Florentina SAMIHAIAN . Sofia DOBRAMarilena $ERBAN

a

tr literaturaromana

Limba

pentru clasa a Vl-a

rwffiYffiffie-

$TluDEscopAnAPLIC

WGrup Editorial

Crprins

uurnrea ICuointe gi cdr[i

Cartea - obiect cultural: Leagdnul pisicii de Simona Popescu

Mijloace interne de imbogdfire a vocabularului. Derivarea

Mijloace inteme de imbogdfire a vocabularului. Compunerea . ' 'Miilou." interne de imbogdfire a vocabularului. Schimbarea valorii gramaticale

Noliuni de foneticdStructurarea texfului oralAnunful

UNITATEA 2 :

Nara[iuneaStructura textului narativ: Petru[a de Mircea Chrtdrescu

Rezumaful. Povestirea

4

12

17

21

24

28

32

3640

44

46

48

65

69

72

74

78

79

80

81

83

86

Verbele predicative qi verbele nepredicativeModurile personale qi modurile nepersonale

Modul indicativModulconjunctiv ....:.....Modul condilional-optativ . .'.

Modul imperativModul infinitivModul gerunziu. Modul participiu. Modul supinEvaluare

UNTTATEA 3Autor. N ar ator.P ersonaj

$tireaMonologul informativSubstantivul .....

88

97

100

102L12

l-l

a Lt,rurins i

ururrlren 4Dialogul

Dialogul - mijloc de caracterizare a personajului: D-l Goe... de I. L. Caragiale 114Organizarea replicilor intr-un dialog I29Pronumele personal 1.3.4

Pronumele posesiv. Adjectivul pronominal posesiv 138Pronumele demonstrativ. Adjectivul pronominal demonstrativ 1,44

Numeralul 150Evaluare 156

UNITATEA 5Pastelul

Opera liricd: Malul Siretului de Vasile AlecsandriAdjectivulCompunerile descriptive

1581.69

1781.84Evaluare

UNITATEA

Fabula: Cdinele gi cd[elul de Grigore Alexandrescu . . .

Motivarea unei opiniiAdverbulPrepozifiaConjuncliaInterjeclia

6Fabula

186194197203206209

Evaluare 212

7Doina

UNITATEA

Doina: FloricicaAprecieri personale referitoare la textele studiateSintaxa propozilieiFraza

21.4

221.

224227228230232239248

PredicatulSubiectulAtributulComplementulEvaluare

I25()

Unitatea

CUT)inte'v

Ft cdr[iCartea - obiect cultural

VocabularulNo[iuni de foneticd

Ordonarea ideilor tn comunicareAnun[ul

Pe parcursul unitilii de invifare, profesorul va avea in vedere dezvoltareaurmitoarelor competenfe specifice d i n prog rami :

1.2. sesizarea sensului unitdfilor lexicale noi in funclie de context;1.4. aplicarea principiilor ascultdrii active in manifestarea unui comportament comunicativ

adecvat2.1. inl[nfuirea clard gi corectd a ideilor intr-un monolog (narativ, descriptiv, informativ);2.2. utilizarea relaliilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie in organizarea mesajului

oral;2.5. participarea la diferite situalii de comunicare, manifestAnd o atitudine favorabild progresiei

comunicIrii;3.{. diferen{ierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu in cadrul textului citit;3.3. sesizarea valorii expresive a unitd{ilor lexicale in textele citite;4.2. unlizarea unui lexic diversihcat, recurgAnd la categoriile semantice studiate qi la mijloacele

de imbog[{ire a vocabularului, pentru exprimarea nuan}atd;4.3. inl5nluirea corectd a frazelor in textul redactat, utilizAnd corect semnele ortografice qi de

punctualie.

Valori gi atitudini ce pot fi formate pe parcursul unitifii:

o cultivarea interesului pentru lecturi qi a pldcerii de a citi;. cultivarea unei atitudini pozitive fa[5 de comunicare prin congtientizarea impactului

limbajului asupra celorlalli qi prin nevoia de a infelege qi de a folosi limbajul intr-o manierdpozitivd, responsabih din punct de vedere social;

o cultivarea unei atitudini pozitive fald de limba romAnd gi recunoaqterea rolului acesteiapentru dezvoltarea personalf, qi imbogdfirea orizontului cultural.

