EP FA in 01 PH Filozofie Instrumentatie Aer Instrumental

Reglementare Petrom EP

În vederea simplificării limbajului, în acest document s-au folosit afirmaţii neutre din punct de vedere al genului. Acolo unde este cazul, masculinul încorporează şi varianta pentru feminin. NOTA : O copie controlată a versiunii curente se află în PETROM Intranet EP. Înainte de a face orice referire la acest document, este responsabilitatea utilizatorului de a se asigura că versiunea este cea curentă. Pentru asistenţă contactaţi elaboratorul documentului. Acest document este proprietatea PETROM EP. Atât documentul în întregul său sau orice parte a acestuia nu poate fi adus la cunoştinţa altora sau reprodus, memorat în vreun sistem sau transmis sub orice formă prin orice mijloace (electronic, mecanic înregistrare reproductibilă sau altfel) fără consimţământul prealabil al proprietarului. Utilizatorii sunt încurajaţi să participe la îmbunătăţirea continuă a acestui document prin furnizarea de sugestii constructive.

EP FA IN 01 PH Filozofie pentru Instrumentaţie şi Aer Instrumental

Pagina 2 din 40

Valid de la data de: 1.10.2010 Ediţia: 1


1 INTRODUCERE ..............................................................................................................5

1.1 PREFAŢĂ ....................................................................................................................5 1.2 SCOP...........................................................................................................................5 1.3 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI.............................................................................................5 1.4 CODURI ŞI STANDARDE...........................................................................................7 1.5 ORDINEA DE PRIORITATE ......................................................................................10 1.6 REFERINŢE ...............................................................................................................10

2 CERINŢE IMPUSE INSTRUMENTATIEI ......................................................................11 2.1 CERINŢE GENERALE PENTRU INSTRUMENTELE DIN CÂMP..............................11

2.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................11 2.1.2 Condiţii de mediu..............................................................................................13 2.1.3 Şiruri de cleme terminale ................................................................................13 2.1.4 Conexiuni pneumatice şi hidraulice ................................................................13 2.1.5 Marcaje şi etichete ...........................................................................................13

2.2 CERINŢE TEHNICE IMPUSE INSTRUMENTATIEI ..................................................13 2.2.1 Generalităţi ........................................................................................................13 2.2.2 Instrumente de presiune şi presiune diferenţială ...........................................15 2.2.3 Instrumente de debit ........................................................................................17 2.2.4 Instrumente de temperatură ............................................................................19 2.2.5 Instrumente de nivel .........................................................................................22 2.2.6 Analizoare de proces in flux .............................................................................24 2.2.7 Monitorizarea coroziunii...................................................................................24 2.2.8 Robinete de reglare...........................................................................................25 2.2.9 Regulatoare autonome (independente) ..........................................................26 2.2.10 Robinete pentru Oprire de Urgenta/ Oprire a Procesului si Depresurizare (ESD/PSD şi BDV)........................................................................................................26 2.2.11 Robinete acţionate cu motor electric ............................................................27 2.2.12 Dispozitive de siguranţă pentru presiune .....................................................28 2.2.13 Instrumentaţie inclusă în Procesele Majore şi Pachetelor Utilitare ............29

2.3 CERINŢE TEHNICE IMPUSE SURSELOR UTILITARE ALE INSTRUMENTELOR, SISTEMELOR DE CABLURI SI DULAPURILOR .............................................................29

2.3.1 Energia electrică ...............................................................................................29 2.3.2 Alimentarea cu aer............................................................................................30 2.3.3 Trasee de cabluri...............................................................................................30 2.3.4 Cabluri................................................................................................................30 2.3.5 Dulapuri .............................................................................................................32

2.4 CERINŢE TEHNICE IMPUSE TESTARII INSTRUMENTATIEI .................................32 2.4.1 Testele interne ale producătorului...................................................................32 2.4.2 Testele finale .....................................................................................................32

3 CERINŢE IMPUSE SISTEMULUI DE AER INSTRUMENTAL.....................................33 3.1 CLASIFICARE ............................................................................................................33 3.2 CALITATEA AERULUI INSTRUMENTAL.................................................................34


Pagina 3 din 40



3.3 CANTITATEA DE AER INSTRUMENTAL ................................................................34 3.4 ALIMENTAREA CU AER INSTRUMENTAL A CONSUMATORILOR INDUSTRIALI..........................................................................................................................................34 3.5 ALIMENTAREA CU AER A ECHIPAMENTULUI DE SIGURANŢĂ..........................35 3.6 SISTEMUL DE ALIMENTARE CU AER INSTRUMENTAL ......................................35

3.6.1 Generalităţi ........................................................................................................35 3.6.2 Compresoare de aer .........................................................................................37 3.6.3 Filtre admisie aer...............................................................................................37 3.6.4 Separatoare de condens ..................................................................................37 3.6.5 Receptor aer umed ...........................................................................................37 3.6.6 Uscător de aer ...................................................................................................37 3.6.7 Vas receptor tampon ........................................................................................38

4 MENTENABILITATEA IN ETAPA DE PROIECTARE...................................................39 5 CERINŢE IMPUSE DOCUMENTATIEI ........................................................................39 6 CERINŢELE IMPUSE DE AUTORITATILE DE CERTIFICARE.....................................40 7 PIESE DE SCHIMB ......................................................................................................40


Pagina 4 din 40



1 INTRODUCERE

1.1 PREFAŢĂ Această Filozofie defineşte politica corporatista a Petrom Explorare & Producţie S.A. de proiectare a instrumentaţiei şi a aerului instrumental în instalaţiile de procesare şi producţie hidrocarburi de pe uscat. Documentul specifică cerinţele şi criteriile de bază, defineşte codurile şi standardele adecvate, şi contribuie la standardizarea proiectării instalaţiilor pentru toate operaţiile de pe uscat. Procesul de proiectare trebuie să ia în considerare factori specifici proiectului cum ar fi locaţia, compoziţia de producţie, presiunile şi ritmul de producţie, procesul selectat şi mărimea instalaţiei. Scopul acestei filozofii este acela de a aborda o gama largă din variabilele de mai sus, cu toate acestea este recunoscut faptul că nu toate circumstanţele pot fi acoperite. În situaţiile în care consideraţiile specifice proiectului justifică abateri de la această filozofie, un document cu cerinţele de abatere trebuie înaintat către Petrom E&P pentru aprobare.

1.2 SCOP Această filozofie împreună cu Specificaţia Tehnica a Proiectului şi Foile de Date acoperă cerinţele minime pentru proiectarea sistemelor de automatizare şi a sistemului de aer instrumental. Acest document trebuie folosit ca îndrumar în Proiectare - faza de fezabilitate şi Proiectarea de detaliu, oricând o nouă instalaţie trebuie construită sau când o instalaţie existentă trebuie modernizata.

1.3 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI Următoarele definiţii şi abrevieri sunt relevante pentru acest document.

SPECIFICAŢIE TEHNICĂ Document care descrie cerinţele generale şi datele de bază ale unui anumit produs, ansamblu sau instalaţie

FOAIE DE DATE

Formular specific elaborat pentru un anumit produs, ansamblu sau instalaţie care implică de asemenea date necesare pentru producţie şi testare

Dispozitive de câmp SMART

Traductoare şi poziţionere pentru robinetele de reglare care încorporează diagnoze avansate şi transmisii de date care permit informaţiei să fie transferată la sisteme ca Sisteme de Management Zona - Producţie (Asset Management Systems) pentru analiză şi intervenţie de la distanţă.

ESD/PSD

Termenul prescurtat pentru Oprire de Urgenţă / Oprire Proces (Emergency/ Process Shut Down). Este un sistem de siguranţă care asigură oprirea automată


Pagina 5 din 40



a unui echipament sau instalaţie în caz de detecţie a unei funcţionări defectuoase.

PCS Termenul prescurtat pentru Sistem de Conducere a Procesului (Process Control System). Este un sistem care oferă operatorului mijloace de operare a instalaţiei eficient şi în condiţii de siguranţă şi alertează operatorul cu privire la evenimentele care necesită atenţie/acţiune

SCADA

Prescurtarea pentru Control de Supervizare şi Achiziţie de Date (Supervisory Control And Data Acquisition) Este un sistem computerizat pentru colectarea şi procesarea de informaţii în timp real proiectat să monitorizeze şi să controleze de la distanţă anumit echipament sau instalaţie.

ISCIR

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

INSEMEX

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitatea Minieră şi Protecţia Antiexplozivă

ANSI

Institutul National American de Standarde (American National Standards Institute)

API

Institutul American de Petrol (American Petroleum Institute)

ASME

Societatea Americană a Inginerilor Mecanici (American Society of Mechanical Engineers)

IEC

Comisia Electrotehnică Internaţională (International Electrotechnical Commission)

IEEE

Institutul Inginerilor Electricieni şi Electronişti (Institute of Electrical and Electronics Engineers)

ISA

Societatea de Instrumentaţie a Americii (Instrument Society of America)

BSI

Institutul Britanic de Standarde (British Standard Institute)

TEMA

Asociaţia Producătorilor de Schimbătoare de Căldură Tubulare (Tubular Exchange Manufacturers Association)

CE

Identificator pentru Conformitate Europeana. Prescurtarea pentru Conformitate Europeană


Pagina 6 din 40



Trebuie

Cuvântul „trebuie” este folosit acolo unde o prevedere este obligatorie

Ar trebui

Cuvântul „ar trebui” este folosit acolo unde o soluţie este de preferat

A putea

Cuvântul „a putea” este folosit acolo unde alternativele sunt egal acceptate

1.4 CODURI ŞI STANDARDE

Standardele de referinţă aplicabile pentru proiectarea, construcţia, inspecţia, testarea şi instalarea instrumentaţiei de câmp si a sistemului de aer instrumental trebuie să fie de ultimă ediţie, incluzând amendamentele.

Directiva 2006/42/CE

Directiva Consiliului pentru armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la utilaje mecanice rotative („Maşini”)

Directiva 94/9/CE

Directiva Consiliului pentru armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate a fi folosite în atmosfere potenţial explozive - ATEX

Directiva 97/23/CE

Directiva Consiliului pentru armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la echipamentele de presiune – PED („Echipamente sub presiune”)

Directiva 2004/108/CE

Directiva Consiliului pentru armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la compatibilitatea electromagnetică - EMC („Compatibilitate electromagnetica”)

API RP 500

Clasificarea locaţiilor pentru instalaţia electrică în Instalaţiile Petroliere

API RP 520

Dimensionarea, selectarea şi instalarea Supapelor de siguranţă în Rafinării, Partea I „Dimensionare şi Selectare” şi Partea II „Instalare”

API RP 521

Ghid pentru sisteme de limitare/ control a presiunii si de depresurizare.


Pagina 7 din 40



API Std. 526 Supape de siguranţă cu flanşe de oţel API Std. 527

Etanşeitatea scaunului la supapele de siguranţă

API RP 551

Instrumentaţie de măsurare a procesului

API RP 552

Sisteme de transmisie

API RP 553

Robinete de reglare în rafinării

API RP 554 API RP 6F

Instrumentaţia si controlul proceselor Practică recomandată pentru testarea robinetelor la foc

API 2000

Rezervoare ce lucrează la presiune atmosferica si joasa presiune

ANSI B1.20.1

Filete tevi, scopuri generale (inch)

ANSI B2.1

Filete tevi

ANSI B16.5

Flanşe de oţel pentru conducte şi fitinguri cu flanşe

ANSI B16.36

Flanşe cu orificiu

ANSI B16.37

Testarea hidrostatică a robinetelor de reglare

ANSI B16.104

Clasificarea scăpărilor la robinetele de reglare

ANSI B31.3

Standarde conducte de presiune

ANSI/FCI 70.2

Standard pentru clasificarea scăpărilor la robinetele de reglare (Institutul de Control al Fluidelor)

ANSI MC 96.1

Măsurarea temperaturii, termocuplu

ASME PTC 19.3 Part 3

Aparate şi instrumente de măsurare a temperaturii

ASTM D2843

Metoda standard de test pentru densitatea fumului la arderea sau descompunerea plasticului

ISA S5.1

Simbolurile şi identificarea instrumentelor

ISA S5.4

Scheme de bucle de automatizare

ISA S75.1

Ecuaţii de dimensionare a robinetelor de reglare

IEC 60331

Teste pentru cablurile electrice în condiţii de incendiu – integritatea circuitului


Pagina 8 din 40



IEC 60751

Termorezistenţe industriale din platină şi senzori de temperatură din platină

IEC 60754

Test pe gazele rezultate în urma combustiei materialelor din care sunt alcătuite cablurile

