ELEMENTE COMPARATIVE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE PRIVIND NUCLEUL LA CELULE EUCARIOTE VEGETALE SI...

7/24/2019 ELEMENTE COMPARATIVE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE PRIVIND NUCLEUL LA CELULE EUCARIOTE VEGETALE SI A

1/18


2/18

Celula Eucariota

Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele i algele sunttoate eucariote. Aceste celule sunt de aproximativ 15 ori mai mari decto procariot tipic i pot avea volumul de 1000 de ori mai mare.Diferen a major dintre procariote i eucariote este c celulele eucariote con in compartimente legate de memran !n care pot avea loc activit i specifice metaolice. "ea mai important dintre acestea este nucleulcelular, un compartiment delimitat de memran, care adposte te AD#$ul celulelor eucariote. Acest nucleu d eucariotei numele ei. Altediferen e pot fi%

&emrana plasmatic se aseamana cu cea a procariotelor !n func ie,cu diferen e minore !n configurare. Pere ii celulelor pot fi sau nu prezen i.

AD#$ul eucariotei este organizat !ntr$unul sau mai multe moleculeliniare, numite cromozomi , care sunt asociate cu proteine 'istone.(oate AD#$urile cromozomiale sunt stocate !n nucleul celulei,separate de citoplasma printr$o memran. )nele organite eucariote,cum ar fi mitocondriile con in deasemenea AD#.

*ucariotele se pot deplasa folosind flagelul. +lagelul acestor celuleeste mult mai complex dect al procariotelor.


3/18

Dimensiuni% intre 10$0 microni

+iecare celula este construita din componente%

$memrana$citoplasma$nucleu $peretele celular -cel vegetale si fungale $cloroplaste -cel veg. si fungale

$cili si flageli -unele protozoare si celule reproducatoare 1. &emrana "elulara -me. plasmatica, plasmolema

$separa si conecteaza mediul intern cu mediul inconjurator

$asigura 'omeostazia sistemului celular -celula realizeaza permanentesc'imuri de materie si energie cu mediul amient, conservandu$sinealterate structura si functiile

$are permeailitate selectiva -semipenetraila

$invervine in sc'imurile dintre celule$mediu exterior


4/18

$este polarizata electric

$are o structura trilaminata

/. Peretele "elular

$ caracteristic numai la plante, alge si ciuperci

$ rol de exosc'elet%

$induce si mentine forma celulei $protejeaza celula

$ rol de informare$ e de natura poliza'aridica $$ celuloza, la alge si plante$$ c'itina $ la fungi

$ sunt porosi -punctuatiuni $ plasmodesmele -pereti de citoplasma conexiuni functionale intre celulele unui tesut

2c'imul de sustante intre celula si mediu se face in / moduri%

a P*3&*A(4* -traversarea memranei plasmatice de catre

molecule sau ioni


5/18

$ difuzie fenomen pasiv, moleculele trec de la concentratie maimare la mai mica

$ osmoza difuzia apei

moleculele mari sunt transportate de proteine pasiv6activ "4(78A -amalarea sustantelor in vezicule mici

1.nucleol, /.nucleu, .riozomi, 9.vezicule, 5.reticul endoplasmaticrugos, :.aparatul ;olgi,


6/18

73;A#4(* "*?)?A3*

7rganit un compartiment celulalr, delimitat de o memrana simpla saudula, in care se desfasoare procese metaolice specifice, relativ

independente de reactiile metaolice care au loc in alte compartimente7rganite $$ comune tutror celulelor eucariote%riozomireticul endoplasmatic -netet6rugosdictiozomilizozomivacuolemitocondrii

NUCLEUL

#ucleul este centrul coordonator al celulei eucariote, funcCionndca un computer c'imic prevzut cu un program -AD# i memorie-A3#. "a centru informaCional, nucleul coordoneaz toate reacCiilec'imice de desfurare a proceselor vitale prin controlul sintezeiproteinelor Eenzime celulare, iar organizarea celulei Eprin sintezaproteinelor de structur.

Nucleul celulei animale#ucleul celulei animale este un organit acoperit de o memrane dula.#ucleul comunica cu citoplasma din imprejurul lui prin porii nucleari.

Acizii nucleici sunt responsaili de caracterele ereditare si sinteza deprotein$genele din AD#,spre exemplu, sunt similar dar anumite gene potfi activate sau dezactivate, dupa caz, in functie de celula in care se afla.