^ UNITATEA 1

rele teme, completand comunicdrile:v[ mi se pare

Leaginul pisiciide Simona Popescu

Dragi Danda,

Cind eu aveam L2 ani, cam cit ai tu acum, dintre toatedistractiile, cel mai groz y mi se plrea cititul. Distraclie, da!,

sI nu crezi cI m-a luat gura pe dinainte gi nici nu te gribi s[mi compltimegti, de parci nu ar fi fost altele! Erau aco1o, incitit vreau s5. zic,9i jocuri, 9i joac5, era gi conversatie, era gi

umor, era gi provocare (ca la jocul adev[rului), erau 9i scene, ca

intr-un film (imaginile le inventam eu), erau gi prieteni, erau

ffiorru Popescu (n.1965)

Poetd, prozatoare, eseisti, apreciatlin lari gi in strlinitate. Dintrevolumele sale, amintim: Xilofonul Sialte poeme (7990), Juventus (7994),

Exuoii (7997), Volubilis (1998);Lucrari in aerde. Pledoaria mea

pentru poezie (2006).

Texr:l Leag,inul pisicii aaplrut in vo- tlumul Care-i faza cu cititul?

$!}JI

4

Cartea - obiect cultural

9TrU1. Exprimi-li pdrerea despre urmdtoa

o Dintre toate distracliile, cea mai groza

o $i cititul poate fi o distracfie, dacL

. Cand citesc, imi place sX

8. Scrie pe un bilelel un joc pe care il asociezi cu cititul. Noteazd mai jos in ce fel se

aseamdnd jocul pe care l-ai propus cu cititul.

8. Care este cartea cea mai ciudatd sau cea mai deosebitd pe care ai vdzut-o vreodat6?Prin ce te-a impresionat?

DESCOPARJurnalul de lecturd

1. Citeqte textul urmitor folosind metoda jurnalului.imparte caietul in doud coloane; in prima coloan6,noteazd. citatele sau secvenlele din text care ili atragatenfia in mod deosebi! in coloana a doua, prectzeazdprin ce !i-au atras atenfia pasajele respective: !i-a pldcuto idee sau poate te-a nedumerit prin ceva, nu egti deacord cu o afirmafie prezentf, in text, !i-ai adus amintede o experienli sau de o situalie asemdndtoare etc.

gi nesuferitit dia care dau sare 9i piper lumii, erau tot felul. $i nu mL mai lua cu ,,aga era pe vremeaaia, comunist[!", cL nu despre asta e vorba.

Eu, cind m[ uit la unii copii care nu citesc nimic, nu dau vina pe vremuri. Aga sunt ei. Poateo si 1e treacl. Cum deschizi tu computerul dimineala, uneori chiar inainte sI te speli pe fayd,agadeschideam eu cartea. Nu pentru ci eram weo studioasi sau vreo tocilarI. $i ca sI limurim odat[pentru totdeauna povestea asta: tocilarul e cineva care citegte pentru al[i, pentru profesor, pentrunot[. Seamdni doar pe dinafard.cu ceVcea care, iubind cartea,citegte doar pentru sine (de plicere,feri scop, degeaba, dac[ vrei - dar acest ,degeaba" are un miez foarte dulce, pe care gi tu, deja,il cunogti). Cirgile pe care le doream 9icu care imi fhceam de lucru toatlziua nu aveau nicio legituri cugcoala. Dimpotrivi, ag zice.Terog sd intelegi bine acest,dimpotrivi".

Q::

Dar mai era ceva: dac5. l'mi. vedea mama cu cartea in kmi"nL, nu mi mai punea sa Espi.l vasele, si mitur, nu m[ _"mai trimitea la cumpirdruri g

;HJ,ril#:1,:xi:: qatara la aer,la joacl.Thre md Eplictiseau lucrurile astea, dchiar gi iegitul ,,lu ,.r". #$i-apoi se chema cd faccera, nici mie nu-mi phceauoamenii care doar taie frwzd,la ciini - ba chiar cdte nuti.ceam, cI, gtii gi tu, cititul nu e

niciodati doar citit, e mult mai mult! De fapt,eu nu stdteam aga, ca si m[ aflu-n treab[: intins[ pe pat, pe covor sau incoldcit[ in fotoliu, cugAndul aiurea, uneori cu privirea pierdut[ in tavan, pe fereastri,,,in go1", uitdnd de carte, cAte