IEC 60811

Metode comune de testare a izolaţiei şi a materialelor învelişului pentru cablurile optice şi electrice

IEC 60092

Instalaţiile electrice pe nave marine

EN 837

Manometre. Manometre cu tub Bourdon

EN ISO 5167

Măsurarea fluidelor prin intermediul diafragmelor cu orificiu şi a tuburilor Venturi introduse în conducte pline cu secţiune circulară

EN 13190

Termometre cu cadran

EN 60079

Aparatura electrica pentru atmosfere gazoase explozive

EN 60332

Teste ale cablurilor electrice şi cu fibre optice supuse la foc

EN 60529

Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)

EN 60584

Termocupluri

EN 60654

Echipamente de măsurare şi conducere a proceselor industriale. Condiţii de funcţionare. Condiţii climatice

EN 61000

Compatibilitatea electromagnetică (CEM)

EN CP 1013

Împământare

BS 1042

Măsurarea debitului de fluid în conducte

BS 1904

Termorezistenţe industriale din platină

BS 1259

Aparate si circuite electrice de siguranţă intrinsecă în atmosfere explozive

BS 4568

Tuburi si fitinguri de oţel pentru instalaţia electrică

BS 4662

Carcase pentru accesoriilor electrice

BS 5308

Cabluri de automatizare

BS 5490

Specificaţie pentru gradul de protecţie oferit de carcase


Pagina 9 din 40



(enclosure)

ISO 1000

Unităţi de măsură ale Sistemului International (SI) şi recomandări pentru folosirea multiplilor lor şi alte unităţi de măsură definite

ISO 9000

Sisteme de calitate

SR ISO 13443

Gaz natural. Condiţii de referinţă standard

NACE MR – 0175

Industria de petrol şi gaze naturale – Materiale pentru utilizarea în medii ce conţin H2S

1.5 ORDINEA DE PRIORITATE

Ordinea de prioritate a Codurilor şi Standardelor menţionate mai sus este definita în documentul EP FA AD 02 PH – Ghid pentru folosirea standardelor

1.6 REFERINŢE Acest document este completat de următoarele filozofii PETROM şi OMV: Filozofii PETROM

EP FA IN 02 PH Filozofie pentru acţionarea robinetelor EP FA IN 03 PH Filozofie pentru măsurarea debitului EP FA IN 04 PH Filozofie pentru sisteme de conducere a

proceselor EP FA IN 05 PH Filozofie pentru sisteme de automatizare,

telecomunicaţii şi securitate EP FA IN 06 PH Filozofie pentru Instrumentaţia Rezervoarelor EP FA IN 07 PH Filozofie pentru sistemele de oprire de urgenta a

instalaţiilor/ protecţie a capetelor de sonda Filozofii OMV

TO-HQ-02-021 Filosofie pentru Sisteme de Conducere a Proceselor – De pe Uscat

TQ-HQ-02-023 Filosofie pentru Niveluri de Integritate ale Siguranţei – De pe Uscat

TQ-HQ-02-024 Filosofie pentru Sisteme de Oprire de Urgenta/de Oprire a Procesului – De pe Uscat

TQ-HQ-02-027 Filozofie pentru sistemele de măsurare debit – De pe Uscat

TQ-HQ-02-035 Filozofie pentru protecţia la suprapresiune şi salvgardare – De pe Uscat

TQ-HQ-02-036 Filozofie pentru Limitarea/Controlul Presiunii si Depresurizare la Facla – De pe Uscat


Pagina 10 din 40



2 CERINŢE IMPUSE INSTRUMENTATIEI 2.1 CERINŢE GENERALE PENTRU INSTRUMENTELE DIN CÂMP 2.1.1 GENERALITATI Documentul prezintă cerinţele de bază pentru folosirea instrumentelor din câmp şi identificarea sistemelor care să fie folosite la controlul, monitorizarea, salvgardarea şi operarea instalaţiilor. Sistemele sunt descrise mai în detaliu în următoarele documente: EP FA IN 04 PH – Filozofie pentru Sisteme de Conducere a Proceselor, EP FA IN 05 PH - Filozofie pentru Sistemele de Automatizare, Telecomunicaţii şi Securitate şi EP FA IN 07 PH – Filozofie pentru sistemele de oprire de urgenta a instalaţiilor/ protecţie a capetelor de sonda. Sistemele de instrumente vor fi în general bazate pe tehnologie electronică dovedită a fi fiabilă (nu este prototip). Sistemele electronice digitale vor conţine software şi hardware standard. Individualizarea (sistemelor de instrumente) dincolo de nivelul utilizatorului va fi minimizata. Echipamentul specializat trebuie selectat având în vedere următoarele aspecte: - doar echipamentul care s-a dovedit a fi fiabil (nu este prototip) şi care a fost folosit cu

succes în aplicaţii similare va fi selectat; - dispozitivele mai sofisticate trebuie revizuite cu atenţie pentru a se asigura că

dezavantajele lor au fost identificate si pentru ca acestea să nu apară numai după fazele de instalare, dare in exploatare (commissioning), operare şi întreţinere. De exemplu: limitări în lungimea cablurilor, cablaj specializat, cerinţe de setări si dare in exploatare (commissioning) complexe şi necesită lucrări de operare şi întreţinere realizate de către furnizor.

Folosirea oricărui echipament de câmp care necesită abatere sau destindere de la oricare din standarde, sau necesită metode de cablare si instalare specializate, nu vor fi folosite decât dacă sunt agreate de PETROM/Cumpărător. Proiectarea instrumentelor va viza oferirea unei soluţii efective de cost ce este „potrivită-pentru-scop” (fit-for-purpose) cu nevoile operaţionale si de siguranţă ale proiectului. Variaţiile în selectarea instrumentelor şi sistemelor pentru proiect trebuie pe cât de mult practic posibil să fie minimizate. Aceasta pentru a reduce costurile de inginerie, achiziţie, dare in exploatare (commissioning), întreţinere, cursuri de specializare şi operare. Toate echipamentele electrice care urmează să fie instalate în zone clasificate vor fi livrate cu certificări relevante eliberate de o instituţie recunoscută şi în acord cu cerinţele de instalare, aşa cum este definit de către EN 60079 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase şi in Desenul Specific de Proiect – Clasificarea zonelor periculoase. Siguranţa intrinsecă, Ex (i)a trebuie folosită ca primă metodă de protecţie. Abateri de la această va necesita consimţământul din partea PETROM/Cumpărător. Consimţământul pentru metodele alternative de protecţiei a zonelor periculoase enumerate mai jos, ar trebui dat în ordinea de prioritate: - protecţie împotriva flăcărilor sau antideflagrantă, tip Ex (d); - siguranţă sporită, tip Ex (e); - protecţie specială, tip Ex (s).


Pagina 11 din 40



Dispozitive de protecţie cu izolare galvanică vor fi folosite pentru instalări cu protecţie intrinsecă, exceptând instrumentele de câmp specifice ce necesita bariere de diode Zener pentru a funcţiona corect . Robinetele cu solenoid utilizate în zone periculoase trebuie să fie protecţie antideflagrantă tip Ex (d). Datele principale ale instrumentelor trebuie să se regăsească în foile de date individuale. Toate materialele folosite trebuie să aibă caracteristici potrivite pentru datele de operare şi mediu, aşa cum este specificat în Foile de Date Individuale ale Proiectului. Instrumentele din câmp folosite în medii acide necesită atenţie specială acordată diafragmelor pentru a preveni coroziunea şi pătrunderea hidrogenului. Materialul pentru liniile de impuls, manifolduri, corpurile instrumentelor de presiune pentru medii acide trebuie să fie în conformitate cu filozofia proiectului de selectare a materialelor. În plus, instrumentaţia si analizoarele de proces trebuie să aibă orificii de purjare (drain) si aerisire (vent) conectate prin ţeava la colectoarele „Sistemului de golire inchis” (closed drain system) si la colectoarele „Sistemului de aerisire/facla” (vent/flare system), pentru a dirija orice fluide eliberate la rutele de evacuare sigure. Toate carcasele/ corpurile cu orificii si accesoriile pentru conectarea instrumentelor trebuie protejate cu dop şi marcate corespunzător pentru identificare. Instrumentele şi accesoriile lor care necesită alimentare cu energie electrică trebuie să aibă posibilitatea de alimentare conform Foilor de date individuale pentru fiecare instrument. Instrumentele şi accesoriile lor care necesită acţionare pneumatică trebuie să aibă posibilitatea de alimentare cu aer comprimat la presiunea specificată în Foile de date individuale pentru fiecare instrument. Durata de viaţă proiectata pentru instrumentaţia de câmp trebuie să fie de minimum 25 de ani. Durata de viaţă proiectata pentru sistemele de control trebuie să fie de minimum 25 de ani. Aceasta se va baza pe premisele următoare: - întreţinerea şi suportul sistemului vor fi disponibile pe toată această durată; - întregul sistem, incluzând toate subcomponentele sale, trebuie sa faciliteze

îmbunătăţirea (upgrade) si sunt selectate de la producători recunoscuţi cu referinţe dovedite in mentenanţă şi îmbunătăţirile esenţiale ale sistemului.

Toate instrumentele conectate la liniile de proces şi echipamente trebuie să fie în conformitate cu Directiva Europeană a Echipamentelor sub Presiune 97/23/EC (PED) şi toate instrumentele care se montează în zone periculoase trebuie să întrunească toate cerinţele relevante ale Directivei ATEX (94/9/EC) şi trebuie să aibă simbolul clar fixat pentru a indica conformitatea. Toate instrumentele electronice trebuie să fie în conformitate cu cerinţele Compatibilităţii Electromagnetice (EMC) şi Interferenţei Radio (RFI) din standardul EN 61000 sau alt standard similar aplicabil. Conformitatea trebuie să fie demonstrată prin teste si/sau certificări realizate/eliberate de instituţii recunoscute.


Pagina 12 din 40



2.1.2 Condiţii de mediu Toate instrumentele din câmp trebuie să fie montate şi să funcţioneze într-un climat temperat continental specific României. Trebuie să fie proiectate astfel încât să funcţioneze continuu indiferent de sezon şi de temperaturile mediului înconjurător. Dispozitivele din câmp vor fi selectate pentru a fi deosebit de robuste astfel încât să reziste condiţiilor de mediu şi cerinţelor zonelor periculoase. Carcasele instrumentelor montate exterior şi cutiile de joncţiuni vor avea nivelul de protecţie IP65 definit în EN 60529 – Gradul de Protecţie Oferit de Carcase (Codul IP). Vopseaua instrumentelor trebuie să reziste la condiţiile de mediu. 2.1.3 Şiruri de cleme terminale Toate conexiunile electrice trebuie delimitate prin una sau mai multe şiruri de cleme terminale localizate în interiorul carcasei fiecărui instrument, sau într-un container exterior montat pe carcasa instrumentului având aceleaşi caracteristici. Fiecare terminal individual de conductor si sir de cleme terminal trebuie numerotate în acord şi perfectă conformitate cu schemele şi desene electrice. Terminalele trebuie să fie potrivite pentru a asigura şi garanta un contact ferm. 2.1.4 Conexiuni pneumatice şi hidraulice Toate ieşirile referitoare la conexiuni trebuie să fie marcate pentru a fi identificate în acord si în conformitate cu documentele tehnice furnizate de producător. 2.1.5 Marcaje şi etichete Fiecare instrument trebuie prevăzut cu plăcuţă de identificare rezistentă la coroziune, ataşată permanent de corpul instrumentului şi care să includă: - numele sau marca producătorului; - marcajul CE; - modelul şi număr unic de identificare (serial number); - protecţia Ex şi gradul de protecţie IP; - conexiunile de intrare şi ieşire; - materialul din care este construit; - presiune de lucru; - alte detalii cheie, ca de exemplu: conformitatea cu NACE MR-0175 (ultima ediţie). Fiecare instrument trebuie prevăzut cu o plăcuţă din otel inoxidabil ANSI 316L care să indice simbolul (tag no) instrumentului conform proiectului. 2.2 CERINŢE TEHNICE IMPUSE INSTRUMENTATIEI 2.2.1 Generalităţi Instrumentaţia trebuie să fie în concordanţă cu schemele de conducte si automatizare (P&ID) şi trebuie să se bazeze pe tehnologia pneumatică, electrică sau electronică.