Acesta este motivul pentru care o celula musculara e diferita de o celula'epatica, spre exemplu. #ucleolul este proeminent in structura nucleuluisi ajuta la producerea si sinteza proteinelor.

Nucleul celulei vegetale

2pre deoseire de celula animala care poate fipolinucleata6anucleata, celula vegetala este exclusiv mononucleata. 2iin acest caz nucleul este acoperit de o memrana dula, controleaza

activitatea celulei si poarta materialul genetic.


7/18

CARACTERISTICI GENERALE

Raspandire. &ajoritatea celulelor organismelor prezinta nucleu.*xista si exceptii -'ematiile mamiferelor,celulele cristaliniene,

tromocitele, care reprezinta stadii finale, in evolutia unui tip celular, cuexistenta limitata in timp, stadii specializate la functii pasive. "elulelefara nucleu nu pot creste si nu se mai divid.

Forma nucleilor este foarte variata,indicand, de regula, pe cea acelulei. #ucleul apare% $ sferic$ovoidal (nucleus sphericus- ovoideus), incelulele izodiametrice -sferice,cuice,poliedriceF$ alungit(bacilliformis,fusiformis), in celulele fusiforme -musculare sau columnare-prismaticeF $ turtit,aplatizat (planus)in celulele pavimentoase

-endoteliale,in adipocite, in celulele caliciformeF loat (segmentalis s.moniliformis)), in celulele care treuie sa se modeleze rapid.-+ig./.

+orma nucleului este influentata de activitatea celulei. Devineneregulata in celulele foarte active. 4n acest mod se produce o crestere asuprafetei prin care se realizeaza sc'imurile dintre nucleu sicitoplasma. (otodata nucleul prezinta o oarecare plasticitate-deformailitate care ii permite ca, in anumite conditii spatialeintracelulare, sa isi modifice forma. Asfel, in monocite nucleul aparereniform (nucleus reniformis), desi celula este sferica, deformareadatorandu$se prezentei centriolului.

Pozitia.4n cele mai multe cazuri, nucleul ocupa o pozitie centrala,strategica pentru rolul de coordonator al activitatii celulare. (otodataexista numeroase exceptii, in care nucleul ocupa o pozitie% excentrica,inadipocite -celule care acumuleaza grasimi in citoplasmaF medio-bazala,in celulele secretoare din pancreas sau parotidaF bazala, in secretoarede mucus, in celulele caliciforme. 4n general in celulele secretoare.-+ig..

Numar."a regula generala, o celula prezinta un nucleu.*xceptiile sunt insa numeroase. Astfel, 'epatocitele sunt inucleate in


8/18

proportie de


9/18

apar de talie mare, cu morfologie extrem de variata in acelasi campmicroscopic, putand prezenta uneori aspect monstruos.#

4ntre volumul nucleului si volumul citoplasmei se staileste un

raport nucleo-citoplasmatic ($%&), a carei valoare variaza in limite foartelargi -16 $ 16/0, de oicei situandu$se intre 16< $ 1610.

Atunci cand volumul citoplasmei creste mai mult decat volumulnucleului, raportul #6" va fi refacut fie prin diviziune celulara, fie printr$ocrestere a volumului nuclear. 4n cazul in care volumul nu poate fi refacut,functionarea normala a celulei este perturata. 4n conditii patologice,raportul #6" poate fi complet modificat, ajungandu$se la inversarearaportului, in celulele tumorale.

'ascozitatea nucleoplasmei este mai mica decat a citoplasmei,exceptie facand ovocitul. "reutatea specifica a nucleului esteinfluentata de continutul in apa si de starea fiziologica a celulei,descrescand in urmatoarea ordine% nucleol, cromatina, nucleoplasma.

h-ulnuclear este usor alcalin -


10/18

$embrana nucleara externa prezinta o fata citoplasmatica, ornata cu ribozomi,

contur

mai flexibil, zone active de formare a veziculelor.

