller, fondatorul sectei fiind Charles TazeRussell (1852-791.6).

ln perioada adolescenfei, acesta gi-a negat tradifiaprezbiteriand de care aparfinea gi s-a aldturat mai-liberalei

,,Biserici Congregafioniste", sectd pe care de asemenea apdrisit-o. ln aceastd perioadX a aflat despre invildturaScripturii cu privire la iad, un subiect care i-a stArnit opreocupare intensd.

Cu trecerea timpului, dupd ,,sfudii aprofundate",Russell gi-a rezolvat teama de iad ajungAnd la concluzia cXiadul nici nu existd! La vdrsta de 24 de ani l-a intAlnit PeNelson Barbour, redactorul unei reviste gi conducdtorul unuigrup dizident din secta adventigtilor, care i-a stArnit luiinteresul pentru studierea profefiilor vremurilor din urmd.Dupd preziceri false gi opinii divergente, cei doi s-audespdrfit, Russell ircepAnd sd-gi publice propria revistd,

,,Turnul ile Veghere", revistX care gi azi incearcd sd zguduietemeliile Bisericii, dAndu-l la o parte pe MAntuitorul Iisus,Hristos din centrul invdfdturii cregtine.

De la Barbour a imprumutat Russell ideea cX IisusHristos urma sd revind invizibil pe pimdnt in1.874 gi cd,191.4avea sd fie anul fur care lumea va fi distrusd, dupd care s-arinaugura ,,lrnpdrdfa de o mie de anf' a lui Hristos pepdmAnt. Negarea iadului qi interpretarea profefiilor biblice audevenit subiectele noului predicator, care cu mAndrie seautointifula,,Pdstorul".

Cercul de adepfi s-a numit,,Studentii fur Biblie", adicdcei care studiazd Biblia, denumire f5'rd, nici o conotafleacademicd.

Russell a murit in19'1.6,ldsAndu-Ei adepf,i dezrluzionaade prezicerile sale neimplinite cu privire la anul1914. FrAiele

sectei au fost preluate de bogdtagul Joseph FranklinRutherford, care a trebuit sd reinterpreteze repede profefiileneimplinite, pentru a opri plecarea membrilor-din sectd. Subconducerea lui Nathan Knorr (1924-1977) secta a cunoscut ceamai mare cregtere a numXrului de adepfi, de la 115.000 lapeste 2.000.000. De asemenea, Knorr este cel care a introdusinterdicfla transfuziilor de sAnge. Actualul conducdtor esteFrederick W. Franz.

Totugi, doud treimi dintre adepfi nu au fost de acord cureinterpretdrile lui Rutherford gi au pdrdsit secta. Cei care aurdmas in jurul lui Rutherford au adoptat in 1931 denumireade ,,Martorii lui lehova", iar cei plecafi s-au reorgarizat, intimp, fur diferite ramuri iehoviste.

Numele,,Iehova" reprezintd o variantd de citire a celorpatru litere ebraice IFWH prin care este desemnat Dumnezeuin Vechiul Testament. Pentru evrei, numele lui Dumnezeuera atAt sacru/ lncAt nici nu trebuia pronunfat. Cu timpul,pronunfia (citirea) celor patru litere a fost uitatii, iar evreii aufolosit alte sintagme pentru a face referire la Dumnezeu(Adonai, Elohim etc.). Trebuie mentionat ci ,,Iehova" estedoar una dintre variantele de citire, o alth variantd propusdde lingviqti fiind Iahve. Martorii lui Iehova au preferat-o peprilna, deoarece este mai ugor de pronuntat in timbilemoderne. Pretenfia Martorilor cd ei sunt singurii care i seadreseazd lui Dumnezeu pe nume este deci discutabild,irtrucdt nu este cert cd a$a se pronunfa in vechime numele luiDumnezeu! ln Sfdnta Scripturd, insugi Hristos ne invald cumsd-L numim cdnd ne rugdm Tathlui: ,,Deci aoi aEa sd ad rugafi:Tatdl nostru, Care eEti in ceruri, sfinfeascd-se numele Tdu' (Matei6.9) gi tot Hristos adaugd: ,,E14 sunt Calea, AdeadruI Ei Viafa.Nimeni nu aine Ia Tatdl Meu decfrt prin Mine" (loan 14.6).

Russell a fost dat in judecatd la un moment dat dincarza teoriilor religioase pe care le rispAndea. lntrebat ininstantd, sub prestare de jurdmdn! dacd cunoagte greaca

136 r37

veche - limba Noului Testament - el a rdspuns afirmativ, insdnu a putut traduce nimic cAnd i s-a pus in fa!5 un text.

Conduchtorii Organizafiei au ireteles destul de repedecd firovafiile- lor retgloase nu pot fi susfinute cu SfantaScripturi, astfel cd au creat in 1961o noui traducere a Bibliei,in limba englezb,, denumiti ,,Noua Truducere Mondinld aScipturilor GreceEti" (NWT). in realitate, aceasta nu este otraducere, ci o versiune modificatd a Scripturii, in aga fel incAtteoriile sectei sd capete sustinere. Iatd cAteva dintre mhsluirileintroduse in NWT:

,,Traducerea" Martorilor luiIehova

Ioan 1.1 ,,Ld inceputCuvAntul era, gi CuvAntulera cu Dumnezeu, SiCuvAnful era undumnezeu."Schintbarea a fost fdcutd cuscopul de a argumenta ,,biblic",negarea de cdtre Martori adumnezeirii lui Hristo s.Coloseni 1,.1,6 ,,cdci prinintermediul lui toatecelelalte lucruri au fostcreate.. .Toate celelaltelucruri au fost create prin elgi pentru el."Cuadnfu.I ,,celelalte" a fostaddugat cu scopul de a sprijinitnadfdtura falsd a Martorilorcum cd lisus este, la rdndulLui, un creat.

SfAnta Scripturi

Ioan 1.7 ,,La inceput eraCuvAntul, gi CuvAntul era laDumnezeu, $i CuvAnfulDumnezeu era."Aceasta esfu o ntdrturisirelimpede a faptului cd lisusHristos (Cuokntul) esteDumnezeu.

Coloseni L.1,6 ,,Pentru ci inEl au fost zidite toate...Toate prin El gi pentru El s-au zidit."

Acest aerset afirmd cd IisusHristos este Creatorul tufurorlucrurilor, gi nu o fiinld creatd.

1 3 8

Evrei 1.8 ,,Dar cu referire laFiul: Dumnezeu este tronultiu pentru totdeauna gi peveci . . . "Ordines cuztintelor a fostschimbatd abuzia, deoarecexcta doreEte sd ascundd faptulcd lisus (FiuI) este numitDumnezeu.

Evrei L.8 ,,dar despre Fiul:,,Scaunul Tdu, Dumnezeule,este in veacul veatului..."

A sr obsertta cd tn acest uerretDumnezeu Tatdl il numeEte peF iul Iisus,, Dumnezeule" .

Etezii ale Martorilor lui Iehova

Martorii lui Iehova au o aversiune deosebitd fafd deSfAnta Cruce 9i SfAnta Treime, fiind o variantd actuald avechii erezii a lui Arie care invdla ci Iisus Hristos nu esteDumnezeu. in schimb, Martorii susfin cd Iisus Hristos este uninger creat, una gi aceeaEi persoand cu Arhanghelul Mihail!

Versetele din Scripturd38 care aratti dumnezeireaMdntuitorului Iisus Hristos grdiesc deslugit:

Cdci cdruia dintre tngei i-a zis Dumnezeu ureodatd: ,,FiulMeu egti Tu, Eu astd"zi Te-am ndscut"; gi iardEi: ,,Eu ii aoi fiLui Tatd gi El imi aa fi Mie Fiu" ? gi iardgi, cdnd aduce in'lume

pe Cel tnthi ndscut, El zice: ,,$i sd se inchine Lui tofiingerii lui Dumnezeu". €i de tngeri zice: ,,Cel ce face pe ingeiiSdi duhui Ei pe slujitoni Sdi pard de foc"; Iar cdtre Fiul:,,Tronul Tdu, Dumnezeule, tn aeacul aeacului; gi toiaguldreptdlii este toiagul tmpdrdliei Tale. Iubit-ai dreptatea Ei aiurit fdrddelegea; pentru aceea Te-a uns pe Tine, Dumnezeule,Dumnezeul Tdu cu untdelemnul bucuiei, mai mult decit pepdrtagii Tdi. (Eurei 1.5-9)Si Cuadntul S-a fdcut trup gi S-asdldEluit tntre noi Ei am zrdzut slaaa Lui, slaad ca a llnuia-Ndscut din Tatdl, plin de har gi de adeadr. (loan 1.14)A

r8 Vezi alte referinle la Faptele Apostolilor 20.28, Romani 1.3, 8-9 9i Il petrut . l .

t 3 9

rdspuns Toma gi l-a zis: Domnul meu gi Dumnezeul meu!Iisus I-a zis: Pentru cd M-ai adzut ai uezut. Fericiti cei ce n-auadzut gi au crezut! (loan 20.28-29)

Iehovigtii neagi faptul cd Hristos a fost rdstignit peCruce, considerdnd pe cei care cred acest lucru ca fiindpegani sau falgi creqtini. Oryantzafa lor susfine cd Hristos afost pironit (spdnzurat) pe un stdlp de torturd, un par verticalffud. bard transversald. in bibliile martorilor, unde aparecuvAntul cruce, acesta a fost inlocuit ct stdlp de torturd.Ilustrafiile revistelor lor ll aratd pe Hristos cu mAinile aduseimpreund deasupra capului, cu un singur cui care-istrdpunge ambele palme. Dar ce spune. SfAnta Scripturd:,,Deci au zis lui ceilalli ucenici: Am adzut pe Domnul! Dar el le-azis: Dacd nu uoi uedea, fu mtinile Lui, semnul cuielor, Ei dacd nuaoi pune degetul meu tn semnul cuielor, gi dacd nu ttoi pune mdnamea tn coasta Lui, nu aoi crede" (Ioan 20.25). Veli gdsi acestpasaj neschimbat chiar in bibliile iehoviste, serrn cd nu au,,atrdla(' foarte atent toate referinfele: au scos doar cuvAntulcruce, dar au uitat sd mai scoatd gi un cui din palmeleMAntuitorului, artrtAnd prin aceasta cd Hristos a muritristignit pe Cruce!

Tdgtduind Ristignirea, iehovigtii neagi jertfa luiHristos. De altfel, ei vdd in moartea lui Hristos justificarea caomul sd munceascd din greu (in folosul sectei) pentrumAntuirea sa, spre a cdgtiga viafa eternd pe pdmAnt. De aceeadesfigoarX o activitate aga de intensd cu un zel fanatic pestrdzi gi din ugd in ugd, pentru cd se tem cd nu vor puteasatisface,, cantitativ" standardele lui Iehova pentru mAntuire.

Martorii nu se roagd niciodati lui Iisus Hristos. Ei aufost invdtafi cd trebuie sd se roage doar Tatilui - Iehova.Dacd sunt auzifi. cd se roagd lui Hristos, martorii vor fijudecafi de un cornitet gi exclugi. insd aici chiar biblia lor iicontrazice cAnd spune: ,,$i {l bdteau cu pietre pe $tefan, care seruga Ei zicea: Doamne, Iisuse, primeEte duhul meu! $i,

140

tngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lorpdcatul acesta! $i zicdnd acestea, a murit." (Fapte 7.59-60)

Martorii lui Iehova neagd invierea cu-frupul aDomnului Iisus Hristos, sustinAnd cd trupul Lui s-a dizolvatin ... gaze (!?). Charles Taze Russell,.fondatorul sectei, a-firmacd ,,Omul Iisus este mort, mort pentru totdeauna" (,,Sfudiidin Scriptu ri" , vol. 5, 1899 , pag. 454). Cu toate acestea, SfAntaScripturd ne furvafd clar cd trupul Mdntuitorului a fost readusla viatd (inviat). De pildd, la Luca 24.39,Iisus spune ,,Uitafi-ad la mdinile Ei picioarele Mele, Eu sunt; pipilifi-Md Ei aedeti: unduh n-are nici carne, nici oase, cum aedefi cd am Eu".

Mdrturisegte, parcd anume impotriva Martorilor luiIehova, gi Apostolul Pavel3e:

Iar dacd se propoudduiegte cd Hristos a tnaiat din morfi, cumzic unii dintre aoi cd nu este inuiere a mortilor? Dacd nu estetnaiere a morfilor, nici Histos n-a tnoiat. $i dacd Hristos n-atnaiat, zadarnicd este atunci propoodduirea noastrd, zadarnicdeste gi credinla aoastrd. Ne afldm incd gi martori mincinogi aiIui Dumnezeu, pentru cd am mdrtuisit impotrhta luiDumnezeu cd a inaiat pe Hristos, pe Care nu L-a tnaiaf, dacddeci morlii nu tnaiazd. Cdci dacd morlii nu inuiazd, niciHristos n-a tnaiat. lar dncd Hristos n-a tnzsiat, zadarnicd este.credinfa ztoastrd, suntefi tncd tn pdcatele aoastre, Dar acumHistos a tnaiat din morfi, fiind tncepdturd (a tnuieii) celoradormifi. (I Cointeni 15.12-17,20)

Martorii lui Iehova neagd ci Duhul SfAnt esteDumnezeu. In schimb, invald ctr Duhul SfAnt este o forfiimpersonald, asemenea curentului electric. ln falsa lortraducare, in loc de ,,Duhul SfAnt'' std scris ,,forla activd a luiDumnezeu" . Sfdnta Scripturi ne invali cd Duhul SfAnt esteDumnezeu. ln multe locuri citim cd Duhul Sfdnt are atributepersonale, specifice unei persoane: poate vorbi (Fapte 13.2),

'e A se vedea gi Ioan 2.19-21,loan20.26-28.t 4 l

mdrturisi (Ioan 15), spune ceea ce aude (Ioan 16.13) 9i seintristeazi (Isaia 63.10). ,,Domnul este Duh, gi unde este DuhulDomnului, acplo este libeftate." (II Corinteni 3.tl1to

" Martorii lui Iehova neagd qi pedeapsa vegnici a celorpf,cdtoqi. Astfel, ei nu cred i:r Iad, toate referirile dinScripturd fiind pentru ei alegorii. ln schimb, invafi cd cei

,,nelegiuifi" (cei care nu sunt Martori) vor fi anihilali gi vorinceta sd mai existe in vegnicie. in locul iadului, Russell a pusceva mult mai ingrozitor: non-existenfa, nimicirea eternd asufletului gi a trupului.

Cu un asemenea Gtez, trrr Martor va ,,IlJcra" nu diniubire de Dumnezeu, ci pentru cd este terorizat giinspiimAntat de cruzimea zeului,,Iehova".SfAnta Scripturdinvald insi deslugit despre pedeapsa vegnicd a celornecredinciogi, atunci cdnd grdiegteal:

Atunci aa zice Ei celor de-a st6nga: Duceli-ad de Ia Mine,blestemafilor, in Jbcul cel aegnic, care este gdtit diaaolului gitngeilor lui. $i aor merge acegtia la osfrndd aegnicd, iar drepliila ttiald aegnicd. (Matei 25.41,,46) In zsdpaie de foc, osindind pecei ce nu cunosc pe Dumnezeu gi pe cei ce nu se supunEaangheliei Domnului nostru lisus. Ei aor lua ca pedeapsdpieirea aeEnicd de la fala Domnului pi de la slaoa puterii Lui. QlTesaloniceni 1.8-9)

Martorii lui Ieho.va nu cred in nemurirea sufletului, cicred cd omul, asemenea animalelor, inceteazd sd existe dupimoarte. Susfin cd in impdrdfia pdmAnteascd de dupd sfArgitulrdzboiului (Armaghedon) vor fi ,,reabilitate" (recreate nureinviate) din memoria lui Iehova doar acele suflete iehovistecare s-au achitat cu succes de indatoririle lor misionare,aldturi de tofl oamenii care nu au avut t,gaLrrsa-" sd audd de

oo A se vedea 9i Ioan4.30.o' A se vedea gi Matei

14.16-17, Romani 8.26-27,II Corinteni 3.6 sau Efeseni

18 .8 , Apoca l i psa 14 .10 , I l ; 20 .10 , 15 .l A aT A Z

Iehova. Ceilalfi vor rdmAne anihilafi. in timpul celor 1000 deani, aceste miliarde de oameni vor fi ,,edttca!7" , pentru ca inziua judecelii se poatd alege sau respinge-pe-Iehova. Ceicare-l resping vor fi anihilafi. Ceilalfi vor rdmAne vegnic pepdmdnt.

Nicdieri in Scripturd nu gisim asemenea teologhisiri,ci Biblia invafd cd judecata este doar una, iar sufletul omuluicontinud sd aibd o existenfd congtienti 9i dupd moarteo:

Aaem incredere gi aoim mai bine sd plecdm din trup Ei sdpetrecem Ia Domnul (Il Corinteni 5,8); Sunt strhns din doudpdrfi: doresc sd md despart de trup gi sd fiu tmpreund cuHristos, gi aceasta e cu mult mai bine (Filipeni 1.8-2Q; $ichnd a deschis pecetea a cincea, am udzut, sub jertfelnic,sufletele celor tnjunghiali pentru cuakntul lui Dumnezeu gipentru mdrturia pe care au dat-o. $i strigau cu glas mare giziceau: Phnd cdnd, Sfipilne sfinte gi adeL,drate, nu rtei judeca ginu aei rdzbuna skngele nostru, fald de cei ce locuiesc pepdmdnt? $i fiecdruia dintre ei i s-a dat cdte un aegmdnt alb Ei lis-a spus ca sd stea tn tihnd, tncd pulind Treme, pdnd chnd aortmplini numdnrl gi cei tmpreund-slujitoi cu ei gi fralii lor, ceice aaeau sdfle omorili ca Ei ei. (Apocalipsa 6.9-11),

. Organrzafia iehovistd mai susfine 9i invald cd viafaveqnicd impreund cu Dumnezeu este rezervatA doar unuigrup select, cd doar un numdr limitat de 144.000 de lideri aigrupdrii pot tr6i vegnic aldturi de Dumnezet,ln ceruri. Toticeilalli Martori vor rdmAne pe pdmdnt.Martorii lui Iehovaneagi SfAnta Treime gi susfin cd Satana este cel care ainventat invifdtura despre Sfdnta Treime. Ei resping toateversetele biblice care-L identificd atAt pe Iisus Hristos caDumnezeu, cAt gi pe Duhul SfAnt ca Dumnezeu. Cu toateacestea, Biblia ir:rvafd limpede ci atdt Fiul, cAt 9i Duhul Sfantsunt dimpreund cu Dumnezeu Tatdl: ,,Drept aceea, mcrgAnd,

a2 Yezi gi pilda cu bogatul nemilostiv gi siracul Lazdr (Luca 16.19-3 l).143

inadfafi toate neamurile, botezAndu-le tn numele Tatdlui Ei alFiului gi al Sfilntului Duh" (Matei 28.19).Iisus Hristos vorbegteaici la singular despre numele Tatiilui, al Fiului qi al DuhuluiSfa-nt, ardtAnd cd Dumnezeu este Treime, adicd o Fiinld careexistd ir trei Persoane.

Profefiile neimplinite ale Martorilor lui Iehova

AvAnd aceleagi rdddcini cu adventigtii, Martorii luiIehova s-au hazardat 9i ei sd calculeze sfArgitul lumii.

Mai intAi a fost Rqssell care a fixat, pe rAnd, mai multedate ,,precise" privind sfArgitul lumii: 1874, 19'1,4 gi 1915.Urmare a neirnplinirii profefiei legate de anul 19'J.4, secta ainceput sd propovdduiascd cd in acel an Hristos a revenit inchip invizibil pe pdmdnt gi a ,,stabilit'' un Regat in ceruri,avAnd ca agenfie vizlbrld pe pdmAnt Societatea Turnului deVeghe. De aceea, pentru a primi viata vegnicd, oameniitrebuie sd intre ir aceastd organizafie.

Dupd moartea lui Russell in 1916, J. F. Rutherford,noul conducdtor, s-a avenfurat sd afirme cd ,,milioanele caretrdiesc acum nu vor muri niciodatA" , anunlAnd sfdrgitul lumiipentru anul 1925. Pdnd atunci insi, Rutherford prevedeainvierea din morfi ca avAnd loc in 19L8. Pentru anul 1925 el aanuntat cd cei trei patriarhi Avraam, Isaac Ai Iacov vor revenipe pdmAnf evident ca Martori ai lui Iehova. in acest sens,secta a strdns bani gi a mnstruit o vild luxoasd fur apropiere deLos Angeles, pentru a-icaza pe cei trei.

Noul pregedinte Knorr a renunlat la inchipuirea cd ceitrei patriarhi vor reveni pe pdmAnt afirmAnd fir schimb cdacegti ,,conducdtori" existd deja, ei identificAndu-se cuconducerea organizatiei lor (!). Knorr a refdcut calculele gi in196'L a firceput sd anunfe anul'J.975 ca datd sigurd pentruintemeierea lmpdrdfiei lui Dumnezeu. TrecAnd 9i anul 1975fdrX sd se intAmple nimic, fur cadrul sectei s-a declangat o crizdputernicd gi aproximativ un milion de membri au plecat.

t44

Criza se pare cd nu a fost incd depdgitd, intrucAt secta nutrdrdznegte sd lanseze un alt termen pentru sfArgitul lumii,pentru a fine aprins zelul gi entuziasmul adepfilorl-

Potrivit Scripturii, profetia neimplinitd estecaracteristi ca de bazd. a unui prof ef

'mincino s :

Iar proorocul care an indrdzni sd grdiascd tn numele Meu ceeace nu i-am poruncit Eu sd grdiascd, gi care aa grdi tn numelealtor dumnezei, pe un astfel de prooroc sd-l dali morfii. De aetzice tn inima ta: Cum uom cunoagte Cuuhntul pe care nu-lgrdiegte Domnul? Dacd proorocul aorbe1te in numeleDomnului, dar Cuakntul acela nu se aa tmplini gi nu se aaadeaeri, atunci nu grdiegte Domnul Cuakntul acela, ci-Igrdiegte proorocul din tndrdzneala lui; nu te teme de eI.(D eu t er on omul 1 8. 20-22)

in ciuda numeroaselor profefii false, organizafaMartorilor lui Iehova pretinde cd este singura religieadevdratd gi ci doar membrii ei sunt cregtini adevdrafi,afirmAnd ci nimeni nu poate afla adevdruri spirituale decAtdacd face parte din ea. De asemenea, mai susfine cdmAntuirea se obfine doar intrAnd in organizalie gi cd toficeila$i vor fi distrugi la Armaghedon. Este important deobsefvat cd Societatea Turnului de Veghe nu lasi lalatitudinea membrilor sd tragd concluzii personale din citireascripfurilor, ci corpul legislativ secret al organizatieipromulgd legi 9i folosegte procedurile de disciplinare pentrua impune respectarea hotdrArilor de cdtre tofi membrii.

Orgaruzalia pretinde ca adepfii ei sd asculte 9i sdaccepte fdrd discufie orice poruncd gi interpretare servitd decdtre lideri.

Spre exemplu, secta iehovisti interzice membrilorprimirea sAngelui prin transfuzii. Martorul preferi maidegrabd sd moard, el sau copiii lui, decdt sd incalce aceastdporuncd a sectei, degi Scripturile nu afirmd nicdieri cd

145

transfuziile de sAnge ar fi un pdcat. Pretinsul temei al secteiprivind aceastd poruncd absurdd sunt versetele din Vechiulgi din NoulTestament referitoare la consumarea de sdngeanimal odati cu alimentele: ,,Tot cel ce un mhnca grdsimeadobitocului, care se aduce jertft mistuitd cu foc Domnului, acela sdse stdrpeascd din poporul sdu. Nici un fel de sfrnge sd nu mdncaf,tn toate cetdfile uoastre, nici de pdsdri, nici de dobitoace. Tot cel ceas mdnca sdnge, acela se ua stdrpi din poporul sdu" (Leuitic 7.25-27). Oticdrui Martor al lui Iehova care nu respectd aceastiiinterdicfie i se atrage atenfia cd va fi nimicit in apropiatulArmaghedon, la vremea judecAlii finale. Ne intrebdm totugi,de ce liderii organizatiei, pe baza citatului de mai sus,interzic transfuzia, dar acceptd consumarea grdsimii...

O altX absurditate a sectei este interdicfia de a sdrbitoriziua de nagtere. Explicatia oferitd este aceea cd Irod cel Marei-a tdiat capul lui Ioan Botezdtorul cu prilejul unei astfel depetreceri. in plus, motiveazd secta, in Scripturd nu sepomenegte de nici o sdrbdtorire a vreunei zile de nagtere.Unii Martori care au avut curajul sd le trimitd copiilor lor ofelicitare scrisd de ziua 1or, au fost exclugi din organizalie.

invafd insd Scriptura: ,,Iar tngerul a zis cdtre el: Nu teteme, Zaharia, pentru cd rugdciunea ta a fost ascultatd Ei Elisabeta,femeia ta, ili aa naEte un fiu gi-I aei numi loan. $i bucurie pi ueselieaei attea gi, de nagterea lui, mulyi re aol bucura." (Luca 1.13-14)

Copiii Martorilor lui Iehova se lovesc in intregul proceseducativ de o multime de interdicfii. Ei nu au voie sd salutesteagul, nu cdntd gi nu se ridicd la intonarea ImnuluiNational, nu serbeazd Zhta Nafionald. Nu au voie sdparticipe la serbdrile gcolare organuate cu prilejulsdrbdtorilor oficiale sau religioase. De asemenea, ei suntoprifi sd participe 9i la petrecerile particulare (ziIeonomastice, aniversdri).

in felul acesta liderii folosesc frica gi intimidarea pentrua-i fine pe membri in supunere fald de grupare. Deasemenea, liderii Martorilor lui Iehova au fdcut preziceri ale

t46

sfArgitului lumii pentru a inspira teamd gi supunereurmagilor 1or.

Martorii manifestd o fdfigd ostilitate fafd de sirbdtorilecregtin-ortodoxe ce fin de spirifualitatea neamului romdnesc.in locul acestor sdrbdtori, iehoviqtiicelebreazd o singurd datdpe an ,,Cometnorarea morlii lui Isus" gi organizeazd congrese alcdror scop este, de fapt, declangarea unei imense campanii depublicitate.

Zelul lor misionar este determinat de credinla cd nu vorprimi un loc in paradisul pdmAntesc, dacd nu fac prozelifi.Revistele 1or, ,,Turnul de Veghere" gi ,,Trezilt-vdt", continprezentiri pline de culoare ale promisiunilor lui Iehovapentru cei care se aldturd organizatiei 1or. VehiculAnd sumeuriage provenite de la membri, secta pune un accent mare pepropaganda scrisd. Anual sunt tipXrite milioane de cdrti,reviste, broguri 9i pliante in peste 30 de limbi ale globului,publicafii vdndute sau oferite gratuit de ,,rniniqtrii''organizafiei (misionari din ugd in ugd).

Unul din argumentele folosite de iehovigti in retoricaanti-clericald este felul in care parohiile ortodoxe colecteazdfonduri de la enoriagi, prin diferite taxe. Cu toate acestea,Martorii lui Iehova ,,ttitd" cd gi ei au un sistem financiarremarcabil: ofrandele ,,voluntare" (bani, imobile, valori) sunttrimise ,,casei mamd" din S.U.A. sau unei filiale care letrimite la centru qi care dispune de un cont bancar pentrunecesit[file locale. De ce am pus ,,voluntare" intre ghilimeleeste ugor de infeles: in tentativa lor de a-gi revendicainterpretarea ad-literam a Scripturii, tofi sectanfll recurg laconstrAngerea, pe diferite cdi, a adepfilor, de a dona o coti-parte din venifuri organizaliei, asemdnAnd aceastd practicdcu zeciuialabiblicd.

Sub masca acestei organizafii religioase se ascunde unadintre cele mai mari intreprinderi economice bazatd pe o

fantasticd exploatare a uedulitdlii membrilo4 transformafiprintr-o strategie hine pasd Ia punct tn fiinfe fdrd aoinfd

147

proprie, care executd orice dispozifii omite de sus, cu un

fanatism rar intillnit gi periculos, nu numai din panct deuederc religios, ci Ei social.

- ln iulie 2003, secta a obfinut in RomAnia statutul de

,,cult religios recunoscufl', anterior ea funcfionAnd caasociatie. Nu putem infelege aici decdt slugirnicia politiculuiromAnesc in fala presiunilor extetne, afunci cAnd au

,,recunoscuf' aceastd organizafie ocultd in care membriiinsultd Imnul Nafional, refuzd apdrarea ldrli, iar drapelulPatriei este numit ,,o zdteartld", atAt in semn de ne-recunoagtere fafd de Stat, cAt gi de respingere falA de ceea ce eiconsiderd a fi un act de inchinare,,stdpAnirii diavolului".

Un lucru este sigur, cel pufin in viziunea BisericiiOrtodoxe: din calrza pervertirii grave a invdliturilorscripturistice, Mattorii lui Iehova nu pot fi, practic, numigicregtini!

Mormonii

,,Biserica lui Iisus Hristos a Sfinfilor din Ultimele Zile",popular numitii ,,mormoni", este un amestec exotic deinvildturi gi practici neoprotestante gi ,,imbundtdf,ril' aleconducdtorilor organizattei. Numirul membrilor este inprezent de aproape 13 milioane, rdspdndifi ln intreagalume.

Un profet nou

Joseph Smith, intemeietorul sectei, s-a ndscut intr-ofamilie sdracd, in perioada marilor treziri religioase dinStatele Unite din secolul XIX. Tatdl lui intAmpina serioaseprobleme incercAnd sd asigure un trai decent pentru familiasa, fiind ocupat mai tot timpul cu cdutarea de comoririmase de la vechile triburi de indieni. in regiunea in care

148

locuia familia Smith, circulau multe legende despre triburicare igi furgropaserd comorile acolo, gi nu pufini erau cei caresdpau toatd zhta in cdutarea unor bogate cufer€.-'

TAndrul Joseph a crescut intr-o atmosferd in carelegendele despre comori ascunse se impleteau cu predicileapocaliptice ale predicatorilor ambulanfi.

ln noaptea de 21 septembrie 1823, pe cAnd avea 17 ani,Joseph Smith a pretins cX a avut o vedenie, tn care un ingerpe nume Moroni (?!) i-a destdinuit unde poate gisi un set detable de aur ce alcdfuiau o carte confinAnd ,,Evangheliavegnici desdvArgitd", dati de Hristos printr-un anumeprofet Mormon, anticilor locuitori ai Americii. Ziuaurmdtoare, dupd cum povestegte Smith, a gdsit tableleingropate, agezate intr-o cutie din piatrd, in coasta uneicoline lAngd casa sa din Palmyra, New York. Dar Moroni nul-a ldsat pe bXiat sd ia tablele decAt pe data de 22 septembrie1827.

Cu noud luni inainte de aceastti datd, Smith a fugit cutAndra Emma Hale in casa socrului sdu din Pennsylvania.Acolo a inceput sd traducd tablele dintr-o limbd numitd deel ,,egipteana reformati" (inexistentd), cu ajutorul a doudpietre magice, Urim giTurim.

Un fermier din New York pe nume Martin Harris adevenit interesat de proiectul lui Smith gi s-a gAndit sdpliteascd publicarea cdrfii, dar nu trainte de a-i verificaautenticitatea. Pentru aceasta Harris a dus copiile f[cute deSmith, dupd tablele de aur,la profesorul Charles Anthon dela Universitatea Columbia.

Iati ce scrie acesta din urmd intr-o scrisoare dn 17februarie L834:

t...1 Examindnd lucrarea tn cauzd mi-am dat seama cuugurinld cd este aorba de o ingeldtoie sau de o farsd. Auzindinsd de pretenliile financiare ale propietarului acestor suiei

r49

(Smith) fald de fermier, am tnceput sd tnleleg cd era uorba de unplan pentru a-l tngela pe ldran gi a-i luabnnii [...]

Lucrarea era de fapt o singurd mdzgdliturd, consthnd dincaractqe deformate dispuse in coloane. Litere grecegti gi ebraice,- cruciulile gi infloitui, Iitere romane inaersate sau plasate tnpozi,rc orizontald; toate acestea erau aranjate tn coloaneperpendiculare gi totul se sfhrgea tntr-o formd rudimentard decerc segmentat, euident copiat dupd Calendarul Mexican dat deHumbolt, dar aranjat in aga fel incit sd nu fie trddatd sursaproaenienlei lor.

Avertizarea profeporului a fost ignoratd de fermier,deoarece acesta qi-a ipotecat ferma pentru a obfine baniinecesari publicdrii, la 26 maftte 1830, a Cdrlii lui Mormon.Dupd ce Smith a tradus cartea, ingerul care-i apdruse invedenie a venit gi a luat acele pldci de la el, aga cd nu maiexistd in prezent nici o probd pentru verificareaautenticitiifii textului gi a povestirii.

Tot h 1830 Smith tnfiinfeazd ,,Biserica lui IisusHristos", schimbAndu-i la scurt timp numele in ,,Biserica luiIisus Histos a Sfnfilor din Ultimele Zile". Primii membri ainoii biserici au fost Oliver Cowdery 9i, bineinfeles, ]osephSmith. Acegtia s-au botezat gi s-au numit reciproc lideri ainoii biserici, la porunca aceluiagi lnger vizTtator, primindmisiunea speciald de a incepe reformarea Bisericii (!). Primiiadepfi ai ideilor lor au fost membrii familiei.

