Epurarea mecanică

39
Epurarea mecanică sau cum mai este numită „treapta prim treaptă a procesului de epurare a apelor uzate şi are ca scop îndep solide aflate în apele uzate, fie plutesc la suprafaţa apei, fie sunt în suspensie şi car separabile prin metode mecanice simple. Treapta epurării mecanice cuprinde în principal următoarele activităţi , căreia îi corespund instalaţiile aferente: Separarea materialelor plutitoare aflate la suprafaţa apei; Separarea particulelor mari aflate în suspensie în apă; Reţinerea nisipului din apele uzate; Separarea uleiului aflat în apele uzate. Decantarea suspensiilor fine. La începutul procesului de epurare mecanică se reţin c dimensiun i, precum şi cele aflate în suspensie cu ajutorul grătarelor şi frunzele, bucăţi de lemn, ambalaje de plastic, hârtii, cârpe, folii plutitoare de mari dimensiuni. Este necesară îndepărtarea acest or particule de mai mari dim pentru că dacă acestea ajung în interiorul instalaţiilor aferente conductele şi pot influenţa negativ procesul de epurare biologică. filtrare, în mod sigur aceste particule mari pot optura intrarea ap Grătarele şi sitele plasate la intrarea apei în staţia de epur realizează această reţinere corpurilor plutitoare mari. Particulele de nisip sau particulele de aceeaşi structură sunt a nu intra în celelalte instalaţii şi a deranja procesul de epurare abraziv va coroda conductele, pompele de apă şi de nămol. Particulele de mai mici dimensiuni aflate în suspensie instalaţii de mari dimensiuni numite decantoare şi unde ca urmare a apei, particulele se depun ca efect a gravitaţiei, respecti a diferenţei de densitate, pe fundul decantorului. Flotaţia este procesul unitar de separare din apă, sub gravitaţionale, particulelor cu densitate medie mai mică decât a apei. As particule pot fi const materiale omogene sau din asocieri de materiale cu densităţi diferite. În proces naturala, particulele materiale maiuşoare decât apa(uleiuri, grăsimi, hidrocarburi) formează asociaţii cu bule de aer sau gaz din procesele microbiolog -se la suprafaţa ap staţionează sau care se află în curgere liberă.

Transcript of Epurarea mecanică

Epurarea mecanic sau cum mai este numit treapta primar a epurrii constituie prima treapt a procesului de epurare a apelor uzate i are ca scop ndeprtarea n principal a materialelor solide aflate n apele uzate, fie c plutesc la suprafaa apei, fie sunt n suspensie i care sunt separabile prin metode mecanice simple. Treapta epurrii mecanice cuprinde n principal urmtoarele activiti , creia i corespund instalaiile aferente: Separarea materialelor plutitoare aflate la suprafaa apei; Separarea particulelor mari aflate n suspensie n ap; Reinerea nisipului din apele uzate; Separarea uleiului aflat n apele uzate. Decantarea suspensiilor fine. La nceputul procesului de epurare mecanic se rein corpurile plutitoare de mai mari dimensiuni, precum i cele aflate n suspensie cu ajutorul grtarelor i a sitelor. Acestea rein frunzele, buci de lemn, ambalaje de plastic, hrtii, crpe, folii de plastic, precum i alte corpuri plutitoare de mari dimensiuni. Este necesar ndeprtarea acestor particule de mai mari dimensiuni pentru c dac acestea ajung n interiorul instalaiilor aferente staiilor de epurare, pot sa obtureze conductele i pot influena negativ procesul de epurare biologic. Daca epurarea se finalizeaz cu o filtrare, n mod sigur aceste particule mari pot optura intrarea apei n filtru. Grtarele i sitele plasate la intrarea apei n staia de epurare realizeaz aceast reinere a corpurilor plutitoare mari. Particulele de nisip sau particulele de aceeai structur sunt separate nc de la nceput pentru a nu intra n celelalte instalaii i a deranja procesul de epurare. De altfel nisipul fiind un material abraziv va coroda conductele, pompele de ap i de nmol. Particulele de mai mici dimensiuni aflate n suspensie sunt separate prin decantare n instalaii de mari dimensiuni numite decantoare i unde ca urmare a scderii vitezei de circulaie a apei, particulele se depun ca efect a gravitaiei, respectiv a diferenei de densitate, pe fundul decantorului. Flotaia este procesul unitar de separare din ap, sub aciunea forelor gravitaionale, a particulelor cu densitate medie mai mic dect a apei. Astfel de particule pot fi constituite din materiale omogene sau din asocieri de materiale cu densiti diferite. n procesul de flotaie naturala, particulele materiale mai uoare dect apa (uleiuri, grsimi, hidrocarburi) formeaz asociaii cu bule de aer sau gaz din procesele microbiologice ridicndu-se la suprafaa apei care staioneaz sau care se afl n curgere liber.