$embrana nucleara interna e lipsita de ribozomi si adera fie la nucleoplasma,

fie lacromatina.Spatiul perinuclear (cisterna perinucleara# apare ca un spatiu %& aflat

in continuitate cu spatiul reticulului endoplasmatic.'ucleolema este intrerupta

de orificii circulare (pori circulari#, unde cele 2 membrane se afla in raporturi de

continuitate

unctiile ei sunt:

!. de a delimita continutul nucleului de cel al citoplasmei)

2. de a regla sc*imbul dintre nucleu si citoplasma)

%. de a forma membranele reticulului endoplasmatic)

+. de a mentine si stabiliza cromatina). rol mecanic in sustinerea organitelor

NUCLEOPLASMA

'ucleoplasma, matricea nucleara sau sucul nuclear este acea parte a nucleului

aparent lipsita de structuri.In nucleoplasma se gasesc totusi, nucleoli si

cromatina intrun mediu proteic, care au rol in organizarea nucleului

determinand forma, sinteza de "&', "-', medierea semnalelor *ormonale. Se

mai pot gasi si diverse enzime.

omparatii intre nucleoplasma si citoplasma au fost facute folosind o te*nica

numita Sto/esinstein, care a aratat ca difuziunea se face de aproximativ !.2

ori mai incet prin citoplasma decat prin nucleoplasma, indicand astfel ca

nucleoplasma este mai putin vascoasa decat citoplasma.

Substantele regasite la nivelul nucleoplasmei sunt ioni,enzime,minerale si

anumite molecule si macromolecule organice. 'ucleoplasma este in special

bogata in enzime si constituenti ai proteinelor, care a1uta in sinteza acidului

deoxiribonucleic si ale diferitelor tipuri de acid ribonucleic, precursor almoleculelor de "-', si al nucleotidelor din care acestea sunt alcatuite.

Structuri proeminente localizate la nivelul nucleoplasmei de interfaza (in celula

imobila sau non replicanta# include organite precum nucleolii si "&' non

structurat, adica filamente de cromatina. elalte componente ma1ore sun

cromozomii "&'ului intalniti in timpul mitozei. In timpul interfazei

ma1oritatea "&'ului cromozomal exista ca si cromatina care se raspandeste

prin nucleoplasma.


11/18

NUCLEOLUL

*ste o componenta intranucleara cu aspect corpuscular prezenta ininterfaza cu rol iniogeneza riozomilor. 7cupa o pozitie c'eie in circuitul

intracelular al informatiei. 4n el se desfasoara principalele procese careau loc in nucleu -replicare, transcriptie, transport,jucand rolul unui intermediar intre cromozomi si citoplasma. #ucleolul segaseste in toate celulele cu nucleu iar celulele care nu prezinta nucleusunt neviaile.4n timpul diviziunii celulare acesta se dezintegreaza sireapare dupa terminarea diviziuni. Prin impregnari argentice lamicroscop s$au oservat / componente ale nucleolului%nucleolonema$formatiune filamentoasa rasucita ca un g'em si a doua componentastructurata sau amorfa.

4n celulele vii nucleolul apare ca un corpuscul puternic refringent'eterogen si cu contur neregulat. #r nucleolilor creste odata cu gradulde poliploidie.Au dimensiunile de1$/ micrometri, ocupa cca. 0G dinvolumul nucleuluiF ele variaza in functie de implicarea celulelor in sintezade proteine. "a si forma a nucleolilor, acestia prezinta de oicei o formasferic ovoidala care pe masura imatranirii devine neregulata. #ucleoluleste cea mai densa structura din celula datorita concentratiei mari insustanta uscata si cantitatii mici de apa.Dispunerea nucleolilor innucleu este de oicei centrala sau paracentrala, putand varia odata cu

momentul functional.

CROMATINA

"romatina este alctuit din AD# nuclear, 'istone i proteine non$'istonice. 2e recunosc doua tipuri distincte de cromatina. "ea difuza sinecondensata se numeste eucromatina si exista ca filamente sutiri carese extend in majoritatea nucleoplasmei. &icile sectiuni de AD# care

raman necondensate in timpul interfazei celulare alcatuiesc'eterocromatina, care este de dou tipuri%

constitutiv% forma !n care rmne permanent condensatF

facultativ% conCine secvenCe care nu sunt transcrise !n toate celulele, cidoar !n anumite tipuri de celule.

3olul structural al 'eterocromatinei este de a stailiza structurilecentromerice i capetele cromozomale de imperec'ere a cromozomilor

!n meioza si recominarea genetic intracromozomal.


12/18

3olul functional al 'eterocromatinei e transmiterea de sustanC prinmemrana nuclear si controlul diferenCierii celulare.

3olul evident al 'eterocromatinei%inactivarea genelor !n mecanismul

compensaCiei dozei de gene L E linHate.(ipurile de 'eterocromatin pot fi evidenCiate prin metode de andarecromozomal% andarea ", ;, 3, (, #.

