Enciclopedia Disney 8

7/28/2019 Enciclopedia Disney 8

1/51


2/51

(

4{4 jk

Cuprinslntroducere in ,,ltiinfa in jurul nostru"

oLumea oamenilor de ;tiinfa t 0Observafi lumina l2p Lumini gi umbri 14

Culorile curcubeului l6Lumina se reflecti t ILumini 9i culoare 20Zgomote 9i sunete 22Undele sonore 24f;-tr l\/lr.rltafii )t?*-; Magnefii 26For.ta de gravita{ie 28A pluti 9i a merge Ia fund 30Forte gi mitcare 32Energia in mitcare 34,S, Etectricitatea 36E* Temperatura 38Transferul cildurii 40

Sr Energia in ac{iune 42Materia solide 44Lichide gi gaze 46

Schimbarea stirii 48p Reac{iile chimice 50Observarea materialelor 52

Stiinfa gi tehnologie 54O

Glosar de cuvinte-cheie 56lndex 58


3/51

ITTRoDUcERE irv

$tiinfa inalurul rnostruPentru a fi un om de ;tiinti, nu trebuie decitsi incerci si afli cum funcfioneazi tot ceea ce

ne inconjoari. De ce se invArte Pimintul?Ce ne {ine cu picioarele pe pimint? Cum ajungbulele in biuturile carbogazoase?De-a lungul secolelo[ oamenii de gtiinla au gisit rispunsurila multe dintre marile intrebiri pe care gi le pun tofi 9i au reugitastfel si ne imbunitifeasci viata. Totu;i, sunt inci numeroaseprobleme complicate de rezolvat pentru oamenii de giintidin zilele noastre.

@@@reM@

%

@%*@ffi


4/51

$nrNTA iru JURUL NosrRU

f,umoa oamenllord9afiryde gtiinla fac experimente pentrua-ti demonstra ideile referitoare la cumfunctioneazi lumea. Multi dintre ei lucreaziin laboratoare, unde pistreazi instrumentele9i aparatura; discuti 9i se informeazi desprerespectivele descoperiri gi publici rezultateleexperimentelor lor in reviste sau pe lnternet,pentru a le cunoagte gi al1ii.* 'LABoRAToARELE

Existd multe tipuri de laboratoare,fiecare avind diverse dotari gtiintifice.in majoritatea acestora sunt prezentemicroscoape ti eprubete. in prezent,aproape toti oamenii de stiinta folosesccomputerul pentru experimentele lor.

Microscoapele ne permitsd vedem lucruri foarte mici,invizibile cu ochiul liber

Oameni de ;tiin{a carelucreazi intr-un laboratorEprubete careco nti n d ive rsesu bstante

:!-.:: .,

1$

f\(

-r'"\- _ |...r___ ..ii

DATE ULUITOART* Atbert Einstein aveaintotdeauna note mici lagcoa[;, dar a continuat studiitepini cind a devenit unuldintre marii oameni degtiinli ai lumii.

A


5/51

* 7 OnmENI DE SnlrurAFAnA ExPERferulA'Existd multe activitati simple sauexperimente pe care oricine estecapabil si le efectueze pentru averifica teoriile stiintifice. De exemplu,se pot experimenta fenomeneleelectrice cu ajutorul bateriilor si albecurilor electrice ti se pot cAntarisi misura obiectele pentru a intelegediferitele tipuri de materiale carene inconjoard.

Chiar gi cele mai mici detalii trebuiesa fie inregistrate pentru a fi folositein experimentul urmdtor.

LUMA OannENILOR De $mtNTA

Un fir electriclegat Ia o simplabaterie ne poateface sa intelegemcum functioneazdelectricitatea.

Copii care executiexperimente simple Se poate folosi un cAntarpentru a mdsura greutateaobiectelo r

Computerul sefolose5te pentru aexamina rezultateleexperimentu lu i

Aparatul de mdsuratarata dimensiunileunui obiect

ffiOauENr DB $urNTA CElpBRrDintotdeauna, oamenii de gtiintd, cumar fi Aristotel, Marie Curie sau AlbertEinstein, au fdcut diferite descoperiri.Albert Aristotel a trdit cu mai mult de 2 000Einstein,4*:;- de ani in urmd. Descoperirile sale din AristoteIi_ uv 9lrl l s ^ l rs . uvvvN$.,*Antichitate au fost fundamentale pentru*o?x. toti oamenii de stiintd care i-au urma;.Ct; totri oamenii de qtiintd i-au urmat.

T" Marie Curie

/rrr:- --rrrrrrrrr---- --t'cnurA $r DEscoPERAlaca Petri folosettepentru culturile demicrorganisme, cumar fi bacteriile

COMUNICATIILE: pp. 49-51MARI PERsorumlrATt: pp . 20-23


6/51

$nrNTA ilv JURUL NoSTRU

Ohserva$ lumlnalumini nu am putea si vedem nimic.Orice lucru care emani lumini este o sursi delumini. Sursa de lumini cea mai importantipentru noi este Soarele, care ne permite si vedemlumea care ne inconjoari. Lumina se formeaziin doui moduri diferite: incandescen{i 9iluminiscenfi. Un obiect incandescent emanilumini cind se incilzegte, un obiect luminiscent

creeazi lumini firi a avea nevoie de cilduri.

t- FrmmENr lrucnNDEscEBecu I este o su rsd de lu m inaincandescenta artificiala. Metalulde la bazi se leaga la o sursi deelectricitate. Becul prezinta un firlung 5i subtire, filamentul, care,traversat de electricitate, se incdlzesi se aprinde, emanind lumina.

Filamentin spirala

1,..1

qtLUMTNA SonnELUrSuprafata Soarelui este foarte caldasi emani Iumina prin incandescenta.Un exemplu similar este flacara uneilumAnari care, arzAnd, emand lumina sicaldurd. Atat Soarele, cdt 5i flacara suntsurse de lumina naturale.

Soarele

TFilamentul electricincandescent devinealb si emana lumina

.li

.tt' !

Sticla suslinefirele electricelegate cufilamentu I

Punct de contactcu sursa deelectricitateBecul emani luminincandescenti

l:-" i-l


7/51

OgSERVATI LUMI

+frUw Gnz Cnnr Fncr LuMrrrrAAnumite becuri functioneazi prinluminiscenla. in tubul lor de sticli existiun amestec de gaze. CAnd electricitateatrece prin tub, gazele produc o Iuminainvizibila ochiului uman: Iuminaultravioleta. Vopseaua de pe pereteleinterior al tubului se ilumineazd, astfelincAt emand lumina vizibila.Tub de sticldcu gaz

Suprafafa internd atubului este acoperita devopsea care ilumineaza

Spectacol cu [umini laserintr-un concertLuvrrNr Lnspnun dispozitiv numit laser produceo razd, intensd de lumind prinluminiscentd. in spectacolelecu lumini laser, raze subgiri sedeplaseazd in toate direc[iile,formAnd desene surpri nzdtoare.

Becul cu gaz lumineaziprin luminiscenfi

Barele metalice mentinbecul in suport si in,contact cu electricitatea

tra- - r - - - - - - - - - r - - - - - r rA{ v YY U CAUTA $r DESCOPERAI SPATIUL COSMIC: pp. 14-15

DATE ULUITOARE* Licuriciul arechimice specialeeman6nd tuminS.Et emani tuminipentru a-9i atrageperechea.

in corp substantecare reaclionea zd,

L- ----r ------------r--


8/51

$nrNTA irv JURUL NosrRU

se atazi un obiect in apropiereaunei surse de lumini, raza luminoasi se poatecomporta in trei feluri diferite: traverseaziin intregime obiectul, il traverseazi doarparfial, nu il traverseazi deloc.Daci lumina nu poate trece prin obiect,se formeazi o pati inchisi.Este vorba despre o umbri care are aceeagiformi cu obiectul, deoarece razele luminoasese propagi in linie dreapti.

UN OnoLocru SoLARUmbra proiectati de o tija metalica pecadranul unui ceas solar ne indica ora exacta.Lumina soarelui cade pe cadranul solar si illumineazd, dar nu poate trece prin tijam etal ici care este in ce ntru 5 i , in co n sec i nti,proiecteaz6, o umbra pe discul cu numere.Datorita faptului cd in timpul zilei soarele isischimba pozitia pe cer, umbra se deplaseaziin jurul discului, indicAnd ora.

Tija metalicd se nume1tegnomon. Lumina nu o poatetrave rsa

Umbra se creeazd pepartea opusa soareluiUmbra are aceeasiforma ca 5i gnomonul.