Stratul de material plutitor, ridicat prin flotaie, este ndeprtat prin raclare. Flotaia este procesul prin care particulele mai grele dect apa sunt antrenate la suprafa, datorit asocierii lor cu bulele de aer, ce sunt suflate n ap prin partea inferioar a bazinului. Aceast asociere cu bule de aer are consecine pozitive deoarece particulele mai grele dect apa capt o vitez ascensional datorit particulelor de aer. n flotaia cu aer, aerul este introdus fie sub form de bule, obinute prin trecerea aerului prin difuzoare poroase, fie prin degazarea aerului dizolvat n ap, ca urmare a unei detente, cnd se produce scderea brusc a presiunii gazului, aflat n echilibru n ap. Flotaia cu aer dispersat se utilizeaz la prepararea minereurilor i la ndeprtarea materiilor grase din apele uzate. Diametrul bulelor de aer este de 1-2 mm. La aceste dimensiuni bulele de aer au o vitez ascensional foarte mare i pot provoca distrugerea suspensiei coagulate din ap. Bulele mai fine (cu diametrul mai mic dect 0,1 mm) se pot obine prin destinderea apei sau prin suprasaturarea apei cu aer. Ridicarea particulelor insolubile n ap, de ctre bulele de aer, este rezultatul asocierilor reciproce, ce are loc n dou moduri: - ncorporarea de bule de aer n interiorul particulei floculate cu structur afnat; - aderarea particulelor insolubile la suprafaa bulei de aer (gaz). Mrimea forelor care rein particule insolubile pe interfaa ap-aer sau ap-gaz depind de mrimea suprafeei particulelor i de prezena unei substane tensioactive, ce are tendina de acumulare i orientare a moleculelor pe interfee. n practic, n cazul separrii prin flotaie cu aer nu este suficient doar ridicarea particulelor la suprafa ci este necesar i formarea unei spume uiliznd substane spumante. Astfel de substane pot fi chiar unii constitueni din apele uzate, iar cnd acetia nu exist n ap trebuiesc adugai. Capacitate de spumare mare au apele uzate din industria celulozei, textil, industria de prelucrare a proteinelor i n industriile fermentative. Pentru a se obine o bun separare prin flotaie trebuie luate msuri pentru a reduce la minimum turbulena din zona de separaie. Datorit vitezelor mari de urcare a particulelor n procesul de

flotaie, timpul de retenie a apelor uzate n bazinul de flotaie este mai mic dect n bazinul de decantare. Necesarul de aer variaz funcie de natura i concentraia suspensiilor i depind de condiiile care trebuie ndeplinite de apa tratat. ntr-o instalaie de flotaie cu aer difuzat, consumul de aer este de cca 0,2-1 m3 aer/m3 ap uzat. Pentru stabilirea parametrilor optimi ai procesului de flotaie, pentru o ap uzat dat, se recomand efectuarea de teste la scar de laborator, pe un model fizic. Tipuri de flotatie Flotatia poate fi : naturala ; asistata ; provocata.

n procesul de flotaie natural ,particulele materialelor mai uoare dect apa (uleiuri, grsimi, hidrocarburi) formeaz asociaii cu bule de aer sau gaz din procesele microbiologice ridicndu-se la suprafaa apei care staioneaz sau care se afl n curgere liber.Stratul de material plutitor, ridicat prin flotaie, este ndeprtat prin raclare. Flotaia asistat este flotaia n care se introduc bule de aer n interiorul masei de lichid pentru a accelera procesul de spumare al particulelor care ndeplinesc condiiile de flotaie natural.Ea poate fi mecanic sau cu aer injectat (DAF). Flotatia cu aer injectat - este o operatie de pretratare a apelor reziduale n care aerul este injectat n curentul rezidual pentru a separa poluantii cu densitate scazuta cum ar fi fibrele, uleiurile si grasimile. Sistemele de pretratare pot fi clasificate n sisteme de flotatie cu aer sub presiune, cu aer reciclat sub presiune si cu aer barbotat. Un curent de apa recirculata este saturata cu aer sub presiune si gazele dizolvate se ataseaza la uleiurile si grasimile cu densitate scazuta pentru ca ulterior sa reduca suplimentar aceasta caracteristica si sa determine separarea n tancul de flotatie.

Poluantii cu densitate scazuta sunt separati continuu din tancul de flotatie cu ajutorul unui mecanism de ndepartare a spumei. Sistemele de flotatie cu aer barbotat utilizeaza aeratoare de suprafata, flotante (mai degraba dect aerul comprimat) pentru a dizolva aerul n apa reziduala contaminata. Avantajele sistemului de flotatie cu aer barbotat sunt costurile si spatiul necesar mai reduse, dar dezavantajul este mai mare din punct de vedere al consumului de putere. Tratamentul apei reziduale prin flotatie cu aer este cel mai utilizat n industria de celuloza si hrtie comparativ cu sistemele de tratare combinata. Flotatia cu aer se foloseste n zona masinii de hrtie pentru recuperarea fibrelor, precum si pentru purificarea apelor grase. Flotaia provocat se aplic n cayul n care particulele n suspensie sunt mai grele dect apa.Este cazul majoritii suspensiilor metalice.n acest caz se folosesc spumanii care sunt substane superficiale active care micoreaz tensiunea superficial a apei n scopul mririi suprafeei de separaie lichid gaz. Aplicatii practice: -separatoare de grasimi folosite la eliminarea solidelor in suspensie ,a uleiurilo si grasimilor care sunt principala problema in industria alimentara (fabrici de lapte,abatoare,semifabricate din carne,peste,etc). -epurarea apelor reziduale din industria petrochimica; -recuperarea fibrelor:industria celulozei si hirtiei; -recuperarea metalelor in industria miniera si metalurgica; -epurarea apelor uzate menajere. Bazinele de aerare pneumatic.

