Epidemiologie ERWINIA scd

download Epidemiologie ERWINIA scd

of 17

description

Epidemiologia patogenilor

Transcript of Epidemiologie ERWINIA scd

Structura referat

ERWINIA AMYLOVORA MR, PR, GUTUI (Focul bacterian al rozaceelor)

INCLUDEPICTURE "http://img34.olx.ro/images_mercadorro/25834505_3_644x461_pomi-fructiferipiersic-cais-prun-nectarin-gutui-par-mar-cires-visin-plante-si-seminte_rev001.jpg" \* MERGEFORMATINET

CUPRINS Titlul temei: ERWINIA AMYLOVORA MR, PR, GUTUI

PAG.

1Introducere3

2Focul bacterian al rozaceelor3

3Scurt istoric4

4Raspandire4

5Principalele simptome5

6Agentul patogen6

7Elemente de biologie8

7.1Bacterioze si epidemiologia bacteriilor fitopatogene8

8Tipul de inocul9

9Localizare inocul cu rol in trasmiterea bolii10

10Schema ciclului bolii11

11Factorii care favorizeaza aparitia unei epidemii13

1Prezenta inoculului13

2Factori climatici13

3Factori agronomici14

4Factori antropici14

5Alti factori14

12Strategii pentru reducerea inoculului primar14

13Strategii pentru reducerea inoculului secundar15

14Combatere15

Bibliografie utilizata16

1. Introducere Traditia si vocatia pomicola a Romaniei este foarte veche, aceasta confundandu-se cu insusi evolutia poporului roman. Sfarsitul secolului XX gaseste tara noastra printre marile tari producatoare de fructe din lume insa primul deceniu al mileniului III inregistreaza o scadere considerabila a productiei.Redresarea productiei de fructe este conditionata si de nivelul cercetarii stiintifice, al invatamantului de specialitate de toate gradele, a cunoasterii in general.

Intre factori care au contribuit la obtinerea de recolte mai ridicate a fost si protectia mai eficienta a plantelor. Pentru realizarea productiilor sporite si de calitate superioara, lucratorii si specialistii din agricultura au de luptat cu un numar mare de boli si daunatori, care produc mari pagube productiei agricole. Pagubele produse de agentii patogeni au repercusiuni in primul rand asupra calitatii fructelor dar si asupra cantitatii productiei pomicole.

Masurile de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor presupun cunoasterea stiintifica aprofundata a acestora. Prin cunoasterea biologiei si morfologiei agentului patogen, se poate preciza momentul aplicarii masurilor de prevenire si combatere, diminuand astfel pierderile produse de acestia. Un rol hotarator in realizarea obiectivelor protectiei plantelor si promovarea celor mai eficiente metode de combatere in productie l-a avut stransa si permanenta colaborare intre unitatile de cercetare si organele operative ale Ministerului Agriculturii.Tipul si nivelul pierderilor produse ca urmare a prezentei bolilor variaza cu tipul de cultura sau recolta, agentul patogen, factorii de mediu, masurile de control practicate precum si cu o combinatie a acestor factori.

Eficacitatea combaterii bolilor si daunatorilor consta in folosirea unor aparate si masini de mare randament, in imbogatirea in permanenta a sortimentelor fitofarmaceutice folosite, prin sintetizarea de noi substante chimice care sa impiedice formarea unor rase noi rezistente la acestea2. Focul bacterian al rozaceelor

Este o boala grava produsa de bacteria Erwinia amylovora, in crestere constanta in Romania in ultimii 10 ani. Aceasta boala afecteaza mai ales marul, parul, gutuiul, dar si specii de: Cotoneaster, Pyracantha, Crataegus, Sorbus (exceptie Sorbus intermedia), Eryobotria, Mespilus, Stranvaesia, provocand pierderi mari, atat in livezi cat si in pepiniere, are viteza de raspandire rapida, boala putand distruge tot pomul in numai trei luni de la infectie.3. Scurt istoric Boala a fost semnalata pentru prima data in America, in anul 1801, de catre W. Denning si denumita fire blight de catre W. Coxe in 1817. In 1878 T.J. Burrill stabileste ca agentul pathogen este o bacterie, fiind primul care se refera la bolile bacteriene la plante. Initial boala s-a raspandit in S.U.A. in statele Washinton, Oregon si apoi a trecut in Canada.

