xff

ffiAJGAHUA*ms#vffii.$ii si #

w

i-# [h kfu#fn3ffr*nffiffi,ru\# # t-#

"# #\*# "*q $'*$ #-\#

DE

H*ffiffirorlnirurArIEDlRVsRO_11131

$Eq EDrruRA

:3

CUPRINSTTh

CUPRIN$UL 3quvANT[NerNre eABREVIERI 7

FARTEA:: IT*TRCBAR]

Il.INTRODUCERE $11.1: GRILA DE PUNCTAJ 15

Fl. FENETICA LIMBII ENGLEZE 15F1.1: PRQNUNTAREA PE LITERE 16

F1.2: SUNETELE LlMBll ENGLEZE 19

F1.3r GRIL,{ DE PUNCTAJ 21

Mt r $Uts$TANTIVUL 2Ml.lrCATEGORI| DE SUBSTANTIVE 23

M1.2: NUMARUL SUBSTANTIWLUI 25M1.3: GENUL SUBSTANTTWLUT 28

M1.4r CMUL SUBSTANTTVULUI 3'tM1 .4.1 NoMINATTVUL 32M1.4.2Dnrrvur- 34M1.4.3 Acuznrrvul 35M1.4.4Geurrrvul 38M1.4.5VocArtvut 422

M1.$: FUNC}ILE $INTACTICH AtE $UB$TANTIVULI,I 44M1.6: FORtuIAREA SUBSTANTIVELOR 466M1.7: UTILIZAREA $UBSTANTTVELOR 49M1.8: GRILA DE PUNCIAJ 51

M2: ARTICOLUL 52M2.1r UTTLIZAREA ARTTSOLELOR Sg

M2.2:GRILA DE FUNCTAJ 61

M3: ABJEGTIVUL 62M3.T : ADJECTIVE CALIFICATIVE 63M3.2: ADJECTIVE DETERMINATTVE 68

M3.Sr UTILTZAREA ADJECTIVELOR 72

M3.4: GRILA DE PUNCTAJ 74

M4: FRONUMELE ?4M4.1: PRONUMELE PERSONAL PROPRIU.ZIS 75

M4.2: PRQNUMELE P0SESIV rBM4.3: PRONUMELE REFI-EX|\I $t DE iNrAnRr eO

M4.4: PRONUMHLE RECIPROC &1

M4.5: PRQNUMELE DEMONSTRATTV 82

M4.6: FRONUMELH iNTERCIGATIV MM4,7: PRONUMELE REIATIV 86

M4.&: PRONUMELE NEHOTANAT AE

M4.9r UTILIZAREA PRONUMETOR 90M4.10: GRILA DE PUNCTAJ 92

CUPR]NSUL :

A.

hfi$r NUMERALUL 9$M5.1: NUIIIERALE OARDINALE 94

M5.2: NUMERALE QRDINAI-E $6

M5.S: NUMERALE FRACTIONARE 97

M5.4: NUMERALE COLECTIVE S$

M5.5: NUMERALE MULTIPLICATIVE 100

M5,6: NUMERALE D$TRIBUTIVE 101

M5.7: NUMHRALE ADVHRBIALE 102

M5.&: NUMERALE NEHOIARRTE IOS

M5"9: UTILIEAREA NUMERALELQR 1S4

M5.10: GRTLA DE PUNCTAJ 105

M6: VERBUL t06M6.1: CATEGORTILE VERBULUI 107

M6.1.1 VeRae rRANztrlvE $l lNTRANzlw 108M6.1.2 AspecrulveRaulut 109M6.1.3 DtREzn vrReuuut 110M6.1.4 NUMARUL $t PERSoAI{AVERBULUI 1 12M6.1.5 MoouRue vERBULUI 113M6.1.6 TTMPUL vERBAL 1 14M6.1.7 VeRse pRtt{ctpALE, AUXILIARE, oerecrnc 115M6.1.8 VeRar ReouLAre gt Nenecuurr 116M6.1.9 Gntm oe purucrru 1 17