nu se intdmplau cu mine! ,,Go1u1" 5.1a nu era deloc go1, gtii gi tu cum se animi, cum devineinversul giurii negre despre care ai aflat deja cite ceva. Dac[ gaura neagrl inghite tot, absoarbe.ot, consumi tot gi duce la nimic,,golul" de care vorbesc scoate lucruri din nimic, i1i dn...totui! Tineam cartea pe genunchi, in poali, sub fala mea sprijiniti in palme, deasupra fe1ei, panirri dureau bratele.Timpurile se buclau,lumile se buclau. Nu i-am inteles niciodatl pe cei carespun c[, atunci c6.nd citesc o carte, se mut[ cu totul acolo. Ceea ce mi se pflrea grozav nu eraatdt povestea in care te puteai vdri uitdnd de tine, cit ciuditenia posibilitnlii de a tri.i in treiiumi deodat[ - cea rcald., cea a cdrtli gi cea de-a treia, numai a mea, ca o delti in care cele douit'luvii - al cirtii gi al realititii - se intilneau intr-o nou5. ,,forma1iune". Priveam curgereaimaginilor una intr-alta,la nesfdrgit. Le vedeam cu cele doui perechi de ochi deodati: ochiideschigi gi ochii minfii. ML uitam la... Imaginatie - acest neobosit, imprevizlblT Transformer.are e in fa\a ta gi inluntrul tiu. Egti tu, Imaginalia! Tu egti!

- 5

Ai jucat weodat[ Sforile? Leagdnulpisicii,cumii spun englezii, Cat's cradle. [...] Ai o sfoar[, iilegi capetele, o intinzi pe cele doul palme puse in parulel,ancorind-o de degetele mari, ridicate,

9i de cele mijlocii. Aga. Altcineva prinde ct ardtiltoarele gi degetele mari sfoara intins5., o preiadin mdinile tale cu o migcare rapid[ care impletegte firele gile creeaz[ un nou model pe mdinilelui/ei. E r6.ndul t[u si mugi ,,leaglnul" din nou pe mdinile taie. $i tot aga. Cititul e... ,,leagd.nul"dsta.Laun capit etti tu,la celllalt Lumea (din carte gi din afara e7).Intre voi, sforile de aer. [...]

Si-fl mai spun c5, de cele mai multe ori, cititul era doar un pretext ca si privesc - cu ochii inplin go1- 1a tot acest film, frrd, cap gi coadi, in care aplreau cele ,,9tiute" ahturi de lucruri ,,str[ine",persoane, obiecte, situalii niciodatl intdlnite cu adevirat. Cum e posibili De unde vin? E cam ca

in vis, gdndegte-te pufin!

$i mai era cititul un fel de odihnl vi e, deldncezeal[ dulce, de pisic[. Leaginul pisicii. . . Cititulnu e niciodatd, doar citit...

Nu mai gtiu care a fost prima carte cu care am avut de-a face.

O cirticici cu foige p. i"r. se afla praf de pudr[, roz- catte de mirosit, de dat cu ea pe fa1i,pagind dupi pagini (chiar pentru asta gi era,,volumagul", o carte... cosmeticn). Pe coPerta numai mare decdt jumitate din ecranul unui iPhone avea fafa unei chinezoaice zdmbitoare. Nu se

pune? De ce nu? Se r[sfoia, starnea senz tiicdnd o apropiai de nas, cAnd o priveai 9i chiar stdrnea

Imaginatia - te gdndeai la China, la hdrtia de orez,la fala ta cea catifelatd, ca petala de trandafir,

^ga capagina de c[rticicl,la obrazul cel frumos, tdndr,de aici la povestea cea mai tristi din lume,

Tinerelefdrd bdtrdneTe Si oiaydfird de moarte 9i tot aga.

O alte clrticicl, una cu foile transparente, parfumate, era sora celei de pudri. Rupeai o fil[ gi,

sub ap6, fbcea clibuc, se topea. Era cartea de sipun. Le purtam pe amindoufl cu mine intr-ogentu![ din imitalie de piele de clprioari. Le-am rupt cu strdngere de inimfl, pagini dup5. paginl.Se bucura fa1a, se bucurau mAinile.

Poate ci prima carte de hdrtie cu care am avut de-aface a fost Vdrul Pons aluiBalzac. N-amcitit-o, am vandalizat-o! Sau am adiugat frumusefe, in felul meu: am fhcut pe paginile ei ogrimadl de mAzgilituri de copil mic: rotocoale,bele, ovaluri strimbe,incerciri de humanoizi. Nici

nu mai avea copert[ cdnd am dat de ea,

tdrzi:. Ba chiar ii lipseau foi intregi.Am inceput s-o citesc aga cum era.