Pagina 13 din 40



Traductoarele de tip „SMART” sunt de preferat cu semnal de ieşire în 4-20 mA obţinut printr-un sistem de două fire. Protocolul HART trebuie să fie suportat. Semnalele de declanşare avarie pentru aplicaţiile ESD/PSD şi Fire & Gas trebuie să provină din semnale analogice 4-20 mA curent continuu cu comparator de prag implementat în logica controlerului pe cât este posibil. Semnalele de tensiune pentru întreruptoare, solenoizi şi protecţii interdependente (interlocking) va fi 24V curent continuu acolo unde semnalele 4-20 mA nu pot fi folosite. Izolaţia optică va fi folosită ca interfaţă pentru alte circuite de control care utilizează tensiuni mici, şi ca interfaţă pentru tensiuni mari se vor folosi relee intermediare. Dacă nu este indicat altfel în foile de date, toate traductoarele electronice trebuie să aibă un indicator display cu cristale lichide (LCD), capabil să fie configurat pentru a afişa în procente sau în unităţi de măsura. Unde este cazul, indicatorul trebuie să fie în conformitate cu clasificarea pentru locaţie şi zonele periculoase. Doar acolo unde schemele de conducte si automatizare (PI&D) ale proiectului o cer, traductorul electronic trebuie să aibă montat un indicator la distanţă (de exemplu: acolo unde traductorul nu este vizibil de la o locaţie normala de observare). Redundanţa (controlul dublu) trebuie folosită pentru acele controlere care sunt critice pentru continuitatea producţiei şi a securităţii. Toate instrumentele trebuie să aibă un grad de protecţie minim pentru carcasele în care sunt montate instrumente/tablouri, care conţin componente electrice, de IP65 conform EN 60529. Materialele folosite pentru părţile (componentele) instrumentelor care stau în contact cu fluidele şi pentru corpurile traductoarelor de presiune si presiune diferenţială trebuie să fie minim din otel inoxidabil AISI 316L. Materiale de tipul Monel, Hastelloy, duplex sau echivalente, rezistente la coroziune trebuie folosite pentru părţile (componentele) instrumentelor şi robinetelor care stau în contact cu fluidele, dacă în proces sunt prezente cloruri şi/sau CO2 / H2S / H2O / SO4

2. Compoziţia chimică şi fizică a fluidului de proces trebuie analizată. Instrumentele trebuie localizate cât mai aproape posibil de racorduri de proces. Toate instrumentele si racordurile de proces trebuie să fie accesibile de la acelaşi nivel, de pe platforme, de pe alei sau scări fixe. Conexiunile instrumentelor la proces trebuie să fie cât mai scurte posibil, cu drenaj propriu dacă sunt în mediu gazos, sau înclinate dacă sunt în mediu lichid. Acolo unde aceste dispuneri nu sunt posibile trebuie furnizate vase de colectare şi robineţi de aerisire (vent) si purjare (drain). Liniile pneumatice şi cele de legătură ale instrumentului la proces trebuie realizate utilizând ţeavă laminată şi fitinguri de compresie cu inele duble de etanşare, pe tot parcursul proiectului. Materialul ţevii (tubing) trebuie să fie minim AISI 316L, doar dacă condiţiile de proces nu justifică folosirea unor materiale mai avansate. Grosimea peretelui de ţeavă trebuie selectata în funcţie de presiunea maximă proiectată. Pentru liniile de impuls trebuie folosita ţeavă cu diametrul exterior de minim 10mm.


Pagina 14 din 40



Liniile de semnal pneumatic ale instrumentelor şi de alimentare cu aer de la distribuitoarele de aer trebuie să fie din oţel inoxidabil AISI 316L. Trebuie folosite coliere potrivite pentru a se asigura că nu apare coroziunea galvanică la separarea dintre oţelul moale şi oţelul inoxidabil. Conexiunile electrice ale instrumentului trebuie realizate din cabluri cu armătură de sarma din oţel şi presetupe certificate. Cablurile trebuie să fie ignifuge (coduri IEC) cu emisie de gaze toxice scăzută în conformitate cu specificaţiile cablului. Miezul sârmei nu trebuie să fie mai mic de 1mm2. Canalele de cabluri vor fi de tip prefabricat realizate din oţel inoxidabil AISI 316L. Pe cât este practic posibil, canalele de cabluri trebuie împărţite pe canale de: cabluri de forţă / cabluri de semnal / cabluri IS. 2.2.2 Instrumente de presiune şi presiune diferenţială 2.2.2.1 Generalităţi Instrumentele de presiune şi presiune diferenţială se vor împărţi în patru grupe: traductoare, instrumente cu afişaj local (indicatoare locale), întreruptoare şi regulatoare locale. Instrumentele de presiune care măsoară presiunea absolută trebuie să aibă compensare pentru schimbările de presiune barometrica. Instrumentele de presiune utilizate în procesele de vacuum trebuie să aibă protecţie de „zero” (underrange). În general, trebuie folosite următoarele tipuri de măsurare: - tub – bourdon, pentru o gamă răspândită de servicii (sunt folosite pentru manometre,

repetoare şi regulatoare locale); - diafragmă şi elemente cu burduf pentru măsurători locale de joasa presiune; - diafragmă şi tensometre, în general folosite pentru traductoarele de presiune; - separări cu diafragmă vor fi folosite în general pentru hidrocarburi lichide unde

prezenţa parafinei poate duce la formarea de solide. Manometrele umplute cu lichid nu vor fi folosite pentru măsurarea procesului. Pentru procesele corozive şi cu solide acolo unde este nevoie de dispozitive de separare, aparatele de măsură trebuie să fie potrivite pentru fluidul de proces şi să fie echipate cu capilare cu armătură, sau montate direct pe vas prin intermediul flanşelor. 2.2.2.2 Indicaţie locală Dispozitivele de măsurare locala a presiunii vor fi manometre cu tub – Bourdon. Pentru monitorizarea procesului, cadranul manometrului trebuie să fie de minim 150mm (de preferat 160mm). Cadrane de dimensiune mai mică pot fi folosite pe panouri locale şi regulatoare de aer instrumental. Alte dimensiuni vor fi folosite pentru servicii speciale. Cadranele trebuie să fie inscripţionate cu negru pe fundal alb.


Pagina 15 din 40



Manometrele trebuie să fie protejate, cu geam securit şi discuri de depresurizare. Toate manometrele instalate în aplicaţii cu presiuni de 10 barg şi mai mari de 10 barg trebuie să fie asigurate cu geam de protecţie incasabil. Manometrele sub 25 barg trebuie să aibă disc de depresurizare de siguranţă montat în spate. Manometrele pentru presiuni de 25 barg şi mai mari de 25 barg trebuie să aibă partea frontala solida şi disc de depresurizare în partea din spate. Manometrele trebuie să reziste la suprapresiuni de 1.3 X din maximul de scală. Dispozitive de protecţii la depăşire domeniu trebuie utilizate acolo unde este necesar. Manometrele trebuie să aibă o precizie minima de ±1% la scală completă. Manometrele trebuie să fie rezistente la pulsaţii (folosind amortizor de pulsaţii) şi la vibraţii (folosind glicerină/ulei siliconic ca lichid de umplere), acolo unde este necesar. Părţile care intră în contact cu fluide trebuie să fie minim din oţel inoxidabil AISI 316L. Sifoanele trebuie montate acolo unde condiţiile de proces impun acest lucru (în general la abur şi temperaturi ridicate).

Manometrele trebuie montate pe un manifold ataşabil cu 2 robineţi sau pe un manifold cu 1 robinet cu ac si 1 dop de purjare/ aerisire (izolare si purjare/aerisire) (block & bleed). Manometrele vor fi montate cât mai aproape de traductoare, întreruptoare şi regulatoare locale. Manometrele si manometrele diferenţiale se vor monta în locaţii în care pot fi văzute de operatori. Manometre cu transmisie la distanţă pot fi folosite pentru măsurarea presiunii din zonele inaccesibile ale instalaţiilor. Manometrele si manometrele diferenţiale trebuie astfel scalate încât presiunea normala de operare să poată fi citită în mijlocul ultimei treimi a mărimii (lungimii) scalei. Domeniile trebuie selectate din standardul EN 837. Manometrele diferenţiale cu întreruptoare integrale (aşa cum este cerut) trebuie să fie echipate cu burdufuri de sesizare a presiunii diferenţiale. Materialele care intră în contact cu fluidele trebuie să fie minim din oţel inoxidabil AISI 316L. Aparatele de măsură trebuie furnizate cu conexiuni la proces ½” NPT-M (filet-exterior). Când o separare cu diafragma este utilizata, in general manometrul trebuie montat direct pe sistemul integral cu diafragma fara a se utiliza capilare. 2.2.2.3 Traductoare Traductoarele de presiune trebuie să fie de tip electronic „SMART”, cu părţile (componentele) care intră în contact cu fluidele minim din oţel inoxidabil AISI 316L sau dacă procesul dictează folosirea altui tip de material acesta trebuie ales împreună cu cumpărătorul. Oţetul carbon nu trebuie folosit. Traductoarele electronice de presiune şi presiune diferenţială trebuie să ofere o precizie minima de ± 0.5%.


Pagina 16 din 40



Traductoarele de presiune şi presiune diferenţială trebuie să fie potrivite pentru o conexiune la proces de ½”NPT-M (filet-exterior). Traductoarele de presiune diferenţială trebuie montate pe un manifold ataşabil cu 3 robineţi, ca minim (manifoldul cu 5 robineţi este preferat). Traductoarele de presiune trebuie montate pe un manifold ataşabil cu 2 robineţi. Toate manifoldurile trebuie să fie construite din minim oţel inoxidabil AISI 316L. Traductoarele cu transmitere la distanţă trebuie să fie potrivite pentru montare pe suporţi de 2” prin intermediul unui manifold ataşabil, dacă nu se specifică altfel în foile de date. Traductoarele pneumatice vor fi de tipul balanţă de forte (cu compensare). Semnalul de ieşire trebuie să fie în intervalul 0.2 – 1 barg, cu o presiune de alimentare cu aer de 1.6 barg. 2.2.2.4 Regulatoare Regulatoarele locale, fie de tip direct şi/sau receptor, sunt folosite in general pentru un control mai puţin important. Domeniile de măsură trebuie selectate în conformitate cu standardele producătorului; mărimea domeniului trebuie redusa atât de mult cât permit cerinţele de proces şi intervalele minime specificate de producător, daca este cerut. 2.2.2.5 Întreruptoarele Presostatele si presostatele diferenţiale trebuie folosite acolo unde măsurarea continua nu este necesară / aplicabilă sau în –servicii simple de control deschis - închis (on-off). Presostatele nu trebuie folosite în aplicaţii oprire de urgenta/ oprire a procesului (ESD/PSD) şi de detecţie incendiu si scăpări gaze (Fire & Gas). Presostatele trebuie să aibă părţile (componentele) care intră în contact cu fluidele minim din oţel inoxidabil AISI 316L cu contacte electrice sigilate ermetic de tipul monopolar cu doua poziţii de comutare (Single Pole Double Throw (SPDT)). Presostatele trebuie să fie în poziţia închis când parametrul procesului se afla in domeniul normal de operare. Presostatele (clasice cu contacte electrice) pot fi folosite ca funcţii de protecţie in cadrul pachetelor. din instalaţii. 2.2.3 Instrumente de debit 2.2.3.1 Generalităţi În general, pentru măsurarea debitului trebuie folosite metode bazate pe presiunea diferenţială generată prin diafragme cu orificiu, tuburi pitot, tuburi venturi sau v-cone unde raportul intre cel mai mare si cel mai mic domeniu a unui debitmetru ce măsoară cu o precizie specificata (raport de rejecţie, neacceptare) (turndown ratio) nu este mai mare de 3 la 1. Referinţe trebuie făcute la EN ISO 5167 – Măsurarea debitului prin intermediul dispozitivelor diferenţiale. În general, trebuie folosite diafragme cu orificiu cu cant drept având deschideri concentrice si racorduri pe flanşe si/ sau inele-suport pentru diafragma cu orificiu. Pentru întrebuinţări


Pagina 17 din 40



critice diafragmele cu orificiu trebuie să fie demontabile sub presiune, aşa cum este specificat în schemele de conducte si automatizare (P&ID) ale proiectului. Raportul Beta admisibil trebuie să fie maxim 0.7 şi minim 0.2. Diafragmele cu orificiu trebuie dimensionate şi instalate conform EN ISO 5167 (ultima ediţie). Pentru diafragme cu orificiu, găurile de aerisire (vent) si purjare (drain) se vor avea în vedere doar dacă fluidul de proces este curat şi orificiul diafragmei mai mare de 25mm. Pentru diafragme cu orificiu, diametrul orificiului trebuie să fie de minimum 8mm. Diafragmele cu orificiu montate pe linii mai mici de 2” trebuie să aibă o linie adiacentă până la diafragmă mărită la 2”, sau cupon de măsura prefabricat (meter run) de 1” sau 1 ½”. Toate părţile (componentele) care intră în contact cu lichidele trebuie să fie minim din oţel inoxidabil AISI 316L, doar dacă fluidul de proces nu necesită materiale de calitate mai ridicată. Materialele flanşelor trebuie să se potrivească cu specificaţiile conductei. Racordurile flanşelor trebuie să fie în conformitate cu ANSI B16.36. Fiecare diafragmă cu orificiu trebuie prevăzută cu un mâner care este vizibil în poziţia finala de instalare. Mânerul va fi inscripţionat sau ştanţat, pe faţa din amonte cu „UPSTREAM”, simbolul diafragmei cu orificiu, materialul diafragmei cu orificiu, mărimea orificiului, şi identificatorul conductei. Mânerul trebuie sa fie coliniar cu orificiile de aerisire (vent) si purjare (drain) ale diafragmei, daca exista. Factorii de debit vor fi exprimaţi în următoarele unităţi: a) Gaz: Energie kWh/MJ; Nm3/h la o presiune de 1.013 bar şi o temperatură de 00C; Sm3/h la o temperatură de 15oC şi o presiune de 1.013 bar; b) Lichide: m3/h la o temperatură de 15oC. Intervalul de măsură preferat va fi 2500 mm H2O; intervalele de măsură alternative fiind: 125, 250, 500, 625, 1250, 5000, 6000, 10000 mm H2O. Cerinţe specifice ar putea necesita utilizarea următoarelor instrumente de debit: - elemente de măsurare cu orificiu calibrate si cu înlocuire rapidă; acestea trebuie

folosite când domeniile de măsură depaşesc raportul de rejecţie (neacceptare) (rangeability) permis pentru o singură diafragmă.