Un alt Testament despre un alt Iisus Hristos

Cartea lui Mormon inchipuie istoria unor triburi care arfi populat continenful american in vremurile strdvechi.Astfel, pe vremea regelui Iezechia de la Ierusalim (aprox.600 i.Hr.), evreul Lehi ar fi primit poruncd de la Dumnezeusd conducd un mic grup de oameni intr-o aventurimaritimd cdtre continentul american.

t50

Ajuns aici, Lehi gi ai sdi ar fi dat nagtere unei civilizatiiprospere/ care, dupd numai cAteva sute de ani, s-a impdrfitin doud tabere rivale. ln urma rdzboiulu-i piyil, mdrealacivilizafie decade. Potrivit mormonilor, actualii amerindienisunt urmagii acelei civilizatii de origine evreiascd,contrazicAnd astfel numeroasele dovezi care atestd cdamerindienii sunt o populafie de origine mongoloidd, sositddin Asia prin strAmtoarea Behring.

in timp ce la Ierusalim, Fiul lui Dumnezeu moarerdstignit pe Cruce gi invie mdntuind omenirea, profefii depe continentul american au vedenii despre cele petrecute peGolgota. Dupd inviere, Iisus Hristos se aratd gi celor de aici,dAndule invdfdturi mult mai complete gi mai clare decAtcele din SfAnta Scripturd.

Mormon, un profet local strAnge toate relatdrileistorice gi religioase ale poporului sdu, le scrie pe o carte dinpldci de aur gi le ingroapd in pdmdnt pentru L500 de ani,cAnd vor fi dezgropate de Joseph Smith.

Aceasta este pe scurt povestea Cdrfii lui Mormon.Smith a pretins cd ingerul i-a interzis sd arate cuiva pldcilede aur, tocmai pentru a nu-i fi combdtute ideile religioaseprin comparafie cu,,dispXruta" scriere strdveche.

Pe lAngd Cartea lui Mormon, secta folosegte gi cdrflleDoctrine si legdminte (135 de revelafii 9i alte afirmafiiaparfindnd, tur majoritate, lui Joseph Smittr) gi Perla de mnreprel (alcdtuitX in 1842 ca o colecfie de scrieri mai mici).Afirmafiile din toate aceste cdrfi sunt subiect de interpretaregi extindere ,,teologicf" de cdtre liderii sectei, despre care seafirmd cd primesc revelafii 9i inspirafii suplimentare. ln ceeace privegte Sfdnta Scripfurd, mormonii cred in ea ,,doar inmdsirra in care este tradusi corect" (Articole dc credinfd, nr.8) gi de aceea folosesc varianta ,,revizur7t}" de Joseph Smithin care, de exemplu, la capitolul 50 din Facere este addugatiiurmdtoare a,,profefe" :

t 5 t

$i acel uizionar pe care tl binecuailntez ... Ei numele lui aa fiJoseph, dupd numele tatdlui sdu ... iar lucrurile pe care le uaface Domnul pin mdna lui aor aduce poporul Meu Iamdntuire.

Acest gen de ,,excep!7" le permit mormonilor sdrespingd, sd adauge, sd modifice sau sd gteargd orice pasajdin Biblie care nu corespunde ir:rvdfdturilor 1or. $eful secteiare statut de profet gi pregedinte.

invnflturil" *o.-orrilo,

Ereziile mormonilor sunt pe cdt de ciudate, pe atAt deblasfemiatoare.

Potrivit lor, istoria lumii cosmice incepe cu un Tatdceresc Ai o Mamd celestd care zdmislesc mai mulfi copli-zel

Unul dintre aceqti ,,miclr,ti", pe nume Elohim, estetrimis pe PdmAnt unde se intrupeazd sub numele de Adam.Aldturi de acesta vine, din ceata aceloragi copii-zei, gi Eva.Adam gi Eva, devenifi astfel primii oameni, primescporuncd de Sus sd nu mdndnce dintr-un pom. Satana estecel care o convinge pe Eva sd mXnAnce mdrul, deschizAndu-iastfel mintea cd ei, ca oameni pdmdntegti, pot (re)devenidumnezei (!). Potrivit mormonilor, gesful Evei a reprezentato cddere tn sus, in sensul cd ea a fost iluminatd gi a primitastfel revelatia despre posibilitatea accederii la statutul dedumnezeu - un lucru benefic Ai de dorit.

ln urma pXcatului sivArgit de Adam gi Eva, in cer areloc un consiliu al dumnezeilor, unde Iisus gi fratele sdu,Lucifer (!!!), se ceartd pe cine va merge sd mAntuiascd lumea.Lucifer este mdnat de mAndrie gi in felul acesta igi pierdeharul, devenind un inger rdu, el gi ceata lui fiind alungafidin cer. ln urma acestui conflict, cei care au fost de paitealui Lucifer se intrupeazl pe pdmAnt in oameni cu pielea

152

neagrd, aceasta fiind explicafia mormonilor la existenfa raseinegre.

Maria, o tAndrd din poporul Israel, este"vizitatd de uninger $i, ir1 urma relafiilor intime dintre cei doi, se nagteIisus-omul. Ajuns la maturitate, acesta igi ia trei sofii: Maria,Marta Ei Maria-Magdalena, idee ce i-a indreptdft pemormoni sd practice poligamia. De alffel, sexualitatea ocupdun rol important in doctrina mormonilor, ea tinAnd nunumai de omenesc, ci gi de lumea cereascd, spiritelepreexistente ce se intrupeazd in oameni fiind rodul ,,iubiri"pdtimage a nenumdratelor duhuri cereqti! Aceste pdreriseamdnd cu credingele pdgAne din antichitate, desprezerticarea sexului gi a fertilitifii, despre cdsdtoria intre zei qimuritori.

Iisus este omordt de iudei gi, in urma invierii, se ridicdla cer, devenind astfel dumnezeu peste planeta Pdmdnt.Celelalte planete din univers, dacd sunt populate decivllizali| au fiecare dumnezeul lor.

Mormonii irrvafX cd fiecare om, dacd trdiegte potrivitinvdfdturii sectei, poate ajunge dumnezeu peste o planetd.

Normele de viafd ale sectei sunt stabilite deconducdtori pAnd in cele mai mici detalii, fur acest sensexistAnd o lungd listd gen ,,NU FACE", care include giinterdicfla de a nu consuma ceai negru sau cafea. Mormoniipun mare accent pe sdndtatea trupului, aceasta influenlAnddirect mAntuirea 1or.

O invXfAturd mai pufin cunoscutd a sectei, darsusfinutd de unii lideri foarte respectafi, este aceea cdanumite pdcate nu pot fi iertate in numele lui Iisus Hristos.Singura gansd de mAnfuire a omului este ca acesta sd-Ei aersesingur singele (sd se sinucidd), in speranla cd sAngele lui va fiprimit ca o jertfd ,,hristicd" gi va fi astfel iertat deDumnezeu. Joseph Smith, fondatorul sectei, susfinea cd,,existd anumite pdcate atilt ile graoe, fucit depdysc putereaispdEitoare a lui Hristos. Cei ce comit astfel dc pdcate, chiar dacd

153

s pocdiesc, nu se uor putea curdli de ele pin silngele lui Hristos.De aceea, singura lor speranld este sd-gi aerse propiul silnge spreispdEire, pe gdt posibil, spre binele lor" (Doctrinele mdntuirii, aol.L, pag.135).

Potrivit cu aceasti invdtdturd, Smith a afirmat la unmoment dat cd el nu l-ar spdnzura pe crirninal, ci ,,1-ArtmpuEca sau i-ar tdia capul Ei ar stropi pdmilntuI cu sdngele lui,pentru ca aburii sd se inalte Ia Dumnezeu" (Istoria documentard abisericii, zrol. 5, pag. 296), Degi Smith a murit inainte sd apucesd transforme aceastd nebunie in lege, urmagii lui auintrodus in constitufia statului Utah, unde se afld 9i in ziuade astdzi, prevederea cd un condamnat la moarte prinimpugcare poate alege sd se sinucidd, ,,d1d cum cere legealui Dumnezelt". Deqi unii lideri mormoni afirnid cd aceastanu este o invdfdturi oficiald a bisericii lor, al zecelea profetal sectei, J. Smith, a declarat cA ,,aceasta este tnudldturapropoadduitd de loseph Smith Ei eu o accept" (ibid., pag. 134). Totdupd pdrerea aceluiaqi, respectiva idee s-ar regdsi irn toatescripturile mormone, dar qi in Sfdnta Scripturd (ibid., pag.13s).

O alta adaptare a,,voii lui Dumnezerl" la conditiile depe teren a fost legati de interdicfia mormonilor de a beaCoca-Cola. In fala acestui refiz, firma Coca-Cola aameninfat statul Utah, mare producdtor de zahdr, cX vacumpdra zahdr din alte surse. Prompt, Profeful mormon aprimit ingtiintare de la Dumnezeu cd a bea Coca-Cola nueste pdcat.

Fiecare mormon iqi face un titlu de cinste dinidentificarea strdmogilor, mergAnd furapoi in timp cAt sepoate de mult. invdldnd botezul pentru morfl, in scopulincluderii acestora post-mortem in secta 1or, mormonii seboteazd repetat, pentru fiecare strimog identificat inarborele genealogic al familiei.

in1,842,Smith este initiat in masonerie, ca numai dupdo zi sd devind Maestru Mason. Aceastd acfiune avea si

t54

inlluenfeze ulterior toatemormonilor.

ritualurile practicate de secta

Comparafie intre invifitura ortodoxi gi ereziilemorlnone

1. SfAnta Scripturd lnvafd ci existd un singurDumnezeu gi cd in afard de El nu mai existd altul: ,,Ascultd,lsraele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn(Deuteronom 6.4); Zice Domnul [...] ca sd gtifi, fr credeli Ei sdpricepeli cd Eu sunt: inainte de Mine n-a fost Dumnezeu Ei nicidupd Mine nu z)a mai fi! (lsaia 43.1.0,11).' in contrast,mormonii susfin ci existd mai mulfi dumnezei (Cartea luiAvraam 4.3), gi ci noi, la rAndul nostru, putem devenidumnezei intr-o impdrdfie cereascd. De asemenea,mormonii invald cd cei ce ating dumnezeirea vor avea copiispirituali, care li se vor ruga gi li se vor inchina.

2. SfAnta Scripturd invafd cd Dumnezeu este duh:,,Duh este Dumnezeu Ei cei ce I s inchind trebuie sd I se tnchinetn duh gi tn adeadr (Ioan 4.2a); Ccl ce singur are nemurire giIocuiegte tntru lumind neapropiatd; pe Care nu L-a adzut nimenidintre oameni, nici nu poate sd-L aadd; a Cdruia este cinstea Eiput.erea aeEnicd! Amin. (I Tim. 6.16), cA nu este un om:,,Dumnezeu nu este ca omul, ca sd-L minfi, nici ca ful omului, casd-I pard rdu. Au zice-aa El gi nu aa face? Sau zta grdi gi nu 7)atmplini? (Numeri 23.19); Cdci Eu sunt Dumnezeu atotputernic pinu otn: Eu sunt Sfdntul tn mijlocul tdu gi nu aoi aeni sd teprdpddesc (Osea 71.9); Zicdnd cd sunt intewti, au ajuns nebuni.$i au schimbat slaaa lui Dumnezeu Ctlui nestricdcios cuasemdnnrea chipului omului celui stricdcios gi al pdsdrilor Ei alcelor cu patru picioare pi nl tArfrtoarelor. (Romani 1.22,23) 9i cd aexistat dintotdeauna ca Dumnezeu - atotgtiutor, atotfdcdtorgi atoltiitof3. In contrast, mormonii invatti cd Dumne zeu a

ai Vezi Psalmii 90.2,139.7-10: Apocalipsa 19.6; Maleahi 3.6.1 5 5

fost un om ca noi, care a progresat ajungAnd dumnezeu,avAnd acum un trup de carne gi oase. Mormonii invafd cdinsugi Dumnezeu are un tatd gi un strdbunic, gi aga pAnd lainfinit.

3. SfAnta Scripturd invatd cd Iisus este singurul Fiu allui Dumnezeu., cd a existat dintotdeauna, cd este vegnicasemenea Tatdlui gi egal cu acesta: ,,La inceput era CuadntulEi Cuadntul era la Dumnezeu gi Dumnezeu era CuailntuL Acestaera tntru lnceput la Dumnezru. Toate prin El s-au ftcut; gi ftrdEl nimic nu s-a ftcut din ce s-a fdcut. intru El era uiald Ei aiafaera lumina oamenilor. $i lumina lumineazd tn tntuneric Aiintunericul nu a cuprins-o (Ioan 1,1-5); Iar Eu Ei Tatdl Meu unasuntem (loan 10.30); Aci intru El locuieEte, trupeEte, toatdplindtatua Dumnezeirii (Coloseni 2.9)". Degi nu era cu nimicmai prejos decAt Dumnezeu, Iisus s-a fdcut trup pentrumdntuirea omenirii. intruparea Lui a avut loc in chipminunat de la SfAntul Duh, prin nagterea din FecioaraMaria: ,,Iar naEterea lui lisus Hristos aga a fost: Maria, nuftMLui, fiind logoditd cu Iosif, fud sd fi fost ei inainte tmpreund, s-anflat aztdnd tn pfrntece de la Duhul Sfdnt. Iatd, Fecioara aa aaea inpfrntece gi ua nagte Fiu Ei aor chema numele Lui Emanuel, care setdlcuieEte: Cu noi este Dumnezeu. (Mat.1.L8,23); $i a zis Mariacdtre tnger: Cum ua fi aceasta, de areme ce eu nu Etiu de bdrbat?$i rdspunzdnd, tngerul i-a zis: Duhtrl Sfdnt Se oa pogofi pestetine Ei puterea Celui Preatnalt te zta umbri; pentru aceea giSfdntul care Se aa nagte din tine, FiuI lui Dumnezeu se ua cherfla.(Luca 1.34,35)."

in contrast, mormonii invatd cd Iisus Hristos estefratele nostru mai mare, care a ajuns progresiv ladumnezeire dupd ce a fost mai intAi procrea! ca un copilspiritual, de cdtre un tatd ceresc Ai o mamd cereascd gi apoi,conceput fizic (trupegte) de citre tatdl ceresc Ai o mamdpdmdnteand.

t s6

4. Sfdnta Scripturd trvafd cd SfAntul Duh esteDumnezeu gi ci este omniprezen#: ,,lar Petru a zis: Anania,de ce a umplut satana inima ta, ca sd minli tu DuhuJuiS-fdnt Ei sddoseEti din preful farinei? Oare, pdstrdnd-o, nu-fi rdminea fie, qiuAndutd nu era tn sfipilnirea ta? Pentru ce ai pus tn inima talucrul acesta? N-ai minfit oamenilor, ci lui Dumnezeu (Fapte5.3,4)" in contrast, mormonii inva!f, ci SfAntul Duh este unduh sub forma unui om gi cd doar influenta lui esteprezentii pretutindeni.

5. SfAnta Scripturd turvafd ch omul a cdzat in pdcat gi cdaceastd cidere a fost un mare riu, prin care pdcaful apdtruns tr lume aducAnd osAnda gi moartea oamenilor.Astfel, noi ne nagtem avAnd o naturd pdcdtoasd gi vom fijudecaf pentru picatele pe care le sdvdrgim:. ,,Pentru cdprecum a tmpdrdlit pdcatul prin moflrte, aQa gl haruI sdtmpdrdleascd prin dreptate, spre aiala aeEnicd, prin lisus Hristos,Domnul nostru" (Romani 5.21.).

in contrast, mormonii furvald cd pdcatul lui Adam afost un pas necesar in evolufia spre ,,lndumnezeire" gi omare binecuvdntare pentru noi tofi.

5. Sfdnta Scripturd invafd cd Biserica a fost intemeiatdodatd pentru totdeauna de cdtre Iisus Hristos gi cd niciodatdnu a dispdrut gi nu va dispdrea de pe pdmAnt ,,$i Eu tli zicfie, cd tu eEti Petru Ei pe aceastd piatrd aoi zidi Bireica Mea Eiporlile iadului nu o aor birui (Matei L6,1,8); $i Eu nu mai sunt tnlume, iar ei tn lume sunt Ei Eu ain la Tine. Pdinte Sfinte,pdzegte-i tn numele Tdu, tn care Mi i-ai dnt, ca sd fie una precumsuntem gl Noi (Ioan 17.11); Cdci nimeni nu poate pune altdtumelie, decdt cea pusd, care este Iisus Hristos (l Corinteni 3.LL)' ,

in contrast, mormonii invafd, asemenea tuturorneoprbtestanfilor Cd, la scurt timp de la moarteaApostolilor, Biserica lui Hristos a cdzut intr-o apostazie

no Vezi 9i I Regi 8.27, Psalmul 139.7-l}. leremia 23.34.157

generale, ,,cu exceptia acelora care au ajuns Ia cunogtinlaeaanghcliei restaurate" , in cazul de fafd cea a sectei mormone.

Asfecte organizatorice

in 1844 o gloatd furioasd din Illinois il impugcd peSmith 9i pe fratele sdu, scandalizatd de relafiile lorpoligamice, dar qi pentru cd acegtia doreau sd preiaconducerea zonei. Noul lider devine Brigham Young, care acondus apoi grupul de mormoni intr-o lungd gi primejdiosicdldtorie prin preerie. h 24 iulue 1847 ei au ajuns in zonaMarelui Lac Sdrat din statul Utah, unde s-au stabilitdefinitiv.

Aici s-au ivit mai mulfi pretendenf, la succesiune, iarunii dintre ei au format grupuri care ulterior s-au desprinsdin secta condusi de Young. Dintre cele aproximativdoudzeci de grupuri dizidente rezultate, cel mai mare grupeste Biseica Reorganizatd a Sfinfilor din Ultimele Zile,structurd recunoscutd oficial in 1860, cdnd fiul cel mare allui Smith, Joseph Smith III, major acum, a decis preluareaconducerii acestui grup. Aceastd aripd dizidenti a respins.practicile poligamice gi alte inovafii teologice ale sectei'principale, 9i numdra la sfArgitul anilor 1990 un total de250.000 membri in intreaga lume.

CAnd Joseph Smith a infiinlat secta, la sfArgitul anului1820, a scris aceastd avertrzare in Cartea lui Mormon:,,Fiecare bdrbat dintre voi nu are dreptul decAt la o singurdsofie; sd nu avefi concubine. " Dar dupd cilfiaa an| Smithprimegte o ,,rerrelatie" specinld care dezlega Ia poligamie (saucuntia cu mai multe femei). El tnsuEi a aaut aproape 50 de sofii,iar succesorul sdu, Young s-a ,,cdsdtorit" cu 27 de femei Ei a aaut56 de copii.

Spre sfArgitul secolului XIX, primirea statului Utah,majoritar mormon, in confederafia Statelor Unite aleAmericii era opritd din cauza legislafiei care permitea

t58

poligamia. in fala acestui blocaj diplomatic, Profetul aprimit rapid o ,,revelatie divind" privind abandonareaacestei practici. Acfualmente mai existd urfri-r?lbrmoni carepracticd in secret poligamia, insd oficial nu sunt recunoscufica membri

Mormonii au sdli de adunare h care se strAngduminicd de durninici. in afard de acestea existd gi templein care au acces numai membrii fervenfl ai sectei. Aici,prezbiterii mormoni oficiazd. diferite ceremonii religioase deinspiratie masonicd (satanicd), folosind o mullime desimboluri, jurdminte gi gesturi din arsenalulFrancmasoneriei.

Una dintre ceremoniile din templu este ,,legareacdsdtoriilor pentru vegnicie". Cei doi sofi se prezintii fir fafaanui prezbiter care, tr urma invocdrii ,,puterilor ceregti", iideclard pe cei doi cdsitoriti gi in viata de dupd moarte. Aga-zisele,,cdsdtorii ceregti" produc, dupd invdfdtura mormond,in mod continuu copii in duh (fdrX hrp), care agteaptd sd senascd din pdrinfi muritori, pentru ca apoi ei sd-Ei poatdcAgtiga mAntuirea in ,,lmpdrdfia cereascd". Concluzia e cdun bun mormon trebuie str aibX cAt mai multe sofii gi cdfimai mulfi copii pentru ca acei copii in duh sd se poatd nagte.

. Aceastd bizarerie il duce pe un ne-mormon cu gAndulla cuvintele MAntuitorului din SfAnta Scripturd, potrivitcdruia in Cer nu existi cdsitorii. Pentru mormoni insd,respectiva invdfdturd este cAt se poate de normald, ea fiindpromovatd de Cartea lui Mormory care are lntAietate fatd deBiblie.

Mormonii sunt obligafi sd doneze sectei zece la sut2idin- veniturile lor lunare. Potrivit datelor oficiale, sectamormonilor este un gigant politic Ai financiar, dispunAnd deproprietdfi pe toate continentele gi gestionAnd sume uriagede bani in scopuri de profit gi propagandistice. De altfel

l s9

mormonii sunt foarte activi in politicd gi in afaceri. Lanfulde hoteluri Mariott aparfine unei familii mormone.

Tofi-tinerii mormoni in vArstd de 2'1, de ani, fete saubeieji, efectueazd un stagiu de doi ani de misionarism intr-o

lari stabilitd de Profet. Ei sunt ugor de recunoscut pe strdzidupd imbrdcdmintea tipicX (c5magd albd 9i pantaloni negripentru bdiefi gi cimaEd qi fustd lungi pentru fete, la care seaddugd un ecuson negru cu numele misionarului). Tolibdiefi devin prezbiteri la vdrsta de 2'J- de ani. Mulfi dintreei, plecafi pentru stagiul de misionarism, nici nu au cititBiblia, Cartea lui Mormon fiind cea cu adevdrat importantdpentru ei. ln ciuda nenumdratelor modilicdri ale textuluiffiFuL conducitorii sectei considerd Cartea lui Mormon cafiind mult mai valoroasd decAt Biblia. Ezra Taft Benson, un,,profe(' din trecut al sectei, afirma: ,,Aldturi de DuhulDomnului, Cartea lui Mormon este unicul mare instrument pecare ni I-a dat Dumnezeu pentru a conaerti lLtmea". in acelagiarticol este citat apostolul mormon Bruce McConkie: ,,Vor fmai mulfi oameni nintuili in tmpdrdlia lui Dumnereu, de zeci demii de ori mai mulli datoritd Cdrlii lui Mormon decilt datoritdBibliei'4,.

Aceastd sectd, in care mitologia pdgAnd este mascatdsub diverse interpretdri cregtine, a pdtruns gi in RomAniadupX anul 1989 $r, potrivit propriilor estimiri, ir:- taranoastrh se gXsesc aproximativ 2.000 de aderenf,. Misionariirefuzd sd dea explicafii atunci cAnd sunt ir:rtrebafl despreinfluenfele masonice 9i mitologice din irvdfdturilemormone, motivAnd cd aceasta necesitd o inifiere pentru ainfelege intreaga doctrind.

in prezent, urmdresc ridicarea unui templu inBucuregti.

ot The Ensign, pg. 7, noiembrie 1984160

Ca.pITOLUL VI

I spit a rafionalismului creEtin

area SchismX 9i Reforma sunt mdrturiileprofundei deosebiri dintre cregtinismulrdsdritean gi cel apusean. Dacd pentru

Rtrsdritul ortodox, consfingirea gi trdirea, timp de doud mii deani, a invdldfurilor apostolice rdmAne un semn clar alveridicitdfii, al autenticitdfi 9i al pdstrdrii negtirbite aadevdrului de credinld din Biserica primard, pentru Apus,doilnla de a adduga in mod ,,creato{', dogmX dupd dogmdla tradifia apostolicd, a devenit norma debazd. a furfelegerii giexplicdrii lui Dumnezeu. Acesta este gi motivul real aldespHr,uii Rdsdritului de Apus: Ortodoxia este respingerearafionalismului, a cercetdrii intelectuale privind adevdrultrtru Hristos.

Dacd pentru Ortodoxie, ,,credinfa cea veche" aratiicredinla apostolicd, pentru Apus reprezentd ceva invechit gidepdgi! care trebuie neaphrat ,,emancipaf'. Dorin,ta deschimbare, de,,nou" - aceasta este ideea care pune in migcareApusul de o rnie de ani trcoace in addugarea de noi gi noistraturi de teorii scolastice gi ecuafii teologice omenegti

t63

(invenfia Purgatoriului, a Transubstanfierii, a Harului creat,a PredestindrTi, iar mai apoi Sola Gratia, Sola Fide gi SolaScriptura) pe_ste temelia simpld qi curatd a invdfdturilorSfinlilor Apostoli.

in timp ce Ortodoxia L-a vlzut pe Dumnezeu maipresus de orice descriere rafionald sau argument gtiintific,Apusul papal a purces la ridicarea unui intreg sistemteologic rafionalist, in dorinla de a explica desdvdrgit celemai ascunse ,,unghere" ale Dumnezeirii gi de a cAgtiga astfelsupremafia argumentdrii in lupta cu ,,invechita" invdtdfurdcregtind, cea Ortodoxd.

Marea Schismd este departe de a fi un eveniment alistoriei, ci marcheazd pdnd astdzi inceputul bdtdliei intreaugustinianisma5 gi scolasticism pe de o parte, gi TraditiaBisericii istorice pe de alta. Ruptura creatd intre adevdrul decredin;d al Bisericii Ortodoxe Rdsdritene gi noua invdfiturd afostului episcop ortodox - Papa - avea sd genereze o nouidihonie in Apus, dupd nici jumdtate de mileniu de laSchisma anului 1054.

Era in anul 1517 gi fostul cdlugdr latin Martin Luther s-a ridicat si ducd mai departe lucrarea de ,,innoire" ainvdliturii apostolice inceputd de Augustin in Catolicism.Reforma avea sd schimbe foarte pu,Ln din invffAturilepapalitdgii, in schimb a reugit sd creeze o noud religie cregtindautonomd, sub numele de Protestantism. Dupd nici optzecide ani de la Reformd, primele ramuri s-au divizat in peste

o6 Dimpreune cu alte erezii gi tdlcuiri mincinoase despre Sfintele Taine qiSfdnta Treime (a fost primul teolog apusean care a suslinut clar ereziaFilioque), Augustin (+430) a ajuns s6 spund cd de cdnd Adam a cdzut prinpdcat, toli oamenii se ncsc in pdcatul originar Si meritd pe bund dreptateiadut. in bundtatea Lui insd, Dumnezeu ii mdntuieqte pe cdyiva fdrd vreunmerit din partea lor, Si anume pe cei predestinali (protestantism curat). Pescurt, libertatea omului dispare sau rdmdne neoperantd. Din izvorul otrevit alideilor augustiniene s-a addpat mai apoi intreaga teologie scolastici aApusului.

' t64

200 de alte noi ,,cregtirrisme". Asthzi cunoagtem pestedoudzeci de mii de secte gi fracfiuni ale acestora.

ComparAnd teoriile teologice de asttrzi- eu'cele alepionierilor Reformei, observdm, practic, o eaolufie adeducfiilor religioase, o continuare a ereziilor papaleexprimate intr-o formd diferitd. insd intreaga teologie(neo)protestantd cuprinde trei caracteistici principaleimbrdfigate pe de-a-ntregul de marea diversitate sectard.

Teologia negafionisti

Prima trdshturX este datd de afirmarea unei ,,teologiinegnfioniste" a cirei principald ,,vittrtte" std in combatereasau negarea Catolicismului. Orice exagerare sau abatere dinCatolicism igi regdsegte corespondentul ,,anti" inProtestantism.

De fapt, intreaga Reformd este doar o negare religioasicare duce aberafiile papale la cealaltd extremh arafionalismului. Dacd la un moment dat Catolicismul arinceta sd existe, Protestantismul nu ar mai avea tr sine ojustificare teologicd 9i existentiald. Prin Reformd,Protestantismul a respins cu totul sfin;enia Bisericii gicdldrlrzirea Sf6ntului Duh, lntrucAt nu a vdzut - pe bunXdreptate - nici sfinfenie, nici adevdr tr,,biserica" Romei. lnsdnegarea a mers atdt de departe, incAt a cdlcat iie picioare nunumai innoirile papale, ci 9i viafa sacramentald a Bisericiidimpreund cu intreaga mogtenire apostolici.

Deosebim douf, trdsdturi de bazd ale teologieinegationiste. Prima este numitd simplificarea aileadruIui.Aceasta nu reprezintA, dupd cum s-ar crede, retrtoarcerea lardddcinile apostolice, la esenfa Bisericii, ci reprezintdraportarea Ei furfelegerea logici a adevdrurilor dumnezeiegti.Simplificarea ralionalistd a adeadrului de uedinld tnseamndrelatioism dogmntic. Nu mai existii Taind, Lumina cea necreati,

165

adincul de necaprins al inlelepciunii dumneztiegti, ci totul seexplicd logic, ca o formuld, ca o ecualie ,,dumnezeiascd" tn care1!1 trebuie sd facd 2. Crezul fur Biserica Ortodoxd estemdrturisirea pe scurt a irntregii invdfdturi de credinfd, pecAnd tn Protestantisrn Sola Fide, SoIa Grutia gi SoIa Scripturaaratti reducerea gi furfelegerea inhegii teologii cregtine strictla cele trei principii rafional inchipuite, cu valoare dedogrnfaT. Relativismul face ca Protestantismul sd nu seraporteze nici mdcar la Scripturd, ci insdgi Scriptura esterescrisd ,,simplificator" pentru a ,,explica" cele hei principii-dogmd de mai sus. 'lnsd Adeadrul simplifcat sau diluat,,,umanimt" pdrelnic dupd tnchipuirea unora, nu mni este adeadr,precuffi nici Sciptura simplificatd sau'diluatd nu mai estescripturd. lar Adcadrul mu Scriptura astfel relatiaizate nu mai potcdlduzi sufletul gi mintea la adeudratul Hristos, Ia HristosulApostolilor, la Histos cel rdstignit gi tnaiat.

Simplificarea adeudrului este mdduva cregtinismelormincinoase prin care absolut totul, de ,-,la trvilituraApostolilor gi pAni la persoana lui Hristos, este transformatintr-o filozofie maleabili gi modificabild de cdtre om. Estetrufia fragmentului care doregte sd ia locul lntregului su!camuflajul unor forme exterioare specific cregtine, incepAndcu schimbarea denumirii oficiale din ,,secta X' in ,,bisericaX" gi terminAnd cu imitarea slujbelor Potez, cununie, ciniduminicald) din Adevdrata Biserici.

insd aceastd operd de relativizare a Adeviruluisemnificd practic distrugerea esenfei invdldturii apostolice giaruncarea ,,credinciogilor" fur cel mai adAnc nihilism cu faldcreEtind

Cea de a doua trhsdturi a teologiei negafioniste estecontinua schimbare. Protestantismul este intr-o neircetatii

a7 intr-adev6r, au gi protestanlii dogmele lor, degi nu le place s6 recunoasciaceasta. Ins6 acestea nu izvordsc diri SfAnta Scripturi, ci sunt erezii inchipuitede mintea apostat5, hule care alcdtuiesc baza,,teologicd" a fiecdrei secte.

166

rescriere a propriilot ,,vatot7" religioase, un fel de eaolu,rcteologicd in care ,,rrotJl" leapddd ,,vechiul", viitorul neagdtrecuful. Este o continud reformd a Reformei, cuhivarea uneistdri permanente de ,,(re)trezite", de ,,renagtere harismaticd"ce se luptd cu duhul de plictiseali gi monotonie cuibdrit inideologia sectelor ,,vechi"; drept urmare, apar noi secte, carese deosebesc de cele vechi prin negarea unor trdshturiparticulare (ex. botezul) gi addugarea de altele noi (ex.sabaful) la vechea ,,plafformd-program". Practic, este doar ochestiune de timp: totul std in picioare pAnd cAnd teoriilereformatorilor de astdzi vor fi gdsite ,,expitatd', acegtia fiinddezbinafl ir noi secte de cdtre valul reformatorilor de mdine.in Apus, zilnic apare sau dispare cAte o sectd religioasd.

Negarea celor ,,invechite" gi inlocuirea cu cele ,,lamodd" este pentru noile bisici un pas spre ,,maturizare",este spoiala ce atrage pe iubitorii de libertate dar nu gi deadevdr. DefdimAnd lnvdldturile adevdratei Biserici, ficdtoriide cregtinisme au adus tAlcuiri noi, extravagante, mai pegustul (9i infelesul) omului modern. LepddAnd dogmeleBisericii gi-au dogmatizat principiile, deschizAnd porfileoricdror ideias ce neagi gi schimbd trecutul la modul viitor.

Orice revelatie este automat primitd in lumeacredinciogilor amatori numai dacd aduce ceva exaltant giinedit in materie de ,,cregtinism". Pierderea valorilor BisericiiApostolice devine sursa inepuizabilelor fantezii sectare, pecare omul fdrX discernimAnt le ia drept revelafii ,,hristice".Totul se desfXgoard ,,spontanl' gi se animd pand h

ot Ele incearci s6-i ofere omului zilelor noastre o propovdduire cdt maicomodd cu putinfE, adaptati cerinfelor utilitare ale bun6stirii. Etica umanistitguverneazi Cregtinismul cind principiul aparenlelor perfecte ia loculadevdrului. MdnI in m6nd cu ralionalismul, cu Secolul Luminilor 9i cu duhul,,practic" al timpurilor moderne - spiritul randamentului gi al eficacitiifii -,noile forme cregtine au cultivat o concepfie asupra Bisericii mai ,,social6", cuactivit6ti practice de utilitate publicd 9i au prezentat mdntuirea ca penecesitatea unei etici colective.

167

infierbAntarea sdngelui: pierderea cunogtintei, stdri de transd,tremurdturi, se rostesc voci ciudate etc. Din picate,experimentarea continui pe acest fecund teren ,,spirltaa(' acipdtat $i capXti noi forme gi noi tehnici ,,ctegtine" dechemare gi primire a,,duhului-'.