Aerarea pneumatic se caracterizeaz prin introducerea de bule de aer n ap. Acestea sunt, innd seama de mrimea lor, de trei categorii: bule fine, bule mijlocii, bule mari. Bulele fine sunt obinute prin distribuia aerului prin difuzori poroi. Bulele mijlocii rezult din distribuia aerului prin conducte prevzute cu orificii acror diametru este cuprins ntre 1 i 5 mm, fiind aezate la distane mai mici de 5 mmunele de altele. Bulele mari sunt rezultatul distribuiei aerului prin conducte sau plcigurite, cu deschiderea gurii de peste 5 mm.

Deci, dup modul de obinere a bulelor, bazinele de aerare pot fi: cu difuzori poroi cu conducte gurite.

Cu toate c difuzorii poroi au o bun capacitate de transfer al oxigenului i asigur o agitare corespunztoare,au marele dezavantaj c se colmateaz cu deosebit uurin. Pentru a micora gradul decolmatare, aerul utilizat este filtrat nainte de a fi trecut prin difuzorii poroi. Exist trei tipuri de echipament pentru filtrarea aerului: 1. filtre vscoase; 2. 3. filtre uscate; electrofiltre.

Generarea bulelor de aer se realizeaz: -prin barbotare prin difuzoare poroase, caz n care d i m e n s i u n e a b u l e l o r e s t e dependent de mrimea porilor materialului difuzor, -prin agitare mecanic (flotare cu aer dispersat), conduce la bule de d i m e n s i u n i de 1 2 mm utilizabile la flotarea minereurilor i a materiilor grase din apeleuzate menajere. Dimensiunea relativ mare a bulelor obinute n acest fel determino vitez ascensional mare care cauzeaz forfecarea suspensiilor floculate; -cu aerul dizolvat din ap, prin procedeul sub vid sau prin destindere (detent). Flotaia cu aer dizolvat permite obinere a unor bule de aer foarte fine, u o r ncorporabile n interiorul particulelor floculate. D e g a j a r e a a e r u l u i d i z o l v a t n a p s e r e a l i z e a z c o n f o r m l e g i i l u i H e n r y: l a echilibru, solubilitatea unui gaz ntr-un lichid este proporional cu presiunea gazuluiaflat n contact cu lichidul, i cu principiul lui Le Chatelier: sistemul evolueaz n sensuldiminurii constrngerii aplicate acestuia. Astfel, la flotaia n vid, depresiunea aplicat sistemului determin deplasareae c h i l i b r u l u i d e d i z o l v a r e n s e n s u l d e g a j r i i g a z u l u i d i z o l v a t p n l a r e s t a b i l i r e a echilibrului. La flotaia sub presiune, acelai proces s e d e s f o a r o d a t n s e n s u l dizolvrii unei cantiti de aer sub aciunea presiunii care, apoi, se desoarbe prin revenire brusc (detent) la presiunea atmosferic. Flotaia particulelor de materii n suspensie insolubile n ap de ctre bulele de aer se realizeaz prin asocierea lor reciproc. Asocierea se realizeaz prin:

-ncorporarea bulelor de aer n i n t e r i o r u l p a r t i c u l e l o r f l o c u l a t e c u s t r u c t u r afnat, sau -prin aderena particulelor insolubile la suprafaa bulei de gaz. Acumularea particulelor pe suprafaa bulelor de gaz (interfaa ap aer) depinde den a t u r a s u p r a f e e i p a r t i c u l e i i d e t e n s i u n e a s u p e r f i c i a l a a p e i . n t r u c t t e n siuneasuperficial a apei poate fi modific at prin adaus de substane t e n s i o a c t i v e , a d a u s u l acestora ar putea favoriza asocierea (ageni de colectare) sau pot s o defavorizeze (agenidepresori). Aciunea agenilor colectori poate fi intensificat de alte substante numiteactivatori. Deoarece asociere particulelor cu bulele de aer este stabil doar n masa de lichid,n practic se caut stabilizarea materialului flotat prin spumare. Agentul de spumare estetot o substan tensioactiv menit s micoreze tensiunea superficial a apei (agent des p u m a r e ) . n u n e l e c a z u r i s e n t l n e s c a p e u z a t e a c r o r i m p u r i f i c a t o r i a u c a p a c i t i spumante (apele rezultate de la fabricarea celulozei, prelucrarea proteinelor, industriafermentativ, textil etc.). Construciile destinate flotaiei sunt asemntoare decantoarelor (cu excepi a flotaiei n vid) i se clasific n acelai mod dup forma seciunii, n rectangulare icirculare. Din punct de vedere a rentabilitii, flotaia este preferat decantrii datorit volumului mic de nmol rezultat (1/4 1/3 din cel al decantrii)

Flotaia poate fi natural sau cu aer introdus n ap sub form de bule fine prin difuzoare poroase. Scopul flotaiei este de a forma o spum stabil care s ncorporeze particulele insolubile. Flotaia se poate face n bazine circulare sau dreptunghiulare. n fig. 1 se prezint schema unei instalaii de flotaie cu aer sub presiune.

Fig. 1

SEPARATOARELE DE GRASIMI SAU BAZINELE DE FLOTARE Au ca scop indepartarea din apele uzate a uleiurilor , grasimilor si , in general, a tuturor substantelor mai usoare decat apa, care se ridica care se ridica la suparafate acestora in zonele linistite si cu viteze orizontale micinale apei.Separatoarele de grasimi sunt amplasate dupa desnisipatoare , daca reteaua de canalizare a fost construita in sistem unitar , si dupa gratare , cand reteaua a fost construita in sistem divizor si din schema lipseste

deznisipatorul.