- Elemente de măsură tip tub Pitot sau tuburi Pitot cu multi-orificiu; calculul şi domeniile de aplicare ale acestora trebuie să fie conforme cu standardele producătorului;

- Debitmetre tip Coriolis, Turbină, Vortex sau incremental-volumetrice (positive displacement) vor fi folosite pe lichide acolo unde sunt necesare un raport de rejecţie (turndown ratio) si o precizie ridicate. Unde este necesar, se vor monta separatoare de vapori în amonte de dispozitivul de măsură.

- Măsurătorile de debite pe gazul sistemului de aerisire/facla trebuie să utilizeze debitmetre ultrasonice pentru precizie şi fiabilitate ridicată. Acolo unde precizia scăzută este acceptată se pot folosi debitmetre cu suprafaţă variabilă care să furnizeze o interfaţă pentru sistemul PCS;


Pagina 18 din 40



- Debitmetre magnetice se pot folosi pentru fluide conductive, unde se cere o cădere de

presiune scăzută şi / sau fluide corozive sunt implicate în proces; - Pentru debite scăzute în conducte mici se vor folosi debitmetre cu suprafaţă variabilă

cu indicatoare cuplate magnetic (acolo unde este necesar). 2.2.3.2 Scopurile măsurării debitului Măsurarea este realizată cu scopuri variate care au următorul grad de incertitudine: - Testarea sondei – testarea se referă la evaluarea volumelor de fluide produse de sonde.

Această evaluare este realizată prin măsurarea individuală a celor 3 faze în urma separării într-un separator. Rezultatele testelor sunt folosite pentru managementul pe termen lung a zăcământului şi de asemenea pe termen mediu pentru planificarea producţiei. Precizia cerută trebuie să fie de 3% sau mai bine pentru ţiţeiul net şi de 5% sau mai bine pentru gaz;

- Standard de funcţionare – optimizarea procesului pentru beneficii economice pe termen lung şi protecţia mediului. Incertitudinea valorilor măsurate trebuie să fie de 10% sau mai bună;

- Standard de alocare – pentru alocarea producţiei de la instalaţiile care produc în linii comune, astfel încât producţia să fie corect atribuită către o sursă. Cum valorile măsurate nu sunt necesare pentru transfer fiscal între două părţi, precizia şi incertitudinea nu sunt atât de stringente ca acelea pentru standardele de transfer fiscal. Incertitudinea valorilor măsurate trebuie să fie de 5% sau mai bună;

- Standard de transfer fiscal – pentru transferul fiscal între două părţi, pentru verificarea cantităţilor transferate de la o parte la alta. Valorile finale măsurate pot fi exprimate în volum, masă sau energie. Incertitudinea valorilor măsurate trebuie să fie de 1% sau mai bună.

2.2.4 Instrumente de temperatură 2.2.4.1 Generalităţi Măsurarea temperaturii se poate face prin intermediul termorezistenţelor, termocuplurilor, sistemelor cu bulb umplut cu fluid, sau termometre bimetalice. 2.2.4.2 Indicaţie locală Termometrele locale trebuie să fie bimetalice cu cadranul de minim 150 mm (de preferat 160 mm) şi carcase din oţel inoxidabil. Alte mărimi vor fi considerate pentru servicii speciale. Termometrele vor fi montate aproape de traductoarele de temperatură, întreruptoarele de temperatură şi regulatoarele locale. Termometrele vor fi montate în puncte în care pot fi văzute de către operatori. Termometrele trebuie să aibă capul indicator montat pe un suport cu arc pentru a permite vizualizarea lui şi din unghiuri închise. Indicatoare cu transmisie la distanţă vor fi folosite pentru măsurarea temperaturii în zonele inaccesibile. Gradarea, ajustarea la zero şi protecţia la supra sarcină trebuie să fie standard produse, cu o acurateţe de +/- 1%. Cadranele trebuie să aibă gradaţia cu negru pe fundal alb.


Pagina 19 din 40



Sistemele cu umplere se pot folosi pentru indicatoare locale de temperatura sau ca parte componenta a pachetelor mecanice ale Furnizorilor (daca aşa prevede standardul de aprovizionare a Furnizorului). 2.2.4.3 Termorezistenţe Metoda preferată pentru măsurarea temperaturii trebuie să se realizeze prin intermediul termorezistenţelor doar dacă temperatura procesului nu necesită alte metode. Traductoarele de temperatura vor folosi in general termorezistenţe de platină cu trei fire cu o rezistenţă de 100 ohmi la 0oC şi un coeficient de temperatură de 0.385 ohmi pe grad Celsius (PT100), în conformitate cu IEC 60751. Compensarea temperaturii în măsurarea transferului fiscal va folosi o termorezistenţă cu patru fire cu intrare directă în computerul de debit. Termorezistenţele, in mod normal, vor fi conectate la traductoare de temperatură. Senzorii de temperatura pentru monitorizarea echipamentelor dinamice pot folosi totuşi intrări de termorezistente la un dispozitiv de citire multi-punct a temperaturii. Toate conexiunile între termorezistenţe şi instrumentele receptoare vor fi in general realizate prin intermediul unui traductor 4 – 20 mA, astfel încât conexiunile între termorezistenţe şi camera de control să fie realizată printr-un sistem de transmisie cu 2 fire. Senzorii dubli se pot folosi acolo unde înlocuirea unuia defect poate fi dificilă din cauza accesului sau oprirea prelungită a echipamentului nu este acceptată. Termorezistenţele trebuie folosite pentru intervale înguste de temperatură şi oricând o măsurare precisă este necesară. Traductoarele de temperatura pentru termorezistente trebuie sa ofere protecţie la defectarea termorezistentei (semnalul de ieşire ia valoarea maxima). Traductoarele electronice de temperatură trebuie să ofere o precizie de minim +/- 0.5% 2.2.4.4 Termocupluri Trebuie ţinut seama de utilizarea senzorilor tip termocuplu numai în cazul în care intervalul de temperatură iese în afara celui care poate fi realizat prin intermediul termorezistenţelor. Tipul termocuplului trebuie ales în funcţie de intervalul de temperatură care trebuie măsurat. Conform codurilor EN 60584 şi ANSI MC 96.1 pe cât este posibil acesta trebuie să fie de tipul „K”. Joncţiunile de măsurare ale termocuplului trebuie să fie izolate. Termocuplul trebuie să fie izolat mineral şi prevăzut cu înveliş extern din oţel inoxidabil. Caracteristicile de construcţie ale termocuplului trebuie să fie în conformitate cu: - standardul cu referire la izolaţia de tipul oxid-mineral; - cod ANSI MC 96.1. Toate conexiunile între termocupluri şi instrumentele receptoare vor fi realizate in general prin intermediul unui traductor 4 – 20 mA, astfel încât conexiunile între termocupluri şi camera de control să fie realizată printr-un sistem de transmisie cu 2 fire. Traductoarele de temperatura pentru termocupluri trebuie sa ofere protecţie la defectarea termocuplului


Pagina 20 din 40



(semnalul de ieşire ia valoarea maxima). Traductoarele electronice de temperatură trebuie să ofere o precizie de minim +/- 0.5%. Toate conexiunile scurte între termocupluri şi Controler cu Logică Programabilă (PLC) trebuie prevăzute cu cablu de compensare. Cu excepţia cazurilor particulare impuse de cerinţe mecanice si/sau de proces , termocuplurile duble montate în aceeaşi teacă nu se folosesc în următoarele aplicaţii: - sistem de control; - sistem de protecţie. 2.2.4.5 Întreruptoare Întreruptoarele de temperatură trebuie folosite cu excepţie acolo unde măsurarea continuă de la un traductor nu este aplicabila/ necesară sau în servicii simple de control închis - deschis (on-off). Întreruptoarele nu trebuie folosite în aplicaţii Oprire de urgenta/ Oprire de Process _(ESD/PSD) şi de detecţie incendiu si scăpări gaze (Fire & Gas). Întreruptoarele trebuie să aibă contacte electrice sigilate ermetic de tipul monopolar cu doua poziţii de comutare (Single Pole, Double Throw (SPDT)). Întreruptorul trebuie să fie în poziţia închis când procesul este în intervalul normal de operare. 2.2.4.6 Regulatoare Robinetele auto-regulatoare trebuie să realizeze controlul local al temperaturii. 2.2.4.7 Teci de protecţie Tecile de protecţie trebuie prevăzute in vederea sesizării temperaturii în sisteme de proces pentru: - termorezistenţe; - termometre; - puncte de test. Tecile de protecţie trebuie să fie fabricate dintr-o bară laminata conică, cu flanşe pentru conectarea la proces şi cap filetat pentru conectarea senzorului. Conectarea tecilor la proces trebuie să se facă prin intermediul flanşelor de 1 1/2”. Materialele tecilor de protecţie trebuie să fie în conformitate cu specificaţia conductelor din punctul de măsură. Tecile de protecţie trebuie să fie în conformitate cu proiectarea de interfaţă cu conductele. Instalarea lor va respecta API RP551 şi cerinţele curgerii instabile (vortex shedding) generata de instalarea tecii aşa cum este precizat în ASME PTC 19.3 Part 3 – Măsurarea temperaturii. Tecile de protecţie pentru indicatoare locale şi traductoarele din aceeaşi locaţie trebuie să fie identice, atât în lungime cât şi diametru. Tecile de protecţie trebuie realizate din minim oţel inoxidabil AISI 316L. Diametrul interior al tecilor de protecţie trebuie să se potrivească diametrul exterior al senzorilor. Suprafaţa tecilor de protecţie trebuie să fie netedă fără bavuri sau tăieturi.