In Europa boala a fost semnalata in anul 1957-1968 in Anglia, in 1967 in Polonia si intre 1970-1990 in aproape toate tarile din Europa si din Orientul Mijlociu. In Romania au fost semnalate in anul 1992. Se consider c boala a aprut dup anul 1990. Astfel, n anul 1992 au fost semnalate dou focare, unul la Mrcineni si altul la Brila. n 1993 a fost semnalat n alte 19 localiti din 9 judee. n judeul Mures a fost semnalat pentru prima datn anul 1998, ntr-o singur localitate, pe gutui, n anul 1999 era prezent n 15 localiti pe gutui si pr, n 2001 n 73 de localiti pe mr, pr si gutui, iar n anul 2002 a cuprins toate localitile judeului. Boala s-a extins repede asa la ora actual este considerat cea mai periculoas boal la gutui, pr i mr. n primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, pr, gutui i mr.4. RaspandireEurope: Austria, Belgium, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cyprus, Czech Republic, Denmark, France, Germany, Greece, Hungary, Ireland, Israel, Italy, Lebanon, Luxembourg, Macedonia, Netherlands, Norway, Poland, Romania, Slovakia, Spain, Sweden, Switzerland, Turkey, United Kingdom, Ukraine, Yugoslavia.

Asia: Armenia, Cyprus, India, Israel, Japan, Jordan, Lebanon, Turkey.

Africa: Egypt.

America de Nord: Bermuda, Canada, Mexico, United States of America (widespread: Alabama, California, Colorado, Connecticut, Georgia, Illinois, Maine, Maryland, Michigan, New York, North Carolina, Ohio, Oregon, Pennsylvania, Texas, Utah, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin).

America Central si Caraibe: Guatemala.

Oceania: New Zealand.

5. Principalele simptome

Focul bacterian al rozaceelor, prezint o serie de simptome pe prile aeriene ale pomilor atacai, ncepnd cu frunzele, inflorescenele, lstarii, scoara ramurilor tinere i fructele.

Arsura inflorescenelor apare primvara devreme, florile au aspect hidrozat, se ofilesc, se brunific i apoi se nnegresc.

Infecia progreseaz ctre pedunculul care apare hidrozat i apoi se nnegrete. Pe timp umed i clduros pe pedunculii atacai apar picturi de exudat ce conin numeroase bacterii.

Bacteriile trec foarte repede de la inflorescene la lstari i apoi la ramuri, penetrarea fcndu-se prin lenticelele din scoar, prin osteole sau prin rni. Frunzele se brunific, apoi se nnegresc i nu cad de pe pomi.

Arsura lstarilor este forma de atac cea mai periculoas, fiind urmat de cea a inflorescenelor. Lstarii pot fi infectai sistemic i atunci mugurii lor se pigmenteaz n galben sau oranj, sau se infecteaz extern i apare ofilirea a 1-3 frunze de la vrful acestora i ndoirea lor n form de crj iar pe lstari pot aprea picturi de exudat n condiii favorabile.

Exudatul poate avea culori variate de la galben pai, pn la rou nchis, brun sau portocaliu. Uneori din esuturile bolnave exudeaz filamente incolore care au un aspect prfos, ca de vat i lungime de pn la civa centimetri, pe timp secetos.

Atacul pe fructe apare numai pe fructele verzi sub form de pete hidrozate care se brunific, se nnegresc, apoi se zbrcesc i rmn ataate pe pom, mumificndu-se.

Atacul pe ramurile mai vechi, arpante sau trunchiuri, produce leziuni, ulcere cu exudate i brunificarea esuturilor sub scoara atacat, scoarta atacata se necrozeaza si este lipita pe lemn. Indepartnd scoarta, se observa lemnul colorat n brun-roscat. Se pot forma cancere scufundate i, dac exist condiii favorabile, boala se poate rspndi de-a lungul ramurii foarte rapid (aproximativ 2 cm/zi). La suprafata plagilor apar picaturi de exsudat, cleioase si incolore la nceput, apoi acestea se ntaresc, devin galben-brune (chihlimbarii). Arsura coletului se produce n urma infeciilor prin rni. esuturile atacate sunt hidrozate i mai ntunecate, sau de culoare purpurie i scoara prezint crpturi. Bacteriile se propaga rapid, att n coroana pomului respectiv, ct si la pomii vecini, astfel nct, n conditii favorabile de vreme (ploaie cu vnt), infectia se generalizeaza, pomii par a fi arsi de flacari si, dupa circa 3 luni, livada se usuca aproape total. 6. Agentul patogen Erwinia amylovora (Burrill) Winslow, Broodhorst, Buchanan Krunwiede, Roger et Smith.Taxonomie