Proteinele non histonice4n structura cromatinei, intim asociate cu AD#$ul se afla proteinele non'istonice. un grup variail de proteine ogate !n aminoacizi cu caracteracid -triptofan, acid aspartic, acid glutamic,implicate !n reglajul fin alactivitCii genice.Acestea asigur activitatea specific a genelor iar prin

fosforilare joac rol important !n activarea genelor. "uprind enzimelemetaolismului cromozomal E AD# i A3# polimerazeFsunt sintetizate !ncitoplasm i apoi sunt transferate !n nucleu,

sunt variaile i 'eterogene, att ca structur ct i ca funcCieF

prezint mare vitez de sintez i de degradareF

interacCioneaz cu% 'istonele, AD#, A3#.

ADN si ARN nuclear2unt cele doua tipuri de acizi nucleici regasiti in structura celulelor,fiecare avand un rol specific si ine delimitat, AD#$ul a fost izolat in 1=:>de catre c'imistul german +riedric' &iesc'er. 2ustanta pe care ogasise acesta era ala, za'aroasa si putin acid,continand fosfor.Deoarece se regasea doar in nucleu a fost denumit acid nucleic saunucleina, denumire modificata mai tarziu in acid dezoxirionucleinucleicpentru a evita confuzia cu acidul rionucleic.

Pentozele care intr !n structura AD#$ului sunt D$/$dezoxirioza -pentruacidul nucleic tip AD# sau D$rioza -pentru acidul nucleic tip A3#.MNODou dintre azele 'eterociclice azotate ale AD#$ului sunt purinice-adenina i guanina, iar celelalte dou sunt pirimidinice -citozina i timina. n A3# uracilul !nlocuie te timina. n cadrul elicei caracteristice,

!n form de scar spiralat, resturile pirimidinice ale monomerului suntorientate spre interior, formnd cu resturile purinice ale celuilaltmonomer QtreaptaR scrii, !n timp ce pentozele formeaz ra eleacesteia, de la o dul unitate la alta -adic de la un cuplu purinic$

pirimidinic la urmtorul, legtura fiind realizat de gruprile fosfat -prin


13/18

atomii lor de oxigen. ?egturile dintre resturile de purine i pirimidinesunt de natur molecular i nu c'imic, ele fiind legturi de 'idrogen.

A3#$ul este sintetizat prin procesul numit transcrip ie. n acest proces,

AD#$ul are rol de matri . &olecula dulu catenar de AD# estedesfcut, pe intervalul care urmeaz a fi transcris, de anumitecomplexe proteice prin ruperea pun ilor de 'idrogen !ntre azele azotatecomplementare. )n complex proteic cu func ie enzimatic numit A3#polimeraz copiaz una din catenele de AD# pentru a produce un A3#complementar. "atena de AD# care func ioneaz ca matri pentru sinteza A3#$ului se nume te caten sens.2inteza A3#$ului -transcrip ia se realizeaz pe aza complementarit ii azelor azotate ca i !n cazul replicrii moleculei de AD# cu o singur

excep ie% !n dreptul adeninei de pe catena matri a AD#$ului se va ata a uracilul !n catena nou sintetizat de A3#. Polimerizarearionucleotidelor !n transcrip ie se desf oar !n acela i sens ca reac ia de polimerizare a dezoxirionucleotidelor din cadrul replicrii AD#$ului ianume de la 5S spre S.

n celule se gsesc diferite tipuri de A3#. Propor ia lor este diferit% omare cantitate este reprezentat de A3#r -=0$>0G din A3#$ul celular,

A3#t !n propor ie de 10$15G i doar o cantitate mic de A3#m -mai pu in de 5G.

A3#$ul mesager este A3#$ul ce va servi ca tipar pentru sintezaproteinelor. "omplexul enzimatic A3# polimeraz sintetizeaz ini ial un

A3# mesager precursor ce con ine secven ele corespunztoare exonilor i intronilor genei. Prin procesul ulterior de maturare A3#$ul premesager

este modificat pentru a duce la formarea A3#$ului mesager matur.

A3#$ul de transport -notat A3#t este un A3# scurt, de


14/18

moleculele de AD# purttoare de gene. +iecare cromozom poart osingur molecul de AD#. Au un numr i o configura ie specific fiecrei specii, fiind elemente dinamice dar !n acela i timp constante alecelulei.