M6.2: M0DURILE PERSONALE 118

M6.2.1 lNotcnrtv PREZENT 1 1 IM6.2.2 IttotcRrv rRecw 121M6.2.3 lttotcnrtv vttroR 1 23M6.2.4lxotcRttv vrtroR lN TREcur 1 24M6.2.5 luotcnrv PREzENT penpecr 126M6.2.6 lttolcnttv tRecur peRrEcr 127M6.2.7 ltrtotcRttv vtttoR pERrecr 1 29M6.2.8 luotcettvvtttoR PERFEcT iN rnecur 130M6.2.9 Cott.lurucrtv PRezrnr 132M6.2.1 0 Con.lullcttv penrEcr 1 33M6.2.11 Cotltuuclv FoRMA vEcHE 9l EcHIvALENTI coNJUNcrlvALl

M6.2.12 CottotloltRl pnezenr 136M6.2.13 CoNotllottRl penrrcr 1 38M6.2.14 luprnnrv pRezrNr 1 39M6.2.15 GRtlR oE Purucrru 141

M6.3: MODURILE IMPERSONALE 142

M6.3.1 lnrtrutrtvpREzENr 142M6.3.2 lurtxtrtv PEnrecr 144M6.3.3 PRnrtctptu PRezeNr 145M6.3.4 PnRrtctPtu rREcur 147M6.3.5 PARlctPtu Penrecr 149M6.3.6 GrRuNztu pnezeur 150M6.3.7 GeRunztu PERFEcT 152M6.3.8 GRtn oe puucrru 153

M6.4: VERBE AUXILIARE 154

M6.4.1 VeReuL nuxttlAR ,,To er" 155M6.4.2 VeRsuL nuxtLlAR ,,To unve" 156M6.4.3 VERBUL AUXILIAR ,,TO DO,, 158M6.4.4 VERBUL AUXILIAR ,,To lrr" 159

M6.5: VERBE DEFECTIVE 160

M6.6: UTILTZAREA VERBETOR 161

M6.7: GRILA DE FUNCTAJ 163

M7: ADVERBUL 164MI.1:AOVERBH CAttFtCATtVE DE MOD 165

M7.2: ADVERBE CALIFICATIVE DE TIMF 172

: CUPR]NSUL

135

:5

M7:t: ADVERBE CAL}FICATIVE DE LOC 173

M7.4 : ADVERB E CALIFICATIVE D E CAUZAIIdQTIVIREZU LTAT

M7.5r AOVERBE DHTERMINATI\IE 176

M7.6: COMPARAITA ADVERBELOR CALIFICATIVE 179

M7.7r FUNCJIILE ADVERBELOR 180

M7.8r UTILIZARHA ADVERBELOR 181

M7.9: GRILA DE PUNCTAJ 182

MS: PREPQZITIA 182M&.'l: UTILTZAREA PREPOZITIILOR 184

M8.2: GRILA DE FUNCTAJ 1&5

M$: CQNJUNCTIA 186M$.1: UTILTZAREA CQNJUNCTIILOR 188

M9"2.GRIIA DE PUNCTA.I 1&9

Mt0: INTERJECTIA 1$OM10"1: GRILA DE'PUNCTAJ 1gt

175

FARTHA A.]I"A: NASPUNSURI

l1:INTRODUCERE 193F1: FONETICA LlMBll ENGLEZE 194M1: SUBSTANTIVUL 195M2:ARTICOLUL 203M3:ADJECTIVUL 206M4: PRONUMELE 210M5: NUMERALUL 214M6: VERBUL 217M7: ADVERBUL 229M8:PREPOZITIA 233M9: CONJUNCTIA 234M10: INTERJECTIA 235

BIBLIOGRAFIE 236A1 : CANTECUT AI.FABETULUI 2$8A2: LITEREI-E ALFABETULUtr *39

m

CUPRINSUL :