Flotarea este folosita drept treapta suplimentara de epurare, inaintea epurarii biologice. Pentru epurarea apelor uzate industriale , flotarea este utilizata in numeroase cazuri, de exemplu pentru apele provenite din industria petroliera , miniera, alimentara in special cand apele uzate industriale trebuiesc sa fie tratate biologic, fie separat , fie impreuna cu apele uzate orasanesti. Separatoarele de grasimi se pot utiliza pentru indepartarea impuritatilor, flotarea naturala sau flotarea cu aer.Flotarea naturala se realizeaza in bazine obisnuite, in care, din cauza vitezelor mici cu care se deplaseaza apa , particulele usoare se ridica la suprafata.Flotarea cu aer poate fi de joasa presiune sau sub presiune; in ultimul caz , bulele de aer introduse in apa adera la materialul in suspensie si ajuta la deplasarea la suprafata lichidului a particolelor solide sau coloidale aflate in masa acestora.

SEPARATOR DE GRSIMI CLASIC G r s i m i l e c a r e s e a c u m u l e a z l a p a r t e a s u p e r i o a r a compartimentelor laterale, mpreun cu o mic cantitate de ap, sunt evacuate prin rigolad e g r s i m e n t r u n p u d e c o l e c t a r e l a t e r a l , d e u n d e s u n t p e r i o d i c p o m p a t e p e n t r u ferm entare sau ardere. n ceea ce privete apa uzat, ea este evacuat printr-o conduct cu pant mare i diametru mic, care pleac de la partea inferioar a bazinului. Datorit vitezeimari ce se realizeaz pe conducta de evacuare, se antreneaz toate materiile solide depuse pe radierul bazinului. Aici, la fel ca i n alte instalaii pentru epurarea apelor, datoritinsuflrii aerului, pe de o parte, iar pe de alt parte, datorit micrii pe orizontal a apei, secreeaz un curent n spiral care ajut la separarea grsimilor.

Separatoare de grsimiSeparatoarele de grsimi sunt utilizate pentru preepurarea apelor uzate impurificate cu grsimi animale sau vegetale, provenite de la uniti din industria alimentar i alimentaia public: abatoare i carmangerii, fabrici de conserve, ulei sau margarin, centre comerciale, restaurante etc. Instalaiile produse de firma PURATOR asigur, n condiii optime, decantarea gravitaional a nmolului i separarea grsimilor prin procesul de flotaie natural.

Avantaje:

Gam diversificat de modele i materiale disponibile adaptat cerinelor specifice fiecrui obiectiv. Randamente mari de reinere a substanelor poluante. Funcionare simpl, fr consum de energie i adaos de substane chimice. ntreinere i cheltuieli reduse n exploatare. Reducerea mirosurilor neplcute din canalizare i protejarea acesteia prin reinerea grsimilor i a lipoacizilor care se pot depune pe pereii conductelor. Durabilitate ridicat.

Legend: DN: diametru conduct de intrare/ieire A: nlime capac de font B: grosime plac din beton armat Hi: cot conduct de intrare He: cot conduct de ieire h: nlime bazin din beton armat H*: nlime total separator Di: diametru interior bazin din beton armat De: diametru exterior bazin din beton armat

Caracteristici: Bazin circular din beton armat prefabricat. Echipat cu sisteme de dirijare controlata a influentului pentru optimizarea proceselor de separare. Adncimea maxim de montaj 6 m. Disponibil pentru clasele de ncrcare B 125 KN / D 400 KN: 125 KN: A = 6 cm; B = 18 cm. 400 KN: A = 10 cm; B = 25 cm.

Codificare: FAK 10-23-1,2 10: volum util decantor de nmol (m3) 23: diametru util bazin (dm) 1,2: debit nominal (l/s)

Diametru Diametru Tip Debit DN l/s mm interior Di cm FAK 2-190,8 FAK 4-190,8 FAK 7-231,2 FAK 10-231,2 FAK 12-261,7 FAK 15-262,0 15 200 262 286 12 200 262 286 10 200 232 256 7 150 232 256 4 150 192 216 2 100 192

Cot

Cot

exterior intrare iesire De cm 216 Hi cm He cm

nlime nlime bazin h total H * cm cm

Greutate maxim bazin t 6

67

72

200

224/235

67

72

200

224/235

6

67

72

200

224/235

7,5

67

72

200

224/235

7,5

67

72

200

224/235

8,7

67

72

250

274/285

10,1

SISTEM DE FLOTAIE INCLUS In cazul apelor reziduale din industria alimentara se impune ca prima treapta de tratare, o epurare fizico-chimica cu sistem de flotatie inclus, urmata, daca normele o impun de o treapta biologica.

Tratarea fizico-chimica cu flotatie inclusa s-a dovedit a fi solutia cea mai eficienta in cazul acestor ape uzate si permite tratarea debitelor cuprinse intre 5-500mc/h sistemul dispune de un sistem de aerare fara infundare datorita caruia functionarea este sigura si eficienta, in comparatie cu alte instalatii de flotatie.

Suspensiile solide sunt indepartate eficient prin flotatia cu aer dizolvat, in timp ce sedimentele sunt indepartate de un transportor spiral plasat pe toata lungimea tancului de flotatie. Aceasta asigura o functionalitate fara defectiuni si aproape fara intretinere.