Sd nu ne mirdm cd tocmai stdrile extatice ale noilorprofeli cregtini oferd naivilor ,,mdrturia clarh" a inspiralieidiaine sau a poxdirii harului 9i astfel noile invdldturiexcentrice trec drept ,,viziunf' sau sernne ale ,,ttezirispirituale". CAnd nu adevdrul, ci stirile lnfierbAntate conducmintea, cAnd totul se {educe la experienfe ale,,duhului" sausenzafi tari ,,spirifuale", atunci nu mai existd nici o barierdin primirea acestor forme de ,,magie cregtind" in spatelecdrora se ascunde cel mai perfid demonism. De aceeatrebuie si avem cele mai mari refineri fafi de cei ce nepropun restaurarea ,,spirifuali" a vielii, mai ales cAnd serecomandi a fi,,cregtini".

Nimicirea ,,invechitelor" rAnduieli apostolice girescrierea adevdrului dumnezeiesc a fost gi va fi pAnd lasfArgit felul sectelor ,,cregtine". O ,,bisericd" ce vine cu noiinvdfdfuri sau noi descoperiri,,cregtine" trebuie sd fie pentrucregtinul ortodox un semn clar al apostaziei. invdfAfuraadevdratei Biserici este cea a Sfinfilor Apostoli, nu este noud,ci neschimbatd, vie gi de doud mii de ani mAntuitoare.

Continua schimbare a ideilor religioase, dar pdstrareaaceloragi baze conceptuale, aratd cum, de fapt, negalionismulteologic nu se tdgdduiegte niciodatd pe sine ca ,,teologie", cirelativizea zd, r escrie, imputineazt incet, furcet, Cregtinismulapostolic pAnd la dizolvarea totald.

Evolufia mereu crescAndi a acestui gen de cregtinismnihilist poate fi ugor unniriti, mai ales in ultimul veac,prin aparifia unor noi specii de secte - monnoni, iehoviEti,ecumenigti - care au diluat cu totul invifiturile grupirilorneoprotestante din care s-au ridicat (au deja cu totul alte,,scriptari", Hristos este cel mult un inger, respectiv

1 6 8

,,dumnezeu" este acelaqi pentru toti), dar care-gi continuirispAndirea ideologiilor total antihristice dupi ostrilucitoare gi captivanti reclami ,,creqtini"-

' ' '

Poate mulfi se vor intreba de ce s-a pus ecumenismul inrAndul sectelor. Din canza rdddcinilor sale exclusivprotestante gi masonice. Sd adAncim pufin.

inceputul ecumenismului este legat de Conferinta de laEdinburg din 1910, unde s-a infiintat Conferinla MisionardMondiald ce dorea la inceput unirea tuturor sectelorprotestante intr-o singurd confederatie. Organizatorul cheieal acestei manifestdri gi ulterior lider marcant a fostmetodistul american John Mott (1865 - 1955), mnrxist Ei mnsonnotoriu. De numele lui John Mott gi a altor socialigti religiogi seleagd 9i organizarea Consiliului Internnlional pentru Mishme in1921. Toate aceste consilii gi altele ce vor urma, vor adera givor alcdtui in final o noud organizalte majoritar protestantdnumitd qi astdzi World C.ouncil of Churches (Consiliul Mondialal Bisericilor). Ideea care trebuie retinutd este cd un gruprestrAns de socialigti condugi de un mason au pus bazeleideologiei ecumeniste Si a CMB, un fel de sectd extinsdglobal, cu dogme, statut gi pregedinte, ce luptd pentrusocializare gi impune (mai ales ortodocgilor ,,membri")uniformizarea cregtinismului (dogme,,universale", aceeagiTreime, acelagi Hristos). Ecumenismul este, dacd vreti, ovariantd religioasd a socialismului, o tentativd de,,imbisericire" a politicii, un ,,neocomunism" religios cu fatdcregtind.

Nu intAmpldtor 9i Luther, tatdl Protestantismului, lavremea lui a fdcut parte din gruparea ocultd a Roscrucialilor -promotoare a gnosticismului gi luptdtoare feroce impotrivapapalitdlii. in Christian Neus, (din 18 februarie 2003, pg.1)sunt prezentate inelul lui Luther gi sigiliul grupirii sale cafiind alcdtuite din cinci petale de trand afir (rozh) dispuse

169

circular in jurul unei cruci.aeO altd mare dezamigire care ar trebui sd dea de gAndit

protestaafilor este persoana lui Billy Graham (n.1918), oficialcunoscut ca iscusit predicator baptist gi mare vizionar, cAndde fapt acesta este mason de gradul 33 (tn Genesee Lodge No.774, sub jurisdiclin Grand Lodge of Free and Accepted Masons astatului Michignn)so, in aceeagi loje cu Hderul mormon PaulPalmieri.

Este evident ci Masoneria gi grupirile ocultecontroleazi, prin liderii grupirilor protestante,neoprotestante qi ,ecumeniste, intreaga direcfie a,,cregtinismului" sectar.

Rafionalismul umanist

Spuneam cd rdddcina Protestantismului este aceeagi cua Catolicismului: ralionalismul umanistsl, fundamentul dupdcare omul apostat se cAntdregte mai intAi pe sine, apoi tot ce ein jurul siu. Logica este un instrument delicat, iar dacd nueste folositd corect, poate da o aparentd rationald la ceea cenu este deloc rafional, pebaza un mecanism care se numegtetocmai rationnlizare

Ralionalizaren tn credinld este surogatul mincinos aladevirului, este erezia care luptd dintru inceputuri sd surpedin mintea omului invdtdtura dumnezeiascd despre Hristos.

ae Specific simbolisticii oculte, dac[ unim vdrfurile petalelor trandafirului,rezultd o pentagramd satanicd.s0 Ne intrebdm, oare in ce duh ecumenistul-mason Billy a predicat,,cregtinismul" sau in numele cui a frcut ,,miraculoasele" vindeciri giconvertiri? In numele Marelui Arhitect sau al lui lisus? Din fericire, Hristos aspus cd nu se poate sluji la doi domni...5r in definiliile filozofiei, umanismul gi ralionalismul sunt doui cdi totaldiferite, insd imbinarea lor (ca polii unui magnet) formeazd o noud bazdconceptuald vitalS in alchimia ,,cregtinismelor" apostate, deoarece imite giinlocuiesc destul de iscusit adev6rata teologie (prin ra(ionalism) gi adevdrataiubire de Hristos (prin umanism) din Cregtinism.

170

Rationalismul este gAndirea omului trufag, care crede doar inceea ce intelege qi inlelege doar ceea ce e ,,logic". OtiDumnezeu-Omul Hristos Iisus a fdcut praf ,p.rir1 Rdstignire giinviere, toatd logica gi mintogenia tuturor pdmAnteniior,chiar dac5 unii au crezut , ci dAnd bani pdzitorilorMormAntului vor impiedica vestirea invierii lui Hristos.

Rationalismul in creqtinism inseamni gnosticism pisecularizare, transformarea revelafiilor dumnezeiegti inconcepte sistematizate gi ecuafii teologice care pot fi intelesegi explicate de mintea umand. Semnificd translareaconceptiilor progresiste lumegti ln religioss2. NegareaBisericii devine invdfdtura de bazd a ,,noilor biserici".Negarea Adevdrului devine temeiul ,,noului adevdr" . De peacest inalt egafod al,,progresului religios" au inceput sX caddghilotinele pe grumazul Cregtinismului apostolic qi sd seajusteze ,,teologiile" dwp6. diverse interese pdmAntegti gihalucinatii personale, mai intdi in Catolicism, iat mai apoi inProtestantism.

Marii mistici ai RdsXritului, Sfinfii Pirinfi, au fostdintotdeauna prietenii ratiunii adevdrate, deoarece gAndireacreqtineascd nu este una absurdX. Rafiunea ne-a fost ddruitdde Logosul Dumnezeiescs3 - Iisus Hristos Dumnezeu-Omul,la creafie, pentru a ne fi treapti de suire gi cdrjd la inceputuldrumului spre cunoagterea lui Dumnezeu. insugiCregtinismul posedi o logici simbolisticd ce se cheamiteologie, insi ceea ce invdtdtura Bisericii respinge esteabsolutizarea ralionalismului Ei idolatrizarea lui. $i nu poate fialtfel, cdci Duhul dumnezeiesc se retrage acolo undedomnegte logica pur rationalisti prin legi utilitare 9i

" Principiul democraliei in Cregtinism inseamnd tocmai Protestantism:dreptul fiecdruia de a in{elege gi de a crede ce wea din Scripturd gi despreHristos. Ecumenismul preia aceste drepturi 9i le dd valoare normativd prinCharta Oecumenica (constitulie gi liberalizare), pentru a reugi unirea(integrarea),,creqtinismelor" intr-o singurd biserici (stat)." ,,LatnceputeraCuvdnlul . Si DumnezeueraCuvdntul" (loan 1.1)

171

raporturi juridice dezvoltate sub forma deciziilor autoritaresau liberaliste. Biserica nu recunoagte omul sau vreo alti

,,bisericl" invifitoare, ci numai pe sine insigi insobornicititea sa. Unicitatea soborniceascX face Bisericanestribitutd de duhul protestant, iar unitatea sobornicitifiio face inaccesibili spiritului papist.

Suntem nevoiti aici sd facem o diferenliere esenfialdintre raliune pi rnfionalisrn. 7n timp ce ratiunea se bizuie perevelafia unui Adevdr dumnezeiesc ca sursd gi fundament aladevdrului pdmAntesc, ralionalisnrul este tocmai relativizareaAdevdrului absolutsa, transformAndu-se astfel inh-un curentfilozofic numit ,,reLigie", care-l plaseazd. pe om ca sursi aadevdrului. Adeadrul rationnliEtilor este valid numai atuncicAnd este determinat prin forla ratiunii gi nu se supune uneidefinitii ,,absolute" pe baza credingei sau a dogmelorreligioase.

Primul rationalist autentic a fost Lucifer, furgerul carea ciutat prin indifarea cugetului sd surpe dumnezeiascarAnduiali cea din ceruri. Nu a reugit decdt sd ne arate doudlucruri: ratiunea, chiar gi pervertitd a demonilor, nu poateschimba cu nimic adevirul dumnezeiesc, iar cAnd incearcd ao face, cade in intunericul (ne)cunoapteriiss. Marile cdderi, ale:lui Adam gi Iuda, ale Papei gi ale lui Luther, stau dreptmXrturie.

Cdnd rationalismul demonic irfrdfit cu umanismulpitimag se deghizeazd. in crez religios, igi aratd de faptneputinta in a crea un alt adevdr decAt cel dumnezeiesc.Satanismul, ateismul sau nihilismul fur stare purh nu vorseduce niciodatd lumea, insd pot fi ,,digerabile" cAnd suntconfundate sau ,,invelite" cu Adevdrul gi intreaga lucraremAntuitoare a lui Hristos pe pdmAnt. Rafionalismul nu-Lhulegte direct pe Hristos, ci creeazd noi religii gi noi crezuri

'o Care este CuvAntul lui Dumnezeu.tt

,,5i le-a zis: Am vdzut pe satana ca un fulger cdzdnd din cer " (Luca I 0. I 8)t 7 2

pdrut cregtine, pl5smuiegte noi forme bisericegtiantropocentrice in care se vorbegte de un flou ,,hristos"56.

in esentd, rationalismul umanist nu se intemeiazi peAdevdr, nu ,,vede" firea creatiei (cici at trebui sd-irecunoascd Creatorul), ci crecazd realitdli izuorfrte dinimaginalia minfii, o teologie paraleld ce pare logici gidemonstrabild, un crez intemeiat pe o mare ingeldtorie:Hristos capdti chipul omului cdderii iar omul tEi aede sinele ca pepropriul dumnezeu. Aceasta este, de fapt, seva care le curgeprin vine: attozeificarea este,,sacramentul" rafionaligtilorumaniEti cregtini.

Aici zace toatd ,,esenfa" gdndirii cXzute, ca una cetAnjegte neincetat, prin mii de chipuri, la a-l face pe om,,dumnezeu" iar pe Hristos doar un om. Abile gi seducdtoare,tocmai spre preamdrirea necugetati a omului ne conducastd,zi puternicele tentacule ale rationalismului, adAnc infiptein culfuri, gtiinfi, religie, dar mai ales in ,,cregtinism".

Ce este cultura fdrd Hristos? Un ritual al cuvintelorcare prosldveEte toatd degertdciunea gi picatul acestei lumi.De la gnosticism la iluminism, de la filozofie la psihologie,totul se (re)centreazX pentru a idolatriza chipul omuluidesfrdnat gi trufag, dezumanizaf de patirni gi desfigurat depdcate. LuAnd omul-maimufX, omul-zeu, omul-apostat dreptmodel, cultura modernh susfine procesul deantropocenttizare a intregului univers, adici omul pornegtein mod complet gi exclusiv de la sine insugi, adund informafiiin privinta lucrurilor particulare gi formuleazd hotdrAt legiuniversale, integrAnd fiinta umand aldturi de cea ,,divirtd",intr-un sistem liniar, material gi pdmAntesc.

56 Da, unii poate vor spune cd protestanfii nu cred intr-un alt Hristos decdt celal Scripturilor. Acelora le spunem cE Hristosul Ortodoxiei, dupd cum nespune chiar Scriptura, este Cel ndscut in chip minunat din Fecioara Maria, intimp ce Hristosul protestanfilor, NU. Hristosul Ortodoxiei poate preschimbain chip tainic pdinea in Trup, in timp ce Hristosul protestant, NU...

173

$tiinfa firi Hristos este negtiinfd, o aariabild la discreliahazardului care nu poate explica nimic din alcdtuirea lumii gia omului, ci doar constatd (cAnd este sincerd) realitdti aleFacerii. Ifr cAnd nu poate explica, inventeazd. Sd nu uitdm cdgtiinla dimpreund cu filozofia au fost cele care gi acum neamtrgesc prin manualele de Biologie de pe vremurileateismului, cu falsa teorie a eaolufionismului, teorie care esteacum, paradoxal, contrazisd tot de gtiinfd, prin ultimeledescoperiri genetice. Este foarte greu pentru omul de gtiinfdsau filozoful rationalist si admitX trdumnezeirea omuluiprin smerenie gi salyarea omenirii prin ingenunchereainaintea Crucii Mdntuitorului Hristos.

Dar nicdieri ca in religie, rafionalismul nu gi-a gdsit uncamuflaj mai cdlduros, de unde sd ingele intreaga omenire.intdi a lucrat prin impdrfirea credintei adamice in religii, aadevdrului dumnezeiesc in adevdruri omenegti, amonoteismului in politeism. Spune despre zeii religiilorDreptul David: ,,Cd toli dumnereii neamurilor sunt draci; iarDomnul cerurile a fdcut" (Psalmul 95.5). Ei bine, tocmai prinevolufia ralionalismului religios a devenit astdzi ,,credibild"ideea cd fiecare om de pe pdmAnt poate avea dumnezeul sdupersonal, hristosul sdu personal, cregtinismul sXu personal'.diferit de al celorlalfi. De fapt, omul rationalist a ajuns sdselecteze din religios doar acele porunci ,,divine" care sd-iodihneascd patimile 9i sh-i justifice pdcatele gi pldcerile, camai apoi sd-gi fXureascd ,,dumnezeitea" din contemplarearafionald a ,,sineluil'. I-a fost greu, dar a reugit: omul apostatqi-a (re)gdsit prin rafionalism propria ,,dumnezeire".

Chiar nofiunea de ,,creEtinism" a fost atAt de pervertitd,incdt astdzi nu mai aratd lumii lucrarea mAntuitoare a luiHristos pe pimAnt ci gi-a mutat centrul de greutate dinsensul papist-totalitar it1 infelesul ecumenist-egalitar,amestecAnd dimpreund cu Cregtinismul adevdratei Biserici alui Hristos toate grupdrile sectare ce fin de o anumitd

t74

fllozofie ereticd pdrut cregtinX; pentru aceea ,,neocregtinism"inseamnd mai departe golirea de Hristos a Cregtinismuluiapostolic.

Istoria ne arath cd umanismul nu este decAt o mascd afdrddelegilor $i a totalitarismului. insugi Hristos a fostjudecat condamnaf intemnilat gi rdstignit de umanigtii ceicorecfi, drepfi, rerio1i, nafionaligti, ca cel mai mare rdufdcdtor alsocietifii omeneqti: ,,Dacd-L ldsdm aga toli aor crede tn El, Ei aorueni romanii Ei ne uor lua lara gi neamul. Nici nu gfindili cd neeste mni de folos sd moard un om pentru popor, decdt sd piard totneamuL" (Ioan 11.48,50), Din fericire, ,,rdzvrdlirea" Iui Hristosne aratd ch a fi corect politic Ai cuminte social inseamnd gi astdzilepddare de calea adevdrului gi a mAntuirii.

in secolul al XX-lea, reprezentanfii fascismului, vorbinddespre ,,Spiritul poporuIui aparlindnd aceluiaEi pdmhnt", audeclangat Holocaustul, iar umanigtii marxiqti, sub lozinca,,Omul este cel mai prefios capital", au sdvArgit cele mai teribilecrime impotriva umanitifii. Iar in vremurile de pe urmd,creEtinismul unui Antihrist care pozeazd i:rtr-un hristosumanist va arunca pentru vegnicie sufletele ,,creqtinilor" iniadul cel de foc.

Binele mdntuitor al Sfintei ScripturisT - ca gi adevirul,iubirea sau dreptatea - s-au devalorizat ca nofiuni prinraportarea la,,virfufile" omenegti (degtepticiune, frumusele,iscusintd), intrAnd in vocabularul rdului gi vdtdmAndu-se deel, ca tr final sd se transforme in ,,binele omeniii", camuflai al

s7 Adevdrata Scripturi nu poate incuviinfa eresul gi de aceea fiecare sectti,,cregtin6" a fost nevoitd s6-gi intocmeascd propria ,,biblie". Aga am ajuns sdaverfi biblia baptisti, adventistd, iehovistd, etc. ba chiar ecumenistd, satanistdsau mai nou, de ce nu, biblia homosexualilor... Fondul problemei estesldbirea trezviei ortodocgilor, prostili de formuldrile antagoniste ale nouluiveac (dublu-gdndit!): biserica . baptistd, adventistd, iehovistd, ecumenismortodox, partid creStin, sfdnta Romdnie (nalie), evoluqionism teist, unitate indiversitate, homosexuali creStini, masoni creStini, yogd creStind,fundame ntalism cre Stin etc

r75

firii omenegti cizute.Degi doresc a fi primite drept notiuni creqtine autentice,

sintagmele binele omenirii, adeudrul uniuersal, iubireanecondifioiatd, dreptatea 6i pacea lumii at secdtuit demult de laizvorul lor, cdci nu mai mdrfurisesc Suferinta, pdtimirea,

Asceza, Mdrfurisirea gi Rdstignirea Omului pentru Hristos.CreEtinul unittersal este cel mai bucuros cd existd astdzi,,neocregtinismul" (numit astd,zi catolicism, protestantism,ecumenism) care sd-i ofere acea scutire de a mai suferipentru a sa mdnfuire, acea ugurintd qi simplitate in a credeintr-un oarecare Iisus, tolerant Ei bun cu toate poftele inimiisale.

Biserica lui Hristos nu poate avea nimic comun cuReforma. Duhul SfAnt Care vorbegte in Sfintele Scripturi,Care lumineazd prin Taine gi ir:rvatd prin Sfdnta predanie nupoate fi inteles de ratiune gi nu poate incdpea in ecuafiilereligioase ale oamenilor. Umanismul rationalist a fdcut dinCregtinism un cod de comportament moral superior oricdreiebici, incAt cei ce doreau a fi numifi creqtini credeau ci le erade ajuns mdntuirii doar respectarea selectivd a unor regulisociale.

Astfel morala umanistd a devenit piatra de temelie a:noii religii, a noului creEtinism. A infelege jertfa lui Hristos cape o pildd morald inseamnd a crede cd Iisus a fost bun gidrept deoarece a fost un cetXtean manierat gi inimos, un tipinteligent gi cultiva!"un individ parolist gi respectuos, uncuminte pldtitor de impozite gi taxe al vremurilor sale.

Ce a adus ,,binele omului" in cregtinism decAt numaipdrdsirea judecdlii drepte gi dezlegarea celor mai marifdrddelegi: cruciade, inchizitii, politici,,teocrate,' criminale,tolerantd sexuald gi egalitarism ecumenic? ,,Cregtinii,, dedatidegertdciunii lumegti nici nu mai bag6. de seamd cd,,toletantta", ,,reconcilierea" gi celelalte ,,dteptarl" cu care semAndresc este un fel mincinos de a fi, fiindcd potrivnic

176

Scripfurii este temeiul care izvorhgte din acestea. Ei sdvArgescnedreptatea ca pe dreptate, f.ac fdridelegi ecumenistecrezAndu-le mari fapte bune sau fapte ale.. dreptdfii. Cu

adevdrat s-au implinit cuvintele ,,Cdile nebunilor drepte sunttnaintea lor" (Pilde 12.L6)

Dogmatizarea principiului

in sfArgit, dupd teologia negalionisfd 9i dupd ralionalismulumanist, cea din urmd trdsdturd a Protestantismului estedogmatizarea principiulul. Nu, nu e o metaforl, degi una dincele mai mari pofte ale Reformei a fost respingerea a tot ceeace trsemna dogmd in Catolicism. insd lepXdareainlailibilitdgii papale a contrabalansat in Protestantism cuinfailibilitatea fiecdruia de a inlelege dupd voia sa Scripturile.Aga a apdrut primul principiu protestant cu valoare dedogmd: Sola Scriptura. CumpXrarea indulgenfelor pentruasigurarea mdntuirii din Catolicism a dus la extrem inProtestantism ideea mdntuirii doar prin credinfd. Aga aapdrut cel de-al doilea principiu-dogmd protestant: SoIa Fide'Respingerea supremafiei papale a generat in Protestantismnegarea harului preofiei, fiind nevoifi sd ndscoceasci o noud

,,dogmd" pentru a umple golul lisat SoIa Gratia.Inevitabil, au apdrut gi contradicfii logice, care au fost

rezolvate rapid, simplu gi eficient orice idee sau tAlcuire,care ar contrazice noTle ,,principii - dogmd"ss, nu mai esteadeviratd. Chiar Scriptura de ar fi, aceasta va trebui rescrisdpentru a nu contrazice noua ,,teologie" gi noile ,,dogrte". Aga

s8 Piactic au idolatrizat filozofia adogmaticd, au dogmatizat adogmatismul -

baza fonddrii moralismului ,,teologic", prin teorii ca satisfacerea dreptifiidivine prin moartea lui Hristos pe cruce, refuzul distincJiei intre esenJa 9ienergiile lui Dumnezeu, respingerea isihasmului gi a tradiliei patristice,apologetica urmatd in mod utilitar, absolutizarea autonomd a preo{ieigenerale a laicilor, conceptiajuridicd asupra plcatului originar etc.

177

Apostolii au ajuns ,,fr spund" difeit de ceea ce au scris. Petemeiul acestor ,,reevaludrl", toate scrierile Sfinfitor Pdrinf,au fost renegate, deoarece nu mai puteau fi ,,impdcate" cunoile fofmule demagogice creEtine. incepea era unei noiteologii, a unei noi forme de cregtinism.

Pentru ca o anumitd gdndire teologicd sd ajungd sd capetecredibilitate sau valoare de adevhr, firtotdeauna se invocd oanumitd ,,autoitate". ln Catolicism, felul intelegeriiinvitdfurilor Scripturii gi aL ,,autorizdr77" noilor dogmerevine in totalitate papei, unui singur om care gi-a cAgtigataceastd ,,autoitate cu drept diain" (de a da gi primi innoiriteologice), printr-o falsd interpretare a unui singur citat dinScripturd. Protestantismul, vrAnd sd .rupd aceastd robie aexclusivitiifii papale privind i:rtelegerea Scripturilor, aItberahzat acest ,,drep(', ddtuindu-l oricdrui cetdtean careavea ceva de spus. Ironia este cd nicdieri in Scripturd nu seregdsesc aceste ,,drepturi" la nivel de individ, ba mai mult,nimeni nu poate interpreta singur pentru sine Scripfura,pentru cd este deja tAlcuitd de cugetul Bisericii, de graiurilesoborniceEti ale Sfingilor Pdrinfi. Orice ,,autoritate" caregdsegte in Scripturd lndreptdtirea de a contrazice Scriptur4(prin reformuldri personale) , nu este de la Hristos.

Autoitatea unuia inseamnd cd fiecare individ este libergi chiar incurajat sd infeleagd singur, pentru el insugi,Scriptura. Dacd pentru catolici singura interpretare credibildprovenea de la un Papd (eretic), pentru neoprotestanfi fiecarecredincios devenea un mic pape, hotdrAnd pentru el irsugipropria lui interpretare, pe baza unei autoritdti personaless.

Aceasta a dus in mod nafural la o veritabili explozie -ir1 Catolicism a congregafiilor gi ordinelor, iar fu:lProtestantism a sectelor.

5e Biserica Ortodoxe recunoagte o singurd ,,autoritate personal6", cea aMdntuitorului Iisus Hristos. Nici chiar sfin{ii Apostoli nu hotdrau singuri incele ale credinfei, ci dimpreund, adunali in sobor.

r78

infelepciunea, ca gi sfinfenia, nu aparfin decAt unimiituturor membrilor Bisericii, botezafi in acelagi apostolescBotez gi mdrturisitori ai aceluiagi apostolesc'e-rez. Aceastaeste alcXtuirea Bisericii sobornicegti Ortodoxe caregaranteazd. neprimirea vreunei eiori, fiindch nu lasd cAtugi depulin loc manifestdrii vreunui principiu al rafionalismuluisau umanismului in Cregtinismul ortodox. lnfailibilitatea nueste atribuiti unuia, ci negregelnicia aparflne numai Bisericiiintregi ca unime a dreptcredincioEilor impdrtiiEifi cu Trupullui Hristos. Iatd o mdrturisire a Patriarhilor Rdsdriteniintrunifi in sinod cu episcopii lor, unde stau lmpotriva papeiPius al IXlea prin urmdtoarele cuvinte: ,,Apoi, Ia noi tnBi*ica Ortodoxd, n-au putut niciodatd nici patriarhii, nicisinoadele sd introducd lucruri noi, pentru cd apdrdtorul credinleieste tnsugi Trupul Bisericii, adicd Poporul tnsugi."so

Phrerea unuia care igi arogd, tr materie de dogmd,dreptul unei decizii independente in numele Bisericii,constituie deia protestantism. De aceea rafionalismulprotestant este o deghizare in forme a rationalismuluiroman.

Din clipa in care Apusul cregtin se aratd neputinciossau nu mai cautd sd transfigureze ,,chipul" lui Dumnezeudin om, sh preschimbe striciciunea in nestricdciune, moarteain viald gi inviere, nu mai e decAt o conventionald formd deinstitufionahzare a unui grup de indiviz| o manifestare aciderii omului, oricAt de religioasd ar fi aceasta. Cregtinismulapusean este doar un marketing religios axat pe individ, osatisfacere st'arbddd a nevoilor ,,religioase", sentimentale gipsihologice ale omului cdderii.

60 Enciclica Patriarhilor ortodocai, trad. T.M. Popescu, Bucuregti, 1935,p.r32.

179

CnpIroLUL VII

Neo cre1tinismul

rezia este un duh rdu care vine gi se sildgluiegtein mintea omului. Una dintre cele mai abilemetode de cucerire a minf,i de cdtre diavol este

transformarea ideilor ln crezuri, iar cel mai indrdgit crez dinzilele noastre este cregtinismul rafionalismului umanist.Pentru lume nu mai conteazd cd acel cregtinism fir care credeeste un fals, o parodie a adevdrafului cregtinism, atAta timpcAt acesta lgi dovedegte ,,adevdrurile" prin consimtdmAntul adin ce in ce mai mulpi,,creqtini".

Umanismul tn creEtinism este secularizarea creEtinismului,iar rafionalismul uegtin este desfiinfarea totald a creptinismuluiscularizat. $i cel mai ;;neprihdnit" umanism Ei cel mai ,,uirtuos"ralionalism nu sunt altceaa decit pofta omului de a se cunoagte pesine tnsuEi ca dumnezeu, adicd demonism curat.

Centrul acestui sistem fllozofic cu fald cregtind are casingurd mdsurd a futuror lucrurilor omul. Total qi toate sunt(re)centrate in jurul gi spre ,,binele" omului, dupd unmecanism in care omul ,,jrtst7Iicd" gi tot el ,,beneficiazd".GAndirea rafionalistd il face pe om sd se creadi in clubulselect aI specimenelor eaoluate Ei ciailizate, atAta timp cAtcivllizat:ra gi progresul sunt definite ca stAnd exclusiv pe

180

umerii oamenilor rationaligti. La fel, concepful umanismuluicultural, social gi religios igi are originea ln om, existd pentruom gi-gi gdsegte justificarea tot in om. AvAnd.eminte criticdgi suferind de un agnosticism cronic, rafionaligtii neagdexistenta inexplicabilului gi nu primesc ceea ce nu se poatedemonstra. Toate valorile gi reperele (mai ales religios-morale) sunt relativizate, mereu adaptabile nazurilor gipatimilor,,moderne". Nimeni gi nimic nu este absolut totulse (re)definegte gi se evalueazd, totul se prescurteazd,, semicgoreazd gi se numetoteazd..6l

Marea meteahnd a acesfui gen de ,,gAnditori" este cd,punAnd totul sub lupa microscopului gi relativizAnd totul injurul lor (mai pufn pe ei ingigi), au ajuns la o asemeneainfailibilitate ,,logicd" incAt nu mai pot pune la indoialdfundamentele, directia gi nici ,,valorile" propriei gAndiriconceptuale.

Mustind intr-o culturX renascentistd, cregtinismulapusean a cdpdtat in papism latura rebeliunii infailibile, iarprotestantismul a dus-o la desdvArgire in idolatria umanistd.Aga a luat nagtere cregtinismul rafionalist, religia umanistX,cultul omului. Apusenii au divinizat ratiunea umanddimpreund cu patimile gi sldbiciunile sufletului apostaffhcAnd din om un ideal mistic, !Lr1 ,,orn flou",1tn fetig perfectcdruia puteau acum sd-i furchine toate jertfele mintii lor. Iaracest om nou rrlJ mai avea nevoie de nici o religie. El era de-acum religia.s2

'' S-a inliturat gi s-a trecut sub ticere adevdrul teologic al dogmelor, acesteafiind inlocuite cu morala pietistd; s-au instdpdnit un intens ra{ionalismapologetic, domnia logicii practice, ndzuin\a spre fericirea etic6, necesitatea

9}ltural6 a religiei." Din nefericire, neindurltorul sistem rafionalist-umanist a imbolndvit cutotul fundamentele cregtine ale Apusului. Iar deceplia oamenilor fali de un,,cregtinism aspru" gi un ,,dumnezeu neindurItor" s-a putut vedea inrebeliunile Renagterii gi revolufiile Umanismului, care au impins lumea fie inateism, fie in liberalism (protestantism), f,re in pigdnism (New Age).

1 8 1

ingrijordtoarele mutafii ale cregtinismului apusean l-auadus pe omul nou la inchipuirea cd in adAncul sufletului esteliler sd pgate avea religia ,,et)ltJI', chiar dacd aceasta eraoglindirea in teologic a concepfului de ,,sine".ln loc sd selase indumnezeit de Hristos, omul nou a fost amdgit de diavolcu visul unei noi libertifi izbdvitoare de ,,credinfa ceaveche", crezAnd ndtAngul cd se poate mAntui dacd se inchindunui Creator mai ,,noll", mai,,bun" sau mai,,umanist''. Esteun miraj dupd care tinde neincetat ftrd, a ajunge niclieri, oiluzie vAnatd de trufia sinelui. Cu toati logica cu care selaudd, omul nou ar trebui aici sd-gi dea seama de minciuna,;eltgiei" in care crede.

Aceastd formd de neocregtinism dste mai periculoasddecAt necredinga, deoarece incearcd inlocuirea AdevXrului cuun mit, iar oamenii sunt mari amatori de mifuri cu cAt suntlaaai emanctpafi. $i nu degeaba limbajul figurativ al culturiinoului veac acuzd. Creqtinismul tradigional de furvechire iarvechile erezii sunt asemuite cu ,,cregtinismul autentic"63. De

fapt, prin nou-aorbire Ei nou-gfrndire, Neocregtinismul nu doreEteanihilarea CreEtinismului ci pdgfrnizarea lui, iar Pdgdnismul sd fetmbrdfigat ca o eaoluatd ,,religie creptind". Cu toate acestea;neocregtinismul nu este anticregtin. El este desdailrEiiantihistic.

In acest cregtinism umanist profund secalarizat, omulintre in posesia unor capacitdfi intelectuale potenfialnelimitate, omul devine esenfa, valoarea gi centruluniversului, omul hotdrdgte asupra tuturor valorilor gi aadevdrurilor, in special a celor religioase, omul devine sursaintregii cunoagteri umane. Credinfa a fost uzurpati de

u' Vedem acest lucru in stridaniile Protestantismului de a reuni in teologia satoate ereziile anatemizale la timpul lor de Sfinfii Pirinli ai Sfintelor Soboareale Bisericii: arianism, nestorianism, iconoclasm etc. Ba mai mult, pentru a-qiinfiripa o rdddcind istoricI, Protestantismul de astdzi invocd drept urmagi pe... ereziarhii gi miqcdrile eretice ale ffecutului.

t82

qtiinfi, Taina inlocuiti de progres, Biserica de eticia.Dumnezeu, chiar daci nu este negat, este scos in afaralumii spre a nu tulbura spiritele reformatoa_re.Nofiunile deLibertate, Toleranfd, Democrafie, Gdndire liberd,CunoaEtere, Crez religios, Cregt!.nism autentic - au, devenitnoile arme-concept cu care neocregtinismul ll remodeleazi(ciopAr,tegte) pe Hristos Cel Ristignit din viafa celor caremai cred in El.