A,

AA

CUVANT INA*NTE

In lucrarea de fali sunt prezentate cititorilor 6985 de probleme de morfologie, din gramatica limbii engleze. Acum, cutoate ci s-a incercat si se pistreze c6t mai riguros cu putinf5 corespondenla ,,un punct egal o problemd gramaticald" , nuam avut incotro qi a trebuit sI estimlm valoarea exerciliilor contextuale. Totugi, vd rug5m sd remarcafi cd analiza incontext este deosebit de complicatd, mvlt mai complicati decdt exerciliile gramaticale. in acest sens, exerciliilegramaticale sunt exemple simple, alese sau create cu grijl de autor, special pentru a se demonstra un anumitmecanism/principiu gramatical. in vorbirea curentE ins5, gi mai ales in contextul literar, apar cele mai ciudatecombinalii gramaticale, unele dintre ele aproape imposibil de analizat. Din aceasti cauzdvd rugf,m s[ ave]i incredere inestimlrile punctajului exerciliilor contextuale (care pot pdrea prea generoase, uneori): ele au fost ftcute, totuqi, deexperli.

Sigur, ecualia ,,un punct egal o problemd gramaticald" w{ine cont qi de dificultatea problemei gramaticale. Mai mult,datoritd faptului cd lucrarea de fa![ se refer[ la gramatica limbii engleze, rezolvarea exercifiilor este, fbrd discufie, multmai dificil5. Vestea bund insd este faptul cd toate exerciliile sunt gatd rezolvate; in plus, am incercat sd, traducem catmai multe exercilii pentru a-i ajuta pe cititori. Natural, au mai rlmas cdteva exercilii (foarte puline) care nu au fosttraduse: in general, in astfel de exercilii conteazd, mai mult mecanismul gramatical implementat, nu inlelesul. in plus,exemplele contextuale-culese din lucrlrile in original ,,MERCY' qi ,,Three Stories from Hilsa'N Tassd Galaxy"-yru uufost traduse deoarece, din nou, corfieazd mai mult modul in care cititorii controleazd gramatica englezd in context.Totuqi, cele doui lucrdri menlionate pot fi procurate traduse in intregime in limba rom6n[, deoarece ele au fostpublicate in 2010 de editura Complement Control.

Lucrarea de fa!6 se adreseazd elevilor, studenfilor, profesorilor, precum gi cetdlenilor care doresc sd aprofundezegramatica limbii engleze. Avantajul lucr6rii de fa!d, comparativ cu oricare alte lucrdri similare, constd in limbajul folositin exemple (inclusiv in exemplele contextuale): el este simplu, cotidian, actual. in lucrarea de fald este preientatdrengleza folositd azi (in 2013), in viala de zi cu zi. fTrebuie totuqi remarcat cd in lucrarea de fa!d, precum gi in lucrdrileLSEG/GESL este promovatil in mod preferenlial engleza ttllizatd in America de Nord, din motive pur obiective-prezenlale in LSEG.I

Pentru a vb uqura studiul, noi suger[m ca rczolvarea problemelor din aceastd carte sd se fac5, dac[ se poate, in g.up (laclas6, la meditafie, ?ntre prieteni, sau chiar in familie). Grilele de punctaj pe care le-am inhodus, a;a cum sunt elediferenliate in probleme teoretice [T] Si probleme practice [P], sunt menite sd stimuleze exact activitatea in grup.Lucrarea de fa[6 acoperd suficient de bine aspectele morfologice importante, ins[ nu are cum sI pdtrundi in detalii, agacum o fac lucrS.rile teoretice LSEG gi GESL. ins5, dacd se lucreazd cu disculii in grup antrenante, incitante, poate chiarqi distractive dpdv intelectual, se pot dezvolta exerciliile prezentate spre grade de complexitate nebdnuire chiar.