Materialele flotate sunt colectate la suprafata sistemului unde sunt deshidratate la maximum printrun sistem de raclare/ingrosare. acest sistem duce la obtinerea unui continut foarte ridicat de substanta uscata. instalatia este complet automatizata , realizand controlul permanent al pH-ului di dozarea automata de reactivi dispunem de o dotare competitiva -materiala si umana- care face posibila desfasurarea unei activitati diversificate, incepand cu cercetarea, proiectarea, productia montajul si terminand cu urmarirea in exploatare a utilajelor si instalatiilor livrate.

Experienta noastra in montarea si livrarea acestor tipuri de utilaje ne face sa fim competitivi si prompti in orice problematica abordata.

BAZINE DE FOTARE

Flotarea se realizeaza in bazine de flotare. Aglomeratele de aer si particule urea catre suprafata bazinului de flotatie formand namolurile flotante sau grasimi separandu-le de efluent.

Aplicatii:

industria alimentara pentru eliminarea solidelor in suspensie, separarea uleiurilor si grasimilor care sunt problema principala in fabricile de lapte.abatoare.semifabricate din carne si peste.etc;

in apele uzate din procese tehnologice care prezinta uleiuri si grasimi emulsionate; industria hartiei pentru separarea pastei de hartie si obtinerea apei pentru recircularea in procesul tehnologic;

in epurarea apelor industriale: dupa coagulare-floculare namolul in suspensie are o concentratie de materie uscata intre 6 - 10%.

DETALII TEHNICE

Model

FRC2

FRC5 5 2 525 3.7x3

FRC 10 FRC 15 FRC 20 FRC 40 FRC 80 10 2 525 4.7x3 15 2 525 6x3 20 2 525 7x3 40 2 525 8.5x4 80 2 525 10.5x4.6

FRC 125 125 2 525 14.5x4.6 P.R.F.V. Otel galv 2.2 0.37

Capacitate medie, m3/h 2 Inaltime maxima, mm Spatiu necesar, m2 Material Structure exterioara Putere compresor, kW Putere mecanism raclare, kW 1 300 3.5x2

P.R.F.V. P.R.F.V. P.R.F.V. P.R.F.V. P.R.F.V. P.R.F.V. P.R.F.V. Otel galv Otel galv Otel galv Otel galv Otel galv Otel galv Otel galv 1.5 0.122 1.5 0.37 1.5 0.37 1.5 0.37 1.5 0.37 1.5 0.37, 2.2 0.37

Flotatie cu aer dizolvat - FRCInstalatiile tip FRC necesita adaos de reactivi pentru reglarea pH-ului, coagulare si floculare. Injectarea acestor reactivi se face in tubulatura de reactie cu ajutorul unor pompe dozatoare. Unitatea este prevazuta cu senzor de pH si pHmetru.

Aplicatii: - in industria alimentara pentru eliminarea solidelor in suspensie, pentru separarea uleiurilor si grasimilor care constituie problema principala in fabricile de lapte, abatoare, semifabricate din carne si peste, etc. - epurarea apelor de la procese tehnologice din care rezulta uleiuri si grasimi emulsionate. - in industria hartiei, pentru separarea pastei de hartie si obtinerea apei pentru recircularea in procesul tehnologic.

SEPARATOARE DE GRASIMI SUB CHIUVETA - BABYSEP 05 SI 05P

Sunt separatoare de grasimi cu debit de 0,5 l/s.

Descriere: Sunt separatoare cu accesibilitate totala, confectionate din polietilena de inalta densitate (temperatura maxima de utilizare 60oC), continand un sistem de racordare (intrare, iesire, aerisire din teava de PVC DN40), un capac detasabil cu inchidere etansa prin 4 sisteme de inchidere tip brida si un robinet pentru purjare, de , (numai la modelul BABYSEP 05P).

Performante:

o o o o o o

dimensionate pentru 50 de mese/zi volum total 80 l randament 92% capacitate de retinere grasimi 20 l capacitate de retinere namol 50 l nu se corodeaza (fiind din polietilena de inalta densitate)

Caracteristici dimensionale:

o o

lungime x latime x inaltime 605 x400 x 485 mm racorduri intrare/iesire DN40, cota de amplasare fata de teren la intrare apa (T1) 135 mm, cota de amplasare fata de teren la iesire apa (T2) 155 mm, greutate 15 kg

Montare si intretinere: Montareo o o

aparatul se monteaza sub chiuveta, in plan orizontal posibilitate de racordare si pe stanga si pe dreapta se realizeaza o racordare demontabila la reteaua de apa uzata, pentru facilitarea intretinerii

Intretinere:

o

utilizatorul trebuie sa controleze la intervale regulate cantitatea de grasimi stocata in separator (inaltime maxima 160 mm)

o

la fiecare 15 zile se face o vidanjare sau un control al echipamentului, conform Normei Europene EN 1825-2

o

grasimile sunt evacuate cu ajutorul unui dispozitiv manual de indepartat grasimile separate sau cu o pompa si se distrug conform normelor in vigoare

o o

separatorul se vidanjeaza apoi prin robinetul de purja ( la modelul BABYSEP 05P) sau cu o pompa dupa fiecare vidanjare totala spalati separatorul si se reface legatura la conducta de apa reziduala.