Iar odatd gterse diferenfele dintre adevdrul gi iluziamAntuirii, dintre Bisericd gi erezie, noliunea dc pdcat tEi pierdeconlinutul real, fdrd. a se mai lnfrunta vreodatd cu viafaomului.

MAntuiegte oare credinta in rafiune, respectul de sine,datoriile civice, nXdeidea in lume sau dragostea de trup?Adevirurile, ostenelile, crezurile, lacrimile, sAngeririle,predicile golite de adeviratul Hristos - niciodatd!

Cdnd furcepXtorii Protestantismului L-au vdzut peDumnezeu ca pe un sttrpAn de sclavi, care i-a fdcut peoameni cu scopul de a-i blestema 9i pe alfi (cAflva alegi)pentru a-i salva, ei, de fapt, au ldsat mogtenire urmagilorneoprotestanfi definifia Antihristului. Realitatea viziunilorReformatorilor avea sd fie mascatd cu o intreagd avalangd defalsuri gi minciuni, insd dincolo de acestea, binele gi rdul auajuns aga de amestecate in definirea ,,fiintei supreme", incAtfurtreg Protestantismul a ajuns sd o confunde cu,,Dumnezeu".

Nu, nu trebuie sd ne agteptdm insd la gdndire logici dinpartea rationaligtilor, deoarece esenla gAndirii lor estepunerea egalitdjii intre notiuni ireconciliabile (adevir-erezie,picat-virtute, ceresc-pdmdntesc). Sd nu ne mirdm cd din

uo De aceea realitatea liturgic[ gi euharisticd a Bisericii dispare din viala,,credinciosului" care se limiteazi la ascultare etic6, la indeplinirea formalE a,,obliga{iilor" religioase, la ndzuinfele ,,practice". Pdn[ la urm6, creStinismulpe care l-au imbrifigat este cel care le asigur6 confortul individual giprosperitatea social6, dincolo de care nu mai existd decdt NIMICUL.

183

aceaste harababuri ,,teologicd" 9i prin amestecareadiverselor noFuni,,cregtine", de cele mai multe ori eretice, a

luat nagtele gi s-a irtdrit in ultimul secol cea mai tAniri aripia neocregtinismului: ecumenismul.

Prin originea sa, Protestantismul este o schismd ndscutddin Catolicism, care la rAndu-i s-a ndscut din respingereaOrtodoxiei6. ln acest sens este ugor de ardtat cum duhulrafionalismului papal este acelagi cu duhul Reformei, duhuricare propagd. dezbinarea,,sistematicd" 9i ,,evolutivd" pAnd lalimita irafionalului, impingAnd spre fbrAmifarea totald, sprenihilism, irtreaga invd!5turd a adevdratei Biserici cregtine.

Spre exemplu, furfelegerea Sfintei Treimi fur Catolicismgi Protestantism pleacd de la baze nlionaliste simildre, incare revelafia trinitard nu izvordgte dintr-o comuniune-cunoagtere om-DumnezetJ, ci, pornind de la concepte logice carenu pot f decit abstracfiuni, irnpresii ale imaginafiei, se ajunge laanalogii ale Sfintei Treimi cu lumea creatd, cu obiectelenafurale gi relafile umane. Ceea ce sistemele filozofice saurafonalist-cregtine nu au irnfeles sau au crezut ci lipsegte dinexplicarea Dumnereirii Celei de necuprins cu mintea, a fostinlocuit de reprezentdri ale imaginaliei omenegti. Asemuirea.lui Dumnezeu cu o forld a lumii naturale nu este departe demetodologia ,,teologiilor" pdgdne, prin care s-a ajuns sd setransforme, imite, ignore gi sd se relatlizeze numele luiDumneztu-Treime - intr-o banald denumire a unei dogme. Sausd inleleagd gi sd reinventeze Biserica, prin analogie cuStatul drept,,regatul cezarulu{' (in Catolicism) sau ca sistemde organizare sociald (in Protestantism).

Algoritmul ,,teologic" neocregtin a devenit deja clasic:se pleacd de la o simpld invdldturd a Bisericii apostolice, apoise aplicd unele schimbdri foarte fine, sustinute de interpretdriaproape logice,lnsd addugirile prin care concluzioneazd. primii

ut Aceasta nu inseamni ci Ortodoxia stii in weun felreligioase, ci trufia uman6.

184

la baza rdzwdtirilor

rafionaligti (Catolicismul) sunt aga de monstruoase, trcAt celde-al doilea val de rationaligti (Protestantismul), atacAndconcluziile primilor, ajung sd nege totul gi sb

-ifririnovdteascd

de pdgAnism pAnd gi invd!5tura Bisericii apostolice.Vedefi cAt de viclean este! duhul rafionalismului? lgi

fine primii ucenici pringi intr-o neobosittr ridicare a falselorconcepte, iar pe ceilalli irrvergunafi tr combaterea lucrdriicelor dintAi. lnsd nici unii 9i nici allii nu ajung sd se nege pesine sau sd lupte pentru adevdr, ci doar apird orbegte nigtepdreri eretice gi idei personale. De aceea Adevirul luiHristos este acelagi, neschimbat, mai presus de logici gi deom, Ei nu admite adaosuri, impufinlri sau compromisuri.

Drept exemplu, in timp ce Biserica face rugdciuni gipomeniri pentru cei adormifl, Catolicismul vine gi spune c{aceastd rugdciune ar fi inutild dncd nu ar exista o stareintermediard: iatd demonstralia cd purgatoiul existd! lnsdProtestantismul ofensat rdspunde cA nu existd nici urmi ilepurgatoiu in Sfntele Scripturi Ei nici tn Bisica primnrd, ilecieste pdgfrnism sd te rogi pentru cci morfi. ln timp ce Bisericarecunoagte 9i prepiegte mijlocirile Sfinflor, Papismul vedeaici o utilitate ce completeazd meritele prisositoare ale rugdciunii giale ispdEirii, justificAnd discret plata indulgentelor. Reformaneagd totul, zicdnd cd ispdEirea prin singele lui Hristos,acceptatd prin credintd tn Botez gi tn rugdciune, este suficientdpentru rdscumpdrarea tuturor oamenilor, deci mijlocirea sfntilorestc inutild Ei cd tnsupi termenul de ,,sfinfi" este impropiu.Atunci cAnd Biserica trvatd ,,Dupd cam trupul ftrd suflet estemort, aQa Ei credinla ftrd fapte" (Iacob 2.26), Papalitateaimputineazd spunAnd c6. credinla este insufcientd, deci ea nu nepoatu mhntui, iar faptele sunt utile gi constituie un meit. lns|logica Protestantd nu se lasd cdlcatd gi spune cd faptele nuconstituie un merit, deci sunt inutile!

Aceastd grea luptii in tdigurile silogismelor nu se vasfArEi niciodatd pe tdrAmul rationalismului. Este agadar lesnede inleles de ce diferentele dintre Ortodoxie gi

185

,,neocregtinisme" nu stau in neinlelegeri sau interprettrriasupra unor probleme particulare, ci in insigi faptul cladevIrurile, inviflturile gi esenfa lor sunt total contrare gid€ neimpicat. Diferenfa intre Biserici Ei toate confesiunilecreqtine ale Apusului este atAt de radicall, incAt nu se poategisi un singur fundament asupra clruia acestea si fie deacord.tr

Spuneam tur primul capitol cd Hristos Cel Rlstignit acreat Omul innoit, Omui indumnezeit pldcut Tatdlui giIuminat de harul Duhului SfAnt.

NeocreEtinismul face exact contrariul, inspirl chipulomului nou67, un humanoid al noii specii hotirdt str triiascllnetulburat in patimi Ei picate, ptrtruns pAnd in miduvi denihilismul deqertlciunilor lumegti transformat intr-of.ilozofie de viafi ,,creEtinl".

Se mAntuieEte omul nou? Rlspunde SfAntul. ProrocDavid: ,,in zadnr od ostenili aoi ce mincafi pfrinea durerii", ckci,,cine nu este cu Hristos, este impotrioa Lui" gi ,,cine nu adund cuEl isipeEte". Departe mAntuirea de omul nou, atdta timp cAtidealul acestuia este aidoma cu idealul lui Lucifer. lnadAncurile inimii sale de piatrd, noul om mustegte acelagi.

66 inse tocmai aici intervine subtil lupta ,,teologicd" a ,,ecumenismuluicregtin", in exploatarea perfidd a aparentelor aseminiri in expresiile giformele exterioare gi camuflarea dezacordurilor esen(iale ale fondurilorreligioase."' Omul nou (nu innoit) este autosuficient siegi (se accepte 9i se iubiegte agacum este) prin punerea propriilor virtuli pdtimase Si ainlelepciunii dupd trupin slujba nimicului sau a degerticiunii. Neo-omul s-a redefinit (el existl,triiegte printre noi) ca geniu, artist, filosof, savant, educat, onest, serios,corect, punctual, riguros, manierat, respectuos, instruit, inv6fat, cult etc., fiindmereu grijuliu in a imbrdca nihilismul in formele antropolatriei moderne,precum: iubirea de sine, p[rerea de sine, grija de sine etc. Sau, mai nou,imbritigdnd formele de naturalism ecologist-p6gdn: idolatria animalelor sauinchinarea la natur6. Numai pieirea (adicd implinirea nihilismului) estefinalitatea binelui l6ri Hristos gi a toatd fapta bun[, sivArgite in chip egoist,autonom. Din plcate, aceasti specie creStind de ,,oameni noi" va fi cea care llva primi pe Antihrist drept Hristos.

1 8 6

dispref fafh de dragostea gi adevdrul lui Dumnezeu/ aceeagirizvrdtire gi instrdinare care duce in prepastia morfii.

De fapt, neocre7tinismul ciople$te fu:t ofttql-nou un locag:este crezul in nelncetata urmdrire a adevirului personal, esteidealul celor care, cdutAnd ,cregtinismul pur" , il gf,seacpunAndu-se pe sine ca intemeietori gi incepdtur[ a lui.

Ispita neamului celui de pe urmd a gi sosit nui grozaa acuilt,- scrie SfAntul Ioan Iacob Hozevitul (1913 - 1960) - cuapropierea aenirii lui Antihrist, tnc6t amenintd sd-i piardd gi pe ceialegi. $i nu-i at6t de prirnejdioasd ispita care z,ine de la ttrdjmagiilui Dumnezeu, de Ia atei, de la cei cu grija numai la'celepdminteEti sau de la cei dcstrdbdlali care nu pot ugor sd aatdrne pcCreEtini,

Pericolul uine de la fralii cei mincinogi, care sunt duEmaniascung| cu atAt mai primejdioEi cu cilt cred cd sunt frali curafi,Predicd pi ei Ortodoxia, dar oarecum schimbatd gi prefdcutd dupdplacul lumii acesteia Ei a stdpilnitorilor acestei lumi. Predica lor eca o hrand care a tnceput sd se strice gi, tn loc sd hrdneascil,otrdaegte pe cei care o mdnilncd. Ei aduc tulburare tn rhndurileCreEtinilor. AceEtia sunt ispita cea mare a neamului celui ile peurffid, Despre ei a profefit Domnul cd aor fi tn zteacul cel de apoi:,,Mulfi aor aeni tntru numele Meu gi pe mulfi aor tnyla" (Matei24.5).

. Vorbesc Ai fratti mincinogi de sffrnta gi prea-dulceaOrtodoxie, de dragoste, de curdfie, dc faptabund, de smerenie gi deztirtute, ajutdnd obEtile creEtinegti. C6t e de greu pentru ortodoc7iicei curali Ei simpli sd tnleleagd pe cine au inaintea lor! Cdt e dcugor sd fe atraEi de ideile lor cele ,,filozofice" gi sd ti creadd. Dacdrdscolegtc cineaa addnc tn sufletele acestor oamcni, ua gdsi nudragostca cea fterbinte pentru Dumnezeu, ci tnchinarea la un idolcatg se numegte ,,om".68

68 Hrani duhovniceasctr, Ed. Lumind din Lumin6, Bucuregti, 2004.187

CapITOLUL VIII

Antihristul

area problemd a NeocreEtinismului este aceeacd nu vine de la Hristos. Este o fllozofareereticd insuflatd de diavol si ridicatd la

rangul de religie, pentru a amdgi lumea gi a o pregdti pentruvenirea lui Antihrist. $i Catolicismul gi Protestantismul qiEcumenismul6e sunt odraslele trufagului Neocregtinism,pentru cd in ele se sdldgluiesc germenii antihristici al cdror rodeste imitarea lucrdrii lui Hristos in lume, tocmai pentru a-Lnega gi inlocui pe Hristos. Tio" chiar de natura religioasd alui Antihrist sd prezinte impdrifia cerurilor ca fiind a sa, iarimpdrdfia morfii ca gi cAnd ar fiplanul eEuat al lui Hristos CelRdstignit.

Duhul lui Antihrist se pitegte acolo unde Hristos estedenaturat cAtugi de pufin. Dacd vechii antihrigti erau magii givrdjitorii care lucrau in bezna istoriei, astdzi noii antihrigti au

6e ,,Dezbin6, dezbind gi apoi unegte" este strategia folositd in ultimul mileniu

(destul de eficient am putea zice) de c6tre Satan care, impirlind intdiCregtinismul in Rdsiritul dreptcredincios gi Apusul catolic, mai apoi a cAutatsd invr[jbeascd pe protestan{i impotriva papalitSfii. Iar la urmi, globalizareaecumenisti vine ca un ,,mesianic" implciuitor, chemdnd Biserica lui Hristossi primeasci ereziile care pdnd atunci i-au stat impotrivd.

t 8 8

iegit la lumind, luAnd chipul politicianului, filozofului,artistului, teologului. Dintotdeauna a existat un rdumanifestat prin legile gi dreptatea lumii, in filozofia, teologia,cultura gi arta oamenilor. Faptele gi lucrdrile hulitorilor deHristos se impletesc cu istoria lumii, cu prezentul social, cufenomenul religios, continuAnd gi intdrind in toate formeledorinla nebund a primului lnger cdzut din ceruri: aceea d" ofcaDumnereu.

Inmulfnd neincetat neghinele riului, Satan a ales ca infiecare aparife de crezuri cregtine eretice in aceastd lume, pelAngd crearea unei,,umbre" a unei false dumnezeiri, a unui,, hristos" arianist, revolufionar, umanist panteist, progresistecumenist sau liberal, sd lase gi cAteva ,,portite teologice", princare Antihrist sd-gi facd la momentul potrivit - ln chip ,,legal"gi ,,corecf' - simfiti chemarea gi prezenfa, direct in mijlocul giin inima cregtinilor. Alffel spus, acel ,,Hristos" atent elaboratde teologiile noilor sau vechilor cregtinisme eretice nu este,in fond, decAt o altii infdfigare a Antihristului.

in continuare vom ardta cum rodegte ln ProtestantismsdmAnfa neocregtinismului antihristic.

Gregeala unei teorii teologice nu este o neinlelegerelingvisticd sau istoricd tratatd la nivelul catedrelor,conferinfelor sau al teologilor. Erorile strecurate ininvifdturile despre fiinfa gi lucrarea lui Dumnezeu alcdtuiesco credinld nouX gi otrdviti, care, ajunsd crezutA gimdrturisitd, duce la pierderea mdntuirii sufletului. IarBiserica, drept una gi singura care se ingrijoreazi intAi demAnfuirea omului, a considerat drept o dovadd de dragostecombaterea gi arntemizarea fufuror credin,telor eretice gi ainv{fdturilor schismatice care, vorbind despre Dumnezeu,indepdrteazd sufletele de la calea mAntuirii.

A trata rafional gi a cduta explicafii pe cale logicd laopera de mAntuire a lui Hristos este cea mai mare cutezanfda mentalitdfii protestante. Sd ludm aminte, in primul rAnd, la

1 8 9

subtila capcand lntinsd de gAndirea apuseand, ln carerensuilc cuaintelor creptine ,,uitnle" (pdcat, adeudr, mintuire) au

fost reilefinite, ndscAndu-se un nou vocabular strdin derostirile Stingtor Apostoli, asffel incAt reformatorii religiogisd poatii avea o noud bazd de unde si-gi poatd intemeia giexplica mai apoi innoirile.70 Ce mai infelege astdzi neo-cregtinul prin ,,mAnfuire"? in nici un caz despitimirea,lepddarea deqertilciunilor gi a pldcerilor lumegti, pdstrareadreptei credinfe 9i rdstignirea asceticd a propriilor pdcate.

Ydzut in toatl desfdgurarea sa, Neoprotestantismul esteo treapti spre,,noua e\d" a Neocregtinismului, a reintoarceriila misticismul ocult cu fafd cregtini, intrarea in ,,nouaCincizecime", teologia ,,noului aeod', apropierea cdtreinfrdf,rea universal-mesianicd a religiilor, spre primireaextaziatl a minunilor,, spirifu lui sfAnt" .

Acum, in wemurile noastre, cele mai periculoasecuvinte au devenit,,dumnezeu" Ei ,,hristos". Tofi religiogiivorbesc despre ,,dumnezeu" gi tof igi aratti credinla furtr-un,,hristos". PAnd gi pdgAna filozofie New-Age a ajuns sdvorbeasci despre un ,,dumnezeu universal" gi de ,,hristosulcosmic". Nu degeaba sincretismul filomfel New Age estgasemdndto r la bazh cu unionismul teologiei ecumeniste

Chiar dacd protestantii acuzd, pe new-age-igti depdgdnism (qi pe bund dreptate), la rdddcini Protestantismulnu diferd prea mult de New Age, deoarece amAndoudcurentele sunt irterneiate pe visele, vedeniile, revelaFiile,ideile, rafiunea, interpretiirile 9i inchipuirile OMULU desprelume gi despre Hristos Dumnezeu.

Acei care cred gi agteaptd un hristos umanist gi pacifistsunt fratii celor care agteaptd un hristos cosmic Ai ecologist.Acei care proorocesc, fac minuni, vorbesc in timbi gi tremurd

?0 innoiri fbcute pe temelia ralionalismului, care camufleazl in liuntrulfalse ctri ale mdntuirii, precum gi scenarii teologice in care Hristosconfundi cu Antihrist.'

190

lorse

la venirea ,,duhului" sunt frafii. celor iluminali de ,,forla.universald" sau care capitii puteri paranormale subindrumarea unui spirit-guru care se recomaridh ,,hristos".Acei care strdbat lumea de la un capit la altul pentru a o,,incregtina" cu bilelele gen ,,IsuS vine cutdrrd", sunt fraficelor care cheamd omenirea la ,,spiritualizare" qi ,,lnnoire",prin dobAndirea,,congtiinfei cosmice al lui hristos".

Rationalismul umanist al religiei protestante a fdrAmifatcreqtinismul pentru a pregdti mentalitatea omului nou de agusta din plin sincretismul pdgAn al religiei New Age.RafionalizAnd Catolicismul Protestantismul a fost relativizatla rAndu-i de New Age. Sufletul Apusului a ajuns o arend inlupta pentru supremalia histoEilor. La urmi, lumea aceastava primi hristosul cel mai ,,evoIua(', mai ,,interesant'' gi celmai,,simpatic".

Schimbarea definipilor cuvintelor esenfialeTl giinlocuirea cu cele contrarii este aidoma unui adevdr careminte. Iar un intelect care crede intr-un ,,adevdt mincinos"este un intelect otrdvit, care va lua drept bun| oice minciundprezentat2i drept adevdr. Orice alti afirmalie pe care o vaface gAndirea dupd tiparul ,,adevXrului mincinos" va filipsiti de logica elementard, 9i chiar dacd pare sd provind dinratiune, va fi intemeiatii pe imaginafie.

Sd ludm bine aminte.Erezia este fur primul rdnd un duhcare vatiimd (organic chiar) 9i sldbdnogegte firea omeneascd,sapd in creier cligee (i)logice gi teologice in afara cdroramintea nu mai ,,vede" gi nu mai poate funcpiona normal(critic). Cei care il vor confunda pe Antihrist cu Hristos vor fiinainte ziddrnicifi in fire 9i buimdcili de cap.

"Problema nu este logica in sine, ci felul mecanic ir careneocregtinii reacfioneazd. Odatd ce au fost educafi sd sesupund unei gdndiri eretice, acegtia riscd sd se supund

" Lucrdturd de care nu numai teologia a fost cuprinsi, ci gi infreg limbajulpolitic sau cultural.

l 9 l

automat chiar daci pretenfiile gAndirii sectare ("". noiprofefii mesianice) devin la un moment dat complet absurde

_(a venit*Iristos sau cutare e Hristos). Partea proastd este cdargumentele Neocregtinismului se manifestd mai ales prinsimboluri, foarte ugor de contraficut, iar aici ofertapsihosectelor, a profefllor ad-hoc este extrem de bogatii:minuni, sernne, lumini, glasuri, proorociri, vorbiri in limbi,revdrsdri ale ,,duhului" etc. Faza ,,terminald" a acesteiingeliri ,,cregtine" este datd de un glas pe care sdrmaniiposedafi il aud tr minte gi care-i sfXtuiegte grijuliuT2 sdasculte gi sd se supun6'pentru binele gi pentru mhntuirea lor.

Protestantismul vorbegte exagerat de mult de sfArgitullurnii, aproape obsedant, furcAt unele secte chiar s-auhazardat sd facd predicfii (bineinfeles eronate) despre datavenirii Mdntuitorului. Teologiile neocregtine lasd de inlelescd venirea hristosului protestant va nimici gi osAndi la iad pecei care nu s-au convertit in timp util la vreuna din sectelerespective. Nu tofl cei ce vorbesc de Hristos sunt ai luiHristos, iar dintre tofi care vorbesc despre Antihrist, cusigurantd cdflva sunt ai lui Antihrist.

Insd pe acest tdrAm al Apocalipsei, teologia protestaniAeste gubrezltd de doud mari erori datorate rdstdlmdcirilorScripturii: cea a tmpdrdliei ile o mie de ani gi cea a rdpirii, in careDomnul Hristos ar veni,,cu slav{ gi mdrire" gi ar ridica de lapdmdnt la cer pe membrii respectivei secte pentru a domnicu acegtia timp de o mie de ani, inainte de a veni Necazul celMare, adicd inainte de prigoana lui Antihrist! insdMAntuitorul Iisus Hristos nu a vorbit niciodatd gi nici nu adat de inteles ci va veni prin aer sau pe pdmAnt inainte deceea ce cu tofii numim a Doua Venire sau Judecata de Apoi,ci dimpotrivd., a numit antihrigti pe cei care vor chema

72 Confundat adeseori de protestan{i cu glasul congtiin{ei sau sim{it ca un fiorIduntric lacrimogen ce le confirm6 pirerile.

192

mulfimile la vederea lui hristos inainte de venirea luiHristos.

Vorbind despre ingeldrile care preced venireaMAntuitorului Hristos, Cuviosul Serafim Rose povdtuiegte:

Cea de-a doua aenire a lui Hristos aa fi cu neputinld deconfundat. Ea se ua tntkmpla deodatd. Va aeni din cer -<Bdrbafi galileeni, de ce stali piaind Ia cer pe Acest lisus CareS-a tndllat de Ia ooi Ia cer, astfel aa gi aeni, precum L-afi adzutmerghnd Ia cer (Fapte 1.L1)> - pi aa hotdrt sfargitul acesteilumi. Nu poate exista nici un fel de ,,pregdtire" pentru Hristos,tn afard de aceea pe care Ei-o lucreazd fecare cregtin ortodoxprin cdinld pentru pdcatele lui, spoaedanie, piaeghere girugdciune. Cei care se ,,pregdtesc" altfel pentru acest sfhrEit,care spun cd eI este undeaa ,,aici" - mai ales ,,aici" in Templuldin lerusalim - sau care predicd pe ,,Isus aine curhnd", fdrd sdmentioneze maile tnEeldciuni care preced aenirea Sa, suntaddit profelii ale lui Antihist, falsul Hristos care trebuie sdaind mai tnthi spre a ispiti lumea, inclusiv pe tofi ,,cregtinii"care nu sunt sau care nu dwin cu adsadrat ortodoc1i.zs

Acolo unde protestanfii vdd fir Biblie vreo veniresecretd a Domnului - special pentru dAngii - este de faptpgrtifa prin care Antihristul cu nume de hristos ii va amdgiTala vremea cuvenitd, prin remne nemaiadzute Ei mari minuni, sd,-lurmeze ca nigte oi rdtdcite in aga-zisa gi mult aqteptata,,tdpire".

Neocregtinismul, prin Protestantism, pldsmuiegte inconqtiinfa gi mentalitatea umanitelii un chip ideatic alsupraomului, situat deasupra oricdror,,constrAngeri" gi,,el7berat" de povara crezurilor apostolice inaechite. JinAndu-giadepfii intr-un continuu miraj al,,eului zertica(', al credinfeiintr-un ,,hristos umanist", al omului deja mAntuit, neo-

" Pr. Serafim Rose, Ortodoxia gi religia viitorului, p.120.7o lngenios, prin propria lor teologie, nu?

193

sistemul cregtin reugegte cu subtilitate sd creeze un nouprototip uman ca model religios gi social de vietuire gicredinciogie. Este, de fapt, antrenamentul neocregtinuluipentru a deveni cetifean de onoare al societdlii perfecte, un,,btar{' reeducat al impdrdfiei lui Antihrist. Omul care secrede dumnezeu (sau care crede i:rtr-un hristos umanist) nueste altceva decAt un indrdcit, adici un rob amdgit de ispitaSatanei cu ndluca sinelui,,indumnezeif' sau a deja-mdntuirii.Nu, nu este un paradox7s. Omul nu poate fi altceva decAt unsimplu om, chiar daci se crede zel:., superman sauextraterestru. Satan ii dd neocreqtinului ,,libertatea" sd (se)creadd ce vrea, atAta timp cAt rdmAne robit de eres gi trufie, giagteaptd un alt Hristos sd vind.

De multe ori ingeald riutatea, prefdcdndu-se fut chipulfaptei bune. Aratii SfAntul Dorotei: ,,Nici o rdutate Ei nici unuldintre eresuri, nici tnsuEi diaztolul nu poate sd tnyle pe cineaa,numai dacd se preface tn chipul faptei bune, dupd cum gi SffuntulApostol zice cd tnsugi diaaolul se tnclipuie un tnger luminat."

,,Tairta nelegiuirii" furvdluie atmosfera religioasXcontemporantr cu revelatiile spirituale gi promisiunilemAntuitoare ale mulfimilor de hristoqi propovdduifi decregtinismele apostate 9i religiile pdgdne.76 Falgii prooroci aitimpurilor noastre anunld din ce in ce mai puternic cu unlimbaj cregtin, apropierea ,,noii ere a Duhului SfAnt", a ,,noiiCincizecimi", a ,,pnrlcfului Omega". Este exact ceea ce senumegte, in adevdratele profetii ale Bisericii Ortodoxe,domnia lui Antihrist.

tt Cum poate un om ce se crede zeu, si accepte sd devini sclavul unui sistemchiar umanist...tu Unirea ecumenistd a religiilor sub umbra masoneriei va fi posibili deoarecetoate religiile lumii aqteaptd in momentul de faf[ venirea unui MAntuitor.Creqtinii a$teapte reintoarcerea lui Hristos, musulmanii l-agteapti pe ImamMahdi, budigtii aqteaptd venirea lui Budha, hindugii a$teapt5 reintoarcerea luiKrishna, iar iudeii preg[tesc venirea lui Mesia.

t94

Cu atAt mai mult trebuie si lupte cregtinii dreptrndritoridin ziua de azi, furconjurafi din toate pdrfile de un cregtinismfals care invadeazd spafiul religios cu o bogati oferti de,,experiente ale harului" gi de ,,strdfulgerdri ale DuhuluiSfdn{', de mulfimi de sectari care pot cita pe de rost dinSfAnta Scripturb 9i de ortodocgiTT ce rostesc din Sfinlii Pdrinlipentru a-gi intdri propriile erezii!

Sd nu credem cd in aceastd luptii dreptcredinciogii vorfi crufafi: Neocregtinismul cu nume de ortodoxie este cel maimare dugman al ortodocAilor. Vorbim aici de ortodoxiasecularizatd ce lucreazdT8 in ascuns de privirile ortodocgilortaina fdrddelegii, de ortodoxia supusd politicului gi marionetda ecumenismului, de ortodoxia neortodoxi care gi-a pierdutsimpl jertfei gi onoarea mdrturisirii, de ortodoxia blazatd,,reconcilianti, tolerantd, cdldicicd, searbddi, pragmaticd,pdtrunsd de binele antihristic al acestei lumi.

O astfel de ortodoxie pierde sufletul, fiind unul dinmotivele gi una din consecinlele decadenfei spirituale aletimpului pe care il triim:

,,Caracterul lumesc al societdlii a fost ldsat sd-Ei pundamprenta asuprn misiunii ortodoxe, care dacd ar f ldsatd indirectia aceasta, ar fi deoenit, pur gi simplu, o formd deprotestantism de ilt rdsdrite*n -, adicd ar fi pdstrat cdteua

" Acei sdrmani ortodocgi promotori ai ecumenismului, lideri de seami inproiectele ,,teologice" privind schimbirile dogmatice, cenzurile scripturisticegi demolarea rdnduielilor Sfin{ilor Pirinli.t8 Cu pagi grdbili cdtre ,,infr6firea religioasd", reprezentanlii ,,bisericilor" facpromisiuni gi angajamente din ce in ce mai serioase privind unitatea incredinld Se urmiregte acum adoptarea aga-numitei Charta Oecumenica, cese doregte a fi un fel de lege a Legilor 9i dogmi a Dogmelor, un fel de statul(ales ,,democratic" de CMB) dup6 care se va conduce viitoarea ,,bisericdecumenistd". Charta con{ine printre altele, toate hotlrdrile prin care,,reprezentanlii ortodocgi" de-a lungul timpului s-au lepldat de invil{ilturileSfin{ilor P5rin(i 9i de dreapta credinfi gi au semnat apostazia in numelenostru, al poporului dreptcredincios 9i al Bisericii Ortodoxe!

195

aspecte exteioare ortodoxieiTs, dnr tn exnfa ei nu ar f fost practiccu nimic diferitd de protestantismul lumesc deaenit religie" -

dupd spusele P[rintelui Serafim Rose (The Orthodox Wordfir.91, 1980). Cu siguranld trdim vremurile de pe urmd, cdndingeldciunea este atAt de subtild incAt amdgegte, de este cuputinfd, 9i pe cei alegi (Matei24.24).

Da, amdgirea lucreazd astdzi prin chipul binelui. Iubireade sine se ascunde sub acoperdmilnful cauzelor nobilc Ai bune.Urdciunea pustiirii aine prin ceea ce iubim mni mult din aceastdlume. Dorinfu de ,,bine" este cdlduza omului nou spre apostazie.lnsugi Antihrist va face ,,bineIe", ca sd-l ingenuncheze pe om,sX-l facd dependent de un sistem lumesc sau religios gi sd-lstXpdneascd. insugi Antihrist va ,,iubi' lumea, spre a odeschide cdtre el sX o nimiceascd.

CAnd mintuitorul bine al lui Hristos ni se va pdreaacelagi cu ,,binele uniaersal ualabil" al omenirii, inseamnd cdam cdzut in cursd.

Diavolul nu se mai aratd urAt gi crud, ci devine denerecunoscut, imbrdcat ln haina sfin;eniei, a binelui gi acuviogiei. Prin chipul ,,diavolului sfAnt" ingeldtoria este maifind, rafinatd 9i deosebit de inteligenti. Iar pentru a grecunoagte trebuie sd fii deosebit de iscusit ca sd vezi curnnumele lui Hristos (batjocorit) va fi semnul religiei Satanei.

Cum altfel credeti cd Antihristul se va ardta insolt,,detot felul dc putcri Ei de semne, de minuni mincinoase gi amdgiri

tn Unde ,,noua nagtere" a omului este conceputi ca un acord etic cu legeaEvangheliei 9i ca o ,,trdire" sentimentald a adevdrurilor, indumnezeirea ca oimbundtilire a caracterului, spovedania ca o ,,reglare" psihologici asentimentelor individuale de culpabilitate. Participarea la Liturghie devinerecompensa pentru buna comportare, cdnd nu e vorba de un obicei familialincongtient, undeva la limita magiei. Botezul devine o obligafie social6, iarclsltoria o legalizare a rela{iei sexuale, desp[rfitd de orice transfigurareascetici a vielii conjugale care face din cuplu un trup. Credinla Bisericii ininvierea omului e considerati ,,zadamicd" sau ,,neinteresant6".

196

nelegiuite" (Il Tesaloniceni 2.9-L0) decAt sub forma bineluiucigdtor Ei a adevdrului mincinos?

Neocregtinismul infricogeazd gi fugXr'egte lumea deAntihrist tocmai pentru ca aceasta sd cadd in bratele luio"onHt*rist

va purta in el toatd rlutatea sataner. u" ,,omul compromisului, care va impdca orice contrarii (politice,sociale, religioase). Hristos este Dumnezeu-Omul, Antihristva fi omul-diavol.8o

Antihrist va fi frumos pe dinafard insd plin de toat2iurdciunea pe dinlduntru. Va fi iscusit in ale Scripturilor, insdnu va implini nimic din sfintele scrieri. Va ridica biserici, insdnu se va inchina la Cruce. Antihristul va vorbi impotriva luiantihrist ca gi Hristos, ca sd-i amdgeascd pe cregtini. Va fi unortodox zelotist, un catolic fervent gi un pios protestanttotodatii. Va fi geniaf frumos, nobil, altruist, filantrop,ecologist vegetarian, etic, moral, pedant nafuralist, umanist,acestea fdcdndu-l pl5cut lumii insd lepidat de Hristos. Fiarava lua chipul Mielului.

