Electrician Centrale Electrice
423
ELECTRICIAN CENTRALE ELECTRICE ( CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE ) Tipul documentului de evidenta este identificat in conformitate cu regulamentul şi instructiunile tehnice interne �nregistrările operative Constatările, informaţiile, comunicările şi anunţurile operative legate de manevre, funcţionarea echipamentelor, avarii, accidente etc. se vor �nscrie �n evidenţele (registrele) operative at�t de persoana care le constată (le comunică), c�t şi de persoana care le primeşte, not�ndu-se ora constatării, comunicării sau primrii, cui i s-au comunicat sau de la cine s-au primit. �nscrierile/consemnările, toată documentaţia utilizată de personalul operativ şi de comandă operativă �n activitatea de conducere prin dispecer a SEN� se fac numai �n limba rom�na. Excepţie� face documentaţia privind liniile de interconexiune şi relaţiile cu vecinii care poate fi �n limba engleză. Atunci cand se anunţă sau se informează personalul tehnico-administraţiv ierarhic superior, se va nota obligatoriu numele acestuia, funcţia şi ora �n conformitate cu procedurile �n vigoare.
description
forma reprezentativa.. publicatie interactiva. (P.S elemente lipsa '' â, î, ş, ă, '' in constructia formatului electronic)
Transcript of Electrician Centrale Electrice
ELECTRICIAN CENTRALE ELECTRICE ( CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE )
Tipul documentului de evidenta este identificat in conformitate cu regulamentul şi instructiunile tehnice interne
�nregistrările operative
Constatările, informaţiile, comunicările şi anunţurile operative legate de manevre, funcţionarea echipamentelor, avarii, accidente etc. se vor �nscrie �n evidenţele (registrele) operative at�t de persoana care le constată (le comunică), c�t şi de persoana care le primeşte, not�ndu-se ora constatării, comunicării sau primrii, cui i s-au comunicat sau de la cine s-au primit.
�nscrierile/consemnările, toată documentaţia utilizată de personalul operativ şi de comandă operativă �n activitatea de conducere prin dispecer a SEN� se fac numai �n limba rom�na. Excepţie� face documentaţia privind liniile de interconexiune şi relaţiile cu vecinii care poate fi �n limba engleză.
Atunci cand se anunţă sau se informează personalul tehnico-administraţiv ierarhic superior, se va nota obligatoriu numele acestuia, funcţia şi ora �n conformitate cu procedurile �n vigoare.
Dispoziţiile şi aprobările operative se vor �nscrie �n evidenţele operative at�t de persoana care le dă, c�t şi de persoana care le primeşte, not�ndu-se ora, cui s-au dat, de la cine s-au primit.
�n cazul executării manevrelor �n baza unor foi de manevră de execuţie, nu este necesară �nscrierea �n evidenţele operative a dispoziţiilor sau aprobărilor primite, a operaţiilor executate, a confirmărilor făcute, toate acestea oper�ndu-se �n foaia de manevră.
După executarea manevrei, se vor �nscrie �n evidenţele operative ale instalaţiei (zonei de reţea) executarea� acesteia,
conform foii de manevră nr�����, ora �nceperii şi terminării manevrei, configuraţia �n care s-au adus echipamentele, starea operativă, precum şi orele la care s-au executat operaţiile care prezintă importanţă �n funcţionarea sistemului electroenergetic, echipamentului respectiv, (�nchiderea sau deschiderea unor separatoare prin care se �ntrerup sau se restabilesc circuitele etc.).
�n cazul executării manevrelor �n baza unor foi de manevră de coordonare, nu este necesară �nscrierea �n evidenţele operative ale centrului� de dispecer respectiv a dispoziţiilor, aprobărilor date sau primite, toate acestea oper�ndu-se �n foaia de manevră. Se vor �nscrie executarea manevrei, conform foii de manevră nr��., ora �nceperii şi terminării manevrei, starea operativă, configuraţia �n care s-au adus echipamentele respective, precum şi orele la care s-au executat operaţiile care prezintă importanţă �n funcţionarea sistemului electroenergetic, reţelei electrice, instalaţiei sau consumatorilor.
Este obligatorie menţionarea tuturor capetelor echipamentelor unde sunt �nchise CLP-uri,� a capetelor rămase �n stare separat vizibil sau sunt numai separatoare deschise precum şi a tututor predărilor echipamentelor admitenţilor, centrelor de dispecer (confirmările acestora că se pot reda �n exploatare).
In evidenţele operative din instalaţii sau zone de reţea va fi consemnată starea operativă a echipamentelor prin expresiile definite �n prezentul regulament, atunci cand se pot folosi acestea fără pericol de confuzie in caz contrar se va enumera detaliat poziţia fiecărui element de comutaţie, blocajele efectuate la acestea automatizările sau protecţiile anulate etc.
�n evidenţele operative ale centrelor de dispecer (după cum centrul� respectiv are echipamentul �n comandă de coordonare, competenţă sau autoritate de decizie) se vor folosi expresiile definite �n prezentul Regulament, pentru exercitarea comenzii de coordonare, a competenţei şi a autorităţii de decizie, fiind suficientă nominalizarea stării operative sau a situaţiei echipamentelor printr-una din expresiile definite la nivelul comenzii de coordonare, competenţei şi autorităţii de decizie, atunci c�nd se pot folosi acestea fără pericol de confuzie.
Este obligatoriu, la nivelul comenzii de coordonare, �nscrierea tuturor capetelor echipamentelor unde sunt �nchise CLP-uri (dacă
acestea nu sunt toate operate de aceeaşi formaţie operativă) precum şi a tuturor predărilor� cu mesaj� a echipamentelor persoanelor nominalizate in cererile de retragere din exploatare, centrelor�� de dispecer,� şi a confirmărilor corespondente că echipamentele se pot reda �n exploatare.
C�nd se folosesc centre� de dispecer intermediare, care nu au �n competenţă echipamentele, pentru transmiterea informaţiilor, anunţurilor, dispoziţiilor, aprobărilor, confirmărilor etc., acestea se vor �nscrie complet �n evidenţele operative ale centrului de dispecer intermediar, not�ndu-se şi de la cine se primesc, cui se transmit, şi ora, minutul primirii/transmiterii. C�nd centrul� de dispecer intermediar dă o dispoziţie personalului operativ, dispoziţie pe care a primit-o de la centrul de dispecer �n a cărei comandă de coordonare, competenţă sau autoritate de decizie se află echipamentul respectiv, va preciza şi �n contul cui se va executa dispoziţia respectivă (not�nd aceasta şi �n evidenţele sale operative).
Persoana care dă o dispoziţie, aprobare etc. printr-un centru� de dispecer intermediar va nota şi centrul� de dispecer intermediar prin care dă dispoziţia, aprobarea etc.
�n situaţiile �n care condiţiile tehnice ale sistemului de telecomunicaţii o impun, transmiterea dispoziţiilor şi confirmărilor, �ntre centrul de dispecer av�nd comanda de coordonare sau comandă nemijlocită şi formaţia operativă , se poate efectua şi prin intermediul personalului operativ� din staţiile electrice sau zonele de reţea, dar cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.
Tipul documentului de evidenta este specific activitatii desfaşurate
La �nscrierile efectuate �n evidenţele operative, se admite folosirea numai a aceloraşi prescurtări ca şi pentru �nscrierile din foile de manevră.
�nscrierile din evidenţele operative vor trebui făcute cu cerneală sau pastă� tus fără să se lase loc liber �ntre r�nduri. Filele registrului folosit vor fi numerotate, �nscriindu-se la sf�rşitul acestuia numărul de file conţinut dacă nu este �n format electronic.
Se pot folosi, pentru evidentele operative, registre operative electronice. Principiile de organizare a registrelor operative electronice trebuie sa� aiba �n vedere prevederile prezentului regulament. Scopul registrelor operative electronice� este de a usura munca personalului de comanda operativă sau personalul� operativ, a impiedica pe cat posibil consemnarile eronate, a usura accesul la informatii şi a facilita prelucrarea staţistica a informatiilor.
Modificări ale �nscrierilor nu se pot face dec�t de aceeaşi persoană care a făcut �nscrierea respectivă, sau de o alta persoana cu aceleas drepturi operative dar care a constatat eroarea� Acestea vor fi făcute distinct şi �n aşa fel� �nc�t să se poată citi clar �nscrierea iniţială. Cel care face modificarea va semna şi va trece data şi ora la care a făcut� modificarea.
�n timpul lichidării avariilor chiar dacă există un� sistem pentru �nregistrarea convorbirilor, se vor face �nscrierile necesare �n evidenţele operative; dacă nu se dispune de timpul necesar �nscrierii complete, se vor face� �ntr-o formă simplificată care insa va evidenţia toate� evenimentele, informaţiile, dispoziţiile, aprobările etc. principale şi relevante �n desfăşurarea lichidarii avariei, urm�nd ca, atunci c�nd se timpul permite, să se completeze �ncrierile cu toate amănuntele necesare.
�n cazul existenţei instalaţiilor de �nregistrare automată a convorbirilor operative, acestea vor. fi utilizate pentru completarea �nscrierilor din evidenţele operative, analiza desfăşurării evenimentelor/ manevrelor,� corectitudinea dispoziţiilor/ confirmărilor date/ primite etc.
1.2. Completarea documentelor de evidenta tehnica
Modul de � nregistrare a activităţii in documentele specifice corespunde regulamentului şi instructiunilor tehnice interne
MODUL DE INTOCMIRE A FOILOR DE MANEVRĂ
1. Foile de manevră programate (normal sau accidental) se completează de persoana desemnată şi se pastrează �n
registrul (dosarul) de foi de manevră (inregistrat si numerotat),completarea se face� cu cerneală sau pastă, c�t mai citeţ posibil, fără corecturi, ştersături, adăugiri etc.
Formularele completate de foi de manevră� tipizate sau imprimate de pe� calculator se păstrează �ntr-un dosar.
Registrul de foi de manevră se va afla :
o �n camera de comandă a centralei/ staţiei şi va fi completat de�� personalul operativ al instalaţiilor, pentru centralele/staţiile cu personal permanent,
o la personalul operativ al instalaţiilor, zonelor de reţea electrică şi va fi completat de către acesta, �n cazul instalaţiilor fără supraveghere permanentă/ la faţa locului sau telecomandate,
o �n camera de comandă a centrului de dispecer şi va fi completat de� personalul de comandă operativă� care este de serviciu.
2. Foile de manevră permanente sunt multiplicate �n exemplare suficiente, si se gasesc in dosarul de formulare de foi de manevra� alaturi de registrul (dosarul) de foi de manevră.
�n cazul �n care este necesară folosirea foii de manevră permanente, se va introduce� �n registrul de foi de manevră (sau dosar) exemplarul de foaie de manevră permanentă necesar, care se va completa ca orice foaie de manevră programată, cu excepţia celor �nscrise �n prealabil (titlul, tema, scopul, starea operativă iniţială a instalaţiei, echipamentului, elementului, ordinea operaţiilor).
����������3. Foile de manevră (fie programate, fie permanente), aflate �n
acelaşi registru, vor fi numerotate continuu �ntr-un an. Numerotarea va �ncepe cu data de 1 ianuarie, ora zero a� anului respectiv. Numărul foii de manevră se scrie de către cel care executa manevra.� Foile de manevră permanente vor primi numărul corespunzător �n momentul completării şi introducerii �n registru sau dosar.
4. Inscrierile din foile de manevră se vor face conform tabelului prezentat �n cap. 2.3.
Modul de � nregistrare a activităţii in documentele specifice corespunde regulamentului şi instructiunilor tehnice interne
MODUL DE INTOCMIRE A FOILOR DE MANEVRĂ
5. Foile de manevră programate (normal sau accidental) se completează de persoana desemnată şi se pastrează �n registrul (dosarul) de foi de manevră (inregistrat si numerotat),completarea se face� cu cerneală sau pastă, c�t mai citeţ posibil, fără corecturi, ştersături, adăugiri etc.
Formularele completate de foi de manevră� tipizate sau imprimate de pe� calculator se păstrează �ntr-un dosar.
Registrul de foi de manevră se va afla :
o �n camera de comandă a centralei/ staţiei şi va fi completat de�� personalul operativ al instalaţiilor, pentru centralele/staţiile cu personal permanent,
o la personalul operativ al instalaţiilor, zonelor de reţea electrică şi va fi completat de către acesta, �n cazul instalaţiilor fără supraveghere permanentă/ la faţa locului sau telecomandate,
o �n camera de comandă a centrului de dispecer şi va fi completat de� personalul de comandă operativă� care este de serviciu.
6. Foile de manevră permanente sunt multiplicate �n exemplare suficiente, si se gasesc in dosarul de formulare de foi de manevra� alaturi de registrul (dosarul) de foi de manevră.
�n cazul �n care este necesară folosirea foii de manevră permanente, se va introduce� �n registrul de foi de manevră (sau dosar) exemplarul de foaie de manevră permanentă necesar, care se va completa ca orice foaie de manevră programată, cu excepţia celor �nscrise �n prealabil (titlul, tema, scopul, starea operativă iniţială a instalaţiei, echipamentului, elementului, ordinea operaţiilor).
����������7. Foile de manevră (fie programate, fie permanente), aflate �n
acelaşi registru, vor fi numerotate continuu �ntr-un an. Numerotarea va �ncepe cu data de 1 ianuarie, ora zero a� anului respectiv. Numărul foii de manevră se scrie de către cel care executa manevra.� Foile de manevră permanente vor primi numărul corespunzător �n momentul completării şi introducerii �n registru sau dosar.
8. Inscrierile din foile de manevră se vor face conform tabelului prezentat �n cap. 2.3.
Activitatea � nregistrată corespunde realităţii
La �nscrierea operaţiilor (grupelor, dinsticte de operaţii, operaţiile distincte), vor fi folosite expresiile prevăzute �n regulamentele interne.
Pentru operaţiile care nu au fost prevăzute , se vor folosi expresii care trebuie să fie corecte din punct de vedere tehnic şi literar, c�t mai scurte, expresive, uniforme,care să nu dea loc la confuzii prin asemănare atunci c�nd sunt citite sau auzite (mai ales prin telefon sau radio).
Pentru simplificarea foilor de manevră, pentru a se obţine maximum de claritate şi a se evita confuziile, se fac următoarele prescurtări, admiţ�ndu-se folosirea lor:
o trafo� = transformatorul de putere;
Se va �nscrie numărul sau denumirea acestuia, iar c�nd există pericol de confuzie şi tensiunile sale, sub forma: trafo 3, trafo 1 � 110/35/6 kV etc.
o AT = autotransformator (cu precizările de mai sus pentru trafo);
o TT = transformator de măsurare a tensiunii;
Se va �nscrie şi denumirea acestuia, sub forma: TT bara 1 � 110 kV etc.
o TC =transformator de măsurare a curentului, cu precizările prin similitudine de la TT;
o I = �ntrerupator;
Se va preciza şi tensiunea la care este folosit, sub forma: I � 110 kV, I � 35 kV,� I � 6 kV etc.;
o N = nod intr-o statie cu 1,5 intreruptoare pe circuit sau poligonala;
o SB = separator de bară;
o SBTf = separator bară transfer;
o SL = separator de linie;
o ST = separator de trafo;
o S borne = separator de borne;
o SO = separator de ocolire;
o SC = separator de cuplă;
o S buclă = separator de buclă;
o SD = separator de derivaţie;
o SP = separator de post;
o SR = separator de racord;
o SS = separator de secţionare;
o p.p. = punere la păm�nt;
o p.p. in c.c. = punere la păm�nt in curent continuu (se referă la punerea la păm�nt accidentală in circuitele� de curent continuu);
o c.l.t. = controlul lipsei de tensiune;
o LEA = linie electrică aeriană;
o LES = linie electrică subterană;
o L = linie electrică;
o DD = dispozitiv de deconectare (a protecţiei sau automatizării);
o DRRI = dispozitiv de rezervare la refuzul de declanşare a �ntrerupatorului;
o la disp. = la dispoziţia;
o SI = servicii interne;
o G = generator electric;
o CS = compensator sincron;
o DEC = Dispecerul Energetic Central;
o DET = Dispecerul Energetic Teritorial;
o DED = Dispecerul Energetic de Distribuţie;
o DHE = Dispecerul Energetic de Hidroamenajare;
o DLC = Dispecerul Energetic Local pe Centrală;
o DELC = Dispecerul Energetic Local al Consumatorului;
o CD = centrul de distribuţie;
o St. = staţie electrică;
o CEE = centrală electrica eoliana;
o CTE = centrală termoelectrică;
o CET = centrală electrică de termoficare;
o CHE = centrală hidroelectrică;
o CI12 =cupla 2 din diametrul 1, in statiile cu 1,5 I pe circuit;
o CI2M =cupla mediana din diametrul 2, in statiile cu 1,5 I pe circuit;
o C12= cupla intre Nod1 si Nod 2, in statiile poligonale;
o CT = cuplă transversală;
o CL = cuplă longitudinală;
o CLT = cuplă longotransversală;
o CTf = cuplă de transfer;
o CC = cuplă combinată;
o SOI = starea operativă iniţială;
o Tif = treapta intermediară folosită se inscrie cu litere mici pentru a se deosebi de TIF, �transmitere in inalta frecventa�;
o TCA = treapta care aprobă;
o RMC = responsabil manevră de coordonare;
o RME = responsabil manevră de execuţie;
o EM = executant de manevră;
o PT = post de transformare;
o PA = punct de alimentare;
o FMC nr�.. = foaie de manevră de coordonare nr�..;
o FME nr��= foaie de manevră de execuţie nr�.. .
OBSERVAŢIE:
�n cazul foilor de manevră permanente, cuv�ntul � permanentă � nu se va prescurta. Se va scrie : FMC permanentă nr��. FME permanentă nr��. .
Activitatea desfaşurata este precis identificabila in documente sub aspect temporal şi al raspunderii personale
InscriereFoile de manevră de coordonare
Foile de manevră de execuţie
1 2 3DATE PRIVIND UNITATEA SUBUNITATEA,
�Centrul de dispecer etc.
(st�nga sus)Notă : �n cazul folosirii registrului de foi de manevră, aceste date vor fi �nscrise si pe
1) Denumirea unităţii de care tutelează centrul de dispecer respectiv
2) Denumirea centrului de dispecer
1) Denumirea unităţii de exploatare2)Denumirea subnunităţii de exploatare care executa manevra in instalaţia sau zona de reţea3) Denumirea instalaţiei sau zonei de reţea
coperta acestuiaDATE PRIVIND INTOCMIREA, VERIFICAREA, APROBAREA, CONTROLUL FOII DE MANEVRA
(dreapta sus)
1) �ntocmit: numele, data, semnatura2) Aprobat: numele, data, semnătura (c�nd se aprobă prin telefon, radio se va scrie �n locul semnăturii ; prin telefon, radio şi se va trece ora)3) Foile de manevră permanente vor mai avea �nscris cine aprobă folosirea : numele, data, semnătura (c�nd se aprobă prin telefon, radio se va scrie �n locul semnăturii : prin telefon, prin radio şi se va trece ora)
1)�ntocmit : numele, data, semnătura2) Aprobat: numele, data, semnătura (c�nd se aprobă prin telefon, radio se va scrie �n locul semnăturii : prin telefon, radio şi se va trece ora)3) Controlat : numele, data, ora4) Foile de manevră permanente vor mai avea �nscris cine aprobă folosirea numele, data, semnătura (c�nd se aprobă prin telefon, radio se va �nscrie �n locul semnăturii : prin telefon radio şi se va trece ora)
TITLUL FOII DE MANEVRA
(mijloc sus)
1) Titlul foii de manevră ;
a) Foaie de manevră de coordonare nr���Foaie de manevră de coordonare permanentă nr��..
1) Titlul foii de manevră :
a) Foaie de manevră de execuţie nr��.
b) Foaie de manevră de execuţie permanentă nr�..
1 2 3DATELE DE BAZA PRIVIND MANEVRA
(sub titlul foii de manevră)
1) Tema2) Scopul3) Starea operativă iniţială a instalaţiei echipamentului etc. a)Conform schemei normale pe��b) Conform schemei normale pe�.cu următoa- rele abateri��..(cele care pot afecta efectuarea manevrei)4) Responsabilul manevrei de coordonare: numele, semnat5) Responsabilii manevre-lor de execuţie, instalaţia (zona de reţea), numele6) centrele de dispecer� intermediare folosite: a) denumirea centrelor de dispecer intermediare folosite;b) denumirea instalaţiei şi personalului operativ� intermediar folosit (şef de tură staţie
1) Temă2) Scopul3) Starea operativă iniţială a instalaţiei, echipamentului etc.a)Conform schemei normale pe��b) Conform schemei normale pe�.cu următoa- rele abateri��..(cele care pot afecta efectuarea manevrei)4)Responsabilul manevrei de execuţie: numele, semnătura5) Executantul manevrei: numele, semnătura
6) Responsabilul manevrei de coordonare: denumirea� centrului de dispecer� (c�nd se primesc dispoziţiile sau aprobările prin intermediar, se va scrie şi prin cine se primesc: denumirea centrului de dispecer sau a personalului operativ)
7)� centrele de dispecer de la care se primesc
electrică, zonă de reţea etc.), numele.7) centrele de dispecer �de la care se primesc aprobările: denumirea centrului de dispecer (c�nd se primesc prin intermediar, se �nscrie şi prin cine se primesc; denumirea centrului de dispecer sau a personalului de servire operativă)8) Data executării
aprobările: denumirea centrului� de dispecer, (c�nd se primesc prin intermediar, se �nscrie şi prin cine se primesc; denumirea� centrului de dispecer sau a personalului operativ)
8) Data executării
DESFĂŞURAREA MANEVREI
(sub datele de bază)
1) �nscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte �n ordinea executării, sub forma:
a) col.1: dispunerea executării (către responsabilul manevrei de execuţie respective), prin �nscrierea orei (pentru punctele caracteristice) sau prin bifare cu �X� pentru celelalte);b) col.2:
1) �nscrierea grupelor distincte de operaţii, a operaţiilor distincte, �n ordinea executării, sub forma:a) col.1: dispunerea executării grupei distincte de operaţii sau operaţii distincte (de către persoana care coordonează manevra), prin �nscrierea orei �n dreptul punctului respectiv;
b) col.2: confirmarea executării grupei distincte de operaţii sau operaţii distincte (către persoana care
confirmarea executării (de către responsabilul manevrei de execuţie respective), prin �nscrierea orei (pentru punctele caracteristice) sau prin bifarea cu �X� (pentru celelalte);
coordonează manevra), prin �nscrierea orei �n dreptul punctului respectiv;
Completarea autorizaţiei de lucru este făcuta respect � nd normele de PM şi PSI
Pentru a fi admis la lucru, angajatul trebuie să fie �n posesia �Fişei de aptitudini�, eliberată de medicul de medicina muncii, din care să rezulte că acesta este �APT� pentru meseria-funcţia pentru care afost angajat.
Admiterea la lucru se face �n urma unui instructaj introductiv general şi a unui instructaj la locul de muncă �n domeiul securităţii şi sănătăţii �n muncă şi respectiv in domeniul situaţiilor de urgenţă.
Durata fiecăruia din cele patru instructaje nu va fi mai mică de 8 ore şi acestea se vor �ncheia cu verificarea cunoştinţelor angajajaţilor pe bază de testare.
Instructajul introductiv general se face de către angajator,lucrătorul desemnat,sau un reprezentant al �Serviciului de prevenire şi protecţie�, iar instructajul la locul de muncă se face de către conducătorul locului de muncă respectiv.
La instruirea intoductiv-generală pe linia SSM,se vor expune,�n principal,următoarele probleme:
o legislaţia de securitate şi sănătate �n muncă;
o consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate �n muncă;
o prezentarea unităţii din punct de vedere al activităţii,organizării,regulamente,dispoziţii,instrucţiuni,etc.;
o riscurile de accidentare şi �mbolnăvire profesională specifice unităţii;
o măsuri la nivelul �ntreprinderii privind acordarea primului ajutor şi evacuarea persoanelor.
�Instruirea la locul de muncă va cuprinde:
o informaţii despre riscurile de accidentare şi �mbolnăvire profesională specifice locului de muncă;
o instrucţiunile proprii elaborate pentru locul de muncă;
o măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului ajutor şi evacuarea persoanelor;
o prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de muncă.
Instructajul introductiv-general �n domeniul situaţiilor de urgenţă vizează dobăndirea de cunoştinţe cu privire la:
o sistemul de acte normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi actele normative specifice profilului unităţii;
o managementul situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii;
o mijloacele tehnice existente şi planificarea resurselor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă şi de apărare �mpotriva incendiilor;
o modul de acţiune �n cazul producerii unei situaţii de urgenţă ca urmare a manifestării unui risc existent;
o acţiunile care trebuie �ntreprinse pentru limitarea şi �nlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.
La efectuarea instruirii la locul de muncă �n domeniul situaţiilor de urgenţă se prezintă:
o caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor,materialelor şi produselor utilizate la locul de muncă;
o condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu sau explozie specifice locului de muncă;
o descrierea,funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele de siguranţă ale maşinilr şi utilajelor;
o descrierea,funcţionarea,amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor,utilajelor,dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie �mpotriva incendiilor;
o concepţia de intervenţie �n cazul producerii unei situaţii de urgenţă;
o sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă şi realizarea măsurilor de protecţie civilă.
Admiterea efectivă la lucru a angajatului instruit se face numai după verificarea cunaştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemneayă �n �Fişele de instruire individuală�.
CAPITOLUL 2. ÎNREGISTRAREA DATELOR OPERATIVE
� nregistrarea datelor operative
2.1. Inregistrarea datelor operative
Datele operative sunt identificate in conformitate cu instrucţiunile tehnice interne.
Datele operative sunt �nregistrate la intervale de timp prestabilite.
In foile de date sunt �nregistrate corect datele operative reale.
2.2. �ntocmirea de bilanţuri şi balanţe
Bilanturile şi balantele se vor calcula pe baza datelor operative reale.
Bilanturile şi balantele se vor calcula corect, in conformitate cu instrucţiunile tehnice interne.
CAPITOLUL 3. Aplicarea procedurilor de calitate
Asigurarea premiselor pentru realizarea activităţilor in condiţii de calitate
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Calitatea produsului se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de utilizare al acestuia. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor.
Astfel, calitatea produselor si serviciilor s-a impus ca un factor determinant al competitivitatii organizatiilor.
Pentru a realiza produse şi servicii de calitatea trebuie să existe un mod eficient de administrare a tuturor proceselor din cadrul organizaţiei, respectiv un management al calităţii.
Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor (factori tehnici, administrativi si umani) trebuie orientat spre
reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de calitate.
Pentru succesul deplin al unei organizatii, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
1) Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit;
2) Sa satisfaca asteptarile clientului;
3) Sa se conformeze standardelor si specificatiilor aplicabile;
4) Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii;
5) Sa fie disponibile la un pret competitiv;
6) Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.
Prescriptiile in domeniul calitatii
Mijloacele de realizare presupun un comportament adecvat al angajatilor, bazat pe valorizarea calitatii, inovatiei, lucrului in echipa si pe o buna motivatie pentru indeplinirea scopurilor organizatiei.
Astfel, s-a impus necesitatea stabilirii unor reguli, aplicarea unor principii verificate si recunoscute de toată lumea ca eficace, sintetizate intr-un standard international si anume ISO 9001.
Standardul ISO 9001 este un standard general care promoveaza adoptarea unei abordari bazate pe proces in dezvoltarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului de management al calitatii, in scopul cresterii satisfactiei clientului prin indeplinirea cerintelor acestuia. Acest standard ajuta organizatia de a proiecta, implementa si conduce eficace sistemul de management al calitatii.
Managementul calitatii inseamna evaluarea reala a potentialului si i�mbunatatirea performantei, nu crearea unei impresii bune in contextul mediului extern al organizatiei.
Prin managementul calitatii se �ntelege un ansamblu de activitati coordonate si monitorizate pentru a orienta si a ţine sub control o organizatie din perspectiva strategiei calitatii.
Managementul calitatii presupune obtinerea de rezultate economice si de calitate printr-o strategie adecvata, vizand satisfacerea clientilor, precum si o eficienta interna.
Adoptarea unui sistem de management al calitatii trebuie sa fie o decizie strategica a organizatiei. Pentru a rezista si a se dezvolta intr-un mediu concurential tot mai puternic, majoritatea organizatiilor s-au orientat pe implementarea si certificarea sistemului de management al calitatii in conformitate cu standardul ISO 9001.
Reglementarile şi procedurile de calitate
Documentatia sistemului de management al calitatii ceruta de standardul ISO 9001 trebuie sa includa:
o declaratii documentate ale politicii referitoare la calitate si ale obiectivelor calitatii;
o un manual al calitatii;
o proceduri documentate si inregistrari;
o documente, inclusiv inregistrari, determinate de organizatie ca fiind necesare pentru a se asigura de eficacitatea planificarii, operarii si controlului proceselor sale.
Amploarea acestei documentatii difera de la o organizatie la alta in functie de:
o marimea organizatiei si tipul activitatilor;
o complexitatea proceselor si interactiunea acestora;
o competenta personalului.
Situatiile şi factorii care pot afecta calitatea activitatii desfaşurate
Procedura � mod specificat de efectuare a unei activitati sau a unui proces. Procedura poate fi documentata (scrisa) sau nu. O procedura documentata este un document care specifica (prezinta) modul de efectuare (operare) si de control a unei activitati/proces.
Proces - ansamblul de activitati corelate sau in interactiune care transforma elemente de intrare in elemente de iesire.
Exemple:
o Un produs neconform printr-o succesiune de actiuni este �transformat� in produs conform;
o Un angajat care nu cunoaste o anumita procedura ajunge prin procesul de "instruire" angajat calificat/instruit in raport cu acea procedura.
o Produs � rezultat al unui proces.
Situatiile şi factorii care pot afecta calitatea activitatii desfaşurate
Procedura � mod specificat de efectuare a unei activitati sau a unui proces. Procedura poate fi documentata (scrisa) sau nu. O procedura documentata este un document care specifica (prezinta) modul de efectuare (operare) si de control a unei activitati/proces.
Proces - ansamblul de activitati corelate sau in interactiune care transforma elemente de intrare in elemente de iesire.
Exemple:
o Un produs neconform printr-o succesiune de actiuni este �transformat� in produs conform;
o Un angajat care nu cunoaste o anumita procedura ajunge prin procesul de "instruire" angajat calificat/instruit in raport cu acea procedura.
o Produs � rezultat al unui proces.
3.2. Verificarea rezultatelor activităţilor din punctul de vedere al calităţii
Modul de desfaşurare al activitatii şi rezultatele acesteia
Modul de desfaşurare al activitatii şi rezultatele acesteia sunt comparate cu prescriptiile impuse de reglementarile şi procedurile de calitate, luandu-se masuri de corecţie daca este cazul.
Implementarea sistemului de management al calitatii in conformitate cu standardul ISO 9001 presupune in primul rand ca organizatia sa identifice procesele, sa documenteze procedurile cerute de standard, precum si procedurile de lucru.
O procedura trebuie sa cuprinda obligatoriu domeniul de aplicare, modul in care se desfasoara si se controleaza activitatea/procesul descris in procedura, sa prezinte cine este responsabil pentru planificarea, organizarea, coordonarea, efectuarea, controlarea si evaluarea activitatilor prezentate in procedura, sa prezinte formularele care stau la baza inregistrarilor, modul cum se realizeaza inregistrarile care confirma desfasurarea activitatii/ procesului conform cu cerintele stabilite.
La inceputul unei lucrari, sunt identificate cerintele de calitate pe baza indicaţiilor din documentaţia tehnică.
In funcţie de tipul lucrării de executat şi complexitatea acesteia,� pe intreaga derulare a lucrarii, sunt aplicate permanent procedurile de calitate, �n vederea asigurării cerinţelor specifice de calitate.
Responsabilitatea pentru calitatea activităţii efectuate
Responsabilitatea pentru calitatea activităţii efectuate este asumata prin �nlaturarea abaterilor calitative şi / sau informarea persoanelor abilitate pentru stabilirea modului de remediere.
Procedurile de calitate se aplică la fiecare loc de muncă, fluxuri de fabricaţie şi �n spaţii special amenajate pentru controlul final.
Executantul lucrarii are responsabilitatea realizarii lucrarii in conformitate cu documentatia tehnica si procedurile de calitate.
Daca pe parcursul realizarii unei lucrari executantul constata deficiente de calitate, acesta le raporteaza persoanelor abilitate pentru a fi analizate cauzele si a se stabili modul de remediere.
In functie de complexitatea lucrarii, pot fi stabilite verificari pe parcursul derularii lucrarii, dar obligatoriu lucrarea este verificata dupa finalizare. Caracteristicile tehnice ale lucrărilor realizate sunt verificate prin compararea atentă a calităţii execuţiei cu cerinţele din documentatia tehnica (planurile şi detaliile de execuţie).
Verificarea se realizează cu mijloace/echipamente specifice (scule, dispozitive, aparatura de măsurare, etaloane, echipamente de testare standardizate, etc), prin aplicarea metodelor adecvate tipului de lucrare executată şi caracteristicilor urmărite.
Eventualele defecte constatate la verificarile intermediare sunt remediate prin intervenţii adecvate fiecărei operaţii efectuate.
Lucrarile finalizate trebuie sa corespunda cu documentatia de executie.
CAPITOLUL 4. Admiterea la lucru
4.1. ANALIZAREA DOCUMENTELOR DE LUCRU
Datele caracteristice ale lucrării
Datele caracteristice ale lucrării sunt identificate corect, conform documentelor de lucru.
Admiterea la lucrare
Admiterea la lucrare trebuie sa se faca dupa realizarea efectiva a masurilor tehnice de protectie de protectie a muncii, conform prevederilor dupa caz, din normele specifice, la instalatia în care urmeaza a se lucra.
In acest scop admitentul si seful de lucrare trebuie sa verifice corespondenta masurilor tehnice dispuse prin autorizatia de lucru cu cele realizate si sa le confirme prin semnarea în autorizatia de lucru.
Admiterea la lucrare a sefului formatiei de lucru se considera terminata numai dupa ce au fost luate toate masurile tehnice dispuse.
Admitentul trebuie sa confirme executarea tuturor masurilor tehnice, prin completarea si semnarea autorizatiei de lucru, numai dupa ce a realizat personal aceste masuri sau a primit confirmarea privind executarea lor conform art. 83 (4) sau din partea treptei de comanda operativa (G.T., anexs 1, poz.59) care are instalatia respectiva în comanda nemijlocita ori a treptei de coordonare.
In cazul transmiterii directe a aprobarii de începere a lucrarii, admitentul trebuie sa prezinte seful de lucrare (verbal sau prin aratare directa) masurile tehnice realizate si partile de instalatie ce au ramas sub tensiune în apropiere.
Seful de lucrare dupa ce a luat cunostinta, din autorizatia de lucru si/sau din teren, de masurile tehnice realizate si marimea zonei (zonelor) de lucru, daca aceasta (acstea) a (au) fost executata (executate) de catre admitent, trebuie sa confirme însusirea acestora semnand în autorizatia de lucru la partea ce-i este rezervata. Din acest moment seful de lucrare devine responsabil asupra lucrarii încredintate.
In cazul în care seful de lucrare considera ca masurile tehnice nu sunt suficiente sau constata ca personalul de servire operativa nu a luat toate masurile tehnice necesare pentru realizarea zonei de
lucru, conform prevederilor prezentei norme, el trebuie sa solicite completarea acestora de catre personalul de servire operativa, consemnandu-se în autorizatia de lucru, la partea privind "Inceperea si desfasurarea lucrarii". Vor semnna atat admitentul, cat si seful de lucrare, în rubricile rezervate.
In cazul transmiterii indirecte a aprobarii de începere a lucrarii, mesajele trebuie sa fie inscrise în evidentele operative sau în caietul de mesaje de catre admitent, respectiv în autorizatia de lucru catre seful de lucrare. Cel care primeste mesajul radio sau telefonic, trebuie sa confirme întelegerea corecta a acestuia, prin repetarea continutului sau.
In cazul în care conditiile tehnice ale retelei de telecomunicatii o impun, se admite ca si seful de lucrare sa se faca indirect, prin intermediul personalului de sercire operativa sau de comanda operativa. In aceste situatii, personalul care face retrasmiterea va consemna mesajul în evidentele sale operative.
Mesajul trebuie sa contina masurile tehnice realizate, precum si data si ora transmiterii aprobarii de începere a lucrarii.
La primirea mesajului, seful de lucrare trebuie sa completeze partea rezervata admitentului în autorizatia de lucru. Apoi, seful de lucrare trebuie sa confrunte continutul mesajului cu prevederile emitentului din autorizatia de lucru, dupa care va semna în partea rezervata sefului de lucrare la admiterea la lucru. Din acest moment seful de lucrare devine responsabil asupra lucrarii încredintate.
In cazul mesajului scris, acesta se va anexa la autorizatia de lucru.
Identificare măsuri tehnice suplimentare
Eventualele masuri tehnice suplimentare necesare sunt identificate in concordanta cu datele caracteristice ale lucrarii şi normelor specifice.
Dupa aprobarea �nceperii lucrarii de� catre admitent, seful de lucrare trebuie sa identifice instalatia sau partea din instalatie la care
se va lucra cu respectarea prevederilor de la art. 58 (2) si (3)� din NSSM 65.
Seful de lucrare� �mpreuna cu un membru al formatiei trebuie sa realizeze zona de lucru cu respectarea masurilor tehnice prevazute la art. 59-79. In cazul �n care zona de lucru a fost realizata de admitent, seful de lucrare trebuie sa verifice corectitudinea� masurilor luate acceptand sau nu preluarea acesteia, pe propria raspundere.
Seful de lucrare si membrii formatiei trebuie sa cunoasca continutul fisei tehnologice sau a instructiiunii tehnice de lucru specifice lucrarii� ce urmeaza sa o execute. La fata locului se va face o� instruire succinta asupra acestora.
Seful de lucrare �mpreuna cu membrii formatiei de lucru trebuie sa organizeze si sa pregateasca conditiile specifice pentru lucru la �naltime, conform prevederilor art.180-188 din prezenta norma specifica si a Normelor specifice de protectie a muncii pentru lucru la �naltime, daca conditiile de lucru impun� aceasta.
Seful de lucrare trebuie sa instruiasca� membri formatiei de lucru, deserventii de utilaje si personalul de alta specialitate, asupra limitelor zonei de lucru, a instalatiilor sub presiune din vecinatate, inclusiv asupra masurilor de protectie a muncii de natura neelectrica.
Seful de lucrare trebuie sa completeze formularul autorizatiei de lucru si sa-l semneze �mpreuna cu membrii formatiei, confirmand realizarea masurilor ce �i revin. ������
Asigurarea condiţiilor de lucru
Executantul este instruit in concordanta cu documentele de lucru.
Este verificata cunoaşterea datelor caracteristice ale lucrarii de c�tre executant.
Condiţiile de lucru sunt asigurate prin luarea tuturor masurilor tehnice prevăzute in documentaţia de lucru.
Condiţiile de lucru sunt asigurate prin realizarea condiţiilor ambientale adecvate tipului de lucrare şi locului de munca.
CAPITOLUL 5. Aplicarea IPSSM si IPPSI5.1. Aplicarea IPSSM
Normele de protectia muncii şi masurile de prim ajutor
Normele de protectia muncii şi masurile de prim ajutor sunt însuşite in conformitate cu specificul locului de munca, prin instructaje periodice şi studiu individual.
Elementele componente ale unui sistem de muncă sunt: executantul, sarcina de muncă, mijloacele de muncă şi mediul de muncă.
Securitatea şi sănătatea în muncă (SSM) are ca deziderat cunoaşterea şi înlăturarea disfuncţiilor ce pot apare într-un sistem de muncă, a cărui elemente pot genera accidente şi îmbolnăviri profesionale.
Necesitatea şi obligativitatea existenţei unui sistem legislativ în acest domeniu sunt cuprinse în legea fundamentală, Constituţia României, care specifică:
o „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanelor sunt garantate” (art.22(1).
o Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilitate prin lege (art.41 (2).