Model BABYSEP 05 BABYSEP 05P

Descriere

Caracteristici

SEPARATOR MONTAT SUB CHIUVETA 0,5 l/s DN40, T2=155, PE SEPARATOR MONTAT SUB CHIUVETA 0,5 l/s DN40, T2=155, PE, cu purja

SEPARATOARE GRASIMI CU DECANTOR, MONTATE INGROPAT POLYBI NPBI

Descriere:

- Sunt instalatii de separare cu decantor proiectate conform Normei Europene EN 1825-1 si marcate CE, cu functionare gravitationala. Durabile si usoare - Fabricate din polietilena de inalta densitate. Intretinere usoara - Deschidere prin 2 capace rotunde pana la modelul 04 si rectangulare la modelele 06 (600 x 690 mm), 08 si 10 (590 x 1140 mm). Se asigura etansarea - Racordare prin cuplaje ambutisate cu filet exterior (intrarea si iesirea separatorului au cuplaje ambutisate cu filet interior) pana la modelul 04.

Caracteristici dimensionale:

Model / Caracteritici Debit nominal [l/s] Volum decantor [l] Volum separator [l] Volum retentie grasimi [l] Lungime L [mm] Latime [mm] Inaltime H [mm] Greutate (gol) [kg] Intrare T1 [mm] Iesire T2 [mm] Racorduri DN

NPBI02 2 260 480 163 1827 700 1060 87 245 315 110

NPBI03 3 311 720 154 1246 1000 1360 84 245 315 110

NPBI04 4 479 1049 234 1827 1000 1360 113 245 315 110

NPBI06 6 600 1440 300 2400 940 1630 220 460 530 160

NPBI08 8 800 2350 444 2340 1540 1900 340 675 745 160

NPBI10 10 1000 2490 444 2340 1540 1900 340 575 645 160

T cota de amplasare fata de teren Important Este necesara o intretinere regulata a echipamentului, conform Normei Europene EN 1825-2. Se monteaza ingropat, cu exceptia solurilor hidromorfe. Extensiile sunt disponibile pentru modelele 02, 03, 04 si se aplica la amplasament. La modelele 06, 08 si 10 ele se pot realiza prin imbinare de inele succesive. Tineti cont de instructiunile de montaj ale separatoarelor de grasimi din polietilena.

SEPARATOR HIDROCARBURI - NF HYDROMAC K

Separator de hidrocarburi 5 mg/l cu decantor de namolului

Descriere tehnica: Separatorul de hidrocarburi cu decantor de namol, din otel, acoperit cu vopsea epoxidica atat la interior cat si la exterior. Separatorul este prevazut cu filtru coalescent,sistem de inchidere automat pentru a preveni evacuarea hidrocarburilor pe conducta de evacuare, cu conexiuni de intrare si iesire.

Avantaje: Dimensionate conform Standardului European EN 858-1 E prevazut cu guri de vizitare, se monteaza usor si pentru siguranta este prevazut cu ventilatie DN 75.

Specificatii tehnice: MAC0 MAC0 1K 3K MAC 06K AMC H 6 MAC0 8K AMCH 8 MAC 10K AMC H 10 MAC1 MAC2 5K 0K MAC MAC 25K MAC

30K MAC35K MAC40K 50K -

AMCH AMCH Debit (l/s) Volum compartime nt namol (l) Volum separator (l) Volum retentive 195 188 150 300 1.5 3

AMCH AMCH 15 20

AMC AMC AMCH H 25 H 30 35

AMCH AMC H 40 50

600

800

1000

1500

2000

2500 3000

3500

4000

5000

400

632

507

445

588

729

913

1389

1590

2108

189

174

373

584

450

365

460

582

729

1157

1301

1694

HC (l) Lungime (mm) Latime (mm) Inaltime (mm) Greutate (kg) T1 (mm) T2 (mm) DN conexiuni (mm) Numar guri de vizitare Diametru gura vizitare 600 600 600 600 600 750 750 950 950 950 950 950 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 110 110 160 160 160 200 200 250 250 315 315 315 1054 1424 2115 2115 2290 2780 3621 3621 3971 3971 4523 4912

746

746

823

1076

1076

1076

1076

1314 1314

1465

1465

1615

890

1020

1220

1360

1360

1360

1500

1500 1710

1810

1810

1940

108 187 287

160 320 420

264 420 520

327 510 610

348 535 635

464 500 600

533 630 730

615 630 730

727 760 860

817 760 860

901 760 860

1063 840 940

SEPARATOR HIDROCARBURI - NF HYDROLAVPASS K & HYDROPASS Separator de hidrocarburi 5 mg/l cu decantor de namolului

Descriere tehnica: Separatorul de hidrocarburi cu decantor de namol si by-pass, din otel, acoperit cu vopsea epoxidica atat la interior cat si la exterior. Separatorul este prevazut cu filtru coalescent, by-pass, sistem de inchidere automat pentru a preveni evacuarea hidrocarburilor pe conducta de evacuare, cu conexiuni de intrare si iesire.

Avantaje: Dimensionate conform Standardului European EN 858-1 E prevazut cu guri de vizitare, se monteaza usor si pentru siguranta este prevazut cu ventilatie DN 75.