"romozomii sunt prezen i !n toate celulele nucleate i poart informa iagenetic, fiecare cromozom con innd o macromolecul AD#. 2etransmit unitar !n timpul meiozei i transport informa ia, asigurnd astfel continuitatea genetic !ntre genera ii.

i putem vizualiza la microscop doar !n perioada de diviziune a nucleuluideoarece doar atunci cromozomii sunt contracta i i !ngro a i fiind mult mai ine eviden ia i de colora ia specific -;iemsa 5G sau colora ie diferen ial !n func ie de elementele ce se doresc a fi vizualizate. 2e examineaz cu oiectivul cu imersie -mrire de 100x.?a om, lungimea unui cromozom este extrem de variail !ntre 1,5$ 10microni iar diametrul variaz i el !ntre 0,/$ / microni. Aceste /caracteristici mai variaz i !n func ie de fazele ciclului celular. n interfaz cromozonii sunt dispu i !n tandem su form de filamentefoarte fine i foarte lungi. n fazele urmtoare are loc scurtareaconsiderail a taliei lor. (alia i diametrul pot fi ireversiil modificate demedicamente, noxe sau agen i fizici. "ldura scurteaz i !ngroa cromozomii !n timpul ciclului mitotic. n prezen a unor compu i alc'ilan i ace tia se despiralizeaz i decontract ireversiil.

*tapa meiozei folosit pentru studierea structurii cromozomului estemetafaza, deoarece !n aceast etap cromozomii sunt icromatidici ielementele sunt mai u or de vizualizat. Astfel, cromozomul metafaziceste constituit din%T / cromatide sau / unit i filamentoase care formeaz cele / laturi alecromozomului !n form de L. +iecare cromatid con ine o molecul de

AD# linar i compactizat la maxim, asociat cu proteine 'istonice i non$'istonice. "ele / cromatide surori sunt identice genetic i rezult

prin replicarea AD# cromozomial !n perioada de sintez -2 a cicluluicelular. *le sunt unite prin centromer -mijlocul L$ului i rmn unitepn !n anafaz. "ele / cromatide sunt identice !ntre ele morfologic,genetic, molecular i func ional.

T "entromerul este secven a de AD# -format din por iuni de AD# !nalt repetitiv specific asociat cu 'istone ce une te cromatidele surori. *leste viziil microscopic ca o forma iune care !mparte fiecare cromatid

!n / ra e cromozomiale% p$ ra scurt situat deasupra centromerului i U$

ra lung situat su centromer. Pozi ia centromerului este fix, !n func ie de aceasta rezult mai multe tipuri de cromozomi%


15/18

1. metacentrici $ centromer situat median,

/. sumetacentrici $ centromerul este mai aproape de unul dincapetele cromozomului

. acrocentrici $ centromer situat foarte aproape de unul dincapetele cromozomului

9. telocentrici $ centromerul situat c'iar la captul cromozomului.

"entromerul asigur clivarea longitudinal i despr irea egal a celor / cromatide care alctuiesc cromozomul metafazic cu formarea a /cromozomi monocromatidici, astfel asigur distriu ia egal i identic a

materialului genetic de la celula mam la cele / celule fiice !n timpulmitozei.

T (elomerele sunt structurile terminale situate la extremit ilecromatidelor, care men in integritatea acestora. 2unt secven e specifice de AD# asociate cu proteine. Acestea !mpiedic fuziunea cromozomilori asigur integritatea i individualitatea fiecrui cromozom !n ciclul

celular

4n functie de faza ciclului celular in care e studiat, cromozomul contine 1

sau / molecule de AD# -fiecare molecul de AD# este dispus pe ocromatid asociat cu proteine 'istonice i non$'istonice i A3#.

AD#$ul la eucariote este dispus >5$>


16/18

metafazici. #u au activitate enzimatic, ci sunt responsaile de formareastructurii ter iare a AD#$ului cromozomial. Au fost detectate 5 tipuriprincipale de 'istone% B1, B/A, B/N, B i B9.

