Elena tirziman

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României

Arhitecturi reflexive,

arhitecturi ale

reflexivității

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, CHIŞINĂU, Ediţia a VI-a, 20-21 februarie 2014

Ideea de societate a cunoaşterii a marcat toate domeniile de manifestare ale vieţii contemporane, inclusiv felul în care oamenii

îşi concep spaţiile de locuire, de participare la viaţa cetăţii.

Arhitecturi reflexive,arhitecturi ale reflexivității

Noul sediu al Bibliotecii Nationale

a României

Unul dintre cei mai creativi arhitecţi contemporani, brazilian Paulo Mendes da Rocha, este autorul unor proiecte arhitectonice izvorâte

din reflexivitate şi care îndeamnă la reflexivitate, la meditaţie.



a României

Clădirile de biblioteci s-au definit dintotdeauna, poate mai mult decât alte arhitecturi, în relaţia spaţiu privat – spaţiu public.

Sunt un loc al reflecţiei, care presupune un cadru intim, de cabinet de lectură personal, dar şi un loc al comuniunii cu ceilalţi. Sunt

spaţii inteligente, ce oferă atât linişte, cât şi deschidere, prin „eliminarea pereţilor”, prin conceperea unor programe ce

antrenează mulţi oameni, inclusiv pe cei care nu frecventează în mod normal biblioteca.



a României

În ultimii ani, clădirile de bibliotecă au fost văzute ca spaţii structurate, coerente, îmbogăţite cu informaţie şi cunoaştere, dar şi

ca spaţii de socializare, în care îţi „omori timpul” liber.



a României

Bibliotecile naţionale se definesc prin mărimea şi complexitatea colecţiilor şi activităţilor pe care le desfăşoară, prin statutul de

păstrătoare ale memoriei culturale a unui popor. Sensibile la aerul timpului, la tendinţele de deschidere, de

redefinire a relaţiei public-privat, elitist-democratic, intensiv-extensiv, clădirile de biblioteci naţionale seamănă din ce în ce mai

mult cu un „oraş acoperit”, în care spaţiile sunt în acelaşi timp fragmentate şi integrate, formând un tot unitar, libere şi în acelaşi

timp organizate, codificate şi semnificative arhitecturi urbane.



a României

Lungul drum al bibliotecii către casă: noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României

● ANUL – UNU ● MOMENTUL ZERO

● ANUL + UNU



a României

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, CHIŞINĂU,

Ediţia a VI-a, 20-21 februarie 2014


ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

1955-1957: clădirea Tribunalului, actualul Palat de Justiție

1957-2012: clădirea fostului Palat al Bursei, din str. Ion Ghica

Aprilie 2012 - noul sediul al Bibliotecii Naționale, B-dul Unirii nr. 22


http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=rm1Vcp8QW8M-zM&tbnid=FexPjdQpYf7utM:&ved=0CAUQjRw&url=http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Palatul_justitiei_din_Bucuresti_(2).jpg&ei=xg0wUs7KIc3Hswab4oDQDg&psig=AFQjCNFiPeWADjrjc7Rx3rFIvnUdOWqmzQ&ust=1378967330197523


ANUL – UNU. Clădirea Tribunalului

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

HCM 1193 / 1955:Din 25 iunie 1955, este (re)înființată Biblioteca Centrală de Stat (desființată în 1901)

“instituţie centrală de stat, persoană juridică, controlată şi îndrumată de Ministerul Învăţământului şi Culturii”;

“BCS are sarcina de a strânge în fondurile ei întregul patrimoniul al culturii şi ştiinţei româneşti, păstrat şi transmis sub haina slovei scrise sau tipărite – în cărţi, manuscrise, cărţi imprimate şi alte produse ale tiparului”.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

Dare de seamă pe anul 1956:

● Biblioteca Centrală de Stat primește sediu în clădirea Tribunalului (în prezent, Palatul de Justiţie); ● spaţiul insuficient şi neadecvat a necesitat reparaţii şi renovări;● două săli de judecată transformate în săli de lectură; sunt adăugate alte trei.




ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

Conform Dării de seamă pe anul 1957:

● spaţiul total ocupat de BCS în clădirea Tribunalului: 3.400 mp.

● din lipsă de spaţiu, multe fonduri împachetate şi depozitate în condiţii necorespunzătoare.




ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

Prin HCM nr. 1784 din 1957, Bibliotecii Centrale de Stat i se repartizează localul din str. Ion Ghica nr. 4 (fostul Palat al Bursei).

Amenajarea localului, pentru a căpăta funcţionalităţi de bibliotecă (în măsura în care planul clădirii a permis).


ANUL – UNU. Sediul din Ion Ghica nr. 4

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

În Darea de seamă pe anul 1957 se vorbește deja de:

„necesitatea construirii unui local propriu pentru bibliotecă, pe un spaţiu corespunzător care să permită creşterea depozitelor şi a serviciilor în raport cu dezvoltarea în timp a bibliotecii, precum şi aplicarea mijloacelor mecanizate de deservire rapidă a cititorilor şi automatizarea procesului de muncă.”



ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

Dare de seamă pe anul 1959:

sunt semnalate din nou lipsa de spațiu și faptul că sediul era inadecvat, în general.



ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU


ANUL – UNU. Temele de proiectare a unui nou sediu al BNR

Prima temă de proiectare a sediului Bibliotecii Centrale de Stat a R.S. România datează din 1968.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Prima temă de proiectare a construcţiei Bibliotecii Centrale de Stat, din 1968:

„Insistăm asupra importanţei sociale a acestei instituţii deoarece ea are directă legătură cu localul ce urmează a fi construit, arhitecţii, constructorii în general trebuind să ţină seamă că Biblioteca Centrală de Stat este nu numai o instituţie de conservare, ci şi un for naţional de informare şi documentare; că ea este destinată nu numai publicului larg, dar şi cercetătorilor, ceea ce presupune studierea cu atenţie a introducerii pe scară întinsă a sistemelor mecanizate şi automatizate de comunicare a publicaţiilor şi de prelucrare şi regăsire a informaţiilor” (p. 11).

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU




Concepţia arhitectonică trebuie să ţină seamă de cele trei deziderate ale arhitecturii moderne: funcţionalitate, flexibilitate interioară şi exterioară, intimitate (p. 13).

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU




„Astăzi, în construcţia de biblioteci s-a operat o revoluţie – am putea spune – bibliotecile fiind socotite drept instituţii sociale, în care accesul este mult mai larg” (p. 14).„O bibliotecă trebuie să fie mai puţin formală şi convenţională în crearea unei atmosfere de intimitate, fără de care ar rămâne doar o instituţie rigidă de distribuire a cărţilor către cititori … Este de dorit ca în cazul unei biblioteci mari, intimitatea să nu fie obţinută printr-o decorare interioară excesivă, ci prin eleganţa unor linii cât mai sobre” (p. 16).

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU




Monumentalitatea clădirii este obligatorie, dar nu hotărâtoare în buna desfăşurare a activităţii bibliotecii.

“Această monumentalitate trebuie să reiasă clar din subordonarea ei faţă de principiile de mai sus şi nu din vecinătatea arhitectonică a clădirilor înconjurătoare sau din copierea formală a unor imobile demne de imitat” (p. 17).

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



A doua temă de proiectare a construcţiei Bibliotecii Centrale de Stat – din 1971:

„Planul cincinal (1970-1975) prevede începerea construirii noului local al Bibliotecii Centrale de Stat şi aprobă pentru acest obiectiv următorii indicatori tehnico-economici:Suprafaţa totală desfăşurată: 30.000 mpValoarea totală: 100.000.000 leiFonduri alocate în anii 1971-1975 : 17.000.000 lei

Anul începerii construcţiei – 1974Anul punerii în funcţiune a obiectivului – 1978” (p. 1).