Specificatii tehnice: PASS03K AMCH PASS06 PASS0 PASS10 PASS15 PASS20 K 8K K K AMCH K AMCH PASS25K AMCH PASS30 PASS35 PASS4 PASS50 K K 0K K -

AMCH AMCH AMCH

AMCH AMCH

AMC AMCH

H Debit (l/s) Debit instant (l/s) Volum compartiment namol (l) Volum separator (l) Volum retentive HC (l) Lungime (mm) Latime (mm) Inaltime (mm) Greutate (kg) T1 (mm) T2 (mm) DN conexiuni (mm) Numar guri de vizitare Diametru gura acces 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 200 250 315 315 315 315 400 400 400 400 500 1424 746 1170 178 470 570 2115 823 1370 296 570 670 2115 1076 1510 374 660 760 2290 1076 1510 407 685 785 2780 1076 1510 521 650 750 3621 1076 1650 610 780 880 3621 1314 1650 676 780 880 3971 1314 1860 791 910 1010 3971 1465 1960 865 910 1010 4523 1465 1960 950 910 1010 4912 1615 2090 1142 990 1090 174 373 584 450 365 460 582 729 1157 1301 1694 188 400 632 507 445 588 729 913 1389 1590 2108 300 600 800 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 3 15 6 30 8 40 10 50 15 75 20 100 25 125 30 150 35 175 40 200 50 250

600

600

600

600

750

750

950

950

950

950

950

SEPARATOR HIDROCARBURI - POLYBAC NPBC-PAMCH Separator de hidrocarburi cu decantor de namol, realizat din polietilena de inalta densitate.

Descriere tehnica: Separatorul este prevazut cu gratar , filtru coalescent, decantor de namol si sistem de inchidere automat pentru a preveni evacuarea hidrocarburilor pe conducta de evacuare.

Avantaje: Dimensionate conform Standardului European EN 858-1 Confectionat din polietilena de inalta densitate , are greutate redusa si fiabilitate ridicata.E prevazut cu guri de vizitare, se monteaza usor si pentru siguranta este prevazut cu ventilatie DN 100.

Specificatii tehnice: NPBCK01,5PAMCH Debit (l/s) Volum compartiment namol (l) Volum separator (l) Volum retentive HC (l) Lungime (mm) Latime (mm) Inaltime (mm) Greutate (kg) T1 (mm) T2 (mm) DN conexiuni (mm) Numar guri de vizitare Diametru gura acces 1,5 150 238 92 1190 760 1120 69 520 570 110 1 650 NPBCK03PAMCH 3 300 430 92 1320 760 1430 92 520 570 110 1 650 06PAMCH 6 600 720 144 1910 850 1730 150 630 680 160 1 650 08PAMCH 8 930 870 196 2160 940 1780 215 630 680 160 2 650 010PAMCH 10 1110 970 216 2400 940 1780 248 630 680 160 2 650 015PAMCH 15 1800 1615 310 2340 1540 2050 368 750 800 200 2 750

SEPARATOR HIDROCARBURI - POLYBAC NPBC-PAMCHSeparator de hidrocarburi cu decantor de namol,by-pass, realizat din polietilena de inalta densitate.

Descriere tehnica: Separatorul este prevazut cu gratar , filtru coalescent, decantor de namol si sistem de inchidere automat pentru a preveni evacuarea hidrocarburilor pe conducta de evacuare.

Avantaje: Dimensionate conform Standardului European EN 858-1 Confectionat din polietilena de inalta densitate , are greutate redusa si fiabilitate ridicata E prevazut cu guri de vizitare, se monteaza usor si pentru siguranta este prevazut cu ventilatie DN 100.

Specificatii tehnice: DOK03PAMCH Debit (l/s) Volum compartiment namol (l) Volum separator (l) Volum retentive HC (l) 3 15 300 688 DOK06PAMCH 6 30 655 664 DOK08PAMCH 8 40 855 807 DOK10PAMCH 10 50 1004 940 DOK15PAMCH 15 75 1908 1690

Lungime (mm) Latime (mm) Inaltime (mm) Greutate (kg) T1 (mm) T2 (mm) DN conexiuni (mm) Numar guri de vizitare Diametru gura acces

112 1870 760 1620 135 770 200 1 820

105 1910 850 1730 155 725 250 1 775

127 2160 940 1780 225 770 315 2 830

148 2400 940 1780 258 770 315 2 830

220 2340 1540 2050 378 850 315 2 900

Separator de grasimi Grasimi animaleSeparatorul de grasimi are ca misiune separarea grasimilor animale, vegetale, detergenti. Este un produs imprescindibil pentru comunitati ca hotele, restaurante, baruri, campinguri, ...

Separatoarele de grasimi Resmat sunt construite dupa norma DIN 4040 si norma europeana UNEEN 1825-2 avand un randament de reducere a grasimilor pana la 90%.