Regn:

MoneraIncrengatura:

ProteobacteriaClasa:

GammaproteobacteriaOrdin:

EnterobacterialesFamilia:

EnterobacteriaceaeGen:

ErwiniaSpecie:

E. amylovora

Nume stiintific

Erwinia amylovora (Burrill) Winslow

Denumire comuna sau boala

Focul bacterian al rozaceelor

Focul bacterian la GUTUI7. Elemente de biologie7.1 Bacterioze si epidemiologia bacteriilor fitopatogene

In lumea exterioara, in apa, aer, sol sau in alte medii cu conditii exterioare extreme se afla o multitudine de microorganisme celulare ce au sub 10 nanomicroni ca dimensiune. Acestea au membrana celulara, nucleu neindividualizat si un perete cellular cu o structura chimica deosebita de a peretelui de tip vegetal. Acestea sunt bacteriile. Diferentele de ordin structural si functional, variabilitatea lor a determinat incadrarea acestora in regnul Monera, al treilea regn al lumii vii.

Taxonomia bacteriilor cuprinde aspecte morfologice, genetice, fiziologice, biochimice. Informatiile de natura genica privind proportia de baze azotate de guanine (G) si citozina (C) in structura ADN bacterian clasifica bacteriile in doua subregnuri: Eubacteria ArchaebacteriaDin punct de vedere fitopatologic sunt cele din subregnul Eubacteria, ce grupeaza bacteriile in eubacterii Gram- positive si eubacterii Gram- negative. Procesul infectios bacterian este un conflict intre bacteria patogena si plante, bacteria avand toti factorii patogenitatii si planta gazda are toate mecanismele de aparare. In urma contactului bacterie- planta are loc si colonizarea.

Etapele manifestarii bolilor infectioase sunt: contaminarea, incubatia si manifestarea bolii.

Dupa contaminare bacteriile patrund in plante prin stomate, lenticele hidatode, rani deci contaminari active.

Colonizarea consta in inmultirea bacteriilor la locul de intare in planta. Dupa intrarea in planta bacteriile se vor adapta la conditiile oferite de gazda. Cand conditiile sunt favorabile bacteriile se inmultesc si secreta factori enzimatici de virulenta, toxine care produc leziuni primare. Intre patogenitatea bacteriilor si numarul lor este un raport invers.

Incubatia este perioada variabila in timp dintre contaminare si manifestarea bolii.

Caracterul epidemic al bacteriozelor este conditionat de:

agresivitatea si virulenta bacteriei, de stadiul de dezvoltare, de viteza de raspandire, de modul de supravietuire, de numarul patogenilor, de atingerea sau nu a starii de cantitate, de factorii mediului ambiant, de respectarea tehnologiilor aplicate.

Agresivitatea si virulenta definesc patogenitatea. Patogenitatea bacteriana poate cuceri teritorii locale sau generale afectand cercuri nutritive mai largi din plante/ culture dobandind astfel caracter epidemic. Colonizarea este capacitatea genica a bacteriilor de a produce toxine cu actiune distructiva: siringomicina, amilovorina, tabtoxina, faseotoxina.

Cresterea si dezvoltarea bacteriilor sunt influentate de temperatura, umiditate, magnetism terestru si selenar, radiatiile ionizante, prezenta unor agenti chimici sau factori biotici. Temperatura are efecte benefice asupra cresterii si multiplicarii, fiecare specie de bacterii avand o limita termica minima, maxima si optima. Temperatura optima este cuprinsa in general intre 200 -300 C.

Umiditatea este un factor esential, valorile extreme avand efecte negative in dezvoltarea acestora. O umiditate relativa intre 80-95 % este optima pentru manifestarea patogenitatii.8. Tipul de inocul

Inoculul primar este parte a patogenului care poate fi: bacterie, spor, miceliu care ierneaza si cauzeaza infectia primara. Exemplu de inocul primar este bacteria ce cauzeaza focul bacterian ce ierneaza in locurile infectate de-a lungul marginilor. Primavara bacteria se multiplica si este imprastita de ploaie, insecte sau vant pe tesuturile suculente ale merilor, perilor si gutuilor unde apre infectia primara.