Copii care citesc orape un ceas solar

Pe cadranul ceasuluisolar sunt scrisenumere, ca lau n ceaso rn ic


9/51

4 CAnd soarele se afliI in stAnga arborelui,umbra se va afla ind reapta Iu i.

* DTSTANTA $r DrMENsruNrDimensiunile umbrei unui obiectnu depind numai de dimensiunilesale, ci si de distanta fata de sursade lumina

O De-a lungul zilei,lsoarele isi schimbapozitia, ceea ce ducela schimbarea pozitieiumbrei.

Umbra esteci sursa deaproape de

UvTBRA Se Mr$cA

LUMTNA gr UrvlBRA

Sursi de lumini

DATE ULUITOABT* Cu 4 000 de aniin urm5,oamenii se foloseau de umbrepentru a afla ora exactiUmbri

Raze de lumini

Umbra este mici pentruci sursa de lumini estemai departe de obiect

* MnTERTALE PnrntCnnr TnEcE LUMTNAMaterialele care lasa Iumina si treacise numesc transparente. Materialele careimpiedica Iumina si treaci se numescopace. Cele care lasa sd treacd putinalumin[, dar nu sunt chiar transparente,se numesc translucide

fu- r r r - r - r - - r r - r - - - r - - - -+\ 6"urA gr DEscoPERA? MARTLE INVENTu: p. 30 /SPATIUL COSMIC: pp. 14-15

Q Seara, soarele sevlgasegte in dreaptaarborelui, in timp ceumbra se afla instAnga lui

mare pentrulumini esteobiect

te't{

IlI

IFolietran s I

de desenucida

\Cartonopac

Obiect

L---rr--------------r-


10/51

$utruTA

soarelui pare a avea o singuriculoare, albi, dar de fapt este compusidintr-o combinafie de culori. Acest lucru ni-larati curcubeul, care apare deseori dupiploaie, intr-o zi insoriti. Curcubeul se formeazicAnd piciturile de ploaie descompun luminasoarelui intr-un fascicul de culori, numit spectru.$i prismi, o formi speciali, din sticli sau dinplastic transparent, produce un spectruplecind de la lumina albi.

Lumina care iese dinprisma se descompu:eintr-un spectru de culori

Prismi

Culorlle oureubeulul* ' INTREGUL SpEcrRUCurcubeul este un exemplu de

spectru . N e arati ca lu m ina esteformatd d in m u lte cu lori . Spectru Icuprinde o gama de culori: rosu,oranj, galben, verde, albastru, indigoviolet.

CulorilecurcubeuluiRogul esfe fntotdeaunain partea superioard acurcubeului, iar violetulin partea inferioard

Lumina albd dintr-osursd de lumina intrain prisma

* 'LuMrNA Sr DrvrDEFiecare dintre culorile care compunlumina alba intri in prisma subpropriul sau unghi, dar iese sub ununghi putin diferit. Astfel, Iuminase divide, producAnd un spectru.Picatura de ploaie actioneazi in modsimilar: face lumina sd se reflectein interiorul sau, descompunAnd-o.

Picitura de ploaie-a vactroneaza ca o pnsma

?,,.1 64F


11/51

CrdtOnrLE CuRcu

\i\NN

de lumindalbastra sio5ie,verde

lnteriorul unui ecrande televizor' PuNcrE CoLoRATEin interior, ecran u I televizoru lu i esteacoperit de puncte minuscule deculoare, care se aprind pentru a formaimagini. Exista numai puncte in treiculori - rotu, verde si albastru, care secombina pentru a forma orice culoare

care apare pe ecran.

Razele de lumindcolorata ilumineazdspatele ecranului 5iformeazd o imagine

* ' FTLTRAREA LUMINIIDaca facem si treaci lumina albaprintr-un filtru colorat, lumina carerezulti are aceeaSi culoare ca gifiltrul, deoarece nici o alta culoared in cele care com pu n lu m ina albinu poate si treaci prin filtru.

FMirirea ecranuluitelevizoruluiarata o imagine alcatuitadin puncte colorate

I-rr rr - r - rr - r -r rr r -- r - - rq cuM FuNcTloruenzA: pp. 46-47 Ii PI-ANETn pArtaArur: pp. 4o-41I

Lumina pe care o vedemesfe rosie pentru cd nici o altaculoare nu poate trece prinfiltrul rosu

DATE ULUITOARE* V;zut de pe pimint, curcubeulapare ca un arc de cerc; dintr-unavior, ins5, deseori apare ca uncerc intreg.* UneLe persoane sunt daltoniste.Acest lucru ?nseamni ci ochii lor nupot distinge diferenta dintreanumite culori.

Filtru rotu

L--r---rr----r-r-rr-rr


12/51

f,umlna se refleettputem si vedem obiectete carene inconjoari pentru ci lumina care ajungela ele, cea a soarelui sau a unui bec, estereflectate: acest fenomen se numettereflexie. Suprafefele albe sau de culoaredeschisi reflecti lumina mai mult decAtcele negre sau de culoare inchisi. Oglinzilereflecti aproape toati lumina care ajunge

la ele.

Pnrvr Pr Nor inrSrNELumina se reflecti in mod uniformin oglinzi. De aceea, cAnd te privestiin oglindi, vezi o reflexie clard a ta.5i ferestrele, de multe ori, dau oreflexie, ceva mai redusd, deoarecesticla nu reflecti toatd lumina.

Becul emandlumina

Oglinda reflectdaproape toatd luminacare ajunge la ea

O micd parte dinlumina becului sereflecta pe fata

Lumina estereflectati de oglindi

a,LUNA SrnALUcEsrELuna este vizibila pentru cd reflecti luminSoarelui. Luminii ii trebuie putin mai mude opt minute pentru a cf,latori de IaSoare la Lund. O parte din aceastd luminse reflecti pe suprafata Lunii si ajunge lanoi, pe PamAnt, aproximativ douisecu nde mai tArziu.

$rrNTA iru

Luna vizutide pe Pimint


13/51

Bec

Lumina beculuilumineaza fata

Lumina estereflectata de fata

LUMINA ST RTFLECTA

"fiAGTNEAinr ocLrNDA

Razele luminoase ale becurilor electrice se reflecti peimbricimintea, pe fata si pe parul fetei. Apoi Iumina sereflecti de la oglinda;i ajunge la ochii fetei. in acest mod,ea poate si vada propria imagine reflectati.

Oglindd

COoURI Dn BNnnAtunci cAnd un cod de bare estetrecut prin fa[a unei raze laser,diverse por[iuni de lumind suntreflectate de cdtre liniile negre gialbe. Computerul folosqte informafiapentru a identifica produsul qicostul sdu.

Codut de bare este citit de o razi laser[a casa unui supermarket

t^RU Rr LE AuroMo B r LE Lo Rin farul din fata al unui automobileste o oglinda concavd. Luminabecului este dispersatd peste tot,dar suprafata oglinzii reflecta toatalumina in aceeati directie, formAndu n fascicu I intens de lu m ina.

Lumina sein oglindaoch ii fetei

reflectdsi in

Suprafalaluminoasa 5iref ecto rizanta

Farulunui

din fafi alautomobil Lumina

ref lectataspreexterior

---r - -- II -II---I-r-- - -

L--------------r----r-

cAurA $l DEScoPERASPATIUL COSMIC: pp . 22-23

Reflexiain oglindi

DATT ULUITOARE* Grecii antici foloseau ogtinzimari, concave, pntru a reflectape navele inamice [umina soaretuipini cind acestea se TncSlzeau9i Iuau foc.

FI


14/51

$nrNTA irv Jun1 , .L:- -: , ..t -'luminf, $i

0uloardNoi vedem obiectele care neatunci cind lumina carereflecti pe ele petrunde in ochii. Aceasta provine de la o sursigi este propagati in liniein toate directiile.toate acest?, cAnd lumina trece dintr-unin altul, de exemplu din aer in sticliin ape, parcursul siu este deviat. Acestpoate schimba aspectul lucrurilor; ata

se intimple cu un pai intr-un paharapi. Devia{ia (refracfia) luminii este ceease intAmpH intr-o lentili. Forma lentileimodul in care lumina se curbeazd,

a face ca un obiect si pari mai maremai mic.culoarea obiectelor pe care le vedem innostru depinde de lumini: acestea absorbculori ale spectrului gi reflecti altele.

fFTBRELE Opncr

Lumina este transportatide-a lungul fibrei de sticli* 'PTcTURA CoLoRATA

Fibrele optice sunt fibre de sticlilu ngi si foarte su btiri. Lu m ina sereflecti de-a lu ngu I su prafetei lorinterne de la un capat la altul.Unele semnale de televiziune tide telefon sunt transportate de-alungul fibrelor similare, sub formdde impulsuri de lumini.