Sistemul legislativ în domeniul SSM al României poate fi structurat pe trei niveluri, după cum urmează:
o legislaţie primară care stabileşte cadrul general, principiile şi regulile de bază în domeniu, concretizate în Legea 319 / 2006 – legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
o legislaţia secundară stabileşte măsuri de prevenire şi reguli de procedură în domeniu pentru activităţi din economia naţională (Hotărâri de Guvern care conţin norme generale, specifice sau metodologice, standarde de securitate, etc...;
o legislaţia terţiară cuprinde instrucţiuni proprii de SSM, regulamente, coduri, standarde de firmă, etc. care conţin măsuri de prevenire detaliate.
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319 / 2006
Legea se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice cât şi private, atât angajatorilor cât şi lucrătorilor.
Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor, în toate aspectele legate de muncă. Astfel, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru:
o asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor ;
o prevenirea riscurilor profesionale;
o informarea şi instruirea lucrătorilor;
o asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, lucrătorii au următoarele obligaţii:
o să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
o să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună în locul destinat pentru păstrare;
o să nu procedeze la scoaterea din funcţiuni – le la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
o să comunice imediat angajatorului orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
o să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
o să coopereze cu angajatorul pentru a permite acestuia să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri;
o să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul SSM şi măsurile de aplicare a acestora.
Angajatorul are obligaţia ca în permanenţă să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a tuturor riscurilor (nu numai a celor legate de sistemul de muncă) pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat.
Pornind de la o clasificare a riscurilor în patru mari categorii şi anume:
o riscuri naturale (furtuni, variaţii de temperatură, cutremure, alunecări de teren, ploi sau ninsori, inundaţii;
o riscuri tehnologice (accidente industriale, eşecul utilităţilor publice, transportul materialelor periculoase;
o riscuri biologice (epidemii);
o riscuri de incendiu.
În România există o strategie naţională privind situaţiile de urgenţă cu cele două componente: protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor.
Astfel, Legea 481 / 2004 privind protecţia civilă stabileşte obligaţiile ce revin atât autorităţilor cât şi persoanelor juridice şi fizice în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, iar Legea 307 / 2006 privind apărarea împotriva incendiilor stabileşte ansamblul integrat de măsuri, activităţi şi sarcini organizatorice în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi mediului.
Astfel, potrivit Legii 307 / 2006, angajatorul are următoarele obligaţii:
o să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor;
o să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu;
o să elaboreze instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de muncă, precum şi să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă aceste instrucţiuni;
o să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi evacuare şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment.
La locul său de muncă, fiecare salariat are următoarele obligaţii:
o să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor;
o să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele potrivit instrucţiunilor tehnice;
o să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
o să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau existenţa unui pericol de incendiu;
o să acţioneze în conformitate cu instrucţiunile de la locul de muncă în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu.
Echipamentul de protectie din dotare
Echipamentul de protectie din dotare este identificat, folosit şi pastrat in conformitate cu normele in vigoare şi procedura specifica locului de munca.
Echipamentele electrice trebuie să fie astfel proiectate,fabricate, montate, �ntreţinute şi exploatate �nc�t să fie asigurată protecţia �mpotriva pericolelor generate de energia electrică, precum şi protecţia �mpotriva pericolelor datorate influenţelor externe.
�Pentru asigurarea protecţiei �mpotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevăzute măsuri tehnice pentru ca:
a) persoanele să fie protejate faţă de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directă sau indirectă a părţilor aflate sub tensiune;
b) să nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiaţii care să pericliteze viaţa sau sănătatea oamenilor;
c) construcţia echipamentelor tehnice să fie adecvată mediului pentru ca să nu se producă incendii şi explozii;
d) persoanele şi bunurile să fie protejate contra pericolelor generate �n mod natural de echipamentul electric;
e) izolaţia echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.
Pentru asigurarea protecţiei �mpotriva pericolelor datorate influenţei externe, echipamentele electrice trebuie:
a) să satisfacă cerinţele referitoare la solicitările mecanice astfel �nc�t să nu fie periclitate persoanele, animalele domestice şi bunurile;
b) să nu fie influenţate de condiţiile de mediu, astfel �nc�t să nu fie periclitate persoanele, animalele şi bunurile;
c) să nu pericliteze persoanele, animalele domestice şi bunurile, �n condiţii previzibile de suprasarcină.
Autorizare lucrări efectuate
Lucrările efectuate sunt conform grupei de autorizare PM.
Pentru protecţia �mpotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice măsuri tehnice şi organizatorice. Măsurile organizatorice le completează pe cele tehnice �n realizarea protecţiei necesare.
Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia �mpotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active(izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
b) �nchideri �n carcase sau acoperiri cu �nvelişuri exterioare;
c) �ngrădiri;
d) protecţia prin amplasare �n locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la păm�nt şi �n scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protecţie;
i) egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de păm�nt a platformei de lucru.
Măsurile organizatorice care pot fi aplicate �mpotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele:
a) executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări,reparări, racordări etc.) trebuie să se facă numai de personal calificat �n meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea intervenţiilor �n baza unei forme de lucru;
c) delimitarea materială a locului de muncă (�ngrădire);
d) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
e) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;
f) organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie �mpotriva atingerilor directe.
Pentru protecţia �mpotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice. Este interzisă �nlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia �n orice condiţii, şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia �n cazul deteriorării protecţiei principale.
Cele două măsuri de protecţie trebuie să fie astfel alese �nc�t să nu se anuleze una pe cealaltă. �n locurile puţin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficientă aplicarea numai a unei măsuri, considerate principale.
Echipamentul de protectie din dotare
Echipamentul de protectie din dotare este identificat, folosit şi pastrat in conformitate cu normele in vigoare şi procedura specifica locului de munca.
Echipamentele electrice trebuie să fie astfel proiectate,fabricate, montate, �ntreţinute şi exploatate �nc�t să fie asigurată protecţia �mpotriva pericolelor generate de energia electrică, precum şi protecţia �mpotriva pericolelor datorate influenţelor externe.
�Pentru asigurarea protecţiei �mpotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevăzute măsuri tehnice pentru ca:
f) persoanele să fie protejate faţă de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directă sau indirectă a părţilor aflate sub tensiune;
g) să nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiaţii care să pericliteze viaţa sau sănătatea oamenilor;
h) construcţia echipamentelor tehnice să fie adecvată mediului pentru ca să nu se producă incendii şi explozii;
i) persoanele şi bunurile să fie protejate contra pericolelor generate �n mod natural de echipamentul electric;
j) izolaţia echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.
Pentru asigurarea protecţiei �mpotriva pericolelor datorate influenţei externe, echipamentele electrice trebuie:
c) să satisfacă cerinţele referitoare la solicitările mecanice astfel �nc�t să nu fie periclitate persoanele, animalele domestice şi bunurile;
d) să nu fie influenţate de condiţiile de mediu, astfel �nc�t să nu fie periclitate persoanele, animalele şi bunurile;
c) să nu pericliteze persoanele, animalele domestice şi bunurile, �n condiţii previzibile de suprasarcină.
Lucrările sunt efectuate cu respectarea normelor de PM.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirectă, măsurile de protecţie care pot fi aplicate sunt următoarele:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la păm�nt;
c) legarea la nul de protecţie;
d) izolarea suplimentară de protecţie, aplicată utilajului, �n procesul de fabricare;
d) izolarea amplasamentului;
e) separarea de protecţie;
f) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor;
g) deconectarea automată �n cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
h) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Este interzisă folosirea drept protecţie principală a măsurilor indicate la pct. e), g), h) şi i).
Fac excepţie instalaţiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenţi de defect poate constitui mijloc principal de protecţie, şi st�lpii liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea distribuţiei potenţialelor constituie mijloc principal de protecţie.
Pentru instalaţiile şi echipamentele electrice de �naltă tensiune, sistemul de protecţie �mpotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin aplicarea uneia sau, cumulativ, a mai multor măsuri de protecţie, dintre care �nsă legarea la păm�nt de protecţie este totdeauna obligatorie.
5.2. Aplicarea IPPSI
� nsuşirea normelor de PSI
Normele de PSI sunt �nsuşite corect prin instructaje periodice şi prin aplicaţii practice.
Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor stabilesc principiile, criteriile de performanta,cerintele si conditiile tehnice privind siguranta la foc pentru constructii,instalatii si alte amenajari, agentii care pot interveni in caz de incendiu si pentru inlaturarea efectelor acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si normele, regulile, recomandarile si masurile generale ce trebuie avute in vedere in scopul apararii impotriva incendiilor.
In organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare impotriva incendiilor se tine seama de urmatoarele principii: respectarea reglementarilor in vigoare, prioritatii, dimensionarii optime, colaborarii si conlucrarii cu factorii interesati.
Instrucţiunile de apărare �mpotriva incendiilor se elaborează pentru locurile de muncă stabilite de administrator/conducător, obligatoriu pentru toate locurile cu risc de incendiu.
Instrucţiunile de apărare �mpotriva incendiilor cuprind:
a) prevederile specifice de apărare �mpotriva incendiilor din reglementările �n vigoare;
b) obligaţiile salariaţilor privind apărarea �mpotriva incendiilor;
c) regulile şi măsurile specifice de apărare �mpotriva incendiilor pentru exploatarea instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice, tehnologice şi organizatorice locale, precum şi pentru reparaţii, revizii, �ntreţinere, oprire şi punere �n funcţiune;
d) evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu sau de explozie;
e) prezentarea pericolelor care pot apărea �n caz de incendiu, cum sunt intoxicările, arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum şi a regulilor şi măsurilor de prevenire a acestora.
(3)Instrucţiunile de apărare �mpotriva incendiilor se elaborează de şeful sectorului de activitate, instalaţie, secţie, atelier, se verifică de cadrul tehnic sau de persoana desemnată să �ndeplinească atribuţii de apărare �mpotriva incendiilor şi se aprobă de administrator/conducător.
(4)Instrucţiunile de apărare �mpotriva incendiilor se afişează, �n �ntregime sau �n sinteză, �n funcţie de volumul lor şi de condiţiile de la locul de muncă respectiv.
(5)Un exemplar al tuturor instrucţiunilor de apărare �mpotriva incendiilor se păstrează la cadrul tehnic sau la persoana desemnată să �ndeplinească atribuţii de apărare �mpotriva incendiilor.
� ntreţinerea echipamentelor de stingere a incendiilor
Echipamentele de stingere al incendiilor sunt menţinute in stare de funcţionare prin verificări periodice.
Instalaţiile de protecţie �mpotriva incendiilor fac parte din măsurile de protecţie activă la foc cu rol important �n asigurarea cerinţei esenţiale "securitatea la incendiu" a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a amenajărilor, precum şi pentru securitatea utilizatorilor.
Instalaţiile de protecţie �mpotriva incendiilor pot fi:
a) instalaţii de detectare a gazelor inflamabile;
b) instalaţii de inhibare a exploziei;
c) instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu;
d) instalaţii de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi;
e) instalaţii de hidranţi interiori, coloane uscate, hidranţi exteriori;
f) instalaţii speciale de stingere cu apă;
g) instalaţii de stingere a incendiilor cu gaze;
h) instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă;
i) instalaţii de stingere a incendiilor cu pulberi;
j) instalaţii de stingere a incendiilor cu aerosoli.
Efectuarea lucrărilor
Lucrările sunt efectuate in condiţii de siguranţa, prin respectarea normelor de PSI.
Instalaţiile tehnologice se pun �n funcţiune şi se exploatează cu respectarea strictă a instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a măsurilor de apărare �mpotriva incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de producători.
5.3. Aplicarea procedurilor
Modul de actiune şi echipamentele de interventie
Modul de actiune şi echipamentele de interventie sunt stabilite pe baza evaluării corecte a situaţiei reale.
Obligaţiile conducătorilor locurilor de muncă
�naintea �nceperii activităţii, conducătorii locurilor de muncă verifică:
o existenţa şi starea normală a instalaţiilor,echipamentelor.mijloacelor şi materialelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de avertizare şi alarmare;
o starea tehnică a instalaţiilor,echipamentelor,utilajelor şi construcţiilor din punct de vedere a �ndeplinirii cerinţelor psi;
o prezenţa şi starea personalului cu sarcini privind stingerea incendiilor;
o existenţa instrucţiunilor proprii privind psi;
o asigură instruirea lucrătorilor privind instrucţiunile specifice lucrărilor executate.
Pe �ntreaga perioadă de lucru, supraveghează şi contolează modul de respectare a instrucţiunilor de psi.
Verifică la terminarea programului,dacă s-au luat toate măsurile de psi.
Asigură instruirea corespunzătoare �n cadrul instructajelor periodice pentru situaţii de urgenţă a tuturor lucrătorilor din subordine.
Aduc la cunostinţă conducerii unităţii neregulile constatate şi eventualele pericole de incendiu.
Anunţă conducerea �n cazul izbucnirii unui incendiu.
Organizarea activităţii de PSI
Organizarea activităţii de PSI se realizează pe baya prevederilor legale �n vigoare,fiind obligaţia angajatorului.�n principiu, trebuie avute �n vedere următoarele aspecte:
o constituirea unui serviciu intren pentru situaţii de urgenţă, sau după caz, contractarea serviciilor unui serviciu extern;
o incadrarea unor cadre tehnice de specialitate conforn legislaţiei �n domeniu;
o �ntocmirea planurilor de intervenţie şi evacuare;
o �ntocmirea unor instrucţiuni proprii de psi �n funcţie de specificul activităţii şi de riscurile existente;
o organizarea prevenirii şi stingerii incendiilor şi evacuării pe locurile de muncă;
o stabilirea atribuţiilor şi răspunderilor ce revin tuturor lucrătorilor;
o reglementarea fumatului si a utilizarii focului deschis;
o instruirea tuturor lucrătorilor �n domeniul situaţiilor de urgenţă;
o dotarea cu materiale şi mijloace psi şi de instruire in domeniul situaţiilor de urgenţă.
Intervenţia pentru limitarea efectelor evenimentului de PM sau PSI
Intervenţia pentru limitarea efectelor evenimentului de PM sau PSI este rapida şi conforma procedurilor specifice locurilor de munca.
Exerciţiile privind modul de intervenţie �n caz de incendiu constituie formele de bază prin care se verifică stadiul şi capacitatea de acţiune a personalului de la locul de muncă.
Exerciţiile şi aplicaţiile vizează modul �n care se execută:
a) alarmarea;
b) evacuarea;
c) stingerea incendiului.
Exerciţiile de intervenţie se efectuează:
a) planificat, pe bază de grafic, astfel �nc�t la acestea să participe eşalonat toţi salariaţii cu atribuţii de intervenţie de la locurile de muncă;
b) inopinat, de către administrator/conducător, autorităţile de control sau de alţi factori de decizie;
c) planificat, pe bază de grafic, cu personalul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.
Evidenţa aplicaţiilor şi exerciţiilor efectuate se ţine �ntr-un registru special.
Fiecare exerciţiu de intervenţie se finalizează printr-un raport, �n care se fac referiri cel puţin la:
a) obiectivele şi scopul exerciţiului;
b) menţiuni privind cunoaşterea şi capacitatea de punere �n aplicare a sarcinilor ce revin personalului de la locul de muncă �n caz de incendiu;
c) �ndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite şi a timpilor operativi de intervenţie;
d) menţiuni privind alarmarea (alertarea) personalului;
e) aprecieri privind funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare �mpotriva incendiilor;
f) desfăşurarea activităţii de salvare şi evacuare a persoanelor şi a materialelor periculoase;
g) propunerea de măsuri privind �mbunătăţirea activităţii respective.
Evacuarea in caz de incendiu
Evacuarea in caz de incendiu este efectuata in conformitate cu planul de evacuare.
Planurile de evacuare a persoanelor �n caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate �n funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan �n aceasta şi se �ntocmesc astfel:
a) pe nivel, dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane;
b) pe �ncăperi, dacă �n ele se află cel puţin 50 de persoane;
c) pentru �ncăperile destinate cazării, indiferent de numărul de locuri.
Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel, pe căile de acces şi �n locurile vizibile, astfel �nc�t să poată fi cunoscute de către toate persoanele, iar �n �ncăperi, pe partea interioară a uşilor.
Planul de evacuare se �ntocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a �ncăperii, pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi, coridoare şi case de scări sau scări exterioare.
Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare �mpotriva incendiilor: stingătoare, hidranţi interiori, butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor, posibilităţile de refugiu, �ncăperi speciale, terase, precum şi interdicţia de folosire a lifturilor �n asemenea situaţii.Exista un model al planului-cadru de evacuare.
5.3.4. Acordarea primului ajutor în funcţie de tipul de accident
SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT
La instalatiile electrice, atingerea partilor conducatoare de curent care se gasesc sub curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara a muschilor. Din aceasta cauza, cand accidentatul tine conductorul in maini, degetele se strang atat de tare, incat desclestarea lor de pe conductor devine imposibila. Daca acesta ramane in atingere cu partile conductoare de curent, atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor necesare de securitate, atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui ce intervine. Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
a) In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare, deconectarea instalatiei si eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de cadere.
b) In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea, trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de
iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu acumulatoare, etc.) fara sa se intarzaie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel accidentat.
c) In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede, atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este agatata si anume:
o pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei electrice de aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator neconductor si uscat;
o nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede;
o pentru ca accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina lui, daca este uscata si este departata de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de obiectele metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine;
o nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara a se lua masurile necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate;
o persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura mainile cu o haina uscata;
o in cazul cand nu are asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un covor de cauciuc electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
Cand, in vederea salvarii, este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile corpului ce nu sunt acoperite cu haine, trebuie sa se puna manusile de cauciuc si galosii sau sa se infasoare mainile cu un fular uscat, cu o sapca de postav sau cu maneca ori pulpana
propriei haine uscate etc. sau acoperind persoana accidentata cu o haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla stofa uscata.
Se mai poate interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe orice alt asternut uscat, neconductor de curent, pe o legatura sau pachet de haine etc. Se mai recomanda sa se foloseasca, daca se poate, numai o singura mana. La joasa tensiune, cand curentul se scurge in pamant prin corpul celui accidentat prin electrocutare si acesta strange convulsiv in maini un conductor, iar reteaua nu se poate deconecta urgent, este mai bine ca cel accidentat sa fie izolat fata de pamant (de exemplu impingand sub el scanduri uscate sau orice alt material izolant uscat, astfel incat sa nu mai atinga solul, peretii sau alte obiecte din imediata apropiere) decat sa se incerce desprinderea mainilor.
Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie luate la atingerea celui accidentat, aratate mai sus. De asemenea, se va avea grija ca cel accidentat prin electrocutare sa nu sufere alte accidente la luarea acestor masuri. In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat, cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare. Operatia trebuie executata cu precautie (nu se ating conductoarele, se taie fiecare conductor in mod separat, cu manusile de cauciuc si cu galosii pusi).
La inalta tensiune, pentru izolarea celui accidentat fata de pamant sau de partile conducatoare de curent, cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si manusi si sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare. Pe liniile electrice de transport, cand scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din metodele aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole, trebuie sa se recurga la scurt-circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura la pamant (dupa regulile generale de tehnica securitatii). In acest caz, trebuie luate masuri ca bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda ajutorul.
De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
a) daca accidentatul se gaseste la inaltime, trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de cadere;
b) daca accidentatul atinge un singur conductor, este adesea suficient sa se lege la pamant numai acest conductor;
c) pentru a realiza legarea la pamant si scurt-circuitarea, este necesar in primul rand ca conductorul intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamant apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmeaza sa fie puse la pamant;
d) trebuie de asemenea retinut ca, daca in linie exista o capacitate electrica mare, prin deconectare poate ramane o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamant a liniei o poate face inofensiva.
PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT
Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in care se afla accidentatul dupa scoaterea de sub curent. In cazul cand acesta se afla in deplina cunostinta, desi pana atunci fusese in lesin sau a stat mult timp sub tensiune, el va fi indrumat sau transportat la un medic, spre a preveni o eventuala agravare a starii sale; in situatii grave, trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la fata locului. Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu voma in cazul unui nou lesin, accidentatul se aseaza in decubit ventral.
Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc neted si comod şi i se desface imbracamintea la piept si la gat. Se iau masuri pentru improspatarea aerului, se evacueaza din incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac, se stropeste cu apa (nu din gura !), i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului.
Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent. In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund, i se va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii.
�n cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. Moartea poate fi adesea numai aparenta, dar cel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se respiratie artificiala. Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu, pana la sosirea medicului, care, in aceste cazuri, trebuie chemat urgent. Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv.
In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare, care in aparenta este mort, fiecare secunda este pretioasa, de aceea primul ajutor trebuie dat imediat, daca este posibil chiar la fata locului. El va fi transportat in alt loc numai in cazul cand pericolul continua sa ameninte atat pe cel accidentat cat si pe cel care acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii acordarii primului ajutor in timpul transportului. Electrocutatul poate fi considerat mort numai in cazul unor grave leziuni externe, de exemplu fracturarea cutiei craniene in cadere sau carbonizarea intregului corp.
Moartea poate fi declarata de catre medic. In nici un caz nu trebuie sa se aplice celui accidentat mijloace empirice.
PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA EXECUTAREA RESPIRATIEI ARTIFICIALE
Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu respira deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca respiratia se inrautateste. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent si se continua apoi fara intrerupere. Ea va fi continuata pana la obtinerea rezultatului pozitiv (revenirea la viata) sau pana la aparitia semnelor neindoielnice ale mortii reale (a petelor cadaverice sau a rigiditatii corpului).
S-au observat cazuri cand cei considerati morti datorita leziunilor provocate, au fost readusi la viata peste cateva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-11 ore). In timpul cat se executa respiratia artificiala, se va observa atent fata accidentatului. In cazul cand se observa o miscare a buzelor, a pleoapelor sau a marului lui
Adam, facand impresia ca inghite, se va verifica daca nu cumva accidentatul a inceput sa respire singur si regulat, se opreste respiratia artificiala, deoarece continuarea ei poate fi periculoasa. Daca insa dupa cateva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu mai respira, se va relua imediat respiratia artificiala. Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar:
o sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia (gulerul de la camasa, fularul), sa se desfaca cureaua de la pantaloni;
o sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature protezele dentare daca exista);
o daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie deschisa, in care scop falca inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete de la ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare, apoi, prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii, aceasta este impinsa in afara, astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior.
In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura, atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza dintii. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura, se inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn.).
Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii.
METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
Exista mai multe metode de respiratie artificiala(Silvester, Sch�fer, Howard) care se aplica de la caz la caz. Oricare ar fi metoda, este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspiratii fortate pentru a asigura oxigen creierului, altfel dupa 3 minute fara oxigen, creierul se lezeaza ireversibil.
Metoda Silvester
Mentionam ca aceasta metoda este cea mai buna dintre metodele de respiratie artificiala prezentate. In cazul cand se dispune de ajutoare, se aplica aceasta metoda. Pentru aplicarea acesteia sunt necesare mai multe schimburi de echipe, procedeul fiind obositor. La aplicarea metodei Silvester se aseaza accidentatul pe spate, pe un sul de haine ca sa se largeasca toracele, se scoate si se retine limba afara cu un carlig de rufe, batista uscata sau cu ajutorul unei fesi sau bucati de panza care se trece in jurul gatului. Operatorul se aseaza in genunchi la capul accidentatului iar bratele acestuia se prind de sub incheietura cotului si se apasa fara violenta pe partile laterale ale pieptului (expiratie), numarand: unu, doi, trei- se ridica apoi bratele accidentatului in sus si se trag inapoi peste cap (inspiratie); numarand: patru, cinci, sase- se vor apasa din nou bratele accidentatului pe partile laterale ale pieptului.
In cazul cand se dispune de ajutoare, la aplicarea metodei Silvester sunt intrebuintati doi oameni, fiecare stand pe un genunchi de fiecare parte a accidentatului, actionand in concordanta si dupa numaratoare. Un al treilea ajutor tine scoasa limba accidentatului. In cazul unei executari corecte a respiratiei artificiale se aude un sunet (care seamana a geamat) produs de aerul ce trece prin traheea accidentatului, la comprimarea pieptului si eliberarea lui. Daca sunetele nu se produc, aceasta inseamna ca limba a cazut si impiedica trecerea aerului; in acest caz trebuie sa fie scoasa mai mult afara .
In cazul fracturarii unei maini sau unui umar, metoda Silvester NU trebuie aplicata.
Metoda Sch�fer
In cazul cand respiratia artificiala trebuie facuta de o singura persoana, este mai usor de aplicat metoda Sch�fer. Avantajele ei constau in usurinta aplicarii procedeului, deoarece acesta poate fi usor insusita, dupa cateva exercitii de scurta durata. In cazul aplicarii metodei Sch�fer, accidentatul trebuie asezat cu spatele in sus, cu capul sprijinit pe o mana, cu fata in laturi. Cealalta mana trebuie intinsa in lungul capului si se va asterne ceva sub fata. Daca este posibil i se va scoate limba afara; aceasta nu trebuie tinuta deoarece ea va sta singura. Apoi operatorul trebuie sa se aseze in genunchi
deasupra accidentatului, cu fata inspre capul acestuia, in asa fel incat soldurile sale sa fie cuprinse intre genunchii persoanei care da ajutorul. Se aplica apoi palmele pe spatele accidentatului, pe coastele inferioare, cuprinzandu-le lateral cu degetele indoite, numarand unu, doi, trei operatorul se apleaca inainte in asa fel ca prin greutatea corpului sau sa apese cu mainile pe coastele accidentatului. Numarand in continuare: patru, cinci, sase, operatorul se ridica brusc de pe spatele accidentatului, revenind la pozitia de la inceput, fara a ridica mainile de pe accidentat.
Metoda Howard
Se aplica (in locul metodei Sch�fer) in cazul in care cel accidentat are arsuri pe spinare si leziuni la maini. In cazul aplicarii metodei Howard se aseaza accidentatul pe spate asternand sub locul cu arsuri o batista sau o panza curata si i se intind mainile in lungul capului. In cazul cand mainile sunt fracturate, acestea nu se vor intinde, ci se vor aseza deasupra capului. Limba accidentatului trebuie scoasa afara si tinuta de o a doua persoana. Apoi operatorul se aseaza in genunchi deasupra persoanei accidentate, procedand identic ca si la aplicarea metodei Schafer: apasa pe coastele inferioare (nu pe burta), numarand la apasare si la ridicare. Oricare ar fi metoda aplicata, sa se evite apasarile intense pe piept sau pe spate, mai cu seama in regiunea abdomenului, deoarece poate produce impingerea alimentelor din stomac spre gura, ceea ce ar putea astupa caile respiratorii. Trebuie sa fie evitate miscarile violente ale accidentatului, (in special metoda Silvester) pentru a nu se produce fracturi sau luxatii.
La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala, trebuie avut grija ca accidentatul sa nu raceasca; de aceea nu trebuie sa fie lasat pe pamant umed sau pardoseala de piatra, de beton sau fier. Pentru aceasta, sub accidentat trebuie asezat ceva calduros, va fi invelit si daca este posibil incalzit aplicandu-i-se pe corp si la picioare sticle cu apa fierbinte, caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite pentru a nu cauza arsuri. Toate acestea trebuie facute repede fara sa se intrerupa operatia de respiratie artificiala. In timpul respiratiei, bratele celui care face respiratia, in cazul aplicarii metodelor Schafer si Howard, sau ale accidentatului, la aplicarea metodei Silvester, pot fi indepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica a accidentatului.
La toate metodele de respiratie artificiala trebuie sa se faca 15 miscari complete pe minut, adica de inspiratie si respiratie. Pentru a
obosi mai putin, cel care face respiratia artificiala trebuie sa respire in ritmul miscarilor pe care le face accidentatului. Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura este cea mai buna metoda pentru ca este usor de invatat si practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. In plus, ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur, asa cum este cel mai probabil sa fie in cazul radioamatorilor, care lucreaza in grup restrans iar in grupuri mai mari se aduna rar, doar in cazul concursurilor sau simpozioanelor.
Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii: - Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata. - Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel incat pieptul sa fie in extensie - Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie inspre inapoi. Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii, care este deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta. Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mana se strang narile accidentatului. Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc, apoi insufla aerul prin gura accidentatului. Daca maxilarele sun inclestate, inca se mai poate folosi aceasta metoda, aerul trecand printre dinti, altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas.
Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la oprirea insuflatiei. Daca e nevoie, respiratia artificiala(metoda Silvester sau gura-la-gura) trebuie combinata cu masajul cardiac. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut - o data la 5 compresii cardiace; In cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. In cazul cand accidentatul este copil, ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut, se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului. Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica intarziere poate fi fatala! Masajul inimii se executa in felul urmator : persoana care da primul ajutor pune mana sa dreapta pe regiunea inimii accidentatului, avand degetele indreptate in directia capului acestuia si mana stanga peste mana dreapta si apasa uniform, cu mainile indreptate, in ritmul batailor inimii (la un om sanatos 70-80 pe minut, sau pentru comoditate la fiecare secunda, dupa ceas) face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.
ATENTIE! In caz de accidentare, se va asigura primul ajutor, se va anunta seful locului de munca si se va apela unul din telefoanele urmatoare:
o 112 - Serviciul comunicatii speciale (servicii reunite � politie-pompieri-salvare);
o 961-Serviciul salvare.
5.4. Raportări privind IPSSM şi IPPSI
Pericolele potentiale şi evenimentele de PM şi PSI
Pericolele potentiale şi evenimentele de PM şi PSI sunt identificate şi raportate cu promptitudine persoanelor abilitate prin procedura specifica locului de munca.
Obligaţiile lucrătorilor
Lucrătorii au obligaţia să cunoască şi să respecte legislaţia �n vigoare �n domenilu situaţiilor de urgenţă, instucţiunile proprii din domeniul apărării �mpotriva incendiilor.
Participă la instructajele periodice, precum şi la exerciţiile şi aplicaţiile organizate pe linia situaţiilor de urgenţă.
Anunţă imediat conducătorii locurilor de muncă despre existenţa unor �mprejurări de natură să provoace incendii,precum si asupra oricăror abateri sau nerespectări ale instrucţiunilor si reglementărilor psi.
Respectă reglementările cu privire la fumat şi lucrul cu focul deschis.
Verifica locurile de muncă la �nceputul şi la sf�rşitul programului,�n vederea depistării şi �nlăturării unor eventuale pericole şi cauze de incendiu.
�ntreţin �n bună stare de utilizare mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor.
Starea echipamentelor de PM şi PSI
Starea echipamentelor de PM şi PSI este raportata persoanelor abilitate prin procedura specifica locului de munca.
La stabilirea tipurilor de instalaţii de protecţie �mpotriva incendiilor şi a altor mijloace tehnice de apărare �mpotriva incendiilor cu care se echipează construcţiile, instalaţiile şi amenajările se au �n vedere următoarele criterii:
a) condiţiile şi cerinţele tehnice precizate �n reglementările tehnice specifice;
b) posibilităţile de acţionare �n spaţii �nchise, �n subsoluri, la �nălţime sau �n medii cu nocivitate mărită;
c) caracteristicile şi performanţele mijloacelor tehnice de apărare �mpotriva incendiilor;
d) compatibilitatea substanţelor de stingere cu clasele de incendiu şi cu alte substanţe de stingere utilizate simultan sau succesiv;
e) influenţa substanţelor de stingere asupra utilizatorilor, elementelor de construcţie ale clădirii şi mediului.
Tipul şi numărul de stingătoare cu care se dotează construcţiile se stabilesc potrivit reglementărilor tehnice ori normelor specifice de apărare �mpotriva incendiilor.
Mijloacele tehnice de apărare �mpotriva incendiilor, cu care sunt echipate şi dotate construcţiile, instalaţiile şi amenajările, se amplasează şi/sau se depozitează, conform documentaţiilor tehnice de execuţie şi reglementărilor specifice, �n locuri ferite de intemperii, agenţi corozivi, efecte negative ale temperaturii etc. ori se protejează corespunzător mediilor �n care se utilizează.
La amplasarea mijloacelor tehnice de apărare �mpotriva incendiilor, care sunt utilizate de personalul de pe locurile de muncă şi/sau de forţele de intervenţie, �n caz de incendiu, se au �n vedere şi următoarele cerinţe:
a) locurile de amplasare să fie vizibile, uşor accesibile şi la distanţe optime faţă de focarele cele mai probabile;
b) �nălţimea de montare să fie accesibilă;
c) să fie bine fixate şi să nu �mpiedice evacuarea persoanelor �n caz de incendiu.
Mijloacele tehnice de apărare �mpotriva incendiilor se marchează �n conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice şi ale standardelor specifice. Pe timpul exploatării se asigură vizibilitatea şi lizibilitatea marcajelor.
Mijloacele tehnice de apărare �mpotriva incendiilor, cu care se echipează şi se dotează construcţiile, instalaţiile tehnologice şi amenajările, se �ntreţin permanent �n stare de funcţionare, cu asigurarea fiabilităţii şi eficienţei necesare, conform reglementărilor tehnice specifice.
Instalaţiile de detectare şi semnalizare a incendiului, de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi de presurizare pentru controlul fumului trebuie să �ndeplinească criteriile de performanţă privind menţinerea funcţionării pe o durată minimă normată, �n cazul �ntreruperii sursei principale de alimentare cu energie.
Reţelele interioare şi exterioare de alimentare cu apă a instalaţiilor de stingere a incendiilor şi rezervele de apă de incendiu trebuie să asigure alimentarea corespunzătoare a acestora, cu debitele şi presiunile necesare şi pe durata de timp normată, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
CAPITOLUL 6. Comunicarea la locul de muncă
6.1. Transmiterea şi primirea informaţiilor
Comunicarea
Comunicarea se realizează numai cu persoanele autorizate prin atributiunile de serviciu, cu respectarea raporturilor ierarhice, operative şi funcţionale.
Definitii:
Comunicare reprezintă : �nştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură.
Cea mai simplă definiţie a comunicării şi cel mai des �nt�lnită este cea de mijloc de � transmitere a ideilor�. Comunicarea este procesul de trimitere, receptare şi interpretare a mesajelor, prin intermediul căruia relaţionăm unii cu alţii şi cu lumea �nconjurătoare�.
Niveluri de comunicare
Comunicarea se realizează pe trei niveluri:
o logic;
o paraverbal;
o nonverbal.
Dintre acestea, nivelul logic ( cel al cuvintelor , al vorbelor ) reprezintă:
o 7% din totalul actului de comunicare;
o 38% are loc la nivel paraverbal ( ton, volum, viteza de rostire);
o 55% la nivelul nonverbal ( expresia facială, poziţia, mişcarea, �mbrăcămintea ).
Dacă �ntre aceste niveluri nu sunt contradicţii, comunicarea� poate fi eficace. Dacă �nsă �ntre aceste niveluri există contradicţii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.
Scopul comunicării este: a informa, a �nştiinţa, a spune, a face cunoscut, a descrie, a convinge, a transmite ceva. Transmiterea informaţiei este nemijlocit legată de comunicare. Orice comunicare aduce negreşit informaţie, pentru că a comunica �nseamnă şi a informa.
A comunica nu �nseamnă numai a transmite informaţii ci şi a stăp�ni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm nimic şi putem să
ne prezentăm celorlalţi fără a rosti nici un cuv�nt. De asemenea, absenţa intenţiei comunicative nu anulează� comunicarea. Nehotăr�rea, neliniştea, neputinţa etc� pot fi transmise celorlalţi chiar şi atunci c�nd nu dorim acest lucru.
Metoda de comunicare
Metoda de comunicare folosita este corespunzătoare procedurilor interne şi permite transmiterea rapida şi corecta a informatiilor.
6.1.2.1 Expresiile utilizate la manevrele de coordonare
6.1.2.1.1 Expresii utilizate pentru indicarea grupelor distincte de operaţii
6.1.2.1.1.1� se aduce (adu)�. �n starea deconectat �, pentru a indica efectuarea ansamblului operaţiilor de aducere a echipamentului respectiv �n starea operativă ��n stare deconectat� in stările ��n funcţiune�, ��n funcţiune in regim special de exploatare� ��n rezervă caldă�, ��n stare caldă� şi ��n stare separat vizibil�.
C�nd echipamentul se aduce � �n stare deconectat � din starea operativă ��n starea separat vizibil�, �n cazul sistemelor de bare multiple, se va preciza pe care bară va fi adus echipamentul respectiv ��n starea deconectat�, atunci c�nd diferă de schema normală de funcţionare. Dacă nu se precizează altfel, se va aduce �n configuraţia prevăzută �n schema normală de funcţionare.
Prin dispoziţia de aducere � �n starea deconectat � din stările � �n funcţiune �, � �n rezervă caldă �, � �n stare caldă �, s-a �nţeles , pentru formaţia operativă� care a primit dispoziţia, retragerea din exploatare a echipamentului respectiv. Din momentul deconectării �ntreruptoarelor, pentru echipamentele care au fost ��n funcţiune�, din momentul anulării automatizărilor care sunt prevăzute pentru anclanşarea din rezervă a echipamentului respectiv (AAR etc. ) pentru echipamentele care sunt ��n rezervă caldă� şi din momentul primirii dispoziţiei pentru echipamentele care
sunt ��n stare caldă�sau��n funcţiune in regim special de exploatare�, formaţia care a primit dispoziţia va considera echipamentul retras din exploatare.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei �adu�.. �n stare deconectat� este �s-a adus�.. �n starea deconectat�.
6.1.2.1.1.2 �se aduce (adu)�..�n starea separat vizibil�, pentru a indica efectuarea Ansamblului� operaţiilor de aducere a echipamentului �n starea operativă � �n starea separat vizibil�,� din stările operative ��n starea deconectat�, ��n rezervă caldă�, ��n rezervă rece�, ��n stare caldă�, ��n stare rece� şi ��n starea legat la păm�nt�.
Prin dispoziţia de aducere ��n starea separat vizibil� din stările ��n rezervă caldă�, ��n rezervă rece�, ��n stare caldă�, ��n stare rece� s-a inteles, pentru formaţia operativă� care a primit dispoziţia, retragerea din exploatare a echipamentului.
Din momentul primirii dispoziţiei, pentru echipamentele care se află ��n rezervă rece�, ��n stare rece�, ��n stare caldă� şi din momentul anulării automatizărilor, care sunt prevăzute pentru anclanşarea din rezervă a echipamentului respectiv (ex. AAR), pentru echipamentele care se află ��n rezervă caldă�, formaţia care a primit dispoziţia va considera echipamentul retras din exploatare.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei �adu�. �n starea separat vizibil� este s-a �adus��.�n starea separat vizibil�.
6.1.2.1.1.3 �se aduce (adu)�� �n starea legat la păm�nt�, pentru a indica efectuarea.
Ansamblului� operaţiilor de aducere a echipamentului �n starea operativă ��n starea legat la păm�nt�, din starea operativă ��n starea separat vizibil�.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei �adu�. �n starea legat la păm�nt� este �s-a adus �.. �n starea legat la păm�nt�.
6.1.2.1.1.4 �pune �n funcţiune �..� pentru a indica efectuarea ansamblului operaţiilor de aducere a� echipamentului �n starea operativă � �n funcţiune �, din stările operative��n funcţiune in regim special de exploatare�� ��n starea deconectat�, ��n rezervă caldă� şi � �n stare caldă�. �n cazul echipamentelor care au mai multe posibilităţi de racord , se va preciza capatul din care se va pune �n funcţiune echipamentul, atunci c�nd diferă de schema normală de funcţionare sau este necesară coordonarea pentru fiecare capăt.
Dacă nu se fac aceste precizări, se va pune �n funcţiune la capetele prevăzute prin schema normală de funcţionare să fie �n funcţiune. Expresia � pune �n funcţiune echipamentul � trebuie să fie �nsoţită obligatoriu de precizări privind automatizările acestuia (dacă se pun �n funcţiune, dacă răm�n anulate etc.)� �ntotdeauna c�nd diferă de schema normală de funcţionare sau necesită coordonare. Dacă nu se fac aceste precizări, acestea vor fi aduse �n situaţia prevăzută �n schema normală de funcţionare.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei � pune �n funcţiune ���� este � s-a pus �n funcţiune........... �.