Acum, sperdm cd numdrul, varietatea Si complexitatea exerciliilor-inclusiv traducerile lor (chiar fmrte multeFdinaceastd carte vor satisface dorinlele cititorilor, insd nu uitali cI la editura noasEi put€q gasi mi multe ci4i in limbaenglezd, sau despre limba englezd. Datoriti Revoluliei Computerului, limba englezi a der-eait JiDth internalionaldstandard", aqa cd aprofundarea ei in detalii este o cerin!5 vitald azi, in Rominia. p€fiu Gcqeaii romdni. in acestcontext, noi incercim sd vd ajutdm cdt se poate mai bine, gi cdt se poate mai mult

: CUVANT INAINTE

a

/'!Eeili

'"-#fW 'a*d#r'1fry#le 4ffi"

.:-.-,",--

6&

FARTffiA *: frNTNEBARI

[1 . XNTRSE}UCERE

Tdiali cu o linie declaraliile gregite care se refer6, in general, la studiul gramaticii (gralnmaD).

l. Limba englezd este o limbd analiticd.2. Limba englezd este o limbd sinteticd.3. Cel mai important aspect intr-o analizd gramaticald, in limba englezd, este ,,inlelesul mesajului transmis"

<the meaning of the exchanged message>.

4. Cel mai iiportant otp""i tntr-o analizd gramaticald, in limba englezd, este ,,forma mesajului transmis" <the

form ofthe exchanged messageD.

5. inlelesul abstract al mesajului, la nivelul gdndului, este acelasi in toate limbile din Univers.

6. inlelesul abstract al mesajului, la nivelul gdndului, este diferit pentrufiecare limbd in parte.

7 . Glramatica permite expresia inlelesului abstract al mesajului intr-o formd concretd, reald.'

8. Gramatica tradilionald (numitd Si ,,europeand") este logicd, simpld, universald, Si nu se schimbd tn timp.

9. Curentul actual in grami'atica englezd modernd este cel ,,descriptiv". in gramatica descriptivd nu mai existd

definilii, reguli, Si nici mecanisme gramaticale logice; totul este prezentat-posibil, cu intenfie-,,1a grdmadd",

in mod haotic. confuz.

10. Cu toate cdforma abstractd a inlelesului este independentd de limbafolositd in expresia lui, forma concretd

a tnlelesului, atdt in scris cdt qi oral, este specificd limbii engleze: ea devine ,,inlelesul englez" <the English

meaningt>.ll. Gramatica europeand tradilionald este singurul instrument ce poate fi folosit cu succes tn profilareainlelesului englez cdt mai aproape posibil de forma lui abstractd-care, din nou, este lafel in oricare altd limbd

de pe planetd (sau din Univers).

10 : 11

Completali cuvintele care lipsesc in definiliile urmbtoare.

study of a Tanguage is performed by means of a science named"Lingvi-stics'! .

"Gr:alzaaar:" is t."he branch of deaLing, in principaT, with ',morgthology,, aad"swtax": grammar sets the for ,au-riirq anci writinq B""uu""English qranmar has partic"lu, iiriii.t".istj"s, it aTso incfudes:

1. "plronetics" (sets the governinq the correct pronunciation of theEnglish2. "sern-nlici); la"iinei th;- oi-rEe

"Lexicon" is tire of af7 words a lanquage

Completali elementele care lipsesc in diagrama urm6toare.

CIIART trI.3: THE $TRUQTURE QF THE ENGLISH GRAF*MAR

ENGLTSH GRAMMAR

I SENTENCE SYNTAX

PUNCTUATION

Tdiali cu o linie declaraliile greqite care se refer5, in general, la studiul gramaticii engleze <English grammaD.