Lumina se reflectdde-a lungul fibrei optice

Mdnunchi de fibre opticlumina straluceste laextremifiti

Razele de luminisunt deviate cindtraverseazi dp?,astfel incAt paiulpare rupt.

Fara lumina nu am putea vedea culorile.Lumina albi, ca si cea solari, este ocombinatie de diferite culori. Daci ea cadepe o coali de hArtie alba, toate culorile suntreflectate si hartia pare albi. Culoarea retinesau absoarbe unele culori si reflecti altele.Cea albastri absoarbe lumina tuturorculorilor, dar o reflecti pe ceaalbastra: astfel vedem albastru l.

Culoarea galbendreflecta luminile rosii siverzi , care im preu napar galbene

Culoarea rogie reflectdnumai lumina rosie

Culoarea albastrd reflectdnumai lumina albastra

Pictarea unui tablouin culori^A*{.


15/51

$r! ? rt3i:JlfuMrNr, !r Apnnnrr Dr ForocRAFrArLumina care provine de Ia un obiect trece printr-olentila din partea anterioard a ochiului si cade peretin5., su prafata d in partea posterioard a och iu lu i.Aceasta este in legaturi cu creierul, care stabilestecu exactitate ce imagine este. Aparatul de

fotografiat este sim ilar och iu lu i, dar capteaziimaginea pe o peliculi, nu pe retina.

Razele de lumindintra in ochi

Aparatul defotografiatse bazeaza pelumina pentru :a crea o imagine,ata cum face ochiul

Lentila ochiului

Aparatul deimaginea pe fotografiat capteazio peliculi

Culoarea albd gi hArtiaalba reflecta toateculorile luminii

Imaginea aparerasturnata pe retind,in partea posterioarda ochiului

Peliculd fn parteaposterioara a aparatuluide fotografiatLumina treceprin lentile

v>J

Undele sonorese propagi de lasursa spre exterior flMAGrNr Cu SoNARULTehnica sonarului folosegte ecoulpentru a desena ha(i ale adancimiloroceanelor. O navi emite sub apa

sunete foarte acute gi capteazi ecoulcand un obiect solid il reflecti.Timpii pulin diferiti de care are nevoieecoul pentru a se intoarce sunttransformati in imagine. Cu acesteinformatii se creeazi o harti afundului mdrii.Sunetul este mai pufin puterniccu cAt se indepirte azd, de sursi

PurERNtc Snu SLnsDaca ne indepartam de sursa unuisunet, acesta ni se pare mai slab;sunetul se propaga de fapt in toatedirectiile si noi au zim numai aceaparte care ajunge pani la noi. Dacisuntem departe, ajunge la noi doaro mica parte.

DATE ULUITOARE* Sunetul se propagi cuextraordinara vitezi de343 metri/secundi* Undele sonore nu se propagiin spaliul cosmic, deoarece aicinu existi aer. Din acest motiv, inspaliut cosmic nu existi sunete.


19/51


20/51

ma$$poate si atragi obiectemetalice (fiel; o{el) datoriti efectuluifo4ei sau atrac{iei magnetice. Acesteobiecte rimin atagate de magnet, pinicAnd ele vor fi desprinse. Doi magneficare se afli in contact se pot ?ndepirtaunul de celilalt, adici se pot respinge,dar pot si se li atragi.

Pilitura de fier aratdcAmpul magnetic dinjurul unui magnet

cFoRTA DE ArnncTIE "ln jurul unui magnet existi liniiinvi zibile de fo(a magnetici: cimpulmagnetic. Un obiect din fier sau dinotel, pus aproape de acest cAmp, va fiatras de magnet. Campul magneticpoate fi vizualizat cu ajutorul pilituriide fier: aceasta se va aduna acolounde fo(a magneticd este mai mare.

Obiectele din fier suntatrase de extremitdti lemagnetului,

Apropiind poli identici,ace5tia se resping simagnetii se deplaseazdin direc;ii opuse

*'Polul nord ;i polulsud al magnetilor

LegendaI Potut nordI Potut sud

th=Cuie

Magnet in formide potcoavi

4.LUL NoRD 5r PoLUL suCele doui extremitati ale unuimagnet sunt polii sai. Daciapropiem doua poluri identice.magnetii se vor respinge. Dacd,dimpotrivi, apropiem poluricontrare, magnelii se vor uni.

Polii opugise atrag


21/51

MAGNETII

Acul busolei se indreaptdintotdeauna in aceeagi directie,deoarece PamAntul se comportaca ti cum ar avea in centru unmagnet enorm. Acul busoleieste un mic magnet care seal in iazd cu cim pu I magneticterestru, indicand nordul.

Polul Nordte restru

Sagefile indici direc{ia aculuibusolei, oriunde te-ai aflape Pimint

* OBrEcrE MncNETlcENumai obiectele metalicecare contin fier, nichel saucobalt sunt magnetice.Otelul este fier combinatcu alte metale, de aceeaobiectele din otel, cum arfi agrafele pentru hArtie,s u nt m agn etice .

Copii care probeazd, efectele magnefilor

/--r:----r-rrr-rrr--:--tbnurA gr DEscoPERA !CUM FUNCTIONEAZA: pp. 14-15I CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 15IL--r---rr -r r-rr------ -/

V-F"w,$:B,-J'\\* 'INDIcAREA NoRULUI

Polul Sudte restru

MAGNETII \ \iLA LucRU )Magne[ii pot fi folosi[i inscopuri practice. Uqu frigiderului h'are o garniturd din plastic ce ,rucon[ine elemente magnetice care /fac ca u$a sd adere la partea din /metal (inAnd uEa bine inchisd. /

Magnelii pot fi gi decorativi Banddmag n eticd

q5|r.: "

DATE ULUIT()ABE* Pe Pimint au fost gisiteroci similare magnelitor,magnetiteLe* in anul 2 500 i.Hr., inChiho, s-au folositmagnetitele ca buso[i,pentru a ghida trupeteprintr-o ceati groasi.


22/51

30rydepadtafiesari, existi intotdeaunao forti, gravitafia, care tereaduce la sol. Aceasti fortiinvrztbile atrage orice lucrujos gi da fiecirui corp greutateasa. Daci mergi cu vitezd, marecu o racheti, poti scipa degravitafia PemAntului gi siajungi in spafiul cosmic.

7 FrrcARE LUcRU CnprPE PAwrArurPersoanele care triiesc in partea opusaa PimAntului, fata de tine, nu cadpentru ca forla de gravitatie atrage oricelucru catre centru I PamAntu lu i. Deci,oriunde te-ai afla, ,,jos" esteintotdeauna citre pdmAnt.

Oriunde te-ai aflape glob, o mingecade intotdeaunape pdmAnt.

Fo(a degravitaf ieatrage oricelucru citrecentrulPimAntului.

$ntNTA ilv JURUL Nosrfiu

ln

* 'ScAMAToRT LA LUcRUCand mingea se desprinde dinmainile scamatorului, ea sare. Fara' fo4a de gravitatie, ea ar continua surce. Fo4a de gravitatie o incetineSo opreste un moment ti apoi o tragdin nou in jos, pani cAnd scamatoro prinde.

Dupd o scurtd oprire in punctulcel mai inalt al zborului sdu, oriceminge cade.

Jonglerul aruncd mingeain sus, in sens opus fortei de gravitatUn scamatordemonstreaziatracfia exercitatide gravitafie

LegendiD irectiafortei degravitatie

For,ta de gravitalie faceca mingea sa cadd apoipe pdmAnt

DATE ULUITOABI* Forla de gravitalie a Soareluieste suficient de puternici incitsi menlini pe orbita sa toateptanetele sistemutui nostrusolar, inclusiv pe Pluto, carese afli la 5,9 mitiarde de kmd ista nti,


23/51

FUGA Dr FoRTA Dr GnnvrrATrECom bustibilu I ars em is in partea posterioarA aunei rachete o propulseazi pe aceasta departede PamAnt, impotriva fo(ei de gravitatie.Odati ce racheta este in spatiu, viteza cu carese invarte in jurul planetei compenseaza fortade gravitatie a Pamantu lu i.

Lansarea uneinavete spafiale

in prima parte a cdtdtoriei,naveta spatiala este conectatala un rezervor de carburant sila doua propulsoare

FORTA DE GnnVITATIE

*proputsorut se desprinde' g,REUTATEA Oel qCTELORObiectele sunt grele din cauzaCAnd faCheta eSfe pe Ofbita \JUleLLele )ullL E,lele ulll Ld'uLd'fortei de gravitatie care actioneazAasupra lor. Poli masura greutateaunui obiect punandu-l pe uncAntar. Daca ai masura greutateaaceluiasi obiect pe Luna, el arcantari mai putin, deoarece peLuna forla de gravitatie este maim icd.