6.1.2.1.1.5 ������se aduce (adu)�� �n starea �n funcţiune �n regim special de exploatare� pentru a� indica efectuarea ansamblului operaţiilor de aducere a echipamentului �n starea operativă � �n funcţiune �n regim special de exploatare�, din stările operative � �n funcţiune�, ��n starea deconectat�, ��n rezervă caldă� şi � �n stare caldă�. Expresia � adu �n funcţiune �n regim special de exploatare � trebuie să fie �nsoţită obligatoriu de precizări privind modificările aduse stării operative a protecţiilor şi/ sau automatizărilor� şi a modului de operare - măsuri speciale din punct de vedere a securităţii şi sănătăţii �n muncă nominalizate �n cerere. Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei � adu �n funcţiune �n regim special de exploatare ���� este � s-a adus �n funcţiune �n regim special de exploatare �...�.
6.1.2.1.1.6. �se aduce (adu)�..�n rezervă caldă�, pentru a indica efectuarea ansamblului operaţiilor de aducere a echipamentului �n starea operativă � �n rezervă caldă�, din stările operative
��n funcţiune�, ��n rezervă rece�, ��n starea deconectat�, ��n stare caldă�� şi ��n stare rece�.
C�nd se aduce echipamentul � �n rezervă caldă �, din stările operative � �n rezervă rece � şi � �n stare rece �, �n cazul sistemelor de bare multiple, se va preciza pe care bară va fi adus echipamentul respectiv � �n rezervă caldă �, atunci c�nd diferă de schema normală de funcţionare. Dacă nu se precizează altfel, se va aduce �n configuraţia prevăzută �n schema normală de funcţionare.
Expresia� �se aduce ........... �n rezervă caldă � trebuie să fie �nsoţită de precizări privind automatizările acestuia (dacă se pun �n funcţiune, dacă răm�n anulate etc. ) �ntotdeauna c�nd diferă de schema normală de funcţionare sau necesită coordonare. Dacă nu se fac aceste precizări, acestea vor fi aduse �n situaţia prevăzută �n schema normală de funcţionare.
Prin dispoziţia de aducere� � �n rezervă caldă � din starea operativă � �n starea deconectat�, s-a inteles, pentru formaţia operativă care a primit dispoziţia , redarea �n exploatare a echipamentului. Din momentul primirii dispoziţiei pentru formaţia respectivă echipamentul va fi considerat �n exploatare.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei � adu�. �n rezervă caldă � este� � s-a adus�.. �n rezervă caldă �.
6.1.2.1.1.7. �se aduce (adu)�.. �n rezervă rece�, pentru a indica efectuarea ansamblului operaţiilor de aducere a echipamentului� starea operativă ��n rezervă rece�, din stările operative ��n rezervă caldă�, ��n stare rece� şi ��n starea separat vizibil�.
Prin dispoziţia de aducere ��n rezervă rece� din starea operativă ��n starea separat vizibil�, s-a inteles, pentru formaţia operativă care a primit dispoziţia, redarea �n exploatare a echipamentului.
Din momentul executării dispoziţiei, pentru un echipament care s-a aflat ��n starea separat vizibil�, pentru formaţia respectivă, echipamentul va fi considerat �n exploatare.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei �adu�. �n rezervă rece� este �s-a adus��.�n rezervă rece�.
6.1.2.1.1.8. �se aduce (adu)��. �n stare caldă�, pentru a indica efectuarea ansamblului operaţiilor� de aducere a echipamentului �n starea operativă ��n stare caldă�, din stările operative ��n funcţiune�,��n rezervă caldă�, ��n stare rece� şi ��n starea separat vizibil�.
Prin dispoziţia de aducere ��n stare caldă� din starea operativă ��n starea separat vizibil�, s-a inteles, pentru formaţia operativă care a primit dispoziţia, redarea �n exploatare a echipamentului.
Din momentul executării dispoziţiei, pentru formaţia respectivă, echipamentul se consideră �n exploatare, dar indisponibil.
C�nd� se aduce echipamentul ��n stare caldă� din stările operative ��n stare rece� şi ��n stare separat vizibil�, �n cazul sistemelor de bare multiple, se va preciza pe care bară va fi adus echipamentul ��n stare caldă�, atunci c�nd diferă de schema normală de funcţionare. Dacă nu se precizează altfel, se va aduce �n configuraţia prevăzută �n schema normală de funcţionare.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei � adu�. �n stare caldă � este � s-a adus ��.�n stare caldă �.
6.1.2.1.1.9. �se aduce (adu)����n stare rece�,� pentru a indica efectuarea ansamblului.
Operaţiilor de aducere a echipamentului�n starea operativă � �n stare rece �, din stările operative � �n stare caldă �, � �n rezervă caldă �, ��n rezervă rece � şi ��n starea separat vizibil�.
Prin dispoziţia de aducere ��n stare rece� din starea operativă ��n starea separat vizibil� s-a inteles, pentru formaţia operativă care a primit dispoziţia, redarea �n exploatare a echipamentului.
Din momentul executării dispoziţiei, echipamentul se consideră �n exploatare, dar indisponibil.
Expresia folosită pentru confirmarea executării dispoziţiei �adu�.. �n stare rece� este �s-a adus��..�n stare rece�.
Informatiile transmise
Informatiile transmise sunt reale, complete şi redactate in limbajul tehnic prevăzut in normative.
Tipuri de comunicare
Se poate vorbi �n acest sens de trei tipuri de comunicare:
o comunicarea verbală� (prin intermediul limbajului� verbal sau scris ) este codificată şi transmisă prin cuv�nt;
o comunicarea nonverbală (�n care informaţia este codificată şi transmisă prin semne legate de postură, mişcare, gesturi, mimică, �nfăţişare);
o comunicarea paraverbală (caracteristicile vocii, particularităţi de pronunţie, intensitatea rostirii, ritmul şi debitul vorbirii intonaţia, pauza).
Comunicarea paraverbală �nseamnă: ton, voce, ritmicitate, inflexiuni, viteza de vorbire, �nseamnă ceea ce auzi.
Elemente paraverbale:
o accent: pronunţarea apăsată a unei silabe, cuv�nt�;
o intonaţie: curba melodică ce se produce datorită variaţiilor de �nălţime a sunetului �n cursul emisiei unei fraze;
o debit verbal: numărul unităţilor minimale (sunete , silabe) emise pe secundă;
o ritm verbal: succesiunea de silabe �proeminente� şi� �neproeminente� �ntre care se� produce o distanţă temporară.
Prin procesul comunicării verbale şi nonverbale urmărim să fim receptaţi cum trebuie, să fim �nţeleşi c�t mai corect posibil, să fim acceptaţi de interlocutori şi să provocăm o schimbare de atitudine sau de comportament �n r�ndul celor ce ne ascultă.
Cel mai studiat tip de comunicare, comunicarea verbală, are formă orală sau scrisă.
Informatii suplimentare
�ntrebarile pentru obtinerea de informatii suplimentare şi clarificari sunt pertinente şi logice.
Mijloace de comunicare
In fiecare zi, in fiecare moment, fiintele comunica intre ele, adica fac schimb de informatii. Pentru aceasta, oamenii folosesc diferite mijloace, unele dintre ele numite �mijloace de comunicare.
Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata prin intermediul cuvintelor sau agesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta. Comunicarea, informarea si mijloacele de comunicare depind unele de altele. Acesti termeni au sensuri diferite in functie de domeniile care au drept scop comunicarea informatiei.
Pentru ziarist, informatia este expunerea unor fapte la care a asistat sau pe care le-a putut verifica. Pentru el, o informatie buna trebuie sa fie adevarata, noua, inedita si surprinzatoare. Mijloacele de comunicare sunt diferitele suporturi pe care ziaristii le folosesc ca sa transmita informatia (ziare, radio, televiziune etc.). Pentru inginerul din domeniul telecomunicatiilor, informatia este un semnal transmis unui destinatar prin mijloace tehnice. Inginerul numeste comunicare totalitatea operatiilor de prelucrare, de transmitere si receptionare a
mesajului. Pentru cei din domeniul publicitatii, comunicarea are drept scop cucerirea si influentarea consumatorului prin mesaje atragatoare. In functie de clientul care trebuie convins, sunt folosite diferite mijloace de comunicare.
Moduri de comunicare
Modul de adresare este concis şi politicos.
Incearca sa iti pui activitatile zilnice intr-o ordine logica. La inceputul fiecarei zi de munca, planifica-ti responsabilitatile si ordoneaza-le in functie de prioritati. Este o medota care da intotdeauna rezultate. Daca pentru ziua respectiva nu ai resuti sa bifezi toate activitatile listate, a doua zi te asiguri ca ai terminat tot ce ti-ai propus in ziua precedenta. Mai mult, daca ai responsabilitati care stii ca iti vor consuma mult timp, incearca sa le imparti astfel incat sa le poti rezolva pe etape.
6.2. Participarea la discuţii in grup, pe teme profesionale
Problemele profesionale
Problemele profesionale sunt discutate şi rezolvate printr-un proces acceptat de toţi membrii grupului.
A lista lucrurile pe care trebuie sa le faci intr-o zi te poate ajuta din mai multe puncte de vedere. In primul rand, totul are o logica si vei stii cum sa iti organizezi timpul mai bine. In al doilea rand, poti sa vezi care sunt indatoririle tale si daca nu cumva in timpul unei zile de lucru sari de prea multe ori in ajutorul unui alt coleg. Invata sa spui NU! Asta nu inseamna ca a iti ajuta colegii este nepotrivit. Din contra. Insa pentru a evita stresul la birou, concentreaza-te in primul rand pe task-urile tale si mai apoi pe cele ale celor din jur.
Atitudinea
Punctele de vedere proprii sunt argumentate clar şi sunt expuse fara reţinere.
Atentie la Atitudine.
Daca colegii tai sunt extrem de tensionati, nu te lasa influentat de atitudinea lor negativa. Pune-ti intrebarea daca tot acest consum emotional merita: proiectul care iti da atatea dureri de cap trebuie oare finalizat maine, esti tu singurul implicat in realizarea lui, ce beneficii iti va aduce pe termen scrut sau pe termen lung, ce aptitudini iti dezvolti in cadrul acestei activitati. In loc sa te canalizezi pe problemele care de cele mai multe ori sunt iminente, concentreza-te pe rezultatele concrete pe care le anticipezi. Prima greseala pe care o facem este sa ne consumam pe parcurs, in loc sa ne pastram energia si impulsul creativ pentru final cand intr-adevar merita sa impresionam si sa motivam.
Dreptul la opinie
In cadrul discuţiilor in grup este respectat dreptul la opinie al celorlalţi participanţi.
Birourile modulare si cele deschise sunt preferate de angajatori pentru ca incurajeaza interactiunea constanta dintre angajati. Un bun manager stie ca fara comunicare o echipa nu poate lucra eficient. Cu toate acestea, pentru a evita momentele de stres incearca sa iti personalizezi spatiul de lucru si sa te simti cat mai comod chiar si la birou: fotografii cu familia, cana preferata sau o carte pot fi extrem de utile.� O usa inchisa, fie numai si pentru cateva momente, iti poate oferi o clipa de liniste in care sa iti pui in ordine ideile si sa te detasezi de problemele apasatoare de la birou.
Grija pentru aceste mici detalii te poate ajuta sa treci mai usor peste momentele stresante. Puterea de a face fata situatiilor problematice se educa. Stresul este reactia normala a corpului si a mintii noastre la schimbare, iar schimbarea este singura constanta a mediului profesional.
Interlocutorii
Interlocutorii sunt tratati cu �ntelegere şi atentie.
Poate ca zicala: �Pauzele mici si dese, cheia marilor succese!� nu este tocmai fara temei. Daca ti se pare ca nu te mai poti concentra si ca problemele pe care le ai de rezolvat te depasesc, atunci nu te sfii sa iei o pauza de cateva minute. O scurta plimbare, chiar si pana in alt birou, te va revigora. Numai cateva minute in care sa nu stai cu ochii la calculator sau cu mana pe telefon, iti vor oferi destula energie pentru restul zilei, sau bineinteles pana la urmatoarea pauza.
Divergentele
Divergentele apărute sunt rezolvate cu calm, eventual prin medierea şefului ierarhic.
De-a lungul secolelor, oamenii au inventat diferite moduri de a transmite informatiile. Astfel, pentru a comunica, ei pot vorbi (fata in fata, la telefon, la radio), scrie carti sau articole in ziar, pot face fotografii, pot filma, trimite scrisori prin posta, prin fax, prin reteaua Internet etc.� Oamenii, dar si plantele sau animalele sa comunice pentru a trai. Ca sa transmita mesaje si sa faca schimb de informatii, natura le-a oferit diferite mijloace a exprimarea unor puncte de vedere diferite despre acelasi eveniment.
Scopul comunicării:
o sa atenţionam pe alţii;
o sa informam pe alţii;
o sa explicam ceva;
o sa distram pe cineva;
o sa descriem;
o sa convingem, etc.
CAPITOLUL 7. Desfăşurarea activităţii în echipă7.1. Identificarea sarcinilor in cadrul echipei
Sarcina şi competenta echipei
Sarcina şi competenta echipei sunt identificate conform informaţiilor din surse autorizate.
In orice activitate succesul este, de cele mai multe ori, rodul efortului comun, al muncii in echipa. Reusitele sau infrangerile nu se datoreaza in exclusivitate nici sefului, nici subalternilor, ci sunt rezultatul ambelor parti. Realitatea ne demonstreaza ca nu e suficient ca un grup profesional sa fie format din personalitati puternice, competente si cu experienta. Daca intre acestea nu exista compatibilitati , intelegere reciproca, viziuni si motivatii comune centrate pe acceptarea scopului propus, solidaritate si camaraderie, nu se pot obtine rezultate meritorii.
Valorificarea potentialului de munca al fiecaruia, evolutia in cariera profesionala nu se indeplinesc fara a lucra si a respecta cerintele formarii si mentinerii spiritului de echipa. La aceasta stare care potenteaza calitatea si randamentul muncii fiecaruia se ajunge numai atunci cand oamenii inteleg ca intregul nu este egal cu suma partilor, ci cu ceva mai mult, care se naste din interactiunea cu grupul, din armonia relatiilor interpersonale, din identificarea oamenilor cu valorile si scopurile grupului. A lucra intr-un grup dezbinat in care certurile si neintelegerile sunt frecvente, orgoliile si antipatiile, atitudinile de izolare, de desconsiderare sau indiferenta predominante, in care fiecare incearca pe cont propriu sa-si rezolve problemele, in care denigrarea celuilalt este practicata in mod curent, este fara indoiala un obstacol serios pentru a munci cu placere. Pentru a nu se ajunge la aceasta situatie, fiecare trebuie sa contribuie la transformarea unui numar de oameni ce muncesc la un loc, intr-un grup omogen si functional.��������
Intr-o adevarata echipa este nevoie de promovarea unor reguli.
Ce este munca �n echipă?
o Abilitatea de a lucra �mpreună pentru atingerea unui ţel comun.
o Indivizii pun obiectivele organizaţiei �n faţa obiectivelor personale.
o Este acel ceva care permite oamenilor obişnuiţi să realizeze lucruri neobişnuite.
Sarcinile individuale
Sarcinile individuale sunt identificate / stabilite in conformitate cu sarcina echipei şi dispozitia şefului ierarhic sau al echipei.
Lucrati bine si intens, urmariti sa aveti performante nu pentru a-i surclasa pe colegi, a le dovedi ca sunteti mai inteligent si mai priceput decat ei, sau pentru a demonstra sefului ca sunteti mai valoros decat oricine, ci din intelegerea necesitatilor muncii, a nevoii de a indeplini bine indatoririle de serviciu.
Propunerile privind � ndeplinirea activitatii
Propunerile privind �ndeplinirea activitatii in parametrii impuşi sunt exprimate cu claritate şi la timp.
Evitati denigrarea si calomnia, nu comentati negativ diversi colegi si nu formati grupulete care sa dezbine echipa.
Apreciati cu franchete si onestitate rezultatul muncii colegilor, nu le subapreciati initiativele si stradaniile de a obtine performante. Discutati pe marginea lor, invatati din experienta celorlalti, cereti-le ajutorul atunci cand aveti nevoie.
7.2. Participarea la îndeplinirea sarcinii echipei
Sarcina echipei
Sarcina echipei este �ndeplinita printr-un mod de actiune acceptat şi respectat de toţi membrii echipei.
Comunicati curent, informati-va reciproc, consultati-va cu ceilalti, ajutati-va in procesul pregatirii si derularii unei actiuni; in caz de succes, bucurati-va impreuna, in caz de esec, pastrati-va calmul si luciditatea, nu va invinuiti unul pe altul; cautati impreuna cauzele esecului si reluati de la capat si cu incredere, actiunea initiala.
Sarcinile individuale
Sarcinile individuale sunt �ndeplinite la parametrii impuşi de c�tre toti membrii echipei.
Indiferent de valoare si experienta, de aport personal la realizarile grupului nu va dati aere de superioritate, evitati aroganta si trufia, ci promovati lauda sincera si indemnul prietenesc.
Nu-i invinuiti pe altii pentru greselile personale. Asumati-le, recunoasteti deschis in ce consta vina voastra, acest lucru va consolida imaginea voastra in ochii colegilor.
Acordarea de asistenta
Acordarea de asistenta este solicitata / acordata argumentat şi prompt.
Ajutati-va si cooperati activ. Acceptati ideea ca astfel va completati reciproc nu din compasiune, ci pentru a acoperi sau substiui nepriceperea celuilalt, ci pentru reusita actiunii, pentru indeplinirea activitatilor organizatiei.
Nu transformati divergentele de opinii si solutii in motive de cearta sau acuze. Priviti-le ca pe ceva firesc, cautati sa sesizati elementele comune, aveti taria de a recunoaste si a aprecia deschis ideea celuilalt atunci cand este mai buna.
Munca in echipa
Munca in echipa este efectuata respect�ndu-se raporturile ierarhice
Respectati-va colegii si sefii ierarhici, tratati-i asa cum ati vrea sa fiti voi tratati, ca pe oameni capabili, cu calitati frumoase, cu trebuinte, aspiratii si scopuri la fel de legitime ca ale voastre.
Dezvoltati si consolidati sentimentul de prietenie, impartasiti din trairile, framantarile si satisfactia voastra, abordati cu tact si discretie si problemele care depasesc cadrul profesional.
CAPITOLUL 8. Diagnosticarea defectelor şi a stărilor anormale
Diagnosticarea defectelor şi a stărilor anormale
�n funcţie de instalaţia unde apar, de efectul asupra funcţionării acesteia şi a ansamblului instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice, evenimentele accidentale care se �nregistrează şi se analizează se clasifică astfel:
a. Defecţiunile tehnice�sunt evenimentele accidentale
care se produc �n instalaţiile de producere, transport şi
distribuţie a energiei electrice şi termice, const�nd �n
abateri ale unor parametri funcţionali sau defectări ale unor componente ale ansamblurilor funcţionale menţionate �n Anexa 2 (�2), care nu au consecinţe asupra acestor
ansambluri şi nu afectează consumatorii sau producţia de energie electrică şi termică.
b. Deranjamente �n reţelele electrice de joasă tensiune (≤
1 kV) sunt evenimentele accidentale care conduc la �ntreruperea consumatorilor alimentaţi din reţeaua de
joasă tensiune (≤ 1 kV) sau la modificarea valorii tensiunii �n afara benzilor admise.
Se �nregistrează la categoria deranjamente şi arderea
siguranţelor sau declanşarea �ntreruptoarelor de pe
partea de medie tensiune a transformatoarelor, cu excepţia cazurilor c�nd acestea se produc ca urmare a
defectării transformatoarelor sau a unor scurtcircuite pe partea de medie tensiune, p�nă la bornele
transformatorului.�
c. �ntreruperile de scurtă durată, produse cu ocazia
acţionării automatizărilor, sunt evenimentele accidentale al căror efect, �n timp, privind modificarea stării anterioare
de funcţionare a instalaţiilor sau a parametrilor funcţionali ai acestora, are o durată mai mică de 30 s.
�n această categorie se �nregistrează funcţionările
reuşite ale RAR, RABD, AAR,� AUR.
d. Incidentele sunt evenimentele accidentale care apar �n
instalaţiile de producere a energiei electrice şi termice, �n
reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice cu tensiunea peste 1 kV sau �n cele de transport şi
distribuţie a energiei termice, care se manifestă prin modificarea stării anterioare a ansamblurilor funcţionale menţionate �n Anexa 2 (�1), prin abateri ale parametrilor
funcţionali ai acestora, �n afara limitelor prevăzute prin
reglementări sau contracte, sau prin reduceri ale puterii electrice produse pe centrală sau pe grupuri energetice, indiferent de efectul lor asupra consumatorilor şi indiferent de momentul �n care se produc. Acestea pot fi insoţite de
deteriorarea unor echipamente.
Se consideră incidente �n unităţile de producere a energiei
electrice şi termice orice abatere accidentală a parametrilor unui ansamblu funcţional �n afara limitelor admise, inclusiv:
a. declanşarea sau scoaterea accidentală din starea de disponibilitate (funcţionare sau rezervă) a unuia sau mai multora din ansamblurile funcţionale din unităţile de producere a energiei electrice şi termice;
b. declanşarea sau scoaterea accidentală din funcţiune a uneia sau mai multor componente ale ansamblurilor funcţionale din unităţile de producere a energiei electrice şi termice, menţionate �n Anexa 2 (�2),� care conduc la schimbarea stării de funcţionare (inclusiv reducerea puterii electrice produse) sau la abateri ale parametrilor ansamblului funcţional �n afara limitelor admise pentru funcţionare;
c. reducerea puterii electrice produse de o unitate dispecerizabilă cu 10% sau mai mult faţă de puterea planificată,� pe o durată mai mare de 15 minute, din orice
motiv �n afara dispoziţiilor dispecerului;
d. reducerea debitului de căldură sau abaterea parametrilor (presiune şi temperatură) agentului termic livrat �n afara
limitelor şi condiţiilor stabilite prin contract, pe o durată de cel puţin o oră (altele dec�t cele prevăzute la pct. a şi b);
����e. depăşirea valorilor stabilite prin proiect sau
caiete de sarcini pentru pierderile de apă prin organele de �nchidere (vane, stavile) ale circuitelor hidraulice şi
sistemele de etanşare, �n cazul centralelor hidroelectrice.
Se consideră incidente �n reţelele electrice:
a. declanşarea sau scoaterea� accidentală din funcţiune a unuia sau mai multor ansambluri funcţionale din reţelele electrice de transport şi distribuţie de �naltă şi medie tensiune (peste 1kV) sau componente ale acestora, menţionate in Anexa 2 (�1 si� �2);
b. defectarea transformatoarelor sau autotransformatoarelor
din reţeaua� de� 220� kV şi� mai� mult, cu puteri
de100 MVA sau mai mari, aflate �n rezervă;
c. defectarea liniilor electrice cu tensiunea de 220 kV şi mai
mare, aflate �n rezervă;
d. acţionarea, neselectiv sau intempestiv, a instalaţiilor de
protecţii şi automatizări, din cauze proprii acestor instalaţii;
e. funcţionarea nereuşită a instalaţiei RAR pe o linie, chiar� dacă �n capătul opus al LEA a fost o funcţionare reuşită,
linia răm�n�nd sub tensiune;
f. evenimentele accidentale care conduc la abaterea tensiunii �n afara limitelor stabilite prin reglementări;
g. nefuncţionarea AAR, RABD,DASF, DASU, DASP, alte� automatici de sistem, dacă acestea au avut condiţii de funcţionare.
Valorile parametrilor sunt comparate cu valori admisibile sau admisibile corectate �n funcţie de condiţiile concrete pentru depistarea abaterilor de la acestea.
8.1. Introducere in calitatea energiei. Parametri de calitate a energiei. Standarde cu valori admisibile
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE
In conformitate cu Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, calitatea energiei electrice reprezinta totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la frecventa tensiunii, amplitudinea si variatia tensiunii, goluri de tensiune, nesimetria tensiunii pe cele trei faze, flicker, armonici si interarmonici, supratensiuni temporare si tranzitorii.
Calitatea energiei electrice presupune o alimentare continua cu o tensiune de calitate:
CALITATEA ENERGIEI = CONTINUITATE + CALITATEA TENSIUNII
Calitatea tensiunii de alimentare presupune, la randul sau, o tensiune sinusoidala, de frecventa constanta si valoare corespunzatoare normelor intr-un sistem trifazat de tensiuni simetric.
Fenomenele perturbatoare ale calitatii energiei electrice sunt:
o intreruperile de lunga durata;
o variatiile de frecventa;
o variatiile lente ale valorii efective a tensiunii;
o socurile de tensiune, intreruperile de scurta durata;
o fluctuatiile de tensiune � flicker;
o supratensiunile tranzitorii;
o armonici si interarmonici;
o dezechilibre ale sistemului trifazat de tensiuni.
Termeni si abrevieri
Definitii de baza ale parametrilor tensiunii � In standardul EN 50160 sunt definiti cativa parametrii ai tensiunii. Cei mai importanti sunt:
Armonici - Tensiuni (curenti) sinusoidale cu o frecventa egala cu un multiplu intreg al frecventei fundamentale a tensiunii aplicate.
Flicker - Impresia de jena vizuala produsa de o sursa luminoasa a carei luminozitate sau distributie spectrala variaza in timp datorita variatiei tensiunii la alimentare. Caracterizat si normat prin severitatea flickerului pe termen scurt (Pst), masurata pe o perioada de 10 minute, cu aparate specializate, respectiv pe termen lung (Plt), calculata pe o perioada de 2 ore (12 intervale de 10 minute):���
Gol de tensiune -� Reducerea brusca a tensiunii la o valoare intre 90% si 1% din valoarea contractuala, urmata de revenirea tensiunii dupa o scurta perioada de timp. Conventional, durata unui gol de tensiune este intre zece milisecunde si un minut. Adancimea unui gol de tensiune este definita ca fiind diferenta dintre tensiunea efectiva minima in timpul golului de tensiune si tensiunea declarata. Variatiile de tensiune care nu reduc tensiunea de alimentare sub 90 % din tensiunea declarata nu sunt considerate ca fiind goluri de tensiune.
Intrerupere - Situatie in care valorile efective ale tensiunilor de linie sunt simultan sub 1% din tensiunea contractuala in� punctul de delimitare. O intrerupere a alimentarii poate fi clasificata astfel:
o programata, cand consumatorii sunt anuntati anterior pentru a permite executarea unor lucrari programate in reteaua de distributie;
o accidentala, cauzata de defecte permanente (intreruperi de lunga durata) sau trecatoare (intreruperi de scurta
3
12
1
3
12
i
stilt
PP
durata), in majoritate datorate unor evenimente externe, defectari de echipament sau interferente.
Intrerupere tranzitorie - intrerupere cu durata (t) de maximum o secunda (t� 1s).
Intrerupere scurta - intrerupere cu durata intre o secunda si trei minute (1s t � 3 min).
Intrerupere lunga - intrerupere de peste trei minute (t > 3 min).
Nesimetrie - stare a unui sistem trifazat de tensiuni (curenti) cu amplitudini ale tensiunii (curentului) pe faza diferite sau/si defazaje intre fazele consecutive diferite de 2/3 rad. Din punct de vedere practic, cel mai important parametru este factorul de nesimetrie sau dezechilibru determinat de componenta de secventa negativa (Kn), definit ca raportul dintre media valorilor efective calculate pentru zece minute ale componentei negative si media valorilor efective calculate pentru zece minute ale componentei pozitive, exprimat in procente.
Punct de delimitare (PD) - loc in care instalatiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de� instalatiile operatorului de retea.
Supratensiuni temporare de frecventa industriala - Au o durata relativ mare, de regula, de cateva perioade de frecventa industriala, si se datoreaza, in principal, manevrelor sau incidentelor, de exemplu in cazul unei reduceri brusce a sarcinii sau a deconectarii unor scurtcircuite.
Supratensiuni tranzitorii - sunt oscilatorii sau neoscilatorii, amortizate rapid, supratensiuni scurte cu o durata de cateva milisecunde sau mai putin, datorate trasnetului sau unor comutatii, de exemplu deconectarea unui curent inductiv.
Tensiune armonica - o tensiune sinusoidala cu o frecventa egala cu un multiplu intreg al frecventei fundamentale a tensiunii de alimentare. Tensiunile armonice pot fi evaluate:
o individual, prin amplitudinea lor relativa Uh, raportata la tensiunea fundamentala U1, unde h este ordinul armonicii;
o global, de regula prin factorul total de distorsiune armonica THDU, calculat utilizand expresia:
Tensiune interarmonica - Tensiune sinusoidala cu o frecventa intre armonici, adica nu este egala cu un multiplu intreg al frecventei fundamentale a tensiunii.
Tensiune inalta - Tensiune mai mare sau egala cu 110 kV.
Tensiune medie - Tensiune sub 110 kV si peste 1 kV.
Tensiune joasa - Tensiune de maximum 1 kV.
Tensiunea de alimentare - Valoarea efectiva a tensiunii existente la un moment dat in punctul comun de conectare, masurata pe un anumit interval de timp.
Tensiune nominala a unei retele - Tensiunea care caracterizeaza sau identifica o retea si la care se fac referiri pentru anumite caracteristici de functionare.
Tensiune de alimentare contractuala (tensiune declarata) - In mod normal, este tensiunea nominala Un a retelei. La medie si inalta tensiune, drept urmare a unui acord intre OD (Operatorul de Distributie) si utilizator, tensiunea de alimentare contractuala poate fi diferita de tensiunea nominala.
Variatia tensiunii - Este o crestere sau o scadere a tensiunii, datorata variatiei sarcinii totale a sistemului de distributie sau unei parti a acestuia.
Standarde cu referinta la calitatea energiei electrice
Principalele standarde ce fac referire la calitatea energiei electrice sunt:
40
2
2
1h
hU U
UTHD
o EN 50160 - Caracteristicile tensiunii de alimentare din sistemul public de distributie;
oo EN 61000-3-2 - Limitele emisiilor de armonici de curent
(curentul de intrare al echipamentului ≤ 16 A pe fiecare faza);
o EN 61000-3-12 - Limitele curentilor armonici produsi de conectarea echipamentelor la sistemele publice de joasa tensiune avand curentul de intrare 16 A si ≤ 75 A pe fiecare faza;
o EN 61000-3-3 - Limitarea modificarilor de tensiune, a fluctuatiilor si al flicker-ului in sistemele publice de alimentare de joasa tensiune, pentru echipamente cu un curent nominal ≤ 75 16 A pe fiecare faza fara sa conditioneze conexiunea;
o EN 61000-4-7 - Ghid general pentru instrumentatie si masurarea armonicilor si interarmonicilor aplicabil in sistemele energetice de alimentare si pentru echipamentele conectate in continuare;
o EN 61000-4-7 - Flickermetru � specificatii de proiectare si functionale;
o EN 61000-4-30 - Metode de masura a calitatii puterii.
Principalele recomandari ale EN 50160
EN 50160 defineste principalii parametrii ai tensiunii si banda de abatere admisibila in punctul comun de conectare al unui consumator cuplat la o retea de distributie publica de joasa tensiune (JT) si medie tensiune (MT), in conditii normale de functionare. In acest context, JT inseamna ca valoarea efectiva nominala a tensiunii intre faze nu trebuie sa depaseasca 1000 V si MT inseamna ca valoarea efectiva nominala a tensiunii intre faze este intre 1 kV si 35 kV.
Comparatia dintre prevederile EN 50160 si cele ale standardelor de compatibilitate electromagnetica seria EN 61000, centralizata in tabelul nr. 1, arata diferente semnificative ale diferitilor parametri. Exista doua motive principale pentru aceste diferente:
Standardele de compatibilitate electromagnetica se refera la tensiunea distribuitorului, conform CEI 038, in timp ce EN 50160 se refera la tensiunea de alimentare. Diferenta dintre aceste tensiuni se datoreaza caderilor de tensiune in instalatii si perturbatiilor care provin din retea si de la alte echipamente alimentate prin aceeasi instalatie. Datorita acestui fapt, in multe standarde din seria EN 61000 un parametru important este curentul echipamentului, in timp ce curentul de sarcina nu este relevant pentru EN 50160.
EN 50160 da numai limite generale, care sunt tehnic si economic posibil sa fie metinute de furnizor intr-un sistem de distributie publica. Cand se cer conditii mai riguroase, trebuie negociata o intelegere separata intre furnizor si consumator.
EN 50160 are limitari suplimentare. El nu se aplica in conditii de functionare anormale, inclusiv urmatoarele:
o conditii care apar ca rezultat al unui defect sau a unor conditii temporare de alimentare;
o in situatia in care instalatia sau echipamentul consumatorului nu este in conformitate cu standardele la care se refera sau nu satisface conditiile tehnice de racordare la sistemul electric de distributie;
o in situatia in care o instalatie de generare nu este in conformitate cu standardele la care se refera sau cu cerintele tehnice pentru racordare la sistemul electric de distributie;
o in situatii exceptionale care sunt in afara controlului furnizorului de energie electrica, in particular:
o conditii atmosferice exceptionale sau alte dezastre naturale;
o interferenta cu o terta parte;
o actiuni ale autoritatilor publice;
o actiuni ale industriei (dependent de cerinte legale);
o forta majora;
o limitari de putere rezultate din evenimente externe.
Tabelul 8.1.1. � Comparatia intre reglementarile pentru tensiunea de alimentare conform EN 50160 si standardele EN 61000 de compatibilitate electromagnetica
Nr. crt.
Parametrii
Caracteristicile tensiunii de alimentare conform EN 50160
Caracteristicile tensiunii joase conform standardului de compatibilitateEN 6100 Alte
1.
Frecventa
JT, MT: valoarea medie a fundamentalei masurata pe 10s �1 %
2%
2.Variatiile
amplitudinii JT, MT: �10 �10 %
3.
Variatii
JT:�� 5 % normal10 % nefrecventPlt ≤ 1 pentru 95% din
3 % normal8 % nefrecventPst � 1,0
P � 0,8
3 % normal4 % maximPst � 1P �
4.
Goluri ale
In majoritate: durata � 1s, adancimea � 60%. Goluri limitate local datorate
urbane:
1-4 pe luna
pana la 30 % pentru 10 ms pana la 60 %
5.
Intreruperi descurta durata ale
JT, MT: (pana la 3 minute)cateva zeci -cateva sute/an
95 % reducere pe 5s
(EN 6.
Intreruperi delunga durata ale tensiunii
JT, MT: (pana la 3 minute)
� 10 � 50 /
7.
Supratensiu
JT � 1,5 kV valoarea efectivaMT: 1,7 Uc� (in retele cu neutru legat
8.Supratensiu
JT: in general� � 6 kVocazional mai
� 2 kV, faza- pamant� 1 kV,
9.Nesimetria
JT, MT: pana la 2 % pentru 95 % dinsaptamana,
2% 2%
10.
Tensiuni JT, MT
6 % - armonica 55 % - armonica 73,5 %-armonica 113,0 %-
5 % - armonica 36 % - armonica 55 % - armonic
11.
Tensiuni
interarmonicJT, MT: in 0,2 %
Pe de alta parte, punctul de vedere al consumatorilor este, de regula, total diferit � ei considera limitele date de EN 50160 ca reglementari care trebuie garantate de furnizor. Totusi, cum s-a mentionat anterior, pentru multi consumatori chiar indeplinirea cerintelor indicate in EN 50160 nu asigura un nivel de calitate a energiei electrice satisfacator. In astfel de cazuri nivelul calitatii energiei electrice trebuie definit printr-o intelegere intre furnizor si consumator.
Asa cum arata analiza parametrilor prezentati in tabelul 8.1.1., aceste cerinte nu sunt deosebit de riguroase pentru furnizor. Numeroasele situatii in care standardul nu se aplica poate scuza majoritatea incidentelor si a evenimentelor cu perturbatii ale tensiunii care pot sa apara in practica. De aceea multi furnizori considera recomandarile EN 50160 ca fiind, in principal, informative si nu-si asuma nici o responsabilitate cand limitele sunt depasite.
Parametrii de calitate a energiei electrice
Calitatea energiei electrice se apreciaza prin indicatori de calitate ai marimilor electrice specifice, tensiune, frecventa si respectiv ai serviciului de furnizare a energiei electrice prin duratele de intrerupere a alimentarii. Indicatorii de calitate se stabilesc in punctele de delimitare intre instalatiile electrice ale furnizorului si consumatorului constituind responsabilitatea:
a) furnizorului pentru: frecventa, amplitudinea tensiunii, golurile de tensiune, supratensiunile temporare si tranzitorii, durata intreruperilor;
b) consumatorului pentru: armonici si interarmonici, fluctuatii de tensiune, nesimetrii.
Valorile admise pentru majoritatea indicatorilor de calitate sunt reglementate prin standarde si prescriptii energetice. Conform Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, furnizorul are obligatia respectarii urmatorilor parametri de calitate ai energiei electrice:
a) frecventa: in 95% din saptamana, frecventa trebuie sa se incadreze in banda de 50 Hz � 1% si in 100% din saptamana, in banda 50 Hz + 4% pana la 50 Hz - 6%;
b) tensiunea: in 95% din saptamana, tensiunea nu trebuie sa aiba abateri mai mari de � 10% din tensiunea contractata.
Calitatea curbei de tensiune
Pentru� caracteristicile tensiunii in PD, prevederile SR EN 50160 reprezinta cerinte minimale. Modul de masurare a acestora trebuie sa fie de asemenea conform SR EN 50160. Principalii parametri de calitate sunt prezentati in tabelul de mai jos.��
Tabelul 8.1.2. � Calitatea curbei de tensiune
Fenomen Limite admisibile
Limite pentru tensiunea contractuala la MT si IT
Tensiunea contractuala Uc situata in plaja� 5 % fata de tensiunea nominala
FlickerPlt � 1, pentru 95% din saptamana
Variatii rapide de tensiune in � 5 % fata de tensiunea nominala
regim normalUn la JT� 4 % fata de Uc� la MT si IT�����
Nesimetrie (componenta negativa) - Kn
La JT si MT, Kn � 2 %, pentru 95% din saptamana; in unele zone se poate atinge 3 %; �La IT, Kn � 1 %, pentru 95% din saptamana
Frecventa*50 Hz � 1 % (retea interconectata)50 Hz + 4/- 6 % (retea izolata)
* intra in responsabilitatea OTS
Frecventa nominala a SEN este de 50 Hz. Limitele normate de variatie a frecventei in functionare sunt:
o 47,00 � 52,00 Hz timp de 100 % pe an;
o 49,50 � 50, 50 Hz timp de 99,5 % pe an.
In PD, in conditii normale de exploatare, valoarea medie efectiva pe o perioada de 10 minute a� tensiunii furnizate � in 95 % din timpul oricarei perioade a unei saptamani � nu trebuie sa aiba o abatere mai mare de� � 10% din tensiunea contractuala la MT si IT, respectiv de � 10% din tensiunea nominala la JT. Factorul de distorsiune a tensiunii la JT si MT trebuie sa fie mai mic sau egal cu 8 %.
Niveluri de compatibilitate privind regimul deformant in punctele de delimitare intre consumator si furnizor
Recomandarile CEI cu privire la distorsiunea armonica totala depind de caracteristicile mediului electromagnetic si au urmatoarele valori:
o instalatii din clasa 1: sub 5%;
o instalatii din clasa 2: sub 8%;
o instalatii din clasa 3: sub 10%.
Normele romanesti privind nivelurile limita admisibile ale distorsiunii tensiunii, in punctul de delimitare, sunt corelate cu normele CEI pentru instalatiile din clasa 2 de mediu electromagnetic (tabelul nr. 8.1.3.). Coeficientul de distorsiune, pentru curba de tensiune, nu trebuie sa depaseasca valorile:
o 8% - pentru joasa si medie tensiune;
o 3% - pentru inalta tensiune.
La normarea distorsiunii curentului au fost preluate normele americane, fara a se stabili limitari mai severe pentru armonicile pare.
Tabelul 8.1.3. � Niveluri limita de compatibilitate pentru armonicile individuale de tensiune in retele de joasa, medie si inalta tensiune (in % din fundamentala)
Tabelul 8.1.4. � Niveluri limita de compatibilitate pentru armonicile de curent, care se vor utiliza pentru consumatori (in % din fundamentala)
unde:
Isc � curentul de scurtcircuit in punctul de delimitare intre consumator si SEN;
Is � curentul nominal la frecventa fundamentala, corespunzator sarcinii conectate.