Pagina 21 din 40



Tecile de protecţie trebuie verificate împotriva efectelor de rezonanţă. Acolo unde tecile de protecţie sunt instalate în linii cu fluide care circulă cu viteză mare, calculele combinate de solicitare şi frecvenţă trebuie realizate printr-o metodă dovedită a fi fiabilă (sa nu fie prototip). Tecile de protecţie trebuie instalate astfel încât senzorul şi capul acestuia să poata fi îndepărtate fără a îndoi elementul sau a demonta alt echipament. Tecile de protecţie trebuie instalate direct în linii de 4 inch sau mai mari. Pentru linii mai mici de 4 inch teaca de protecţie trebuie montată într-un cot sau într-o secţiune lărgită a liniei. 2.2.4.8 Bulb de umplere Elementele primare de umplere vor fi folosite pentru termostate, regulatoare locale şi robinete de temperatură auto-regulatoare în servicii de control a temperaturii mai puţin importante (i.e. lichidul în rezervoarele de stocare). Conectare bulbului la teacă de protecţie trebuie să se facă printr-un fiting ajustabil cu capăt filetat ¾” ANSI B1.20.1 NPT. Domeniile de măsură şi limitele de aplicabilitate ale instrumentelor cu bulb de umplere si a termometrelor cu cadran trebuie sa fie conform cu standardele fabricanţilor. 2.2.5 Instrumente de nivel 2.2.5.1 Generalităţi Instrumentele de măsură a nivelului folosite trebuie să includă sticle de nivel, indicatoare magnetice, dispozitive bazate pe corpuri de imersie (displacers) si flotaţie (floats), dispozitive bazate pe presiune diferenţială, dispozitive capacitive, dispozitive radar şi microunde. La alegerea tipului de măsurare trebuie să se ţină cont de tipul fluidului. Se va acorda atenţie compoziţiei fluidului, interfeţei de măsurare şi opacităţii. Toate instrumentele montate extern pe echipamente trebuie să fie prevăzute cu robinete de izolare, robinet de scurgere ¾” şi robinet de aerisire ½” pentru a permite scurgerea. Traductoarele de nivel trebuie să ofere o precizie de minim ± 0.5%. 2.2.5.2 Indicaţie locală Pentru indicarea locala în rezervoarele unde sunt vehiculate fluide murdare sau unde riscul de defectare a instrumentului de măsură tip sticlă de nivel este ridicat, trebuie să se folosească indicatoare de nivel cuplate magnetic clasificate ANSI CLASS 900 ca minim. Pentru aplicaţii cu valori de presiune mica şi lichide curate, trebuie folosite indicatoare de nivel cu sticlă reflectantă, în timp ce pentru interfaţa de separare dintre două lichide se vor adopta indicatoare de nivel cu sticlă transparentă. Proprietăţile corozive ale fluidului de proces trebuie luate în considerare. Vizibilitatea trebuie să acopere întregul domeniu de măsură al instrumentului. Indicatoarele de nivel cu sticlă trebuie să fie prevăzute cu robinete de izolare şi închidere automata de siguranţă (safety ball check).


Pagina 22 din 40



Aceste dispozitive vor fi montate pe vase de derivaţie (bridles) fixate pe exteriorul vasului/rezervorului. Domeniu maxim al indicatorului de nivel trebuie să fie de 1600 mm. Mai sus de 1600 mm trebuie folosite indicatoare de nivel suprapuse (over-lapping). Indicatoarele de nivel trebuie să acopere domeniul traductoarelor de nivel. Montajul dispozitivelor va fi făcut în aşa fel încât să ofere un bun acces pentru citire şi întreţinere. Mijloacele de acces vor include alei, platforme şi scări în funcţie de specificul aplicaţiei. Iluminare trebuie instalată acolo unde este nevoie. 2.2.5.3 Traductoare cu corpuri de imersie si flotatie Trebuie folosite corpuri de imersie (displacers) din oţel inoxidabil AISI 316L (minim) şi lungime maximă de 60 inch (1,524 metri), cu indicatoare externe şi capete rotative. O extensie cu tub de torsiune si nervuri trebuie prevăzut pentru servicii de temperatură ridicată (>200grade Celsius), sau temperatură scăzută (<-20 grade Celsius). Materialele tubului de torsiune trebuie să fie minim din Inconel. Aplicaţiile tipice vor include măsurarea interfeţei. Materialul din care este confecţionată camera (vasul) de imersie trebuie să fie minim din oţel carbon. Partea de sus a camerei (vas) trebuie să conţină flanşe pentru a permite îndepărtarea corpului de imersie pentru întreţinere. Sunt de preferat camere (vase) de imersie cu conexiune laterală. Toate camerele (vasele) trebuie să aibă cap rotativ cu flanşă pentru a permite modificarea orientării. Indicatoarele cu flotor pot fi folosite pentru măsurarea în rezervoarele de stocare. Dacă este necesar se poate folosit tub de ghidare. Poate fi furnizat un sistem de măsură integrat pentru care să ţină evidenţa conţinutului rezervoarelor de stocare/produs. 2.2.5.4 Instrumente de tipul presiune diferenţială Traductoarele de presiune diferenţială vor fi folosite în măsurarea nivelului la domenii de peste 1500 mm. Aceasta include semnale de intrare către sistemele PCS şi ESD/PSD. În procesele corozive, ceroase sau cu solide unde este nevoie de separari se vor folosi capilare armate din oţel inoxidabil AISI 316L. Pentru măsurarea nivelului în rezervoare cu presiune atmosferică se poate folosi un traductor de presiune diferenţială cu flanşe, conectat direct la rezervor prin intermediul unei flanşe de 1 inch. Trebuie prevăzut un robinet de închidere pentru îndepărtarea traductorului. Traductoarele de presiune diferenţială trebuie să fie capabile să suporte presiuni diferenţiale maxime în ambele direcţii. Traductoarele trebuie să fie capabile să reziste la supra-presiuni pe fiecare parte a capsulei cel puţin egală cu clasa corpului, fără deteriorare sau schimbarea calibrării. 2.2.5.5 Traductoare radar Instrumentele de măsură tip radar vor fi folosite în măsurarea nivelului în rezervoarele şi vasele înalte unde este potrivit acest tip de măsurare. Instrumentele radar folosite în


Pagina 23 din 40



transferul fiscal trebuie să fie de precizie ridicată, cu rezoluţia în milimetri. Unde este necesar se poate folosi „hoţoaica”. Poate fi furnizat un sistem de măsură integrat care să tină evidenţa conţinutului rezervoarelor de stocare/produs. Sistemele de măsură pentru rezervoare pot fi consultate în filozofia EP FA IN 06 PH – Filozofie pentru instrumentaţia rezervoarelor. 2.2.5.6 Traductoare cu microunde / capacitive Sistemele de măsură tip microunde / capacitive vor fi folosite pentru măsurarea nivelului acolo unde este dificilă determinarea nivelului sau a interfeţei datorită emulsiilor sau a spumei folosind tehnologia convenţională descrisă mai sus. 2.2.5.7 Interfaţa de nivel Pentru măsurarea interfeţei de nivel în vasele separatoare şi rezervoare trebuie folosite următoarele principii: - radar; - ultrasonic; - corp de imersie (nivel de interfaţă sau densitate: 0.08 diferenţă minima). 2.2.5.8 Întreruptoare Utilizarea întreruptoarelor de nivel trebuie evaluată cu mare atenţie. Este de preferat să se folosească furca vibratoare cat mai mult posibil. Întreruptoarele de nivel cu flotor si camera exterioară trebuie folosite doar pentru un control simplu. Îtreruptoarele trebuie sa fie cu contacte electrice sigilate ermetic de tipul monopolar cu doua poziţii de comutare (Single Pole Double Throw (SPDT)). 2.2.6 Analizoare de proces in flux Analizoarele de proces in flux montate în instalaţii vor fi complet automatizate şi vor fi achiziţionate de la furnizori ca un sistem complet incluzând condiţionarea eşantionării (probei). Analizoarele de proces in flux vor include următoarele servicii: - analiza de densitate si/sau de compoziţie a gazului pe conductele de export gaz; - analiză a sedimentelor de baza si a apei in lichidele (BS&W) din parcuri si depozite. Analizoarele de proces in flux vor fi echipate cu puncte de prelevare manuală a probelor atat pentru testarea în laborator cat şi pentru injectare probe pentru calibrare şi în general vor fi echipate cu indicatoare locale. 2.2.7 Monitorizarea coroziunii Monitorizarea coroziunii se va face prin intermediul cupoanelor de sacrificiu si probelor electrice de sacrificiu. Cupoanele vor fi folosite acolo unde măsurarea este necesară ocazional. Probele electrice vor fi folosite acolo unde sunt necesare măsurări regulate.

Trebuie acordată atenţie ambelor dispozitive de înregistrare, atât celor portabile şi celor conectate permanent. Cele din urma se vor folosi acolo unde este necesară măsurare permanentă.


Pagina 24 din 40



2.2.8 Robinete de reglare 2.2.8.1 Generalităţi În general robinetele de reglare continua trebuie să fie acţionate pneumatic. Semnalele robinetelor de control vor fi între 0.2 şi 1 barg. Trebuie instalate poziţionere electro – pneumatice pentru a asigura feedback-ul local acolo unde este nevoie. Poziţionerele alese vor fi de tipul „Smart”. În locaţiile unde aerul instrumental este indisponibil robinetele de reglare vor folosi acţionare electrică. În general robinetele de reglare convenţionale trebuie să fie instalate în poziţie orizontală cu elementul de acţionare montat deasupra robinetului. Acolo unde sunt folosite robinete cu solenoid pentru interceptarea semnalului pneumatic către elementul de acţionare al robinetului de reglare, conductele dintre aceste două dispozitive trebuie să fie cât mai scurte posibil, de preferat ca robinetul cu solenoid să fie instalat direct pe elementul de acţionare. Toate fitingurile şi conductele pneumatice trebuie să fie din oţel inoxidabil AISI 316L. Nivelul de zgomot al robinetelor nu trebuie să depăşească 85-dB (A). Clasificarea minimă a flanşelor trebuie să fie ANSI CLASS 150. Este posibil ca un singur producător de robinete de reglare să nu aibă robinetele necesare pentru fiecare aplicaţie. Condiţii stricte pot cere personalizarea din partea unui furnizor specializat. 2.2.8.2 Neetanşeitatea robinetelor Specificaţiile şi clasele neetanşeităţilor robinetelor vor fi în conformitate cu ANSI/FCI 70.2. Clasa IV va fi specificată pentru servicii generale. Clasele V sau VI vor fi specificate pentru aplicaţii cu închidere etanşă. 2.2.8.3 Dimensionarea robinetelor În mod normal robinetele vor fi dimensionate pentru deschidere de 80% pentru debit maxim şi 15% pentru debit minim. Căderea de presiune normală va fi de 33% din totalul pierderilor de frecare a sistemului de proces. Robinetele de control trebuie să fie în conformitate cu standardele Coeficientului de Debit/ Factorului de Debit (Cv/Kv). Metoda de calcul ISA S75.1 trebuie să fie aplicată. Capabilităţi (overrides) de antrenare manuala (roti de manevra) prin cuplaj vor fi prevăzute acolo unde modalităţile de izolare (blocare) şi ocolire (by-pass) se dovedesc a fi costisitoare şi acolo unde linia poate fi izolata (blocată) fără oprirea proceselor majore şi fără a periclita siguranţa. 2.2.8.4 Accesorii pentru robinete - pneumatice Acolo unde sunt folosite, accesoriile pentru robinete vor folosi un semnal pneumatic cuprins între 0.2 şi 1 barg. Fiecare robinet acţionat pneumatic va fi furnizat cu propriul filtru regulator independent. Convertoarele curent – semnal pneumatic (I/P) trebuie folosite


Pagina 25 din 40



pentru a converti semnalul electronic în semnal pneumatic pentru robinetele de reglare şi acţionarea clapetelor. 2.2.9 Regulatoare autonome (independente) Regulatoarele autonome (independente) vor fi folosite pentru procesele simple (utilităţi) şi acolo unde controlul aproximativ al parametrului de proces este necesar. Materialele robinetului vor fi mai bune sau aceleaşi cu cele din specificaţia conductei. 2.2.10 Robinete pentru Oprire de Urgenta/ Oprire a Procesului si Depresurizare (ESD/PSD şi BDV) 2.2.10.1 Generalităţi Robinetele ESD/PSD trebuie furnizate şi proiectate conform filozofiei proiectului. Robinetele SDV (robinetele de închidere) trebuie furnizate şi proiectate normal închis la pierderea presiunii aerului sau a presiunii hidraulice. Robinetele BDV (robinete de depresurizare) trebuie furnizate şi proiectate normal deschis la pierderea presiunii aerului sau a presiunii hidraulice. Deschiderea de tip complet (total) trebuie aplicata la conductele ce necesita utilizarea godevilurilor si pentru robinetele de depresurizare si când specificaţiile de proces cer o cădere de presiune mica. Tipul robinetului, materialul şi cerinţele tehnice trebuie să fie în conformitate cu Specificaţia de Standard, indicată în Specificaţia clasei tehnice a conductei. Tipul robinetului trebuie să fie cu ax de rotaţie, dubla izolare si purjare. Robinetele cu o dimensiune mai mare sau egală cu 2” pentru procese cu hidrocarburi trebuie să fie „FIRE SAFE” în conformitate cu API RP 6F. Elementele de execuţie pentru robinetele de închidere vor fi specificate în secţiunea Instrumente, în timp ce robinetele trebuie specificate în secţiunea Conducte, în conformitate cu specificaţia relevantă a conductelor. În unele cazuri robinete individuale pot fi sub controlul ambelor sisteme PCS şi ESD/PSD. În asemenea cazuri robinete cu solenoid separate vor fi necesare pentru PCS şi ESD/PSD, conectate în serie la linia de aer a elementului de acţionare a robinetului. Robinetul cu solenoid care se află sub controlul ESD/PSD va fi montat cât mai aproape de elementul de acţionare. Robinetul cu solenoid sau convertorul curent - semnal pneumatic aflat sub controlul PCS va fi montat în amonte de robinetul cu solenoid al ESD/PSD. Testarea cursei intermediare la robinete folosite în aplicaţii de salvgardare trebuie luată în considerare în scopul testării integrităţii sistemului. Aceste tehnici trebuie aplicate ţinând cont de rezultatul clasificării nivel de integritate al siguranţei (SIL – Safety Integrity Level). 2.2.10.2 Elemente de acţionare pneumatice Robinetele de închidere trebuie să fie în general acţionate pneumatic. În general trebuie folosite elemente de acţionare cu piston, cu acţionare simplă şi revenire cu arc. Cu toate acestea, elementele de acţionare vor fi verificate după ce au fost stabilite dimensiunea robinetului şi cuplul necesar.