I . Gramatica englezd este deosebit de complicatd, in primul rdnd datoritd simplitdlii formei ei morfologice.2. In englezd, forma morfologicd simplificatd corespunde mai multorfuncliondlitdli sintactice.3 . Engleza a devenit ,,limba internalionald standard,' , aSa cd ea trebuie sd permitd traducerea perfectd in/dinenglezd din/in oricare altd limbd. TotuSi, singurul mod de a se realiza aceasta este numai prin integrareagramaticii engleze in cadrul (general) al ,,gramaticii universale" <universal grammart.4. Pentru vorbitorii nativi, un avantaj major estefaptul cd gramatica englezd afost Ei este prezentatd tntr-unmod simplificat ce urmdreSte numaiforma morfologicd, indiferent defunclionatitatea morfologicd Si/sausintaclicd.5. Pronunlia cuvintelor in englezd este frecvent atipicd, diferitd de forma scrisd.6. In limba englezd existd multe cuvinte care (tu inlelesuri semantice multiple.7 . In limba englezd existd cuvinte care au func{ionalitdyi gramaticale multiple.8. In limba englezd existd cuvinte care auforme identice, dar care iau inlelesuri diferitefuncyie de locul pe careil ocupd tn structura propoziliei.9.In limba englezd elementele morfologice au numaiforme gramaticale neregulate.10. Nu sunt permise exceplile de la regulile gramaticale in limba englezd.ll. Structurile gramaticale in limba englezd (uluitor de simple) sunt imbogdyite tntr-o manierd aparte deinlelesuri implicite-mai mult decdt in multe alte limbi. (

: ENGLEZA

INTRODUCERtr:11

12. En{teza este o limbd dinamicd avdnd cel mai bogat ,,lexicon Stiinlific" <scientific lexicon>. Cuvinte noi,

foarte avdsdte, sunt addugate de la o zi la alta in lexiconul englez, mult mai intens decdt in oricare altd limbd de

pe planetd (in special datoritd Revoluliei Computerului actuale).

Completafi cuvintele care lipsesc in definilia urmltoare.

"Phrase" is a granmatical construction employinq a group of working together as

"one equivaLent norphoTogic/syntacti ". A phrase cannot contain a "predicativephrase can be a nounl'l: if lt does , it becomes a Morphologically, a

verb, adjective, adverb, numeraf, preposition, conjunction, or an

SyntacticalJy, a phrase is a

an, predicate,

& EXERCTTTUT, 11.6 trl

Completafi cuvintele care lipsesc in definiiiile urmdtoare

"E;qrression" is another __ ,-:_____ --__ far a

one equivalent morphoTogic/syntactic _,--form af expression used commonly in .-norphoJoqic/syntactic efement (tata7ly)

short phrase; general-iy, ax exi)ression replaces. "Idiomatic e4tressioo" is a particular

r and havinq the meaning of the equivalentunreLated to the ---- of the constltuent

"Sentence" is the basic logic. A sentence

of words having a

conxainsl as a ninimum, onecompTete and perfect

and onewhich coufd be expressed explicitly or, in turn,

Completali cuvintele care lipsesc in definifiile urmAtoare.

"Comgtlex sentence" is a superiorare the basic building e.fements.

towards bui ldinq

cfause" lplus) ;" subordina te c Lauses".

"Cl-ause" is the name used tosentence. A clause may or mayCoesn't, then it ,eeds other

"hIain clause" is the "constituent cfause" containinqa complex sentence. Main cLause may ar may not have a

mark the " units/efements" in a complexnot a comPlete/Perfect 7t 7.

to fulfill it-

the main,/principal,______-complete /perfecL

clauses to fuLfiff it.

of fexicalcomplex sentence, aff

.Asa

structure in which "cLauses""constjtuent ________-______" workmjnimum, a complex senEerce

nnnci clo

n ^-^

B. one

)f it doesn't, then"Subordinate clause"3Lsbordinate clauses

it needsis a secondary/dePendent in a complex sentence.

in main cJause, or in otherheTp building the

EXERC]TII DE MORtrOLOGIE :

L2t17

cl.auses.

T[iali cu o linie declaraliile greqite care se refer[, in general, la analiza morfologicd <morphological analysis>.