Consumatorii care depasesc nivelurile limita admise pentru oricare din parametrii regimului deformant, sunt obligati sa ia masuri de limitare.
Limite de emisie a distorsiunilor armonice pentru diferite echipamente electrice
Perturbatiile produse in reteaua de alimentare cu energie electrica de catre diferite receptoare electrice trebuie limitate, in scopul mentinerii unui nivel acceptabil al perturbatiilor electromagnetice pe ansamblul SEN. Pana in prezent, aceasta problema a fost reglementata la nivel international doar pentru receptoare electrocasnice, prin publicatiile CEI 555-2 pentru echipamente care absorb de la retea un curent sub 16 A si CEI 555-4 pentru cele care absorb peste 16 A.
Prin publicatia CEI 555-2, sunt delimitate patru clase de echipamente, cu tensiunea cuprinsa intre 220 V si 415 V, dupa cum urmeaza:
o Clasa A: echipament trifazat echilibrat si toate celelalte echipamente, cu exceptia celor incluse in alte clase;
o Clasa B: instrumente, scule si utilaje electrice portabile;
o Clasa C: echipamente de iluminat, inclusiv dispozitivele de compensare;
o Clasa D: echipamente avand un curent la intrare de forma speciala si absorbind o putere sub 600 W (majoritatea dispozitivelor electronice de putere: redresoarele, circuitele de filtrare etc.).
Limitele maxime admisibile, conform normelor CEI 555-2, pentru curenti armonici emisi de aparate electrocasnice si similare sunt prezentate in tabelul nr. 8.1.5. .
Tabelul 8.1.5. � a) Limite de emisie admisibile pentru aparate electrocasnice individuale de clasa A, in regim stabilizat de functionare
Pentru aparatele portabile din clasa B, limitele se majoreaza cu factorul 1,5.
Tabelul 8.1.5. � b) Limite de emisie admisibile pentru receptoare de televiziune
Receptoarele utilizand redresoare cu dubla alternanta, fara control al unghiului de aprindere, sunt considerate ca fiind satisfacatoare conform acestor norme, si nu necesita masurarea armonicilor de curent, daca puterea consumata este sub 165 W.
Tabelul 8.1.5. � c) Limite de emisie admisibile pentru lampi cu balast incorporat
(*) �este factorul de putere global, prin care se intelege raportul dintre puterea globala masurata si produsul dintre valorile efective ale tensiunii si curentului de alimentare,
(**) in cazul aparatelor de iluminat, prevazute cu balast neelectronic, nu este necesara verificarea armonicelor de aceste ranguri.
Limite de imunitate la regim deformant pentru diferite echipamente electrice
Luand in considerare efectele� regimului deformant asupra diverselor echipamente electrice, in literatura de specialitate apar diferite limite admisibile pentru indicatorii de regim deformant ce li se aplica acestora, care sunt prezentate in tabelul nr. 8.1.6. .
Tabelul 8.1.6. � Limite de imunitate la regim deformant pentru diferite echipamente electrice
Principalele cauze ale inrautatirii calitatii energiei electrice
Furnizorii nu-si pot alimenta consumatorii cu energie electrica de calitate ideala, pe de o parte, din cauza unor caracteristici constructive ale instalatiilor de care dispun, iar, pe de alta parte, din cauza unor perturbatii, care apar in mod inerent in functionarea sistemelor energetice; acestea pot afecta toate caracteristicile undei de tensiune: frecventa, amplitudinea, forma si simetria in sistemele trifazate.
Cauze care inrautatesc calitatea frecventei
In general, incadrarea frecventei sistemului energetic intr-un domeniu admisibil din punct de vedere calitativ este conditionata de mentinerea unui echilibru intre resursele de energie primare si consumul de energie electrica al sistemului.
La nivelul ansamblului instalatiilor sistemului energetic, la un moment dat pot exista situatii in care echilibrul intre cererea si oferta de putere nu poate fi mentinut, datorita unor cauze cum ar fi:
o inertia mare de raspuns a instalatiilor de producere;
o lipsa de agent primar;
o lipsa de capacitate in grupurile energetice, etc. .
In functie de natura cauzei care a provocat acest dezechilibru, regimul normal de functionare poate fi restabilit relativ rapid sau se poate ajunge la un nou echilibru, in regim anormal de functionare. Pe durata dezechilibrului, pana la finalizarea proceselor tranzitorii de valorificare a rezervei calde sau pana la intrarea in functiune a grupurilor aflate in rezerva rece, turatia rotoarelor si implicit frecventa sistemului are o evolutie descrescatoare. Fenomenul provoaca modificarea tuturor proceselor de conversie a energiei, de la surse si pana la receptoare.
Daca frecventa marilor retele interconectate se abate rar si relativ putin de la valoarea nominala, calitatea tensiunii este in permanenta supusa unor actiuni perturbatoare, indreptate atat asupra valorii efective cat si asupra formei de unda si simetriei sistemului trifazat de tensiuni.
Cauze ale variatiilor de tensiune
Prin variatie de tensiune intr-un punct al retelei, la un moment dat, se intelege diferenta algebrica dintre tensiunea de serviciu din acel punct si tensiunea nominala a retelei respective.
Calitatea tensiunii se poate considera ideala in cazul in care in toate nodurile sistemului si in orice moment, tensiunile pe fiecare din cele trei faze sunt functii pur sinusoidale in timp, cu valori efective constante si egale cu cea nominala si formeaza un sistem de secventa directa.
Neindeplinirea conditiilor ideale are la origine existenta uneia sau a mai multora din urmatoarele situatii:
o variatii ale valorilor efective ale tensiunilor de faza de la valoarea nominala, care apar ca urmare a unor cauze ce pot fi atribuite caracteristicilor tehnice ale instalatiilor sau unor perturbatii;
o abateri de la forma pur sinusoidala a tensiunilor de faza, aparute ca urmare a prezentei unor elemente cu caracter deformant.
Diferitele cauze care inrautatesc calitatea tensiunii� afecteaza toate caracteristicile undei de tensiune: amplitudinea, valoarea efectiva, forma si simetria in sistemele polifazate. Cele mai frecvente si mai deranjante sunt insa perturbatiile de diferite forme si durate ale amplitudinii, care se pot suprapune la un moment dat, conducand la un proces complex de variatie a tensiunii retelelor electrice.
In literatura de specialitate variatiile de tensiune se clasifica dupa diferite criterii cum ar fi: viteza de variatie a tensiunii, frecventa si perioada lor, durata variatiilor de tensiune. Dupa acest ultim criteriu variatiile de tensiune se clasifica in:
o variatii de tensiune de lunga durata, functionare stationara la tensiune diferita de cea nominala, care apare ca urmare a unui reglaj defectuos sau a supraincarcarii retelelor, functionarea de durata cu variatii avand un caracter cvasiperiodic, ce sunt produse de existenta unor sarcini pulsatorii;
o variatii ale tensiunii de scurta durata, variatii de tensiune bruste, care sunt datorate unor defecte cu caracter rapid, trecator sau eliminate prin protectii, variatii bruste produse de socuri de putere cu caracter pasager, disparitii scurte ale tensiunii ca urmare a functionarii sistemelor automate (AAR, RAR).
Limita de timp care desparte variatiile de scurta durata de cele de lunga durata este, in general, timpul necesar protectiilor, automatizarilor si echipamentelor de comutatie pentru a restabili tensiunea nominala, daca acest lucru este posibil. In Romania acest interval este de 3 s.
Realizarea nivelului de calitate a energiei electrice oferit de catre furnizori este posibila decat in contextul asigurarii unor conditii tehnice si de mentenanta la nivelul distribuitorului, transportatorului si producatorului de energie electrica.
In mare masura, perturbatiile care conduc la diminuarea nivelului de calitate a energiei electrice sunt determinate de activitatea consumatorilor (armonici, nesimetrii, flicker, etc.). Dar si sistemele de producere, transport si distributie, din cauza solicitarilor specifice care apar (trasnete, vant, depuneri de gheata, avarii etc.) pot fi sursa perturbatiilor sub forma de intreruperi, goluri de tensiune, supratensiuni, variatii de tensiune si de frecventa. De asemenea, la depasirea benzii admise de tensiune, reteaua de transport poate fi sursa armonicilor de tensiune, atat prin descarcarea corona cat si prin functionarea pe caracteristica neliniara a circuitelor magnetice.
Dezvoltarea retelei electrice de transport trebuie sa aiba in vedere asigurarea nivelului standard de calitate a energiei electrice in punctele de interfata cu reteaua de distributie.
Perturbatiile introduse de marii consumatori conectati direct la reteaua de inalta tensiune (industria metalurgica, industria de aluminiu) se propaga in toata reteaua de inalta si foarte inalta tensiune afectand calitatea energiei electrice pe distante mari fata de punctul de conectare al consumatorului. Calculul nivelului alocat de perturbatii pentru acesti consumatori (armonici, flicker), monitorizarea in punctul de delimitare si urmarirea incadrarii pertubatiilor in limitele alocate are un rol important pentru reducerea pierderilor active in reteaua de transport, limitarea fondului de perturbatii in retea si asigurarea nivelului de calitate pentru toti consumatorii din sistem.
Chiar daca in centralele electrice se produce o energie cu parametrii de calitate corespunzatori, in conformitate cu normele in vigoare, este imposibila impiedicarea degradarii acestora de-a lungul retelelor de transport si distributie spre consumatori. Este deci necesara cunoasterea principalelor perturbatii care afecteaza calitatea energiei electrice pentru a se putea adopta masurile de prevenire si/sau combatere necesare.
a) Variatiile de tensiune
Liniile de transport si distributie nu pot asigura furnizarea unei tensiuni perfect constante (ca amplitudine) din cauza permanentelor variatii ale sarcinii. Conform standardelor in vigoare, nu se admite o variatie mai mare de � 10% conform standardelor din tara noastra, +5/-10% conform standardelor europene si � 5% conform celor americane. Fluctuatiile rapide de tensiune (create de conectarea unor consumatori mari intr-o retea incarcata la maxim) pot crea probleme mari aparatelor electrice foarte sensibile (se cunosc cazuri in care aceste fluctuatii duc la oprirea televizoarelor moderne - prevazute cu circuite automate de trecere in starea stand-by la scaderea tensiunii de alimentare cu mai mult de 20% din valoarea nominala).
Figura 8.1.1. Perturbatie de tip "variatie de tensiune"
b) Supratensiuni de scurta durata (dropout - spikes)
Acestea reprezinta o abatere, de scurta durata, a valorii instantanee a tensiunii sinusoidale de la valoarea instantanee, corespunzatoare la un moment dat. De obicei, in aceasta categorie nu se incadreaza decat perturbatiile a caror durata nu depaseste 10% din durata unei perioade.
�Figura 8.1.2. Perturbatie de tip "drop-out"
c) Caderea retelei (power failure)
Cand durata disparitiei tensiunii depaseste o perioada, perturbatia se numeste "caderea retelei" (power failure sau blackout). Acest tip de perturbatie este cel mai usor de observat, cu toate ca frecventa de aparitie este relativ mica.
Figura 8.1.3. Perturbatie de tip "caderea retelei"
d) Subtensiunile (sag, under-voltage, dip sau brownout)
Daca valoarea tensiunii scade cu cel putin 10% sub valoarea instantanee corespunzatoare la un moment dat pentru mai mult de o jumatate de perioada, perturbatia poarta numele de subtensiune. Cauza principala o constituie conectarea la retea a unor consumatori cu caracter puternic inductiv (transformatoare de sudura, echipamente alimentate prin intermediul unor transformatoare de puteri mari, etc.). Efectul acestor perturbatii este usor observabil (mai ales in cazul iluminatului fluorescent), dar efectele asupra echipamentelor conectate la retea in acel moment este nesemnificativ (daca durata disparitiei tensiunii nu depaseste o perioada). Probleme majore pot aparea doar in cazul circuitelor de prelucrare numerica a informatiei.
Figura 8.1.4. Perturbatie de tip subtensiune
e) Supratensiuni (surge, swell sau over-voltage)
Este opusul subtensiunii si consta in depasirea valorii instantanee cu mai mult de 10% pentru o durata mai mare de o jumatate de perioada. Cauza principala a aparitiei acestui tip de perturbatie o constituie tot conectarea unor echipamente cu un caracter puternic inductiv. Efectul supratensiunilor poate fi mult mai distructiv decat ale celorlalte perturbatii, mai ales la nivelul surselor de alimentare ale diverselor echipamente electronice.
Supratensiunile sunt periculoase si pentru utilizatorii de diverse echipamente (portabile sau nu) care nu au fost proiectate corespunzator, din cauza riscului de strapungere a izolatiei si deci a aparitiei pericolului de electrocutare. De aceea, in cazul echipamentelor portabile se evita utilizarea directa a tensiunii de la retea, de cele mai multe ori se foloseste o tensiune continua de amplitudine mult mai mica. Ca o masura speciala si izolatia acestor echipamente este supradimensionata (de obicei tensiunea de strapungere a izolatiei se calculeaza de 3 pana la de 5 ori tensiunea de alimentare).
Figura 8.1.5. Perturbatie de tip supratensiune
f) Zgomotul de inalta frecventa (high frequency noise)
Acest tip de perturbatie se datoreaza semnalelor de inalta frecventa conduse ce se transmit prin sursele de alimentare spre reteaua de alimentare. Se considera a fi zgomot un semnal cu amplitudinea de minim 2VVV cu frecventa mai mare de 10 ori decat fundamentala din respectivul sistem (in cazul nostru 500Hz) si care se suprapune peste sinusoida retelei. Zgomotul de inalta frecventa este foarte periculos pentru sursele de alimentare clasice (cu transformator si stabilizator liniar), transformatorul constituind o cale de transmitere ideala pentru frecventele mari. Cele mai afectate echipamente sunt sistemele de calcul si cele de transmisie / receptie prin unde radio.
Figura 8.1.6. Perturbatie de tip "zgomot de inalta frecventa"
g) zgomotul de mod comun (common mode noise)
Este intalnit in locurile in care conductorul de legare la pamant este subdimensionat sau priza de legare la pamant are o rezistenta prea mare si consta in aparitia unei tensiuni intre conductorul de legare la pamant si conductorul de nul. Este foarte periculos, mai ales pentru aparatele ce necesita legare la pamant (in momentul aparitiei unui defect tensiunea rezultata poate fi periculoasa pentru operator).
h) zgomotul de tip impuls (spike, surge)
Este un zgomot intalnit mai ales in zonele in care natura consumatorilor este foarte diversa (cu puteri intr-o gama mare de valori) si consta in suprapunerea peste tensiunea sinusoidala de alimentare a unui impuls de mare energie. O mica parte a consumatorilor aflati in exploatare (cel putin in tara noastra) au protectie la acest tip de perturbatie.
Metoda cea mai eficienta de protectie o constituie varistoarele - cu dioxid de titan - TiO2, dimensionate pentru fiecare caz in parte, in functie de tensiunea necesara si energia impulsului.
Figura 8.1.7. Perturbatie de tip "impuls de inalta energie"
Aceste sunt tipurile de perturbatii cele mai intalnite in retelele noastre. Punctual, pot apare si alte tipuri, insa ele pot fi intotdeauna descrise ca o combinatie a celor mentionate mai sus. Protectia echipamentelor impotriva acestor perturbatii poate fi facuta printr-o proiectare corecta a surselor de alimentare proprii fiecarui aparat in parte si/sau prin luarea unor masuri speciale, dintre care amintim: proiectarea si dimensionarea corecta a retelei de alimentare, proiectarea corecta a legaturilor dintre echipament si instalatiile de alimentare si priza de pamant (conductoare cu o sectiune corespunzatoare consumului), conceperea unor sisteme active de eliminare a perturbatiilor, etc..
Analizarea defectelor si a starilor anormale: Goluri de tensiune, supratensiuni, flicker, nesimetrii, armonici
Informatiile privind defectele sau stările anormale de funcţionare sunt analizate in corelare cu cărţile tehnice ale echipamentelor.
Informatiile privind defectele sau stările anormale sunt analizate in conformitate cu instrucţiunile tehnice interne.
Efectele şi cauzele evenimentului produs sunt identificate corect şi rapid.
8.2.1. Goluri de tensiune si intreruperi
Introducere
Golul de tensiune (fig. 8.2.1) este definit ca fiind o reducere, pe o durata Δtg determinata (in mod obisnuit sub 3 s), a amplitudinii sau a valorii efective a tensiunii unei retele electrice, intr-un anumit punct al acesteia. Fenomenul se caracterizeaza prin durata si tensiune remanenta, exprimata de regula ca procente din valoarea efectiva a tensiunii nominale, a tensiunii remanente in punctul cel mai jos atins in timpul golului. Amplitudinea golului de tensiune poate avea valori de
(0,1...0,9)* Uc in care Uc este tensiunea contractata. Se considera ca variatiile de tensiune sub 0,1* Uc sunt cuprinse in banda admisa de lucru, iar variatiile� mai mari de 0,9* Uc corespund unei intreruperi de tensiune.
Un gol de tensiune poate sa apara la conectarea unor motoare electrice cu curenti de pornire mari (caz din ce in ce mai putin intalnit datorita obligativitatii controlului cu circuite cu semiconductoare a curentului de pornire la motoarele mari) sau apare ca urmare a unor defecte in reteaua electrica si a eliminarii acestora prin functionarea protectiilor prin relee si a automatizarilor.
Principalii indicatori de calitate care caracterizeaza golurile de tensiune sunt:
o amplitudinea relativa sau procentuala:
�� (8.2.1)
in care:
o U este valoarea reziduala a tensiunii de faza;
o Uc - tensiunea contractata pe faza.
Fig. 8.2.1. Gol de tensiune
[%]100[%]100[%]
c
c
c
gg U
UU
U
U
Banda admisa de tensiuneU
U
U
U
U
C
P
tgg
t ti f
o durata golului de tensiune:
�� (8.2.2)
in care ti si tf sunt momentele initial si final ale golului de tensiune;
o frecventa de aparitie a golurilor:
������ (8.2.3)
in care Ng este numarul de goluri de tensiune care apar pe durata de refeninta Tr (in mod uzual un an).
Unul dintre cei mai importanti indicatori de calitate ai energiei electrice, relativ la golurile, intreruperile de tensiune si supratensiuni este factorul de performanta definit ca fiind intervalul relativ de timp (treal/Tr), in care tensiunea se gaseste in banda admisa.
Diferitele receptoare de energie electrica, in functie de specificul lor constructiv, prezinta un anumit grad de sensibilitate fata de golurile de tensiune. Goluri cu anumite caracteristici pot determina chiar deconectarea receptoarelor sensibile, in special a celor cu comenzi numerice.
Un gol de tensiune conduce la aparitia unor regimuri de functionare tranzitorii in reteaua electrica a consumatorului. Variatia marimilor de stare pe durata regimurilor tranzitorii determinate de goluri de tensiune poate conduce la:
o pierderea stabilitatii dinamice in functionare atunci cand duratele golurilor de tensiune au valori comparabile cu diferite constante de timp electrice si mecanice, care intervin in procesele tranzitorii; un exemplu de astfel de receptoare pot fi motoarele asincrone, folosite la actionarile electrice;
o cresterea solicitarilor termice in diferitele componente ale receptorului, ca urmare a supracurentilor care apar pe intervalul proceselor tranzitorii; posibilitatea ca un receptor sa fie expus deteriorarii, din cauza depasirii solicitarilor termice admisibile, indica si prezenta unei sensibilitati
ifg ttt
r
ga T
Nf
termice a receptoarelor la goluri de tensiune; un exemplu de receptoare cu sensibilitate termica ridicata la goluri de tensiune il reprezinta redresoarele cu tiristoare, la care dereglarea comenzii produsa de golurile de tensiune poate conduce la aparitia unor curenti mari, uneori, la trecerea practic in regim de scurtcircuit;
o cresterea solicitarilor produse de fortele electrodinamice, aparute in diferite elemente ale receptorului, ca urmare a socurilor de curent; posibilitatea ca receptorul sa se defecteze in urma acestor solicitari arata existenta unei anumite sensibilitati electrodinamice la goluri de tensiune;
o la unele receptoare, pot aparea in diverse elemente si altfel de suprasolicitari mecanice, cum ar fi, de exemplu, in cazul actionarilor electrice, solicitarile produse de socurile de cuplu sau de acceleratiile mari; in aceste situatii se poate vorbi si de o sensibilitate mecanica la goluri de tensiune.
In functie de durata si amplitudine, efectele golurilor de tensiune pot fi diferite in functie de sensibilitatea receptoarelor:
o pentru tensiuni U < 0,9 chiar la durate foarte scurte ale
golurilor de tensiune, de ordinul = (0,2.. .0,3)s, rezulta perturbarea functionarii unor aparate de comanda si reglaj (erori de comanda, pierderi de informatii);
o pentru o tensiune U = (0,7.. .0,8) �si durate� = (0,2. ..0,3)s, poate sa apara deconectarea contactoarelor de 0,4 kV in circuitele secundare;
o pentru o tensiune U = (0,5...0,6) �si durate �= (1,5...3)s, poate aparea instabilitatea motoarelor si a compensatoarelor sincrone;
o pentru tensiuni U < 0,5 �si durata golului peste 0,05s, lampile cu descarcari se sting si se reaprind la cateva minute de la revenirea tensiunii la valoarea normala;
cU
gf
cU gf
cU gf
cU
o pentru o tensiune U = (0,15...0,3) �apar perturbatii in functionarea convertoarelor statice utilizate la actionarea cu viteza variabila.
Limitele de imunitate ale receptoarelor electrice la goluri de tensiune sunt, in general, precizate de catre fabricanti (in functie de clasa de imunitate a receptorului respectiv). Astfel, de exemplu, redresoarele cu semiconductoare, avand clasa de imunitate A, admit variatii de tensiune de scurta durata: (0,5.. .30) perioade ale
fundamentalei in domeniul �15% �spre deosebire de cele de clasa B si C, care admit variatii de scurta durata in intervalul (-
10...+15)% .
Sistemele de actionare cu motoare electrice incluzand variatoarele de viteza, au o susceptibilitate particulara la golurile de tensiune deoarece functionarea lor necesita energie care in aceste conditii nu mai este disponibila, in afara celei provenind din inertia motoarelor. Intr-un proces in care sunt implicate mai multe motoare este posibil ca sistemele individuale de control al motoarelor sa le deconecteze la detectarea caderilor de tensiune sau la diferite valori ale deceleratiei, ceea ce are ca rezultat pierderea completa a controlului asupra sistemului. Echipamentele de tratare a informatiilor si comanda-control sunt de asemenea foarte sensibile la golurile de tensiune care pot conduce la pierderea datelor si la o durata de indisponibilitate prelungita. Implicatiile financiare sunt foarte serioase si sunt mentionate ulterior.
Exista doua cauze principale pentru aparitia golurilor de tensiune: conectarea unei sarcini foarte mari, local sau la un alt consumator racordat pe acelasi circuit precum si defecte pe alte ramuri ale retelei.
Goluri de tensiune determinate de sarcini mari
Cand se conecteaza o sarcina mare, de exemplu motoarele de mare putere, curentul de pornire este de cateva ori mai mare fata de curentul nominal. Deoarece alimentarea si conductoarele instalatiei
cU
cU
cU
sunt dimensionate pentru curentul normal de functionare, curentul de pornire determina o cadere de tensiune atat in reteaua de alimentare cat si in instalatie. Amploarea efectului depinde de �cat de puternica" este reteaua, adica cat este de mica impedanta in punctul comun de cuplare (PCC) si de impedanta conductoarelor din instalatie. Golurile determinate de curentii de pornire se caracterizeaza prin aceea ca sunt mai putin adanci si cu o durata mult mai mare decat cele datorate defectelor din retea � care de regula au o durata de una pana la cateva secunde sau zeci de secunde, mai degraba sub o secunda.
Sunt usor de rezolvat problemele datorate unei rezistente prea mari a conductoarelor din instalatie. Sarcinile mari vor trebui racordate direct la sursa de tensiune cea mai apropiata, fie in PCC sau in secundarul transformatorului de alimentare. Daca problema este cauzata de impedanta din PCC adica alimentarea este prea �slaba" trebuiesc luate alte masuri. O solutie, daca este posibil a fi aplicata echipamentului respectiv, este prevederea unui "soft starter" astfel incat curentul de pornire sa fie limitat la o valoare mai mica, dar va necesita o durata de pornire mai mare. O alta solutie consta in a negocia cu furnizorul o alimentare cu o impedanta mai mica � dar aceasta poate fi costisitoare depinzand de structura retelelor din zona. In cazul in care cauza reducerii de tensiune nu poate fi controlata trebuie prevazut un echipament special pentru a o compensa. Echipamentele indicate sunt stabilizatoarele de tensiune, de la cele electromecanice traditionale pana la stabilizatoare electronice si regulatoare dinamice de tensiune.
Goluri de tensiune determinate de defecte in retea
Reteaua de alimentare este foarte complexa. Amploarea unui gol de tensiune datorat unui defect intr-o alta parte a retelei depinde de topologia retelei si de impedantele surselor in punctul de defect, de impedantele sarcinilor si ale generatoarelor la punctul lor comun de cuplare. In fig. 8.2.2 se prezinta un exemplu.
Fig. 8.2.2. � Cauze ale golurilor de tensiune
Un defect in punctul F3 conduce la un gol de tensiune de 0 % la sarcina 3, de 64 % la sarcina 2 si 98 % la sarcina 1. Un defect in F1 va afecta utilizatorii cu 0 % la sarcina 1 si 50 % pentru toate celelalte sarcini. De retinut ca un defect la nivelul 1 afecteaza mai multi consumatori si mai sever decat un defect la nivel 3. Probabil ca sarcinile conectate la nivelul 3 vor suferi mai multe goluri de tensiune decat cele conectate la nivelul 1, deoarece sunt mai multe potentiale locuri in care pot sa apara defecte care sa-i afecteze: nivelul 1 si nivelul 2. Sarcinile la nivelul 2 si 1 sunt - progresiv - mai putin sensibile la defectele de la nivelul 3. In general, cu cat o sarcina este mai �aproape" de sursa cu atat va suferi mai putine goluri de tensiune si cu atat vor fi ele mai putin severe.
Durata unui gol depinde de durata in care sistemele de protectie reusesc sa detecteze si sa izoleze defectul si este, in mod obisnuit, de ordinul a catorva sute de milisecunde. Daca defectele sunt trecatoare, ca de exemplu caderea unei crengi de copac pe o linie, defectul poate fi eliminat foarte repede dupa ce s-a produs. Daca circuitul ar ramane
deconectat permanent de catre echipamentul de protectie, toti consumatorii de pe circuit vor suferi o intrerupere pana cand circuitul va fi verificat si reconectat. Reanclansarea automata rapida (RAR) poate face situatia mai usoara, dar produce si o crestere a numarului de goluri. Un RAR asteapta pana sa reconecteze curentul un timp scurt (sub 1 secunda) dupa actionarea protectiei. Daca defectul a fost eliminat, reanclansarea va fi reusita si alimentarea restabilita. Sarcinile de pe acest circuit sufera un gol de tensiune de 100 % intre deconectare si reanclansare automata, in timp ce alte sarcini sufera un gol de tensiune mai mic si mai scurt intre momentul in care defectul a aparut si momentul in care a fost eliminat, asa cum s-a aratat mai sus. Daca defectul nu a fost eliminat cand RAR a reconectat circuitul, echipamentul de protectie va actiona din nou, procesul se poate repeta conform cu modul de programare a reanclansarii. De fiecare data cand RAR va reconecta linia cu defect, va rezulta un nou gol de tensiune, astfel ca unii consumatori vor suporta mai multe goluri de tensiune in serie. Performantele societatilor de distributie a energiei electrice in piata dereglementata sunt partial - in unele tari ca Anglia, exclusiv - evaluate dupa media �minute intrerupere la consumator", luand in considerare - de regula - intreruperile de peste un minut. Pentru a reduce aceste valori la minim dispozitivele RAR au fost utilizate pe scara larga, cu marirea probabilitatii de aparitie a golurilor de tensiune. Cu alte cuvinte disponibilitatea pe termen lung a fost maximizata insa in dauna calitatii.
Susceptibilitatea (sensibilitatea) echipamentelor
Calculatoarele sunt acum esentiale pentru toate activitatile fie ca statii de lucru, ca servere de retea sau sisteme de control in industrie. Ele sunt indispensabile in orice operatie de prelucrare a datelor la tranzactii si la numeroasele functii de comunicatii, ca cele din
sistemele de mesagerie electronica si cutie vocala. Introducerea calculatoarelor a pus in evidenta, pentru prima data, amploarea problemei golurilor de tensiune (de fapt, cele mai multe probleme de calitate a energiei electrice) si primele echipamente au fost afectate de defectari aparent aleatoare ceea ce a necesitat un efort de mentenanta considerabil. Realizarea de catre Computer and Business EquipmentManufacturers Association (CBEMA) a curbei din fig. 8.2.3.a este rezultatul acestei experiente. Aceasta curba a fost modificata in timp si ea este cunoscuta in prezent sub denumirea de curba ITIC - Information Technology Industry Council (fig. 8.2.3.b), iar o versiune a fost standardizata de American National Standards Institute (curba ANSI - referinta IEEE 446, fig. 8.2.3.c).
Fig. 8.2.3. � a) Curba CBEMA, b) Curba ITIC, c) Curba ANSI
Durata unui eveniment este corelata cu tensiunea raportata la tensiunea nominala a alimentarii si curbele definesc infasuratoarele in interiorul carora echipamentul trebuie sa functioneze fara intrerupere sau pierderi de date. Daca este vorba de goluri de tensiune este interesanta limita inferioara. Aceasta linie reprezinta demarcatia dintre goluri suportabile si cele nesuportabile.
Intr-un mediu ideal ar exista o singura curba reprezentand performantele retelei de alimentare la care ar trebui sa se conformeze toate echipamentele. In realitate, deoarece numai o parte dintre echipamente indeplinesc cerintele uneia sau alteia dintre curbele standard, performantele retelelor de alimentare scad foarte mult.
Caracteristicile susceptibilitatii (sensibilitatii) echipamentului
Alimentarile cu energie electrica a echipamentelor electronice, ca cele utilizate pentru calculatoarele personale si automatele programabile (programmable logic controllers - PLC) care utilizeaza un condensator de filtrare pentru netezirea varfurilor curbei redresate, ar trebui sa elimine integral golurile de scurta durata. Cu cat capacitatea condensatorului este mai mare si cu cat diferenta dintre tensiunea la bornele condensatorului si minimul necesar pentru functionarea convertoarelor de tensiune este mai mare cu atat rezilienta va fi mai buna. Proiectantii vor cauta intotdeauna sa reduca dimensiunile capacitatii pentru a reduce dimensiunile, greutatea si costul, asigurandu-se ca sarcina electrica inmagazinata este suficienta la tensiunea minima si sarcina maxima. Pentru a face fata la golurile de tensiune este necesar un condensator mult mai mare, cel putin dublu, pentru a permite echipamentului sa le suporte o perioada si de 100 ori mai mare daca ar trebui sa le suporte timp de o secunda. O alta strategie a proiectantului consta in a considera tensiunea la intrare la nivelul cel mai mic posibil pentru a maximiza durata de mentinere a sistemului. Este solutia adoptata in lipsa unor echipamente destinate sa functioneze intr-o banda larga de tensiune. Durata de mentinere va fi mult mai mare daca la intrare este o tensiune de 230 V fata de o alimentare de 110 V. Nu este o problema tehnica sa se realizeze o alimentare imuna la goluri de tensiune dar aceasta nu se realizeaza deoarece utilizatorii nu o discuta cu
fabricantii si sunt implicatii de costuri. Totusi, cheltuielile necesare pentru protejarea unui calculator sau a unui automat programabil la goluri de tensiune de o secunda sunt foarte reduse in raport cu cheltuielile necesare pentru imbunatatirea resurselor retelei pentru evitarea golurilor de tensiune.
Actionarile cu variatoare de viteza pot fi de asemenea afectate de golurile de tensiune si sunt uzual prevazute cu detectoare de tensiune minima care le deconecteaza la tensiuni cu 15 % pana la 30 % sub tensiunea nominala.
Motoarele de inductie au o inertie care le permite sa suporte sarcina pe perioada unui gol de scurta durata, generand energie pe masura ce incetinesc. Dar aceasta energie trebuie sa fie recuperata atunci cand motorul reaccelereaza, iar daca viteza a scazut la mai putin de 95 % el va absorbi aproape echivalentul curentului de pornire; cum toate motoarele repornesc simultan, aceasta poate fi cauza altor probleme.
Releele si contactoarele sunt, de asemenea, sensibile la golurile de tensiune si adesea pot fi elementul slab al sistemului. S-a stabilit ca un echipament poate fi scos din functiune la un gol de tensiune chiar daca tensiunea remanenta este peste tensiunea minima de functionare in regim stationar. Rezilienta (stabilitatea functionarii) contactoarelor la goluri depinde nu numai de tensiunea remanenta si de durata, ci si de punctul de pe curba de tensiune in care s-a produs golul, efectul fiind minim la varful curbei.
Lampile cu vapori de sodiu au o tensiune de amorsare mult mai ridicata daca sunt calde decat atunci cand sunt reci, astfel ca o lampa calda nu poate reporni dupa un gol de tensiune. Marimea golului care va duce la stingerea lampii poate fi mai mic de 2 % in cazul unei lampi
aflata la sfarsitul duratei ei de viata si peste 45 % cand aceasta este noua.
Cele mai multe dintre echipamente sau instalatii incorporeaza unul sau mai multe elemente din cele mentionate si vor ridica probleme legate de golurile de tensiune. In fig. 8.2.4. este indicat faptul ca este mai ieftin si mult mai sigur sa se proiecteze un echipament cu rezilienta la goluri, decat sa incerci sa faci rezilient tot procesul, toate instalatiile sau tot sistemul de distributie. Costul solutiei creste repede daca punctul de rezolvare se deplaseaza de la echipament la intreprindere si la infrastructura.
Fig. 8.2.4. � Costuri la cresterea imunitatii la goluri de tensiune
Caracteristicile golurilor in tensiunea de alimentare
Asa cum s-a mai aratat, probabilitatea de aparitie a golurilor de tensiune precum si amplitudinea acestora depind de topologia retelei
din vecinatatea amplasamentului analizat. Desi s-au efectuat unele studii, limitate la regiuni restranse in unele tari, se poate afirma ca nu exista o statistica cu privire la golurile de tensiune pentru un anumit amplasament. Aceasta face dificila selectarea unui anumit amplasament din punct de vedere al sigurantei. Evident, un amplasament aproape de o centrala (sau doua) si conectat la medie tensiune prin cablu subteran va fi o alegere mai buna decat un amplasament departat racordat printr-o linie aeriana lunga; insa pana unde se extind aceste principii? Este usor sa se evalueze, de exemplu, calitatea elementelor retelei de transport si acest factor este adesea luat in considerare ca un criteriu de alegere a unui anumit amplasament, dar este mai greu de evaluat calitatea infrastructurii electrice.
Amplasamentele in zone libere prezinta probleme speciale deoarece acolo nu exista instalatii ca referinta. Pe de alta parte ele prezinta o oportunitate de a realiza o infrastructura adecvata, atata timp cat compania de furnizare a energiei electrice este dispusa si capabila sa realizeze aceasta infrastructura.
Fig. 8.2.5. � Gol de tensiune tipic in reteaua de alimentare si curba ITIC
Studiile efectuate arata ca durata golurilor de tensiune este ceva mai mare decat cea indicata in curbele de toleranta pentru echipamentele descrise anterior. In fig. 8.2.5. este indicata durata si
amplitudinea probabila pentru golurile de tensiune dintr-o retea tipica. Este prezentata si curba ITIC pentru a permite comparatia.
Se observa in mod clar ca, in realitate, echipamentele informatice trebuie sa fie de 100 ori mai bune decat impune curba ITIC, asa cum rezulta din �curba de toleranta necesara". Este de precizat ca probabil nici un echipament nu satisface aceste cerinte.
8.2.2. Supratensiuni in reteaua de alimentare
Introducere
Cea mai insemnata parte din perturbatiile electromagnetice care se manifesta in mediul industrial este produsa de regimurile tranzitorii ale echipamentelor si instalatiilor electrice de actionare precum si de variatiile amplitudinii si frecventei tensiunii de alimentare peste limitele admise, perturbatii care se propaga prin conductie (reteaua de alimentare).
Cauzele principale ale unor astfel de perturbatii sunt in general urmatoarele:
o comutarile instalatiilor de forta;
o reconfigurarile din mers ale unor subsisteme energetice;
o schimbarea in regim de lucru a prizelor transformatoarelor;
o functionarea cu socuri de sarcina a motoarelor electrice de actionare de putere medie si mare;
o socurile de curent specifice arcurilor electrice (instalatii de sudura, cuptoare cu arc electric etc.);
o comutarile on- off ale sarcinilor inductive si capacitive importante (cum sunt de exemplu instalatiile mixte de filtrare- compensare);
o scurtcircuitele accidentale;
o supratensiuni datorate descarcarilor electrice atmosferice;
o variatiile rapide ale amplitudinii si frecventei tensiunii de alimentare peste limitele admise de constructorii echipamentelor ca urmare a supraincarcarii retelei, comutarii instalatiilor energetice, scurtcircuite, etc... .
In reteaua de joasa tensiune impulsurile ating in mod curent amplitudini de 2500 V, si maxim 20000 V. Se apreciaza ca 90% din perturbarile in functionarea calculatoarelor se datoreaza evenimentelor din retea.
Perturbatiile conduse prin reteaua de alimentare pot fi clasificate in mai multe feluri.
O clasificare ar putea fi urmatoarea:
o fluctuatii rapide de amplitudine a tensiunii (varfuri de tensiune suprapuse);
o fluctuatii lente de amplitudine a tensiunii;
o microdefecte in forma tensiunii si caderi de tensiune cu revenire;
o distorsiuni armonice;
o variatii de frecventa ale tensiunii;
o parazitarea nulului si impamantarii.
O alta clasificare, mai detaliata:
o disparitii complete ale tensiunii pe una sau mai multe semialternante;
o depresiuni sau supracresteri ale nivelului tensiunii de retea in cadrul semialternantei;
o fluctuatii si efecte de tip flicker (palpairi pe frecvente joase);
o impulsuri parazite oscilante;
o salve de impulsuri parazite;
o modificari ale frecventei si fazei;
o armonici superioare;
o nesimetrii ale tensiunii;
o componente de curent continuu.
Repartitia procentuala a evenimentelor din retea este:
o oscilatii, tranzitii cazatoare (15% din nivel)- 49%;
o varfuri de tensiune (25% din nivel)- 39,5%;
o fluctuatii de tensiune (10% din nivel)- 11 %;
o pierderea pasagera a intregii tensiuni- 0,5%.
Se considera ca una dintre cele mai frecvente situatii perturbatoare este generata de disparitiile tranzitorii sau de atenuarile pasagere drastice ale tensiunii de retea (ex. urmare a intrarii in actiune a sarcinilor grele sau a scurtcircuitelor). Se pot cita date statistice cu factorii care perturba si procentul de afectare a functionarii:
o 25% perturbatii de frecventa mare, inclusiv componente spectrale ale impulsurilor;
o 5% impulsuri transiente;
o 55% scaderea nivelului tensiunii de alimentare mai mult de 10%;
o 15% disparitii pasagere ale tensiunii de alimentare.
Fig. 8.2.7. � Ponderea defectiunilor aparute ca urmare a supratensiunilor atmosferice
Tipuri de perturbatii in retea
In Romania aceste perturbatii sunt normate de standardul SREN 50160 (caracteristicile tensiunii furnizate de retelele publice de distributie), care prevede atat variatia maxima a amplitudinii cat si frecventa fluctuatiilor din retea, precum si componenta in armonici admisa pentru tensiunea retelei. Fluctuatiile rapide de amplitudine se impart in:
o varfuri de tensiune suprapuse peste tensiunea retelei;
o scaderea amplitudinii unei alternante, cea pozitiva sau cea negativa;
o scaderea simetrica a ambelor alternante.