Pagina 26 din 40



Acţionarea simplă cu piston trebuie folosită pentru robinetele cu dimensiune mai mică de 8”. Acţionarea dublă cu piston trebuie folosită pentru robinetele cu dimensiune mai mare sau egala cu 8”. Mediul de control: aer instrumental – 4.2 bar (min), 8 bar (max), proiectat. 10 bar. Roţi de manevra auto-decuplabile trebuie prevăzute. Producătorul robinetului este responsabil pentru calculul forţei aplicate, a dimensionării structurii de suport şi a dimensionării corecte a elementului de acţionare. Elementul de acţionare trebuie dimensionat incluzând factorul de siguranţă de 1.5. Sistemul de control pneumatic trebuie furnizat asamblat într-un panou de oţel inoxidabil AISI 316L fixat pe elementul de acţionare pentru robinetele mici sau montate pe un suport (montant) separat. Robinetul complet cu toate accesoriile şi conexiunile relevante: limitator de poziţie închis/deschis, robinete cu solenoizi, acumulator pentru operarea în caz de urgenţă, cutia de conexiuni, sunt necesare pentru a îndeplini funcţiile cerute. Când mediul de control este gaz natural, trebuie furnizate filtre de deshidratare cu eliminarea automată a condensului. Elementele de acţionare trebuie să fie dimensionate astfel încât să funcţioneze la o presiune egală cu limita de operare inferioara a presiunii aerului instrumental şi la presiunea diferenţială maxima la închidere etanşă. 2.2.10.3 Elemente de acţionare hidraulice În locaţiile unde aerul instrumental nu este disponibil, robinetele ESD/PSD trebuie să utilizeze elemente de acţionare hidraulice. Energia hidraulică va proveni de la o unitate de alimentare cu energie hidraulică (UAEH) comună care va fi folosită pentru a furniza energie hidraulică tuturor robinetelor ESD/PSD. UAEH va folosi redundanţa componentelor pentru a asigura o disponibilitate ridicată. Defectele de orice fel vor fi raportate operatorului prin intermediul sistemului PCS. Elementele de acţionare trebuie să fie furnizate cu echipamentele, accesoriile şi conexiunile necesare pentru implementarea circuitului de control cerut în foile de date tehnice ale proiectului. Toate circuitele hidraulice trebuie executate cu ţeavă şi fitinguri de compresie din oţel inoxidabil AISI 316L. Producătorul robinetului este responsabil pentru calculul forţei aplicate, a dimensionării structurii de suport şi a dimensionării corecte a elementului de acţionare. Elementul de acţionare trebuie dimensionat incluzând factorul de siguranţă de 1.5. 2.2.11 Robinete acţionate cu motor electric Robinetele acţionate cu motor electric trebuie să aibă capacitatea de a fi controlate local sau prin intermediul sistemului PCS. Aceste robinete vor transmite un feedback la PCS pentru monitorizarea stării robinetului de către operator. În mod normal, aceste robinete nu trebuie folosite pentru siguranţă, dacă nu cumva sunt prevăzute cu unele mijloace de protecţie care vor conduce robinetul într-o poziţie de siguranţă, fie deschis, fie închis.


Pagina 27 din 40



De obicei, robinetele acţionate cu motor electric trebuie folosite ca robinete de comutare (e.g. la colectoare), sau acolo unde robinetele nu sunt in mod normal accesibile operatorilor sau pentru robinete mari unde operarea manuală nu este utilă. 2.2.12 Dispozitive de siguranţă pentru presiune 2.2.12.1 Supape de siguranţă Vor fi folosite patru tipuri de bază pentru supapele de siguranţă. Acestea sunt următoarele: - supape de siguranţă fără energie auxiliara (pilot operated relief valve) (controlate de un

dispozitiv local auxiliar); - supape de siguranţă convenţionale cu arc; - supape de siguranţă de tip compensare cu arc si burduf; - dispozitive de presiune/vacuum pentru protecţia rezervoarelor de presiune joasă unde

nu există ventilare atmosferică. Supapele de siguranţă vor fi în conformitate cu API RP520 şi RP521. Dispozitivele de presiune/vacuum pentru rezervoarele de joasă presiune vor fi dimensionate în conformitate cu API 2000. Supapele de siguranţă fără energie auxiliara (pilot operated relief valves) (controlate de un dispozitiv local auxiliar) vor fi folosite în procese cu gaze curate sau lichide curate, acolo unde referinţă este mai mica de 10% peste presiunea de operare sau unde contrapresiunea totală din aval de supapă depăşeşte 10% din presiunea setată. Supapele de siguranţă fără energie auxiliara (controlate de un dispozitiv local auxiliar) vor fi folosite doar acolo unde este puţin probabil să fie subiectul îngheţului, hidraţilor sau a acumulării de materii străine. Dispozitivele locale auxiliare „Debit zero” sunt de preferat. Supapele de siguranţă convenţionale vor fi folosite pentru servicii cu lichide, gaze sau termice unde există contrapresiune limitata în aval de supapă. Supapele de siguranţă de tip compensare vor fi folosite în servicii cu lichide unde contrapresiunea totală din aval de supapă depăşeşte 10% din presiunea setată. Supapele de siguranţă de tip compensare cu burdufuri pot fi folosite acolo unde se poate demonstra că burdufurile nu se rup datorită condiţiilor de temperatură sau folosirii excesive. Dacă sunt instalate supape de siguranţă duble într-o configuraţie redundantă, un sistem de protecţie interdependenta (interlock) trebuie furnizat pentru a asigura că o supapă este întotdeauna on-line. 2.2.12.2 Discuri de rupere Discurile de rupere vor fi în general de tipul curbura inversa. Vor fi folosite pentru: - realizarea unui timp de răspuns rapid, care nu poate fi obţinut cu o supapă de

siguranţă. Acesta ar putea fi necesar pentru a face faţă unei scăpări de gaze bruscă datorată ruperii unui tub dintr-un schimbător de căldură sau a funcţionării defectuoase a unui robinet de reglare de nivel într-un sistem cu lichid.

- împiedică supapa de siguranţă ce funcţionează in serviciu de vacuum să introducă gas sau aer înapoi în proces;

- protejează supapa de siguranţă pentru a nu fi în contact continuu cu fluidele corozive sau solidificate din proces;

- împiedică scurgerea de substanţe toxice prin supapa de siguranţă


Pagina 28 din 40



Dacă un disc de rupere este montat în amonte de o supapă de siguranţă, trebuie prevăzută o alarmă de presiune sau un manometru, între disc şi supapa de siguranţă. Aceasta va indica momentul în care discul de rupere s-a fisurat. Toleranţa presiunii de rupere trebuie să fie evaluată şi alocată o marjă suficientă între presiunea de rupere şi presiunea setată pentru supapa de siguranţă. Două discuri de rupere nu trebuie montate în serie pentru a oferi protecţie împotriva oboselii discului sau a deformării acestuia. Supapele de siguranţă, cu excepţia celor cu expansiune termica, trebuie să fie dimensionate în conformitate cu API RP520. Instalarea a doua supape de siguranţă (dual) trebuie sa fie protejata mecanic (interlocked). Filozofia de inginerie stabilită pentru instalaţie trebuie să fie urmărită şi în ingineria sistemelor de instrumente şi de control pentru anumite unităţi de pachete. O atenţie specială trebuie acordată compatibilităţii echipamentelor/materialelor obţinute din surse diverse, in mod particular la interfaţă dintre instrumentaţia unităţilor de pachete si sistemele din interiorul instalaţiei.

2.2.13 Instrumentaţie inclusă în Procesele Majore şi Pachetelor Utilitare 2.2.13.1 Instrumente Ingineria şi instalarea instrumentaţiei incluse în unităţi-pachete trebuie să fie în conformitate cu designul de instrumente şi control al întregii instalaţii. 2.2.13.2 Sisteme de Control a Unităţilor (UCS) pentru unităţi de pachete Pentru unităţi-pachete pot fi furnizate panouri de control montate în câmp sau pe sanie (skid). Echipamentele principale precum compresoarele, turbinele, etc. pot necesita Sisteme de Control a Unităţilor dedicate care să monitorizeze şi administreze sistemul, să realizeze controlul complet precum şi logica asociată. Sistemele de Control a Unităţilor trebuie să fie interconectate cu sistemul PCS prin intermediul a două interfeţe de date in configuraţie redundanta pentru control şi monitorizare de la distanţă. Semnalele de oprire sau activarea comenzilor asociate sistemului ESD trebuie să fie cablate. În general, toate panourile de control vor avea un buton de oprire în caz de urgenţă. Unităţile-pachete mai mici pot avea controlul implementat în sistemul PCS sau ESD după caz. Cerinţele vor fi revizuite şi definite mai departe în etapa de Proiectare de Detaliu.

2.3 CERINŢE TEHNICE IMPUSE SURSELOR UTILITARE ALE INSTRUMENTELOR, SISTEMELOR DE CABLURI SI DULAPURILOR 2.3.1 Energia electrică Alimentare şi distribuirea energiei va fi în conformitate cu Filozofia de Design Electric a Proiectului.


Pagina 29 din 40



Tensiunea de alimentare pentru instrumentele din câmp va fi standardizata la 24V curent continuu. Cu toate acestea, şi alte tensiuni de curent continuu sau curent alternativ vor fi asigurate pentru instrumente specializate. În general, instrumentele din câmp trebuie să fie alimentate prin buclă cu 2 fire de către sistemul la care sunt conectate. Cu toate acestea, anumite instrumente pot necesita alimentare cu energie separată, prin intermediul unei fir adiţional în cablu (e.g. detectoare de gaz IR), sau cablu de alimentare separat (e.g. vortex, ultrasonic, debitmetre magnetice, analizoare). Energia de alimentare de la sistem pentru bucla va fi deconectată corespunzător. 2.3.2 Alimentarea cu aer Aerul instrumental furnizat va fi lipsit de umiditate, praf sau ulei. Presiunea aerului instrumental trebuie să fie în mod normal de 6 barg, cu o presiune de operare maximă de 8 barg (10 barg proiectată) şi o presiune minimă de 4.2 barg. Presiunea aerului instrumental de alimentare pentru diferite instalaţii va fi monitorizat de sistemul ESD care va iniţia un semnal de oprire în cazul în care presiunea scade mai jos de limita minimă. Această monitorizare se face pentru a preveni operarea accidentală (întâmplătoare) a robinetelor de închidere acţionate cu arc. Vasele tampon de acumulare a aerului instrumental vor fi dimensionate pentru o stocare suficientă de aer instrumental care să permită oprirea în siguranţă a instalaţiei. Unde nu este alimentare cu aer instrumental, trebuie luate în considerare robinetele acţionate hidraulic. 2.3.3 Trasee de cabluri Traseele de cabluri pentru instalaţii vor fi aşezate în şanţuri de cablu sau pe canale suspendate. Configuraţia actuala si traseele vor fi determinate în timpul proiectării de detaliu, când sunt disponibile informaţiile despre condiţiile locale şi despre configuraţiile unităţilor-pachete de proces. Cablurile cu si fără protecţie intrinseca trebuie să fie trase prin canale separate. Acolo unde nu este realizabil, şi ambele tipuri de cablu trebuie să împartă acelaşi canal, placi de separare trebuie instalate pentru a separa cele două tipuri de cabluri. Trebuie evitate traseele comune pentru cablurile de forţă şi cele de control. Cablurile de control şi cablurile de forţă trebuie să fie trase prin canale separate cu o distanţă minimă între ele de 150mm.