$i mi-a plicut foarte mult. O carteciudatl, nici urml de poveste pepaglni intregi, doar nigte descrieri de

obiecte. Dar 9i descrierea e, uneori,un fel de poveste. Apoi am pornit in

clutarea titlului ei, tot intrebdnd indreapta gi-n stdnga.

Nu gtiu cure afost chiar prima cartecititi. Poate Pinocchio,mare, cu fotografii

frumoase. Despre cum poli scoate viatinu din piatrd, seaci, ci din lemn uscat. Nugtiu dac[ mi-a pllcut atunci, dar imi placeacum.

-6

Cdnd eram de virsta ta,dragd.Danda, imi pl[ceau c5.4i1e imposibile, cumva {hri inceput gi fhr[sf6.rgit. Manuale de astronomie, de botanic5, de geografie 9i de istorie pe care le gisisem la bunicade la tari. Erau vechi gi inutile. Bunica mai rupea cdte-o pagini din ele atunci cind nu mai avea

ziare ca si aprindi focul. Cdnd veneam in vacanfi, mI ocupam eu de asta. De irare nu-mi pdreardu. Erau mistuite de flacdrd. titluri, evenimente, portretele lui Ceaugescu care a'vea o singurlureche, nigte fotbaligti (nu-mi pl[cea deloc fotbalul!), nigte uzine (nu-mi pliceau uzinele!), chestiidin astea.Inainte s5. arunc paginile de carte in foc, m[ uitam peste ele. Pe uneie le salvam: adunamfoile disparate, imi fhceam o cirticicl pe care o tot risfoiam. Era, dacdrrei, ca un fel de ,,blog", ata cum 1i-ai fhcut tu, cam aga...Doar ci de hd.rtie - gi fhri. ..poze cu mine. Nici nua\-eam, doar cdteva alb-negru, nici nu ardtamprea bine, c[ nu-mi plicea sI stau la pozd,.

Cand me g6.ndesc la tine gi la prieteneletale care vi. faceti zeci de fotografii cuiPhone-ul, din care le pistrati doarpe cele care vX plac. .. Alte wemuri. .. :

Tiebuie si-ti mlrturisesc c[ la 'd,,-arsta ta citeam nigte romane pe -]care le cump[ra Nini, romane = -iFoase, cu coperti cartonate gi cuit1ul gi numele autorului scris pe.otor cu auriu. Dupd cum aritau,ni se p[rea c[ sunt valoroase. imi;i pllceau, dar cred acum c[ erau pierdere de weme.

-\utorul1or se numea PaulF6val. Erau romane cu de toate: aventuri, muschetari, dragoste, crimi,:ot tacimul. $i mai citeam romane poligiste rominegti, avea Nini un raft intreg. Tot pierdere de',Teme, dar m[ invitam cu frica, nu-mi displicea, cX gtiam ci. oricdnd pot si inchid cartea. De laBubu am inceput s[ primesc mai ales ci4i de poezie,pe care le-am citit mult mai tdrzirt, cdndem gi inceput sI le pretuiesc cu adevirat. Nu cred c[ Bubu citea poezie, nu gtiu de ce mi le lua.\Ii-a dlruit, pe la !3 ani, ditamai clrtoiul de Gongora. Cred cd a costat o grdmadd", era o carteie ltrx! Despre Gongora ista o sX afli mai tdrzin. De la el vine cuvdntul ,,gongoric" (despre cevaiin care nu-i nimic de inteles), dar nu e cinstit, cI el era un poet interesant.

Curios, nu-mi pl5.ceau c54i1e pentru copii,,,capodoperele".DeAlice inlara Minunilor sau deITajitorul din Oz sau de Mary Poppins nu m-am atins decit tdrzit (vlzusem filmelel). Ce cIrli,JragI Dandone! $i tl aivdzttt filmele, ai ascultat, cdnd erai mici gi necititoare, casetele,le gtiaire de rost, poate am fhcut o gregeali. Nu insist cuAlice,poate la anu' sau peste doi ani o vei putea;iti direct in englezd., poate e mai bine aga. Despre autor meriti si afli mai multe. Era un tip:antastic. Ca Andersen. Singurul pe care-l iubeam total in copihrie (ca 9i acum) era Andersen.Trebuie neapdrat s5. citim autobiografra aia pe care am cumplrat-o nu demult gi pe care amabandonat-o in speranla ci, hsand-o ldng5 patul tlu, te vei apuca tu de ea. Atdt de triste povegtile-ni... $i atit de copiliros autorul! $tiu cI gi tu ai dat apd.la goareci cind le-ai citit. Te-am vilzut,:i-o mai fb pe dura, pe Ke$ha aia care cdntd,. $i s[ gtii de la mine ci nu-i nicio rugine si dai apl-.r ;oareci cAnd citegti o carte sau cdnd te uili la un film.Inseamn[ c[ nu egti Omul de tinichea!