De regula, variatiile lente ale amplitudinii datorate diferentelor de consum in timp sunt mai putin perturbante decat variatiile rapide. Cu toate acestea fluctuatiile lente pot deveni perturbante daca se depaseste limita garantata de fabricantul de echipament pentru amplitudinea tensiunii retelei.
Caderile bruste de tensiune cu revenire (voltage dips) sunt caderi la zero pentru un anumit interval de timp a tensiunii retelei, cu o anumita periodicitate.
Durata acestor caderi de tensiune este mai mare decat o alternanta. In general aceste defecte se datoreaza instalatiilor electrice de constructie asimetrica, precum si scurtcircuitelor in retea. Observatiile practice arata ca aceste caderi de tensiune sunt urmate la revenirea tensiunii de cresteri ale tensiunii de durata si valoare mare.
Microdefectele (microintreruperile) sunt intreruperi ale tensiunii pe intervale mai mici decat o alternanta, fiind datorate in general comutarilor, atat la generarea tensiunii cat si la consumatorii cu mutatoare.
Microdefectele si caderile de tensiune pot fi considerate din punctul de vedere al analizei lor ca un caz particular al fluctuatiei de amplitudine intre valoarea nominala si zero.
Distorsiunile armonice sunt cauzate de circuite in comutatie cu tiristoare si triace, si de punti redresoare. Continutul in armonici depinde de puterea comutata, de unghiul de comanda si de modul simetric sau asimetric de comanda (triac sau tiristor).
Masurile de protectie impotriva supratensiunilor sunt functie de valoarea si durata supratensiunii, conform tabelului urmator:
Tabelul 8.2.1 � Masuri de protectie imptriva supratensiunilor
Impulsuri tranzitorii (supratensiuni) 0,1- 100 μs
Filtre si limitatoare
Supratensiuni ale tensiunii de retea sau variatii +/- 10% cu durata secunde, minute
Sursa neintreruptibila cu A VR (Automatic Voltage Regulator)
Variatoare cu triac / tiristor
Supratensiuni ale tensiunii de retea +/-30%, cu durata de minute, ore
Transformatoare cu prize comutate automat
Supratensiuni ale tensiunii de retea >30% cu durate > ore
Limitatoare cu siguranta si asigurarea energiei de la surse alternative (grup motor generator)
In general masurile antiperturbative sunt bidirectionale, adica se protejeaza echipamentul de perturbatiile conduse prin retea, dar si reteaua este protejata de eventualele perturbatii generate de echipament.
8.2.3. Fluctuatii de tensiune (efect de flicker)
Indicatori de flicker
Variatiile aleatorii ale sarcinii ca, de exemplu, in cazul cuptoarelor cu arc electric, determina la barele de alimentare variatii aleatorii de tensiune care pot afecta calitatea energiei electrice furnizata celorlalti utilizatori, conectati la aceleasi bare. Nivelul de flicker, sesizat de ochiul uman ca variatii ale fluxului luminos emis de sursele de lumina, este determinat cu ajutorul flickermetrului, care ia in consideratie senzatia de iritabilitate a ochiului la depasirea unui anumit nivel al variatiei tensiunii de alimentare.
Studiile de inconfort fiziologic au aratat faptul ca starea de iritabilitate intervine atunci cand variatiile de tensiune au o anumita valoare si o anumita repetabilitate, indicate de curba de iritabilitate (fig. 8.2.8.), construita pentru variatii dreptunghiulare ale tensiunii de alimentare.
Aceasta curba de iritabilitate reprezinta elementul de baza in evaluarea nivelului de flicker.
Fig. 8.2.8. � Curba de iritabilitate (Pst = 1)
Forma de variatie a tensiunii de alimentare si durata acesteia au o influenta importanta asupra senzatiei de disconfort vizual, iar pentru evaluarea nivelului de flicker pe baza curbei de iritabilitate, diferitele tipuri de variatie sunt reduse la o variatie dreptunghiulara pe baza unor factori de influenta.
Determinarea nivelului de flicker se face pe baza valorilor efective ale tensiunii masurate la fiecare 10 ms.
Fiind cunoscuta forma variatiilor de tensiune, cu ajutorul factorilor de forma F este posibila echivalarea acestora cu variatii dreptunghiulare de amplitudine F*dmax , in care variatia relativa dmax
rezulta prin raportarea valorii ΔUmax la valoarea contractata a tensiunii (dmax = ΔUmax/Uc �pentru variatii dreptunghiulare, factorul de forma este unitar).
Valorile obtinute, pentru fiecare dintre variatii, numite flicker instantaneu sunt plasate succesiv intr-un sistem de axe dreptunghiulare (fig. 8.2.9) determinand o curba de variatie a acestuia.
Fig. 8.2.9 � Nivelul de flicker reprezentat printr-o functie variabila in timp
Durata prezentei semnalului in clasa nr.7 este indicata ca exemplu:�
Indicatorul Pst de flicker pe termen scurt se determina, pe o fereastra de monitorizare de 10 minute din relatia:
�(8.2.4)
in care valorile procentuale P0,1 , P1, P3, P10 si P50 reprezinta niveluri ale flickerului depasite in 0,1; 1; 3; 10 si 50% din timp, pe intervalul de observatie.
5
17
iitT
,08.028.00657.00525.00314.0 5010311.0 ssssst PPPPPP
Intervalul de timp de 10 minute, pe care se bazeaza evaluarea nivelului flickerului de scurta durata, este adecvat pentru aprecierea perturbatiilor determinate de sursele cu un ciclu de functionare redus.
Daca trebuie sa se tina seama de efectul combinat al mai multor sarcini perturbatoare cu functionare aleatorie (de exemplu, instalatii de sudare sau motoare) sau cand se studiaza sursele de flicker cu ciclu lung si variabil de functionare (de exemplu, cuptoare cu arc electric) este necesar sa se dispuna de un criteriu de evaluare a nivelului flickerului de lunga durata.
Pentru determinarea nivelului flickerului de lunga durata Plt , sunt utilizate valorile Pst ale flickerului de scurta durata, determinate pe intervale succesive timp de doua ore.
������� �(8.2.5)
in care Psti (i = 1, 2, 3....) reprezinta citiri succesive ale valorilor Pst corespunzatoare flickerului de scurta durata.
In relatia (8.2.5) s-a avut in vedere faptul ca sumarea perturbatiilor sub forma de flicker se face dupa o lege cubica.
Evaluarea nivelului de flicker
Schema de principiu a conectarii unui flickermetru la barele monitorizate ale unui utilizator care determina perturbatii sub forma de fluctuatii de tensiune (de exemplu, cuptor cu arc electric) este indicata in fig. 8.2.10..
,12
3
12
1
3 i
sti
lt
PP
Fig. 8.2.10. − Schema de principiu a flickermetrului si conectarea la barele monitorizate
In figura 8.2.11 este indicata curba probabilitatii cumulate la barele de 110 kV ale unui consumator industrial care genereaza flicker.
Fig. 8.2.11. − Curba de probabilitate cumulata CPF masurata la barele de 110� kV ale unui consumator industrial
Evaluarea calitatii energiei electrice din punctul de vedere al flickerului se face conform urmatoarei proceduri:
o datele luate in considerare corespund unui interval de monitorizare de o saptamana;
o sunt analizate valorile succesive la fiecare 10 minute ale indicatorului Pst ;
o sunt invalidate valorile obtinute pe durata in care tensiunea la bare este in afara intervalului Uc � 15% sau in care
apar goluri de tensiune cu adancime mai mare sau egala cu 15% din tensiunea contractata;
o se evalueaza indicatorul Plt pe baza a 12 valori valide si consecutive ale indicatorului Pst;
o se determina numarul N de valori valide ale marimii Plt ;
o se determina numarul N1 in care indicatorul Plt depaseste valoarea unitara;
o se verifica daca N1/N ≤ 0,05.
8.2.4. Perturbatii sub forma de nesimetrie
Introducere in problema nesimetriei
Definitie � Un sistem electric trifazat este denumit simetric sau echilibrat daca tensiunile celor trei faze si cei trei curenti au aceeasi amplitudine si sunt defazate (defazati) una fata de cealalta cu 120�. Daca una sau ambele conditii nu sunt satisfacute, sistemul este denumit dezechilibrat sau nesimetric.
Se considera implicit ca forma curbei este sinusoidala si ca aceasta nu contine armonici.
Factorii de nesimetrie uU (pentru tensiune) si uI (pentru curent electric) ca raport intre marimile de secventa negativa si cele de secventa pozitiva ale componentelor tensiunii, respectiv curentului, sunt o masura a nesimetriei (in %):
[%]������ (8.2.6)100
d
iU U
Uu
Acesti factori sunt in prezent utilizati in standardele de calitate a energiei electrice, cum ar fi EN-50160 sau seriile IEC-61000-3-x.
De asemenea este definit uneori un factor similar pentru componenta homopolara in raport cu componenta directa. O cale mai simpla, aproximativa, de a calcula factorul de nesimetrie de tensiune, in cazul unei sarcini conectata intre doua faze sau intre o faza si neutru este:
[%]������ (8.2.7)
neutru SL si puterea de scurtcircuit a retelei de alimentare SSC in punctul de conectare a sarcinii.
Procedurile complete de masurare pentru determinarea acestor parametri sunt descrise in standarde. Acestea folosesc metode statistice pentru a determina din relatiile (8.2.6) si (8.2.7) o medie, pe o anumita durata.
Limite � Standardele internationale indica drept limite pentru factorul de nesimetrie din definitia (3), valoarea < 2 % pentru joasa si medie tensiune si < 1 % pentru inalta tensiune, masurate ca valori pe un interval de 10 minute, cu un maxim instantaneu de 4 %. Totusi, aceasta limita poate fi local redusa, chiar la 0,25 %. Ratiunea unei limite mai stranse in sistemele de inalta tensiune este ca ele sunt proiectate ca sa fie utilizate la capacitatea lor maxima cu o sarcina trifazata echilibrata. Orice nesimetrie conduce la o functionare ineficienta a sistemelor de transport, adesea avand o incarcare mare. In proiectarea sistemelor de distributie (tensiuni mai joase) alimentarea unor sarcini monofazate este una din premize, astfel ca sistemul si sarcinile conectate trebuie sa fie proiectate si realizate cu o toleranta mai mare la nesimetrie.
100sc
LU S
Su
De exemplu, este estimata puterea de scurtcircuit necesara pentru o cale ferata dubla cu trenuri de mare viteza cu o putere nominala de doua ori 15 MVA (tipic in Franta pentru TGV). Utilizand relatia (2.7) puterea de scurtcircuit trebuie sa fie de cel putin 3 GVA pentru a mentine nivelul de nesimetrie al tensiunii la 1 %, ceea ce explica de ce este necesara conectarea la un sistem de foarte inalta tensiune.
Aspecte standardizate mai detaliate se pot gasi in IEC 61000-2-x ca o parte a standardelor EMC (Compatibilitate electromagnetica) si EN 50160, prezentand caracteristicile de tensiune in punctul comun de cuplare (PCC). Pe langa acestea, diferite tari din Europa si companii de electricitate functionand in acestea, utilizeaza propriile reglementari suplimentare pentru �emisia� de curenti nesimetrici.
Sistemul de tensiuni la bornele generatoarelor este in mare masura simetric datorita constructiei si a modului de functionare a generatoarelor sincrone utilizate in marile centrale electrice. De aceea, generarea in unitati de mare putere nu contribuie in general la nesimetrie. Chiar si in cazul generatoarelor de inductie (asincrone) utilizate in prezent la unele tipuri de turbine eoliene, s-a obtinut un sistem de tensiuni trifazat simetric.
Totusi, acolo unde a capatat o larga utilizare generarea distribuita de mica putere sau cea pentru acoperirea varfului, instalata la consumatori si are o cota semnificativa din productia de energie electrica, situatia este diferita. Multe dintre aceste unitati relativ mici, ca de exemplu instalatiile fotovoltaice, sunt conectate la reteaua de joasa tensiune prin invertoare electronice monofazate. Punctul de conectare are o impedanta relativ mare (puterea de scurtcircuit relativ scazuta), ceea ce conduce la o posibila nesimetrie de tensiune relativ mai mare fata de cazul conectarii la inalta tensiune.
Impedanta componentelor sistemului energetic nu este exact aceeasi pe toate fazele. Configuratia geometrica a liniilor electrice aeriene, de exemplu asimetrica fata de pamant, determina o diferenta intre parametrii liniei. In general, diferentele sunt foarte mici si efectul lor poate fi neglijat cu conditia luarii unor suficiente precautii, ca de exemplu transpunerea liniilor.
In cele mai multe cazuri practice, cauza principala a nesimetriei o constituie dezechilibrul sarcinilor.
La nivelul tensiunilor inalte sau medii, sarcinile sunt uzual trifazate si echilibrate, totusi pot fi conectate sarcini mari mono sau bifazate, ca de exemplu calea ferata alimentata la tensiune alternativa sau cuptoarele de inductie.
Sarcinile de joasa tensiune sunt de obicei monofazate, de exemplu calculatoarele numerice sau sistemele de iluminat, si de aceea este greu de garantat o incarcare echilibrata a fazelor. In planul de pozare a conductoarelor sistemului electric care alimenteaza sarcinile, acestea sunt distribuite de-a lungul celor trei faze ale sistemului, de exemplu cate o faza pentru fiecare nivel al unui apartament sau a unei cladiri administrative sau alternativ in sirul de case. In plus, dezechilibrul sarcinii echivalente la transformatorul de alimentare variaza, datorita dispersiei statistice a graficelor de utilizare ale diferitelor sarcini individuale.
Conditiile perturbate din retea determina dezechilibrarea fazelor. Defectele faza � pamant, faza � faza si intreruperea unui conductor sunt exemple tipice. Aceste defecte determina goluri de tensiune in una sau doua dintre fazele implicate si pot determina chiar indirect supratensiuni pe celelalte faze. Comportarea sistemului este atunci prin definitie nesimetrica, dar astfel de fenomene sunt clasificate uzual
ca perturbatii. Protectia prin relee a sistemului trebuie sa elimine aceste defecte.
Indicatori privind nesimetria de tensiune si de curent electric
Definirea factorilor de nesimetrie si utilizarea acestora in analizele de regimuri in sistemele electroenergetice folosind relatii bazate pe descompunerea in componente simetrice permite, in cazul marimilor sinusoidale, determinarea prin calcul a acestora, daca se cunoaste configuratia retelei electrice analizate. In mod obisnuit, calculul se efectueaza in cazul aparitiei unor defecte nesimetrice intr-o retea electrica cu parametri cunoscuti. Adoptarea ipotezei marimilor sinusoidale in calculul curentilor de defect poate fi acceptata, din punct de vedere practic, oferind datele necesare dimensionarii sistemelor de protectie si a circuitelor parcurse de curentul de defect. Analiza circulatiei curentilor electrici in reteaua electrica pleaca de la premiza ca parametrii retelei electrice sunt egali pe cele trei faze, ceea ce de cele mai multe ori poate fi acceptat doar intr-o prima aproximatie.
In regim normal de functionare, adoptarea ipotezei marimilor sinusoidale, poate conduce, de multe ori, la erori importante care sa distorsioneze informatia privind nesimetria. In aceste cazuri se prefera efectuarea de masuratori pentru evaluarea nivelului de nesimetrie.
Problema cea mai importanta, referitoare la calculul teoretic si la determinarile experimentale, consta in existenta unor definitii insuficient de precise pentru regimul nesinusoidal, in cazul real al sistemului electroenergetic. In acest sens, pot sa rezulte informatii insuficient de clare din punctul de vedere al deciziilor care trebuie adoptate pentru limitarea nesimetriilor.
Folosirea descompunerii in componente simetrice, metoda larg utilizata in Europa si recomandata de normele CEI, este utilizabila numai in cazul unor marimi strict sinusoidale.
Avand in vedere faptul ca, in prezent, practic, nu mai sunt intalnite, in instalatiile electrice, marimi sinusoidale, descompunerea sistemelor trifazate in componente simetrice este aplicabila numai armonicilor fundamentale, iar factorii de nesimetrie se refera doar la acestea. Prin extensie poate fi utilizata si o descompunere in componente simetrice a armonicelor. In acest fel, analiza de nesimetrie a sistemelor trifazate impune, initial, o analiza a distorsiunii semnalelor si determinarea armonicei fundamentale.
Efecte ale regimurilor nesimetrice in retelele electrice
Efectele nesimetriilor
Sensibilitatea echipamentului electric la nesimetrie difera de la o situatie la alta. In cele ce urmeaza se face o prezentare a celor mai obisnuite probleme.
Masini de inductie
Acestea sunt masini asincrone de tensiune alternativa, cu un camp magnetic rotativ indus. Valoarea acestuia este proportionala cu amplitudinea componentelor directa si/sau inversa. Sensul de rotatie al campului componentei inverse este opus campului componentei directe. Deci, in cazul unei alimentari nesimetrice, campul magnetic rotitor rezultat devine �eliptic� in loc sa fie circular. Masinile de inductie au trei probleme datorate nesimetriei.
In primul rand, masina nu poate produce cuplul intreg deoarece campul magnetic rotitor invers al sistemului de secventa negativa produce un cuplu de franare care trebuie scazut din cuplul de baza determinat de campul magnetic rotitor de baza.
Fig. 8.2.13. − Caracteristica mecanica cuplu − viteza de rotatie (alunecare) a unei masini trifazate in cazul unei tensiuni nesimetrice de alimentare
In fig. 8.2.13. sunt indicate diferite caracteristici cuplu � viteza de rotatie ale unei masini de inductie in cazul unei alimentari nesimetrice. Curba reala de functionare este suma ponderata a acestor curbe, cu factor de ponderare egal cu patratul factorului de nesimetrie, deoarece cuplul depinde proportional cu patratul curentului de sarcina. Se poate constata ca in zona de functionare normala, corespunzand zonei in care curba Td este in cea mai mare parte dreapta (incepand din maximul curbei si eventual pana in punctul de intersectie cu axa orizontala care corespunde vitezei sincrone), Ti si Th
sunt amandoua negative. Aceste caracteristici pot fi determinate daca motorul este conectat asa cum se arata in fig. 8.2.14. .
Fig. 8.2.14. − Scheme de conectare pentru un motor trifazat cu componente nesimetrice definite
In al doilea rand, lagarele pot suferi deteriorari mecanice datorita componentelor cuplului indus avand o frecventa dubla fata de cea a retelei de alimentare.
In final, statorul si, in special, rotorul se incalzesc excesiv, ceea ce poate conduce la o imbatranire termica mai rapida. Aceasta caldura este determinata de inducerea unor curenti semnificativi prin rotatia rapida (in sens relativ) a campului magnetic invers, asa cum este vazut de rotor. Pentru a suporta aceasta incalzire suplimentara, motorul trebuie descarcat, ceea ce poate face necesara instalarea unei masini cu putere nominala mai mare.
Generatoare sincrone
Generatoarele sincrone sunt de asemenea masini electrice de curent alternativ, ca cele utilizate la generarea locala (de exemplu, unitate de cogenerare). Acestea manifesta fenomene similare cu cele descrise pentru masinile asincrone, dar sufera in principal de incalzirea suplimentara. Trebuie acordata o atentie speciala la proiectarea infasurarilor de amortizare din rotor, unde apar curenti indusi de componentele inversa si homopolara.
Capacitatea de incarcare a transformatoarelor, cablurilor si liniilor
Capacitatea de incarcare a transformatoarelor, cablurilor si liniilor este redusa datorita componentei de secventa inversa. Limita de functionare este determinata de valoarea efectiva a curentului total, cuprinzand partial componentele �nefolositoare� ale curentilor de alta secventa decat cea directa. Acest fapt trebuie luat in considerare cand se stabilesc reglajele protectiilor care actioneaza la curentul total. Capacitatea maxima de incarcare poate fi determinata utilizand un factor de descarcare, dat de fabricant, si care sa poata fi folosit pentru alegerea unui element cu parametri mai mari, capabil sa suporte sarcina.
Transformatoare
Transformatoarele carora li se aplica tensiuni de secventa inversa, le transforma in acelasi mod ca si tensiunile de secventa directa. Comportarea la tensiunile de secventa homopolara depinde
de conexiunile infasurarilor primare si secundare si, mai mult, de existenta conductorului neutru. Daca, de exemplu, o parte are conexiune trifazata cu patru conductoare, pot circula curenti prin neutru. Daca infasurarea de pe partea cealalta are conexiunea in triunghi, curentul homopolar este transformat intr-un curent circulatoriu in cele trei infasurari (si produce incalzire). Fluxul magnetic homopolar asociat circula prin partile constructive ale transformatorului cauzand pierderi parazite in elemente precum cuva, astfel ca uneori este necesara o reducere a puterii transformatorului.
Convertoare electronice
Convertoarele electronice sunt prezente in multe instalatii ca de exemplu in sistemele de actionare cu viteza variabila, surse de alimentare a calculatoarelor numerice, sisteme de iluminat eficient, etc.. Acestea pot determina armonici suplimentare, necaracteristice desi, in general, factorul total de distorsiune ramane mai mult sau mai putin constant. La proiectarea unor filtre pasive pentru limitarea armonicilor trebuie sa se ia in considertie si acest fenomen.
Echipamentele analizate anterior sunt evident sarcini trifazate. Desigur, sarcinile monofazate pot fi de asemenea afectate de variatiile tensiunii de alimentare rezultate din efectele nesimetriei.
In analiza regimurilor energetice din retelele electrice se adopta ipoteza initiala ca sursele din sistem determina la borne un sistem simetric al tensiunilor, iar nesimetria, in diferitele noduri din reteaua electrica, este determinata, fie de sarcinile inegale pe fazele sistemului datorate consumatorilor dezechilibrati, fie de impedantele diferite pe fazele retelei de transport si distributie a energiei electrice. In acest fel, chiar in cazul unui consumator echilibrat, transferul de energie pe liniile din sistemul energetic conduce la aparitia regimurilor nesimetrice. Specific liniilor de transport al energiei electrice este si faptul ca acestea prezinta impedante mutuale, astfel ca procesele de pe una dintre faze sunt determinate si de fenomenele care au loc pe celelalte faze ale sistemului. De asemenea, prezenta conductoarelor de protectie conduce, in functie de configuratia geometrica a liniei, la influente diferite asupra fazelor active ale liniei.
Analiza problemelor legate de nesimetrie cuprinde doua aspecte distincte:
o influenta asupra caracteristicilor de functionare ale echipamentelor alimentate cu tensiuni nesimetrice;
o influenta asupra indicatorilor economici si tehnici ai retelelor de transport si de distributie, precum si asupra generatoarelor din sistem.
In primul caz, furnizorul de energie electrica trebuie sa asigure utilizatorului final incadrarea indicatorilor de nesimetrie de tensiune de pe barele de alimentare in limitele de calitate admise. Utilizatorul este interesat sa monitorizeze tensiunile de alimentare pentru a avea informatiile necesare privind nivelul de nesimetrie si incadrarea sa in limitele admise.
In al doilea caz, utilizatorul trebuie sa asigure incadrarea perturbatiilor emise sub forma de nesimetrie in limitele alocate, stabilite de furnizorul de energie electrica din conditia de calitate a energiei electrice furnizata celorlalti utilizatori din reteaua electrica. Furnizorul de energie electrica este interesat de monitorizarea curentilor electrici absorbiti de utilizator si de verificarea incadrarii nesimetriei acestora in limitele alocate ale perturbatiei.
Studiile privind alocarea nivelului de perturbatii la utilizatorii finali, astfel ca, in ansamblu, sa fie respectate conditiile privind calitatea energiei electrice, precum si studiile privind indicatorii economici ai transportului de energie electrica, necesita informatii privind impedantele retelei electrice in regimuri nesimetrice. Aceste impedante sunt determinate prin calcule, care insa, in unele cazuri, necesita a fi validate prin masuratori.
Regimul nesimetric poate fi:
o temporar, daca perturbatia este determinata de defecte sau de regimuri de functionare cu durata limitata in timp (scurtcircuite nesimetrice, intrerupere a unei faze, defecte la consumatori etc.);
o permanent, daca reteaua electrica prezinta parametri de circuit diferiti pe cele trei faze in regim normal de functionare.
Regimul nesimetric permanent poate fi determinat de:
o sarcinile inegale pe cele trei faze ale retelei de alimentare de tensiune alternativa trifazata;
o receptoarele monofazate repartizate inegal pe cele trei faze (iluminat stradal, consumatori casnici etc.);
o receptoare bifazate (aparate de sudare electrica, cuptoare electrice de inductie la frecventa industriala, tractiunea electrica etc.);
o receptoare trifazate dezechilibrate (cuptoare cu arc electric);
o impedante diferite ale liniilor electrice pe cele trei faze (in special la liniile electrice aeriene).
Datorita regimului nesimetric apar perturbatii, atat la echipamentele electrice (masini electrice rotative, transformatoare, baterii de condensatoare, convertoare statice de putere), precum si in retelele electrice.
Cele mai importante efecte ale nesimetriei tensiunilor de alimentare constau in incalzirile, datorate pierderilor suplimentare, masinilor electrice rotative de tensiune alternativa trifazata. Incalzirea suplimentara este determinata de curentii de secventa negativa si zero care parcurg infasurarile masinilor. De asemenea, nesimetria tensiunilor produce, in masinile electrice rotative, cupluri pulsatorii de frecventa ridicata si, in consecinta, vibratii, care se accentueaza in cazul nesimetriilor fluctuante. In acelasi timp, rezulta o reducere a randamentului motoarelor.
Nesimetria tensiunilor determina reducerea puterii reactive furnizata de bateriile de condensatoare.
Nesimetria curentilor are ca principal efect producerea de pierderi suplimentare in retelele electrice de transport si distributie, precum si in retelele industriale, cu consecinte negative asupra randamentului de transfer a energiei.
Regimul nesimetric are ca efect diminuarea randamentului instalatiilor de redresare si poate conduce la deteriorarea condensatoarelor filtrelor de netezire (apare o armonica de curent de rangul 2, proportionala cu factorul de netezire, care supraincarca
condensatoarele din filtru). Efectele regimurilor nesimetrice prezinta aspecte specifice in functie de unele caracteristici ale receptoarelor din reteaua electrica.
In analiza efectelor regimurilor nesimetrice asupra receptoarelor trifazate de energie electrica este necesar a lua in consideratie:
o influenta inegalitatii, in modul, a amplitudinilor tensiunilor trifazate;
o influenta defazajelor, diferite de 2*p/3, intre tensiunile de faza.
Efecte ale inegalitatii in modul a amplitudinilor tensiunilor trifazate
Prezenta, la bornele masinilor rotative, a unor tensiuni nesimetrice conduce, chiar pentru o componenta de secventa negativa de valoare scazuta, la o crestere considerabila a pierderilor de putere activa, ceea ce are ca efect incalzirea suplimentara a infasurarilor si a diferitelor parti ale statorului si ale rotorului.
Cresterea temperaturii afecteaza izolatia infasurarilor. Astfel, de exemplu, prin cresterea temperaturii cu 8�C, durata de viata a izolatiei de clasa A a infasurarilor scade la jumatate.
Prin constructie, motoarele asincrone prezinta o impedanta de secventa negativa de circa 5 ori mai mare decat impedanta de secventa pozitiva. Motorul asincron, alimentat cu tensiuni nesimetrice, absoarbe un curent de secventa negativa important, care determina:
o incalzirea suplimentara a statorului si a rotorului;
o diminuarea puterii disponibile, a cuplului util si a duratei de viata.
In tabelul 8.2.3. sunt prezentate date experimentale care caracterizeaza functionarea motoarelor asincrone, in conditiile alimentarii cu tensiuni nesimetrice (nesimetria de tensiune se determina ca abaterea maxima a tensiunilor de faza fata de valoarea medie pentru cele trei faze, raportata la valoarea medie).
Experienta arata ca durata de viata a motoarelor asincrone scade la jumatate, la o nesimetrie a tensiunilor de 4%.
O deosebita importanta o are influenta nesimetriei tensiunilor asupra regimurilor de functionare ale masinilor sincrone de puteri mari, frecvent intalnite ca generatoare in centralele electrice. Studiile efectuate, in acest sens, au permis elaborarea de normative care reglementeaza functionarea masinilor sincrone in regimuri nesimetrice. Astfel, conform STAS 1893/1-87 si CEI 34 (1) � 1983, masinile sincrone trifazate trebuie sa poata functiona, in permanenta, intr-o retea dezechilibrata, astfel incat nici unul din curentii de faza sa nu depaseasca curentul nominal, iar raportul dintre valoarea efectiva a componentei negative a sistemului de curenti I − si curentul nominal IN
sa nu depaseasca valorile din tabelul 2.4.; in caz de defect, se impune
sa nu fie depasit un indicator obtinut ca produs dintre si durata t (secunde) a defectului.
Tabelul 8.2.2. � Date experimentale referitoare la functionarea motoarelor asincrone alimentate cu tensiuni nesimetrice
Parametru
Nesimetria tensiunilor(%)
0 23
.55
Curentul de secventa negativa (%)
01
52
73
8Curentul stator
(%)1
001
011
041
07.5Cresterea
pierderilor (%)
- medie in stator 0 2 81
5
- maxima in stator 03
36
39
3
- maxima in rotor 01
23
97
6- in general, in motor
0 82
55
0Cresterea
temperaturii, (�C)
- clasa A6
06
57
59
0
- clasa B8
08
61
001
20
NII /
Tabelul 8.2.3. � Valori limita privind nesimetria tensiunilor la functionarea masinilor sincrone de puteri mari
Tipul masinii Valori maxime pentru functionare
permanenta
Valori maxime pentru functionare in conditii de defect
Masini cu poli aparenti
- cu racire indirecta
motoare 0.1 20 generatoar
e0.08 20
compensatoare sincrone
0.1 20
- cu racire directa (racire interna) a statorului si a excitatiei:
motoare 0.08 15 generatoar
e0.05 15
compensatoare sincrone
0.08 15
Masini cu poli inecati
- cu racire indirecta
cu aer 0.1 15 cu
hidrogen0.1 10
- cu racire directa (racire interna) a rotorului:
350 MVA 0.08 8 (350 ⋅⋅⋅
900) MVA* **
(900� 1250) MVA⋅⋅⋅
* 5
NII /
NIIt /
(1250� 1600) MVA⋅⋅⋅
0.05 5
*) Pentru aceste masini, �se calculeaza cu relatia:
,**) Pentru aceste masini:
,in care SN este puterea aparenta a motorului in MVA.
Importante efecte negative apar si in cazul alimentarii cu tensiuni nesimetrice a bateriilor de condensatoare. Deoarece puterea reactiva de pe fiecare faza depinde de patratul tensiunii aplicate:
,������ (8.2.8)
Bateria de condensatoare, racordata la o retea cu tensiune nesimetrica, contribuie ea insasi la agravarea nesimetriei, avand in vedere faptul ca pe faza cea mai incarcata (cu tensiunea pe faza cea mai mica) va fi debitata cea mai redusa putere reactiva si deci se va obtine cea mai redusa imbunatatire a factorului de putere.
�Efecte ale defazajelor diferite intre tensiunile de faza
Nesimetria tensiunilor trifazate poate fi determinata si de defazaje diferite de 2*π/3 intre tensiunile de faza. Acest lucru poate avea ca efect perturbarea functionarii convertoarelor statice de putere (tiristoare cu comanda pe faza). Rezulta o functionare nesincronizata a tiristoarelor din schema redresorului comandat. Ca exemplu, in fig. 8.2.15 este prezentat cazul unei alimentari cu tensiune trifazata, cele trei tensiuni de faza avand amplitudine egala dar defazaje diferite.
In figura 8.2.15 a) este indicat sistemul trifazat de tensiuni, in care numai intre tensiunile uA si uB este un defazaj normal de 2*π/3, iar tensiunea uC este defazata cu un unghi mai mare de 2*π/3 fata de tensiunea uB. Analiza tensiunii de iesire ud (fig. 8.2.15 b)) pune in evidenta neuniformitatea duratelor de conductie a elementelor semiconductoare din schema, dar si diferenta intre amplitudinile tensiunilor de iesire.
NII /
100003
35008.0
N
N
S
I
I
35000545.08
NN
StI
I
C
ff X
UQ
2
In fig. 8.2.15 s-a luat in considerare faptul ca impulsurile de comanda sunt sincronizate, pe fiecare faza, cu trecerea prin valoarea zero a tensiunii respective. In cazul sincronizarii cu prima faza, pot sa apara desincronizari importante in functionarea redresorului.
Fig. 8.2.15. − Influenta defazajelor inegale asupra functionarii unui redresor trifazat semicomandat
�Pierderi suplimentare determinate de regimuri nesimetrice simultane cu regimuri nesinusoidale
In practica, mai ales in retelele de joasa tensiune, pot aparea cazuri in care sunt prezente simultan regimuri nesinusoidale si nesimetrice.
8.2.5. Armonici
Aspecte generale
Elementele componente ale unui sistem energetic sunt concepute sa functioneze in regim sinusoidal, in care curbele tensiunilor si curentilor electrici din circuit au forma sinusoidala, cu frecventa egala cu cea nominala. In realitate, in prezent, in cele mai multe dintre nodurile sistemului electroenergetic, formele curbelor de curent electric si a tensiunilor prezinta distorsiuni fata de o curba sinusoidala.
Abaterea periodica a curbei de variatie a curentului electric sau curbei de variatie a tensiunii de la forma sinusoidala se numeste distorsiune sau deformare.
Distorsiunea este determinata de neliniaritati ale elementelor componente ale sistemului electroenergetic. Caracteristicile neliniare ale receptoarelor utilizatorului sunt cauza cea mai frecventa a aparitiei distorsiunilor curbei de curent electric, ceea ce antreneaza distorsiuni ale curbei tensiunii de alimentare. In analiza regimurilor distorsionate (nesinusoidale) se considera ca la realizarea generatoarelor din centralele electrice au fost adoptate masuri adecvate, astfel incat, la bornele acestora, tensiunile prezinta o variatie sinusoidala.
Odata cu dezvoltarea sistemelor de comanda si control cu ajutorul semiconductoarelor de putere, sursele de curenti distorsionati au cunoscut o larga raspandire, astfel ca prezenta in sistemul energetic a acestor curenti impune necesitatea adoptarii de masuri pentru depistarea surselor, evaluarea nivelului distorsiunilor, analiza efectelor si adoptarea de masuri pentru limitarea daunelor, atat in reteaua electrica, cat si la consumatorii conectati in reteaua poluata armonic.
In vederea evaluarii efectelor distorsiunii curentilor electrici si ale tensiunilor, o atentie speciala trebuie acordata stabilirii unor indicatori adecvati care sa defineasca nivelul de distorsiune, precum si a nivelului admisibil al acestor indicatori.
In cazul regimurilor periodice (caracterizate de marimi care se repeta cu o perioada determinata de frecventa de lucru a sistemului), curbele distorsionate pot fi considerate ca o suprapunere de oscilatii sinusoidale, cu frecvente multiplu intreg al frecventei fundamentale, conform teoriei elaborate de Fourier. In aceste conditii, analiza curbelor distorsionate se poate face in domeniul frecventa, prin
evaluarea marimilor caracteristice oscilatiilor componente (armonice). Acest mod de evaluare este in prezent larg utilizat si sta la baza metodelor actuale de masurare, analiza si evaluare a masurilor de limitare a nivelului de distorsiune.
Sistemele moderne de achizitie de date, de calcul si de executie au permis elaborarea de metode de control in timp real al formei curbelor de tensiune si de curent electric, astfel incat apare necesitatea evaluarii nivelului de distorsiune in domeniul timp.
Sistemele receptoare finale de energie electrica, la o alta frecventa decat cea nominala (sisteme de utilizare alimentate prin intermediul convertoarelor de frecventa), au determinat aparitia in sistemele electroenergetice a unor curbe distorsionate, care pot contine componente sinusoidale cu frecventa diferita de multiplu intreg al frecventei fundamentale, numite interarmonice.
Frecventele armonicilor sunt multipli intregi ai frecventei fundamentalei de alimentare, de exemplu, pentru o frecventa de 50 Hz armonica de rang trei va avea frecventa de 150 Hz, iar armonica de rang 5 va avea frecventa de 250 Hz.
In fig. 8.2.16. este reprezentata fundamentala peste care sunt suprapuse o armonica de rang trei cu amplitudinea de 70 % din fundamentala si o armonica de rang 5 cu amplitudinea de 50 % din fundamentala. De notat ca, in practica, curba deformata de curent va fi cu mult mai complexa decat cea din exemplu, cuprinzand mult mai multe armonici si cu defazaje diferite.
Fig. 8.2.16. − Curba deformata de curent
Indicatori in domeniul frecventa
Descompunerea in componente armonice a unei curbe distorsionate periodice permite definirea acesteia prin marimi caracteristice ale componentelor armonice.
Pe baza descompunerii sunt utilizati o serie de indicatori care definesc componenta spectrala a curbei distorsionate. Fiecare dintre indicatorii din domeniul frecventa nu pot caracteriza univoc o curba distorsionata, ceea ce impune utilizarea mai multor indicatori:
a) Reziduul deformant
Se calculeaza ca valoare efectiva a armonicilor semnalului analizat:
������� (8.2.9)....23
22
20
21
2 YUUUuU d
in care U0 este componenta continua a curbei, Uh − valoarea efectiva a armonicei de rang h.
Reziduul deformant este o masura a efectului termic determinat de componentele armonice ale semnalului distorsionat.
b) Nivelul armonicei
Se defineste ca raportul dintre valoarea efectiva a armonicei de rang h si valoarea efectiva a armonicei fundamentale (de rang 1):
������� (8.2.10)
Nivelul armonicei este un indicator important pentru evaluarea nivelului de distorsiune, fiind normate valorile sale maxim admise in curba tensiunii, in nodurile sistemului electroenergetic.
c) Factorul de distorsiune
Se defineste ca raport intre reziduul deformant al semnalului si valoarea efectiva a armonicei fundamentale:
�������� (8.2.11)
Factorul de distorsiune THD (Total Harmonic Distortion) este unul dintre indicatorii utilizati pentru evaluarea nivelul de distorsiune, fiind normate valorile maxim admise in nodurile retelei electrice.
d) Spectrul armonic
Spectrul este reprezentarea grafica a nivelului armonicelor unui semnal distorsionat in functie de rangul lor. Acest grafic nu caracterizeaza complet dezvoltarea in serie Fourier, deoarece nu da informatii asupra fazei initiale a armonicelor, fiind necesar, in general, si un grafic care sa indice spectrul fazelor unghiurilor initiale.
Surse de perturbatii sub forma de curenti distorsionati
1U
U hh
1U
UTHD d
Principalele surse de curenti distorsionati din retelele electrice sunt elementele semiconductoare, utilizate pentru controlul si comanda proceselor tehnologice. Ca exemplu, in tabelul 8.2.4 sunt indicate formele curentilor electrici absorbiti de diferite circuite cu elemente semiconductoare.
Specific sistemelor de redresare este faptul ca rangul h al armonicelor care apar in reteaua electrica de alimentare depinde de numarul p de pulsuri ale redresorului conform relatiei:
�������� (8.2.12)
in care m = 1, 2, �..
Tabel 8.2.4. - Factori de distorsiune pentru diferite tipuri de receptoare cu elemente semiconductoare
Tipul de sarcina Forma curentuluiFactor de
distorsiuneAlimentare monofazata (redresor si
condecsator de filtrare)
80%(rangul 3
predominant)
Convertorsemicomandat
Valori ridicate alearmonicelor de
rang2, 3, si 4,�
pentrusarcini reduse
Convertor cu 6 pulsuri,
filtru pur capacitiv80%
Convertor cu 6 pulsuri,
filtru capacitiv siinductivitate serie( > 3%) sau motor
detensiune continua
40%
,.1 pmh
Convertor cu 6 pulsuri
si inductivitate mare
pentru netezireacurentului
28%
Convertor cu 12 pulsuri
15%
Variator de tensiune
alternativa
Variaza in functie de
unghiul de intrare in
conductie
Astfel, pentru redresorul trifazat dubla alternanta, des intalnit in practica, armonicile care apar sunt de rang 5, 7, 11, 13, 17, 19 � . Daca se are in vedere si faptul ca amplitudinea armonicilor scade odata cu rangul acestora, rezulta ca una dintre cele mai eficiente metode de reducere a nivelului de poluare armonica este utilizarea unor sisteme de redresare cu multe pulsuri. Totusi, utilizarea sistemelor de redresare cu mai mult de 12 pulsuri poate conduce la aparitia in reteaua electrica de alimentare a unor armonici, numite necaractersistice, fiind datorate imperfectiunilor din procesul de redresare, determinate de mici diferente ale caracteristicilor redresoarelor. Caracteristicile principale ale receptoarelor neliniare cu semiconductoare de putere sunt indicate in tabelul 8.2.5..