In general cu cat este mai mare cantitatea de inocul si gazda este mai aproape cu atat potentialul unei epidemii este mai mare. Diseminarea se refera la transmiterea patogenului de la sursa de inocul la gazda. Ea poate fi facuta de: vant, insecte, picaturi de ploaie, unelte de taiere infestate, raniri etc. Erwinia amylovora poate fi imprastiata de vant, insecte, ploaie, echipamente infestate. Infectia primara apare cand patogenul vine in contact cu gazda in conditii externe favorabile. Patogenul penetreaza suprafata plantei in mod direct prin stomate, lenticele, nectarii, rani. Infectia este favorizata de caldura prelungita, perioade ploioase si umiditate ridicata .

Cresterea si dezvoltarea patogenului se produce de obicei in sau prin infectarea tesuturilor plantei. Bacteriile se multiplica si disemineaza prin cresterea exponentiala a inoculului.

Inoculul secundar rezulta din sporii sau celulele infestate produse ca urmare a infectiei primare sau din alte infectii secundare. Unele patovaruri ale genului Erwinia prin actiunea enzimelor pectolitice si celulolitice distrug peretii celulari ai plantelor in zonele contaminate, iar continutul celular devine un exudat care contine si bacterii. Acest exudat constitue o noua sursa bacteriana, din care se realizeaza infectiile secundare.

Ciclul de infectii secundare poate fi repetat de mai multe ori intr-o perioada de vegetatie. Numarul de cicluri infectioase depinde de biologia patogenului, de gazda si de conditiile exterioare necesare infestarii.Erwinia amylovora continua sa cauzeze infectii de-a lungul perioadei de vegetatie in conditii exterioare (temperatura, umiditate, umiditate atmosferica) favorabile. Fiecare patogen are conditii si perioade de dezvoltare optime care coincid cu conditiile optime de infestare.

Trecerea peste iarna sau de la un sezon la altul este data de capacitatea patogenului de a suprvietui la conditii externe diferite. Pantru ca o anumita afectiune sa apara este nevoie ca un patogen, o gazda si anumite conditii externe sa fie prezente si sa interactioneze unele cu altele. Daca unul din factori lipseste, boala nu apare.

9. Localizare inocul cu rol in trasmiterea bolii 10. Schema ciclului bolii

Plantatie de meri afectata de Erwinia amylovora

11. Factorii care favorizeaza aparitia unei epidemii

1. Prezenta inocului

Bacteria este rezistent la uscciune i la razele solare, putnd supravieui n exudatele ferite de razele soarelui ntre 3 i 12 luni; Peste iarn, bacteriile se menin viabile n zonele marginale ale ulcerelor de pe ramuri, mai ales la pr, pducel (Crataegus) i mai puin la mr; Plante gazda contaminate n vecinatatea livezii: arbori ornamentali (Cotoneaster, Pyracantha, Sorbus) sau pomi semintosi

Bacteriile mai pot supravieui n muguri i n fructele bolnave,

Infeciile se produc imediat ce apar esuturi verzi, frunzele fiind cel mai vulnerabile pn la sfritul dezvoltrii lor2. Factori climatici Condiiile meteorologice favorabile infeciei sunt precipitaiile nsoite de vnt care disemineaz inoculul la peste 1 m distan, cu o vitez de pn la 22 km/or; Filamentele bacteriene aeriene pot fi rspndite prin vnt, n perioadele fr ploi;

La distane scurte ntre 0-100 m diseminarea este produs de ploaie; Temperaturi de peste 210 C n timpul nfloririi; Furtuna, ploi sau grindina n perioada de crestere.3. Factori agronomici Sensibilitatea varietala (soiurile aflate n prezent n cultura sunt sensibile la focul bacterian); prezenta de flori secundare; Fertilizare n exces cu azot; Vigoarea pomilor.4. Factori antropici

Omul, prin el insusi (imbracaminte, incaltaminte, echipament de munca infectat);

Manipularea, transportul, depozitarea defectuasa a plantelor contaminate;

Taieri de intretinere efectuate cu ustensile nesterilizate. 5. Alti factori: Insectele au de asemenea, un rol foarte important n rspndirea bacteriilor. Astfel, polenizatorii ca, albinele i viespile preiau odat cu nectarul i polenul din florile infectate i bacteriile pe care le difuzeaz la alte flori vizitate.