2.3.4 Cabluri 2.3.4.1 Generalităţi Se vor utiliza cabluri de cupru cu o singură pereche pentru conectare instrumentelor din câmp la cutiile de conexiuni şi cabluri de cupru multiconductor de la cutiile de joncţiuni la dulapurile de conexiuni (marshalling cabinets). Cabluri din cupru multiconductor vor fi folosite pentru legăturile scurte de comunicaţie date dintre sistemele de control. Cablurile pentru instrumentele de câmp vor fi confecţionate conform IEC 60331 pentru rezistenţa la foc şi EN 60332 pentru întârziere la flacără. Cablurile vor fi în construcţie


Pagina 30 din 40



compozită multifilară, cu conductoare solide pentru aplicaţii în curenţi mici, sau multifilare pentru aplicaţii în curenţi mari. Cablurile şi miezurile acestora vor fi selectate şi dimensionate pentru sarcinile adecvate. Semnalele vor fi protejate împotriva Interferentelor de Radio-Frecventa (RFI) prin aplicarea de ecrane individuale sau colective. Cablurile din câmp vor fi protejate mecanic împotriva deteriorărilor fizice prin folosirea armăturii, împletiturii sau benzii din sârmă de oţel inserata. Cabluri specializate ca acelea pentru extensia termocuplurilor, şi sistemul de cabluri pentru interconectarea dulapurilor vor fi utilizate adecvat. Circuitele din câmp în dulapurile de conexiuni (marshalling cabinets) trebuie să fie conectate la echipamentul de control prin intermediul cablurilor multifilare, care trebuie să aibă conexiuni fisa si priza. 2.3.4.2 Caracteristici specifice Cablurile trebuie să aibă cel puţin caracteristicile listate mai jos: a) rezistenţă la condiţiile de mediu specificate, în special metodele de test pentru

rezistenţa la temperatură stabilite în IEC 60811. b) rezistenţă la hidrocarburi în conformitate cu testele stabilite în IEC 60092. c) rezistenţă la scufundare în ulei mineral şi ozon în conformitate cu testele stabilite în EN

60811. d) nepropagarea flăcării (auto-stingere şi întârzierea la flacără), în conformitate cu testele

stabilite în EN 60332. e) rezistenţa la foc, dacă este necesar, în conformitate cu testele stabilite în IEC 60331. f) emisie scăzută de gaze corozive şi toxice, în conformitate cu testele stabilite în IEC

60754. g) emisii scăzute de fum alb, în conformitate cu testele stabilite în ASTM D 2843. h) Protecţie mecanică prin intermediul armurii metalice realizată din bandă de oţel

galvanizată sau fir din oţel împletit.

Orice deviere de la aceste cerinţe trebuie să fie acceptate în scris de PETROM/Beneficiar. 2.3.4.3 Învelişul exterior Cablul trebuie să fie acoperit de un înveliş exterior care să aibă aceleaşi caracteristici ca cel interior. Învelişul exterior trebuie să fie identificat printr-o culoare diferită:

- pentru instalaţiile IS: albastru deschis RAL 5015 - pentru sistemele de alimentare cu energie: negru - pentru toate celelalte instalaţii (exceptând IS): gri - pentru termocupluri: În conformitate cu EN 60584-3 Dacă este necesar, culori diferite pentru învelişul exterior trebuie prevăzute pentru cablurile sistemelor de detecţie incendiu şi scăpări gaze. 2.3.4.4 Presetupe Intrarea în cutiile instrumentelor şi cutiile de joncţiuni va fi făcută prin intermediul presetupelor. Acolo unde presetupele sunt destinate pentru a fi folosite în zone


Pagina 31 din 40



periculoase, acestea trebuie să fie certificate ATEX de către o autoritate recunoscută. Presetupele folosite în aplicaţiile din industria de ţiţei şi gaze sunt construite uzual din alamă placate cu nichel. Intrarea în clădiri şi camere se va face prin intermediul ramelor de trecere certificate. 2.3.5 Dulapuri Dulapurile pentru găzduirea sistemelor de instrumentaţie si control instalate în interiorul clădirilor vor fi dulapuri standard furnizate de către vânzător, potrivite pentru montarea echipamentelor in medii cu aer condiţionat. Dulapurile care sunt necesare pentru montarea în aer liber (daca exista), trebuie să fie echipate cu parasolare pentru protecţie împotriva radiaţiilor solare. Echipamentele montate în interiorul dulapurilor trebuie să fie calculate pentru a rezista la temperatura ambiantă, luându-se în considerare creşterea temperaturii datorită căldurii interne generate. Dulapurile cu aer condiţionat trebuie luate în considerare pentru protecţia pe termen lung a echipamentului electric montat în interiorul acestora. Sistemele de răcire pasivă vor fi furnizate acolo unde aerul condiţionat nu este aplicabil. 2.4 CERINŢE TEHNICE IMPUSE TESTARII INSTRUMENTATIEI Fiecare unitate de instrumentaţie şi accesoriu, care datorită naturii sale necesita acest lucru, trebuie să fie supusa testelor interne de către producător. 2.4.1 Testele interne ale producătorului Testele interne trebuie să fie făcute înainte de data oficială de livrare agreată bilateral, pe lângă testele de verificare oficiale. Certificatul relevant de test intern trebuie să acopere fiecare unitate de instrumentaţie. Fiecare certificat de test intern trebuie să conţină cât mai multe detalii particulare posibile referitoare la verificările de operare. 2.4.2 Testele finale Următoarele teste finale sunt de obicei furnizate: - examinarea vizuală; - verificare dimensiunilor; - testarea materialelor; - test de performanţă. 2.4.2.1 Examinarea vizuală Trebuie să se asigure că instrumentele, echipamentul şi accesoriile acestora nu au defecte vizibile ca: - tăieturi; - defecte de asamblare sau sudare; - spărturi a părţilor ca geamuri, garnituri, etc. ; - prezenţa depunerilor care pot afecta procedura de măsurare;


Pagina 32 din 40



- finisare insuficientă a părţilor prelucrate, vizibilitate scăzută a părţilor indicatoare

precum cadranele; - asamblare diferită faţă de cea stabilită sau ilustrată în catalogul producătorului; - număr incomplet de prezoane, buloane sau accesorii cerute în specificaţie. 2.4.2.2 Verificarea dimensiunilor Trebuie verificate poziţia, tipul, mărimea tuturor conexiunilor şi accesoriilor, forma şi mărimea carcaselor, cadranelor, containerelor, etc., diametrele flanşelor şi diametrele caracteristice ale filetelor sau alte dimensiuni. 2.4.2.3 Testarea materialelor Acest tip de test este destinat pentru a stabili conformitatea instrumentelor, echipamentului şi materialelor achiziţionate cu cerinţele foilor individuale de date pentru fiecare instrument revizuite pentru comandă. Vopseaua trebuie să fie verificată pentru uniformităţi, distribuţie adecvată şi de absenţa ciobiturilor sau rugozităţi; după o uşoară lovitură, nu trebuie să se exfolieze sau să se desprindă de pe instrument. Vopseaua trebuie să fie dintr-un tip care să reziste la tipul de atmosferă aşa cum rezultă din condiţiile ambientale. 2.4.2.4 Teste de performanţă Testul de performanţă va verifica următoarele caracteristici: - acurateţea; - nesiguranţa unei măsurători; - sensibilitatea; - repetabilitatea; - histerezisul; - liniaritatea; - timpii de acţionare; - secvenţele prestabilite; - supra-solicitări. Valorile permise şi parametrul pentru astfel de caracteristici trebuie să fie menţionate în certificatul oficial de teste de verificare. 3 CERINŢE IMPUSE SISTEMULUI DE AER INSTRUMENTAL 3.1 CLASIFICARE Sistemul de alimentare cu aer instrumental trebuie să asigure cantitatea necesară de: - aer instrumental; - aer industrial; - aer pentru echipamentele de siguranţă.


Pagina 33 din 40



3.2 CALITATEA AERULUI INSTRUMENTAL Aerul instrumental trebuie să fie lipsit de ulei şi alte lichide, şi de gaze toxice, corozive, inflamabile şi respingătoare sau vapori. Cantitatea de solide trebuie să fie mai mică de 0.1 mg/m3 şi diametrul particulelor nu trebuie să fie mai mare de 3 µm. Pentru a preveni condensarea în conductele de alimentare sau în instrumente, punctul de rouă al aerului la presiunea de operare trebuie să fie întotdeauna cu cel puţin 10oC mai jos decât cea mai scăzută temperatură presupusă pentru sistemul de aer în orice locaţie. Dacă nu este specificat altfel, presiunea aerului instrumental în conducta de alimentare trebuie să fie de 6÷8 barg la operare normală şi niciodată mai mică de 4.2 barg pentru operarea adecvată a instrumentelor. Presiunea proiectată pentru sistemul de aer instrumental trebuie să fie de 10 barg. NOTĂ: Cerinţele de mai sus sunt în conformitate cu EN 60654. 3.3 CANTITATEA DE AER INSTRUMENTAL Cantitatea de aer instrumental trebuie estimată cât mai precis posibil luându-se în calcul cerinţele pentru: - instrumentaţia acţionată pneumatic, pe baza datelor stabilite de producătorii sau

furnizorii acestor tipuri de echipamente; - presurizarea instrumentelor electrice în scopul prevenirii unei atmosfere gazoase

explozive în interiorul incintei, prin menţinerea unei presiuni mai ridicate faţă de atmosfera înconjurătoare şi unde este necesar printr-o purjare continuă;

- purjarea/răcirea instrumentelor esenţiale; - utilizatorii industriali. Consumul astfel obţinut trebuie înmulţit cu 1.3 pentru a calcula şi incertitudinile în datele folosite pentru estimare şi pentru a permite instalarea de instrumente adiţionale pe parcursul primului an de funcţionare al instalaţiei. Această cantitate se referă la „Cantitatea Proiectata de Aer Instrumental” („Design Quantity of Instrument Air”) NOTĂ: Robinetele de reglare sunt principalele instrumente consumatoare de aer instrumental in instalaţiile moderne. Consumul acestui grup trebuie atent calculat pe baza datelor referitoare la marca poziţionerului şi/sau elementului de acţionare. 3.4 ALIMENTAREA CU AER INSTRUMENTAL A CONSUMATORILOR INDUSTRIALI Aerul instrumental poate fi aplicat între limite stricte pentru consumatorii industriali. Cu toate acestea următorii consumatori de aer instrumental sunt permişi fără nicio restricţie: - sistemele de lubrifiere cu vapori ulei; - echipamentul de aprindere faclă.


Pagina 34 din 40



Când aerul instrumental este necesar pentru aplicaţiile de mai sus, un sistem separat trebuie instalat ca o ramificaţie la sistemul de alimentare cu aer instrumental la limita de baterie (unitate) pentru fiecare unitate de procesare. Cerinţele de aplicare a aerului instrumental pentru consumatorii industriali sunt următoarele: - nu trebuie să existe posibilitatea întoarcerii aerului instrumental de la consumatorii

industriali prin conductă înapoi la sistemul de aer instrumental indiferent de circumstanţe;

- o supapă cu un singur sens şi un dispozitiv de salvgardare trebuie instalate pentru a asigura prioritatea pentru aerul instrumental;

- cantitatea necesară de aer instrumental pentru uz industrial a fost încorporata în consumul total de aer instrumental;

- nu trebuie făcute legături între sistemul de aer instrumental şi sistemul de aer industrial sub nicio forma.

Pentru alte aplicaţii nespecificate mai sus, trebuie obţinut un acord scris din partea PETROM. NOTĂ: Aerul pentru aparatele (sculele) pneumatice nu trebuie luat din sistemul de aer instrumental. Când este nevoie de un astfel de aparat acesta ar trebui conectat la un sistem de aer individual pus la dispoziţie pentru fiecare unitate de procesare şi care în mod normal este depresurizat. 3.5 ALIMENTAREA CU AER A ECHIPAMENTULUI DE SIGURANŢĂ Atunci când este necesar aer pentru echipamentul de siguranţă precum măştile de respirat, puncte de ramificaţie separate trebuie prevăzute pe colectorul de aer instrumental in fiecare unitate de procesare.

Punctele de ramificaţie trebuie să fie de dimensiunea DN15 şi să fie localizate cât mai aproape de poziţiile necesare. 3.6 SISTEMUL DE ALIMENTARE CU AER INSTRUMENTAL 3.6.1 Generalităţi Pentru a se asigura o fiabilitatea maximă a alimentării cu aer instrumental, trebuie furnizate două (2X100%) unităţi-pachet identice de aer instrumental. Capacitatea fiecărei unităţi-pachet trebuie să acopere 100% din consumul de aer comprimat şi să funcţioneze conform unei filozofii de regim de lucru/ rezerva.. Fiecare unitate-pachet de aer instrumental trebuie să fie alcătuită în principal dintr-un compresor rotativ fără ungere ulei cu sistem separat de lubrifiere, aeratoare, filtre, receptor de aer umed, uscător de aer; un vas receptor tampon comun pentru cele două unităţi trebuie furnizat. Unitatea trebuie să fie completă cu toate conductele, robinetele şi instrumentaţia necesară pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă.