Tabel 8.2.5. � Caracteristici ale surselor poluante cu semiconductoare de putere
Sursa poluantaRangul armonicelor si
amplitudinileacestora
Redresoare� monofazate comandate sau semicomandate,
dubla alternanta cu sarcina rezistiva� sau curent filtrat,
practic continuu la iesirea� din redresor;
Montaje cu tiristoare in
armonice de rang impar; amplitudinea armonicelor
descreste odata cu cresterea rangului lor;
disparitia unor frecvente pentru� diferite valori ale unghiului de intrare in conductie a mutatoarelor, in
antiparalel, cu sarcina rezistiva;
cazul redresari semicomandate sau comandate.
Redresoare monofazate, simpla alternanta, cu sarcina rezistiva sau curent filtrat, practic continuu la iesire.
armonice de rang par si impar;
amplitudinea armonicelor scade odata cu cresterea rangului lor
Redresoare hexafazate, dodecafazate, cu p faze.
armonice de rang h = m p⋅ � �� 1 (m = 1, 2, 3...);
amplitudinea armonicelor scade odata cu rangul armonicei, aproximativ dupa
relatia: , in care I1 �este valoarea efectiva a fundamentalei, iar h este rangul armonicei;
disparitia unor frecvente pentru diferite valori ale unghiului de intrare in conductie a mutatoarelor in cazul convertoarelor semicomandate.
Instalatii� cu� redresoare comandate, monoalternanta; punti de redresare echipate cu diode si tiristoare.
armonice pare si impare; amplitudinea armonicelor
scade odata cu cresterea rangului acestora.
Compensatoare statice ale cuptoarelor cu arc electric
armonice de rang 5, 7, 11, 13, ...;
amplitudinea armonicei 5 de curent electric sub 20% din amplitudinea fundamentalei curentului electric;�
amplitudinea armonicelor scade cu cresterea rangului acestora.
Locomotive electrice cu redresoare monofazate
armonice impare; amplitudinea armonicei 3 de
curent sub 20% din amplitudinea fundamentalei curentului electric;
2,11
h
II h
amplitudinea armonicelor scade cu cresterea rangului acestora.
Descarcarea corona pe liniile de transport de inalta tensiune este, de asemenea, una dintre sursele de poluare armonica in sistemul electroenergetic.
Alte surse de armonice, cu caracteristicile lor, sunt indicate in tabelul 8.2.6.. ��� ������
������Tabel 8.2.6. - Surse de armonice in sistemul electroenergetic
Sursa poluantaRangul armonicelor si amplitudinile
acestora
Motoare electrice universale saturate;
Tuburi fluorescente.
armonice de rang impar; amplitudinea armonicei 3 sub 15 %
din amplitudinea fundamentalei; descresterea rapida a amplitudinii
armonicelor la cresterea rangului acestora;
aparitia armonicelor pare in cazul tuburilor cu descarcari in vapori metalici, pe durata incalzirii.
Televizoare
a. sisteme utilizand redresarea ambelor alternante: armonice impare; amplitudinea armonicei 3 de curent
poate atinge 80% din amplitudinea fundamentalei curentului electric;
amplitudinea armonicelor scade cu cresterea rangului acestora.
b. sisteme utilizand redresarea unei singure alternante: armonice de rang par si impar; amplitudinea armonicei doi de
curent sub 45 % din amplitudinea fundamentalei curentului electric;
amplitudinea armonicelor scade cu cresterea rangului acestora.
Cuptoare� cu� arc� electric
armonice de rang par si impar; amplitudinea armonicei 2 de curent,
circa 5 % din fundamentala curentului
electric;���� amplitudinea armonicelor scade cu
cresterea rangului acestora.
De mentionat faptul ca elementele reactive liniare determina amplificari ale distorsiunii unora dintre marimile electrice. De exemplu, condensatorul liniar la bornele caruia se aplica tensiune sinusoidala determina un curent sinusoidal, insa alimentat cu o tensiune nesinusoidala, curentul rezulta nesinusoidal, dar cu un nivel de deformare superior tensiunii de la borne. De asemenea, bobina liniara, parcursa de curent sinusoidal, conduce la aparitia la borne a unei tensiuni sinusoidale, insa parcursa de curent nesinusoidal determina o tensiune nesinusoidala, cu un nivel de deformare superior curentului care o parcurge.
Efecte ale regimurilor nesinusoidale in reteaua electrica
Cresterea ponderii elementelor neliniare in sistemele electroenergetice, atat ca puteri instalate, cat si ca tipuri de echipamente, conduce la cresterea nivelului de poluare armonica a acestora, cu amplificarea efectelor negative determinate de prezenta armonicelor in reteaua electrica.
Din punct de vedere practic, pot fi puse in evidenta doua tipuri de daune datorate prezentei regimurilor nesinusoidale in reteaua electrica:
o efecte datorate circulatiei curentilor armonici;
o efecte datorate tensiunilor armonice.
Efecte datorate circulatiei curentilor armonici
a. Circulatia curentilor armonici in reteaua electrica
Circulatia curentilor armonici este insotita de pierderi active in elementele parcurse de curentul electric. Nivelul acestor pierderi, depinde atat de amplitudinea componentelor spectrale, cat si de frecventa acestora. Acest tip de pierderi apar, in special, in retelele de transport si de distributie.
Pierderile active in elementele conductoare pot creste mult in cazul functionarii sistemului in regim periodic nesinusoidal, comparativ cu regimul sinusoidal normal.
b. Functionarea transformatoarelor trifazate in retele electrice poluate armonic
Datorita cresterii rezistentei electrice a infasurarilor odata cu rangul armonicelor de curent electric poate sa rezulte cresterea pierderilor de putere activa in materialul conductor. Principalul efect al functionarii unui transformator electric in regim nesinusoidal il reprezinta ridicarea temperaturii datorita pierderilor suplimentare in infasurari si in miez. Pentru a evita depasirea temperaturii maxim admise de fabricant, este necesara reducerea incarcarii, (denominarea transformatorului) respectiv aplicarea unui �factor de depreciere a puterii nominale�.
c. Incarcarea conductorului neutru
In instalatiile de joasa tensiune, cu conductor neutru si incarcare echilibrata pe faze, existenta surselor de curenti armonici determina circulatia prin conductorul neutru a unui curent armonic obtinut prin insumarea armonicelor de rang 3�m.
Curentul de armonica 3�m se suprapune peste cel determinat de o eventuala nesimetrie a curentilor sistemului si, in consecinta, poate aparea o supraincalzire a conductorului, mai ales din cauza faptului ca aria sectiunii transversale a acestuia, in constructiile uzuale, este inferioara celei corespunzatoare conductoarelor de pe fazele active.
Problema supraincalzirii conductorului neutru apare in special in retelele de distributie de joasa tensiune, in care o pondere insemnata a consumatorilor o reprezinta sistemele de calcul si instalatiile de iluminat cu descarcari in gaze si vapori metalici; acestea se caracterizeaza printr-o valoare ridicata a armonicei de rang 3, astfel ca prin conductorul neutru vor circula curenti de intensitate ridicata. Avand in vedere ca acest conductor nu este prevazut cu sisteme de protectie, riscul de supraincalzire si generare de incendii poate fi important.
d. Efecte asupra functionarii intreruptoarelor si sigurantelor fuzibile
Distorsiunea curentului electric afecteaza functionarea sigurantelor fuzibile si a intreruptoarelor in mai multe moduri:
o Cresterea pierderilor de putere activa care determina ridicarea temperaturii elementelor sensibile ale declansatoarelor termice si ale altor elemente componente;
o Valorile ridicate ale parametrului di/dt (viteza de variatie a curentului electric) afecteaza eficienta dispozitivelor de stingere a arcului electric;
o Valorile ridicate ale factorului de varf determina functionarea incorecta a intreruptoarelor cu declansatoare electronice, care se bazeaza pe detectarea maximului curbei curentului electric.
Distorsiunea curentului electric afecteaza sigurantele fuzibile, care sunt sensibile la incalzirile suplimentare determinate de armonice; apare, deci, o translatare a caracteristicii de functionare, iar in cazurile foarte severe, o actionare intempestiva.
Efecte datorate tensiunilor distorsionate in nodurile retelei electrice
Prezenta tensiunilor deformate la barele de alimentare determina daune echipamentelor alimentate cu aceasta tensiune. Acest tip de daune apar, in special, in echipamentele de utilizare a energiei electrice, dar sunt intalnite si in sistemele de transport si distributie.
Acestea sunt datorate, mai ales, urmatoarelor efecte:
o Solicitari suplimentare ale izolatiilor determinate de nivelul tensiunilor armonice din retea (valorile tensiunilor depind de amplitudinea si faza curentilor armonici injectati de diverse surse, precum si de existenta fenomenelor de rezonanta);
o Pierderi in materialele magnetice, PFe;
o Pierderi in dielectric, Pd;
o Incorecta functionare a unor echipamente datorata prezentei armonicelor de tensiune (sisteme de comanda si control, echipamente sincronizate cu tensiunea retelei etc.).
a. Pierderile suplimentare in materialele magnetice
Aceste pierderi apar din urmatoarele cauze:
o fenomenul de histerezis;
o existenta curentilor turbionari.
b. Pierderile in materialele dielectrice
Aceste pierderi sunt localizate in principal in:
o dielectricul condensatoarelor;
o izolatia liniilor electrice.
Pierderile sunt determinate de componenta activa a curentului electric prin izolatie si de conductivitatea materialului dielectric. Valoarea componentei active a curentului electric este influentata de temperatura si umiditatea mediului inconjurator. Marimea definitorie pentru pierderile active in dielectric este tangenta unghiului de pierderi.
c. Cresterea potentialului punctului neutru pentru conexiuni in stea ale transformatoarelor sau ale altor receptoare
Un receptor echilibrat sau un transformator coborator, trifazat, conectat intr-o retea electrica trifazata, echilibrata, cu tensiuni sinusoidale, la frecventa fundamentala, are potentialul punctului neutru egal cu zero in raport cu pamantul, daca prezinta o conexiune stea. In cazul in care reteaua electrica este afectata de un regim periodic nesinusoidal, la bornele echipamentului se aplica tensiuni armonice.
Pentru armonicele de rang h= 3�m (m=1,2,3...), in punctul neutru apare un potential fata de pamant a carui valoare depinde de raportul dintre impedantele armonice ale laturii conexiunii in stea (fazei active) si impedanta conductorului neutru.
Pentru armonicele de rang h =3�m �1 , potentialul fata de pamant al punctului neutru ramane nul.
d. Supratensiuni in nodurile retelei sau la bornele echipamentelor
Cresterea tensiunii in nodurile retelei electrice sau la bornele echipamentelor poate fi determinata de:
o rezonanta pe o armonica de tensiune;
o cresterea potentialului punctului neutru in cazul conexiunilor in stea a transformatoarelor din reteaua electrica sau a receptoarelor trifazate.
e. Efecte asupra functionarii masinilor rotative
Efectele armonicelor asupra masinilor electrice rotative sunt functie de:
o tipul masinii rotative (sincrona trifazata, asincrona mono si trifazata);
o sursele de armonice din reteaua electrica la care este racordata masina.
Principalele efecte negative care apar la masinile electrice rotative, determinate de poluarea armonica a retelei in care sunt conectate sunt:
o Cresterea temperaturii infasurarilor si a miezului magnetic datorate pierderilor suplimentare in materialul conductor si in materialele magnetice;
o Modificari ale cuplului masinii electrice, care conduce la reducerea randamentului acesteia;
o Aparitia de oscilatii ale cuplului de torsiune pe arborele masinii electrice, care contribuie la imbatranirea materialului si la vibratii suplimentare;
o Modificari ale inductiei magnetice in intrefierul masinii determinate de armonici;
o Interactiuni intre fluxul magnetic determinat de armonica fundamentala si fluxul magnetic determinat de armonici.
Daca reteaua electrica de alimentare este caracterizata de o distorsiune mai mare, poate aparea necesitatea reducerii incarcarii masinii (o denominare a puterii motorului cu 5 -10% poate fi impusa in cazuri foarte defavorabile).
O problema specifica apare in cazul actionarilor cu viteza variabila (AVV), unde motoarele sunt alimentate prin intermediul convertoarelor statice de frecventa. Acestea (mai putin cele care contin invertoare cu comanda PWM) realizeaza o tensiune puternic distorsionata care poate conduce la puternice solicitari termice si mecanice ale motorului de actionare. In aceste situatii, este necesar sa se analizeze posibilitatile practice de reducere a perturbatiilor si limitele de solicitare ale motorului.
f. Efecte ale regimului periodic nesinusoidal asupra echipamentelor electronice
Echipamentele electronice utilizate in sistemele de reglare sunt, in general, alimentate cu tensiune sinusoidala, dar ele insele pot constitui surse poluante pentru reteaua la care sunt conectate, datorita modului specific de modificare a marimilor controlate (reglare de faza, reglare de durata etc.).
La aplicarea unei tensiuni nesinusoidale la bornele acestor echipamente, caracteristicile tehnice ale instalatiei sunt modificate, putand determina efecte negative asupra comenzilor si o functionare necorespunzatoare a echipamentului.Poluarea armonica afecteaza echipamentele electronice prin mai multe mecanisme, dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:
o Posibilitatea trecerilor multiple prin zero ale curbei de tensiune ca urmare a distorsiunii armonice prezinta o problema grava deoarece un mare numar de circuite electronice isi bazeaza functionarea pe sincronizarea cu trecerile prin zero ale tensiunii retelei; este evident ca daca apar mai multe astfel de puncte (decat cele considerate pentru armonica fundamentala), functionarea echipamentului este afectata si acesta nu isi poate indeplini in mod corect functiunile. In multe circuite electronice, comutarea dispozitivelor semicoductoare se face la tensiune zero, pentru a reduce interferentele electromagnetice si socurile de curent; trecerile multiple prin zero ale curbei de tensiune pot afecta, si in acest caz, functionarea corecta a echipamentelor;
o Amplitudinea curbei de tensiune, respectiv valoarea factorului de varf trebuie avute in vedere deoarece unele surse electronice utilizeaza aceasta informatie pentru a asigura incarcarea condensatorului de filtrare. Prezenta armonicelor poate determina insa cresterea sau reducerea amplitudinii (efectul de ascutire sau de aplatisare a curbei) tensiunii retelei; ca urmare, tensiunea furnizata de sursa se modifica, chiar daca valoarea efectiva a tensiunii de intrare este egala cu valoarea nominala. Functionarea echipamentelor alimentate de sursa este afectata, incepand cu cresterea sensibilitatii la goluri de tensiune si ajungand la grave disfunctionalitati. Pentru a se evita aceste efecte, unii fabricanti de calculatoare limiteaza
valorile factorului de varf la , iar altii impun ca factorul de distorsiune sa nu depaseasca 5% .
o Interarmonicile pot afecta functionarea monitoarelor si televizoarelor prin modularea in amplitudine a frecventei fundamentale. Pentru niveluri de peste 0,5% ale acestor componente, pot sa apara modificari periodice ale imaginii pe tuburile catodice.
Alte efecte ale regimului periodic nesinusoidal
1.02 vk
a. Perturbatii electromagnetice in schemele de distributie TNC
In schema de distributie TNC (fig. 8.2.17), cu conductorul neutru si conductorul de protectie comune in intreaga retea, curentii armonici de rang h = 3�m care se insumeaza in conductorul PEN al sistemelor de distributie cu 4 conductoare, vor parcurge aceste circuite (inclusiv toate legaturile la masa si structurile metalice ale cladirilor), determinand caderi de tensiune importante; acest fenomen poate conduce la unele efecte negative, ca de exemplu:
Fig. 8.2.17. − Retea TNC
o Corodarea pieselor metalice;
o Incarcarea anormala a unei legaturi de telecomunicatii care conecteaza masele a doua receptoare (cum ar fi imprimanta si calculatorul);
o Radiatii electromagnetice care perturba functionarea corecta a sistemelor de calcul.
Avand in vedere aceste aspecte, se recomanda evitarea utilizarii schemei TNC in sisteme care contin surse importante de armonice 3�m.
b. Influenta asupra releelor de protectie
In general, este foarte dificil de evaluat comportarea diferitelor tipuri de relee de protectie in regim nesinusoidal. Raspunsul depinde de amplitudinea si faza armonicelor.
c. Influente asupra aparatelor de masurare
Influentele sunt diferite la aparatele analogice si la aparatele numerice, acestea avand o comportare diferita, in functie de tipul lor.
Functionarea aparatelor analogice de masurare in retele poluate armonic este insotita de erori relativ mari, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ si dependente de tipul aparatului. Cel mai utilizat aparat pentru masurarea energiei, contorul de inductie, este puternic afectat de distorsiunea curbelor de curent si de tensiune. Testele efectuate au evidentiat urmatoarele:
o erori de pana la � 20% in cazul unor deformari semnificative ale curbelor de tensiune si de curent electric;
o erori de pana la +5% pentru tensiune sinusoidala si curent deformat;
o posibile rezonante mecanice in domeniul (400 - 1000) Hz.
Ampermetrele si voltmetrele numerice sunt imune la distorsiunea curbei numai in cazul in care sunt prevazute cu convertor de tensiune continua � valoare efectiva a tensiunii alternative.
Pentru wattmetrele si contoarele de energie activa electronice, erorile constatate in cazul conectarii la sisteme poluate armonic au fost sub 0,1%; ele sunt determinate de caracteristicile de frecventa ale canalelor de intrare (curent sau tensiune) si de anumite neliniaritati. Problema functionarii contoarelor electronice in regim periodic nesinusoidal necesita un studiu aprofundat.
d. Daune economice
Prezenta armonicilor in reteaua electrica determina daune, in principal, datorita:
o Cresterii cheltuielilor de fabricatie pentru limitarea neliniaritatilor specifice diferitelor echipamente sau pentru cresterea nivelului de imunitate la perturbatii (incadrarea echipamentelor in clasele de imunitate impuse de normativele in vigoare);
o Cresterea cheltuielilor de exploatare pentru operatii de mentenanta preventiva sau corectiva;
o Cresterea cheltuielilor de producere a energiei electrice si, in general, majorarea investitiilor in sistemele energetice datorita necesitatii supradimensionarii elementelor retelei.
Utilizarea, din ce in ce mai larga, a sistemelor electronice de calcul in cladirile pentru birouri a determinat ca acestea sa devina surse importante de perturbatii armonice, dar si sa prezinte evidente efecte datorate reducerii calitatii energiei electrice. In tabelul 8.2.7. sunt indicate principalele probleme datorate perturbatiilor armonice in cladirile de birouri, precum si cauzele care determina aceste probleme.
Tabel 8.2.7 � Perturbatii armonice in cladirile de birouri
Probleme datorate armonicelor
Cauze care determina disfunctionalitati
o Functionarea defectoasa� si chiar defectarea sistemelor de calcul;
o Supraincalzirea conductorului neutru;
o Eficienta redusa� si supraincalzirea UPS, a transformatoarelor si a cablurilor din instalatie;
o Functionarea protectiilor fara o cauza aparenta;
o Interferente cu reteaua de comunicatii;
o Cresterea puterii active consumate.
o Calitate redusa a energiei electrice.
o Factor de distorsiune ridicat in curba tensiunii de alimentare;
o Diferenta importanta de tensiune intre conductorul neutru si cel de protectie;
o Factor de distorsiune ridicat in curba curentului electric;�
o Nivel excesiv al armonicelor de rang 3 si 9 in curba curentului electric din conductorul neutru;
o Cresterea valorii efective a curentului electric pe faza;
o Factor de putere redus, datorita armonicelor;
o Cresterea pierderilor de putere activa in instalatia electrica.
Cresterea numarului de echipamente electronice de control si reglare in industrie si, in special, utilizarea larga a convertoarelor de frecventa a determinat ca industria moderna sa reprezinte o sursa importanta de armonice, dar sa fie confruntata cu probleme legate de functionarea eficienta a instalatiilor electrice din sistemul electroenergetic industrial. In tabelul 8.2.8. sunt indicate principalele probleme datorate armonicilor in instalatiile industriale si cauzele acestora.
Tabel 8.2.8. � Perturbatii armonice in instalatii industriale
Probleme datorate armonicelor
Cauze care determina disfunctionalitati
o Functionarea defectoasa� si chiar defectarea echipamentelor electronice;
o Supraincalzirea si chiar defectarea transformatoarelor si a cablurilor;
o Supraincarcarea� si defectarea bateriilor de condensatoare;
o Eficienta redusa, a transformatoarelor si a cablurilor;
o Functionarea protectiilor fara o cauza aparenta;
o Calitate redusa a energiei electrice.
o Factor de distorsiune ridicat pe curba de tensiune;
o Supratensiuni tranzitorii determinate de convertoarele electronice de putere;
o Factor de distorsiune ridicat pe curba curentului electric;
�o Rezonante cu bateriile de
condensatoare;
o Cresterea valorii efective a curentului electric pe
o Interferente cu reteaua de comunicatii;
o Suprainacrcarea si defectarea motoarelor.
faza;
o Factor de putere redus, datorita armonicelor.
8.3 Stabilirea soluţiilor de remediere a defectelor şi a stărilor anormale.Solutii pentru limitarea golurilor de tensiune, supratensiunilor, flickerului, nesimetriilor si armonicelor
Goluri de tensiune şi � ntreruperi. Soluţii de limitare
Echipamentul utilizat trebuie sa fie rezilient (corespunzator) la defectele caracteristice normale ale alimentarii si acesta nu este cazul echipamentului de uz general. Costul unei imbunatatiri este mult mai mic daca actiunea are loc in faza de proiectare a echipamentului, dar aceasta necesita cunoasterea naturii si a probabilitatii defectelor, aceasta fiind abordarea cu cea mai mare eficienţă economică.
Unii fabricanţi de echipamente recunosc problema dar concurenţa inseamnă ca ei să reacţioneze numai la cererile clienţilor. P�nă c�nd consumatorii �nţeleg problemele şi realizează că furnizorii de echipamente pot da o soluţie, ei nu vor solicita o imbunatatire a performantelor. O exceptie o constituie piata variatoarelor de viteza, unde fabricantii au promovat produse care suporta golurile de tensiune.
Abordarea traditionala consta in a introduce echipament aditional pentru a ajuta sarcina in timpul golurilor. In cazul sarcinilor mici, ca echipamentele informatice, sunt utilizate surse neintreruptibile (UPS) pentru a le proteja atat de goluri cat si de intreruperi de scurta durata. Stocarea energiei se realizeaza uzual intr-o baterie reincarcabila si deci ele nu sunt corespunzatoare pentru durate mari. Puterea este asigurata pe durata necesara unei opriri corecte a aparatelor, datele sunt astfel salvate, dar in acelasi timp repornirea necesita o durata mare. Uneori se utilizeaza UPS-uri care sa asigure puterea pana la pornirea unui generator rotativ.
Pentru goluri putin adanci, in care tensiunea remanenta este ridicata, exista regulatoare automate de tensiune cu dispozitive electromecanice si electromagnetice. Deoarece aceste echipamente nu necesită stocarea energiei, pot fi utilizate �n evenimente de lungă durată inclusiv cresteri sau reduceri ale tensiunii.
�n cazul unor sarcini mari sau a unor goluri ad�nci (mari) se poate utiliza un regulator dinamic de tensiune (Dynamic Voltage Restorer - DVR). Acest dispozitiv va fi cuplat �n serie cu sarcină si va compensa abaterile din tensiunea de alimentare: dacă golul de tensiunea ajunge la 70 %, DVR genereaza partea de 30 % care lipseste. DVR-urile sunt concepute sa ajute sarcina pentru o perioada scurta si pot utiliza diferite forme de stocare a energiei. DVR-urilor nu pot fi folosite pentru a corecta creşteri sau scăderi de tensiune pe perioade lungi.
Concluzii
�mbunatatirea performantelor unei alimentari cu energie electrica pentru eliminarea completa a golurilor de tensiune este foarte costisitoare si probabil imposibila. In cazuri speciale, in care necesitatile justifica cheltuielile, este posibil sa se recurga la doua alimentari, provenind din puncte ale retelei suficient de indepartate pentru a putea fi considerate independente.
Pentru cea mai mare parte a activitatilor industriale sunt suficiente echipamente care atenueaza golurile de tensiune, alegerea este vasta si va fi in functie de tipul de sarcina care trebuie sa le suporte.
Solutia cea mai putin costisitoare consta in specificarea (alegerea) unui echipament cu o rezilienta necesara la golurile de tensiune, dar aceasta optiune nu este inca implementata de catre producatorii de echipamente.
Atenuarea golurilor de tensiune
Cea mai mare parte a golurilor de tensiune din sistemul de alimentare au o tensiune remanenta semnificativa, astfel incat energia este inca disponibila, dar la o tensiune prea mica pentru a fi utila
sarcinii. Aceasta sectiune prezinta echipamente de atenuare a golurilor de tensiune care sa faca fata acestor cerinte. Nu este solicitat nici un mecanism de stocare a energiei; ele se bazeaza pe tensiunea intreaga generata din energie care mai este inca disponibila la o tensiune redusa (si un curent marit) din timpul golului. Astfel de dispozitive sunt in general categorisite ca stabilizatoare de tensiune automate. Alte tipuri de echipamente sunt capabile sa faca fata golurilor de tensiune cand tensiunea remanenta este zero.
Se prezinta in continuare o descriere de principiu a fiecarui tip de stabilizator de tensiune automat. Sunt enuntate avantajele si descrise dispozitivele fiecarui tip pentru a face posibila o alegere corecta a stabilizatorului de tensiune necesar pentru o anumita aplicatie.
Principalele tipuri de stabilizatoare de tensiune automate sunt:
o electromecanico;
o transformator cu fero-rezonanţă sau de tensiune constantă (Constant Voltage Transformer - CVT) ' Regulator electronic de prize (ploturi);
o reactor saturabil (Transductor);
o stabilizator de tensiune electronic (Electronic Voltage Stabiliser - EVS).
Trebuie retinut ca un punct important in alegerea unui stabilizator de tensiune automat este ca solutia aleasa sa rezolve problema in cauza fara sa creeze alte probleme aditionale. Un exemplu ar fi conectarea unui stabilizator fero-rezonant la iesirea unui generator secundar (inferior) pentru a compensa variatiile de tensiune. �ntr-adevar, fiecare fluctuatie de 1 % in frecventa acestui generator va produce o variatie a tensiunii alternative de 1,5 %.
�n continuare se prezintă o descriere detaliata a fiecarui tip de stabilizator de tensiune automat.
A.Stabilizator electromecanic
�
Fig. 8.3.1 � Schema de principiu a unui stabilizator electromecanic de tensiune
Principiul acestui tip de stabilizator este de a controla automat un transformator variabil intern pentru a compensa variatia tensiunii de intrare provenind din alimentarea de tensiune alternativa. Iesirea transformatorului variabil alimenteaza infasurarea primara a unui convertor invertor de tensiune al carui circuit secundar este conectat in serie intre alimentare si sarcina. Principiul consta in injectarea unei tensiuni de corectie (care se aduna sau se scade) in linia de alimentare, asa cum se arata in fig. 8.3.1.
Unul din principalele avantaje a acestui tip de stabilizator il constituie faptul ca puterea controlata nu reprezinta decat o mica parte din puterea totala. De exemplu, pentru a controla o sarcina de 100 kVA pentru o banda de tensiunii de alimentare de � 10%, stabilizatorul de tensiune electromecanic are nevoie de o putere de cel mult 10 kVA. Analiza repartitiei puterilor arata o eficienta de 98 % la sarcina plina. Chiar si la sarcini reduse, de exemplu de 10 % din cea maxima, randamentul ramane mai mare de 95 %.
Tensiunea de iesire din stabilizatorul de tensiune electromecanic este controlata printr-un servo-amplificator. Daca tensiunea de iesire stabilizata difera de valoarea fixata ca urmare a unei modificari a tensiunii de alimentare sau a curentului de sarcina, servo-amplificatorul va comanda un motor care va modifica configuratia transformatorului variabil in directia necesara pentru a mari sau
micsora alimentarea introdusa pana cand este realizata tensiunea la valoarea fixata. Metoda de stabilizare a tensiunii nu produce armonici si deci nu injecteaza distorsiune in tensiunea de alimentare.
Actiunea servo-sistemului este foarte rapida, decelerarea este foarte bine stapanita si controlul este perfect. Detectarea bazata pe tensiunea de iesire compenseaza automat orice modificare in curentul de sarcina. Datorita dispozitivelor de detectare la distanta care permit detectarea tensiunii intr-un punct extern sistemului este posibil sa se introduca corectia pentru caderile de tensiune in cabluri chiar daca sarcina este la o oarecare distanta de stabilizator.
Avantajele principale ale stabilizatorului electromecanic de tensiune sunt:
o conceptia simpla;
o tensiunea la iesire nu este influentata de factorul de putere;
o tensiunea la iesire compenseaza automat variatiile datorate sarcinii;
o impedanta de iesire foarte redusa;
o precizia stabilizarii ridicata, de regula � 5%;
o aparatul este total insensibil la frecventa alimentarii;
o cost si dimensiuni relativ reduse;
o Iesirea nu este sensibila la distorsiunea tensiunii de alimentare;
o c�mpurile magnetice exterioare sunt foarte reduse (nu exista curenti magnetici de saturatie).
Principalele dezavantaje ale stabilizatorului de tensiune electromecanic sunt:
o anumite parti ale stabilizatorului sunt in miscare;
o timpul de raspuns este de regula 15 perioade (300 ms) pentru o variatie de 40 V; este mai lent decat un regulator electronic sau decat transformatorele cu fero-rezonanta (CVT).
B.Regulator fero-rezonant sau transformator cu tensiune constanta (CVT)
Schema de principiu a unui transformator cu tensiune constanta (CVT) consta intr-un transformator cu o infasurare primara unica si trei infasurari secundare cu un singur condensator in paralel. Infasurarea neutra si cea secundara sunt separate de infasurarea primara prin sunturi magnetice. Reluctanta magnetica a acestor sunturi este foarte mare in comparatie cu reluctanta magnetica a partii centrale a miezului transformatorului. Inductanta de scapari produsa de aceste sunturi, impreuna cu capacitatea (CR) formeaza un circuit rezonant.
Atunci cand tensiunea de intrare creste, fluxul in partea centrala a miezului transformatorului creste pana cand reactanta inductiva a infasurarii secundare este egala cu reactanta capacitiva a condensatorului. In acest moment tensiunea de iesire este ridicata datorata rezonantei circuitului cu toate ca tensiunea de intrare este relativ joasa. Infasurarea neutra reduce distorsiunea la iesire de la aproximativ 20 % la sub 3 %.Ansamblul circuitului secundar este in rezonanta pe armonica trei, ceea ce anuleaza majoritatea armonicilor generate de saturarea miezului si produce o curba sinusoidala relativ pura.
Stabilitatea la iesire este determinata de fluxul din miezul transformatorului si tensiunea generata de infasurarea de compensare. Aceasta inseamna ca tensiunea la iesire poate fi modificata daca exista prize la transformator.
Avantajele principale ale unui stabilizator fero-rezonant sunt:
o capacitatea, la sarcini mici, de a avea o gama de tensiuni de intrare exceptional de mare. La 25 % sarcina tensiunea la iesire este mentinuta in limitele �
5%, chiar daca tensiunea la intrare este numai 35 % din tensiunea nominala;
o curentul de iesire CVT este limitat automat in cazul unei suprasarcini.
Dezavantajele principale ale unui stabilizator fero-rezonant sunt:
o functiunea de limitare automata a curentului de iesire poate impiedica sarcinile care necesita un curent de pornire, pentru a functiona corect, in afara cazului in care sarcina CVT nu este redusa sau nu este special conceput pentru aceasta aplicatie. Exemple tipice sunt motoare sau alimentari comandate printr-un intreruptor;
o transformatorul se bazeaza pe rezonanta si in consecinta tensiunea la iesire se va modifica cu 1,5 % pentru orice modificare cu 1 % a frecventei de intrare;
o CVT are o precizie redusa a stabilitatii, de regula � 3 %;
o conceptia miezului transformatorului se bazeaza pe saturatie pentru a furniza o tensiune de iesire constanta. Aceasta produce campuri magnetice ridicate in jurul transformatorului care pot produce probleme echipamentelor sensibile amplasate aproape de CVT;
o dimensiunile si greutatea pentru o anumita capacitate nominala in kVA pot fi de cateva ori mai mari decat a unui stabilizator de tensiune electromecanic cu aceeasi capacitate nominala.
C.Regulator electronic de tensiune (comutator de ploturi)
Regulatoarele electronice functioneaza prin selectarea separata a ploturilor la intrarea sau la iesirea unui autotransformator. Selectarea plotului poate fi realizata prin relee sau un dispozitiv semiconductor,
cum ar fi un tiristor. Daca se folosesc relee, ele actioneaza numai in momentul schimbarii plotului. Totusi, daca se utilizeaza un tiristor, el va functiona de 50 ori pe secunda, adica el se va deschide si inchide la fiecare ciclu al alimentarii la 50 Hz. In aceasta aplicatie, releele s-au dovedit mai fiabile.
Variatiile tensiunii de intrare ale alimentarii sunt monitorizate de un senzor electronic care selecteaza automat plotul cel mai potrivit al transformatorului utilizand un releu, pentru a mentine tensiunea ceruta la iesire.
Momentul schimbarii plotului este ales electronic pentru a se face foarte aproape de trecerea tensiunii prin zero, ceea ce garanteaza ca toate interferentele RF si fenomenele tranzitorii cauzate de comutatie vor fi reduse la minim. Tensiunea de iesire variaza in trepte. In consecinta, acest tip de stabilizator de tensiune nu va fi utilizat la iluminat sau alte sarcini care nu pot admite schimbarile in trepte a tensiunilor de intrare.
Principalele avantaje ale regulatorului electronic de ploturi sunt:
o eficienţă foarte ridicată;
o nu este sensibil la variaţiile de frecvenţă;
o greutate şi dimensiuni reduse;
o nu este dependent de factorul de putere;
o nu este sensibil la modificările de sarcină;
o răspuns rapid, de regula 1-1,5 perioade (20-30 ms);
o un cost relativ redus.
Principalele dezavantaje ale regulatorului electronic de ploturi sunt:
o reglarea tensiunii (stabilizarea) este in trepte;
o precizia tensiunii de ieşire nu este, de regula, mai mica de � 3 %;
o fiabilitatea poate fi limitata (redusa) daca sunt utilizate dispozitive semiconductoare pentru comutarea curentului de sarcina.
D. Inductanta saturabila (Transductor - reactanta sau amplificator magnetic)
Stabilizatorul cu inductanta saturabila functioneaza prin generarea unui contact mobil comandat printr-un camp magnetic produs de un ansamblu de doi transductori. Un circuit de comanda electronic detecteaza tensiunea de iesire si regleaza infasurarile de comanda pentru corectarea abaterii. Saturarea transductorilor produce o distorsiune care trebuie eliminata cu ajutorul filtrelor pentru a asigura generarea unei curbe sinusoidale pure.
Desi stabilizatorul cu inductanta saturabila nu are parti in miscare, timpul sau de corectie poate fi lent, echivalentul a 20 perioade (400 ms), datorita inductantei transductorilor. Acesta este mult mai lent decat un stabilizator electromecanic de aceeasi capacitate.
Principalele avantaje ale reactorului saturabil sunt:
o nu are părţi �n mişcare;
o comandă continuă (neteda, fără trepte).
Principalele dezavantaje:
o dimensiuni si greutate mare;
o timpul de raspuns este mai putin bun decat la un stabilizator de tensiune electomecanic cu o capacitate similara;
o poate genera campuri magnetice importante;
o banda de tensiune este dependenta de factorul de putere al sarcinii;
o impedanta interna mare poate afecta unii curenti de sarcina mari;
o distorsiunea curbei tensiunii de iesire este dependenta de frecventa alimentarii;
o precizia la iesire este dependenta de frecventa de alimentare si factorul de putere al sarcinii.
E. Stabilizator de tensiune electronic
Stabilizatorul de tensiune electronic este un aparat foarte rapid, foarte tolerant si fara parti mobile.
Componenta principala a unui stabilizator de tensiune electronic este un controler electronic de putere. In functie de model, controlerul de putere furnizeaza o tensiune in circuitul primar al unui convertor invertor de tensiune care este in faza sau defazat fata de tensiunea de alimentare. Circuitul secundar al convertor invertorului este conectat intre alimentarea de intrare si sarcina. Controlerul de putere poate deci sa adauge sau sa scada o tensiune la cea de alimentare sau va comanda direct sarcina printr-un autotransformator.
Functionarea controlerului electronic de putere este asigurata de doua comutatoare bidirectionale pe baza de IGBT (insulated gate bipolar transistors - tranzitoare bipolare cu grila izolata) care sunt utilizate pentru a taia tensiunea la intrare la o frecventa de 20 kHz cu o durata a impulsului care depinde de tensiunea de iesire ceruta. Controlerul de putere compara tensiunea de iesire a stabilizatorului de 50 Hz cu o tensiune fixa de referinta si diferenta este utilizata pentru a controla cele doua comutatoare bidirectionale. Dupa modulare (PWM: pulse-width-modulated / modulatie de latime a impulsurilor) unda de inalta frecventa este filtrata si ea alimenteaza:
o primarul convertor � invertorului: tensiunea din secundar adauga sau scade o valoare adecvata pentru obtinerea unei tensiuni de iesire stabila;
o direct sarcina printr-un autotransformator.
Un circuit de ocolire integrat, utilizat pentru orientarea curentilor in componentele IGBT in cazul unor suprasarcini sau a unui scurtcircuit, protejeaza IGBT si permite eliminarea curentilor periculosi prin intermediul unei sigurante fuzibile.
Principalele avantaje ale stabilizatorului de tensiune electonic sunt:
o stabilizare foarte precisă;
o un răspuns foarte rapid, de regulă 0,5 perioade (10 ms);
o mari fluctuatii ale tensiunii de intrare fara a fi necesare comutatoarele de ploturi;
o insensibilitate la variatiile de frecventa ale tensiunii de intrare;
o dimensiuni si greutate reduse.
Principalul dezavantaj al stabilizatorului de tensiune electronic este:
o preţul mult mai ridicat decat cel al unui stabilizator de tensiune electromecanic de dimensiuni similare.
Tabelul 8.3.1. � Compararea tehnicilor de stabilizare a tensiunii
Tehnica
Marimea de
intrare
Control
Viteza de
raspuns
Precizia de
stabilizare
Reglajul
sarcinii
Dimensiuni
pe kVA
Cost kVA
Total
din 70
Procentual
%
Stabilizator electromecanic TS
10 10 6 10 10 9 9 64 91
Transformator fero-rezonant (CVT)
88
(B)9
(B)5
8(D)
3 7 48 69
Regulator electoniccu prize MVC
8(A)
6(A)
105
(A)6
(C)10 10 55 79
Reactor saturabil
8 10 5 88
(D)4
(E)6 49 70
Stabilizator de tensiune electronic
10 10 10 10 10 10 8 68 97
Note
1- prost 10 � excelent
(A) Depinde de numarul de prize. (B) Depinde de incarcare. Poate aparea depasiri la sarcini mici. (C) Depinde de nivelul de distorsiune al curbei si numarul de prize. (D) Depinde de factorul de putere si de tipul sarcinii (rezistiva, capacitiva, inductiva). Aceasta tehnica poate deveni instabila daca constanta de timp a sarcinii este similara cu constanta de timp a stabilizatorului. (E) Distorsiunea curbei de ieşire depinde de frecvenţă.
�n tabelul 8.3.1. se prezinta o comparatie a tehnicilor de stabilizare a tensiunii. Se poate constata ca stabilizatorul de tensiune electronic este aparatul cel mai eficient pentru reglarea tensiunii de intrare care alimenteaza un echipament electronic sensibil.