I ,,Morfologie" este un termen general care nume{te un mod specific de analizd bazat pe ,,funclionalitaterelalionald interdep endentd " < interdep endent relational functionaliQ l.2. Ca ramurd a gramaticii, morfologia studiazdformele cuvintelor, grupate in ,,elemente morfologice"<morphological elements>, precum Si ,,structurile locale de cuvinte" <local structures of words>, in cadrul,, propoziliei morfologice " <morphological sentence >.

3. ,pomeniul", in morfologie, esteformat din propozilia morfologicd, plus cele 8 elementele morfologice, plusinlelesul mes ajului transmis.4. Analiza modologicd este cea mai detaliatd analizd gramaticald, aSa cd este executatd inaintea analizeisintactice a propoziliei, precum Si inaintea analizei sintactice a frazei.5. Problema Si totodatd limita majord in analiza morfologicd estefenomenul morfologic numit ,,conversiacategoriei gramaticale " ( grammar cotegory conversion>.

Completali cuvintele care lipsesc in definilia urmdtoare.

"ltlotphology" 1s the branch ofelements" - MorphoTogy sets the

the sentence

working with TexicaL words grouped. into____ governing the form of the

, according to the

Completali elementele care lipsesc in diagrama urmf,toare.

CHART 11.10: CATEGORIES OF MORPHOLOGIC ELERIIENTS

: ENGTEZA

]NTRODUCERE:13

T[iali cu o linie declaraliile greqite care se refer5, in general, la analiza sintacticd a propoziliei <<sentence syntactical

analysis>.

1. ,,Sintaxd" este un termen general care nume{te o ,,analizd de formd Si structurd a componentelor unui

sistem".2. Ca ramurd a gramaticii, sintaxa contribuie laformarea structurilor complexe de cuvinte in mod logic Si

coerent, funclie de inleles, in cadrul propoziliei sintactice.

3. ,,Sintaxa" este Si o analizdfunclionald; tn acest sens, cele 5 elemente sintactice numesc 7 funcliondlitdlisintactice majore.4. Nu existd o legdturd directd intre morfologie Si sintaxa propoziliei; totuSi, fiecare domeniu gramatical poate firaportat la celdlalt prin intermediul categoriei gramaticale a persoanei.

5. Cazurile morfologice Si cazurile sintactice sunt identice.

6. Avantajul, in analiza sintacticd a propoziliei, estefaptul cd ea solicitd un grad de abstractizare logicd nu

foarte ridicat, la tndemdna oricui.7 .Informalia rezultantd in urma analizei sintactice a propoziliei este traismisd mai departe cdtre morfologie,

precum Si cdtre sintaxafrazei, pentru o procesare sistematicd.

8. Analiza sintacticd a propoziliei primeazd in fala analizei modologice deoarece este mult mai simpld.

Completali cuvintele care lipsesc in definiliile urm[toare.

'S!Etax',is the branch of - - ---- working with *syntacticSyntax d.efines reiatianali?unitional ,"- ---- - --- governing the Togicstructures of syntactic _____-_____-

'S5rntactic"l.*.ot"j,;;..;.;;;;,"*;,;-,,;:,ole:don''interdependenifunctionality". Syntacti,c.outs:.de tha lagic se-ntence

eJe.ments exjst anJy vtithin the sentence ------------------ ;frame, words are studied as norphoTogic

SyntaxA,B.

has ---- Pdr Ls :sYrntax";sY'atax".

"senilaee ,,slrrti t,,t'r;;arye*i,r*l at|ana} functionafity deveToped befueen synfactiiefemenfsii wil.n'in t.he Jogic --,.*f rame,

"Coryiexl ee.atence ,symtax'; js a - -- form of grannatlcalperformed on compfex sentences- ConpTex sente,ce syntax

;.;;j;;-;;i;ii;i;:j-.iiii.t.i6iiiiiiaevelopedbetweenuaang:

7- 'l to seatence sYotax".)

Completali elementele care lipsesc in diagrama urm[toare.

EXERCITII DE MOREOLOGIE