Se va ardta mare credincios, insd nu va vorbi de pdcat qide mAntuire. Se va ruga lui ,,dumnezetJ" ca un ,,fir{' gi vaposti pentru a cdgtiga slavd degartd. Va fi umil 9i simplu cucei sdraci gi autoritar cu cei puternici. Se va da feciorelnic pedinafari, trsd, in taini, va fi plin de toate spurcdciunilecurvegti.

Oamenii, bunurile gi animalele, toate cele inchinaterdului vor fi pecetluite cu un semn megtegugit in chipulnumdrului 666. Mdncarea gi bdutura vor fi spurcate gi igi vorpierde safiul. SfAnta Liturghie nu se va mai sdvArgi. Hoardede ,-,cregtini" se vor furchina Fiarei. Adevdrafii cregtini vor figasili vinovati gi ucigi pentru ,,dreptatea" gi ,,pacea" lumii.

80 Nu diavolul incarnat, sd nu fie, ci om indrdcit.197

Viala va fi un cult al mortii81. Nimicirea, genocidul gidistrugerea vor fi scopul progresului82.

Omenirea va dori schimbare iar Antihrist i-o va da.Corupgie, sdrdcie, foamete nu vor mai fi, pentru ci sdrmaniioameni le vor numi alffel: bunistare, jerffd gi progres.Antihrist va aduce pace lumii, insd pacea sufleteascd nu vamai fi atunci in sufletul oamenilor. Ocultismul, satanismufpigAnismul se vor ,,increEtina" - yot vorbi despre Hristos giin numele lui Hristos!

Mulfimile vor cere legi noi, iar Antihrist le va aveapregdtite. ln acea vrer,ne va fi o singurd monedi, o infrdfreirtre religii gi o singurd impdrHfie. Proorocii tuturor religiilorlumii vor profefi venirea unui nou mesia-dumnezeu, iatAntihrist igi va ardta atunci puterea.

Va fi inlelept in cele ale lumii, penku a o supune. Vaprosltrvi omul, pentru a robi omenirea. Va cere drepturi gidreptate, fursd el nu le va respecta. Va fi numit omuladevdrului de slugile minciunii. Va da atAta libertate, incdttof vor picdtui nestingherifi cum vor voi. Rdzvrdtirea, insd,va fi aspru pedepsitd. PAinea lui Dumnezeu o va da innumele siu, incdt omenirea va urla satisfdcutd: Iati, insfArgit, cineva care ne iubegte!

Va fi bun, insd in bundtatea sa ii va omori gi ii vaprigoni pe cregtinii care nu i se vor inchina. Va fi iubitor gimilostiv, insi numai cu cei care se vor pecetlui cu SemnulFiarei. Un mag va sth mereu de-a dreapta sa. Cdnd va vorbidespre Dumnezeu, se va zugrdvi pe sine. Cdnd va prooroci,va descoperi pdcatele oamenilor, cdci pe acestea le cunoagteca fiu al pdcatului. Antihrist va invia pe cei mor[, insd numorfii ci diavolii in chipul morfilor se vor ardta. Va face

t' Moartea legalizatd (avortul), moartea asistatd (eutanasia), antidotul mo(ii(clonarea) sunt cdteva din manifestdrile ,,rituale" ale cultului mo4ii, corolareale democraliei gi libertdfilor in care am ,,votat" ca si triim.E2 Sfin1ii au proorocit moartea a 2/3 din p[mdnteni inainte de venirea IuiAntihrist.

198

grozave minuni, se va rdstigni gi va muri, insd amdgirivrdjitoregti prostimea va vedea. Va fi nebiruit, pentru cd numAnd de om il va nimici...

t99

PARTEA A PATRA

Martin Luther gi cauzelesecrete ale reformei lui,

de Pdrintele Gheorghe Calciu

Criza identitifiineoprotestante in istorie,

de Mihai Oard

Icoanele in Biserica Ortodoxi,de Pdrintele lohn Whiteford

Martin Lutherqi cauzele secrete ale reformei lui

P drintele Ghe orghe Calciuss

.r\.

In 1948, organizat:La Cruciada Nafionalistd Cregtindpublica sub semndtura lui Gerard L K. Smith in St.Louis-Missouri, fragmente din cartea lui Martin

Luther: ,,Despre Evrei gi minciunile lor". Comentariiparalizante, in sensul cd. acuza Biserica luterand gi toatdintelectualitatea, istorici, critici gi teologi, de complicitateorganizatl, international pentru a fine departe de publicaceasti lucrare a lui Luther, in care se vddeSte adevdruldespre pozilia Reformei fa!5 de evrei. :

in originalul german, cartea lui Luther are 136 depagini gi este foarte virulentd, aga cum a fost tot timpul stilulpufin paranoic al lui Luther. Smith publicd insd numai 48 depagiti,lirnitAndu-se strict la atacurile lui Luther impotrivaevreilor 9i ldsAnd deioparte justificdrile invocate de el.

Adevdrul este cd nici o enciclopedie, nici un dictionaracademic, nici mdcar Enciclopedia Catolicd nu sufld unsingur cuvAnt despre antisemitismul lui Luther, care nu afost numai o izbucnire de momenf ci a avut o lungdperioadX de incubafie, pAnd la izbucnirea in scris gi inpredici. Dupd un rdstimp in care Luther s-a sprijinit gi a fostsprijinit de evrei, nu numai in reformd sau mateiial ci chiar

83 Rugiciune 9i lumini misticd, Ed.Dacia, 1998, pp.83-92.202

cu informatie istorich din textele ebraice gi cu multeconvertiri la luteranism, convertiri care s-au dovedit,aproape i:r totalitate, irqeldtorii.

Aceastd conspirafie a tXcerii nu cred Ca's-'a fdcut spreapdrarea lui Luther, Catolicismul neavAnd nici un interes sd-lapere pe cel ce a zgrduit Vaticanul din temelii. Fdrd indoialdcd aceastd trecere la index a cdrfii s-a fdcut din teama descandal gi din permanenta arxietate pe care problemaevreiascd o ndgtea in sufletul tuturor dupd cel de-al doileardzboi mondial, irndeosebi cAnd evreii au reugit si-giinsugeascd, furtr-o mare mdsurd, mijloacele de comunicare cucare pot influenfa opinia publici gi distruge orice adversar.

Dincolo de cinstea gi onestitatea intelectualului, dincolode regula informafiei libere, pe care institufiile culturale,bibliotecile, inclusiv a Congresului American qi aVaticanului, ar trebui sd le respecte, se ridici spectrulspaimei de ce vor spune evreii $i, ir1 acest caz, libertateaaccesului la informafie nu mai opereazd,.

Publicarea comentariului lui G. L. K. Smith a fdcut ca,pentru scurtd vreme, complotul tdcerii si fie rupt, dupd cares-a reinstalat valul uitdrii voite. PAnd ir anul1994, cAnd, firtoamnd, un grup de pastori luterani fundamentaligti a scris oscrisoare comunitdfilor evreiegti prin care igi cer scuze innumele luteranismului, pentru pamfletele antisemite ale luiLuther. Atunci, pentru prima oari am aflat de existentaacestor pamflete, despre care profesorii mei de la teologie nuau suflat niciodati nici mdcar un singur cuvAnt, deqi cred cdcel putin doi dintre ei, care lgi ficuserd studiile in Germania,trebuia sE.fiauzlt de ele.

Se pare ci noi, cregtinii, am intrat in epoca scuzeloristo-rice, in special fafd de evrei, din moment ce atAt ReformacAt gi Vaticanul fac mea culpa public pentru injustifiile fdcutepoporului iudeu gi, in post scriptum, gi altora, degi, conformprofesorului Junin, apdrdtor al adevirului neotestamentar,

iudaismul nu gi-a cerut niciodatd scuze pentru omorArea luiHristos, nici pentru dezastrul comunist.

Sd urmlrim foarte sintetic periplul evreiesc in istoriaEuropei. frecem peste perioada distrugerii Ierusalimului gi atemplului fdcute de Titus in secolul al doilea, cAnd evreiitulburau Imperiul roman cu revoltele lor necontenite gilncepuserd sd aibd o mare inJluentd la curtea imperiali.sentimentele de revolti ale romanilor gi-au gdsit formulareaintelectuald in afirmafia lui racitus cd Evreii sunt dugmaniiumanitdtii. in Europa Medievald, persecutiile impotrivaevreimii sunt cunoscute,,ca gi motivatiile lor, de aceea nu maivorbim despre ele.

In Anglia, regele Eduard dd un decret, in 1g iutie 1290,prin care se punea in vedere locuitorilor de origine iudaici sdpdrdseascd tara inainte de ziua tuturor sfintilor. Se pare cdsancfiunile pentru nesupunere erau atdt de grave, incdt16000 de evrei fug ire Spania, care devine, de atunci, placaturnantd a evreimii. La trceput, i-au primit ca pe ocontrapondere impotriva populatiei arabe: dar curdnd sesimt sufocafi de numdrul mare de evrei gi intrarea ir:r mainilelor a aproape tuturor finantelor, fircAt gi regii, 9i nobilii,ajunseserd la discretia 1or. Legendele incep si circule, toate'acuzAndu-i pe fiii lui Israel de nefericirea spaniolilor.

In timpul marii ciume din 1348-1350, s-a spus cd evreiiau otrdvit puturile, rdurile gi izvoarele pentru a introducespaima de moarte in creqtini, aqa cum s-a intAmplat in Egiptpe vremea lui Moise. in 1492, Ferdinand de Aiagon da;undecret de expulzare a evreilor din Spania, iar in 1496, undecret similar apare gi in Portugalia. Evreii fug it masd inGermania gi in ldrile Europei Centrale gi de Est, unde vorstdrni aceeagi reacfie de manie dupd cafiva ani. Luther a luatimediat atitudine, incercand sd-i apere din toate puterile pepersecutafi gi influentand electorii diferitelor landuri sd-iadiposteascd. Iati ce scria el intr-un pamflet:

204

,,Eareii sunt cel mai mizer popor de pe pdm6nt. Oriunde sestabilesc, sunt atacafi, alungali din toate fdrile, in toate fdrile. Stauca pe o roabd, fdrd fard, ftrd popor, ftrd guuern."

De altfel, toatd migcarea umanistd a luat apdrareapoporului ales, in frunte cu Johnan Reuchlin. Luther, a cdruireformd a fost fdcutd, intr-o mdsurd gi sub inlluenfaumanismului, face acest lucru cu mult mai multd rAvnd decdtalfii 9i chiar devine pdrintele misiunii protestante iudaice. NucunoaEtem care a fost pozitia lui Luther fa,td de evrei irraintede a-qi incepe reforma. Cert este cd, din clipa in care gi-ainceput reforma, Luther a manifestat o mare compasiune gi opretuire deosebiti pentru poporul ales, de multe ori chiar indetrimenful cregtinismului. In lucrarea sa, Magnifcat, el cereincetarea oricdrei perseculii a evreilor, dar nu invocand miragi iubirea hristicd, ci ineficienta propagandei cregtine printreacegtia:

,,Cine ar mai area sd deztind cregtin", spune el, ,,adz6ndu-ipe creEtini purtilndu-se atAt de necreEtineEtu cu remenii lor?,'

intelegem cd ambifia lui Luther era de a-i cregtina peevrei gi, pe cdt se pare, el avusese promisiuni din partea unorrabini gi intelecfuali evrei cd se vor cregtina, dacd el va punecapdt persecufiilor bineinfeles, prin trecerea lor laluteranism. in 'l'523,

la scurtd 'nt"-" de la afigarea tezelorsale, Luther scrie o carte intitulatd: ,,Cd lisus Hristos S-aNdscut Eoreu". Tot tr aceastd perioadd, el ii scria unui prietende-al sdu, evreul Bernhard, pe care-l botezase: ,,Dar c6ndIumina de sur a Euangheliei aa strdluci, cu adeadrat, putem speracd multi earei se aor conaerti cinstit Ei adeadrat, find rapili astfelde preztnfu lui Hristos."s4 Tot lui ii scria, intr-o altd scrisoare,sperAgrd ca Bernhard sd devind un misionar printre evrei.

to De unde se vede cd deja se profila la orizont conflictur cu evreii care se

cregtinau numai de formi Ei care, mai t6rziu, l-au pdrisit pe Luther gi l-auatacat cu virulenld.

205

in revista Weimar Briefwechsel, Luther scria, cam inaceeaqi perioadd:

,,Oricilt ne-am lduda pe noi inEine, trebuie sd recunoaEtem cdstntem toluEi pdgdni, iar eareii sunt ile acelaEi sfrnge cu Hristos.Noi suntem dcparte gi strdini de El; ei sunt rudele Domnului, aerii

Ei fralii Lui... Ei aparlin lui Hristos tnainte de noi."In seria de articole intitulate ,,Conaorbiri in jurul mesei",

Luther afirma cu brutalitate: ,,Dacd ag fi eareu Ei ag aedea acestecapete pdtrate (este aorba de papt, prelali gi cdlugdi) tnadlind peallii credinla cregtind, ag z)rea mai degrabd sd deain porc decdtcregtin."

Scrisorile lui Luther ca gi articolele de laudd apoporului evreu circulau printre fiii lui Israel din toate ldrileEuropei, ajungAnd pAnd in Palestina. Luther devenea tot maimult un profet salvator al poporului ales. Acfiunile lui deapdrare a evreilor nu s-au limitat numai la articole gi scrisori.Prin influenfa pe care o avea asupra conducdtorilordiferitelor landuri" el a determinat aparifia unor decrete deprotejare a 1or. Astfel, Filip von Hessen, protectorul sdu, afost primul care a dat un asemenea decret de libertate pentruevrei tr landul sdu, urmat, la scurtd vreme, de un decretasemdndtor dat de electorul de Brandemburg. ln urmhacestor decrete, Luther scrie din nou articole, prin careincearci sd-i convinge pe protejafi sd se cregtineze: ,,Sper camulli earei sd deaind cregtini tnfocafi, dacd sunt tratali cu bWndelegi pe baza Scripturii." "

Perioada care a urmat acestor incercdri de convertiri, pecare Luther se amdgea sd le creadd reale, a fost o perioadd demari frdmAntiri pentru ddnsul. Pe de o parte, voia sd creaddcu toatd puterea in promisiunile de cregtinare pe care diferifirabini i le fdceau, cu scopul de a obfine cAt mai multeavantaje, pe de altd parte, vedea bine cd aceste convertirierau simple ingeldtorii gi cd reforma lui pe care, dgpd pdrereaunor comentatori, o pornise la indemnul rabinilor ce iipromiseserX cd se vor cregtina, devenise puncful de atac al

206

rabinatului, care socotea cd violenfa argumentelor lui Luthergi elocventa lui de tribun constituiau un pericol real pentruiudaism. Luther suferea, aga cum suferea p-entru toate. Inultimele lucriri publicate, in predici gi fir convorbiri, traintede a se intoarce lmpotriva celor pe care i-a ldudat atdta,Luther face o risipi disperatd de argumente pentru a-iconvinge sd devini cregtini cu adevdrat. Le intinde mAna gise folosegte de evreii cregtinati pentru a-i convinge gi pe alfiisd se cregtineze, gtiind deja cd aceqtia il trddau.

Unor rabini gi unor intelecfuali evrei le-a oferit o seriede avantaje: doi dintre ei - Johannes Boschenstein giMattaeus Adrianus - au fost numifi de el profesori de ebraicdgi de Tora la Universitatea din Witemberg, dar a equat gi cuei. Acegtia vorbeau studenfilor impotriva cregtinismului gi areformei. Antonius Magarithe, care se botezase In "1522,preda ebraica in mai multe universithfi gernvrne. Se pare cXacest neofit a fost de bund credinfd. Nu gtim ce s-a furtAmplatpAnd la urmd cu el, dar gtim cd a publicat doud cdrti cregtinepentru evrei, care insd nu au avut nici un efect, fiind anulatede rabinii prieteni 9i protejaf ai lui Luther. Reforma acAgtigat foarte pulini evrei. Luther face afirmatia cd doirabini au renunfat la rdtdcirile lor gi s-au botezat in falaintregii universitdti din Wiltemberg. Nu ne spune insd ce s-aintAmplat cu ei dupd aceea, dar evolufia lui ulterioard ne facesd credem cd nici unul din acegtia, aga-zigi botezafi, nu ardmas fidel noii credinfe.

Aqa cum Luther ii influentase pe electorii protectori sd-iapere pe evrei, pe care spera s6-i converteascd in mod real laluteranism, tot aga, gi probabil tot prin inlluenfa lui Luther,atitudinea conducdtorilor de landuri se schimbi. JohannFrederick, elector de Saxonia, dd primul decret de expulzarea evreilor. Dupi reformd, Luther nu mai spune nimic inapdrarea celor expulzap,. Dimpotrivd, trtr-o scrisoareadresati rabinului Josel von Roshelm, pe care il numegte

207

,,bunul meu prieten", el sctie: ,,Eureii au comis aremenea fapte,incAt noi, cregtinii, nu mai putem f de partea lor."

Nu Etim la ce fapte se referd Luther in aceastd scrisoare.Flolmio Armas Kustar Ensio, autorul cdr|7i ,,Martin Luthcrfond or foe of the lelzs", sugereazd cd ar fi vorba de o anumitApropagandi fdcutd de evrei, in special in Moravia, prin carecdutau sd-i convingd pe cregtini cd Mesia incd nu a venit, cdIisus este un mesia mincinos gi cd legea veche incd nu atrecut. Concluzia era cd evreii trebuie sd conducd lumea pdndcAnd adevdratul mesia va veni gi cd numai cei trecuti lamozaism vor fi mdnfuiti. O serie de cregtini au trecut lamozaism, s-au circumcis, mulfi dintre ei fiind din ceiconvertiti de Luther la reformx, care du crezut in prieteniievrei ai acestuia. Se pare cd aceasta l-ar fi mAniat pereformator atat de tare, incat a scris o astfel de scrisoare durx.Este insd posibil si fi fost fapte mult mai grave, nu numaisimpla propagandd iudaicd.

Cert este cd atitudinea lui Martin Luther, care a fostmereu un exagerat, se schimbd radical, acesta trecAnd pepozilii opuse celei dinainte, devenind un vrdjmaq invergunatal evreilor. Inh-un articol anti-iudaic din aceastd perioadd, irtcare folosegte un limbaj violent, dar nu din cele mai violente,a$a cum vom vedea mai tdrziu, el face apel la scrierile luiNicolaus de Lyraas acuzAndu-i gi el pe Evrei de multe acteanticregtine qi antiumane, numindu-i ,,oameni ftrd DumnezeuEi rasd arogantd".

Rabinatul european nu se lasd intimidat gi-i rispundelui Luther aproape fur acelagi stil, susfinand cd a fost doveditifalsitatea cregtinismului. Polemica aceasta durd gi foarte durda continuat prin atacuri gi rdspunsuri succesive. Luther,folosind scrierile unor apologeti cregtini ca Nicolaus de Lyra,

Es cilugrr franciscan, 1270-l34g,care a scris un comentariu uriag la intreagaBiblie, in 50 de volume, intitulat postillae perpetuae in (Jniversam sanctamScripturam.

208

Burgo, Raymond Martin etc., constituie un volum de 136pagini sub titlul ,,Despre eorei gi minciunile lor", ir-t original,,Von den luden und lhren Lugen". Dupd un an,-cantea a apirutgi in traducere latind gi a stArnit multd vdlvd. Pe de o parte,cregtinii vedeau ln cartea lui -Luther confirmarea tufurorrdutdtilor de care erau acuzafi. evreii, care aduseserdnenorocirea tlrilor europene, pe de alta, evreii vedeau in eaexprimarea unui antisemitism feroce gi nejustificat. Polemicadureazd mult, inflameazd spiritele de ambele pfufi, iaraceastd conspiratie a tdcerii care a domnit de-a lungulsecolelor pAni astdzi mi se pare inexplicabild, avAnd invedere extensiunea tulburdrilor create la vremea respectivd.

Din nefericire, nu este aceasta singura crimi aoamenilor istoriei. Azi sunt sute de tratate secrete in caremarile nafiuni hotdrdsc destinele popoarelor, tinAnd ascunsedeciziile lor, chiar fald de victimele acestor tratate. Numai cdexistd o deosebire de naturd intre ticerea legatii de conJlictullui Luther cu evreii gi tratatele secrete.

intr-o succintd dare de seamd asupra confinutuluicdrtri, menfiondm urmdtoarele elemente: Luther spune cX seaEtepta ca evreii sd devind tot mai buni, pe mdsurd ce el ledescoperea cregtinismul, dar ei se dovedesc a fi tot mai rdi,incdt convertirea lor se aratd imposibili:

,,Neamul acesta se laudi cdiunt rasd superioard, cd descinddin Aaraam, Isaac Ei lacob, dar lisus Hristos i-a numit ,,pui deatperd" Ei, pentru creptini, mai bine ar f ca ei sd plece tn Palestinn,lara lor aeche gi sd lare fdrile europene sd trdiascd in pace."

La un moment dat violenta limbajului lui Luther mergeatAt de departe, incAt cere sd se dea foc sinagogilor, ,,ca tnfocuJ lor Dumnezeu sd aadd cd noi (Iuteranii) nu putem ingdduiadundrile lor, urite Ei de Histos, adundri tn care se rostescblasfemii la adresa Milntuitorului, chiar sub ochii cregtinilor careEtiu, dnr tac Ei tngdduie. [...] Tinerii eztrei sd fe pugi la muncd, Iatopor Ei la lopatd, a7a cum lucreazd Ei tinerii cregtini, nu numai sdspeculeze gi sd ia cnmdtd, ca sd inuete gi ei cd hrana se cilgfigd cu

209

sudoarea frunfii, fiindcd Dumnezeu ablestemat, nu numai celelalteneamuri, ci gi pe eurei, (cf. Facere 3.1.9)'

Stilul lui Luther care, in ciuda violenfelor de limbaj,este foartdconvingdtor, faptul cd el confirma pe date bibliceblestemul cdzut peste evrei, blestem pe care ei lnEigi ilceruserd atunci cAnd l-au determinat pe Pilat sd-l condamnepe Iisus la moarte, la care se addugau toate fapteleanticregtine ale comunitdfii iudaice din Europa gi, mai ales,confirmarea indirectd a tuturor legendelor care circulau inacel timp despre crimele rituale impotriva cregtinilor fdcutede poporul lui Israel, au creat o mare faimd cdrtii care, indecurs de un singur an - 1.453 - a cunoscut patru edifii, ceeace insemna, pentru epoca de ireceput a tiparului, un lucruextraordinar. Cdte cdrli astdzi, in condifiile tehnice de caredispunem, cunosc patru edifii intr-un an?

In afard de acest volum, Luther mai publici incd doudpamflete antisemite, cu acelagi caracter, dar mai pufinviolente, in care, ca gi ir ,,Minciunile eureilor", el afirma cd nuare deloc intenfia de a-i cregtina pe acegtia, ceea ce contrazicetot ce spusese mai inainte. Se pare cd, in cele din urmd,Luther a renuntat in mod sincer la intentia de a-i cregtina, fiedatoritd egecului total intAmpinat, fie cd s-a convins ci toatdaceste crime, sau mdcar parte din ele, de care cregtinii iiaclJzarL pe evrei, erau adevdrate.

Ceea ce este ciudat este faptul ci Luther actzacatolicismul de antisemitism, el constituindu-se in apdrdtorulacestui popor prigonit. In chpa fir care igi schimbd atitudineafali de acest neam, el constati cd Biserica Romano-Catolicdeste vAndutd evreimii. Adevdrul este cd papa Paul al IIIJea(1,534-1.549) a luat partea evreilor persecutafi gi chiar a fondatla Roma o casd pentru addpostirea evreilor convertifi. Lapropunerea papei, astfel de case au apdrut in multe orage giEvreii au putut gdsi un refugiu impotriva persecufiilor fdcutede luterani, drept care, in ptezer:rt, ei se strdduiesc sd ddrdmecatolicismul din afard 9i din interior.

210

Comentatorii se intreabd ce a putut determina oschimbare atAt de dramaticd in atitudinea lui Luther fafd depoporul ales, dupi ce, multi vreme, el iresugi-afirma cX evreiisunt superiori cregtinilor gi cd noi trebuie sd-i ridicdm ca peun steag al lui Hristos. Aminte$ numai fuazalui care afirmac6,, vd.zdndu-i pe papi qi pe cdlugdri, ar prefera sd devindporc decdt cregtin.

Unii cred cd Luther avea o anumitd instabilitate psihicdgi cd, aga cum s-a intors impotriva fdranilor germani, care serdsculaserd pentru dreptate, sub influenla reformei lui, tota$a s-a intors, fdrd, motiv evident, impotriva evreilor.Amintesc pe scurt cd ldranii au preluat libertatea cregtindpredicatd de Luther qi au aplicat-o in plan social, in vestul $iin sudul Germaniei. Riscoala pornegte din munlii PddureaNeagrd, in1524 gi se extinde ir Svabia, Turingia gi Franconia.

Luther este atAt de aprig pornit pe firani, incAt scrieimpotriva lor pamllete de o violenli incredibili la un prelafchiar dacd era un reformat. Citez din pamfletul lui intitulat,,Contra bandelor ucigage gi jefuitoare ale fXranilor":

,,Arestali-i pe fdrani, spfrnzurafi-i, trecefi-i prin ascufiEulsabiei, in secret Ei tn public, Nimic nu este mai aeninos, maiadtdmdtor, mai diabolic decdt un rdsculat. El este ca un cdineturbat: dacd nu-l ucizi, te ucide eI gi, cu tine, o fard tntreagd."' Luther a seminat vAnt gi a cules furtunX. El a uitat cd

era un rdsculat impotriva unei ordini sacre. Acest pamllet nua fost numai o izbucnire, ci reflexul unei convingeri pe caregi-a mdrturisit-o in alte scrieri gi scrisori. intr-o epistoldparticulard, adresatd unui prieten, el spunea:

,,Nr.t s-A udzut niciodatd ceaa mai mitocdnesc decdt aceastdticdloasd bandd de ldrani care au mfrncat Ei au chiuit pe sdturate giachm se simt puternici ... nigarul trebuie bdtut Ei populaliatrebuie condusd cu forfu."

Nu mai insistdm asupra violenfelor lui Luther. Sdcontinudm cdutarea unor evenfuale motive ale schimbdrii luide atitudine fald, de evreii pe care, multf, vreme/ i-a socotit

211

ra$a superioari a lumii, i-a adulat gi i-a ajutat, pentru ca,peste cAfiva an| sd-i declare dugmanii creqtinilor gi sd-itrateze cu3ceeagi urd cu care i-a tratat pe ,tdranii rdsculafi.

Unii autori afirmd cd rabinatul ar fi incercat sd-lotrdveascd pe Luther gi cd de aici a pornit toatd ura luiimpotriva lor. Se gtie cd Luther era fricos de moarte, pAnd lapanica cea mai dezordonatd qi nu-i ierta pe vrijmaqi. Setemea de diavol, care il chinuia gi incd se mai poate vedea peperetele biroului lui de lucru urma cernelii din cdlimara cucare a aruncat in diavolul care il deranja de la scrierile sale.Dacd acest zvon s-ar pu'tea dovedi cAt de cAt, ar fi o explicatiesuficientd a violentei lui impotriva evreilor. Dar nu existinici o dovadX, este o simpld afirmatie, fdrd nici un substrat.De altfel, motivatia intrdrii lui in monahism a fost spaimacare l-a cuprins cdnd a fost surprins pe drum spre casd de ovijelie cu trdsnete gi fulgere. Atunci a strigat: ,,Sfilntd Ana,dacd md scnpi cu uiatd, md cdlugdresc!".

Nici ipoteza cd instabilitatea lui psihici l-ar fi intorsimpotriva poporului iudeu aga cum l-a intors impotrivatdranilor nu std in picioare. inainte de a se fi intors impotrivalor, el i-a ldudat gi s-a umilit fafi de ei, pundndu-i tr aceeagiumilinfd pe tofi cregtinii. impotriva tdranilor s-a intorsfiindcd el era sustinut de nobili gi nu era de acord cu ordscoali care lovea in protectorii sdi. Nu a fost nimic similarin actiunile evreilor fafi de el. Este evident cd antisemitismullui are rddicini religioase gi nu rasiale. MAnia lui a por.nit dela faptul cd evreii nu i-au primit predica, nici a lui, nici a luiHristos. Iisus nu a fost acceptat de evreime, profeful reformeinu a fost acceptat de rabini, care au lucrat pe toate cdileimpotriva lui. Dar nici acest fapt nu este suficient inexplicarea mdniei lui brugte, care trebuie si-gi fi avutrdddcinile in altd parte. Pe catolici i-a urAt de la inceput, caorice rebel care igi reneagi originea, dar mereu a fost fascinatde Roma. PAni la sfArgitul vietii, s-a rugat Maicii Domnului,

212

pe care nu a renegat-o niciodatd, aga cum fac luteranii de azi gii-a venerat pe sfingi.

Ipoteza cea mai plauzibil5 pare a fi acei:a'ci evreii auspeculat revolta lui impotriva indulgentelor, cel mai seriosmotiv invocat de el, pe lAngd corupfia Romei, in ruperea dePapalitate. in acest sens, se pare ci ei l-au incurajat promitAndu-i, prin rabinii gi intelectualii pe care-i cunogtea, c[ se vorcreqtina in masd, trecAnd la luteranism, dacd el se rupe deVatican.

Numai asffel se explicd brusca lui dragoste pentru evrei,aprecierile elogioase pe care le face la adresa lor gi perseverenfasa in a adresa o parte a predicii sale, in mod special, fiilor luiIsrael. ingelarea agteptdrilor sale, egecul ruginos al predicXriiprintre evrei, combaterea acfiunilor lui de cdtre rabinat gilepddarea de Hristos a tufuror celor care se botezaserd, cu unasau doud excepfii, dovedindu-se ci toate convertirile au fostmincinoase gi ordonate de rabinat, explicd ura lui vehementd gilimbajul violent care, de altfel, a primit o replicd pe mdsurd gi lafel de violentd din partea rabinilor.

Dacd aceastd ipotezd se adeveregte, dactr cea mai mare $imai larg acceptatd reformd, care este a lui Luther, se dovedegtea nu fi nimic altceva decdt acfunea de distrugere a unitdf,icregtine, prin toate mijloacele, de cdtre evrei, atunci ce am maiputea crede despre mormoni, iehovigti, baptigti, penticostali giceilalfl care merg, in majoritatea lor spre fundamentalism,plasAndu-i pe evrei deasupra tuturor gi condifiondnd toate deconvertirea lor? Sau, dimpotrivd, o parte merg spre unliberalism total negdnd dumnezeirea lui lisus, declardnd NoulTestament o colecfie de legende puerile 9i desfiinfAnd, in fapt,cregtinismul aga cum evreii au dorit dintotdeauna.

- Aici std cheia tuturor reformelor gi sectelor. Daci Luther afost marioneta evreilor, toate sectele sunt instrumente in mAnalor, chiar dacd unii reformatori au fost convinEi cd fac bine giurmagii lor de asemenea. Dumnezeu va descoperi adevdrul lavremea cuvenitd.

Criza identitifii neoprotestantein istorie

Mihai Oard

entru cei mai mulli neoprotestanfi, istoriaBisericii se imparte in doud perioade: epocaapostolicd gi epoca de dupi Reformh. Ce s-a

intdmplat lntre aceste doud perioade rdmdne in spatele uneiperdele pe care pufini neoprotestanti sunt interesafi sauindrtznesc sd o dea la o parte. Cei mai mulfi triiesc uncregtinism anistoric, inspirat fie din propriile lor interpretiriale Scripturii, fie din experienfele emofionale pe care le-aucunoscut in adundrile 1or. Ca fost baptist, am fost invdlat'cdnoi, baptigtii, practicim un cregtinism autentic, aga cum afost ldsat de Hristos gi de Apostoli, gi cd noi suntem cei carene-am intors la invdfdturile biblice dupd secole de rdtXciri.Baza credintei noastre era presupusi a fi doar Biblia,divorlati de istoria 9i de Tradifia Bisericii, in conformitate cuinvdfdtura protestantd despre Sola Scriptura.

ln contrast cu aceastd atitudine, ortodocgii se referdadesea la istoria Bisericii. Orice carte de introducere lnOrtodoxie mentioneazd nu doar epoca apostolicd, ci gi marilecontroverse dogmatice din primele secole, sinoadeleecumenice, migcarea monasticX sau extinderea cregtinismuluiin primul mileniu. Credinciogii ortodocgi aud la fiecare slujbdnumele unor sfinfi sau martiri care au trtit sau murit pentru

214

Hristos incepAnd din primul veac pAnd fir zilele noastre. Eisdrbdtoresc evenimente legate de istoria Bisericii cum ar fiDuminica Ortodoxiei (legatd de al $aptelea Sinod alCregtindtdfii) sau Duminica Pdrinlilor Sinoadelor. La slujbeledin zilele dedicate anumitor sfinti se citegte un mic pasajprivitor la viata lor. Cregtinul ortodox dobAndegte astfelcongtiinta unei continuitdfi gi a unei comuniuni cu sfinfiituturor veacurilor.