Stabilizatorul de tensiune electromecanic a devenit la ora actuala un echipament "standard" pentru industrie. Valorile limita superioare de viteza si de capacitate a sarcinii a unui stabilizator electromecanic sunt restrictionate numai de limitele mecanice ale partilor mobile ale transformatoarelor utilizate in procesul de reglaj.
Eficienta diferitelor solutii disponibile pentru compensarea golurilor de tensiune este mult dependenta de valoarea si sensibilitatea sarcinii care necesita alimentarea la o tensiune stabila si de necesitatea de a evita introducerea de probleme suplimentare pentru instalatie prin procesul de stabilizare a tensiunii. Desi un stabilizator de tensiune electronic este mai scump decat un stabilizator electromecanic si decat un regulator automat cu prize (ploturi), dezvoltarea si disponibilitatea in viitor de IGBT-uri de puteri mai mari, precum si reducerea inevitabila a costului acestora, prevesteste un viitor bun pentru stabilizatorul de tensiune electronic ca fiind cel mai rapid, cel
mai eficient si eficient din punctul de vedere al costurilor, pentru stabilizarea tensiunii de intrare la echipamentele electronice sensibile.
Supratensiuni � n reţeaua de alimentare
Eliminarea supratensiunilor, la nivelul consumatorului, se face cu dispozitive de limitare care sunt elemente de circuit neliniare care taie varfurile de tensiune.
Filtrele echipate cu elemente de limitare se numesc si filtre cu absorbtie deoarece convertesc energia perturbatoare in enegie calorica. Un filtru de retea obisnuit, fiind reactiv, returneaza in retea energia perturbatiei.
Varistorul MOV (Metal Oxid Varistor)
Varistorul are caracteristica neliniara, la alimentarea sa cu tensiunea normala curentul absobit este foarte mic, neglijabil, cand tensiunea depaseste un prag critic, rezistenta varistorului scade si astfel curentul va fi suficient de mare pentru a actiona protectia la supracurent.
Varistorul intra in actiune in timpi de ordinul sute ns, si poate disipa doar cantitati mici de energie (20-40J).
Limitatoare cu diode Zenner � Protectia se realizeaza similar ca cea cu varistor.
Limitatoare cu mai multe etaje
Tub cu descarcare in gaze (eclator)
�
Dispozitive comerciale pentru eliminarea supratensiunilor
Se definesc 5 clase de dispozitive de protectie impotriva supratensiunilor:
o Clasa A � destinate montarii in retele electrice;
o Clasa B � destinate montarii in tablourile principale de distributie ale cladirilor;
o Clasa C � destinate montarii in tablourile secundare ale cladirilor;
o Clasa D � destinate protectiei exterioare a receptoarelor electrice si care se monteaza imediat in
amonte sau la punctul de racordare la circuitul electric de racordare;
o Clasa E � destinate protectiei interioare a aparatelor electrice.
FLUCTUAŢII DE TENSIUNE (EFECT DE FLICKER)
Soluţii pentru limitarea efectului de flicker
Variatiile tensiunii la barele de alimentare ale unor utilizatori cu variatii aleatorii ale sarcinii, in speciale ale puterii reactive, determina flicker observabil in special in sistemele de iluminat electric, dar si la monitoarele echipamentelor de calcul, precum si la ecranele TV. Variatiile de tensiune sunt determinate, in special, de circulatia de putere reactiva din reteaua electrica.
�
Pentru controlul in timp real al puterii reactive exista mai multe solutii in functie de rigiditatea nodului (curentul de scurtcircuit) in care este plasat consumatorul perturbator si de acuratetea necesara de reglare. Ca exemplu, in fig. 8.3.2 a) este indicata curba puterii reactive absorbita de consumatorul perturbator, iar in fig. 8.3.2 b), 8.3.2 c) si 8.3.2 d) sunt prezentate cele trei solutii principial posibile pentru reglare. Acoperirea necesarului de putere reactiva cu condensatoare prezinta dezavantajul reglarii in trepte. Totusi aceste sisteme de reglare asigura, in cele mai multe cazuri, incadrarea tensiunii la bare in limitele admise si este sistemul cel mai utilizat. Utilizarea bobinelor cu reglare continua asigura mentinerea tensiunii la valoarea de consemn,
dar are dezavantajul ca determina aparitia de armonici, datorita prezentei elementelor semiconductoare in schema.
Fig. 8.3.2. − Curba de sarcina a puterii reactive a consumatorului perturbator a), variatia tensiunii pe bare in lipsa instalatiei de urmarire a puterii reactive b), curba de variatie a
puterii reactive absorbita din reteaua electrica, in prezenta instalatiei de urmarire c), variatia tensiunii pe barele de alimentare, in prezenta� instalatiei de urmarire a puterii
reactive d).
Variatiile de tensiune, determinate de pornirile repetate ale motoarelor mari, conectate direct in reteaua de alimentare, pot fi limitate prin controlul curentului de pornire. Solutiile utilizand pornirea stea-triunghi sau controlul curentului de pornire cu ajutorul echipamentelor soft-starter permit limitarea caderilor de tensiune la valori care sa nu afecteze calitatea energiei electrice furnizata altor consumatori.
Aspectele prezentate mai sus pun in evidenta faptul ca, in prezent, exista solutii, tehnic realizabile si eficiente pentru limitarea variatiilor de tensiune, in timp real, pana la nivelul dorit.
Este necesara o cunoastere exacta a caracteristicilor perturbatiei si alegerea celei mai bune solutii, atat din punct de vedere tehnic, cat si economic.
Desigur ca este necesar a analiza si posibilitatea cresterii curentului de scurtcircuit in nodul in care este conectat consumatorul pentru a reduce nivelul variatiilor de tensiune. Aceasta solutie impune investitii in reteaua electrica de alimentare (de exemplu prin realizarea unei noi linii de alimentare), care sunt acoperite evident de consumator. In mod obisnuit, solutia cu controlul puterii reactive la consumator necesita un efort investitional mai redus si este adoptata de consumatorii perturbatori.
Perturbatii sub forma de nesimetrie
Pentru reducerea efectelor nesimetriei se pot lua o serie de masuri, cu diferite grade de complexitate tehnica. Adoptarea solutiei pentru simetrizarea sarcinii, la depasirea valorilor limita admise, in sistemele electroenergetice industriale, intra in responsabilitatea utilizatorului perturbator.
In mod obisnuit, schemele de simetrizare conduc si la rezolvarea problemelor de compensare a puterii reactive. Conectarea instalatiilor de simetrizare se face numai dupa rezolvarea problemelor determinate de eventuala existenta a regimului nesinusoidal.
Pentru limitarea nesimetriilor determinate de utilizatorii dezechilibrati sunt posibile, in principiu, doua solutii:
o reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor utilizatorului pentru a asigura o simetrizare a sarcinii;
o utilizarea unor scheme speciale de simetrizare.
Reconfigurarea schemei de alimentare astfel incat sa se asigure o incarcare practic egala a fazelor (simetrizare naturala) este, de cele mai multe ori, cea mai eficienta solutie, antrenand costuri relativ reduse. Pentru unele aplicatii, exista posibilitatea de reducere a nesimetriei prin schimbarea parametrilor de functionare.
Schemele de simetrizare pot fi realizate in doua moduri:
o cu transformatoare monofazate;
o cu compensare (schema Steinmetz).
Pentru a reduce influenta curentilor de succesiune inversa, care determina caderi de tensiune de secventa negativa in tensiunea de alimentare, este necesara o impedanta interna redusa a retelei de alimentare. Aceasta se poate realiza prin conectarea sarcinilor nesimetrice in puncte cu o putere de scurtcircuit ridicata, sau prin alte masuri de sistem pentru reducerea impedantei interne.
Alte tipuri de tehnici de limitare constau in utilizarea unor transformatoare speciale ca cele tip Scott sau Steinmetz:
o „Transformatorul Scott” consta din doua transformatoare monofazate, cu un anumit raport intre infasurari, cuplat la un sistem trifazat. Ele sunt astfel conectate ca la iesire sa fie generata o tensiune bifazata ortogonala care permite conectarea a doua sisteme monofazate. Aceasta conexiune prezinta pentru sistem o sarcina trifazata echilibrata.
o Un „transformator Steinmetz” este in fapt un transformator trifazat cu o schema suplimentara de echilibrare a sarcinii, constand dintr-un condensator si o bobina dimensionate proportional cu sarcina monofazata. Cand puterea reactiva determinata de
bobina si cea determinata de condensator sunt egale si egale cu puterea activa a sarcinii impartita la 3 , reteaua trifazata vede o putere echilibrata.
Puterea nominala trifazata a transformatorului este egala cu puterea activa monofazata a sarcinii. De precizat ca aceasta echilibrare este perfecta numai pentru sarcinile cu o putere activa egala cu valoarea considerata la proiectarea sistemului.
In final, circuite electronice de putere cu actionare rapida, ca „Static VAr Compensators” (SVC) pot fi utilizate pentru limitarea nesimetriei. Acestea se comporta ca si cum ar determina schimbari rapide de impedante complementare, compensand in acest fel modificarile impedantelor de sarcina pe fiecare faza. De asemenea, ele sunt capabile sa compenseze puterea reactiva nedorita. Totusi, acestea sunt instalatii scumpe si sunt utilizate numai pentru sarcini mari (de exemplu, cuptoare cu arc electric), atunci cand alte solutii nu sunt eficiente.
Alte tipuri de instalatii de conditionare care pot asigura atat limitarea nesimetriei dar pot rezolva si alte probleme de calitate a energiei, sunt in curs de dezvoltare dar nu sunt inca disponibile pentru o utilizare generalizata.
Concluzii
Calitatea alimentarii cu energie electrica, in special aspectele legate de continuitatea in alimentare (calitatea serviciului de alimentare), a constituit intotdeauna o preocupare deosebita, intreruperile fiind generatoare de daune in industrie sau neplaceri in alimentarea consumatorilor rezidentiali.
Nesimetria este o problema serioasa de calitate a energiei electrice, afectand in principal sistemele de distributie de joasa tensiune, ca de exemplu cele intalnite in cladirile administrative cu multe calculatoare si sisteme moderne de iluminat. Totusi, ea poate fi cuantificata printr-o metoda relativ simpla, rezultand parametri care pot fi comparati cu valori standardizate.
In ultimul timp, procesele tehnologice specifice industriei moderne foarte sensibile la abateri fata de calitatea normata a energiei electrice,
au adus in actualitate si calitatea curbei de tensiune. In cele mai multe cazuri abaterile de la regimul sinusoidal si simetric sunt insotite de daune la producator si operatorul de retea, diferentiate in functie de caracteristicile utilizatorilor RET sau RED, la consumator prin nerealizarea productiei, reducerea calitatii produselor realizate, reducerea productivitatii, rebuturi in productie, defecte in echipamente, perturbarea procesului tehnologic pe durate mult superioare duratei intreruperii, accidente, cheltuieli suplimentare pentru salarii, materii prime, energie, etc.
Stabilirea indicatorilor la care un utilizator este sensibil, analiza domeniului lor de variatie intr-un nod dat al sistemului electroenergetic, precum si deciziile privind cresterea nivelului calitatii energiei electrice furnizate, prezinta un interes deosebit pentru utilizatorii finali, dar si pentru operatorii de producere, transport, distributie si furnizarte.
Analizele realizate trebuie sa puna in evidenta caracteristicile calitative ale energiei electrice posibil a fi furnizata in mod normal utilizatorilor, iar acestia vor putea decide daca acestea corespund exigentelor lor sau este necesara efectuarea de investitii, la furnizor pentru cresterea nivelului de calitate sau in cadrul sistemului propriu pentru cresterea imunitatii.
MIJLOACE DE LIMITARE A ARMONICILOR
A.Filtre pasive
Modernizarea receptoarelor de energie electrica, in primul rand prin posibilitatea reglarii consumului de energie electrica in functie de proces, a determinat utilizarea larga a semiconductoarelor de putere si cresterea, astfel, a surselor de regim nesinusoidal.
�Atat marii consumatori, industria de aluminiu, industria
metalurgica (cu un aport deosebit datorita dezvoltarii in viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continua), industria prelucratoare, dar si micii consumatori, consumatorii casnici, consumatorii din sectorul tertiar, reprezinta, in prezent, surse importante de armonice si interamonice.
Limitarea acestora, intr-o zona cat mai apropiata de sursa perturbatoare, este una dintre conditiile reducerii pierderilor de energie activa in circuitele parcurse de curentii nesinusoidali, dar si a altor efecte datorate propagarii acestor curenti.
Una dintre solutiile eficiente pentru limitarea curentilor armonici, plecand de la analiza in domeniul frecventa a formei curbelor distorsionate de curent electric, este utilizarea filtrelor pasive.
In principiu, un filtru pasiv cuprinde mai multe circuite rezonante LC care realizeaza, pentru armonicele semnificative, cai de impedanta practic nula. In acest fel, circulatia curentilor armonici se limiteaza numai pe circuitul sursa perturbatoare − filtru. Locul de plasare a filtrului si, deci, nivelul daunelor pe circuitul parcurs de curentul electric distorsionat, este stabilit, in special, pe criterii economice. In mod obisnuit, filtrul pasiv este conectat la barele de alimentare ale consumatorului, astfel incat curentul electric absorbit de consumator sa se afle in limitele de distorsiune acceptata de furnizorul de energie electrica.
Conectarea unui filtru electric absorbant la barele de alimentare ale consumatorului perturbator, cu regim stationar cunoscut, este unul dintre mijloacele cele mai eficiente de limitare a transferului de armonici in reteaua electrica si de limitare a solicitarii condensatoarelor din bateria pentru compensare a puterii reactive, conectata la barele de alimentare.
Filtrul electric absorbant (fig. 8.3.3) cuprinde un ansamblu de circuite rezonante serie, fiecare dintre aceste circuite prezentand o impedanta practic nula pentru una dintre armonicile generate de consumatorul perturbator.
Fig. 8.3.3 − Conectarea filtrului absorbant labarele consumatorului perturbator
Filtrul absorbant este conectat la barele de alimentare ale consumatorului perturbator, la care sunt racordate receptoarele cu caracteristica neliniara RN, receptoarele liniare RL, precum si, daca
este necesara, bateria de condensatoare C pentru compensarea puterii reactive.
Deoarece fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului de armonici prezinta caracter capacitiv la frecvente inferioare frecventei de rezonanta si caracter inductiv pentru frecvente superioare acestei valori, rezulta ca, la frecventa fundamentala, fiecare dintre circuite genereaza putere reactiva si trebuie luate in consideratie la analiza problemelor legate de compensarea puterii reactive. In mod obisnuit, la barele de alimentare ale consumatorului este conectata bateria de condensatoare C care, impreuna cu capacitatea echivalenta a circuitelor rezonante, asigura compensarea puterii reactive pentru a obtine valoarea impusa a factorului de putere.
Dimensionarea filtrului absorbant se face pe baza informatiilor privind sursa de armonici (considerata ca sursa de curent), a caracteristicilor retelei electrice de alimentare, precum si de valoarea admisa a factorului de distorsiune. In calcule, se iau in considerare valorile probabile, cele mai mari, ale curentilor armonici. In mod obisnuit, filtrul absorbant cuprinde circuite rezonante pe armonicele de rang 5, 7, 11 si 13, cele mai importante in sistemul electroenergetic. De regula, nu sunt luate in consideratie armonicele pare si cele multiplu de 3, avand in vedere limitarea acestora de catre transformatoarele stea � triunghi. Problema armonicilor de rang multiplu de 3 devine importanta daca se are in vedere tendinta de utilizare a transformatoarelor stea � stea in locul celor stea � triunghi (mai scumpe fata de cele stea � stea, de aceeasi putere normata, cu peste 15%).
Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului poate fi definit de marimile:
o putere reactiva la frecventa fundamentala;
o frecventa de rezonanta fhi corespunzatoare armonicei hi ;
o factorul de calitate (atenuarea determinata de rezistenta electrica a circuitului, in special a bobinei din componenta filtrului).
Elementele fiecarui circuit rezonant se dimensioneaza astfel incat sa nu fie depasite solicitarile termice si electrice admisibile. Conform normelor actuale, este admisa o supraincarcare de durata a condensatoarelor utilizate in circuitul filtrelor de armonice pana la 1,3�ICN, unde ICN este curentul normat al condensatorului, si o supratensiune de durata pana la 1,1�UCN, unde UCN este tensiunea normata a condensatoarelor.
�Prezenta filtrului absorbant la barele de alimentare ale
consumatorului face ca in reteaua electrica, sa se propage numai armonicele reziduale, care pot fi limitate prin conectarea unei bobine in serie sau de catre inductivitatea transformatorului de alimentare a barei. Tensiunea la barele de alimentare, in prezenta filtrului de armonici, poate sa fie considerata ca fiind apropiata de sinusoida. La dimensionarea circuitelor rezonante ale filtrului absorbant, se considera ca tensiunea de alimentare este sinusoidala (cuprinde numai armonica fundamentala).
Prezenta filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului perturbator determina, insa, modificarea caracteristicii de frecventa a retelei electrice in acest punct. In acest fel, este posibila aparitia unor circuite rezonante, care sa conduca la suprasolicitarea componentelor schemei, in cazul in care frecventa de rezonanta a circuitelor oscilante este egala cu frecventa unor armonice generate de alti consumatori din retea.
Analiza propagarii perturbatiilor sub forma de armonice in reteaua electrica, rezolvarea problemelor de alocare a perturbatiilor, precum si dimensionarea filtrelor de armonice, conectate la barele de alimentare ale consumatorilor industriali, surse de perturbatii armonice, impun cunoasterea de catre furnizorul de energie electrica a caracteristicilor de frecventa ale retelei electrice de alimentare. Rezolvarea problemelor legate de implementarea unui filtru pasiv necesita o buna colaborare intre utilizatorul de energie electrica si furnizor.
Aspecte practice la utilizarea filtrelor pasive absorbante
La functionarea filtrelor pasive absorbante in reteaua electrica este necesar a lua in consideratie si urmatoarele aspecte:
o Pentru a evita deteriorarea filtrului absorbant in cazul aparitiei unor surse de armonice in reteaua de
alimentare (altele decat cele generate de consumatorul perturbator analizat), circuitele rezonante ale filtrului trebuie dimensionate pentru un curent armonic cu cel putin 15 % mai mare decat cel al consumatorului studiat;
o Daca frecventa f1 a fundamentalei nu se mentine constanta la valoarea de calcul (f1 = 50 Hz) din cauza furnizorului de energie electrica, introducerea filtrelor electrice in instalatii are eficienta redusa, deoarece, odata cu modificarea frecventei armonicei fundamentale, se schimba, in mod corespunzator, si frecventele armonicelor, care nu vor mai corespunde frecventelor pe baza carora s-a efectuat calculul de dimensionare a circuitelor filtrului;
o Utilizarea condensatoarelor in reteaua electrica, in prezenta regimului nesinusoidal, este admisa numai in schema filtrelor de armonice, asigurandu-se limitarea puterii fictive (complementare) sau circuite cu condensatoare dezacordate.
o Utilizarea eficienta a instalatiei de filtrare a armonicelor, impreuna cu instalatia de compensare a puterii reactive, impune existenta unor informatii corecte privind marimile electrice corespunzatoare consumatorului perturbator; in acest sens, o importanta deosebita o au sistemele de masurare, care trebuie sa asigure date corecte in prezenta unor perturbatii electromagnetice importante;
o Condensatoarele Ch din circuit prezinta, la borne, o tensiune mai ridicata decat tensiunea de la bare; acest aspect trebuie avut in vedere, atat la alegerea condensatoarelor, cat si pe durata exploatarii;
o Plasarea filtrelor de armonice la barele generale de alimentare ale consumatorului determina ca, pe circuitul dintre sursa perturbatoare si barele de alimentare, curentul electric sa aiba o valoare mai ridicata (in mod corespunzator pierderile de energie activa) fata de lipsa filtrului, avand in vedere ca, in prezenta filtrului, fiecare dintre circuitele rezonante
prezinta o cale de impedanta foarte coborata pentru armonicele corespunzatoare;
o Utilizarea filtrelor de armonice in apropierea fiecarui receptor perturbator este, in general, o solutie mai scumpa fata de solutia centralizata, dar asigura reducerea pierderilor active in reteaua industriala; adoptarea acestei solutii impune o atentie deosebita la dimensionarea circuitelor rezonante, avand in vedere faptul ca unele mici abateri ale frecventei de rezonanta, la circuitele rezonante ale filtrelor plasate in diferite puncte ale instalatiei, dar dimensionate pentru acelasi rang armonic, pot determina solicitari inadmisibile ale unora dintre circuitele rezonante; in aceste conditii este necesar sa se acorde o atentie deosebita analizei reactantei dintre filtre;
o Avand in vedere posibilitatea utilizarii, in viitor, a semnalelor de frecventa ridicata pentru comenzi, utilizand conductoarele electrice ca suport fizic, este necesar sa se realizeze filtrul astfel incat aceste frecvente sa nu fie excesiv limitate;
o Utilizarea filtrelor pasive este posibila numai la consumatorii care functioneaza in mod normal in regim inductiv; rezolvarea problemelor legate de prezenta armonicelor trebuie facuta in corelare cu analiza compensarii puterii reactive pe frecventa fundamentala;
o Deconectarea circuitelor filtrului, din motive legate de depasirea necesarului de putere reactiva, trebuie facuta cu multa atentie;
o Costul filtrelor pasive este, in prezent, intre 0,3 si 0,5 din costul unui filtru activ echivalent;
o Filtrele pasive cuprind un numar fix de circuite rezonante realizand limitarea numai a acestor armonice si, in mod normal, nu pot fi exploatate partial;
o Dimensionarea unui filtru se face pentru o anumita configuratie a sursei de alimentare si o anumita sarcina si, deci, nu poate fi realizat ca module standard;
o Factorul de calitate al circuitului filtrului, definit ca raportul dintre reactanta si rezistenta electrica ale circuitului determina, in mare masura, eficienta filtrului pentru o anumita frecventa.
Circuite de filtrare in scheme cu convertoare
Utilizarea larga a convertoarelor in instalatiile consumatorului si modul specific de functionare a acestor convertoare fac necesara utilizarea filtrelor pentru limitarea perturbatiilor determinate de functionarea convertoarelor.
Prezenta filtrelor inductive determina o importanta limitare a perturbatiilor care apar, atat in reteaua electrica de alimentare si care ar putea perturba functionarea celorlalti consumatori conectati la aceleasi bare, cat si in curba curentului electric absorbit de motorul de actionare.
B.Filtre active
Reducerea perturbatiilor determinate de distorsiunile produse de receptoarele cu caracteristica neliniara, larg intalnite in electronica de putere, a fost posibila cu ajutorul filtrelor active care urmaresc corectia, in domeniul timp, a formei curbelor distorsionate. Acest lucru a devenit posibil odata cu dezvoltarea sistemelor informatice, cu mare viteza de calcul.
Desi, in prezent, costurile acestor filtre sunt inca relativ ridicate (de 2 pana la 3 ori costul unui filtru pasiv echivalent), eficienta si versatilitatea lor, le fac din ce in ce mai prezente in aplicatiile industriale.
Filtrele active, numite si conditionere de retea (active harmonic conditioners, AHC), sunt convertoare statice de putere care pot indeplini diverse functiuni, acestea depinzand fie de modul lor de
comanda (comandate in curent sau in tensiune) fie de modul lor de conectare (serie sau paralel).
a) Filtrul activ conectat in paralel cu receptorul neliniar
Un filtru activ paralel, comandat de obicei in curent (filtru activ de curent � FAC) are rolul de a asigura o forma practic sinusoidala a curentului electric absorbit din reteaua electrica de alimentare, independenta de forma curentului electric preluat de consumatorul neliniar. De asemenea, acest montaj poate asigura si realizarea unui defazaj practic nul intre tensiunea de alimentare si curentul absorbit din reteaua electrica, independent de defajazul de la bornele consumatorului, asigurand, in acest fel, si corectia factorului de putere.
In figura 8.3.4 este prezentat modul de functionare al unui filtru activ de curent electric pentru cazul simplu al unui receptor de tip redresor cu bobina de valoare relativ ridicata pe partea de curent continuu, astfel incat, in circuitul de alimentare, rezulta un curent de forma drepunghiulara. Informatiile privind forma curentului irA in circuitul receptorului neliniar sunt preluate prin intermediul transformatoarelor de masurare TC. Blocul de calcul asigura analiza semnalelor achizitionate si comanda blocul de putere al filtrului pentru a sintetiza un semnal ifA care se suprapune curentului distorsionat, realizand un curent practic sinusoidal, iA , absorbit din reteaua electrica de alimentare.
Fig. 8.3.4. − Schema de principiu a unui filtru activ de curent electric
Avand in vedere posibilitatea corectarii formei curbei de curent electric si realizarea formei corectate, in faza cu tensiunea aplicata, acest tip de filtru este denumit si de corector de factor de putere PFC (Power factor corrector) sau conditioner de retea, avand functia de
limitare a regimului nesinusoidal, dar si de compensare a puterii reactive.
Filtrul activ de curent electric are efect numai asupra perturbatiilor din aval si nu are nici un efect asupra perturbatiilor din restul retelei, astfel incat la intreruperea receptorului controlat, filtrul nu are nici un rol.
b) Filtrul activ conectat in serie cu receptorul neliniar
Filtrele active conectate in serie cu receptorul neliniar (filtre active de tensiune, FAT) determina controlul tensiunii in punctul de alimentare al receptorului neliniar (fig. 8.3.5).
Fig. 8.3.5 − Conectarea serie a filtrului activ de tensiune
Filtrul activ de tensiune este utilizat, in special, in cazul in care receptorul deformant este conectat la un sistem de bare de alimentare caracterizate de un curent de scurtcircuit relativ redus. In acest caz, prezenta receptorului deformant poate conduce la o puternica distorsiune a tensiunii la barele de alimentare, de la care pot fi alimentati si alti consumatori, care vor fi afectati de distorsiunea curbei de tensiune. De asemenea, filtrul activ de tensiune poate fi utilizat in cazurile in care la barele de alimentare tensiunea este puternic distorsionata, iar receptorul alimentat impune utilizarea unei tensiuni sinusoidale.
In tabelul 8.3.2 sunt prezentate unele caracteristici ale filtrelor active de curent comparativ cu cele ale filtrelor pasive.
��������
Tabelul 8.3.2 � Comparatie intre caracteristicile filtrelor pasive si ale celor active
Caracteristici Filtru activ Filtru pasiv
Controlul formei curbei distorsionate
Control in domeniul timp
Control in domeniul frecventa (circuite
specializate pentru fiecare armonica)
Influenta variatiilor de frecventa
Fara efect Reducerea eficientei filtrului
Influenta variatiilor in impedantele schemei retelei
Fara efect Riscul aparitiei rezonantei
electrice
Influenta cresterii distorsiunii curbei
Fara risc de supraincarcare, dar cu scaderea eficientei
filtrului
Risc de supraincarcare a circuitelor filtrului
Influenta conectarii unor echipamente suplimentare
Fara risc de supraincarcare, dar cu scaderea eficientei
filtrului
Poate fi necesara� inlocuirea unor
circuite ale filtrului
Modificarea frecventei fundamentale
Este posibila prin modificarea setarilor
Nu este posibila decat prininlocuirea elementelor
circuitelorControlul distorsiunii
armoniceNumai pentru perturbatii din
aval de filtruPentru toate perturbatiile
armonice din retea.Dimensiuni Reduse Relativ mariGreutate Mare Redusa
Costuri Relativ mariDe 2...3 ori mai reduse decat
celeale unui filtru activ echivalent
C.Filtre hibride
Costurile inca ridicate ale filtrelor active si prezenta, in curba curentului electric absorbit de consumatori, a unor armonici de valoare semnificativa, face ca, in unele situatii, sa fie avantajoasa utilizarea unei solutii hibride, in care pentru principalele armonici (de exemplu 5, 7, 11 si 13) sa fie montat un filtru pasiv, cu circuitele rezonante corespunzatoare, iar, in continuare, forma curentului electric sa fie corectata cu ajutorul unui filtru activ.
Conectarea filtrelor active in reteaua electrica a consumatorului
Filtrele active pot fi amplasate in diferite puncte din reteaua utilizatorului care cuprinde surse de emisii perturbatoare:
o centralizat, in punctul comun de cuplare (PCC), pentru o compensare globala a armonicelor de curent electric;
o la o bara intermediara, cu compensare partiala a armonicelor de curent electric;
o in apropierea sarcinii poluante, asigurand o compensare locala a armonicelor de curent electric.
Stabilirea locului in care este amplasat filtrul se face in functie de configuratia retelei industriale si de nivelul distorsiunii curbelor de curent electric. In cazul unor distante mari intre receptoarele perturbatoare de mare putere este preferata compensarea locala pentru a evita circulatia curentilor distorsionati intre receptoare, pe distante mari, ceea ce ar conduce la cresterea pierderilor active. In cazul unui mare numar de receptoare neliniare, aflate la distante relativ reduse, este rationala conectarea filtrului la barele de alimentare a grupurilor de receptoare.
Mijloace tehnico-organizatorice pentru limitarea nivelului de distorsiune armonica
Inainte de a elabora solutii bazate pe filtre de armonice pentru limitarea distorsiunii curbelor de tensiune si de curent electric este necesar sa se analizeze posibilitatea reducerii perturbatiei la nivelul surselor care o genereaza.
Principalele solutii care pot fi adoptate pentru reducerea distorsiunii armonice si care ar putea asigura incadrarea in limitele admise de distorsiune, fara a fi necesara utilizarea filtrelor constau in urmatoarele:
o conectarea, imediat dupa redresor, in serie cu condensatorul de filtrare de valoare mare, a unei bobine care determina cresterea duratei de conductie a redresorului si limitarea distorsiunii curentului electric absorbit;
o reducerea impedantei sistemului de alimentare prin alegerea unei scheme cu un curent mai mare de scurtcircuit;
o agregarea sarcinilor generatoare de armonice, astfel incat unele armonice sa se compenseze reciproc;
o alegerea corespunzatoare a grupei de conexiuni a transformatoarelor pentru a asigura limitarea circulatiei armonicelor multiplu de trei;
o alegerea corespunzatoare a schemei de redresare astfel incat sa se realizeze un mare numar de pulsuri;
o achizitia echipamentelor cu absorbtie de curent sinusoidal.
Concluzii
Cresterea ponderii receptoarelor cu caracteristica neliniara in retelele electrice impune adoptarea unor masuri eficiente pentru limitarea distorsiunii curbelor de tensiune si de curent electric.
Modernizarea receptoarelor de energie electrica, in primul rand prin posibilitatea reglarii consumului de energie electrica in functie de proces, a determinat utilizarea larga a semiconductoarelor de putere si cresterea astfel, a surselor de regim nesinusoidal. Atat marii consumatori, industria de aluminiu, industria metalurgica (cu un aport deosebit datorita dezvoltarii in viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continua), industria prelucratoare, dar si micii consumatori, consumatorii casnici, consumatorii din sectorul tertiar, reprezinta, in prezent, surse importante de armonici si interamonici. Limitarea acestora, intr-o zona cat mai apropiata de sursa perturbatoare, este una dintre conditiile reducerii pierderilor de energie activa in circuitele parcurse de curentii nesinusoidali dar si a altor efecte datorate propagarii curentilor armonici.
In prezent, exista solutii tehnice eficiente pentru limitarea nivelului de distorsiune la o valoare acceptata prin utilizarea de echipamente specializate de filtrare.Inainte de a lua decizia montarii de filtre, pentru limitarea nivelului de distorsiune, este necesar a face o analiza atenta a solutiilor privind reducerea distorsiunii chiar la nivelul echipamentului perturbator. Numai daca aceste masuri nu sunt eficiente sau costurile sunt prea ridicate, se adopta solutia utilizarii filtrelor.
Utilizarea unui anumit filtru necesita o analiza atenta a eficientei tuturor tipurilor de filtre, pentru problema concreta care trebuie rezolvata si pentru configuratia reala a retelei electrice industriale.
Filtrele utilizate in reteaua electrica pot sa asigure limitarea unora dintre perturbatiile introduse in reteaua electrica de catre consumatori. Principalele aspecte care pot fi rezolvate cu ajutorul filtrelor sunt:
o rezonante in reteaua electrica;
o limitarea pierderilor in reteaua furnizorului dar si in reteaua industriala prin limitarea circulatiei curentilor armonici;
o imbunatatirea factorului de putere al consumatorilor perturbatori.
Conditiile impuse, in prezent, privind limitarea pierderilor in reteaua electrica, asigurarea calitatii energiei electrice si monitorizarea nivelului de emisii perturbatoare determina ca problemele legate de limitarea perturbatiilor sa devina una dintre preocuparile importante ale specialistilor electroenergeticieni.
CAPITOLUL 9. EFECTUAREA REVIZIILOR ŞI A REPARAŢIILOR
Pregătirea lucrărilor de revizii şi reparaţii
Definiţii
Examinare Activitate de supraveghere prin care se fac observaţii vizuale şi prin tehnici nedistructive.
Notă: Examinările se execută, de regulă, de către personalul de mentenanţă, cu instalaţiile �n stare oprită sau �n funcţiune.
Exploatare Ansamblu de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării continue la cerere a producerii, transportului, distribuirii şi furnizării de energie electrică şi/sau termică, �n condiţii corespunzătoare tehnico-economice şi de siguranţă
Notă: Personalul de exploatare execută, pe l�ngă manevre �n instalaţii, activităţi de monitorizare, testare, dar, �n funcţie de decizia conducerii, poate executa şi alte activităţi de mentenanţă.
�nlocuire Schimbare care afectează exploatarea unei instalaţii sau a unui
echivalentă echipament prin instalarea unei componente diferită de componenta originală, dar care �ndeplineşte cerinţele de proiect, inclusiv pe cele privind interfaţa cu restul instalaţiei.
Exemplu: O armătură care �ndeplineşte cerinţele tehnice din specificaţia de procurare �ntocmită pentru un caz specific dar este de un alt model şi de o altă fabricaţie dec�t armătura iniţială, este un �nlocuitor echivalent.
�nlocuire standard Schimbare �n urma căreia �n locul unei componente originale, uzate, se utilizează o componentă nouă, identică cu cea iniţială
Notă: �nlocuirile constituie activităţi de mentenanţă corectivă dar pot fi executate şi pentru a preveni o �ntrerupere accidentală a� funcţionării prin dezvoltarea unor defecte constatate cu ocazia unor lucrări de� mentenanţă preventivă.
Lucrări curente Lucrări de mentenanţă care se execută imediat ce s-a identificat necesitatea lor, fără să fie necesar un document prin care acestea să fie iniţiate şi fără să fie necesară o aprobare formală.
Lucrări minore Lucrări de mentenanţă executate �n baza unei cereri formale dar care nu necesită instrucţiuni detaliate de lucru sau controale speciale şi nu au impact asupra exploatării sau a resurselor şi termenelor angajate pentru alte lucrări.
Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate �n exploatare� şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare �ndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate.
Mentenanţă bazată pe fiabilitate
Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuiesc executate pentru a menţine şi eventual restabili, atunci
c�nd este necesar, starea tehnică a SISC, utiliz�nd analize ale modurilor de defectare, analize de siguranţă, analize funcţionale, analize de criticitate etc.
Mentenanţă bazată pe stare
Ansamblu al activităţilor de determinare/prognozare� a stării tehnice a SISC şi a lucrărilor de menţinere/restabilire a performanţelor, care rezultă ca necesare �n urma desfăşurării acestor activităţi
�n stabilirea unui program de mentenanţă bazată pe fiabilitate este necesar:
a) să se identifice SISC a căror nefuncţionare sau proastă funcţionare este critică (din punct de vedere al producţiei de energie, al siguranţei �n funcţionare sau al costurilor mentenanţei corective). Această etapă implică analiza modurilor de defectare şi ale efectelor lor pentru fiecare SISC. Pentru obiectivele nucleare implică şi analize de securitate.
b) să se stabilească cauzele ce pot conduce la nefuncţionarea sau proasta funcţionare a SISC critice, ceea ce implică detalierea modurilor şi a cauzelor de defectare p�nă la un nivel relevant pentru activităţile de mentenanţă. Metodele utilizate �n scopurile precizate la lit.a) si b) pot fi analizele funcţionale, arborii de defectare sau alte metode de analiză de fiabilitate;
c) să se identifice activităţile de mentenanţă preventivă care pot preveni apariţia cauzelor identificate �n etapa precedentă. La alegerea activităţilor trebuie considerate at�t cele simple c�t şi cele complexe care implică scule/utilaje speciale, personal �nalt calificat şi costuri importante.
d) să existe un sistem de colectare şi analizare a datelor rezultate din aplicarea programului. Datele culese trebuie tratate statistic pentru a obţine indicatorii de fiabilitate şi alte caracteristici şi vor fi validate de experţi.
Mentenanţa (preventivă) bazată pe stare vizează:
a) culegerea unui volum� relevant de informaţii cu privire la starea tehnică reală a fiecărui SISC prin metode care să implice c�t mai puţine dezasamblări, deci c�t mai puţine opriri ale funcţionării;
b) refacerea potenţialului de fiabilitate şi de performanţe ale SISC atunci c�nd informaţiile culese cu privire la starea tehnică a acestora indică necesitatea unor lucrări de menţinere/restabilire cu scopul de a preveni apariţia defectelor.
Starea tehnică a SISC este rezultatul activităţilor de exploatare şi de mentenanţă. Determinarea acţiunilor de menţinere/restabilire proprii mentenanţei preventive se poate face pe bază de informaţii �nregistrate şi sistematizate �n baze de date care dau pentru fiecare SISC imaginea stării sale:
o reale, atunci c�nd culegerea informaţiilor se face prin metode de supraveghere �n instalaţie;
Mentenanţă bazată pe timp
Ansamblu al lucrărilor periodice executate indiferent de starea tehnică constatată a SISC, prin care se menţin/ restabilesc performanţele acestora.
Mentenanţă
corectivă
Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează �n scopul readucerii SISC� �n stare de a-şi putea �ndeplini� funcţiile pentru care au fost proiectate:
a) după producerea unui defect;
b) după o �ntrerupere voită a misiunii SISC atunci c�nd este iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută.
Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi �nlocuiri.
Mentenanţă minoră Lucrări curente si/sau lucrări� minore de menţinere/ restabilire a stării SISC, care nu necesită scule sau necesită scule uzuale, portabile şi care se pot executa de către personalul de exploatare sau de mentenanţă familiarizat cu practica industrială curentă (normală).
o probabile (prognozate), atunci c�nd se utilizează tehnici evoluate de analiză specifice mentenanţei predictive şi mentenanţei bazate pe fiabilitate.
Activităţile de mentenanţă corectivă sunt activităţi cu caracter neplanificat. Mentenanţa corectivă presupune:
a) diagnoza defectărilor, prin care, pe baza informaţiilor culese �n urma examinărilor, verificărilor şi/sau testelor, se identifică prin procese deductive cauzele probabile ale defectării;
b) reparaţii realizate prin �nlocuiri sau prin alte lucrări de restabilire a stării de funcţionare;
c) reparaţii provizorii, lucrări executate �n situaţii �n care se ameninţă viaţa persoanelor sau integritatea instalaţiei. Volumul unor astfel de lucrări nu trebuie să depăşească, de� regulă, 1% din costul total al lucrărilor.
Gestionarea lucrărilor de menternanţă minoră se poate face prin sisteme simplificate, cu un grad de formalizare mai mic dec�t �n
cazul restului lucrărilor de mentnenanţă. Exemple de lucrări care pot fi �ncadrate �n categoria lucrărilor de mentenanţă minoră:
Lucrări curente, care includ:
a) �nlocuiri/reparaţii de:
o sisteme uşoare de prindere; �nchizători de uşi fără funcţii speciale;instalaţii sanitare de uz general; elemente de construcţie (mici defecte la pereţi, plafoane, scări, balustrade etc.); roţi de manevră la armături cu acţionare manuală; filtre de ulei; mobilier de birou;
o lămpi; cutii de conexiuni (�nlocuiri de capace şi şuruburi); filtre de aer la motoare electrice; �nfăşurări la motoare electrice sau motoare �n totalitate, pentru pompe mobile de epuizment; telefoane; aparate de condiţionare a aerului �n birouri;
o manometre (�nlocuiri); sticle de nivel; filtre de aer; suporturi (arcuri, şuruburi, etc.) la ţevi de impuls; termometre amplasate �n teci.