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



A doua temă de proiectare a construcţiei Bibliotecii Centrale de Stat, din 1971:

În etapa de construcţie 1974-1978: 1.520 locuri în sălile de lectură, 2.780.000 volume în depozitele anexe (de sală), 36.360.000 de fişe în catalogDepozit general: 3.000.000 de vol.Depozit legal: 620.000 de vol.Depozit RNP: 2.100.000 de vol.Spaţii de reprezentare: Aula – 1.000 mp (exact ca în clădirea actuală!) + Muzeul cărţii de 500 mp + sală expozițională de 100 mp.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



A doua temă de proiectare a construcţiei Bibliotecii Centrale de Stat, din 1971:

În etapa 1980-2000:

Depozit general: 5.500.000 de vol.Depozit legal: 1.620.000 de vol.Depozit RNP: 4.100.000 de vol.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



A doua temă de proiectare a construcţiei Bibliotecii Centrale de Stat, din 1971.

La p. 17, semnăturile responsabililor de proiect al noului sediu, printre care și cele ale doamnelor Angela Popescu-Brădiceni și Getta Rally.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



În perioada 3-6 septembrie 1973, doamna Angela Popescu-Brădiceni, director al BCS, a participat la Colocviul asupra construcţiilor de biblioteci naţionale, cu o lucrare despre Extinderea unei biblioteci naționale prevăzută în programul de construcţie, organizat de IFLA la Roma.

La colocviu au participat 75 de delegați din 34 de ţări – 68 bibliotecari, 6 arhitecţi și un inginer (din România).

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



În raportul privind Colocviul asupra construcţiilor de biblioteci naţionale, autorii precizează faptul că în 1971, la Lausanne, a avut loc Colocviul asupra construcţiilor de biblioteci universitare, urmând ca în 1975 să fie organizat, în RFG, un Colocviu privind construcţiile de biblioteci publice.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



La începutul anilor ʼ60 era deja conturată aşadar ideea că este nevoie de o clădire nouă pentru BCS, astfel că, în anii ʼ60-ʼ70, s-au realizat primele planşe ce cuprindeau cerinţele de proiectare pentru noul sediu.

În 1971-1972 a fost definitivată şi aprobată tema de proiectare, temă asupra căreia se va reveni după cutremurul din 1977.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



A existat, la un moment dat, și ideea de a extinde imobilul din str. Ion Ghica, mai ales că unele clădiri din zonă, cum era, de pildă, Cinematograful Doina, erau ticsite, la finele anilor 50-60, cu cărţi din colecțiile BCS.

Ideea a fost până la urmă abandonată.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Arhitectul Bujor Gheorghiu este autorul primului proiect de sediu pentru Biblioteca Naţională, în anii 70, pe un amplasament aflat pe Splaiul Unirii, unde s-a ridicat, în anii 80, aşa-numitul Muzeu Naţional – imobil destinat apoi Casei Radio (azi în paragină).

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=ZNiVcoX9ITNUZM&tbnid=5vFlTXvczfU0lM:&ved=0CAUQjRw&url=http://adevarul.ro/news/bucuresti/dezvoltatorul-proiectului-casa-radio-afla-colaps-financiar-1_50ebc6a956a0a6567e517d2d/index.html&ei=Ly4wUsuzIcPdtAakioHAAg&bvm=bv.51773540,d.Yms&psig=AFQjCNHs8uRegStwvtUx3e4H8-z3nErI6g&ust=1378975653462578

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Pe amplasamentul vizat de proiectul lui Bujor Gheorghiu, de pe Splaiul Dâmboviței, fusese un hipodrom de antrenament al Armatei.

Macheta concepută de echipa lui Gheorghiu pentru sediul BCS semăna foarte mult cu cea a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a Franţei, construită abia în anii ’90 (desigur, la o scară mai mare).