Rezervor enormde combustibil lichidGazele de emisie, emisela viteza mare, imping insus vehiculul spatial

rr-!6;;;-;;-;;;COPERA iMARILE INVENTII: pp. 22-23SPATIUL coSMlC: pp. 13

L---------------------

Gravitatia di greutate unui obiect

GnEUTATE $T DTMENSIUNIGreutatea unui obiect este for[a degravita[ie care ac[i oneazd asupra masei(cantitatea de materie, sau material, dincare este fdcut acel obiect). Un automobilare o masd mai mare decdt un scaun, deaceea for[a de gravita[ieasupra automobiluluieste mai rnare qiacesta cAntdregtemai multForta de gravitatie este mai mare asupraautomobitul,ui dec6t asupra scaunului

*.2s


24/51

$rrrNTA itv Junul NosrffuA gla$ein api diverse obiecte: uneteplutesc, altele se scufundi. For.ta de gravitafieatrage lucrurile la fund, dAndu-le greutatea lor;dar o alti for.ti, for-ta de plutire, le impinge in

sus, in aer gi in api. Daci aceasti fo(a estemai puternici decit atracfia gravitafionali,obiectul plutegte.

dumlafund

Argila fn formd Argila in formdde barca pluteste de minge se duce la fundtcHEsruNE DE FoRMAO minge din argili se scufunda in apa,dar daca ii dam forma unei bdrci, eaplute;te, deoarece, chiar dacd este facutadin acelasi material ca ti mingea, formasa contine mai mult aer

ePLUTIREA Pr ApAitpingerea in sus a unei buciti delemn in apa este mai mare decitgreutatea lemnului, de aceea lemnpluteste. itpingerea in sus a uneimonede metalice este mai mica degreutatea monedei, de aceea ea sescufunda.

Acvariu -:*{'{

Alga de apd dulce trebuiesd stea pe fundul apei

,'',30$

Forma argileiplutegte sau determini dacise duce la fund

NIvELUL DE ixcnRCARECu c6t o barcd este mai grea, cu atdt mai mare vatrebui sd fie forfa de impingere in sus pentru a o facesd pluteascd. Dacd, ea poartd o incdrcdturd excesivd, eapluteqte mai jos de nivelul apei. in acest ca4 mareparte din barcd este sub apd gi for[a de impingere aapei in sus este mai mare. Atdta timp cdt o barcd nupoartd incdrcdturi excesive, ea pluteqte intotdeauna

0 barci goati-plutegte 0 barci incircatipe api pluteste, dar mai adinc


25/51

A Pr-uTt $l A Se DucE LA,FUNDlmpingerea in sus,baloanele colorate in aer, face casi pluteasci

Impingerea fnface lemnul sap luteasca

Hrand rogiepentru peste

PeStele controleazdforta arhimedicd carese manifesta asupracorpu lu i sd,u , astfel capoate sd inoate subsuprafala apei

:-: #PLUTTREA iw ArnExista o fo(a de plutire ti in aet, mai micadecAt cea din apa. in acest moment, estiimpins in sus, dar forla de gravitatie estemult mai puternici, de aceea rimAi cupicioarele pe pamAnt. Baloanele coloratesunt u;oare in comparatie cu dimensiuneaIor, astfel incat forta de impingere in suseste suficienta pentru a le face sa pluteasciin aer.

in apd, greutatea monedeiesfe mai mare dec|t fortasa ascensionald, de aceeaaceasta se duce la fund

/---:- ---------------r-i'cnurA gr DEscoPERA !MIJLOACE DE TRANSPORT: pp.22-33cuM FuNcTtoNEAzA, pp . 24-25

L------------------r--

DATE ULUITOART* Portavioanele sunt naveenorme, care transporti mii demarinari gi sute de avioane. Potsi aib; o greutate de pAni [a95 000 tone gi totugi ptutesc.

.lb3r


26/51

$nlNTA iru JURUL,II RUFq{e $iml$OffiO forte este o tractiune sau oimpingere care poate modifica mitcarea

unui obiect. O forti face astfel ca obiecteley ,\ v v ' a r v a or v vsi inceape si se migte, si ia vitezd,, siincetineasci sau si schimbe direcfia.

Frecarea face ca obiectele si incetineasciayv5r sa se opreasca.

For{ele pot si se echilibreze una pe cealalti, iarin acest caz nu existi o schimbare a mi;cirii. Deexemplu, fo4a de gravitafie impinge barca in jos,dar fo(a de impingere in sus a apei face ca easi pluteasci. Fo(ele pot determina corpurile sise roteasci sau sA-ti schimbe directia. Greutateaunei persoane aflate la extremitatea unui leaginimpinge in jos acea laturi. Cel care sti la cealaheextremitate produce o fo(i in sens contrar. Dacicele doui fo(e sunt echivalente, leaginul estein echilibru.

Greutatea celor doi copii finebalansoarul in echilibru

fPUNEREA iru MIScARECand pedalezi, exerciti forta taasupra bicicletei. Aceasta fortaface ca bicicleta si se puni inmiscare ti si ia vitezi. Daci numai pedalezi pe un teren inpanti, continui si te misti pAnacAnd te opre5te fo(a de frecare.

Dacd tragi de mAnernumai dintr-o parte,exerciti o for{a care ilface si se roteascd

CAnd pedalezi,rotile se invArtsi bicicletaacce le reazd

Forla picioacare impingface ca pedase roteascd

Bicicleta arati o ade for.ta ;i mi;car


27/51

* 'lN Jos cu TonrA VlrEzACu atentie, lasi frAnele bicicletei invarful unei pante de cobordre: forta degravitatie va face bicicleta si continuecoborirea, fara a fi nevoie sa pedalezi.Actionind franele vei incetini bicicleta,din cauza fortei de frecare

Nu este nevoie sdpedalezi cAnd faci ocoborAre cu bicicleta

FoRT_E gt MtgcARE,

Bicicleta prinde vitezddeoarece forta de gravitatieo impinge in jos

CablulfrAnelor

i:?::i::,::,:;z?iit,,^neto,r'FRECAREACAnd doud obiecte se freaci unul de celdlalt,se creeazi o forta (frecarea) care face dificilialunecaiea. Frinele bicicletei creeaza o frecare:actionAndu-le, patinele de cauciuc suntapasate pe roti 5i astfel acestea nu pot sise mi5te Iiber, iar bicicleta incetineste

,/r - - : - -r -- - r r rrr- -I - - r -lcAUrA $t DEscopERA i

! cUM FUNGTIONEAZA: pp. 23t'trar--rrrr---rrrr-rt\ F"urA $r DEscorY SPORTURI: pp. 52-53

I - ------- -r r--r----rr-

PatinelefrAnelor

-- Tensiunea corzii faceI ca mingea sd cantinuesJ se fnvSrtd fn cerc

Tensiunea linemingea in aer

A Srn ix TnxSIUNEO bu catd de coardd exercitd o for[d,tensiunea, asupra oricdrui obiect decare este legatd, contrabalansdndgreutatea obiectului. Dacd rnigti coardain jurul capului tdu, tensiunea vaface ca clbiectul sd se miqte in cerc

*


28/51

U

activitate are nevoie deenergie. Sunt multe moduri de adescrie energia. Daci un obiect semitcA, energia pe care o posede senume;te energie cinetici. AtuncicAnd nu se mai mi;ci, o pierde. Unobiect care a inmagazinat energiasa posede ceea ce se numetteenergie potenfiali.

Windsurt-ulin mi5care poseddenergie cineticdEruERGIA MoToRULUIMotorul unei barci consumi combustibilpentru a produce energia necesard pentruca barca sd avanseze pe apa. CAnd seopre;te motorul, barca continud sd semi;te pentru un timp scurt, dar in curindse opre;te pentru ca isi epuizeazd, energia.

VAntul sufld impotrivapAnzei mari, furnizAndu-ienergie cinetica

Surferii pot orienta pAnza

mner$aflnml$ore

O barci cu motor cu atat mai mare esfe energiacinetica a barcii

astfel incAt sd foloseascd vAntulla maxintum

TAt este ntai mare viteza,

Surferii folosesc forta vAntului

FoRTA VAruTULUIUn windsurf se migcd datoriti energiei cpe care i-o da vintul. Deci, daci nu estewindsurful nu se poate mi5ca. Cu cit estputernic vintul si cu cdt este mai mare pcu atAt mai mare este energia disponibiface ca windsurful si se miste.


29/51

ETERGIA lru Mr$cARE

* 'ENERGIA PorENTInr-AEnergia cinetici necesard unei sagetisa ajungi la tinti se datoreazi corziiarcului. Cand tine coarda ti o trageinapoi, arcatul ii inm agazineazd oenergie, numita energie potentiala.Cand da drumul corzii, energia setransferi sagetii si o proiecteazi infata.