Pagina 35 din 40



Echipamentul trebuie pre-asamblat de către producător cu scopul de a minimiza lucrările de asamblare de la faţa locului. Unităţile-pachete trebuie furnizate pe sănii de baza (basic skid), prevăzute atunci când este nevoie cu incinte antifonate sau dispozitive pentru reducerea zgomotului (amortizoare de zgomot). Instalaţia de alimentare cu aer instrumental trebuie furnizată incluzând: - compresoare de aer; - filtre de admisie aer; - separatoare de condens; - receptor de aer umed; - uscător de aer; - vas receptor tampon. Proiectarea unităţii de alimentare cu aer instrumental trebuie făcută în aşa manieră încât în cazuri de urgenţă, pentru o perioadă de timp prestabilită să fie disponibilă o cantitate de aer pentru instalaţiile surse-utilitare şi/sau pentru automatizarea esenţială de proces. Pentru instalaţiile mari şi complexe, sistemul de alimentare cu aer instrumental trebuie să includă un compresor de urgenţă cu pornire automată cu separatorul de condens asociat. NOTĂ: Acest compresor de urgenţă trebuie să fie acţionat de un motor diesel, un motor cu benzină sau un motor electric, cel din urmă doar dacă este prevăzut un generator electric de urgenţă sau un sistem independent de alimentare. Se poate lua în considerare şi posibilitatea obţinerii de aer instrumental pentru consumatorii esenţiali de la un sistem de aer instrumental din afara instalaţiei (dacă este posibil). Instalaţia de alimentare cu aer trebuie amplasată în afara zonelor periculoase. Conductele între refulare compresorului şi intrarea în uscător şi vasul tampon trebuie să aibă posibilităţi de purjare condens automate în toate punctele joase. În climate reci unde există posibilitate de îngheţ, conductele, robinetele, cât şi parte de jos a vasului tampon, trebuie să fie încălzite si izolate. Linia principală de alimentare cu aer trebuie să fie prevăzută cu un element de înregistrare a debitului, o alarmă pentru presiune scăzută şi un înregistrator al variaţiei presiunii pe consola/panoul central. Umiditatea trebuie măsurată cu un analizator al conţinutului de apă care să aibă indicaţie locala şi o alarmă de umiditate ridicată pe consola/panoul principal. Trebuie prevăzute supape de siguranţă când legea cere acest lucru, şi/sau prin relaţia între presiunea de refulare maximă a compresorului şi presiunea maximă de lucru permisă pentru vase şi conducte. Toate echipamentele nu trebuie să aibă un nivel de zgomot mai mare de 85 dB(A).


Pagina 36 din 40



3.6.2 Compresoare de aer Compresorul trebuie să fie rotativ fără ulei de ungere; lubrifiantul pentru angrenaj trebuie limitat numai pentru lagăr şi mecanismul de angrenare , acesta nu trebuie să pătrundă în camera de compresie. Compresorul trebuie să fie de construcţie şi proiectare dovedite anterior, cuplate fie direct, fie prin intermediul curelelor -V de un motor electric. Cuplajul direct este de preferat. Fiecare pachet de compresie (compresor) trebuie să fie prevăzut cu o supapă de siguranţă care poate fi izolată, dimensionată pentru capacitatea maximă a compresorului. In plus un contor de timp trebuie prevăzut. 3.6.3 Filtre admisie aer Filtrele trebuie să aibă Δp<1,25 mbar când sunt curate. Trebuie să fie capabile să înlăture 99% din particulele de 10 microni sau mai mari. 3.6.4 Separatoare de condens Un separator de condens este necesar la refularea fiecărei trepte de compresie. Separatorul trebuie proiectat pentru a manevra debitul proiectat al compresorului de aer instrumental şi să ofere o suficientă separate a lichidului. Un dispozitiv automat de purjare şi o alarmă de nivel la panoul de control este minimul de automatizare care trebuie furnizat. 3.6.5 Receptor aer umed Un receptor din oţel inoxidabil austenitic pentru aerul umed comprimat trebuie instalat în aval de răcitorul de aer. Receptorul trebuie să fie capabil să manevreze debitul proiectat al compresorului de aer şi să ofere o separare suficientă a lichidului pentru a preveni pătrunderea acestuia în uscător. Receptorul trebuie prevăzut minim cu o supapă de siguranţă, un manometru, o posibilitate de purjare automată şi o purjare manuală ocolitoare (manual bypass drain). În plus trebuie prevăzută o alarmă de nivel la panoul de control.

3.6.6 Uscător de aer Cel puţin două seturi identice de uscătoare de aer trebuie în mod normal instalate, unul în funcţie şi altul de rezervă. Schimbul între cele două seturi trebuie să fie manual. Rotaţia operaţională de baza trebuie să se face o dată la două săptămâni Uscătorul trebuie să reducă punctul de rouă al aerului, la presiunea de operare si suprasaturaţie maximă de 5%, la cel puţin 10oC sub cea mai mică temperatură ambientală. Uscătorul de aer in mod normal trebuie să fie alcătuite din două vase de adsorbţie, cu regenerare la temperatură ridicată (cu excepţia uscătoarelor fără încălzire) fie la presiunea atmosferică, fie la presiunea de operare. Comutarea robinetelor la intrare şi ieşirea uscătorului trebuie să se facă automat. Comutarea trebuie integrată cu controlul automat al ciclului de regenerare şi trebuie să se facă la un timp stabilit fix.


Pagina 37 din 40



În cazul uscătoarelor fără încălzire agentul deshidratant trebuie să fie Alumina Activata (Activated Alumina) (A1203) sub forma de mici sfere, care pentru a fi regenerat cedează umiditatea înapoi la un flux de aer de purjare ce reprezintă o parte a aerului uscat de la ieşirea uscătoarelor de serviciu (in regim de lucru) si expandat la presiunea atmosferica. Unitatea de uscare trebuie furnizată cu următoarele filtre: - două filtre pentru scopuri generale (2x100%)(pentru particule de 1 micron) în amonte

de uscătorul de aer. Filtrele vor opera conform cu o filozofie de regim de lucru/rezerva; - două filtre cu eficacitate ridicată (2x100%)(pentru particule de 0,01 microni) în amonte

de uscătorul de aer dar în aval de filtrele cu scopuri generale. Filtrele vor opera conform cu o filozofie de regim de lucru/rezerva.

- două filtre pentru scopuri generale (2x100%)(pentru particule de 1 micron) în aval de uscătorul de aer. Filtrele vor opera conform cu o filozofie de regim de lucru/rezerva.

Filtrele trebuie să aibă următoarele caracteristici: - manometru de presiune diferenţială - scurgere automată - sticla de nivel Un analizor al punctului de rouă trebuie prevăzut în pachet în amonte de flanşa de refulare. Analizorul trebuie să aibă indicaţie locala şi o alarmă de umiditate de maxim în panoul de control al unităţii. 3.6.7 Vas receptor tampon Un vas receptor tampon de mărime adecvată trebuie instalat pentru a servi la: - tampon în caz de defectare a compresorului; - ca amortizor atunci când compresoarele sunt in sarcina/in gol. Vasul receptor tampon trebuie să fie comun pentru ambele unităţi de aer, cea în sarcină şi cea de rezervă. Vasul tampon trebuie dimensionat să menţină o rezervă de aer între momentul de defectare a compresorului în sarcină şi momentul pornirii compresorului de rezervă. Timpul între aceste evenimente trebuie luat ca timpul necesar pornirii manuale a compresorului de rezervă în caz ca pornirea automată nu are succes. Această perioadă trebuie determinată de către operatorii instalaţiei împreuna cu inginerii mecanici şi utilitari si să fie de cel puţin cinci minute. În această perioadă dacă nu se specifică altfel, presiunea aerului instrumental nu trebuie să scadă sub 4.2 barg, presiune necesară pentru funcţionarea normală a instrumentelor. Dimensionarea vasului tampon trebuie făcută pe baza cantităţii proiectate de aer instrumental, pentru a permite dispozitivelor de siguranţă să se închidă. Grosimea peretelui trebuie să permită o coroziune de 3 mm şi să fie prevăzut cu un înveliş intern protector.


Pagina 38 din 40



Vasul/vasele trebuie instalate în aval de uscătoarele de aer. Proiectarea, fabricarea, instalarea şi testarea conductelor trebuie să fie în conformitate cu ANSI B31.3 şi B16.5. Căderea de presiune între ieşirea din uscător şi cei mai îndepărtat consumator nu trebuie să depăşească 1 bar. Pentru acele părţi de conducte (sistem) care necesita o alimentare continua de aer , conductele de aer instrumental trebuie proiectate ca un sistem cu colectorul principal sub forma de inel. Receptorul de aer trebuie echipat minim cu o supapă de siguranţă, un manometru, o purja automată şi o purja manuala ocolitoare (manual bypass drain). 4 MENTENABILITATEA IN ETAPA DE PROIECTARE Instrumentaţia trebuie proiectata ţinând cont de mentenabilitate, prin simplificarea activităţii de mentenanţă şi prin reducerea costurilor de mentenanţă, acolo unde se poate. Instrumentele SMART trebuie să fie dotate cu capabilităţi de auto-testare si auto-diagnosticare cu indicare a defectării pentru fiecare modul în parte. 5 CERINŢE IMPUSE DOCUMENTATIEI Fiecare modul trebuie să fie marcat cu informaţiile detaliate despre produs pentru reducerea posibilităţii de instalare si operare greşite sau folosirea incorectă a instrumentelor reconfigurate. Proiectare - fază de fezabilitate (Front End Engineering Design): - lista de instrumente (instrument list); - foi de date de instrumente (instruments data-sheet); - foi cu calcule de dimensionare (sizing calculation sheets); - specificaţii de instrumente (instruments specifications); - filozofii de automatizare (instrumentation philosophies); - planuri de amplasare instrumente (instruments layouts); - liste de cabluri (cable lists); - trasee de cabluri (cable routing). Proiectarea – faza de detaliu: - ca mai sus; - specificaţii detaliate de instrumente (instrument detailed specifications); - planuri generale de amplasare (general arrangement drawings); - scheme plan (layout drawings); - scheme de legături (termination diagrams); - scheme de bucle (loop drawings); - foi de date (data sheets); - scheme de legături la proces (process hook-up diagrams);


Pagina 39 din 40



- scheme de legături pneumatice (pneumatic hook-ups diagrams); - scheme de legături hidraulice (hydraulic hook-ups diagrams); - scheme de legături electrice (electrical hook-ups diagrams). Instrumente de proiectare a bazelor de date ar trebui utilizate acolo unde se consideră că ele oferă un avantaj în designul proiectului, construirea, operarea şi întreţinerea instalaţiei. 6 CERINŢELE IMPUSE DE AUTORITATILE DE CERTIFICARE La cererea autorităţii de certificare minim următoarele documente trebuie înaintate pentru revizie: - certificate/aprobări (certificates/approvals); - documentul „Ipoteza de proiectare” (basis of design); - lista de filozofii (philosophy documentation;) - specificaţia funcţională de proiectare (functional design specification); - P&ID - uri – scheme de conducte şi automatizări. Acestea ar trebui emise către Autoritatea de Certificare înainte de începerea construcţiei pentru a obţine aprobarea în timp util. 7 PIESE DE SCHIMB Piesele de schimb trebuie luate în considerare atât la punerea în funcţiune cât şi pentru 2 ani de funcţionare. Toate piesele de schimb trebuie să respecte aceleaşi teste şi specificaţii ca şi cele originale şi trebuie să se potrivească cu cele originale fără a face modificări în câmp. Acestea trebuie să fie marcate corect cu număr unic de identificare (serial number) si numărul de catalog (part number) şi trebuie protejate corespunzător pentru a preveni deteriorarea în timpul livrării şi al depozitării. Toate piesele de schimb trebuie să aibă ataşată o plăcuţă de metal pe care să fie trecute informaţii despre numele producătorului, număr unic de identificare (serial number) şi scopul acestuia. Toate piesele de schimb vor fi inspectate înainte de a fi livrate. Protecţia trebuie realizată astfel încât să asigure evitarea coroziunii şi deteriorarea acestora pentru un minimum de 3 ani de la livrare.


Pagina 40 din 40


EP FA in 01 PH Filozofie Instrumentatie Aer Instrumental

Documents

Transcript of EP FA in 01 PH Filozofie Instrumentatie Aer Instrumental