Istoria Bisericii este de fapt continuarea FaptelorApostolilor Ei ne invald tot atAt de mult ca gi cartea NouluiTestament. Din istoria Bisericii invitim pericolele la care aufost expugi cregtinii, atAt dinXuntru cAt 9i din afard., firvdfdmcare era credinfa lor gi, prin urmare, care sunt invdtdfurile cetrebuiesc finute ca sd ne ferim de erezii sau schisme. Inistoria Bisericii gdsim exemple de culmi de viali 9ispiritualitate, exemple de sfinti care au biruit ispitele gineputinlele firii, de martiri care I-au fost credinciogi luiHristos pAnd la moarte, de nebuni pentru Hristos, de cregtinicare au pdrdsit pldcerile gi slava lumii pentru o viafd de postgi rugdciune.

Motivul pentru care neoprotestanfii evitd sau ocolescacest subiect este acela cd un cercetitor nepdrtinitor al istorieibisericegti descoperd cd Biserica primului mileniu, sau chiar aprimelor secole dupd apostoh, era asemdndtoare sau chiaridenticd cu Biserica Ortodoxd, aga cum o cunoa$tem in zilelenoastre. Aceasti observafie ii pune pe neoprotestanfi indefensivd 9i ii obligi sd explice 9i sd-gi justifice diferenfelefapd de Biserica istoricd.

in general, expunerea istoriei Bisericii de cdtreneoprotestanfi cuprinde urmdtoarele puncte:. Peioada apostolicd a fost prima perioadd de tnceput nBisericii Ei de extindere a cregtinismului tn lume. In ciuda unor

frdmdntdri locale, Biserica ,,primard" era o Birericd curatd pe care oputern lua ca model.

2t5

. Biwrica a trecut apoi prin epoca perseculiilor, care a duratptnd Ia edictul de la Milan al lui Constantin prin care s-a datlibertate credinlei creEtine.

Constantin a folosit Biserica pentru interesele lui politice.Astfel Biserica a ajuns sd fie areraitd ststului.. in timpul lui Constantin Ei dupd el, milioane de oamzni au

fost forlali sd intre tn Bisericd. AceEtin erau creEtini doar cunumele gi au adus tn Bisericd ,,aspectele pdgdne" pe care le aedemastdzi tn Biserica Ortodoxd: icoanele, cinstea datd Mariei, ierarhiabisericeascd, etc.. in aI doilea mileniu au apdrut o serie de reformatori care autncercat sd readucd Biserica pe fdgagul cel bun, dar csre au fostexcomunicali sau chiar omordli de ,,bisericq oficiali".. Refonna a reuEit tn cele din urmd prin Luther, care ,,dinpdcate" nu a dus-o destul de departe.. Neoprotestanlii au dus Reforma phnd h ultimele eiconcepte biblice.. Neoprotestanlii (ezranghelicii) de astdzi practicd din noutnadldtuile Bisericii primare, tn timp ce Biserica Ortodoxd Ei ceaCatolicd au rdmas cu obiceiurile pdgdne tnsuEite dupd Constantin.

Existd desigur mici variatii de la un autor la altul, de laun predicator la altul, sau de la o confesiune la alta. iirgeneral, manualele de istorie a bisericii editate deneoprotestanti sunt mai elaborate gi mai nuantate, cu toate cdcele mai multe confn aceeaqi teorie a coruperii Bisericii dupdConstantin. Spre -marea uimire a neoprotestantilor,Constantin gi mama lui Elena sunt considerafi sfinfi inBiserica Ortodoxd. Mai mult decAt atAt, Constantin mai estenumit ,,C-eI de o seamd cu Apostolii". Dar cum ar putea ficonsiderat sfdnt cel care a stricat Biserica? Ortodocgii nurecunosc aceastd ,,stricare" a Bisericii gi arati cd actele luiConstantin au dus la o explozie a Cregtinismului in intreagalume antici. Probabil mai mulfi au ajuns sd-l cunoascd peHristos gi st fie mAntuiti datoritd lui Constantin decdtdatoritd oricdrui alt om in istorie.

216

Teoria coruperii Bisericii in primele veacuri ne lasd cudoud mari intrebdri:

1. Cum a fost posibil sd se corupd atdt de repid-Birerica, ceacare a rezistat atfrtpersecutiilor cfrt Ei asalturilor eretice?

Explicafia dupd care Biserica a fost coruptd, prinsimplul fapt cd a primit libertate gi a fost favoizatd de cdtrestat, pare a fi neverosimilh. in primul rAnd, majoritateapracticilor Bisericii, pe care protestantii le resping, au apdrutinainte de decretul lui Constantin. in al doilea rAnd, teoriacoruperii dupd Constantin contine presupunerea cdlibertatea gi acceptarea sociald a Bisericii duce in modnecesar la rapida ei corupere. Daca ar fi aqa, ne-am agtepta sdvedem acelagi fenomen gi ir:r alte perioade ale istoriei. inparticular, aceeagi ,,legltate" istoricd s-ar aplica giconfesiunilor protestante. Dacd Biserica primard s-a coruptintr-o singuri generatie, de ce nu s-ar fi stricat in acelaqi fel giconfesiunile moderne? Ne-am agtepta ca baptigtii care au fostliberi, qi chiar favofizatt social gi cultural in Statele Unite, sdsufere acelagi proces de pigAnizare.

2. Cum a fost posibil ca Trupul lui Hristos sd fie ,,mort",,,corupt" sau ,,pdgfrn" tirnp de 1200 de ani din istoria lui de 2000de ani?

Hristos i-a spus lui Petru: ,,pe aceastd piatrd aoi zidiBiserica Mea, Ei porlile iadului nu o aor birui." (Matei 16.18).Teoria protestantd a coruperii Bisericii contrazice in moddirect cuvintele MAntuitorului. Conform acestei teorii,Biserica lui Hristos a suferit un lamentabil egec din care a fostsalvatd doar de aparitia confesiunilor neoprotestantemodgrne.

in timp ce Biserica a suferit perioade de boli gisldbiciuni, este cu totul gregit sd .presupunem cd a fost,,fl:Loartd-" in majoritatea istoriei ei. Unii neoprotestanfi cautiiexplicatii 9i justificiri in aceastd privinld, explicatii la carevom reveni in aceastd lucrare.

2 1 7

Md voi opri in continuare asupra a patru autori careilustreazd acest efort neoprotestant de a rdspundeintrebdrilor de mai sus.

Vali Nufu -,,Decadenfa gi declinul Bisericii"s6

Articolul lui Vali Nrfu nu ridicd pretenfii decompetentd academicf,, dar este ilustrativ pentru felul rapidgi superficial in care se explicd ,,decdderea" Bisericii.Articolul este reprezentativ pentru cd insumeazd, aptoapeintreaga informatie pe care un neoprotestant de rAnd o are cuprivire la istoria Biseritii.

Autorul delimiteazd epoca progresului Bisericii depAnd la Constantin gi trece imediat la observarea,, devierilor".

Biserica Cregtind., din peioada apostolilor Ei pdnd la Reformd, afost mai intdi biruitoare, ln ciuda persecufiilor, dar apoi,tncepdnd cu sec. lV, a cunoscut o perioadd de decadenld gideclin care s-a accentuat cu trecerea timpului.

Prima deviere observath de Vali NrFo este practicareamagiei!

Una din deaierile timpuii de la tnadtdturile Noului Testamenta fost supozilia cd actele de cult conlin putei magice gi suntmijloace pin care se obline mdntuirea.

Acuzatta de magie este de obicei fdcutd pentruconsumul publicului needucat, qi nu apare in lucririle cu unminim de standard academic. O simpl| analizd ar duce laabandonarea acestei acuzal:ri. Din picate, mulfineoprotestanti o accepti fdri o reflecfie ulterioari. Este o

86 Vezi ww'vv creStin ro

218

aoizalie la fel de nefondatd ca aceea din primele veacuri, incare cregtinii erau acuzatr de canibalism pentru ci seimpdrtdgeau cu Trupul 9i SAngele MAntuitorullui -

Botezul, tn decursul hmpului, a ajuns sd fie adzut ca uninstrument de regenerare, iar participarea Ia tmpdrtdEanie ca unmijloc de obfinere a iertdrii pdcatelor sdudrEite dupd botez,

in mod tipic, autorul nu ne spune cum s-ar fi petrecutaceastd ,,abatere" . Alfi autori, dupi cum vom vedea, incearcianumite explicafii, bazate nu pe documente istorice, ci peexplicafii de psihologie amatoare.

in decursul citorua secole, alte graae eroi Ei practicinescripturale gi-au gdsit drumul in bisericd. Odatd cuacceptarea religiei cregtine de cdtre Constantin, impdratulImpeiului Roman, perseculiile au tncetat. Atunci a tnceputcreEterea exteioard gi expansiunea bisericii.

Constantin Ei fiii lui, care i-au succedat la domnie, auacordat pivilegii Biseicii, iar mai tkrziu, creEtinismul adeaenit religie de stat. Teodosiu l, tn anul 380, a dat un edict tncare declara cregtinismul religie de stat. Biserica s-a unit custatul gi, mai tdrziu, populalia a fost silitd sd deuind cregtind.

' Atat in lucrarea lui Vali Nufu, cAt gi in alte scrieri aleunor cregtini neoprotestanti moderni, am descoperit acestregret pentru inchiderea templelor pdgdne in imperiulroman, regret izvordt din ideea modernd a libertdfii absolutepentru orice fel de inchinare. O analizd mai atentd dovedegteinsd cd lucrurile nu pot fi privite atAt de simplu. Ne putempun5, de exemplu, intrebarea dacd Iosua a procedat bineatunci cAnd - la porunca lui Dumnezelr - a distrus idolii din

lara Canaanului. Dar profetul Ilie cAnd i-a ucis pe proorociilui Baal? Dar larul cAnd a ales cregtinismul drept religie a

219

Rusiei? Ar fi fost interesant dacd autorul s-ar fi oprit sdmediteze gi asupra acestor intrebdri.

' Toite conditiile preliminare de a putea fi printit ca membru tnbisericd au fost abandonate, cu exceplia botezului, care a fostfdcut obligatoiu. Deoarece, tn teorie, acest act de cult trebuia sdfie un instrument de regenerare, membrii hiseicii eraLtconsiderali persoane regenerate. A fost introdus botezul copiilormici, ceea ce inseamnd cd biseica nu mai putea fi un trup decredincioqi. Disciplinarea biblicd nu mai putea fi aplicatd tnbiseicd. Consecinla acestui declin tn credinld gi practicd a dusla Vierderea standardului de uiald 6i practicd ldsat de apostoli.

Autorul nu ne explicd ce legdturi exista intre disciplindgi botezul copiilor. Iati un contra-exemplu care ar trebui si-idea de gAndit: in Biserica Ortodoxd nu se admite divorpl 9irecisdtorirea preotilor. Pe de alte parte, organizatiaamericand Barna dezvdluie statistici dupi care 13% dinpastori sunt divorlali qi recdsdtoriti.

Pentru Vali Nufu, liturghia igi are originea in dorintapreotilor de a-gi justifica cumva existenta; la fel credinfa inprezenfa reald a Trupului 9i SAngelui lui Hristos in Euharistieeste un fel de ,,gmecherie" introdusd ca sd pricopseascd clasapreoteascd:

Ideea de preofie, luata in mod literal, a inlocuit preoliaspirituald a tuturor credinciogilor, Preolii acestor biserici erauconsiderafi ca mediatori tntre Dumnezeu gi om. Acum, o preolieluatd in sens literal, aaea neaoie de un altar, sacrificii, deAsemenea luate tn sens literal. Acest luuu s-a realizat princeremonia liturghiei, cu supozilia ca phinea sau azima, tnseruiciul de tmpdrtdganie, este schimbatd in trupul DomnuluiIsus, gi cd EI trebuie, tn mod literar, oferit din nou gi din nou,ca ispdgire pentru pdcat.

220

Ca 9i alfi autori neoprotestanti, Vali Nufu face aici oconfuzie intentionatd intre terrhenul generic de preot termencare se potrivegte oricdrui credincios care'mediazd intreDumnezeu gi creafie, gi termenul specific de preot, cu sensulde prezbiter. Biserica Ortodoxd afirmd universalitateachemdrii preofegti a tuturor creqtinilor, fiind aici in consens cucatolicii gi protestan;ii. ln acelagi timp, Biserica Ortodoxdrecunoagte o chemare speciald pentru cei care suntprezbiteri. Folosind in mod absurd argumentul lui ValiNuFu, ne-am putea plAnge cd prezblterii din adunhrileneoprotestante s-au interpus intre credinciogii de rAnd giDumnezeu.

Autorul nu uitd sd facd confuziile de rigoare cu privirela cinstirea sfinfilor:

Rugdciunea cdtre Maia Ei sfnti era consideratd necesard. inlimbajul Scripturii, sfintii sunt cei credinciogi. in aiziuneabiseicii, numai cei ce se canonizau gi erau despdrtili de uialalume ascd, er au consider ali sfinfi.

in primul rAnd, Biserica nu neagd posibilitateaexistenlei sfinfilor intre credinciogii din jurul nostru. Procesulde canonizare are ca scop sd certifice penhu noi calitatea desfAnt a unui credincios care este acum cu Hristos. Observimcd autorul are o concepfie foarte exaltatd cu privire lasfinlenia credinciogilor. Conform concepfiei lui, nu ar trebuisd-l cinstim pe Ioan Botezdtorul care se afld acum in slavd cuHristos; am putea insd cinsti gi admira ca sfdnt pe orice,,credincios" dintre noi, indiferent de starea lui morald.Concepfia autorului cu privire la sfinli gAdilA urechile co-religionarilor lui gi ii face sd se simtd bine.

Folosirea icoanelor este pentru Vali Nufu o erezie atAtde evidentd incAt ii rezervd o singurd frazd:

221

in timp, inngini despre Isus gi sfinli ntt inceput sa fie obiecte detnchinare gi adoratie.

- in rriod tipic, autorul acuzd. pe ortodocgi de inchinare laimagini, distinctia dintre adorare Qntreia, tnchinare) 9i cinstire(doulea) fiind probabil prea subtild pentru el.

Daniel Chiu ' ,,Cregtinismul primelor veacuri a fostunul evanghelic"

in revista Logos a bisericilor romAne fundamentaliste,pastorul Daniel Chiu semneazd un articol in care incearcd sidemonstreze cd. primii cregtini de pe teritoriul actual alRomdniei erau in esenld foarte asemdndtori cu baptigtii deastdzi. DiscutAnd caracterul cregtinismului de pe teritoriulDaciei, autorul igi dezvdluie propriile preferinte: acestcaracter nu a fost ortodox, poate a fost catolic, dar cel maiprobabil,,evanghelic". Explicafia lui Daniel Chiu se bazeazd,pe observalia cd incepdnd din secolul III, Dacia nu s-a maiaflat sub jurisdictia imperiului roman gi astfel a fost scutitdde influenta ,,nefastd" a Bisericii oficiale. Teoria coruperiiBisericii dupd Constantin este luatd ca o axiomd, ffud oexplicatie plauzibilh:

Ierarhia biseicii oficiale din impeiu nu are controlul populalieidin Dacia gi nu poate imTu.ne mdsuri ln acest teritoriu. Astfelse face cd credinla cregtind plantatd tn Dacia a rdmas sdndtoasdin secolele IV qi V, cdnd cregtinismul e adoptat ca ideologiepoliticd, ajungind sd fie impus cu forla maselor din impenu.Lucrttl aceastn a dus la degenerarea rapidd a credinlei cregtine,deoarece a asimilat odatd cu nmsele pigdne o parte a doctrinelor,practicilor gi itunlelor ace st ora.

Daniel Chiu trece apoi la prezentarea dovezilor cuprivire la caracterul ,,evanghelic" al cregtinilor de peteritoriul Daciei.

O primd dovadd, conform lui Daniel Chiu, este,,absenfa staurolatriei". Termenul de ,,staurolatrie"(insemnAnd inchinarea la Cruce) este ingeldtor gi dovedegtepreferintele teologice gi ideologice ale autorului. Implicafiaeste aceea cd dupd ce Biserica a fost ,,corrlptd" , cregtinii auinceput si se inchine Crucii in locul MAntuitorului. Darautorul nu ne prezintd nici un document din care sd rezultecd vreun cregtin a fdcut un dumnezeu din simbolul crucii. Oastfel de enormitate ar fi generat mari discufii gi controverse.Tofugi, nu existd nici un fel de documente care sd ateste ocontroversd in Bisericd cu privire la acest subiect. Doudrealitdti cregtine NU au fost niciodatd prilej de dispute, nicimdcar in epocile celor mai mari eretici, anume: DumnezeireaTatdlui qi simbolul Crucii! Autorul confund5, in modintenfionat sau dintr-o ignorantd condamnabild, cinstea datdacestui simbol universal al creqtinismului cu o presupusdidolatrie.

Cum simbolul crucii este total nesuferit pentru DanielChiu, el ne spune care sunt simbolurile cregtine ,,certe":Pegtele, Proorocii, Bunul Pdstor gi Porumbelul. La acestea, elmai adaugX gi Pdunul gi Delfinul. Dacd evanghelicii de astdzisunt cu adevdrat urmagii dacilor ,,evanghelici" din primeleveacuri, ne intrebdm de ce nu ar pune Daniel Chiu un pdunpe frontispiciul adunArii pe care o pdstoregte.

O a doua dovadd adusd de Daniel Chiu este ,,tnchinnreatn locn7uri sinryIe Ei lipsa ritualurilor complicate". El neinJormeazd cum dupd Constantin...

S-au dezaoltat o serie de ritualui in locagurile de cult ceprcsupun condilii speciale Ei instrumente speciale. A fostintrodus clericalismul gi s-a format o clasd dominantd inbiserici formatd din preofi, popi, cdlugdri, egumeni etc. Au fost

223222

dezaoltate forme gi ritualui imprumutate de la pdgdnL A fostadoptat cultul icoanelor, ceea ce a dus la dotarea locagurilor detnchinare cu pictui murale, statui, icoane gi alte reprezentdiidolatre.

Daniel Chiu ia drept bund opinia neoprotestantd dupdcare icoanele sunt idoli, fdrd a cerceta dacd imaginile gireprezentdrile au existat inainte de Constantin. Iati unexemplu.

in -J.928, un soldat britanic care sdpa tran$ee, adescoperit in Siria urmele unui orag antic, Dura-Europos,care fusese distrus de romani in anul 256 duplt Hristos.Escavafiile ulterioare au scos la lumind o serie de locaguri decult aparfinAnd diferitelor religii din acea vreme. Printrealtele, au fost dezgropate o sinagogi gi o bisericd creqtind.Ambele aveau picturi murale cu imagini biblice.

Daniel Chiu folosegte extensiv ,,argumente din lipsd".Un argument,,din lipsd" este logic incorect, pentru cd nici nuinfirmd dar nici nu confirmd un anumit fapt. Un astfel deargument se reduce la ,,nu gtim, prin urmare nu existd".Lipsa unor locaguri de cult pe teritoriul Daciei nu dovedegtecd ele nu existau (ar fi putut fi construite, de exemplu, diirlemn, dupd cum insugi autorul recunoaqte), qi cu atdt maipufirt nu dovedegte inrudirea cregtinismului timpuriu de peteritoriul Daciei cu cel al confesiunilor neoprotestantemoderne. Dar lipsa locagurilor de inchindciune poate fi ugorexplicatd gi prin existenfa restricfiilor impotriva cregtinilorinainte de Constantin.

Daniel Chiu deduce astfel cd biserica purd gi necoruptdde Constantin avea un caracter evanghelic pentru cd nufolosea clddiri mari, ci cregtinii se intAlneau in case. Caselesau mormintele cregtinilor nu aveau semnul crucii. Imaginilepictate erau rare. Ne intrebdm insd cum ar fi putut fi altfel.Ar fi putut cregtinii sub Domifian s6 clddeascd catedrale? Ar

224

fi avut ei libertatea gi resursele sd picteze gi sd perfectionezearta icoanei?

Folosind aceeagi logicd, un viitor ceicetdtor al istorieiva putea constata cum baptigtii romAni s-au stricat dupdRevolufia din Decembrie 1%9. intr-adevdr, inainte derevolufie ei se intAlneau in case sau in clddiri de bisericirelativ mici. Dupd Revolufie, baptiqtii au fost corupp gi auinceput un program masiv de construcfii de biserici uriage.Nu numai atdt, dar s-a creat o ,,clasi privilegiatii" care seocupi cu tot felul de organizatii gi activitdfi extra-bisericesti.O serie de tineri baptiqti gi-au fdcut studiile teologice in SUAsau Anglia Ei au participat la congrese internationale. $audeschis seminarii teologice gi s-au format uniuni gi alianteintre biserici. Au inceput sd fie dlfuzate emisiuni cregtine cucaracter neoprotestant. Un Daniel Chiu al secolului 22 arconstata cu groaz6: Unde este sirnplitatea baptiEtilor dinainte deReaolufie! Ce minunat era cfrnd pastorii baptiEti tgi uedcau deturma lor in micile adundri de prin cax Ei erau prigonili deSecuritate!

Modul forlat de interpretare a arheologiei apare giatunci cdnd Daniel Chiu anahzeazd prezenla fir ruinele uneibiserici a unui baptisteriu, unbazin in care erau botezafi ceicare se converteau la credinla cregtind. El constatd ci acestLazinera suficient de mare pentru botezul adulflor, de undear rezalta cd strdmogii nogtri,,cregtinii daco-romani practicaubotezul persoanelor mature prin scufundare". Pentru DanielChiu, aceasta este o dovadd zdrobltoare cd daco-romaniierau cu adevdrat baptigti, cd tofi cregtinii ar fi fost baptigtidactr Biserica Ortodoxd nu ar fi apdrut cu influenta eicorupdtoare!

Dar logica lui lasd de dorit. Chiar dacd cregtiniiprimelor veacuri practicau botezul pruncilor (aga cum vommai ardta in aceastd lucrare), bazinul in care se fhcea botezulnu putea fi decAt mare, din doud motive: (1) un bazin mic nuar fi ir:rgdduit decAt botezul pruncilor, fdcAnd astfel imposibil

225

botezul adultilor, gi (2) in acea epocd, in care cregtinii erau inminoritate, Biserica a crescut masiv prin convertireapdgdnilor -adulfi. Ce sens ar fi avut ca o biserici sdconstruiascd un bazin pentru botez in care doar pruncii sd fiebotezal)., adulfii fiind exclugi? Un bazin mare insd putea fifolosit atAt pentru prunci c6t gi pentru adulfi.

De la dovezile arheologice, Daniel Chiu trece la celelingvistice. El constatd cum multi termeni religiogi acceptatiin lumea protestantd au in limba romAni un caracter latin, intimp ce alti termeni religiogi asociati cu ortodoxia au uncaracter slavonic sau,,'grecesc. Concluzia? Cregtinismultimpuriu a fost unul simplu, evanghelic (de limbe htind), iarcel ulterior a fost contaminat de practici'pdgAne (termenii deorigine slavoni). Exemple de termeni latini sunt altar,duminicd, Dumnezeu, Scripfuri. Exemple de termeni slavonisunt pomand, prapori, oddjdii.

Iatd ce scrie pastorul Daniel Chiu:

Iatd cum lingoistica aine sd demonstreze aceeaEi tezd gi anumecd cregtinismul populafi.ei daco-romane era eaanghelic. Abiaulterior, pin contactul cu slaaii, sau in perioada de dupd.stabilirea slaailor pe teitoiul tdii noastre credinla cregtind a'expeimentat o degenerare inglobknd concepte, doctrine gipractici nebiblice, pentru care s-au adoptat termeni slaao-bulgari.

Ce se poate deduce din etimologia acestor cuvinte?Concluzia lui Daniel Chiu este cd ele ne indicd fenomenul de,,corupere" a Bisericii. Dar o cu totul altd explicafie este multmai nafurald.

Termenii religiogi slavoni (bulgarii au fost incregtinaflla sfArgitul sec. IX, rugii la sfArgitul sec.X, iar romAnii deApostolul Andrei) au pdtruns in limba romAnd deoarecebisericile de la nord de Dundre s-au aflat mult timp subjurisdicfia episcopilor bulgari. A fost natural ca preotii sd

226

foloseascd termeni auzIp, de la superiorii lor de la sud deDundre. Obiectele din bisericd erau desemnate prin cuvintefolosite in comun de bisericile de la nord gi sud de Dunire.Chiar dacd inifial populafia folosea termenul de ,,vespers"pentru slujba de seard, preofii care se aflau in comuniune cusuperiorii lor, episcopii bulgari, au inceput sd foloseascdtermenul slavon de ,,vecernie", cate in cele din urmd s-auimpus in limbajul bisericesc. Aceasta nu inseamnd cd incregtinismul primelor secole nu existau slujbe de seard.

Atunci cAnd Biserica a devenit liberd dupd Constantin,a existat intr-adevdr un proces de rafinare a slujbelor gi apracticilor creqtine. Aceasta nu este in mod necesar ocorupere. Noi termeni au fost introdugi ce sd poatd descrie oviatd bisericeascd mult mai bogatd, in conditiile libertdfii.Simplitatea nu este ir:rtotdeauna o virfute gi rafinamentul nueste trtotdeauna un pdcat. Ca un exemplu, cuvAntul Treimenu apare in Noul Testament, ci a fost introdus ulterior inteologia cregtind ca sd poatd explica concepfia cregtind despreDumnezeu. La fel gi termenul grecesc homousios (de o fiinfd)a apdrut relativ tArziu in cregtinism, dar a fost folosit dinsecolul [V ca si descrie un concept care este acceptat ast}.zide tofi cregtinii ortodocgi, catolici sau protestanfi.

. Este adevdrat cd s-au fdcut imprumufuri de cuvinte dinlimba slavd, dar nu numai de termeni religiogi ci gi laici,unele cuvinte latine fiind cu timpul inlocuite de cele slave.Dar acesta nu este decdt un firesc, banal gi bine cunoscut -unora! - proces lingvistic, petrecut cu orice limbe de pe fafapdmdntului.

Dar incursiunea in etimologie a lui Danie Chiu poate fifoarte riscantd. Iatd cAteva exemple care ar fi trebuit si-i dea

'de g6ndit.. Termenul ,,Duh" este de origine slavond, nu latind.inseamni oare cd invdfitura despre Duhul SfAnt a fost oaddugire ulterioari de origine pdgdnd? Ce se poate spune

despre semnificafia doctrinard a unor termeni de origineslavond, cum ar fi ,,slavd" sau ,,vegnicie"?. TeSmenul de ,,veqmAnf (ca in ,,vegmAnt preolesc")este de origine latind (,,vestimentum") gi prin urmare setrage din cregtinismul timpuriu. Este oare posibil ca primiicregtini sd fi avut preofi cu vegminte, spre deosebire debaptigtii de astdzl?' Disprepl fafi de icoane a lui Daniel Chiu il face sdplaseze termenul de,,icoand" in categoria termenilor slavoni!De fapt, termenul este nu numai grecesc, dar apare chiar gi intextul Noul Testament, unde ni se spune, de exemplu, cdHristos este ,,chipul [eikon in greceqte] Dumnezeului celuineudzut". Dacd ne-am lua dupd etimologia descrisd depastorul Daniel Chiu, acest text scripturistic ar trebui pus subsemnul intrebdrii pentru cd folosegte un termen nepldcutneoprotestanfilor.. Daniel Chiu ne informeazd cd termenul decuminecdfurd vine de la latinescul ,,communicatio" - ceea ceeste intr-adevdr corect, dar concluzia pe care o trage de aicieste eronate. El susfine ci termenul provine din obiceiulprimilor cregtini de a predica (a comunica evanghelia) i5rtimpul serviciilor religioase. Chiu creeazd, astfel imagineafalsd a unei biserici timpurii in care, asemenea bisericilorbaptiste de astdzi, se punea mult mai mare accent pepredicare decAt pe impirtiqanie. Problema este cd termenul,,communicatio" inserhnd tr latind atAt ,,a comunica" , cdt gi ,,aimp[rtXgi". Cum putem alege sensul corect? Privind lacontext! in contextul Tainei impdrtdganiei (sau a CineiDomnului, cum o numesc neoprotestanfii), sensul nu poate fidecAt acela care apare gi in Scripturd: ,,Paharul binecuafrntat,pe care-I binecuadntdm, nu este el tmpdrtdgirea cu sfrngele luiHristos? Pkinea pe care o frilngem, nu estc ea tmpdrtdqirea cutrupul lui Hristos?" Nu infelegem oare din acest text cd incontextul impdrtdganiei, ,,cofttmunicatio" lnseamnd ,,dimpdrtdqil' gi nu,,a predica"?

228

Concluzia lui Daniel Chiu, dupd care la lmpirtdganiecreqtinii nu se impdrtdqeau ci predicau, este un anacronismizvordt dintr-o dorinld personalh pdtimag* -de a furlocuipracticile ortodoxe ale primilor cregtini cu ideileneoprotestante moderne.

Daniel Chiu este silit sd rezolve problema termenilorgrecegti, dintre care unii sunt ,,evanghelici" iar alfii ,,ne-evanghelici". Astfel el ne informeazd cd. termenii de diacon giprezbiter, aprobafi de neoprotestanfi, au fost introduSi dinlimba greacd prin intermediul latinei, in timp ce alfi termenica ,,patriarh' sau ,,mitropolit'' au venit ir limba romAnd doaratunci cdt:rd ,,creEtindtatea romineascd a incdput pe minaBizanlului ce a creat ierarhia rdsdriteand" .

Chiu uitd intenfionat un termen grecesc comun, acelade ,,episcop", probabil pentru cd l-ar obliga la o explicafiestAnjenitoare cu privire la absenfa episcopilor in confesiuneabaptistii. ln ce privegte termenii de ,,patriarW', ,,mitropolit'',,,arhimandri(' etc., absenla acestota din vocabularul NouluiTestament nu este nicidecum o justificare pentru afirmafia cd,,toate aceste funclii sunt nebiblice Ei au fost tnfiinlate de biseicaBizanfului pentru a potoli pofta de funclii fl unor aga-zigi creEtinice au promoaat clericalismltl".

. Folosind logica autorului, am putea sd-i extindemconcluziile gi la termeni ca ,,baptis(' sau ,,penticostaf',termeni de origine greacl, dar de provenienlX recentd, prinintermediul limbii engleze. Care sd fi fost justificareaintroducerii gi folosirii acestor termeni de provenienfdrecentd? Mai mult decAt atAt, ce s-ar putea spune despre algitermeni evanghelici moderni gi justificarea lor? Dacdterynenul de ,,mitropolit" (episcop intr-o metropold)dezvdluie pofta de titluri clericale, nu am putea oare gisiaceleagi motive phcdtoase pentru titlurile moderne de

,,Preqedintele Seminarului Baptist" sau,,Secretarul Generalal Alianlei Baptiste"?

229

Explicafia unor termeni oarecum dificili penhuneoprotestanfi il obligd pe Daniel Chiu si urmeze o logicdextrem 51e torturatd gi in cele din urmd neconvingdtoare. Iatd

- doud exemple.

in limba romAnd se foloseqte termenul de ,,bisericd",provenit din latinescul ,,basilica". Problema lui Daniel Chiueste cd se simte obligat sd demonstreze cd biserica ne-coruptiise intdlnea numai in case gi cd daco-romanii inlelegeau prin

,,basilica" o micd incdpere dintr-o casi particulard.Demonstrafia lui cuprinde mai multe puncte:. It'tifial sintagma ,,basilica domus priuate" insemna ocamerd regeascd privatd, nu publicd.. Dupi Constantin, latinii au folosit termenul de ecclesiaca si desemneze o clddire a bisericii, in locul celui de bgsilics.. Daco-romanii au continuat sd foloseascd termenul debnsilica, deci caracterul cregtinismului daco-roman a fost unulevanghelic, ne-alterat de coruptia adusd de Constantin.

Dar premisa acestei demonstrafii este indoielrrici dintr-un numdr de motive: (1) Daniel Chiu nu aduce argumentesau citate in sprijinul teoriei cA ,,basilica" se referd la o casdparticulard. (2) Se gtie cd termenul de basilica era folosit deromani ca sX desemneze o clddire publicd, cu mult inainte deHristos. Este deci natural ca termenul folosit de cregtini sd serefere la un locag public, nu la o casd particularh. (3) Basilicaprovine de la grecescul ,,basileos" - rege, impf,rat (adicdHristos, in cazul nostru). Aceasta ar indica o utilitate publici,nu una particulard. (4) Chiar giin fraza latind citatd de autor,,,basilica domus prittate" (camera regeasci privatd), termenulde bssilicn este acordat cu ,,domus private" pentru a-i oferiun sens dorit (deci special). De fapt, avem aici de-a face cu oexpresie de genul ,,casa mea este palaful meu".

Termenul de palat neacordat cu expresia ,,casa rnea",continud pAnd astdzi sd insemne o. clddire imersd,impodobiti gi de mult pret unde vietuiegte un impdrat

230

(Hristos-I.N.f.I.ut) cu slujitorii lui, nu o simpld casd

particulari. In acelagi fel, termenul basilica nelegat de

sintagma ,,domus ptivate" , desemneazd 'irr -eontinuare o

clddire publicd. Explicafia lui Daniel Chiu este deci foartegubredi gi sfArgeqte prin a ne convinge de contrariul tezei

susfinute de el.Un al doilea termen incomod este acela de ,,prezbiter".

Daniel Chiu se incurch singur in demonstrafia pe care oincearcd sd o producd:

Termenul preot, proaenit din grecescul presbyteros (bd.trdn)prin filiera latind, este capabil sd explice natura gi statutulslujitoilor din biseicile dsco-romane gi rdtdcirea ulteioard abiseicilor romhnegti.,, Acestea (bisericile daco-romane) nuaueau preofi, ci prezbitei! Dacd ar fi auut preoli ar fi folosit fietermenul de hieros din greacd, fie termenul de sacerdos dinlntind.