Se compunea, astfel, din 4 turnuri înalte (3 pentru depozite şi un al patrulea pentru serviciile bibliotecii) şi dintr-un patrulater care le lega.

Era prevăzută şi o curte interioară mare, asemănătoare celei de la BnF. Terenul din jur era prevăzut cu spaţii verzi, plus diverse alte anexe.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Proiectul arhitectului Bujor Gheorghiu a ajuns până la faza de proiect de execuţie – ceea ce înseamnă mai mult decât studiul tehnico-economic (machete, evaluări, costuri), aşadar, s-a ajuns până la crochiuri de concept, pe niveluri, secţiuni, înălţimi ale clădirii.

Proiectul a fost însă abandonat în momentul în care Ceaușescu a hotărât ca tot bugetul să se concentreze, cel puțin pentru o vreme, în șantierul nou deschis al Casei Poporului.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



La începutul anilor 80, profesorului și arhitectului Cezar Lăzărescu i s-a cerut să realizeze un nou proiect pentru clădirea BCS, cu un nou amplasament, cel actual, de pe B-dul Unirii.

Profesorul Lăzărescu n-a apucat să ducă proiectul la capăt, pentru că, la sfârşitul lui 1986, a suferit un atac cerebral şi a murit.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Din echipa profesorului Cezar Lăzărescu făceau parte Eftenie Mihai, Dan Ilie, Răzvan Lăzărescu, fiul profesorului, Rodica Luca şi Cocheci Mihai, lector la facultate – pentru faţade și inginerul Petre Badea – pentru partea de rezistenţă.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Clădirea bibliotecii făcea parte dintr-un ansamblu monumental (din așa-numitul Centru Civic), care începea la Casa Poporului, continua cu Bulevardul Victoria Socialismului, ce traversa Piaţa Unirii, şi se încheia în zona Pieţii Alba Iulia.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Miezul clădirii proiectate de Lăzărescu, miez care în reproiectarea finală a fost scos, pentru a crea acel mare și impresionant luminator din Atrium, conținea depozitele de documente, astfel încât să lase zonele dinspre exterior pentru sălile de lectură şi pentru birouri.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Inginerul Buzdugan, fost director al Centrului de Proiectare al Învăţământului, a fost numit, după moartea profesorului Cezar Lăzărescu, şef de proiect complex pentru bibliotecă; el a rămas să gestioneze, după 1990, fondurile minimale care se dădeau anual de către secţia de investiţii a Ministerului Culturii, pentru menţinerea şi conservarea clădirii şi pentru pază.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

Macheta proiectului realizat de echipa profesorului și arhitectului Lăzărescu, la începutul anilor 80.



ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Macheta proiectului realizat de echipa profesorului și arhitectului Lăzărescu, la începutul anilor 80.

Lungul drum al bibliotecii către

casă: noul sediu al

Bibliotecii Naţionale a României

ANUL – UNU. Temele de

proiectare a unui nou sediu

al BNR

Fotografie din anii 80 cu șantierul clădirii BCS.

ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU

Lungul drum al bibliotecii către

casă: noul sediu al

Bibliotecii Naţionale a României


proiectare a unui nou sediu

al BNR

Fotografie din anii 80 cu șantierul clădirii BCS.


ANUL – UNU

ANUL ZERO

ANUL+ UNU



Sediul Bibliotecii Naţionale a fost finalizat de Aedificia Carpaţi S.A., contractul dintre firmă şi Ministerul Culturii fiind semnat în martie 2009.

Perioada de execuţie: 30 de luni.