Psrile, mai ales graurii, sunt i ele vectori activi ai bacteriei.

In prezent la distane scurte ntre 0-100 m, diseminarea este produs si de unele insecte;

Intre 100-5000 m un rol nsemnat revine insectelor polenizatoare; La peste 5000 m psrile rspndesc bacteriile iar omul le poate rspndi i de la o ar la alta sau chiar pe alte continente.

12. Strategii pentru reducerea inoculului primar

Una din primele msuri o constituie detectarea incipient a bolii. n Romnia prin Ordinul Ministerului Agriculturii i Alimentaiei nr. 28 din 5 mai 1993 se instituie obligaia efecturii a cel puin dou controale n iunie i septembrie n pepinierele i livezile de gutui, pr i mr.

Reducerea inoculului bacterian se realizeaz prin sacrificarea i arderea pomilor infectai puternic ct i a arbutilor din gardurile vii din pepiniere, n special din specia Cotoneaster. Pomii slab atacai sunt curai prin tierea ramurilor atacate, incizia fcndu-se la 50 cm de locul atacat pe ramur.

Instrumentele cu care se efectueaz tierile se dezinfecteaz cu alcool etilic 70 %, cu permanganat de potasiu 5 % sau cu hipoclorit de sodiu 10 %.

Combaterea insectelor vectoare fitofage este o msur ce se recomand a fi efectuat n perioada prefloral.

Stupii se vor ine departe de livezile infectate pe timpul nfloritului, cci polenul infestat constituie inoculul cel mai propice pentru efectuarea infeciilor.

13. Strategii pentru reducerea inoculului secundar

Erwinia amylovora continua sa cauzeze infectii de-a lungul perioadei de vegetatie in conditii exterioare (temperatura, umiditate, umiditate atmosferica) favorabile. 14. Combatere

Combaterea se face prin msuri preventive:

folosirea la plantare a unor pomi sntoi fr leziuni (ulceraii) bacteriene; depistarea vetrelor de atac, ndeprtarea focarelor (frunze, lstari, arpante si chiar pomi) cu infecii, pentru diminuarea inocultului. Pentru prevenirea pagubelor prin msuri chimice, este necesar s se execute tratamente la avertizare preflorale cu produse cuprice si daca perioada nfloritului se prelungete pe o perioada mai lunga de timp (temperaturi sczute si precipitaii), chiar in perioada nfloritului. Combaterea vectorilor (afide, minatoare etc.) cu insecticide speciale la avertizare.

n urma unor laborioase cercetri cu o gam bogat de pesticide, s-a ajuns la concluzia c o eficacitate bun se obine prin:

tratament prefloral cu: zeam bordolez 0,5 %, Champion 50 WP-0,2 %, Funguran OH 50 WP-0,2 %, Kocide 101-0,2 %;

tratament la nflorit cu Aliette 80 WP-0,3 %;

tratament postfloral cu: Champion 50 WP-0,04 %, Funguran OH 50 WP-0,04 %, Kocide 101-0,04 %, Kasumin 2 L-0,15 %.;

antibioticele de uz uman sunt interzise n aplicarea tratamentelor la pomi n Romnia;

pe lng combaterea chimic se preconizeaz i utilizarea unor bacterii antagoniste fa de Erwinia amylovora cum ar fi: Erwinia herbicola, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas viridiflora i Bacillus subtilis;

se mai pot utiliza unele extrase din plante ca: Hedera helix, Viscum album i Alchemilla vulgaris;

n repaus vegetativ, pomii se trateaz cu hidroxid de cupru 3 % n amestec cu ulei horticol 1 %.

dup ploi ce depesc 25 mm, pomii se stropesc n interval de cel mult 24 ore cu zeam bordolez 1 %.

Periodic vor fi efectuate controale in livad pentru depistarea bolii. Dac exist suspiciuni in ceea ce priveste diagnosticul, se vor ridica probe vegetale proaspete ce vor fi trimise Laboratorului Central de Carantin Fitosanitar, in vederea confirmrii sau infirmrii presupusului diagnostic. Infiintarea noilor plantatii s se fac cu soiuri sau variet rezistente la atacul bacteriei Erwinia amylovora.INOCUL

DISEMINARE INOCUL

PAGE 16 ERWINIA AMYLOVORA