Arc\

ftr - - - - r r - - r - - - - - - r - r - - - rA v Y-))-cAurA gl DEscoPenAY Y ' sPoRTURt: pp. 44-4s (:. ----r--- -r --r---r--r -@

-a-vI INIA,/

@/11Arcagul este pregititsi ocheasci tinta

ExERGIE CINETIcA gI VITEZLYitez1 rapiditatea cu care se miqcdceva, este un mod de a infelegecAtd energie cineticd posedd.lJn lucru care std nemiqcatnu are energie cineticd, unlucru care se miqcd repedeare multd energie cineticdTahometruI indici cu ce viteziinainteazi un automobitDATE ULUITOARE* in 1997, Andy Green a fostprimuI om care a mers cu unautomobiI cu o vitezi maimare de 1 200 km/h, vitezicare depigegte viteza cu caresunetul se propagi prin aer

.*t3s


30/51

Elechicitateapornegti televizorul sau lumina,energia electrici este cea care le face si

funcfioneze, producind curentul electric.Acest curent reprezinti migcarea unorparticule care poarti o cantitate minusculide electricitate, numiti sarcini electrici. Darpentru trecerea unui curent printr-un obiect,este nevoie de un traseu (circuit) inchis,astfel incit sarcina si se deplaseze. Trebuiesi existe gi o sursi de energie electrici, deexemplu o baterie, care si introduci sarcinain circuit.

I tucHr DEREA Cr ncurruLUrPentru a inch ide u n circu it, se pot folosinumai materiale care permit trecereacurentului electric: conductorii. in general,metalele sunt buni conductori, in timp celemnul, plasticul, tesiturile si aerul nu suntbuni conductori.

Un fir electric acoperitcu plastic mentinecurentul in circuit

BorniBatericircu itu

Un bdt de chibrit \nu perntite trecereacurentului electric

se aprindecAn d ci rcu itu Ich is

Beculnumaieste in\\\\,..

./Stofa nu este 'u n cond uctor bu rt

Sursi alimentati de o

',W*3s,* Crearea unui circuit


31/51

(ELEcTRrcrrAT

{ERGTA Urur BnrERrrExisti doua tipuri de sarcini electrice pozitivi 5inegativi. Fiecare sectiune a unui circuit electriccontine particule minuscule cu sarcind negativi,electronii, care se deplaseazd liber. O bateriepoate si constrAnga toli electronii sd se mi5te incircuit in aceeasi directie, formand un curent careface ca becul sd se aprinda.AclionAnd butonul se fnchidecircuitul si elementele chimicecontinute in baterie producenergia electrica

'/,CPunct de contactintre baterie si bec

Foartecile sunt fdcutedin metal 5i pot inchideci rcu itu I

tEcrRrcrrArEA srnrcAE lectricitatea staticd este o sarcinielectricd ce nu trece printr-un circuit.Daci freci un balon de par, parul tauva cipita sarcind negativd iar balonulsarcina pozitiva. Sarcinile pozitive sinegative se atrag, de aceea pirul tause va I ip i de balon .

,"'',-J

Electricitatea statici ifiridici pirul ti tine lipitbalonul de bluza ta.

Bateria conlinesubstanle chimice

fu- - r r - r r - r - - - - r r r - r r r - rf\ 6"urA $r DEscoPERA? MARILE INVENTII: pp. 18-19 ICUM FUNCTIONEAZA: pp. 18-19

Electromagnelii puternicisunt fotosili pentru aridica blocuri enorme dedegeuri din fier gi oletETECTRICITATE e{*r=$r MncNETrCurentul electric care strdbateun fir creeazd, un cdmp magnetic.infdqurdnd firul in jurul unei bucd[ide fier, acesta devine un electromagnet.lntalnim electromagne[i la soneriilede la u$d, in radio qi chiar in uneletrenuri cu tehnologie avansatd.

DATE ULUITOARE* Prima baterie a fost creaticu circa 200 de aniin urmi deAtessandro Votta. Era ficutidin discuri din meta[ altern6ndcu tesituri imbibate cu acid

Cheie

L---rrrr-------------r


32/51

$ulNTA irv JURUL Nosmu

ne spune cit de cald saurece este un obiect. Temperatura apei carefierbe, de exemplu, este mai mare decit ceaa ghe{ii. Termometrul misoari temperaturain unitili numite grade Celsius (oC) sauFahrenheit (oF). Anumite temperaturi ausemnul (-) in fafi, pentru a indica faptul cisunt sub zero. Temperatura cea mai miciposibili este zero absolut (-273 oC), in timpce cildura unui corp nu are limite.CoRPULUITenrperatura corpului tau este in generalde 37 oC. Daca eSti bolnav, aceasta poatesi creasci sau si scade. Existi termometrespeciale pentru a mdsura temperaturacorpului. De obicei se aplica pe frunte,in gura sau in ureche.

Termometrul adeziv igischi mbd cu loarea pentrua indica temperatura

Sticla lichidd poatefi ntodelata in diversefo rnt e

Misurarea temperaturi iunui copil mic

Sufldtoare caremodeleazd sticla

DATE ULUITOAR* Temperatura suprafeleSoaretui este de aproxima6 0000c* Nucleul Soaretui este9i mai cald: circa15 mitioane oC.

Sufldtorul rotegte tubulpentru a da sticlei o formaregu latd

Suflitorii de sticli la lucru.


33/51

TeMPERAT'RA.**,iii*.r.i" i r''ri1' 1.:'1- ;"' t

'FoLosrREA CALDURTTSticla poate fi modelati in diverseforme, daca a fost mai intAi topita.Sticla se lichefiaza numai la temperaturifoarte inalte, de aceea trebuie si fieintrodusd intr-un cuptor la circa 1000 oC.

TBIIPERATURILE JoISEUnii oameni de qtiintd studi azd, cumse comportd obiectele la temperaturifoarte joase. Aceste studii constituiecriogenia. Oamenii de qtiinfd rdcescobiectele la o temperatura putin maimare decdt zero absolut, adicd'21 3 "C sub punctul de inghet (0 "C).0amenii de gtiinli folosesc azotuI lichid,care este atit de rece, ?ncit congeteazira pid obiectete.

Sufldtorul de sticldsufla prin intermediulunui tub in sticlalichida

4AsU RAREA TTMPERATU RI IExista multe tipuri de termometre.Unul dintre cele mai comune este untub subtire de sticli care continemetal u I argintiu, mercurul.Temperaturile foarte ridicate se potmisura cu bolometrul, care araticaldura unui obiect farasi- | atinga.

Apa fierbela 1000 oC

Cea mai inaltitemperaturia aeruluiinregistrati pePimAnt estede 580 oC

Temperaturacorpului estede 37 oCApa ingheafila0oC

Termometrurr-rld;;;.;;-;;;GOPERA

PICTURI $l SCULPTURI: pp. 36-37CORPUL UMAN: pp. 53

Bolometru

L---r-----------------


34/51

$HIiliTA iw JURUL' -^', ' - ',,:. *;-' ;

:''":ir" - ir'' ' :

celdura trece prin convecfie ti prin iradiereprin lichide ti aer.

InADIEREACAT,DURIIPogi simgi cdldura foculuiSi:rr.i rt S0arelui", det)aIececaldrira iradtazA de la accsteaRrr'r.t- it.t "vrLi bils, It unti Lei r r i'r tn r rEii " t r artsf erd caldur airt i r i rtt-' r cru us t trlt occs ijerl .ri'r nuUtc t r adiet'c.

Animalele cu singe reccum ar f i gopartele, seincilzesc absorbindrazete Soa relu i

Prin conducfie, cdldura estetransferatd de la masina de gdtitla vas si la continutul acestuiaMdnu;ile funclioneazd caizolatori : ele incetinesctrecerea cdldurii la mAini5i fac mai usoara prindereavasu lu i

* 'CoNDUcTIA CArDuRuDaci un obiect cald 5i unul reating, moleculele celui cald, mrapide, intalnindu-se cu cele aobiectului rece, mai Iente, tracaldura. Metalele conduc rapicaldura. Alte materiale, cum astofa , izoleazi, sau mai bine zinceti nesc trecerea caldurii.