Ieri te mustram cX i1i toci vremea cu nigte cirli oarecare. Tu te-ai apdrat gi mi-ai spus de ce1u sunt pentru tine oarecare, mi-ai povestit despre fetrla aia care triiegte intr-un teatm. .. Nu sunl

T

7

a U]{IrATEA 1

riu, poate mi. uit gi eu peste ea. Cu Portretulfantomei nu m-ai convins, imi pare riu. inlelegatractia. Unul dintre filmele care m-au fascinat peta 72 ani se numea Fantomas... t...]

Alexandra,Prima ta c rte, daci o s[ te lntrebe cineva mai tdrziu despre asta, a fost una mare de tot, cam

cit inSlgimeatala doi ani. Pe fiecare pagini se des{hgura in imagini o intreagi poveste. Erauprinfese, cale9ti, vrdjitozre, dar tu aveai ce aveai cu luna care apdrea pe undeva. Apoi au fostcirticelele alea cu Elmer, Badaboum, apoi cirticelele de la Madame, cele de la InstitutulFrancez(p*t"u- lua ci.te trei, apoi cdte opt, un regal!). Prima carte serioasd - pe cate amcitit-o impreuni,doul pagini tu, dou[ eu - a fost Mary Poppins.Mai fi minte cum mergeau ei in izitFl giluau ceaiulstdnd lipi1i de tavan, ca nigte baloane cu heliu? Mai fli minte ce mai rideam pe plaji, underlmiseserlm doar noi doul 9i nigte pescS.rugi obraznicl?

Te intrebam zilele trecute care e prima carte cititi de tine care ti-a phcut. Ti-ai amintit deMatilda. Erai in clasa int6.i. ,,Despre ce era vorba?", te-am intrebat. $i tu, surprins[ de chiarrispunsul pe care aveai si-l dai:,,Despre o fetili care citegte gi al cirei tatd.ii spune:.,M-amsiturat de cititul dsta al tiu! Du-te gi fh ceva cu foloslr".

Cu folos? Mda! De pildi, un leagin al pisicii...

8. Lucrali in perechi. Daci ali folosit metoda jurnalului, schimbali caietele intre voi qidiscutali pe marginea comentariilor voastre referitoare la text. Noteaz6 ceva ce {i-apl5cut in comentariile colegei/colegului tdu.

&. Cautd pe internet informa{ii despre autoare. Prezintd-le colegilor ce ai descoperitinteresant.

4.La ce se referf, textul? Care este tema pe care o abordeazd? Rdspunde printr-uncuvAnt.

5. Care este, dupd pdrerca ta, cea mai importantl, idee a textului?

Cititori 9i cdrli

1. Cui crezi cd, ii spune autoarea Alexandra gi Danda? Care aucare te-au ajutat si rdspunzi?

fost indiciile din text

8. Cirei categorii de cititori crezr cd. i se adrese azd autoarea prin intermediul scrisoriicdtre Alex andr a / D anda?

8. Prin ce te asemeni gi prin ce te deosebegti de Alexandra? Discutali in perechi.

-8

{. Pentru autoare, cititul era o distraclie. Subliniaz5, in text, aspectele care, in percepliaautoarei, dau farmec cititului. Noteaz5 apoi, mai jos, trei dintre acestea, pe care ie

consideri qi tu distractive qi incitante.

5. Care este deosebirea dintre un,,tocilar" qi un cititor care iubeqte cartea?

6. Ai intAlnit qi tu cirli care nu sunt destinate cititului, precum c[rticica cu foile de

pudrd sau cea cu foile de sdpun, descrise de autoare? Dacd nu ai intAlnit, inventeazdo astfel de carte qi prezint-o colegilor tdi.

7. in text, apar menlionate primele cdrli citite de autoare gi primele cdrli citite de

Alexandri. Le-am aqezatin cele dou5 coloane de mai jos.BifeazS-le pe cele pe care

le-ai citit qi tu.

Por tre tu I fan to nt e i de Avi

Mary Poppins de P. L.taversMatilda de Roald Dahl

Povestile lui Hans Christian Andersen

E. Fe o scurt[ prezentare, in 5 - 6 rAnduri, pentru una dintre aceste cdrli, ardtAnd ce-!iamintegti in leglturd cu ea: cAnd ai citit-o, ce !i-a r[mas viu in memorie referitor laaceastd carte.