Logica incurcatd a autorului este deci urmdtoarea:. CuvAntul romdnesc ,,preot" provine de la termenul

grecesc biblic ,,prezbyteros" , deci este corect fiindcd folosegte

terminologie gi concepte biblice.. Prin urmare, primii cregtini daco-romani aveau ocfedinfd corectd, biblicd.. Totugi, biserica s-a stricat dupd Constantin gi ainlocuit semnificatia inifiald.. Ca urmare, asttzi in Biserica Ortodoxd se folosegte

termenul de,,preof'.. in biserica ortodoxd ,,preo(' nu inseamnd ,,preo{' , ci

hieros sau sacerdotes. Biserica ortodoxd nu intelege ,,preo{'(teimen corect) prin ,,preot" (termenul folosit), ci ,,preot''

tt Luca 23.38: $i deasupra [.ui eraevreieSti. ,,lcesta este regele iudcilor

231

scris ctt litere greceSti, latineSti Si

(termenul cu semnificafie de hieros, adicd preot pdgAn saulevitic).

Demonstrafia lui Daniel Chiu ne lasd agadar complet"incurcafi. Este pdnd la urmi bine si folosim termenul depreot, sau nu? Autorul pare a ne spune cd termenul ar fipotrivit dacd este folosit de evanghelici (cum ar fi fost, dupdopinia lui, strdmogii nogtri daco-romani) dar este completpXgAn daci este folosit de Biserica OrtodoxX. Dar DanielChiu nu ne aduce nici un fel de dovezi care sX ne arate ceinfelegeau cu adevdrat daco-romanii prin termenul de preot,ci se mulpmegte sd afirme cd ei erau,,evanghelici" tr timpce urmagii lor de astdzi sunt,,corup[" de Ortodoxie.

Daniel Chiu se referh gi la termenul derogator de pope.El il gXsegte ca provenind de la un termen latin care desemnape un preot inferior pdgdn, care aducea jertfe. $i aici autoruldescoperd influenta nefastd a pdgAnismului h BisericaOrtodoxS!

Dar el face o micd gregeald, uitAnd teoria pe care adezvoltat-o in paragrafele precedente. Dacd regula este cdtermenii religiogi latini exprimX o credinld corectd (aga cumafirmd el), atunci termenul de ,,popd" (dupe etimologia pecare el ne-o descrie) ar trebui sd exprime o practicd cregtiirecorectd. Dar cum termenul provine dintr-o practicd pd,gdnd,inheaga teorie cu privire la corectitudinea teologicd atermenilor latini este pusd sub semnul furdoielii. Tot ceea ce s-a strdduit sd ne demonstreze pdnd acum std deci pe unfundament gubred! In orice caz, termenul de,,popi" (pe careunii il cred ca venind din slavond) este unul derogator Eifolosirea lui nu este fircurajatd de Biserica Ortodoxd. Ar fideci ciudat sd critici Ortodoxia pentru folosirea din exterior aunui cuvdnt dubios, poate cu origine pdgAnd, pe care Bisericanu doregte sd-l foloseascd.

232

Daniel BrAnzei - ,,Cum s-a corupt Biserica"s

In lucrarea sa ,,ldentitatea creEtind in istorie', pastorulbaptist Daniel Brdnzei incearcd sd ne explice in modsistematic cum s-a stricat Biseriea, schimbdndu-gi caracteruldin unul evanghelic (adicd asemdndtor cu al baptigtilor deasthzl) intr-unul ortodox. Este remarcabil faptul cd degiDaniel BrAnzei ne prezintd Edictul de la Milan ca fiindevenimentul fatal pentru Biserici, el gXsegte evidentele unor,,curente corupte gi corupXtoare" cu mult inainte de acesteveniment istoric.

Daniel Br6nzei se intreabh mai intAi care au fost cauzeleacestor curente gi ni le explicd:

(1) rdddcina incdpdfinatd a pornirilor firegti din inima omului;(2) tnodfdtuile peraertite ale iudaismului;(3) foarte r dspkndita gi tndeob gte acceptata filo zofie greacd.Oamenii din primul secol au primit mesajul cregtin pimar, dars-au apucat imediat sd-l modifice, mutilAndu-l ca sd tncapd tntiparele firegti ale porniilor cu care se simleau confortabili.

Observdm cd toate aceste presupuse catze sunt de onaturd generalX gi ar trebui sd lucreze in acelagi fel gi im zilelenohstre. Inimile oamenilor continud sd aibi aceleagi porniriperverse, iar dacd astdzi nu ne confruntdm cu iudaismul saufllozofia greac6., ne confruntim in schimb cu mii de alte,,isnr.e" , poate mult mai subtile gi mai perverse.

Cum a fost posibil ca urmagii imediati ai apostolilor sdse fi stricat aga de ugor, ir timp ce baptigtii de azi continud decAteva sute de ani ,,irrvdfdtura curatii"? Singura explicatie arfi a-ceea cd baptiptii moderni care trdiesc in abundenfaconfortabild a civilizafiei moderne sunt fdcufi dintr-o fibremorald superioari celei a cregtinilor din primele secole.

88 Vezi http : //r ob o am c o m/ pr e di c i/ i de nt it at ei ndex. htmz 3 J

Sd analizdm deci impreund cu Daniel Brdnzei felul incare ,,s-a stricat" Biserica.

,,Deformarea invifXturii despre botez"

Daniel BrAnzei sustine c[ in Biserica primelor veacurierau botezati exclusiv adulfii. Ca dovadd, el citeazd, dintr-oscriere a lui Hippolitus de la anul200:

Candidalii se dezbrdcau de hninele lor Ei erau cufundali tn apdde trei ori, dupd qe renunfau in mod public la Satan Ei rosteauarhcolele de bazd ale credinlei cregtine. Ei se imbrdcau apoi tnhaine noi gi se aldturau restului adundii ca sd participe la CinaDomrutlui.

Este interesant cd acful botezului aqa cum este descrisde Hippolitus este mai asemdnitor cu botezul adultilor dinBiserica Ortodoxd decAt cu botezul practicat la baptigti. PAndastdzi in Biserica Ortodoxh, cei care se boteazd adulfi (a)renuntd public la Satan gi (b) rostesc articolele de bazA acredintei creqtine (Crezul). Aceste doud practici nu mai existdastd,zi intre bap tigti.

Este evident insi ci Hippolitus ne descrie cum eraubotezat adulfii. Dar nicdieri in acest pasaj sau scrierile luiHippolitus nu se afirmi cd erau botezati NUMAI adulfii.Argumentul lui Daniel BrAnzei este deci unul,,din lipsd" (nugtim, deci nu existd!).

Cum s-a produs deci trecerea de la invdtdtura ,,blblicd"a botezului exclusiv al adulfilor la invdfdtora ,,corrrptil"despre botezul pruncilor? Iatd ,,faptele de necontestat" pecare ni le prezinti Daniel Brdnzei:

Felul tn care s-a produs aceastd schimbare in practicabotezuluieste foarte bine cunoscut. Din moment ce oamenii au inceput sdcreadd cd. botezul mdntuiegte gi cd cel nebotezat se duce tn iad,

234

pdrinlii gnjuhi qi afectali au tntrebat: ,,Dar ce facem atunci cucopiii nogtri care mor Ia pulind Trerne dupd nagtere? Ei auasupra lor pdcatul originar. Daca nu-i botezdm, ce se aa alegede ei inaegnicie?"

La o citire mai atenti observdm cd autorul nu ne aducefapte istorice, ci doar propriile lui ipoteze gi teorii. El ne

pomenegte totugi de Tertulian, care s-a opus la anul 185botezului copiilor. Ceea ce uitd Daniel BrArzei sd ne spundeste cd (a) Tertulian era izolat in aceastd pdrere a lui 9i (b) ceTertulian qi-a bazat opinia pe teoria gregitd ci dacd un ommai pdcdtuiegte vreodatd dupd botez atunci igi pierdemdntuirea.

Iatd alte cAteva fapte pe care pastorul BrAnzei uitd sd lemenfioneze:. ln Faptele Apostolilor exist5 trei cazuri in care cinevaeste botezat impreund cu ,,casa lui". Cu toate ci nu sespecificd daci acolo existau sau nu copii, este nafural sdcredem cd ei nu lipseau din aceste familii. Spre deosebire debaptigtii moderni, Duhul SfAnt - Autorul Scripturii, nu spunenicdieri cd pruncii erau exclugi de la botez.. in secolul III, Origen scrie ,,Biserica a primit de laApostoli tradilia de a boteza pruncii"..' Sinodul din Cartagina de la 253 a condamnat opiniadupd care botezul pruncilor ar trebui amAnat pAni la a optazi dupd, nagtere. Este interesant cd nu exista o controversddaci pruncii sd fie botezatt sau nu, ci doar cAte zile sd seagtepte de la nagtere.. Augustin declari la inceputul secolului V cd ,,intreagaBisericd a lui Hristos a suslinut dintotdeauna ca pruncii sd fiebolezali. intreaga Bisericd practicd botezul pruncilor. Acesta nu a

fost instituit de sinoade, cdci a existat dintotdeauna.". Pelagius declard la trceputul secolului V cd nu a auzitniciodatd de o sectd sau o erezie atAt de murdard incdt sdnege botezul pruncilor.

235

Daniel BrAnzei mai face gregeala sd ne aducd unargument in favoarea tAlcuirii ortodoxe a tainei botezului,atunci cAnd interpreteazd, scrierile pdrinfilor apostolici. El neexplicd cum ,, Christos intenlionase ca botezul sd fie declaratia, unnct de nrdrturie publicd". Scrie Daniel BrAnzei:

Paael l-a oferit drept un simbol al lurului dejn pimit, oameniil-au peruertit tntr-un instrument pin care se dobdndegte harul.Diferenla de tnadldturd a pdrut la inceput foarte minord ginesemnificatittd, dar la inceputul secolului doi ea a dat nagtereIa tnudldtura despre ,,botezul regenerator", cu putere de adeclanga nagterea din nou.

Iatd ce scrie de fapt Iustin Martirul, care a fost ucispentru credinta cregtind la Roma, in cea dintAi Apologie a sa:

Noi ti ducem Ia un loc unde este apd gi sunt regenerali tnacelagi fel tn care am fost tnnoili gi noi. Cdci ei sunt spdlali tnnumele lui Dumnezeu Tatdl, SfipAnul unitersului, tn numeleMhntuitorului nostru, Iisus Hristos, si tn numele DuhuluiSfdnt,

Nu putem decdt sd-i mulfumim pastorului BrAnzeipentru onestitatea de care dd dovadd aritAndu-ne care era dela inceput gi dintotdeauna credinfa Bisericii cu privire labotez. Din pdcate, neoprotestanfii moderni au alterat aceastdcredinfd.

,,Deformarea invifiturii despre Cina Domnului"

Cauza acestei deformdri ar fi, dupd Daniel Brdnzei,influenfa nefastd a iudaizatorilor:

La foarte scurtd r)reme dupd disparilia apostolilor, iudaizatorii,nostalgtci incdpdthnati ai Legii lui Moise, au strecurat in

236

biseicd ideea ,,sacifciului continult" al lui Christos. DegiEpistola cdtre Earei spune clar cd ,,Christos S-a adus pe SineInsugi jertfd o datd pentru totdeauna", frdt 4 -crucifcarea caeaeniment unic Ei irepetabil tn istorie, unii lidei ai biseicii auintrodus lq Cina Domnului ideea cd phinea Ei ainul nu suntdoar simple simboluri, ci reprezentdi ale unor realitdlispiituale tn care ,,jertfirea lui Chistos" continud phnd IasfarEitul lumii, ,,N-a spus Domnul Isttrs", tntrebau ei in modipocit, ,,acesta ESTE trupul gi shngele Meu?" De aici gi pkndla ideea ,,transubstanfierii" n-a mai fost decfrt un singur pas.

TrecAnd peste epitetul de ,,ipocr7{' aplicat celor care se,,incdpdtdnatJ" sd ia literal cuvintele MAnfuitorului, rdmAnemcu intrebarea: Care au fost sursele istorice ale autorului?

Ceea ce gtim din istorie este cd iudaizanfii insistau cd

finerea legilor ceremoniale (cu privire la tdierea imprejur, lamdncirurile curate gi necurate etc.) ar fi fost necesari pentrucregtini. Pentru ei, un om trebuia s[ devind iudeu, ir:rainte dea deveni cregtin. Dar ideea reaHtagii Trupului gi SAngelui inEuharistie este absolut strdind de gAndirea iudaicd. Explicafialui Daniel BrAnzei este cu totul neverosimild.

Dacd pastorul BrAnzei se feregte sd ne dea surse istorice(pentru cd probabil nu le are), il putem ajuta noi cu cAtevacitate din scrierile urmagilor direcfi ai Apostolilor.

Ignafiu de Antiohia, ucenic al Apostolului loan, a scrisla anul 110 o Epistold cdtre creEtinii din Smirna. in aceastdepistold el se referd la ,,cei care suslin opinii neortodoxe" gi care,,re ablin de Ia Euhsristie Ei de la rugdciune, pentru cd numdrturisesc cd Euharistia este trupul Mdntuitorului nostru IisusHristos, trup care a suferit pentru pdcatele noastre gi pe care Tatdl,tn byndtatea Lui, L-a inaiat" (6.2, 7.1). Cu alte cuvinte, numaiereticii erau aceia care negau prezentp trupului lui Hristos inEuharistie.

Patruzeci de ani rnai tdrziu,Iustin Martirul scrie; ,,Nu lcprimim pe acestea ca simpld piline sau bduturd; ci pentru cd lisus

z ) t

Hristos Mdntuitonil nostru n fost intrupnt prin Cuttdntul luiDumnezeu Ei n auut trup Ei sdnge pentru mdntuirea nonstrd, totaga, dupd cum am fost inadfnl| lrana care a fost fdcutd Euharistiepnn rugdeiunea ldsatd de EL.. este trupul Ei sdngele Acelui lisusintrupat" (Intdia Apologie 66.1,-20).

intr-o predicd scrisd pe la anul 244, Origen confirmdaceeagi credinpi in prezenfa reald a trupului lui Hristos:,,Doresc sd ud tndemn cu mdrturii din credinta aoastrd. Ali tnudlatsd ud impdrtdEili Ia Tainele dumnezeie6ti, deci gtiti cd atunci cfrndprimili Trupul Domnului nzteli grijd ca nici o ftrdmdturd sd nucadd Ei ninic din sfintitul dar sd nu re piardd. Vd socotili pe dreptainozrafi dncd o pdrticicd ie pierde prin nebdgare de vamd" (OniliiIa Exod 13.3) .

Chiril al Ierusalimului spune intr-o predicd rostitd lamijlocul secolului fV: ,,Nz priuiti deci pdinea Ei uinul donr n;acum Ie uedefi, cdci ele nmt, dupd cuffi ne-a spus Stdpfrnul nostrtt,Trupul gi SAngeIe lui Hristos. Chiar dacd sirnlurile ti-ar gopticontrariul, credinla trebuie sd te tntdreascd. in priuinla aceasta nujudecn dupd gust, ci fi hofirAt prin credinfd, fdrd n te indoi cd ai

fost ficut urednic de TrupuI Ei Sfutgele lui Hristos" (Discursuricatelrctice, Mistagogia 4 :22 :9 ).

Teodor de Mopsuetia care a trdit in secolul V, pare si sefi adresat direct neoprotestantilor: ,,Atunci cfrnd [Hristos] a datp6inen, EI nu n spus -Acesta este un simbol aI trupului Meu', ci<<Acestn este Tnryul Meu>>. in ncelaEi fel, EI nu a spus -Acesta

esteun simbol nI sdngelui Meu', ci nAcesta este TrupuI Meurr, pentrucd EI a rtrut sd Ie priztiin, furyd primirea lmrului Ei ueniren DulruluiSfilnl nu dupd natura lor, ci a1a cum sunt, Trupul gi SdngeleDomnului nostru" (Otnilii Cntehetice 5.1).

Din toate aceste citate, cAt qi din alte surse, intelegem cdin Biserica primelor veacuri nu a existat nici o controversd cuprivire la realitatea Trupului lui Hristos in Euharistie.Cregtinii primelor veacuri au luat dintotc{eauna in modliteral cuvintele MAntuitorului de la Ioan 6:

Adettdrat, adafirat, ud spun, cd, dacd nu mhncati trupul Fiuluiomului, gi dacd nu beli shngele Lui, n-auefi aiata in aoi tngiud.Cine mdndncd trupul Meu, gi bea skngele -Meu, are uialdaegnicd; 6i Eu il aoi inaia in ziua de apoi. Cdci trupul Meu estecu adeadrat o hrand, gi skngele Meu este cu adeudrat o bduturd.Cine mdnincd trupul Meu, gi bea sdngele Meu, rdmine tnMine, Ei Eu rdmdn tn el. Dupd cum Tatdl, care este rtiu, M-atrimis pe Mine, gi Eu trdiesc pin Tatdl, tot aga, cine Mdmdnhncd pe Mine, ua trdi gi eI prin Mine. Astfel este phinea,care s-a pogordt din cer, nu ca ffiana pe care au m1ncat-opdrintii ttogti, gi totugi au murit: cine mdnkncd pdinea aceasta,ttn trdi in treac.

Ioan ne spune cd unii dintre cei care au auzit acestecuvinte ale lui Hristos nu le-au putut prirni gi L-au pdrisit.Este interesant cd Hristos nu a alergat dupd ei ca sd Ie explicecd vorbea ,,simbolic", nici nu a dat o astfel de explicafieucenicilor. Este trist cd gi in zilele noastre unii nu pot primiaceste cuvinte.

,,Deformarea invifiturii despre sluiitorii bisericii"

$i la acest punct, Daniel Brdnzei abandoneazd, fapteleistorice in favoarea propriei lui imaginafii. Explicafia pe careo dd ,,deformdrii invdtdturii despre slujitorii bisericii" estebazatd. nu pe istorie, ci pe procese de intentie ficute celorcare nu se conformeazd phrerilor lui:

Existenla preoliei are o sursd tndoitd de rtinoadfie. Pe de o parteaaem de-a face cu mdndia unei ,,elite", care a trrut sd pund

, mhna pe autoitate gi control asupra comunitdfii, iar pe de altdparte, auem de a face cu ,,gmecheria" unei majoritdli care s-aarut eliberatd de responsabilitatea unei ,,preotii uniaersale acredinciogilor." Poporul a preferat atunci, gi preferd gi astdzi,sd-i ageze pe ,,clerici" pe un piedestal mai tnalt, ca numai lor sd

238 239

li se pretindd sfinfenie, Ei ca majoitdtii sd i se permitd sdtrdiascd la niuelul frii pdmdntegti pdcdtoase.

- Datrfiind cd argumentul este generic, lipsindu-i oricespecificitate legatd de condifiile istorice ale primelor veacuri,rdmdnem din nou cu intrebarea foarte naturali, ,,de ce nu seintAmpld la fel 9i astizi printre baptigti?" Singura explicatiear putea fi aceea cd liderii baptiqtilor de azi sunt completeliberati de mAndria sfinfilor martiri ai primelor veacuri, iarcredinciogii de rAnd baptigti din zilele noastre nu sunt la felde,,gmecheri" ca urmagii apostolilor.

Daniel BrAnzei ne descrie procesul ,,tragic" alacaparirii puterii in BisericX de citre o ,,clasd de clerici". Uniidevin episcopi, apoi mitropolili, patriarhi sau papi gi Bisericase transformd treptat intr-o ,,caracatttd" monstruoasd. Ceeace uitX sd explice, este cd titlurile de mitropolit sau patriarhsunt titluri onorifice, acestia fiind nimic altceva decAtepiscopi.

intr-adevdr, cum ar fi putut o Bisericd in cregtere sd seorganizeze fdrd conducdtori spirituali urmagi ai Apostolilor?Dar nu oare au gi baptigtii un sistem de organizare cu ostructurd ierarhicd, chiar dach este aleasi in mod democratic?Este greu sd nu facem aici o paraleld cu modul de organizarea baptigtilor. Ei au intr-adevdr biserici ,,autonome", daracestea sunt organizate (cel pu,Ln in RomAnia) in comunitetiregionale, cu pregedinfi, secretari, etc.

Existd o Uniune Baptistd la nivelul intregii ldri qi oAlianld Evanghelicd pe intreaga RomAnie. Persoanele aflatein funcfii de conducere in aceste organisme se bucurd de ocinste deosebitd, reprezinti pe credinciogi inainteaautoritiitilor gi participd la congrese gi intruniri internafionaleale baptigtilor. Ar fi complet fals gi naiv si se creadd cdpregedintele Alianfei Evanghelice din RomAnia este egal ir:rcinste qi autoritate cu orice alt credincios baptist. Deosebireafald de ierarhia ortodoxd constd, intre altele, in felul deosebit

240

in care conducdtorii baptigti sunt desemnafi printr-un procesde vot democratic. Ne punem insd intrebarea daci aceastdorganizare ,,democraticd" este o invdfdtmd biblicd saureflecfia culturii moderne in cregtinism. A fost oare Timoteiales ca lider prin vot popular/-'sau instalat in aceastd functiede Apostolul Pavel?

Istoria Bisericii consernneazd, cd, primii trei episcopi aiRomei au fost Linus (contemporan cu apostolii), Anacletus giClement. Au fost oare primii cregtini atAt de perverqi sdacapateze titluri goale fu:rcd de pe vremea apostolilor? Dacdaga stau lucrurile, cum se face cX un asemenea uzurpator alputerii, Clement, a fost gata sd indure o moarte de martir?Istorii Bisericii ne spune cd el a fost aruncat in mare, legat deo ancord. Este un astfel de martir unul din capetele acelei,,caracatife" de care ne vorbegte Daniel Brdnzet?

Pentru a ne demonstra invaliditatea titlului de episcop,Daniel BrAnzei citeazd textul din Fapte 20.17,18:

... din Milet, Pauel .,, a chemat pe presbiteii Biseicii ... qi le-azis: Luali seama la aoi tngiad Ei Ia toatd turma peste care a-apus Duhul SfAnt episcopi, ca sa pdstoiti Biseica Domnului.

Din acest text s-ar putea deduce cd in vremeadpostolilor, funcfiile de prezbiter gi episcop erau echivalente.Este clar ci in primul veac, modul de funcfionare al Bisericiia devenit din ce in ce mai complex, pe misurf, ce Bisericacregtea numericegte.

Un bun exemplu este acela in care Apostolii hotdrdsc strdesemneze diaconi in Bisericd, cu toate ci Hristos nu lespusese niciodatd sd introducd o asemenea ,,flanctie".Probabil un purist ca Daniel BrAnzei le-ar fi spus Apostolilor:,,Nu desemnali diaconi! Un astfel de titlu nu existd tn Scripturd Einu n fost ldsat de Histos. Sola Scriptura! Este doar dorinfa unorade a se mdndri cu titluri!"

2 4 1

Aga cum diaconia a fost o treaptd noui in Bisericd, la felgi hirotoniile in prezblter gi episcop (care nici ele nu rezultidintr-o poruncd explicitd a lui Hristos) au devenit cu timpuldiferentiate gi bine definite. Apostolul Pavel le menfioneazdpe amAndoud, fdrd a preciza vreo deosebire intre ele. $timinsi cd la foarte pufin timp dupi Apostoli, urmagii hirotonifide acegtia prin punerea mAinilor,le considerau ca fiind slufiridiferite. Este greu de crezut cd, aga cum insinueazd DanielBrAnzei, intr-o singurd generafie, cregtinii au inceput sd-gicreeze titluri din simpld slavd degart5. Creqtinii acelui timperau prea herfuifi de aqtoritdfi ca sd umble dupi titluri goale.

in locul teoriilor lui Daniel Brdnzei, sd revizuim acumcdteva mdrturii de la sfArgitul primului veac ai inceputulcelui de al doilea, de la nigte oameni care i-au cunoscutpersonal pe apostoli.

Ignafiu din Antiohia s-a ndscut in Siria, in jurul anului50, gi a murit martirizat irn Roma dupd anul 110. A fost aldoilea episcop al Antiohiei, dupd Evodiusse, primind aceastidemnitate direct de la Apostolul loan. Fiind un ucenic Aiurmag direct al apostolilor, este de inleles cd invdldtura sadespre Bisericd a fost primitd direct de la acegtia. Iatd ce scrie.in epistola sa cdtre credinciogii din Smirna:

Voi toti sd. urmali pe episcop, a1a cunr Iisus Hristos a urmat peTatdl, gi pe prezbitei (preofi) ca pe apostoli; cinstifi-i pe diaconica slujitoi ai lui Dumnezeu. (Smirneni B)

Un alt pdrinte al Bisericii, Irineu din Lyon s-a ndscut inprima jumdtate a secolului II gi a murit cdtre sfArgitul aceluisecol. L-a cunoscut personal pe Sfdntul Policarp, uceniculApostolului Ioan. in timpul persecufiilor lui Marcus Aureliua fost preot in Lyon, iar apoi episcop. Irineu a scris o lucrare-,,Impotriun ereziilor" - in care a combdtut montanismul gi

8n Vezi Eusebius, ls tor ia Biser ic i i , vo l . l l , 3 .22.242

gnosticismul. in aceasti lucrare a definit succesiuneaapostolicd a episcopilor ca un criteriu prin care cregtiniiadevdrati se deosebesc de eretici:

Fericilii apostoli, dupd ce au intemeiat gi ridicat Biserica, au datlui Linus slujba de episcop. Acestq este acel Liruts pe care PaueliI menlioneazd tn epistola sa cdtre Timotei. Lui i-a succedatAnacletus; dupd acesta, al treilea de la apostoli, Clement aprimit episcopatul Despre Acest om, care i-a cunoscut peapostoli Ei a ttorhit cu ei, se poate spune cd tncd are predicile lortncd tn urechile lui gi predaniile lor inaintea ochilor lui. Nunumai el, ci gi allii au rdmas, care nu fost inadlafi de apostoli,..Acestui Clement i-a succedat Ettaistus. Alexandru i-a urmatlui Etraistus; apoi, al gaselea de la apostoli a fost numit Sixtus;dupd el Telephorus, care a murit o moarte slduitd de martir;apoi Hyginus, dupd eI Pius; dupd acestn Anicetus.... in aceastdordine, gi pin aceastd succesiune a uenit la noi tradiliabiseiceascd gi propoadduirea adeadrului. Aceasta este cea maimare doaadd cd existd una gi aceeagi credinld uie, care a fostpdstratd tn Bisencd de Ia apostoli pdnd azi gi lransmisd inadeadr. (cap.IIl3.3)

SfAntul Ignafiu, la care ne-am referit inainte, descrierolul episcopului in ce privegte Euharistia:

Cu grijd sd lineli Euhnistia, cdci este un Trup al Domnuluinostru Iisus Hristos, gi un pahar care ne unegte pin SdngeleLui; este un altar, a1a cum este un episcop, impreund cu preofiigi diaconii, slujitoii uogti. Astfel, slujirea sd fe ficutd dupdaoia lui Dumnezeu. (Filadelfeni 4)

Nimeni sd nu facd nimic tn ce piaegte Biserica, separatde episcop. Aceea sd fie consideratd o euhaistie aalidd, csre estesub autoritatea unui episcop sau a unuia desemnqt de el. Undeeste episcopul, acolo sd fe gi poporul, aga dupd cum acolo undeeste Iisus Histos este si Biserica soborniceascd. (Smirneni 8)

243

,,Picileala lui Constantin"

Daniel BrAnzei concluzioneazd. analiza primelor trei

seeole ale bisericii cu prezentarea ,,pd.cdlel77" finale a lui

Constantin/ care a desdvArgit totala ,,corupere" a acesteia. Se

cunoagte episodul visului lui Constantin in care, inaintea

unei bdtdlii, acesta avdzut un sernn pe cer, o cruce, impreund

cu mesajul ,,In hoc signo ztinces" (In acest semn ztei birui). DanielBrdnzei trateazd acest episod cu un total cinism gi il

considerd o pdcdleald menitd sd inhame cregtinismul larealnzarea intereselor meschine ale impdrafului. Care a fost,dupd Daniel BrAnzei, rezultatui acestei pdcdleli?

Soldalii crucii de la Caluar au fost transformali astfel inslujitorii unui tiran ascuns in untbra unei cruci pictate. pedrapele. Nonuiolenlii de phnd msi ieri au fost tndemnafi sdpund mina pe sabie gi sd ,,spintece" pentru cauza unor ambiliiarogante, deghizate de acum sub masca ,,cregtindtdfii". Mieiineprihdnirii au imbrdcat haina asprd de lup gi gi-au asculitcollii ttcigagi.

Implicafia cuvintelor pastorului BrAnzei este:infricogdtoare prin enormitatea ei. intr-o singurd frazd, el faceucigagi milioanele de cregtini care au treit ir:r secoleleurmdtoare. Cdt a durat aceastd totald corupfie a Bisericii? Nerdspunde Daniel BrAnzei:

Abaterea a durat pdnd pe aremea Reformei, cknd oamenii s-autntors la textul Bibliei Ei Ia stigdtul: ,,Doar pin credinfd!"

De la anul 313, cAnd s-a dat decretul de tolerantd acregtinismului, pAnd la anul 1517, cdnd Luther a postat cele95 de teze la intrarea bisericii din Wittemberg, au trecut maimult de 1200 de ani. Unde a fost Biserica lui Hristos in cei

1200 de ani? A fost posibil ca Trupul lui Hristos si se fitransformat in intregime intr-o ceatd de lupi ucigaqi?

La aceasti intrebare incearci sd rdspu_nde al$ autorineoprotestanti.

,,Cirarea de sAnge"

in anul 1931 a fost publicatd o carte a pastorului baptistJ.M. Carroll, intitulati ,,Cdrarea de sdnge". in aceastd carte,autorul incearcd sf, rdspundd la intrebarea: ,,LJnde a fostadevdrata Bisericd timp de 1200 de ani, inainte de Reformd?"

EI insugi admite cd Trupul lui Hristos nu putea pur gisimplu si dispard pentru o perioadd atdt de lungd din istorie.Teoria lui este cd pentru a-i descoperi pe ,,adevlratii"cregtini, trebuie si urmim ,,cerarea de sdrtge", adictepisoadele istoriei Bisericii in care diferite grupuri disidenteau fost persecutate de bisericile istorice. Acolo unde gdsimsdngele, persecutia, disidenfa, acolo se afld cregtiniiadevdrati, biserica secretd 9i invizibild a lui Hristos. Cu altecuvinte, cregtinii ,,evanghelici" au continuat sd existe de-alungul istoriei gi au apdrut din cdnd ir:r cAnd la suprafat5,numai pentru a fi imediat atacali de cei pe care DanielBrAnzei ii numegte ,,lupi care-qi ascut colfii". Cartea lui J.M.Carroll a devenit foarte populard printre baptigti gi fostpublicatd in mai multe edifii, in aproape doud milioane deexemplare, pAnd in 1994.

Aceasta este teoria pe care am auzlt-o gi eu ca baptist.Aceasta este teoria pe care cei mai mulfi protestanfi ofolosesc astlzi ca sd rdspundd la intrebarea ,,unde au fostneoprotestantii trainte de Reformd".

Ca gi alte teorii, precum teoria evolufiei, teoria ,,chrdride sAnge" este atrdgdtoare pdnX la o cercetare mai adAncd.$ubrezenia ei apare atunci cdnd incercdm sd identificdmacele grupuri de ,,cregtini adevdra|7" gi descoperim fie cd

244 245

ace$tia erau de fapt eretici, fie cd nu aveau nimic in comun cuneoprotestanfii de astdzi. Care sunt grupurile persecutatepresupuse a fi baptigtii dinainte de baptigti? Donatigtii,Novatieriii, Paulicienii, Montanigtii, Albigenzli, Valdezii giAnabaptigtii.

Pastorul baptist Iosif Ton in ,,Sd ne cunongtem Crezul,,(Editura Cartea CreEtind, Oradea, 19g8) face gi el apel la aceastdsuccesiune dubioasi:

Baptigtii au fost aceia care, aa6nd o tradilie tndelungatd tnspatele lor, pe anabaptigti, pe albigenzi, pe aaldenzi, pe-lollarziV pe allii, grupdi'bare in decursul istoriei s-au rupt din s6nulBisericii din mai multe motioe, printre care Ei acesta albotezului, baptigtii deci rdmhn Ia practica biblicd, corectd, cdbotezul nu precede, ci urmeazd actului de credinld pin care L_au pimit pe Cistos ca Mdntuitor.

Iatd insd ce descoperim, la o cercetare mai atentd, cuprivire la aceste grupuri:

Anabaptigti: un curent radical cu ramuri eretice

:sub acest nume au existat o serie d.e curente religioase

radicale, unite prin practica comund a rebotezdriii adultilor(botezul lor ca prunci fiind considerat nevarabil). Incidental,rebotezarea adultilor era pentru ei un mijloc de a rupe pecredinciogi de Biseriia Romei gi de a forma o bisericd ,,fure',.Anabaptigtii au fost persecutati in Europa gi se crede ce peste30.000 dintre ei au fost executati pand la mijlocul secoluluiXVI. Din cauza diversitilii fractiunilor anabaptiste este greusd ddm o caracterizare generali a teologiei lor. Mulli dintie eiau aderat la o teologie trinitariand, dar unii dintre lideri auexpus idei eretice:' Martin cellarius a publicat o carte in 1s27, intituratd,,Despre lucrdrile lui Dumnezeu", fu care suslinea cd lisus a fost

diuin doar tn sensul in cqre toli suntem diztini dacd auem DuhulSfAfitunoi.. Hans Denk, ndscut in 1495 tn Baaaria, burc cunoscdtor allimbilor bibliei Ei rector al unei uniaersitdti tn Nuremberg, a negatdoctrina ortodoxd a Sfntei Treimi.. lohannes Campanus a publicat in 1531 o carte tn carcafrmn cd nu existd decdt doud persoane diaine, Tatdl Ei Fiul; cdFiul este inferior Tatdlui Ei cd Duhul SfAfi nu este decdt o putere.. lakob Kautz, un predicator anabaptist a negat doctrinapedepsei aeEnice. A fost tnchis tn Strassburg la 1528 apoi exilat.