Valoarea totală a investiţiei: 104.839.121 euro.



proiectare a unui nou

sediu al BNR


ANUL + UNU. Temele de proiectare a unui nou sediu al BNR

Noul sediu al BNR: 14 săli de lectură (în prezent, doar 7 deschise publicului, la care se adaugă American Corner)3 săli de conferinţeAula de 400 de locuriAtrium-ul de 1000 mp30.000 mp spaţii de depozitare15.000 mp spaţii multifuncţionale (expoziţii, audiţii, librării şi cafenele)


Biblioteca Naţională a României ANUL + UNU

aprilie 2012 – aprilie 2013

Biblioteca Naţională a României

ANUL + UNU


O analiză a politicii de promovare:

oportunităţi ● provocări ● aşteptări ● redimensionări ●

recalibrări ale discursului public


+ ANUL UNU



oportunităţi provocări aşteptări

redimensionări recalibrări ale

discursului public

În data de 23 aprilie 2012, Biblioteca Naţională a României a inaugurat noul şi modernul său sediu,

din B-dul Unirii nr. 22, după o lungă şi grea aşteptare, de-a lungul „istoriei recente” – de 50

de ani.


ANUL + UNU





discursului public

Astfel, în destinul Bibliotecii Naţionale a României, intervalul aprilie 2012 – aprilie 2013

poate fi asimilat cu ANUL UNU din „era noastră”,

un an în care instituţia şi-a verificat punctele de continuitate, nucleul dur al identităţii sale,

relaţiile cu trecutul recent, precum şi capacitatea de a se redefini, a se reajusta şi a

se recalibra, în funcţie de caracteristicile şi oportunităţile oferite de noua clădire, de

orizontul de aşteptare al publicului.

Desfăşurat în intervalul 23-27 aprilie 2012, evenimentul care a celebrat deschiderea oficială a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României a anunţat deja, după cum o demonstrează şi agenda celor cinci zile, punctele principale de interes ale strategiei de promovare şi de comunicare publică a Bibliotecii Naţionale a României, odată cu instalarea în noul sediu, precum şi noul discurs.


ANUL + UNU





discursului public

Punctele principale ale strategiei de promovare şi de comunicare publică a Bibliotecii Naţionale a

României, anunţate încă din programul inaugurării:

● O bună, eficientă şi reciproc avantajoasă relaţie cu bibliotecile din Sistemul Naţional de Biblioteci – publice,

specializate, universitare, şcolare;● O bună, eficientă şi reciproc avantajoasă relaţie cu

asociaţiile naţionale de profil – ANBPR şi ABR;● O bună, eficientă şi reciproc avantajoasă relaţie cu

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova;● O bună, eficientă şi reciproc avantajoasă relaţie cu toate

instituţiile culturale, educaţionale şi infodocumentare, precum şi cu centrele culturale şi ambasadele;

● Mai multă deschidere, receptivitate faţă de aşteptările şi nevoile publicului, fie ele bine definite sau doar „vag

conturate”.


ANUL + UNU





discursului public

Direcţii strategice în politica de promovare a Bibliotecii Naţionale a României

– (re)definiri sau, după caz, consolidări –

I. Consolidarea / redimensionarea Funcţiei patrimoniale

Scop:Continuarea unor acţiuni de promovare deja validate,

consolidate şi iniţierea de noi demersuri, pentru a pune în valoare nu doar patrimoniul documentar al Bibliotecii

Naţionale, dar şi pe cel al României, Biblioteca Naţională exercitându-şi astfel, mai eficient, rolul de catalizator al

„energiilor”, la nivel naţional.

Acţiuni:Continuarea unor serii culturale şi ştiinţifice deja

consolidate. Exemple: Ora de literatură la BNR cu Alex Ştefănescu, Zilele BNR, Conferinţele BNR, Cărţile şi

filmele lor, Săptămâna profesională a BNR.Iniţierea unor serii şi evenimente noi, pe segmente

patrimoniale ne- sau insuficient acoperite.