Transmlterea oililurll&Crtoura se creeazi cind moleculele,minuscule particule din care sunt alcituitetoate corpurile, incep si se migte tot mairepede. Cind un corp se ricegte, moleculelesale se migci mai incet. Cildura se poatetransmite de la un obiect la altul in maimulte feluri: daci doui obiecte sunt incontact, cildura trece datoriti unui proces

de conductie; daci ele nu sunt in contact,

Apa se evapord

-cAnd fierbe


35/51

nlTnnNSFERUL CAI-DUR,u

Aburul transferdcaldura in aer princo nvectie

Apa se transformdin aburi cAnd fierbe

Apa din vas urcd atuncicAnd se incalzeste sicoboara cAnd se raceste

Lingudin mI Apa fierbein vasCURENTU DE CoNVEcTTELichidele si gazele pot fi incalzite datoritaprocesului de convectie. Atunci cAnd apa dintr-un vasse incalzeste, urca si transfera caldrrra sa in aer. Dupace a cedat caldura sa, apa se racette ti coboara Iafundul vasului, unde este incalzita din nou. Aceastami5care circulara, sau circulatie de cald ;i rece, senumeste curent de convectie.

\11Lingurilad in plastic

Cildura apei trecela metal si Ia plastic

DATE ULUITOART* Vantu[ este un curentconvectiv, provocat dedeptasarea citdurii. PimintuL9i marea au temperaturidiverse gi aerut care circulSproduce v6ntu[.

r--l6;;;-;I-;;;GOPERAREPTILE $l AMFIBIENI: pp. 38-39I PLANETa pAruArur: pp.34-42IL-----r- ----------rr--

prin conducliecu viteze diverse

L$= Cdldura iradiazdrn aerCdldura trece prin conducliede la masina de gatit la vas

a,BuNr CoNDUcroRrDiverse materiale conduc cAldura Iadiverse viteze. Metalele sunt buniconductori, in opozitie cu plasticul.Atunci cAnd cufunzi in apa caldi unobiect metalic si unul din plastic,extrem itatea obiectului metal ic seva in cAlzi mai repede decAt cea aobiectului din plastic.


36/51

irurc$atnExisti diverse tipuri de energie.

$r*tluTA

in afari de faptul ci poate facelucrurile si se migte, energia poatelua forma de cilduri, lumini sausunet, care ne pot fi folositoare.Energia necesari pentru a provoca un fenomennu se pierde odati ce acfiunea a fost efectuati;ea doar se schimba dintr-o formi in alta. Acestlucru inseamni ci suma totali de energie inUnivers rimine tot timpul aceeati: energia nuse poate distruge. De exemplu, cind aprinziun bec, ai nevoie de energie electrici. O partedin aceasti energie electrici este transformatiin lumini, in timp ce restul se imprigtie subformi de cilduri.

Energia electrici poatefi transformati in lumini,cilduri sau sunet

4-N'FERUL EnrERGrErRidicAnd o sferi Ia unul dintre capete in cadrulunui joc cunoscut sub numele de sferele luiNewton, i se da energie potentiala. Daca ii damdrumul, energia potentiali se transformd inenergie cinetici, sfera deplasdndu-se in jos. Candlovegte sfera urmitoare, energia trece maideparte, pani cand sfera din celdlalt capit estearuncati in sus si procesul se repetd.

4 in punctul cel mai inaltI al oscilatiei sale, sfera are.tenergie potentiala, dar nuare energie cineticd

Jocul slui Netln punctul cel maiLde jos al oscilatiei,sfera are toati energiacineticd, dar nu maiare energie potentiala

{l., o AcTruNE FAnA AuMENCorpul nostru are nevoie de energie inzi si o procurdm din alimente. Unele afurnizeaz6, mai multa energie decat altelein exces se acumuleazi sub forma de gsub piele, gata pentru a fi folosita mai


37/51

EruERGn iru AcTtuNF

Energia chimici intr-un foc de artificiieste eliberati sub formi de cilduri,sunet si lumini

Energia acumulatdin substantele chimicecare constituie focul deartif ci i

t^r-DURA , LuMTNA tr suNErintr-o lumdnare romani, focul de artificii cel maisimplu, existi multa energie acumulata in substantelechimice pulbere pe care aceasta Ie contine. Aprinzindfocul de artificii, aceastd energie chimicd se transformain energie cinetici si aceasta este proiectata pe cer.Energia este eliberata si sub forma de caldura.? L" fiecare coliziuh,vlo parte din energiedevine caldura 5i sunet,de aceea la sfArsit oscilatiase opreste

+oY*\tr

------I----I-------- - -t

L-----r----------r-- -r

cAurA $t DEScoPERAPLANETn pAruArur: pp. 42-43

Cantitatea de energie posedati de un obiect se misoari inunitili numite Joule. Un futger emite mitioane de Jouli inc6teva secunde.MASURAREA ExnRGIEIFulgerul transformd energia electricd in cdldurh.lumind qi sunet

**43


38/51

$nrNTA iru JuRUL NosrRU

SOITdfiStructura molecularirarefiati a creioanelordin grafit

obiect care ne inconjoari estematerie. Materia este constituite dinmolecule atAt de mici, incat punctul de lafArgitul acestei fraze contine milioane demolecule. Materia solidi, de exemplu oroci, are molecule legate unele de alteleincit si nu se poati mitca. Desolidele nu isi schimbe usor forma.

Mina unui creioneste facuta din grafit,un tip de carbune,amestecat cu argila

?fioLEcuLELE ir.rrR-u N soLr DUn creion din grafit si un diamant sunt faamindoua din carbon, dar se comporta dpentru ci tipul de legaturd intre moleculelor este diferit. in creion, moleculele nulegate strAns intre ele, astfel ca unele dinele rimAn pe hirtie cAnd desenezi. Legitdintre molecule in diamant este, in schimfoarte puternic5. De aceea, aceasti piatrapretioasi este greu de zgAriat.

Desenilnd cu un creion,pe foaie ramAn moleculedin mina acestuia

Structura molecularistrinsi a diamantuluiDiamantul este un material foartedLtr, deoarece moleculele sale au oI egatu ra foarte putern ica


39/51

P,q,nrICULEIxvtzrBrLEMoleculele care for meazd,materia sunt prea mici pentrua putea fi vizibile cu ochiulliber. Cu un dispozitiv special,microscopul electronic cubaleiaj, computerul este capabilsd reprezinte aspectulmolecu lel or

lmaginea unei molecule vizutipe monitor - este mirit5 demil,ioane de ori

MATERIA s-gtM,* DtzoLVAREA

Unele solide par sa dispari atuncicAnd sunt amestecate cu un lichid.Daca pui sare in apa, moleculele deapa, amestecindu-se cu cele de sare,le separa unele de altele. Acest processe numeste dizolvare

Apd

Sticla este un solid alecirui molecule nu prezintio schemi regulati

w

RUcruRA Urrrur solrDCrafitu I si d iamantu l, a m bele matprialesolide, sunt cristale. Acest lrrcru inseamnaca moleculele formeazA o structrrra regLllata.in atte solide, cum ar fi sticta, moleculelenu formeaza structuri, dar au totrrsi olegatu ra p ute rn ica .

Particulele se separdde sare 5i se amestecacu particulele de apdSare

Sarea se dizolvi in api,formAnd o solutie

/r----t--rrr-r--r-rr-rr!'cnurA $l DEscoPERA i

MARILE INVENTII: pp. 44-45

Molecule de sticli dispusein moct intAmplator

IIl------ -----------r- --

DATEULUIT()ARE* Diamantu[ este substanlacea mai duri care existS.Este utilizat in industriepentru a tiia alte materiate,cum ar fi piatra, gi poate f itiiat numai de un alt diamant.


40/51

$wNTA ilv JuRUI _l)lg;6Ru.,.,,,,,,,;;;i1i.1gjf$$;1l$i''-{rtti\:f if$SliiHi#.Ti'litrj

Gwe Qillchidedin care sunt alcituite lichidelegi gazele sunt menfinute laolalti de acelagi tipde forte ca in cazul moleculelor substantelorsolide: in substanfele lichide acestea se potmigca liber, de aceea lichidele curg. Un lichidturnat intr-un pahar va lua forma paharului.Moleculele unei substanfe gazoase se pot mi;cagi mai liber, astfel, gazul se rispAnde;te pini

umple spa{iul in care se afli.

Saltea gonflabilA, umpluti cuaer (care este, in fapt, un gaz).2(.J,AZELEintr-o substanta gazoasd, moteculete nusunt legate intre ele, fiind libere sd circule.Acesta este motivul pentru care un gazumple uniform spatiul din interiorul uneisaltele gonflabile. Daci in saltea existi ogaurd, moleculele de gaz in miScare voriesi, iar salteaua se va d ezumfla. Parti cu I el e substanlelor gazoasenu sunt,tegate intre ele si circulao mare ',',i'.eziq 64F

Gnz Sus PnESTUNEAtunci cdnd umfli cauciuculunei biciclete, impingi moleculelede aer in micul spatiu interior.Aerul intrd astfel sub presiune,deoarece moleculele sunt for[atesd se comprime una contraceleilalte ocupdnd tot spa[iuldisponibil.