. Conradin Bassen a negat diainitatea lui Hristos, decapitatin 7530Ia Bssel,

Albigenzii: eretici anti-trinitarieni

Acegtia au fost o secti care a inflorit in sudul Franfei insecolele XII gi XIII. Teologia lor era una dualisti, in care sepostula existenta a doud principii egale, unul al rdului, altulal binelui. Iatd cAteva din doctrinele 1or:. Lumea uizibild a fost ueatd de o putere a rdului, in timp ceIumea inaizibild, spirituald, a fost creatd de o putere abinelui.. Vechiul Testament este lucrarea Diaaolului. Bdrbatul trebuie sd nu se atingd de femeie. Laptele, oudle gicarnea nu trebuiesc consumate.. Din moment ce trupul msteial este rdu, Hristos nu aputut aaea un astfel de trup Ei nu a putut muri pe cruce.

Paulicienii: eretici

Paulicienii au fost o secti eretici derivatd dinMafliheism gi care a apdrut in secolul VII. CAteva dindoctrinele lor:. Hnstos a fost un tnger (nu un om). Nu s-a ndscut dinFecioara Mnris Ei lucrarea lui a fost doar una de inadtdturd.

247

. Epistolele lui Petru sunt respinre, pentru cd Apostolul

Petru s-a lepddat de Hristos.. lcganele gi ierarhia Bisericii sunt respinse, fiind inlocuitd

bu propria lor organizafte.

Valdenzii: catolici care predicau siricia

Fondatorul valdenzilor a fost Peter Valdo (mort in

121.6), un negustor bogat din Lyon, care gi-a vAndut averea

sdracilor gi a inceput si predice in sudul Franfei. Peter Valdo

nu a avut nici o obieclie impotriva doctrinelor catolice, dar a

predicat gi a incurajat o viafd de sdrbcie care contrasta cu

fastul gi luxul Bisericii Catolice. ulterior a intrat ira conflict cu

Biserica Catolicd, aceasta interzicAndu-i sd mai predice.

Urmagii lui au inceput sd adopte unele i:rvdfdturi care se

indepdrtau mai mult de catolicism. Cu toate acestea, intre

valdenzii din secolele XII 9i XIII 9i neoprotestanfii moderni

nu existd aproape nimic in comun. De exemplu, ei cinsteau

pe Fecioara Maria gi pe sfinfi, acceptau cele gapte taine 9ibotezau pruncii. De abia dupd 1.600, unele grupuri de

valdenzi s-au apropiat de protestanfi, fdtd, a se asemdna insd

niciodatii cu baptigtii modemi.

pus pe aceste lucrdri supranafurale, ei se asemdnau maidegrabi cu harismaticii din zilele noashe.

Novafienii qi donatigtii: ortodocqi *pfi;" Biserici

AtAt novationismul cAt gi donatismul au fost schismecare au apdrut in Bisericd in primele trei veacuri. Cei care auaderat la aceste schisme nu aveau nici o deosebire dedoctrind fald de Biserica istoricd, dar obiectau impotrivaacelora care cedaseri in fafa persecufiei gi fdcuserd acte delepddare de credintd., iar acum incercau sd se reintoarcd inBiserici. Nici una din aceste schisme nu a negat invdtdturilede bazd., pdsirate pAnd astdzi in Biserica Ortodoxd. intre ei 9ineoprotestanfii moderni nu existd nici o asemdnare.

Cum nici uneia dintre aceste migcdri nu-i poate fiatribuite invdtiturile gi practicile neoprotestante moderne,rdmdnem cu intrebarea: Dacd Biserica a fost coruptd inprimele secole, unde a fost Trupul lui Hristos pAnd laaparitia neoprotestanfilor moderni? in fafa faptelor istorice,neoprotestanfilor _ le rdmAne o singurd teorie, pe care euir:rsumi am auzit-o: ,,Biserica istoricd a fost atdt de ticdlonsd inchta Eters din istorie orice urme ale adeztdrntilor creEtini."

. Astfel, faptele istorice sunt date la o parte gi inlocuitecu teorii conspirative care prin insdgi natura lor nu pot fiverificate.

Concluzie

Baptistul |ames Edward McGoldrick, profesor deistorie la Cedarville College, scrie:

Probabil nici un alt grup major de cregtini din istoie nu a auutatitea dificultdfl in a-Ei descopei rdddcinile istoice, cum auaaut dificultdti baptigtii. O trecere tn reaistd a multor opinii, tn

Profesorul Emilio Comba de laValdenz din Florenfa scrie: ,,Am cdutaaaldenzilor timpuii sd gdsim elementeleprotestantistnul"

Montaniqtii: eretici

Colegiul Teologictn zadar tn crezulcare caracterizeazd

Montanus a infiinfat aceastd sectd in secolul al Illea. El

susfinea cd aga cum Iisus a fost intruparea Logosului, el,Montanus, este intruparea Duhului SfAnt. Montanusprevedea aparifia unei noi epoci in istorie, epocd dominatdde lucrarea Duhului, in care urmagii lui vor face minuni,vindecXri Ei profefii prin puterea Duhului SAnt. Prin accentul

248 249

conflict unele cu altele, pot duce pe un obsert'ator la concluzia

cd haptigtii suferd de o crizd de idenhtate .

Nu intAmplstor,lucrarea lui Daniel Brdnzei se numegte

,,Identitntea creEtind in istorie" . Ea este o incercare nereugiti de

a argumenta istoric cd in ti-p ce Biserica Ortodoxd

reprezintd un cregtinism corupt de pdgdnismul grec aioriental, baptigtii reprezintd, in cuvintele lui, ,,cea mai veche

Bisericd".Am vizitat recent noua clddire a bisericii baptiste din

Cary, Carolina de Nordi a cdrei membru am fost in urmi cu

trei sau patru ani. Biserica a fdcut o investifie enormd,

construind o serie de clddiri gi sdli a cf,ror valoare se ridicd la

multe milioane de dolari. in timp ce am fost impresionat de

amploarea noii cltrdiri, am rdmas dezamdgit sd constat cd

nimic din interiorul sau exteriorul clddirii nu aratd ca ceea ce

timp de 17 secole ar fi putut-o identifica drept o bisericd

creqtind. Forma clddirii este aceea a unui palat administrativ

din epoca coloniali. Nu existd nici o cruce, in exterior sau in

interior. Sala principald, in care se pot strdnge aproximativ

1500 de persoane ca sd asculte predica in fiecare duminicd^

are aparenla unei sdli de sport (peste sipt5mdnd este folositd'

ca sali de sport de cdtre tinerii bisericii). in locul imaginii lui

Hristos Pantocrator pe care o vedem pictatd in interiorul

cupolelor bisericilor ortodoxe, am vdzut coguri de basketball

care pot fi coborAte atunci cAnd tinerii au activititi sportive.

Am rdmas intristat de aceastd rupturd intenfionatd de

orice vestigiu al cregtinismului istoric. Semnele apartenenfei

Ia Biserica de veacuri a lui Hristos, cu miile ei de sfinti,

martiri, teologi gi ascefi au fost inldturate ca sd facd loc unor

programe utilitare gi recreative. In mod paradoxal, in timp ce

aceste biserici neoprotestante moderne se adapteazdspiritului veacului in care trXim, Biserica Ortodoxd, acuzathcd ar fi preluat influente externe, rdmAne neschimbati deveacurl.

250

In Biserica Ortodoxd cdpdtdm conqtiinta ci neapropiem, aga cum spune autorul Epistolei cdtre Evrei, ,,....demuntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui..u_iu, Ierusalimulceresc, de zecile de mii, de adunnrea tn sdrbdtoare a ingerilor, deBisericn celor inthi ndscufi, care sunt scrigi tn ceruri, de Dumnezeu,ludecdtorul tuturor, de duhurile ce[or neprihdnifi, Jdculi desdahrgifi,de lisus, Mijlocitorul legdmhntului celui nou, 9i de skngele stropirii,care zrorbe1te mai bine decdt sdngele lui Abel." (Eztrei 12.22-24)

251

Icoanele in Biserica Ortodoxi

P drintele I ohn Whiteford

icoand este o alcdtuire picturaldreprezentAnd pe Hristos, sfinti, ingeri,evenimente biblice importante, pilde sau

evenimente din istoria bisericii.SfAntul Grigore Dialoguloo vorbea despre icoane ca

fiind Scriptura pentru analfabetr: ,,Ceen ce scrisul prezintdcititorilor, imaginea aratd celor netnadtati care o priuesc, cdci in eagi cei ignoranli udd ce ar trebui sd urmeze; tn ea pot citi tolianalfabetii".st

Celor care sugereazd, c6. acest fapt nu mai este relevantin epoca noastrd, le aducem aminte de rata mare danalfabetismului care existd dintotdeauna intr-un segmentmajor al populatiei ... copiii.

Icoanele ne ridicd mintile de la cele pdmdntegti la celeceregti. SfAnful Ioan Damaschin a scris, ,,prin icoane adzute

,erse lacrimi". intr-un comentariu ra aceste cuvinte, s-a spusla al $aptelea sinod al Bisericii: ,,Dacd unui aymenea teilogtcoana i-a folosit Ei i-a produs lacimi, cu atit mai mult es aa aducecdintd Ei-i aa face bine celui simplu Ei needucat,.' - -

Se inchini ortodocgii la icoane?

Cregtinii ortodocgi se roagX la Dumnezeu, SfinteiTreimi, Maicii Domnurui gi sfinfilor irn prezenta icoaneror,aga cum evreii se rugau in prezen,ta icoanelor Templului.

Pentru a punecorectd, sd incercdmintrebdri:

Samuel 4.6, II Samuel 71,-12)?- Vindeca gapele de aramd

(Numeri 21.9\?

Fac icoanele minuni?

aceastd i:rtrebare intr-o perspectivdmai intAi sd rdspundem la cdteva

- Fdcea chivotul legdmAntului minuni (vezi Iosua 3.15, I

pe cei mugcafi de gerpi

'n Episcop al Romei in perioada 590-604.' " Episto la c i t re Episcopul Serenus d in Mars i l ia , NpNF 2. Vol .

) \ 1

- Au irviat oasele profetului Elisei pe un om (IIimpiraFi 13.21)?

- A vindecat umbra lui petru pe bobravi (Fapte 5.15)?- Au vindecat hainele rui paver pe cei bornavi gi au scos

draci (Fapte 19.1,2)?

253

XI l . p . 5 .1 .

culiios al Sdu sd uadd sticdciuneasz (Psnlmul 15.1.0), binevoind aface minuni vdzute prin sfinfii Lui, pentru luarea-aminte acelor necredinciogi.- Fapiui cd Dumnezeu poate sfinti lucruri materiale nu

trebuie sd surprindtr pe cei ce cunosc Scriptura. De exemplu,nu numai altarul templului era sfAnt, ci tot ce se atingea deacesta (Exod 29.37). A respinge adevdrul cd Dumnezeulucreazd. prin lucruri materiale inseamnd a cddea inGnosticisme3. Prin urmare, da, intr-un sens larg gi finAndcont de mdrturiile istorice ale Bisericii, Dumnezeu faceminuni gi lucreazd prin icoane la mAntuirea intregii lumi,deoarece prin icoanf, se cinsteqte chipul gi persoana luiHristos.

Care este diferenla dintre inchinare Ei venerare?

Cregtinii ortodocgi nu venereazd icoanele ca pe nigteidoli, deoarece nu proslivesc nici lemnul gi nici vopseaua depe icoand, ci pe insugi Iisus Hristos MAntuitorul lumii.OrtodocAii nu numesc icoana ,,Hristos" sau ,,Dumnezetr", cicred cd harul lui Dumnezeu se sildgluiegte in icoana De ChiiPurtdtoare, precum cred cd Trupul gi Sdngele lui Hristos estePdinea gi Vinul Sfintei impdrtdganii.ea

e2 O mdrturie clard a Scripturii despre minunata nestricdciune a trupurilorsfinfilor, adicd a Sfintelor Moagte care, aldturi de nestricarea apei sfinlite Si aLuminii de la lerusalim, dau mdrturie despre lucrarea vdzutd a harului gi aadeviru lui Ortodoxiei.e3 Curent filozofic religios care cautd sd imbine teologia cregtind cu filozofiagreacd qi cu unele religii orientale, susfindnd posibilitatea unei cunoagterimistice.ea Acei care nu-L vdd pe Hristos in icoand sunt aceiaqi cu cei care nu cred c6Hristos este Pdinea gi Vinul Euharistic. Lupta impotriva icoanelor este ourmare a luptei Protestantismului impotriva Prefacerii Liturgice. Dacd aceqtiaar crede in Taina Sfintei impdrtdganii, nu ar mai avea atunci nici un argumentimpotriva icoanelor sau a descendenlei preoliei apostolice, aEa ci au preferat

254

Cregtinii ortodocgi venereazi icoanele, ceea ceinseamnd cd le respectd pentru cd sunt obiecte sfinfite prinpurtarea a insugi Sfdntului Chip al lui -Hristos. Nu neinchindm icoanelor aga cum nu ne inchindm nici steaguluitdrii. Respectul fa,td de steag reprezintd aceeagi atitudine ca gifald de icoane - venerare. Aga cum nu cinstim lemnul sauvopseaua, ci persoana pictati in icoand, tot aga patriotii nucinstesc lesdtura gi culorile, ci lara gi neamul reprezentate desteag.

Biserica insd a biruit odatd pe luptdtorii impotrivaicoanelor, prin hotdrdrea Sfinfilor Pdrinfi ai celui de al

$aptelea Sinod Ecumenic, care aga au spus:,,Aceasta fiind pricina gi urmhnd calea tmpdrdteascd gi

tnudldtura de Dumnezeu insuflatd a Sfinlilor Pdnnti gi a PredanieiBisericii sobornicegti - cdci noi gtim cd este insuflatd de Duhul Sfhntcare se sdldgluiegte tn ea - hotdrhm desdairgit dupd o tndelungdsf\tuire, cd asemenea Crucii sfnte 9i ddtdtoare de aiafd, la fel sfntelegi prelioasele icoane pictate tn culori 9i inryodobite cu pietre prelioasesau cu altd mateie audnd acelagi scop, sd fie puse in sfintele bisericiale lui Dumnezeu, pe obiecte gi luine sfinte, pe perefi gi pe strdzi, canigte icoane - ale Domnului Dumnezeu gi Mdntuitorului IisusHristos, ale Preacuratei Fecioare Sfdnta Ndscdtoare de Dumnezeu, sauale tngerilor sau Sfinlilor ce sunt.

. Cdci oi de chte ori oedem reprezentarea lor pin imagini, oi decite oi le piaim, ne aducem aminle de prototipui, ti iubim mai mult,suntem tndemnali sd ne inchindm sdrutdnd imaginea 6i sd nemdrtuisim aeneralia (proskenesin) nu tnchinarea Qatreia) care, dupdcredinla noastrd, este cuaenitd numai natuii diaine. $i in acelagi chipaenerdm imaginea Crucii celei scumpe Ei ddtdtoare de aiafd, SfkntaEz,anghelie gi alte obiecte sfinte pe care le cinstim cu tdmdie gi

sd nege totul de la un capdt la altul. Este ,,logic" din partea Protestantismuluica prin negareq Prefacerii Pdinii in Trup qi a Vinului in Sdngele lui Hristos(qi deci implicit a Scripturii) din Ortodoxie, s[ inldture qi venerarea icoanelorca purtdtoare de Har qi de Chip al lui Hristos, deoarece ,,nevdzdndu-L" peHristos Cel necuprins de minte gi de cuvdnt in Potir, nu au cum s6-L vaddprin logica minli i nici in icoanS. (n.n.)

255

lumdndi, dupd obiceiurile tnaintagilor nogti. Cdci cinstea datdimaginii se adreseazd prototipului, iar persoana care aenereazd oicoand aenereazd pe cel reprezentat de ea. intr-adeadr, aceqsta estetnudfdtura-Sfnlilor nogtri Pdrinfi 9i Predania Sfintei Bisericisobornicegti cilre a dus Eaanghelia de Ia un capdt Ia celdlalt alpdmintului."

Evreii infelegeau diferenfa dintre venerare gi inchinare(adorare). Un evreu pios igi sdruta galul de rugiciune furaintesd gi-l punX gi sdruta Tora inainte sd o citeascd in sinagogd.Cu siguranld ci Iisus a fdcut la feles, inainte s[ citeaschScriptura in sinagogd.

Primii cregtini ari inleles gi ei aceasti deosebire. inMartirajul lui Policarpe6 ni se spune cum unii au cdutat sd-linJluenteze pe magistratul roman sd nu le dea voie cregtinilorsd ia trupul SfAntului Martir, ilca nLt cumT)a, s-a spus, ei sdrenunle la Cel Rdstignit gi sd tnceapd sd se tnchine la acesta.Aceasta s-a ficut la tndemnul iudeilor acolo de fafd, neEtiindaceEtia cd nu era cu putinfd pentru noi sd renunfdm la Hristosulaffe a suferit fdrd de pdcat pentru mdntuirea tntregii lumi gi sd netnchindm altuia. Cdci Lui, care este FiuI lui Dumnezeu, netnchindm, dar pe martiri ti cinstim ca pe ucenici gi urmdtori aiDomnului care meritd aceasta pentru neprefuita lor drngoste fafd.de impdratut Ei inadldtorul lor...

Afunci sutagul, adzilnd funpotriairea iscatd de iudei, l-a pustn mijloc Ai l-a ars dupd obiceiul lor. Dupd aceea noi i-am luatoasele, care erau mai de pre! decdt pietrele prelioase gi mai scuffipedecdt aurul curat, Ei'Ie-am aEezat intr-un loc potriztit, undeDomnul ne aa tngddui sd ne adundm dupd cum putem, cu bucurie,gi sd sdrbdtorim martirajul lui aducilndu-ne nminte de cei care s-auluptat deja Ei pregdtindu-i pe cei care 7)or aaea de luptat'e7.

es inseamni cd Protestanfii de astdzi ar trebui s6-i acuze nu numai peortodocgi ci gi pe Hristos de idolatrie, atdta timp cdt insuqi Mdntuitorul avenerat gi slrutat obiectele cultice iudaice...e6 Ucenic al Sfdntului Apostol gi Evanghelist loan, a cirui martiraj a fostdescris chiar de cregtinii martori ai chinurilor Sfdntului.e7 Martirajuf lui Polycarp 17.2- 3; 18.1-3

256

Nu interzice Porunca a doua icoanele?

Se pune intrebarea ce inseamnd t,9$p cioplif in

Porunca a doua? O in}elegere literald ar insemna ci toate

imaginile din Templu incdlcau aceastd porunc5. Cea mai

buni metodd de a afLa semnificafia cuvintelor evreiegtifolosite aici este sd afldm ce insemnau ele penbu evrei. Cdnd

acegtia au tradus-o in greacd, au folosit cuvAntul ,,eidoloi",adicd idoli. Csvdntul evreiescpesel nu este niciodatd folosit cu

privire la imaginile din Templu. Este deci clar ci pasajul sereferd la imagini pdgAne gi nu la imagini in general.

Sd privim cu atenfie pasajul din Scripturi:

,,Sd nu-fi faci chip cioplit (adicd idol), nici o tnfiyiEare alucrurilor care sunt tn ceruri, sau jos pe pdmint sau tn apele mnipe jos decdt pdmfintuL Sd nu te tnchini tnaintea lor gi sd nu lesluj eq ti Qnchini), " (Iegire 20.4-5 ).

Dacd interpretdm aceste cuvinte ca referindu-se la oricefel de imagini, in mod clar heruvimii din Templu cdlcau

aceastd poruncd. Dacd insd le interpretdm ca referindu-se

doar la idoli, orice contradicfie dispare. Mai mult decdt atdt,

daci textul se referd la toate imaginile, atunci chiar gi

carnetul meu de conducere este un idol qi o incdlcare aacestei porunci. Una din doud: ori fiecare protestant care arecarnet de conducere este un idolatru, ori icoanele nu suntidoli.

LdsAnd de o parte pentru moment semnificafiacuvintelor ,,chip cioplif', sd vedem ce ne spune de fapt

textul. Sd nu faci x, sd nu te inchini la x, si nu slujegti la x.

Dacd x = imagine, atunci insugi Templul cdlca porunca. Dacdx = idol, atunci nici Templul, nici icoanele ortodoxe nu calc[

porunca.Aparent Deuteronom 4.L4-19 interzice orice infdfigiri ale

lui Dumnezeu. Cum putem deci admite icoane ale lui

Hristos?

257

Acest pasaj ii invdfa pe evrei sd nu-gi facd o infdligarefalsd a lui Dumnezeu, pentru cd nu L-au vdztU dar noi,creqtinii, credem cd Dumnezeu S-a intrupat prin persoana luiIisus Hristos, deci putem infAfiga ,,ce am privit" (I Ioan L.L),dupd cum spune SfAntul Ioan Damaschin:

,,in uechime, Dumnezeul netntrupttt Ei nemdnrrat nu a fostniciodatd tnfdfiEat. Dar autm cd Dumnezeu a fost udzut tn trup Eia uorbit cu oamenii, aceptia pot face o infd\igare a lui Dunmezeua1a cum L-am udzut. Nu md tnclin materiei, ci Dumnezeuluimateriei, care a deuenit materie pentru mine gi S-a coborit sdIocuiascd tn materie, care .mi-a pregdtit mfrnfutirea prin intermediulmateriei. Nlt z,oi tncetn sd cinstesc acesstd rnaterie care mi-a ddruitnfintuirea. O cinstesc. dar nu ca Dufttnezeu."

AvAnd in vedere impotrivirea iudeilor fafi de imagini,cum au putut primii creqtini si accepte icoanele?

Icoane pot fi gisite nu numai in catacombele cregtine, cigi in cele evreiegti din aceleagi perioade. Putem vedea, deexemplu, icoanele evreiegti bine pdstrate de la Dura-Europos,un orag distrus de persieni in mijlocul secolului al treileaceea ce ne dd o idee cAt de recente ar fi putut fi.

Uneori, in mod greqit concepfiile lui Iosefus cu privirela icoane sunt considerate ca fiind cele gisite la evrei in aceaperioad5. Unul din textele mult citate este acela care se referdla rdscoala care a avut loc afunci cAnd romanii au pus unvultur imperial pe poarta Templului.

Acest episod nu este atdt de simplu cum ar crede unii.Acei evrei erau zelott. Iosephus, care povestegte acesteevenimente, a fost el insugi unul dintre ei, dar a trecut maitdrziu de partea romanilor.

El ne spune cum romanii au plasat acest vultur laintrarea in templu, iar poporul l-a dat jos, privindu-l ca pe unsacrilegiu. intrebarea este ins5 ce i-a infuriat pe evrei,

258

imaginea in sine, ori faptul ca romanii o plasaserd pe poartaTemplului. Conceptiile lui Iosephus erau atAt de extremeincAt el considera cd pAnd 9i infdfigdrile de qr.rimale de peMarea de Aramd din Templul lui Solomon ar fi fost

pdcdtoasees.Atitudinea generald a iudeilor fald de arta religioasd nu

era de fapt atAt de iconoclastd. In Talmudul palestinian

gisim scris: ,,in zilele tui Rabbi lochanan oamenii au tnceput sdpictere imagini pe ziduri, iar el nu i-a oprit .,, In zilele lui RabhiAbbun oamenii au inceput sd creezt imngini in mozaicuri, iar el nui-a oprit" .os

Talmudul Pseudo-Ionatan repetd porunca impotrivaidolilor, dar adaugd: ,,o coloand cioplitd cu imagini Ei tnftligdripoli sd-fi faci, dnr sd nu tc tnchini Ia ele". Cele mai vechi scrierievreiegti pe care le avem contin ilustrafii. Printre acestea suntimagini cu scene biblice, asemdnitoare cu cele gdsite lasinagoga din Dura Europos (gi cu cele din biserica aflatdaldturi de aceastd sinagogd) care a fost ingropatd in secolul altreilea, cdnd persienii au distrus oragul.lOO

Este demn de remarcat cd cele mai timpurii icoane dincatacombe erau in majoritate scene din Vechiul Testament gi

icoane ale lui Hristos. Predominanla scenelor din VechiulTestament aratd cd aceasta nu era o practicd pdgAnXintrodusd de anumifi convertifi, ci una evreiasci, adoptatd decrestini.

e8 Vezi Antichitit i VlII7,5.nn Abodah zarah 48d100 Vezi ,,Escavafiile de la Dura-Europos conduse de Ltniversitatea Yale Side Academia Francezd de Inscriplii Ei Litere", Raportul Final VII, Partea l,Sinagoga, de Karl H. Kraeling

259

Daci icoanele sunt atAt de importante,cum de nu le gisim in Scripturi?

- De f-apt le gdsim in Scripturd - 9i inci in multe locuri!Observafi cAt de frecvente erau ele in Cort 9i apoi in Templu.Existau imagini de heruvimi: pe chivot (Iegire 25.18), peperdelele din Cort (Iegire 26.1), pe perdeaua din SfdntaSfintelor (Iegire 26.31), doi heruvimi in Locul SfAnt (Iimpdrafi 6.23), pe perefi (I imperagi 6.29), pe ugi (I impdrafi6.32), pe alte lucrdturi din Templu (I imperafi 7.29,36).

Existau deci icoane incotro iti trtorceai ochii.

Chiar daci admitem ci icoanele sunt un fel de Scripturi,unde era scris evreilor si le venereze?

Scripfura poruncea evreilor sd se inchine inainteachivotului, care avea pe el imaginea a doi heruvimi. inPsalmul 99.5, se poruncegte: ,,indlfafi pe Domnul Dumnezeulnostru Ei ud inchinali tnaintea aEternutului picioarelor Lui, cdcieste Sfdnt!'

Sd observdm cd aici cuvAnful,,inchinare" este acelagi cticel folosit in Exod 20.5, unde ni se poruncegte sd nu neinchindm la idoli. Ce este ,,aEternutul picioarelor Lui" ? in IParalipomena 28.8, David folosegte aceastd expresiereferindu-se la Chivotul Legdmdntului. Psalmul 99 (98 inSeptuaginta) irecepe cu imaginea Domnului care ,,Eade pelrcruoimi" (98.1) 9i sfArgegte cu indemnul de a ne irnchina pemuntele Lui cel Sfdnt - ceea ce intdregte faptul ci in acestcontext se referd la Chivotul Legdmdntului.

Aceastd frazd. reapare in Psalmul 73L.7, unde esteprecedatd de: ,,latd am nuzit de chiuotul legii; in Eftata l-amgdsit, tn larina lui laar. Intra-ztom in locaEurile Lui, inchina-ne-zrom la locul unde au stat picionrele Lui" gi este urmatd de

chemarea ,,Scoald-Te Doantne, tntru odihna Ta, Tu Ei Chiaotutsfinlini Tale!"

Este interesant cd aceastd expresie .eete folosite inslujba din biserici referitor la Cruce, qi legdtura nu esteintAmpldtoare - pentru cd pe Chivot, intre heruvimi, se aflacapacul ispdgirii, peste care era stropit sAngele jertfelorpentru pdcatele poporului (Iegire 25.22, Levitic 16.15).

Nu a fost $arpele de aramd distrus tocmai pentru cipoporul il venera?

Dacd te uiti atent la pasajul acesta (II impdrati 18.4),observi ci $arpele de aramd nu a fost distrus pentru cdpoporul il venera, ci pentru cd il transformaserd lntr-undumnezeu-garpe numit Nehugtan.

Nu au existat oare iconoclagti in biserici,chiar inaintea protestanfilor?

Atunci cAnd discutdm despre icoane este important sdavem ire vedere cd doud chestiuni separate sunt adeseaconfundate: (1) Ne este permis sd facem sau sd auem icoane? (2)Ne este permis sd le aenerdm?

Din Vechiul Testament este clar cd rdspunsul laamAndoud este DA. Protestanfii se opun venerdrii icoanelor,dar de obicei nu se opun oricdror imagini, alffel nu ar aveacdrti ilustrate, televizoare sau tablouri. in afard de grupulAmish, cu greu pofi gdsi un alt grup protestant care sd seopund in mod consecvent fufuror imaginilor. Protestantii seopun de obicei venerdrii imaginilor, dar este interesant cd,dacd ar fi consecvenfi, argumentele gi dovezile aduse de ei sepotrivesc oricdror imagini.

260 261

Iconoclagtii, adesea citafi de protestanfi, aveau de fapt o

ideologie opusi acestora. Pe de o parte, iconoclagtii au

anatemizat pe tofi cei care ,,tndrdznesc sd tnftfiyzr cu materialegi culori pe Hristos sau pe Sfrti" - deci gi protestanfii intrd in

aceastb categorie.Pe de altd parte, iconoclaqtii au mai anatemizat 9i pe cei

cate ,,nu mdrturiresc pe purutea fecioara Maria ca adeztdratdNdscdtoare de Dumnereu, mai presus de oice creaturd ttdzutd sauneudzutd, gi nu cautd, printr-o credintd sincerd, cererile ei adresatelui Dumnereu pe care L-a purtat". Iconoclaqtii au mai

anatemizat gi pe ,,oricine cflre neagd folosul pomenirii Sfnfilor" .

De fapt, protestanfii s-ar afla mult mai mult sub anatemaiconoclaqtilor decdt ortodocgii. Protestanfii aprobd faptul cdiconoclagtii se opuneau venerdrii icoanelor, dar venerarea insine nu era o problem5 pentru iconoclagti. Ei se impotriveauvenerhrii icoanelor pentru cd se impotriveau icoanelor. Ei nuse opuneau venerXrii altor obiecte sfinte - de fapt venerauCrucea fdrd nici un fel de rezerve1O1.

Protestanfii mai citeazd anumifi Perinfi ai Bisericii casX-gi susfind, pozifia. Cele mai multe dintre aceste citate nufac decAt sd respingd idolatria, gi nu au nimic de-a face cuicoanele. in puginele cazuri in care sensul ar pdrea sd fieacesta (unele scrieri confinAnd addugiri fdcute chiar deiconoclagti), o interpretare consecventd ar cere respingereaoricdror imagini (nu numai a icoanelor din bisericd). Niciunul dintre aceste texte nu atinge subiectul venerlrii.

Canonul Sinodului din Elvira este adesea citat insprijinul pozifiei iconoclaste. in canonul 36, se declatd.: ,,Sestabilegte ca in bisrici sd nu fe pictui, pentru cd ceea ce esteadorat nu poate fi pictat pe perefi". Chiar gi protestanfii admitcd inlelesul acestui canon nu este atAt de clar cAt s-ar pdrea.Nu se gtie care a fost catza acestui canon, nici ceea ce incerca

r0r Jaroslav Pelikan, Spiritul cregtinismului rlsiriteanChicago, University of Chicago Press, 1974, p. 110.

262

(600-1700),

sd prevind, fapt recunoscut chiar gi de protestanti:,,...(cnnonului 36 al sinodului din Elaira) nu i se ponte da preamare importanfd, rostul lui nefiind g4ns5s74l" r02' -'

Prin cuvintele folosite, acest canon nu poate fiinterpretat ca o condamnare generald a imaginilor. Nu esteclar ce se interzicea gi, mai ales, de ce. Diferitele interpretirivariazd de la o interdicfie a imaginilor in bisericd, pAnd laincercarea de a feri icoanele de pdgAni (posibil, dat fiind cdacest sinod s-a intrunit in timpul persecutiilor). ln oricarecaz' se gtie cd icoanele au fost folosite in bisericile spanioleatAt inainte, cAt 9i dupi acest sinod, fdrd nici un fel decontroverse cunoscute. In orice caz, sinodul a fost unul local,niciodatd proclamat la nivel ecumenic.

incheiem aici cu inteleapta sfdtuire a Sfdntului NicolaeVelimirovici (+1956; to:'

,,lar tu sd gtii cd precum se deosebegte ziua de noapte, aga *deosebesc Ai icoanele creEtine de idolii pdgdnegti.

Idolii sunt chipuri de finle ndscocite gi imaginate, tn aremece icoanele sunt inftliEdi de sfnfi care au trdit pe pdmfrnt cuadeodrat, L-au proslduit pe Hristos pin credinla lor pi s-autnzrrednicit tn cer ile tmpdrdlia lui Dumnezeu. Acolo iluzie, aicirealitate. Acolo minciund Ei ndlucire, aici adeudrul gi numatndeadrul. Idolii tl despart pe om de Dumnezeul Cet adettdrat, tntireme ce icoanele il duc pe om la Dumnezeul Cel adeadrnt. prin adoua Sa poruncd, Ziditorul a urut sd abatd neamul omenesc de laceea ce-l desparte de El, adicd sd-l abatd de toate ninciunile,ndlucirile si iluziile denronice. "

r02 Edward James Martin, o istorie a controversei iconocraste, London.Society for the Promotion of Christian Knowledge, 1930, p. l9'nt Rispunsuri la intrebiri ale lumii de astrzi, vol. I, Editura Sophia. 2002.

263

ri

i

Primul volum din colecfia apologetici EreziileApusului, intocmit sub forma unui buchet descrieri patristice, se apleaci asupra acelordreptmiritori care doresc si se impirtigeascidin ,,cugetul Bisericii" gi si asculte in acelagitimp sfituirea Sfinlilor intru cele de folos,pentru apirarea adevirului Ortodoxieiimpotriva noilor forme luate de vechile erezii.