Ce inseamnd cititul pentru tine?

1. Te identifici cu vreunul dintre tipurile de cititor descrise i:r text?Sau poate nu te regdsegti in niciuna dintre aceste ipostaze. Discutd cu colega/colegultdu pe aceastd temd.

P. CAnd citeqti, in care dintre cele trei lumi menfionate in text te situezi? Brfeazl.variantacorectl gi discutd cu alli colegi care au rdspuns la fel:

I in lumea reald;

I in lumea cdrlii;f intr-o lume construitd de cititor, aflatd.intre lumea cdrlii qi cea reald.

trtrtrtr

lfll

TinereleJiird bdtrhneTe Si viaydfir,t de moarte

Pinocchio de Carlo Collodi

Manuale

Cirti de PaulF6val

- 9

^ UNITATEA 1

8. Lucrali in grupe de 4 - 5 elevi. Addugafi trei argumente pro lecturd gi trei argumentecontra lecturii. Confruntali rdspunsurile voastre cu ale celorlalte grupe gi realizali odezbaterc despre avantajele f dezavantajele lecturii din punctul vostru de vedere.

F,l€P$ente pro recf

rrra,

Lectura oferi acces cdtre cunoaqtere.

,rn*"*e contr4 tu"t

....

Lectura este pierdere de vreme.

4. incearci sd explici pe ce sebazeazdanalogia pe care autoarea o faceintre citit qi jocul ,,sforile" sau,,leaghnul pisicii".

5. it, mai amintegti care a fost jocul *s

pe care l-ai asociat cu lecturainainte de a citi textul SimoneiPopescu? Reformuleaz6 motivulpentru care ai fdcut aceastd

asociere, dupd modelul oferit deautoare in al patrulea paragraf altextului.

Cuprinsul unei cdrli

1. Rdsfoieqte cuprinsul manualului. CAte unitdli are? Care crezi cd este partea cea maiinteresantd? Dar cea mai plicticoasd? De ce?

8. Unde este plasat cuprinsul manualului? Aivdzut cdrli ir care cuprinsul este aqezat inalt5 parte?

rto

f. in ce situalii consulli cuprinsul unei cdrli? Alege dintre variantele urmdtoare sau

propune alta:

tr cAnd vreau sd cumpdr o carte;

tr cAnd caut informalii pe o anumit6 temf,;

tr...

O carte este o formd de comunicare. O carte devine vie doar in momentul in care uncititor o deschide, incepe s-o citeascd gi pdtrunde in lumea ei.

Autorul este cel care scrie un text sau o carte qi ii dd un titlu, care se poate referi lasubiectul cir{ii, la un personaj, la tipul cirlii etc.

Tabla de rnaterii, cuprinsul sau sumarul orienteazd. cititorul, pentru a gdsi mai uqorceea ce-l intereseazd intr-un volum. Cuprinde capitolele qi subcapitolele cdrlii qi

paginile la care se gdsesc acestea.

Prefafa este un text avAnd caracter explicativ , care precedf, o operd literar[ saugtiinlific6.Postfala reprezintd un text sau un comentariu explicativ, plasat Ia sfArqitul cirfii.Notele care apar in textele literare sau qtiinlifice reprezintd informalii suplimentare,de amdnunt, care pot fi referinle biobibliografice. Ele sunt trecute in partea de jos

a paginii sau la sfArqitul unui capitol sau al volumului.

APLICPROIECT

Prezentali fiecare, in scris, cAte o carte cititd recent. Notali cAnd ali citit cartea, care arlfost impresiile voastre de lectur[, ce v-a pldcut, ce nu v-a pldcut, cum vd imagina{ipe.soniiele. Puteli sd.realizali qi ilustra!7r, dar nu depdqili o coal5 fald-verso. Faceli apoiun top 10 al cdrlilor citite in clasa voastr[ qi alcdtuili o broqurd in care sd includeli toateprezentdrile.Evaluarea proiectului poate avea in vedere produsele individuale gi broqura final5.De exemplu:

E11

Aspecte evaluate Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Prezentarea scrisd este clari qi captivantd.

Contribulia la realizarea broqurii clasei(ordonarea textelor, realizar ea ilustraliei,a copertei, redactarea, legarea etc.).

Broqura clasei cu top 10 c[r!i este atrigdtoare

9i originali.

I

!