UmfLarea unui cauciuc pune subpresiune aerut din interiorDATE ULUIT()ART* Mercurul este singuruL metaLce se gisegte in stare lichidi tatem peratu ra a m bienta [i.* Majoritatea vieluitoarelor aunevoie de oxigeh, un gdz, pentrua supravielui. Noi i[ respirim dinaer. De fiecare dati c6nd respirim,in p15 m6 n ii nogtri p;tru nd circa3 titri de aer.


41/51

Gnze gt LlcHtDE /III

Un lichid poate curge, ceea ce inseamndca nu are o forma definita. Acesta iaforma vasului in care se afla si il umpleincepAnd cu partea de jos. Daci umpliun pahar peste mdsurd, apa care curgepe Ianga pahar va lua o alta formd.Moleculele unui lichid stauimpreund, fara a fi legate

* MiereVAscozrrATEU nele lich ide cu rg m u It mai usordecat altele. Spre exemplu, miereasi laptele se scurg de pe linguracu viteze diferite. Laptele curgemai repede, deoarece areo viscozitate redusi. Mierea areo vAscozitate mai ridicata, de aceeacurge mai lent.

Mierea picurd de pe lingurdmai lent decAt lapteleLichidele curgcu vite ze diferite

Lichidele potfi varsate_g

Lapte

cAurA $r DEScoPERACORPUL UMAN: pp.20-21

* 'LICHIDELE

'.;. F.f"41id-; i

?. j

-/2

,,\ovg,


42/51

tuhlnstirll de asregarcmai mare parte a substantelorpoate si existe intr-una din cele trei stiri:solidi, lichida sau gazoasi, in funcfie deemperaturi. incilzind un solid, moteculelesunt constrAnse si se migte mai rapid gi demulte ori si se separe unele de altele. Acestproces transformi solidele in lichide.Evaporarea se obline incilzind un lichidastfel incAt moleculele si se migte gi mairapid gi si se separe, formind un gaz.

$rnNTA irv JURUL Nospu

Apa se solidificdla 0 oC, devenindgheata

Apa fierbe Ia 100 oC:la aceastd temperaturi se transforma

st vaponheafa trece in stare lichide gi formeazi ape atuncicAnd temperatura este mai mare de 0 oC

LrcHrD !r GnzosApa in stare solidi este gheata. Cand seincilzeste, devine lichida si poate sa curgi.Daca se incalzeste pana in pu nctu I defierbere (100 oC ), trece in forma gazoasa.Acesti nori de gaz ne apar ca vapori .

intr-un gaz numit vapori

DATE ULUIT()ARE* Apa poate sparge roca. Atuncic3nd ingheali, opa se ditati, rdici,\rw-tY\-isi miregte votumut. Daci se gisegteZTn roc5, s poate dilata atat de tare,incit roca crap5.


43/51

Apa in stare solidi,Iichide gi gazoasi

Apalaode0este in stare lichiddtemperatura mai mareoC si mai mica de l00oC

in zitele catde apa se evapori atde pe suprafetele tesiturilor ude T EVR'ORAREAlntr- o zi insoriti hainele ude intinseafari se usuci repede. Moleculele deapa de pe suprafata hainelor se incdlzescsuficient de tare pentru a se transformain gaz si pentru a se evapora in aer. CucAt este aerul mai cald, cu atAt mairepede se evapori apa.

Vaporii de ape condenseazi pe ofereastri rece sub formi de piciturifCoNDENSAREAExista apa si in respiratia ta, dar nuo vezi pentru ci e sub forma de gaz.Atunci cAnd sufli pe o oglindd sau pefereastra rece, moleculele de apa isiincetinesc miscarea si devin lichide.Pe sticli se pot vedea picaturile: esteprocesul de condensare.

fiERUL LTCHID$i fierul existd in formd solidS, lichidAqi chiar gazoasd. Pentru a deveni lichidtrehuie incdl zit la cel pu[in | 525 "C.Apoi se poate vdrsain diferite forme.fdc0ndu-l sd se

rdceascd ca sdredevind solid.

Fierut tichid arecutoarea rogu aprins

\\\r'

lr +g


44/51

$u NTA iru, J u ly.*5_*.N,s'$T

Reaefllle ohlmloesubstanfe, care intri in contact cualtele, se modifici gi formeazi alte substanfenoi. Pentru ca acest lucru si se intimple,fiecare substanfi trebuie si cedeze sau siprimeasci particule de la alta: acest fenomen

se numegte reacfie chimici. Un foc care seaprinde este un exemplu de reacfie chimicifoarte rapidi, fierul care ruginegte este inschimb o reactie lenti.

RU

Flacdrd

CAnd o lumAnare arde,ceara reactioneazd cuoxi gen u I

+,FLACARA LuruAruAnuAtunci cAnd se aprinde o lumAnareare Ioc o reactie chimica. Calduraflacarii face ca o parte din ceard sse topeascd gi apoi sa se transformin gaz. Aceste molecule de gazreactioneazd cu moleculele de oxigdin aer formand substanle noi, vapde apa si anhidrida de carbon, un g

fTnruNGHruL FocuLUrPentru a pistra focul aprins este nevoiede trei lucruri: oxigen, combustibil sicaldurd. Daci elimini unul dintre acestea,focul se stinge. Pompierii sting incendiilecu apa rece: elimina caldura ti impiedicaoxigenul sa ajunga Ia combustibil.

Oxigenul necesarpentru ca foculsd arda Cdldura este necesardpentru a aprinde focul

Cele trei elementenecesare pentru foc

O lumAnarecare arde

LumAnared in ceara solida

Combustibilul este ceea ce arde:ceara (la o lumAnare), lemnul sau carbunele

'-'*s9,4F


45/51

Anhidrida carbonicdface dopul sa sara

RencItLE Cnlnntcn* 'UN AwrEsrEc ExPlozrvAmestecand otetul cu bicarbonatul desodiu, are Ioc o reactie care producebule de anhidrida carbonicA care sedegajA. Se poate forma atAt de mult

gaz, incat sa se umple o sticli de plasticsi dopul ei sa sara.

Ofetul ;i bicarbonatulde sodiu au o reactiechimici

\

Sticld de apdsi bicarbonat cu oletde sod iu

RucrNrREA PnrN RnecTrElJn ohiect din fier ldsat in aer umed ruginqte.Este o reac[ie chimicd: particulele de fier secombind pu[in cAte pu[in cu cele de oxigenin aerul umed qi se produce o substan[dnoud, rugina, de culoare lnaro-roqiatica.0biecte de fierru g in ite

t"N s uMAr inr ir,rrnEc rMEDaci pui un recipient din sticlape o luminare aprinsi, flacirase va stinge repede, deoarece tooxigenu I care este in interiorulrecipientului este consumat deluminarea care arde. Fara oxigenreactia chimici a focului se intrerupe

LumAnarea se stinge cAnd tot oxigenuldin interiorul recipientului s-a consuma

ft---- ---rr--rrr-- - - - - -t\ 6"urA $r DEscoP E RA? MARI INVENTn: pp. 10I MIJLOACE DE TRANSPORT: pp, 18.191--r--------r----r-r - - C-'

DATE ULUITOARE* Lum6nirite ard in ritmconstant. in urmi cu sutede ani, inainte de inventareaceasornice[or, [um6nirite sefoloseau pentru a misuratrecerea tim pu [u i


46/51

$dtNTA ilv JuRUI No$Tnu

ficute din unul sau mai multeFiecare material este compusmolecule particulare, dispuse astfelsi il faci unic. Existi multediferite gi Ie putem folosi

foarte multe feluri .a produce un material, sticla de exemplu,combini diverse materii prime care sePimint. Multe sunt supuse uneichimice pentru a obtine o substanfitotul noui, cu proprietifi speciale. Multecare ne inconjoari sunt ficute din

care au fost tratate intentionatacest mod.

Farfurie

Pahar

cMETAL Drru PrnrnAAnumite roci contin minerale. Unmineral este un metal combinat cuoxigen. Daca acesta este introdusin cuptoare industriale, in care se asi cirbune, se produce o reactiechimica care elimina oxigenul.RamAne metalul pur, din care sefabrica multe obiecte,

Minereul segisegte in sol.,id, d;i q/

h*l.:lCutit

Suruburit -'9#'**1'-,_\e-cl**.dnr :pcFoarrece

eSncLA Dlru NlstP{-**it.b__.