+ ANUL UNU





discursului public


ANUL + UNU





discursului public



II. Consolidarea / redimensionarea Funcţiei metodologice

Scop:Continuarea unor acţiuni de promovare deja consolidate şi iniţierea de noi demersuri, pentru a exercita, mai eficient,

funcţia metodologică, la nivel naţional.

Acţiuni:Continuarea unor serii precum: Sesiunea anuală de

comunicări ştiinţifice a Departamentului Ştiinţe ale Comunicării – Ştiinţele informării şi documentării.

Universitatea Bucureşti. Facultatea de Litere, Săptămâna profesională a BNR, şedinţe şi întâlniri în

cadrul asociaţiilor ABR şi ANBPR (care, din aprilie 2012, au sediu la Biblioteca Naţională a României) etc.

Iniţierea unor serii şi evenimente noi, pe segmente metodologice ne- sau insuficient acoperite.


ANUL + UNU





discursului public


ANUL + UNU





discursului public



III. Conturarea ideii de bibliotecă – univers deschis

Scop:Perceperea spaţiului bibliotecii – extrem de generos, de altfel – ca spaţiu de lecturi libere, de socializare, în care

publicului i se propun evenimente culturale şi de informare dintre cele mai variate.

Acţiuni:Deschidere, receptivitate faţă de propunerile de proiecte şi acţiuni comune, venite din partea unor organizaţii, asociaţii

ori persoane fizice.

Deschidere, receptivitate faţă de propunerile de dialog venite din partea publicului larg, faţă de felul în care acesta se raportează la spaţiile bibliotecii – spaţii de lectură „fără

ziduri”, univers (de lectură) deschis.


ANUL + UNU





discursului public


ANUL + UNU





discursului public



IV. Definirea unor spaţii identitare în noul sediu

În aprilie 2012, Biblioteca Naţională a României a intrat, cum spuneam, în posesia sediului pe care îl aştepta de

peste 30 de ani.Biblioteca însă trebuie să facă efortul de a-şi „lua în

posesie”, de a-şi apropria, inclusiv simbolic, acest spaţiu deosebit de generos şi de ofertant, atât pentru cei care lucrează aici, cât şi pentru publicul care-i trece pragul.

Politica de promovare trebuie să se concentreze şi pe „verificarea” şi validarea spaţiilor de conferinţă, lecturi libere, socializare, expoziţionale etc., dar mai ales pe

identificarea unor spaţii identitare, din care să fie emisă „vocea” instituţiei Bibliotecii Naţionale a Românei.


ANUL + UNU





discursului public


ANUL + UNU





discursului public

Odată cu mutarea în noul sediu, numărul evenimentelor culturale, profesionale şi ştiinţifice desfăşurate la Biblioteca Naţională a crescut de

aproape 10 ori!

Astfel, în comparaţie cu anul 2011 (ianuarie-decembrie), când numărul total al acestora a fost de 12, în perioada

aprilie-decembrie 2012, numărul evenimentelor a fost de peste 80, multe dintre acestea fiind desfăşurate pe mai

multe zile.

Acest ritm s-a menţinut (şi chiar s-a înteţit) pe parcursul anului 2013.

Astfel, în 2013, la Biblioteca Naţională a României s-au desfăşurat în jur de 150 de evenimente.

Numărul de participanţi la evenimente în sediul nou: 90.000 de persoane.


ANUL + UNU





discursului public


ANUL + UNU





discursului public

Evenimente desfăşurate în 2011


ANUL + UNU





discursului public

Eveniment desfăşurat în 2012, până la mutarea în noul sediu:

Donaţii şi donatori în colecţiile BNR

18 ianuarie 2012

Prelegere susţinută de istoricul Neagu Djuvara,

Moderator: Alex. Ştefănescu.


ANUL + UNU





discursului public

Evenimente culturale desfăşurate în perioada

aprilie – decembrie 2012

O perspectivă asupra culturii:


deschiderea oficială a noului sediu

23-27 aprilie 2012


ANUL + UNU





discursului public