MATERIALE COMPONENTE - Poliester intarit cu fibra de sticla (P.R.F.V.) - Guri de vizitare din polipropilena (PPH)

CARACTERISTICI - Inalta rezistenta chimica si mecanica - Inalta rezistenta la coroziune - Inalta rezistenta la intemperii

INTRETINERE - Evacuarea stratului de grasime la fiecare 2-3 luni si a materiei solide sedimentata o data pe an

FUNCTIONARE - Separarea grasimii prin plutire

Modele disponibile Rectangulare Volume (L) 300 500 1.100 L A H Tuburi

(mm.) (mm.) (mm.) (mm.) 1.100 1.300 800 900 500 600 750 110 110 110

1.600 1.200

Cilindrice Volume (L) 1.100 1.500 2.300 3.000 4.000 6.000 8.000 L H Tuburi

(mm.) (mm.) (mm.) (mm.) 1.100 1.300 1.200 1.100 1.600 1.200 1.100 2.150 1.200 1.740 alt 1.500 110 110 160 200 200 200 200 200 200 200

1.500 2.750 1.650 1.725 3.000 1.850 2.000 2.960 2.100

10.000 2.000 3.600 2.100 12.000 2.500 2.950 2.600 15.000 2.500 3.560 2.600

Alte dimensiuini consultati

Detalii de functionare

Dupa intrare in depozit a apei, se va produce decantarea materiei grele,ce se va situa in partea inferioara a depozitului. Dar in acelasi timp se produce si separarea grasimii animale si a detergentilor din cauza diferentei de greutate, acestea ramanand in partea superioara a depozitului.

Tubul de evacuare va extrage apa din partea mediana a depozitului evitand astfel evacuarea materiei solide (situata in partea inferioara)si a grasimii si detergentilor (situate in partea superioara).

Este foarte important ca in separatorul de grasimi sa aiba acces numai apele grii

Separator de nisipSeparatoarele de nisip RESMAT sunt construite dupa normele europene UNE-EN 858-1 si UNE858-2.

MATERIALE COMPONENTE - Poliester intarit cu fibra de sticla (P.R.F.V.) - Guri de vizitare din polipropilena (PPH)

CARACTERISTICI - Inalta rezistenta chimica si mecanica - Inalta rezistenta la coroziune - Inalta rezistenta la intemperii

INTRETINERE - Evacuati nisipul sedimentat la fiecare 6 lun

FUNCTIONARE - Separarea nisipului prin decantare

Modele disponibile Cilindrice Volume (m3/d) 1.100 1.500 2.300 3.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 15.000 18.000 20.000 (mm.) 1.100 1.100 1.100 1.740 1.500 1.725 2.000 2.000 2.500 3.500 2.500 2.500 L (mm.) 1.300 1.600 2.150 1.500 2.750 3.000 2.960 3.600 2.950 3.560 4.170 4.580 H (mm.) 1.200 1.200 1.200 1.800 1.650 1.850 2.100 2.100 2.600 2.600 2.600 2.600

Alte dimensiuni consultati

Detalii de functionare

eparatorul de nisip este necesar in spalatoriile auto, dar si in alt domeniu unde trebuie separat nisipul de apa. Instalarea acestui separator de nisip in spalatoriile auto se va face inaintea separatorului de hidrocarburi.

Apa impreuna cu nisipul va intra in separator si va ramane suficient timp in acesta pentru ca nisipul sa se decanteze si sa se separe de apa. Nisipul va ramane in parte inferioara a depozitului,in timp ce apa va fi evacuata printr-un tub situat in partea superioara a depozitului.

Separator de hidrocarburiSeparatorul de hidrocarburi este necesar in toate tipurile de ateliere mecanice, garaje, statii de serviciu, spalatorii auto etc. Misiunea acestuia este de a separa resturile de grasimi minerale, uleiuri, carburanti de apa

Separatorul de hidrocarburi Resmat este construit dupa norma DIN 1999 si norma europeana UNE-EN 858-1 si UNE-EN 858-2,si are un procentaj de reducere de pana la 90%.Maximul de hidrocarburi evacuat este de 5mg/l.

MATERIALE COMPONENTE - Poliester intarit cu fibra de sticla (P.R.F.V.) - Guri de vizitare din polipropilena (PPH)

CARACTERISTICI - Inalta rezistenta chimica si mecanica - Inalta rezistenta la coroziune - Inalta rezistenta la intemperii

INTRETINERE - Evacuarea stratului de hidrocarburi la fiecare 2-3 luni, si materia solida sedimentata,o data pe an

FUNCTIONARE - Predecantare de solide - Unirea micro particulelor in picaturi mai mari - Obturatie ce impiedica scurgerea hidrocarburilor in afluent - Plutirea rapida a bulelor formate Modele disponibile Rectangulare Volume (L) 500 Debit (L/s) 1,5 L (mm.) 1.300 A (mm.) 900 H (mm.) 600 Tuburi (mm.) 110

1.000

3

1.600

1.200

750

110

Cilindrice Volume (L) 1.000 1.500 2.000 3.000 4.000 6.000 Debit (L/s) 3 4,5 6 10 12 20 (mm.) 1.100 1.100 1.100 1.720 1.500 1.725 L (mm.) 1.300 1.600 2.150 alt. 1.500mm 2.750 3.000 Tuburi (mm.) 110 110 110 160 200 200

Detalii de functionare

Procesul incepe printr-o decantare a materiei solide, de obicei nisip. Din cauza diferentei de greutate dintre apa si hidrocarburi acestea se vor situa in partea inferioara respectiv partea superioara a depozitului. Apa va fi extrasa din partea inferioara a depozitului si va trece in al doilea compartiment, unde picaturile mici de hidrocarburi ce nu sau separat de apa din cauza volumului redus se vor uni formand picaturi mai mari.

In ultimul proces intervine plutitorul care impiedica iesirea hidrocarburilor si blocheaza iesirea in cazul in care se trece peste nivelul maxim de retinere a depozitului.

n spalatoriile auto cand hidrocarburiile vin acompaniate de mari cantitati de nisip este necesara montarea unui separator de nisip,pentru buna functionare a separatorului de hidrocarburi.