-ri--*

,.-.r)

Ferestrele, ochelarii si paharele sunt ficutedin sticla. Materia prima principala pentruproducerea sticler este nisipul, care este topitintr-un cuptor impreuna cu alte materiale.Moleculele de nisip se separa si acesta devinelichid. CAnd lichidul se riceste, moleculele serearanjeazi si rezulta sticla.

Nisipul este unul dintre materialefolosite pentru a produce sticla

f'"

Ochelari


47/51

Recip ie ntdin plastic Petrolul este unlichid dens carese afli in pimint

Periute de dinti

Lemnul poate fi folositin stare bruti sautransformat in hArtie

E

tAsrrcul DrN PrrnolCea mai mare parte din materialeleplastice provine din substante derivated in petrol . Reactii ch im ice atentcontrolate pot produce diverse tipurde plastic, care sunt folosite pentrua fabrica o mare varietate de obiectesticle, pungi, jucirii si decoratiuni.

l+"tt Pungi dinplastic

ucirii din lemn

'HAnnn Drru AnBoRrLem n u I este ficut d in fibre - molecu Ielungi si rezistente. Se poate producehArtie prin tocarea lemnului si imbibarealui cu apa pentru a obtine un amestec, opastd din fibre. Apoi, pasta este presatisi uscati, pentru a o transforma intr-ocoali de hartie.

------I----------- - - - -rlcAUTA gr DEScoPERAMARILE INVENTII: pp. 24-25a-\L---rrrrrrrrr--rrrr- - -

@

iN CuproR...Au loc reacfii chimiceqi cdnd coci o prdjiturdin cuptor. Una dintreaceste reacfii produceun gaz care face prdjiturasd creasc5.

0 prijituri coapti incuptor este foarte diferitide ingredientele sa[e

Pantofiplastic

Revisti

$ervetelede hArtie

ilustrati


48/51

$urtNTA iru JURUL NosrRU

Suportpentru calcAialcituiti lumea. Multe descoperirisunt foarte utile: de exemplu, firigtiinlifice privitoare la materialela for{e, nu am avea pantofii de sport;i nici marile poduri. Folosireagtiinfifice pentru a facemai confortabile se numeste Talpa internd flexibildpermite piciorului sd sem iste si sd ,, resp i re "

ScApAru DE Zconormoderni poate reducemaSinilor gratie cunoStintelorprivire la vibratiile care produczgomotul. in viitor, un computer vasd asculte sunetul unei masini siproduca o serie de vibratii care vorzgomotul.

cunogtinfele noastre desprese vor putea construi malinispilat silenfioase

Pungile de aer formeazdo perna intre picior si teren

lnventiile care folosesc tehnologia cea mai recentide multe ori sunt numite high-tech (de inaltatehnologie) . Pantofii sport de exemplu, sunt realizatidintr-o varietate de materiale noi care dureazi mult,lasa piciorul sa respire;i sustin calcAiul si glezna.

-"_.ol:r lFf*

-?'

Talpd durd gi modelatdca sd nu alunece

t^NroFr SpoRr H rcH:TrcH


49/51

$trtNTA $r*_:tDiferitele pa(i aleunui pantof sport

'ENERGIE ,,CURATA,'in prezent obtinem o mare partedin energia necesara in caselenoastre consumand combustibil icum ar fi cirbunele, petrolul sigazul. Arderea lor insd producepoluare. Oamenii de stiinta cautdsa giseasci modul de a produceenergie care si nu cauzezepoluare, de exemplu folosindfo rta vintu I u i s i ca ld u ra so lari. Energia solari poate fi transformatiin energie electrici, prin intermediulunui sistem adecvat de oglinzi

CHIRURGIA OCHIULUIin viitor, medicii nu vor mai operacu bisturiul.Lumina laser este destul deputernicd pentru a distruge celulelecu probleme. Raza sa este asa desubqire incAt se p(rate t-rrienta astfelincAt sd actit-rneze dt'r21r asuprazonei in cauzd.

r r a t a ".1 5 |.i;J;,i i,'j; x H

Un pod suspendat este susfinut decabluri groase de ofel

tcoNsrRur cu FoRTELEUn pod mare trebuie si fie proiectacu multa atentie de catre un ingineexpert in cunogtintele despremateriale ti despre forte. Dacd sefolosesc materiale necorespu nzdtoarsau daca fo(ele nu sunt echilibrate,podul se poate prabuti.

-?-- - -- - --r ---r-rr -rr r-bnurA sr DEscoPERA

MARILE lNvENTl: pp. 18-19CORPUL UMAN: pp. 38

L--rrr-rr---r-----r-rr

DATE ULUITOART* Ce[ mai tung pod suspendateste Akashi-Kaikyo, ?n Japonia.Are o lungime de 4 km 9i aufost necesari 12 ani pentrua-[ construi. Este proiectatspeciat pentru a rezista [av6nturi puternice gi tacutremu re.

*.t5


50/51

$rltNTA irv JURUL Nosmu

GIosAr de euvintgreheieBaterie: dispozitiv cecontine elemente chimicecare reactioneazi, producindun flux de electricitate.Carbon: element chimicnemetalic. Se gase;te innaturd ca diamant sau grafit.Este prezent de asemenea latoate fi inte le vi i .Celuli: structu ra m in uscu li,care constitu ie baza vietii.Diversele pa(i ale plantelorsi animalelor sunt deseoriformate din milioane decelule.Condensare : tran sfo rm areau n u i gaz intr-u n lich id, deexem plu atu nci cAnd vaporiide ape din aer se ricesc si setransforma in apa.Conductor: material careperm ite trecerea electricitati isau a cild u rii. Metalele su ntbu n i cond uctori .Curent electric: flux dee lectric itate , d eseo ri p rod u sde o centrala electrica sau

de o baterie, care facematinile si functioneze.Element chimic: substantaelementara ce constitu iemateria care nu poate fidescompusi prin procesech im ice.

Energie: capacitatea de aface si se deplaseze sau de aacliona obiectele. Energiapoate fi produsa de cdtreSoare, de combustibili side m igcarea vAntu lu i sia apei.Experiment: verificarestiintifici efectuati pentrua incerca sau pentrua intelege ceva.Evaporare: fenomen careare loc atunci cAnd un Iichidse transforma in gaz.Frecare: rezistente la mitcarecare se produce atunci cAnddoua corpuri sunt puse incontact.Fo4e: orice impingere sautracti u n e. Fo rte le pot face si

se deplaseze obiectele, pot sale sch im be viteza sau d irectiasau le pot opri .Gaz: substanta ale careimolecule sunt foarte distantatintre ele si se misci liber. Aerueste un amestec de gaze.Gravita{ie: forta care nementine pe sol. Forta degravitatie atrage cdtre Paminlradiere: transferul deenergie, deseori sub formdde caldur5,, prin aer sau prinspatiu.lzolator: material folositpentru a bloca transferulcaldurii, electricitatii saual su netu lu i.inal{ime (tonatitate) :caracter distinctiv al unuisunet care indica daca esteacut sau grav.Laser: sursi speciala delumina care produce unfascicul de Iumina de o

*sF4F


51/51

ra : J,care.

i'i^, ateri al transparentuna sau rnai multe

curbate care(aze le lu m inoase.

trecerea de lagazoasa la cea Iichida.substanla ale cirei

se misci mai putind ecit ce le d e gaz, dar

I ibe r d ecit ce le aleAstfel, lichidele,fi apa, curg.corp care produce

(cAmpul magnetic) caresau resping un alt corp.

atrag orice obiectfier.

fiecare dintreparticule din

sunt ficute toate

Solidificare: trecerea dinstarea lichida in cea solida,ata cum se intampli cu apacand devine gheata.Solid: substanla care i;imentine forma mai mult decAtgazele si lichidele, deoarecemoleculele sale sunt in pozitiifixe. Piatra este un solid.Sonar: sistem pentru gasireaobiectelor care se afla sub apeprin intermediul sunetelor carese ref lecti.Spectru: grupul de culoricare impreund compunlu m ina: rosu, oranj ,galben , verde, albastru,indigo si violet.Sursi luminoasi: orice lucrucare poate si produci lumini.Soarele este o sursi de lumininaturali, iar o torti este

este cald sau rece. Semisoard in grade Celsius ("C)sau Fahrenheit (oF) .Tensiune: forta careprovoaci alungirea.

Translucid: care lasa sitreacd numai pulina lumini.Transparent: care lasd sdtreacd lu m ina, atdt de m u Itincit se vede dincolo deo b iect.Ultrasunet: sunet atit deacut, incit fi intele umanen u il pot auzi.Unde sonore: perturbatiiale aerului care transportivibraliile din care suntformate sunetele pe carele auzi m.Vibrafie: mitcareosc i lato rie.

Enciclopedia Disney 8

Documents

Transcript of Enciclopedia Disney 8