Eminescu Tour i Ansia Man To

7/17/2019 Eminescu Tour i Ansia Man To

http://slidepdf.com/reader/full/eminescu-tour-i-ansia-man-to 1/22

© Uniunea Armenilor din Romania – fil iala Iasi



Bedros Tourian

(1851-1872)




Mihai Eminescu

(1850 –1889)




Atom Yarjanian (Siamanto)

(1878-1915)





Miturile biblice mentioneaza faptul ca in timpul potopului Moise s-a refugiat cu arca sa

pe Muntele Ararat. (lucru confirmat de Cartea Sfanta si de pozele realizate din satelit )

In anul 301 poporul armean, sub indemnul Sf. Grigore Luminatorul, devine prima natiune

care adopta religia crestina ca religie oficiala de stat.

Istoria rmenilor

http://vladmunteanu.wordpress.com/2008/11/07/arca-lui-noeanomalie-geologica-sau-flota-lui-basescu/

http://www.crestinortodox.ro/religie/muntele-ararat-arca-noe-126024.html

http://travelbadgers.com/yerevan-yerevan/

http://basilica.ro/stiri/cinci-ani-de-la-sfintirea-paraclisului-sf-grigorie-luminatorul-din-resedinta-patriarhala_10380.html




Istoria rmenilor

De-a lungul evolutiei pe plan economic si spiritual armenii au intampinat mai

multe vicisitudini pe care au reusit sa le treaca prin mentinerea credintei. Pe plan

istoric cele mai re-prezentative file ar fi :

a. masacrele organizate impotriva armenilor din timpul guvernarii Junilor Turci (sub

conducerea Sultanului Abdul Hamid- perioada 1895-1896)

b. genocidul armean propriu-zis (<=>holocaustul armenilor= lb arm. “Metz Yeghern” =

lb. rom “Marele Rau” -1915)

http://www.cotidianul.ro/genocidul-impotriva-armenilor-comemorat-la-bucuresti-180385/

http://acum.tv/articol/31041/

http://www.frontpress.ro/2013/05/conflictul-armeano-turc-a-ajuns-in-parlamentul-romaniei.html




Istoria rmenilor

Cea mai veche mărturie atestată a prezenţei armenilor pe pământul românesc o

constituie un epigraf din anul 967, pe o piatră de mormânt din Cetatea Albă.

Biserica Armeană din Iași cu hramul "Sfânta Maria" este considerată ca fiind

prima atestare documentară a orașului.




Istoria rmenilor

Prezenţa armenilor în România, şi mai ales în Moldova a avut o mare influenţă

asupra oraşului Iaşi. Aceştia au înfinţat Mahalaua Armenească. Armenimea se afla pe

ambele maluri ale unui pârâu şi era locuită de meşteşugari, blănari, mindirigii,cusutoriţe care brodau monograme frumoase pe albituri. Mai mult decât atât N.A.

Bogdan afirma că: „încetul cu încetul armenii acaparează cea mai mare parte a

negoţului ieşean [...] în concurenţă cu alţi străini [...] pe cari îi dovedesc prin isteţimea

lor- de unde se formă în popor zicala: un jidan înşală zece moldoveni, un grec înşală

zece jidani şi un armean înşală zece greci.” Ca şi structură ierarhică, începând cu secolul

XV ajung la conducere şoltuzii sau s’arostii (primarii).




Cultura s i limba a rmeana

Limba armeană (Հայերեն , Hayeren) este o limbă indo-europeană vorbită majoritar

în Armenia, în regiunea Nagorno-Karabah și în regiunea Javakhq din sud-vestul Georgiei dar

și minoritar de diaspora armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Actualmenteexistă două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de

Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de

Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana veche a fost statornicită în scris de Sfântul Mesrob Mașdoț (sec. V), care a creat și trei alfabete: alfabetul armean, alfabetul georgian și alfabetul alban, astăzi ieșit din uz. Armeana clasică e încă folosită astăzi în slujbele liturgice

ale ritului armean, atât în Biserica Apostolică Armeană, cât și în Biserica Armeano-Catolică.

http://houry.wordpress.com/2010/01/01/armenian-alphabet/

http://blog.hetq.am/2011/05/16/case-one-armenian-dialect/

http://www.cmf.am/My-Armenian-Alphabet/page/2




©











„Cultura şi tradiţia unui neam sunt trupul şi spiritul unui popor, iar dorinţa acestui popor de a-şi

păstra valenţele, este însăşi sufletul său.”

Arhimandrit Datev Hagopian,

Arhiepiscopul Bisericii Armene din Romania

Două forţe opuse, spiritul european şi cel asiatic, amestecându-se şi contopindu-se au determinat

cursul vieţii armene şi au creat caracterul poporului în decurs de milenii. „Căutarea şi găsirea sintezei

Răsăritului şi Apusului se constată în creaţiunile artei, literaturei şi poeziei armene.” (Valeril Brussov,H.Dj. Siruni – www.armeni.ro)

Stilul de pictură se oglindeşte la armeni prin fresce şi pictură murală, gravuri colorate şi miniaturi,

în mare parte distruse de invaziile cotropitoare. Dar câteva dintre cele mai preţioase manuscrise

armeneşti împodobite cu gravuri au fost salvate şi se află în clipa de faţă în diferite biblioteci armeneşti în Armenia, Ierusalim, Veneţia, Constantinopol.

În artele plastice, vechii armeni erau cunoscuţi prin ornamentaţie şi decoratie. Ornamentele

geometrice sunt utilizate mai ales în întrebuinţarea friselor în hacikar-e (stele de piatră).

Fabricarea covoarealor în Armenia se pare că aparţine unei epoci foarte îndepărtate. În general,

Armenia era cunoscută pentru brâurile, cuverturile, covoarele, ţesăturile şi valurile sale, dar mai presus

de toate, această reputaţie ajungea atât de departe datorită culorii roş-violet sau Kirmiz pe care arabii o

numeau “culoare armenească”şi care era considerată tot atât de preţioasă ca şi purpura.

© U i A il di R i fil i l I i






http://www.araratonline.com/covoare-exotice-muzica-si-ritmuri-armenesti-la-muzeul-etnografic-din-cluj/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Khachkar-raffi_kojian-IMG_0513.JPG

http://www.araratonline.com/introducere-in-cultura-armeana/

http://www.araratonline.com/introducere-in-cultura-armeana/



Comun itatea a rmeana© Uniunea Armenilor din Romania – fil iala Iasi

Uniunea Armenilor din Romania- filiala Iasi este o organizatie non-

guvernamentala ce are ca scop promovarea si perpetuarea culturii,

traditiei si civilizatiei armene in spatiul carpato-danubiano-pontic ,

dar mai ales pe scena ieseana.

© Uniunea Armenilor din Romania fil iala I asi




Trupa de dans

Siamanto

Revis taSia manto




Comun itatea a rmeana© Uniunea Armenilor din Romania fil iala Iasi

Comemorarea genocidului armean

C i© Uniunea Armenilor din Romania – fil iala I asi

Eminescu Tour i Ansia Man To

Documents

Transcript of Eminescu Tour i Ansia Man To