Proteinele non-histonicesunt un grup 'eterogen care cuprindeaproximativ 115 proteine cu morfologie i func ii diferite. &ajoritate sunt proteinele B&; -Big' &oilitV ;roup care au o structur ipolar,avnd aminoacizi azici la un pol i aminoacizi acizi la cellalt pol,strucur care le faciliteaz interac iunea concomitent cu 'istonele i

AD#$ul din cromatina nuclear. 2e afl !n citoplasm !n perioadainterfazic a ciclului celular, apoi migreaz !n nucleu fiind implicate !ntranscrip ie i replicare !n stadiul interfazic 2.

socierea *$-histone +n cromozompoart denumirea de cromatin.n func ie de organizarea structural i de modul !n care se coloreaz la microscopie optic, exist / tipuri de cromatin. *ucromatina este formaactiv genetic a cromatinei, de intoarea informa iei, implicat !n diviziunea celular -spiralizare, despiralizare, condensare. "on ine AD#nerepetitiv i proteine non'istonice i se coloreaz sla. Beterocromatina este puternic condensat su form de cromocentri,este inactiv genetic fiind format din AD# repetitiv i proteine 'istonicei se coloreaz intens !n microscopie optic.


17/18

BIBLIOGRAFIE

http://anatomie.romedic.ro/cromoom!"

http://#io$iica%

!m$cd.ro/peop"e/ap/c!r&'IMC/('Genetica'mo"ec.pd$

http://#io"o)*.t!tor+i&ta.com/anima"%and%p"ant%

ce""&/n!c"e!&.htm"

http://,,,.&cri)ro!p.com/ed!catie/#io"o)ie/NUCLE

UL-0.php

http://anatop.!&m$.md/,p%

content/#"o)&.dir/(/$i"e&/&ite&/(/-1(/12/LP%

N!c"e!.pd$

http://"i$eo$p"ant.#"o)&pot.ro/-1/10/n!c"eic%

acid&.htm"http://doc!ment&.tip&/doc!ment&/or)aniare%

ce"!"are%i.htm"

http&://ro.,i3ipedia.or)/,i3i/Ce"!"

4C(420'5#io"o)ie6
http://anatomie.romedic.ro/cromozomulhttp://biofizica-umfcd.ro/people/ap/curs_IMC/4_Genetica_molec.pdfhttp://biofizica-umfcd.ro/people/ap/curs_IMC/4_Genetica_molec.pdfhttp://biofizica-umfcd.ro/people/ap/curs_IMC/4_Genetica_molec.pdfhttp://biology.tutorvista.com/animal-and-plant-cells/nucleus.htmlhttp://biology.tutorvista.com/animal-and-plant-cells/nucleus.htmlhttp://www.scrigroup.com/educatie/biologie/NUCLEUL21613.phphttp://www.scrigroup.com/educatie/biologie/NUCLEUL21613.phphttp://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/164/files/sites/164/2014/08/LP6-Nucleu.pdfhttp://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/164/files/sites/164/2014/08/LP6-Nucleu.pdfhttp://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/164/files/sites/164/2014/08/LP6-Nucleu.pdfhttp://lifeofplant.blogspot.ro/2011/03/nucleic-acids.htmlhttp://lifeofplant.blogspot.ro/2011/03/nucleic-acids.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_(biologie)https://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_(biologie)http://biofizica-umfcd.ro/people/ap/curs_IMC/4_Genetica_molec.pdfhttp://biofizica-umfcd.ro/people/ap/curs_IMC/4_Genetica_molec.pdfhttp://biofizica-umfcd.ro/people/ap/curs_IMC/4_Genetica_molec.pdfhttp://biology.tutorvista.com/animal-and-plant-cells/nucleus.htmlhttp://biology.tutorvista.com/animal-and-plant-cells/nucleus.htmlhttp://www.scrigroup.com/educatie/biologie/NUCLEUL21613.phphttp://www.scrigroup.com/educatie/biologie/NUCLEUL21613.phphttp://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/164/files/sites/164/2014/08/LP6-Nucleu.pdfhttp://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/164/files/sites/164/2014/08/LP6-Nucleu.pdfhttp://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/164/files/sites/164/2014/08/LP6-Nucleu.pdfhttp://lifeofplant.blogspot.ro/2011/03/nucleic-acids.htmlhttp://lifeofplant.blogspot.ro/2011/03/nucleic-acids.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_(biologie)https://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_(biologie)http://anatomie.romedic.ro/cromozomul


18/18

http://,,,.pre$erate"e.com/doc&/#io"o)ie/-/ce"!"a%

e!cariota-(.php

ELEMENTE COMPARATIVE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE PRIVIND NUCLEUL LA CELULE EUCARIOTE VEGETALE SI...

Documents

Transcript of ELEMENTE COMPARATIVE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE PRIVIND NUCLEUL LA CELULE EUCARIOTE VEGETALE SI...