Mentenanţă
preventivă
Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă care se efectuează la intervale de timp predeterminate sau corespunzătoare unor criterii predeterminate pentru prevenirea defectării SISC sau pentru reducerea probabilităţii de evoluţie �n timp a unor defecţiuni.
Mentenanţă
predictivă
Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă preventivă prin care se monitorizează, se stabileşte tendinţa de evoluţie şi se analizează parametrii caracteristici de performanţă sau proprietăţile SISC care dau indicii privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a defectelor.
b) Fabricaţia de plăcuţe/etichete avertizoare;
c) Pozarea de cabluri pentru computere;
d) Ungerea axului la armături cu acţionare manuală;
e) Str�ngerea şuruburilor la flanşe (fără depăşirea cuplului maxim), pentru eliminarea scurgerilor. �nlocuirea garniturilor, montarea sau demontarea flanşelor oarbe nu pot fi �ncadrate �n categoria lucrărilor de mentenanţă minoră;
f) Conectarea furtunelor la aerisirile şi drenajele corespunzătoare;
g) Str�ngerea fitingurilor la sisteme de aer comprimat pentru a elimina scăpările.
Lucrări minore, care includ:
a) Reglarea sau �nlocuirea presetupei la armăturile cu acţionare manuală, �n cazurile �n care nu se cere testarea post-mentenanţă. Reglarea/�nlocuirea presetupei la armăturile cu acţionare mecanică nu poate fi �ncadrată �n categoria lucrărilor de mentenanţă minoră;
b) Reglarea presetupei la pompe. �nlocuirea presetupei sau labirinţilor, �nlocuirea şuruburilor carcasei sau garniturilor la pompe nu poate fi �ncadrată �n categoria lucrărilor de mentenanţă minoră;
c) Repararea/�nlocuirea izolaţiei;
d) �nlocuirea siguranţelor fuzibile;
e) Calibrarea indicatoarelor locale şi a regulatoarelor de nivel.
Exemplele de �ncadrare nu sunt exhaustive şi nu sunt destinate să elimine judecata inginerească corectă care trebuie utilizată la �ncadrarea fiecărei lucrări şi, pe cale de consecinţă, la gestionarea/aprobarea executării lucrărilor printr-un sistem corespunzător.
�Mentenanţa predictivă constituie tot o formă de mentenanţă
bazată pe stare (mentenanţă preventivă) deoarece se execută pentru a preveni o defecţiune iminentă sau probabilă. Activităţile de urmărire automată a stării tehnice a SISC, executate �n cadrul mentenanţei predictive şi monitorizarea constituie �n fapt două aspecte ale aceluiaşi concept, diferenţa constituind-o metodele diferite prin care se colectează informaţiile precum şi tehnicile utilizate la interpretarea acestora.
Exemple de activităţi din categoria mentenanţei predictive:
a) analiza vibraţiilor (inclusiv analize spectrale şi urmărirea temperaturii lagărelor) şi a impurităţilor metalice din uleiurile de ungere (ferografie) pentru a monitoriza echipamentele cu elemente rotative;
b) observaţii �n spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (motoare, �ntreruptoare, dulapuri electrice, zone izolate termic etc.) pentru a detecta zonele defecte;
c) �nregistrarea curbei efortului de deplasare pentru monitorizarea integrităţii mecanice �n cazul armăturilor acţionate cu motor;
d) utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale.
Modernizare Ansamblu de lucrări prin care, fără a interveni asupra
tehnologiilor utilizate �n cadrul SISC se �nlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi, cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat �n proiectul aprobat.
Notă:� 1) Performanţele la care face referire definiţia pot fi, de exemplu calitatea si capacitatea producţiei, durata de viaţă, costurile de exploatare, eficienţa energetică, iar pentru construcţii - gradul de confort şi ambient, gradul de izolare termică.
���������� 2) Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă �ntruc�t spre deosebire de acestea:
a) asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale,
b) reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă,
c) conduc la� majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.
Modificare majoră Modificare care afectează bazele de proiectare sau implică costuri care depăşesc o limită� stabilita pentru bugetul de exploatare/ mentenanţă aprobat.
Notă: �n cazul obiectivelor nucleare o modificare care afectează anumite documente de exploatare sau condiţiile autorizaţiei acordate de autoritatea competentă �n domeniul activităţilor nucleare va fi tratată ca o modificare majoră.
Modificare minoră Modificare care nu afectează bazele de proiectare şi implică costuri care se �ncadrează �ntr-o limită, stabilită pentru bugetul de exploatare/ mentenanţă aprobat.
Notă: O modificare minoră nu implică, de regulă, un efort de proiectare multidisciplinar.
O modificare minoră care implică costuri evaluate mai mari dec�t limita stabilită va fi tratată ca o modificare majoră.
Monitorizare Activitate prin care se culeg date din instalaţie cu scopul de a stabili dacă SISC funcţionează normal.
Notă: Monitorizarea SISC se face fie �n cadrul activităţii de supraveghere fie �n cadrul activitaţilor de mentenanţă predictivă, �n acest al doilea caz prin mijloace tehnice speciale.
��
Monitorizarea se efectuează de către:
a) personalul de exploatare (de la distanţă din camera de comandă prin observarea indicatoarelor, semnalizărilor şi �nregistratoarelor şi �n timpul rondurilor făcute �n instalaţie prin citirea aparatelor de măsură montate local şi prin observaţii vizuale şi auditive);
b) personal de mentenanţă specializat (prin inspecţii �n instalaţii destinate identificării oricăror parametri care deşi nu au depăşit pragurile de atenţionare sau de declanşare se situează �n afara valorilor normale, prescrise de documentaţia tehnică sau prin mijloace tehnice speciale �n cazul mentenanţei predictive).
Obiectiv energetic Capacitate energetică sau ansamblu de capacităţi energetice care se utilizează pentru producerea, transportul, distribuţia energiei electrice şi/sau termice.
Program de asigurare a mentenanţei
Ansamblu al măsurilor organizatorice, responsabilităţilor, procedurilor şi resurselor prin care se pun �n practică orientarea şi obiectivele generale de mentenanţă ale unei capacităţi energetice.
Reabilitare Ansamblu de lucrări de mentenanţă complexe efectuate asupra SISC prin care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la �nceputul duratei de viaţă.
Reparaţie Lucrare de mentenanţă corectivă prin care se elimină un anumit defect, detectat la SISC, astfel �nc�t acestea să poată fi�
readuse �n starea normală de funcţionare.
Notă: Reparaţiile se pot executa �n cadrul activităţii de mentenanţă corectivă (av�nd deci un caracter accidental), dar şi pentru a preveni o �ntrerupere accidentală a� funcţionării prin dezvoltarea unor degradări constatate cu ocazia efectuării unor lucrări de� mentenanţă preventivă.
Reparaţie majoră Reparaţie care afectează structura (de exemplu reparaţiile prin sudare care afectează incinte sub presiune sau structura metalică a unei instalaţii de ridicat) sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii sau care conduce la schimbarea concepţiei iniţiale a componentelor acesteia.
Reparaţie minoră Reparaţie care nu afectează structura sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii şi care nu schimbă concepţia iniţială a componentelor acesteia.
SISC Structuri, Instalaţii (Sisteme), ansambluri, subansambluri, echipamente şi Componente ale capacităţilor din sectorul energiei electrice şi termice, aflate �n gestiunea agenţilor economici titulari de licenţă, �ncadrate �n categoria mijloacelor fixe, pentru care se aplică Programe de Asigurare a Mentenanţei
PAM Program de Asigurare a Mentenanţei
Necesarul de materiale este verificat prin comparare cu normele de consum.
Identificarea tehnologiei de reparare se face conform fisei tehnologice şi cu �ncadrarea in graficul de lucrari.
Activităţile de mentenanţă a SISC� vor fi orientate astfel �nc�t:
o să contribuie la realizarea nivelului de siguranţă �n exploatare corespunzător obiectivelor de fiabilitate, disponibilitate, securitate şi operare a SISC, la protecţia personalului de exploatare şi a mediului �n conformitate cu prevederile legale �n domeniu, pe bază de cheltuieli cu eficienţă dovedită;
o să se asigure periodic culegerea datelor necesare pentru evaluarea stării tehnice a SISC, astfel �nc�t să se permită detectarea din timp a deteriorărilor sau stărilor care pot afecta performanţele tehnice de funcţionare şi/sau siguranţa SISC aplic�nd programe de mentenanţă preventivă iar �n cadrul acesteia, cu prioritate, programe de supraveghere şi mentenanţă predictivă;
o să fie realizate �n baza unui PAM �ntocmit �n conformitate cu prevederile precizate �n Regulament, care să asigure că SISC �şi �ndeplinesc funcţiile pe toată durata de viaţă;
o responsabilitatea şi autoritatea pentru aplicarea şi administrarea PAM să revină �n primul r�nd conducerii titularilor de licenţă.
Obiectivele conducerii activităţilor de mentenanţă constau �n:
�
a) �ntocmirea unui PAM eficient, bazat pe costuri justificate de rezultatele obţinute şi care să reflecte obiectivele titularilor de licenţă privind exploatarea, securitatea, fiabilitatea, protecţia muncii şi a mediului precum şi orientările generale precizate la art. 11;
b) aplicarea prevederilor PAM corelat cu importanţa pe care fiecare SISC o are pentru siguranţa exploatării, securitatea personalului, protejarea mediului sau pentru �ndeplinirea altor cerinţe specifice;
c) crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor aplicării şi a eficienţei PAM;
d) definirea clară a responsabilităţilor şi a liniilor de autoritate, alocarea corespunzătoare a acestora;
e) asigurarea la timp a resurselor (suport tehnic, suport logistic, fonduri, forţă de muncă) necesare realizării PAM;
f) asigurarea evaluării şi măsurării stării tehnice a SISC prin aplicarea unor programe adecvate;
g) identificarea de către personalul implicat şi aducerea la cunoştinţa conducerii pentru urmărire şi dispunerea soluţionării situaţiilor �n care cerinţele programelor de mentenanţă sau ale criteriilor interne de performanţă prescrise pentru lucrările de mentenanţă nu sunt respectate;
h) respectarea cadrului legal general şi a cerinţelor specifice emise de Autoritatea competentă �n alocarea bugetelor şi contabilizarea activităţilor de mentenanţă. Bugetele alocate vor fi justificate pe baza acţiunilor/cerinţelor de mentenanţă, iar cheltuielile de mentenanţă vor fi asociate fiecărei activităţi specifice desfăşurate, asigur�nd condiţiile necesare pentru raportarea acestora către Autoritatea competentă �n conformitate cu Procedura de �ntocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţă.
Instructajul privind lucrarea este sustinut / �nsuşit in concordanta cu funcţia ierarhica in echipa.
Verificarea măsurilor de PM şi PSI
Masurile de PM şi PSI sunt identificate in concordanta cu activitatea de lucru.
Suficienta masurilor de PM şi PSI prevazute in autorizatia de lucru este verificata in comparatie cu normativele de PM şi PSI solicit�ndu-se completarea acestora, daca este necesar.
Instructajul privind măsurile de PM şi PSI din autorizaţia de lucru este susţinut / �nsuşit in concordanţă cu gradul de autorizare PM şi functia ierarhică in echipă.
Efectuarea lucrărilor de revizii şi reparaţii
Lucrarile de revizii şi reparatii sunt executate in conditii de respectare riguroasa a masurilor de PM şi PSI prevazute in autorizatia de lucru.
Lucrarile de revizii şi reparatii sunt realizate conform instructiunilor tehnice interne.
Cerinţele privind respectarea indicaţiilor date cu privire la execuţia lucrărilor trebuie să fie formulate clar şi incluse �n proceduri specifice sau �n ghiduri cu caracter general fiind comunicate fiecărui executant. La echipamentele importante pentru siguranţa funcţionării instalaţiilor, atunci c�nd activitatea poate produce fenomene tranzitorii periculoase sau oprirea capacităţilor sau, �n cazul obiectivelor nucleare, la sisteme implicate �n securitatea nucleară, respectarea cerinţelor se impune strict, pas cu pas; �n alte cazuri se poate solicita doar respectarea intenţiei documentului.
Dotări, echipamente şi scule
Dotările, echipamentele şi sculele folosite �n cadrul activităţii de mentenanţă vor fi supuse periodic unor verificări pentru a aprecia capacitatea lor de a răspunde cerinţelor de �ntreţinere a capacităţilor energetice precum şi celor de pregătire a personalului de mentenanţă. Aceste verificări urmăresc să asigure at�t eficienţa şi calitatea activităţilor desfăşurate, c�t şi condiţii de siguranţă la locurile de muncă.
Pe l�ngă verificările executate conform aliniat (1), la obiectivele nucleare se va urmări �n plus şi utilizarea eficientă a spaţiilor prin coordonarea realizării şi utilizării facilităţilor provizorii destinate controlului radioactivităţii efluenţilor gazoşi şi al contaminării �n timpul activităţilor executate �n perioada opririlor planificate. Se vor folosi facilităţi de decontaminare pentru a reduce volumul de deşeuri radioactive solide şi contaminarea sculelor şi a� echipamentelor reutilizabile.
Laboratoarele de analize şi de �ncercări care fac parte din organizarea compartimentelor de mentenanţă vor fi acreditate �n conformitate cu legislaţia �n vigoare.
Procurarea pieselor, materialelor şi serviciilor
Obiectivul programelor de procurare a pieselor, a materialelor şi a serviciilor cerute �n desfăşurarea activităţilor de mentenanţă constă �n asigurarea disponibilităţii acestora �n momentul la care ele sunt necesare. Realizarea acestui obiectiv presupune iniţierea la timp a procesului de procurare şi urmărirea aspectelor esenţiale ale procesului.
Controlul echipamentelor, al pieselor şi al materialelor
Pentru recepţionarea, inspectarea, manipularea, depozitarea, regăsirea şi eliberarea echipamentelor, ale pieselor şi ale materialelor necesare �n activitatea de mentenanţă trebuie să existe şi să se aplice principii şi proceduri prin care să se acopere activităţile desfăşurate �ntre momentul primirii acestora şi momentul instalării
lor. La obiectivele nucleare aceste activităţi trebuie să fie �n concordanţă cu cerinţele aplicabile ale Programului de Management al Calităţii.
Sistemul de control al echipamentelor, pieselor şi materialelor va include măsurile necesare pentru a preveni utilizarea acelora pentru care nu există:
o un agrement tehnic;
o certificate de calitate emise de către un organism de certificare acreditat sau buletine de �ncercări eliberate de laboratoare de �ncercări acreditate.
Verificarea metrologică/etalonarea aparatelor de măsurat
Se va institui un program de gestionare, verificare metrologică/etalonare şi testare a aparatelor de măsurat utilizate pentru� a asigura disponibilitatea dotărilor, sculelor şi echipamentelor necesare pentru �ntreţinerea, repararea şi etalonarea echipamentelor şi instrumentelor montate la nivelul SISC. �n categoria aparatelor de măsurat şi testare se includ toate sculele, etaloanele, instrumentele, dispozitivele sau sistemele utilizate pentru a examina, testa, etalona, măsura sau detecta defectele �n scopul obţinerii datelor necesare verificării conformităţii unui instrument sau unui echipament cu un set de cerinţe precizat.
Demontarea / montarea echipamentelor electrice este efectuata in conformitate cu cărţile tehnice ale acestora.
Activităţile de mentenanţă se execută pe bază de proceduri şi documente de execuţie specifice. Procedurile vor defini obiectivele lucrărilor, vor stabili nivelurile de performanţă dorite şi vor defini clar responsabilităţile. Procesul de pregătire, verificare, aprobare şi revizie a procedurilor va fi formalizat pentru a permite o urmărire şi evidenţă corespunzătoare.
Stabilirea stării de uzura a echipamentelor electrice se face conform normativului de reparaţii.
Lucrarile de revizii şi reparatii sunt executate cu consumuri de materiale şi de timp normate.
Se va asigura un sistem prin care cheltuielile efectuate cu mentenanţa să fie c�t mai precis individualizate astfel �nc�t să se poată face uşor o corelare �ntre volumul planificat de activităţi şi fondurile alocate şi să se permită raportarea acestora �n conformitate cu cerinţele. �n cadrul acestui sistem conducerea compartimentului de mentenanţă şi personalul care supraveghează direct executanţii vor urmări cheltuielile pentru a evita depăşirea valorilor estimate/aprobate şi� pentru a detecta tendinţele nefavorabile �n evoluţia acestora.
Costurile activităţilor de mentenanţă se includ ca o componentă a tarifului aprobat de către Autoritatea competentă pentru activitatea/serviciul desfăşurat �n sectorul energiei electrice şi termice, �n măsura �n care se poate demonstra că acestea au fost necesare pentru a menţine performanţele la nivelul standardelor.
Titularii de licenţe acordate de Autoritatea competentă �n sectorul energiei electrice şi termice se vor asigura că evidenţele contabile vor fi ţinute astfel �nc�t să fie posibilă raportarea cheltuielilor efectuate �n cadrul activităţii de mentenanţă �n conformitate cu cerinţele cuprinse �n �Procedura de �ntocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe�, emisă de către Autoritatea competentă. Se vor raporta numai cheltuielile pentru activităţi de mentenanţă (cu evidenţierea celor pentru supraveghere) desfăşurate de către compartimentul de mentenanţă nu şi cele pentru activităţile de mentenanţă pe care� le-a desfăşurat compartimentul de exploatare.
�n costurile activităţilor de mentenanţă se includ pe l�ngă costurile directe şi:
�o costurile aferente: administrării compartimentului de
mentenanţă; sculelor şi utilajelor necesare executării activităţilor; exploatării şi �ntreţinerii facilităţilor de mentenanţă; pregătirii personalului �n vederea autorizării/ calificării; urmăririi şi evaluării stadiului lucrărilor, precum şi pentru alte activităţi similare;
o costurile indirecte asociate activităţilor de mentenanţă incluz�nd: planificarea şi programarea; depozitarea materialelor; etalonarea, �ntreţinerea, repararea şi
stocarea echipamentelor utilizate la verificarea sau execuţia lucrărilor etc.
Sistemul financiar-contabil adoptat de către titularii de licenţă se poate baza pe un grad mai ridicat de detaliere �n urmărirea cheltuielilor, �n condiţiile respectării cerinţelor prezentului articol.
Bugetul alocat activităţilor de mentenanţă se va justifica pe tipuri de activităţi (proiecte), pe date istorice sau prin alte metode recunoscute care să furnizeze informaţii credibile cu privire la resursele necesare pentru a menţine SISC �ntr-o stare tehnică corespunzătoare. La stabilirea acestui buget se va lua �n considerare necesarul de resurse pentru a satisface toate programele dezvoltate de compartimentul care desfăşoară aceste activităţi pe baza cerinţelor generale din Regulament şi cu respectarea reglementărilor legale specifice domeniului.
� ncheierea lucrărilor de revizii şi reparaţii
Corectitudinea executării lucrărilor este verificata prin atingerea valorilor nominale sau admisibile ale parametrilor de funcţionare a echipamentelor.
Pentru a verifica faptul că SISC supuse unor lucrări de mentenanţă �şi vor �ndeplini, la revenirea �n exploatare, funcţiile pentru care au fost proiectate, se vor efectua probe şi �ncercări post-mentenanţă. Volumul şi natura acestor probe/�ncercări� vor fi �n concordanţă cu lucrările de mentenanţă efectuate precum şi cu importanţa SISC pentru siguranţa şi fiabilitatea ansamblului instalaţiei.
Probele/�ncercările post-mentenanţă se efectuează de regulă după lucrările de mentenanţă corectivă dar pot fi necesare şi după unele lucrări de mentenanţă preventivă.
Trebuie să se stabilească un program de măsuri care să permită urmărirea probelor/�ncercărilor ce se efectuează şi faptul că la �ncheierea lor rezultatele sunt �nregistrate �n istoricul lucrărilor de mentenanţă. Programul va stabili responsabilităţile fiecărui
compartiment implicat, echipamentele necesare, tipul şi extinderea testelor, procedurile aplicabile, criteriile de acceptare, verificarea testelor şi cerinţele de �nregistrare a rezultatelor. Aceste programe pot fi simple cum ar fi probele de etanşeitate la presiunea de lucru pentru robinete cu acţionare manuală sau complexe, de exemplu teste detaliate de performanţă, la un motor Diesel,� la un turbo sau hidroagregat� sau la alte utilaje complexe.
Acceptarea/recepţia lucrărilor de mentenanţă se face de către personalul de exploatare� după analizarea rezultatelor, testelor sau inspecţiilor post-mentenanţă raportat la lucrările executate, precum şi după constatarea �ndeplinirii prevederilor legale aplicabile privind controlul calităţii acestor lucrări. Experienţa c�ştigată pe parcursul lucrărilor şi �n urma revederii rezultatelor de către compartimentul de suport tehnic, Managementul Calităţii, iar �n cazul obiectivelor nucleare şi de cel responsabil cu radioprotecţia, se comunică compartimentelor de planificare, programare şi personalului de mentenanţă pentru a evidenţia activităţile realizate corespunzător şi pe cele ce trebuie �mbunătăţite.
Evaluarea şi analiza activităţilor de mentenanţă trebuie făcute pe baza unui program care trebuie să prevadă: determinarea cauzelor primare ale problemelor apărute, analizarea periodică a rezultatelor pentru a stabili eficienţa lucrărilor, măsurarea performanţelor pentru a stabili baza pentru �mbunătăţiri, gradul de implicare al conducerii pentru aplicarea �mbunătăţirilor necesare, observarea practicilor de lucru ale personalului, identificarea şi urmărirea cheltuielilor pentru a controla eficienţa economică.
Asistenta tehnica in timpul probelor este asigurata pana la recepţia lucrărilor.
Gestionarea corectă a lucrărilor iniţiate prin cererea/ comanda de lucrare presupune:
o analizarea documentaţiei de execuţie şi permiterea �nceperii lucrărilor numai dacă documentaţia a fost verificată şi avizată de personal de specialitate atestat;
o pregătirea zonei de lucru şi tuturor sculelor indicate �n procedura de lucru, precum şi rezervarea echipamentului greu necesar;
o diagnosticarea făcută pentru a identifica deteriorările observate �n cursul demontării şi căutarea cauzelor posibile;
�o verificarea metodelor de lucru şi calităţii lucrărilor pe
parcursul executării lor. Cauzele care au generat o execuţie necorespunzătoare trebuie identificate şi corectate. Practicile de execuţie care trebuie verificate includ: modul de aplicare a procedurilor de lucru, �n special a celor care impun o respectare pas cu pas; protejarea SISC dezasamblate; utilizarea corectă a sculelor şi păstrarea lor; gestionarea materialelor şi substanţelor chimice utilizate; curăţenia şi ordinea la locul de muncă; evoluţia lucrărilor şi timpul cheltuit; utilizarea rapoartelor de lucru la �ncheierea lucrărilor; respectarea instrucţiunilor de protecţia muncii. La obiectivele nucleare se va verifica şi respectarea instrucţiunilor de protecţie la radiaţii şi minimizarea zonelor contaminate. Verificările se execută de către personalul cu atribuţii de supraveghere �ncep�nd cu maiştrii;
o testarea post-mentenanţă (recalificarea) făcută pentru a convinge că SISC este apt din nou să-şi �ndeplinească funcţiile;
Responsabilitatea pentru calitatea lucrărilor efectuate este asumata de către executant prin documentele de reparaţie.
Calitatea lucrarilor efectuate este realizata prin testarea post-mentenanţă (recalificarea) făcută pentru a convinge că SISC este apt din nou să-şi �ndeplinească funcţiile.
Acceptarea/recepţia lucrărilor executate �n baza cererii/comenzii de lucrare se face �nainte de repunerea �n funcţiune.
CAPITOLUL 10. MĂSURAREA PARAMETRILOR
Standarde cu metode de măsurare
Standardele au o mare importanta in monitorizarea calitatii puterii. Calitatea puterii trebuie definita si caracterizata utilizand aceleasi metode, pentru a putea stabili un nivel de comparatie intre diversele aplicatii.
Pentru stabilirea liniilor generale ale masuratorilor de calitatea puterii si stabilirea unui limbaj comun in tratarea problemelor de calitatea puterii, s-a elaborat standardul IEEE 1159.
S-a definit deasemenea un standard pentru formatul datelor de calitatea puterii in scopul compatibilitatii intre diferitele inregistratoare si aplicatiile uzuale de prelucrare. Acest format standardizat a fost denumit PQDIF (Power Quality Data Interchange Format) si se refera la:
o valori de prag;
o spectru armonic;
o caracterizarea calitatii puterii;
o statistici de evenimente;
o forme de unda.
Standardele IEC referitoare la monitorizarea calitatii puterii sunt grupate intr-o serie de documente numerotate 61000-4-xx si acopera cerinte specifice pentru fiecare variatie sau problema de calitate a puterii.
Cele mai uzuale normative de calitatea puterii:
o EN 50160 � Caracteristicile tensiunii de alimentare din sistemul public de distributie;
o EN 61000-3-2 � Limitele emisiilor de armonici de curent (curentul de intrare al echipamentului ≤ 16 A pe fiecare faza);
o EN 61000-3-3 � Limitarea modificarilor de tensiune, a fluctuatiilor si al flicker-ului in sistemele publice de alimentare de joasa tensiune, pentru echipamente cu un curent nominal ≤ 75 16 A pe fiecare faza fara sa conditioneze conexiunea;
o EN 61000-3-12 � Limitele curentilor armonici produsi de conectarea echipamentelor la sistemele publice de joasa tensiune avand curentul de intrare 16 A si ≤ 75 A pe fiecare faza;
o EN 61000-4-7 � Ghid general pentru instrumentatie si masurarea armonicilor si interarmonicilor aplicabil in sistemele energetice de alimentare si pentru echipamentele conectate in continuare;
o EN 61000-4-15 � Flickermetru � specificatii de proiectare si functionale;
o EN 61000-4-30 � Metode de masura a calitatii puterii.
EN 50160
Standardul defineste electricitatea ca produs avand anumite caracteristici de calitate pentru tensiune, precum si intervalul de valori recomandat in cazul parametrilor de calitatea puterii in retelele de joasa si medie tensiune
EN 50160 este aplicabil in urmatoarele cazuri:
o in punctul de livrare dintre reteaua publica si cea a consumatorului;
o in punctul de livrare dintre generatorul de energie si reteaua publica;
o in conditii normale de operare;
o in aplicatii cu echipament electric conform cu standardele aplicabile ca baza in acordurile contractuale.
Fig. 10.1.1. � Parametrii tensiunii de alimentare definiti in EN 50160
Tabelul 10.1.1. � Parametrii tensiunii de alimentare definiti in EN 50160
Parametru
Caracteristica
Ciclu de masura
Durata de observare
Frecventa
50 Hz � 1 % timp de 99,5% dintr-un an (retea integrata)
10 sec valoarea medie
un an
o sapt.
50 Hz + 4 % / - 6% continuu50 Hz + 2 % timp de 95 % dintr-o saptamana (operare izolata)50 Hz + 15 % continuu
Variatia tensiunii
Un � 10 % in timpul a 95% dintr-o saptamanaUn + 10 % / - 15 % continuu
10 min valoarea medie
o sapt.
Flicker Severitatea flicker-ului pe termen lung Plt <1 in timpul a 95% dintr-o
2h (conform cu EN 61000-4-15)
o sapt.
saptamana
Dezechilibru
raportul U(contrary system)� / U(equal system) < 2 % in timpul a 95% dintr-o saptamana
10 min valoarea medie
o sapt.
ArmoniciUH2 ... UH40
<limita tabelului de standardizare si THD <8% in timpul a 95% dintr-o saptamana;
10 min valoarea medie din fiecare armonica(conform cu EN 61000-4-7)
o sapt.
Inter-armonici
Indiscutabil
indiscutabil
o sapt.
Tensiune de semnalizare
<curba standard =f(f)
in timpul a 99% dintr-o
zi
3 sec valoarea medie
o zi
Cadere de tensiun
Cantitate
<10...10
10 ms valoare nominal
un an
e
00/an;din care >50%
cu durata
<1s
a40%Un ≤U10ms≤90%Un
Intrerupere de tensiune de scurta durata
cantitate <10 ... 1000 /
an;din care >70%
cu durata
<1s
10 ms valoare nominalaU10ms<1%Un
un an
Intrerupere de tensiune de lunga durata
cantitate <10 ... 50 / an
cu durata >3 min
un an
Supratensiune temporara� (L-N)
cantitate <10 ... 1000 /
an;din care >70%
cu durata
<1s
10 ms valoare nominalaU10ms
110%Un
un an
Supratensiune tranzitorie (L-N)
< 6 kV / μs ... ms
Variatia tensiunii:�Cauza: modificari semnificative de sarcina provocate de:
o masini de sudura, cuptoare cu arc;
o motoare cu pornire pe baza de impuls;
o prese, masini de taiat;
o spargatoare de piatra;
o macarale, lifturi;
o dispozitive cu arderi controlate;
o generatoare eoliene de energie;
o dispozitive cu raza X.
Efecte:�
o disfuctionalitati si uzura;
o putere redusa;
o productivitate redusa;
o pierderi mari de electrozi;
o calitate instabila a productiei;
o fluctuatii de iluminat.
Actiune corectiva: stabilizarea tensiunii.
Flicker-ul:
Cauza: modificari rapide si frecvente de sarcina determinate de:
o masini de sudura, cuptoare cu arc;
o motoare cu pornire pe baza de impuls;
o prese, masini de taiat;
o spargatoare de piatra;
o macarale, lifturi;
o generatoare eoliene de energie;
o dispozitive cu raza X
Efecte:�
o disfuctionalitati si uzura;
o perturbatii asupra omului (oboseala ochilor, discomfort);
o pericol de accidentare din cauza efectului stroboscopic;
o conflicte de medicina muncii;
o productivitate scazuta.
Actiuni corective:
o separarea retelei de iluminat, mutarea acesteia pe o alta faza sau un transformator separat;
o conectarea la un nivel mai inalt de tensiune;
o instalarea unui sistem de compensare a flicker-ului.
�
Dezechilibrele:
Cauza:
o in sistemele monofazate � iluminatul;
o in sistemele bifazate - cuptoarele cu inductie, iluminatul, dispozitivele de sudura, cuptoarele rezistive, topitoarele de quartz.
Efecte: disfunctionalitati, sarcini dezechilibrate ale transformatorului, pierderi prin transformator, zgomot, functionarea neregulata a motorului (pierderi mari, durata de viata redusa din cauza
suprasarcinilor termice, uzura rulmentilor), costuri mari cu puterea reactiva cauzate de nedefinirea compensarii puterii reactive.
Actiune corectiva:�
o echilibrarea sarcinii pe faze la transformator (trecerea de la monofazat la trifazat, investitii crescute in dimensiunile transformatorului);
o cresterea puterii de scurtcircuit in retea;
o sistem de control dinamic al echilibrarii;
o compensarea puterii reactive cu adaptare la dezechilibru.
�
Armonici:
Cauza:
o consumatorii neliniari;
o convertoare de frecventa;
o redresoare;
o lampi de iluminat compacte, economice;
o sisteme de alimentare de putere cu liniarizare capacitiva;
o cuptoare cu arc electric;
o lampi cu descarcari in gaze.
Efecte:
o disfunctionalitati si suprasarcina;
o suprasarcini termice ale transformatoarelor, motoarelor si condensatoarelor;
o zgomot in cazul dispozitivelor cu circuit electromagnetic;
o disfunctionalitati ale dispozitivelor electronice;
o disfunctionalitati ale controlerelor programabile;
o intercalari in dispozitivele de telecomunicatie;
o curse ale intreruptoarelor.
Actiune corectiva: filtru de armonici.
Inter � armonici:
Cauza: consumatorii electrici neliniari, precum:
o masini asincrone;
o convertoare sub-sincrone;
o dispozitive de comanda cu convertoare de frecventa;
o dispozitive controlate in durata impulsurilor;
o masini de contopire cu rezistoare;
o cuptoare cu arc;
o sisteme de control cu unde de frecventa audio extrinseci.
Efecte:
o disfunctionalitati si suprasarcina;
o flicker;
o disfunctionalitati ale dispozitivelor de control cu unde.
Actiuni corective:
o transferul conexiunii catre un punct cu o putere de scurt-circuit mai mare;
o uniformizare mai buna pentru circuitele intermediare ale convertoarelor de frecventa;
o utilizarea circuitelor de absorbtie si captare.
�
Cadere de tensiune:
Cauza:
o defectele aparute in uzina consumatorului sau in reteaua publica;
o pornirea motoarelor mari;
o motoare ce trebuiesc pornite sub sarcina inalta.
Efecte:
o deconectare de la reteaua de alimentare si disfunctionalitati;
o deconectarea retelei din cauza aparitiei unor supra-curenti;
o deconectarea echipamentelor de la retea din cauza unor sub-tensiuni;
o disfunctionalitati ale controlerelor programabile;
o motorul nu porneste;
o violarea cerintelor UE.
Actiuni corective:
o compensarea pornirii motorului;
o cresterea puterii de scurtcircuit;
o limitarea curentului la pornirea motorului (prin conexiune stea � triunghi, transfrmator de pornire, inductor, rezistor, soft start).
Comutatie:
Cauza:
o consumul ridicat de curent la comutatie;
o convertoare de frecventa;
o convertoare de putere.
Efecte:
o distrugere si disfunctionalitati;
o distrugerea echipamentelor de alimentare;
o functionarea defectuoasa a ceasurilor, computerelor, telefoanelor;
o zgomot la sistemele de alimentare, telefoane, dispozitive de compensare, transformatoare;
o disfunctionalitati ale controlerelor programabile;
o pierderi de productie;
Actiuni corective:�
o filtru de comutatie;
o cresterea puterii de scurtcircuit;
o conectarea la un nivel mai inalt al retelei;
Controlul prin unde:
�
Cauza:
o perturbatii cauzate de sisteme de control cu unda de frecventa audio;
o unde de control pentru alimentarea cu energie electrica;
o unde de control in interiorul unei uzine;
o perturbatii asupra sistemelor de control cu unda de frecventa audio;
o impedanta scazuta a generatoarelor;
o dispozitiv de compensare incompatibil cu frecventa audio;
o sistem de control al iluminatului;
o amplificatoare audio puternice.
Efecte:
o disfunctionalitati;
o functionarea defectuasa a convertoarelor de frecventa;
o functionarea defectuasa a controlerelor programabile;
o functionarea defectuasa a sistemelor de control al iluminatului;
o nu se tarifeaza comutatia;
o controlul defectuos.
Actiuni corective:
o filtru pentru suprimarea interferentelor audio;
o filtru opreste-banda audio.
Fenomene tranzitorii:
Cauza: evenimente de comutatie in retea, precum:
o comutatii defectuoase in retea;
o sigurante de declansare sau disjunctoare;
o condensatoare de pornire fara inductanta;
o alte procese de comutatie;
o scurt-circuit;
o convertoare de frecventa;
o traznet.
Efecte:
o distrugere si functionare defectuoasa;
o functionarea defectuasa a controlerelor programabile;
o distrugerea computerelor;
o distrugerea si functionarea defectuoasa a dispozitivelor;
o perturbatii pe liniile de date;
o distrugerea bobinajului motorului;
o conturnare in echipamente;
Actiune corectiva: condensatoare de protecie la supratensiuni.
Putere reactiva:
Cauza:
o consumatori inductivi;
o masini asincrone;
o transformatoare;
o transformatoare de curent controlate;
o cuptoare cu inductie;
o lampi cu balast propriu.
Efecte:
o sarcina in plus pentru:
o reteaua de transmisie;
o transformatoare si generatoare;
o costuri suplimentare pentru:
o energie reactiva kvarh;
o furnizarea de kVA de varf;
o pierderi de transmisie;
o extensie de retea;
o pierderi de caldura in tensiune si caderi de tensiune.
Actiune corectiva: compensarea puterii reactive.
Sectiunea 3 din standardul IEC 61000 � Limite � are in atentie limitele fluctuatiilor de tensiune si flicker percepute de sistemele publice de joasa tensiune. Specifica limitele modificarilor de tensiune ce pot fi produse de un echipament testat in conditii specifice si ofera indrumare asupra metodelor de apreciere.
IEC 61000-3-2
Standardul evalueaza si seteaza limitele emisiilor de armonici de curent (curentul de intrare al echipamentului ≤ 16 A pe fiecare faza). Pentru valori ale curentului intre 16 A si 75 A pe faza se aplica standardul IEC 61000-3-12.
Echipamentele se pot grupa in 4 clase pe baza urmatoarelor criterii:
o numarul echipamentelor de acelasi gel in uz;
o durata functionarii;
o simultaneitatea utilizarii;
o consumul de putere;
o spectrul armonic.
In clasa A se incadreaza:
o echipamentele trifazate echlibrate;
o aplicatii casnice (cu exceptia echipamentelor aflate in clasa D);
o unelte cu exceptia celor portabile;
o diminuatoare pentru lampi incandescente;
o echipamente audio.
o tot ce nu este inclus in clasele B, C sau D.
Clasa B:
o echipamente portabile;
o echipamente de sudura cu arc electric neprofesionale;
Clasa C:
o echipamente de iluminat;
Clasa D:
o calculatoarele si monitoarele;
o televizoarele.
In tabelul urmator sunt specificate limitele armonice:
Tabelul 10.1.2 � Limitele armonicilor de curent
Armonici[n]
Clasa A[A]
Clasa B[A]
Clasa C[%]
Clasa D[mA/W]
Armonici impare3 2.3 3.45 30 * λ 3.45 1.14 1.71 10 1.97 0.77 1.155 7 19 0.4 0.6 5 0.5
11 0.33 0.495 3 0.35
13 0.21 0.315 3 3.85 / 1315 ≤ n ≤
390.15 * 15 / n
0.225 * 15 / n
3 3.85 / n
Armonici pare2 1.08 1.62 2 4 0.43 0.645 6 0.3 0.45
8 ≤ n ≤ 400.23 * 8 / n
0.345 * 8 / n
IEC 61000-3-3
Standardul face referire la limitarea modificarilor de tensiune, a fluctuatiilor si al flicker-ului in sistemele publice de alimentare de joasa tensiune, pentru echipamente cu un curent nominal ≤ 75 16 A pe fiecare faza fara sa conditioneze conexiunea.
Limitele din aceasta sectiune se refera la limitarea efectelor variatiilor de tensiune si a fenomenului de flicker asupra consumatorilor conectati la interfata dintre reteaua publica de alimentare de joasa tensiune si utilizatorul echipamentului. Specifica limitele modificarilor de tensiune produse de un echipament testat in conditii specifice si ofera indrumare asupra metodelor de evaluare.
Se aplica echipamentului electric si electronic cu un curent de intrare ≤ 16 A pe faza, ce urmeaza a fi conectat la sistemul public de distributie de joasa tensiune. Conditiile de test specifice sunt mentionate in anexa A.
Echipamentele testate in conformitate cu acest standard ce nu corespund pot fi testate sau evaluate in conformitate cu IEC 61000-3-11, aplicabil echipamentelor cu un curent de intrare ≤ 75 A pe faza.
Stabilirea limitelor din aceasta norma se bazeaza pe severitatea subiectiva a flicker-ului determinata de variatiile tensiunii de alimentare asupra luminii emisa de lampile cu filament dublu spiralat la 230V/60W. Limitele din aces standard nu se aplica in cazul sistemelor cu tensiune nominala < 220 V si/sau frecventa de 60Hz.
In mod consecvent, daca impedanta actuala a alimentarii la terminalele de alimentare ale echipamentelor conectate in instalatia utilizatorului depaseste impedanta de test, este posibil sa se depaseasca limitele perturbatiilor alimentarii.
Sectiunea 4 din standardul IEC 61000 � Tehnici de masurare si testare � defineste metodele de masura si interpretare a rezultatelor pentru parametrii de calitatea puterii in sistemele de alimentare cu o frecventa de 50/60Hz, c.a.. Metodele de masura sunt descrise pentru fiecare parametru relevant pentru a obtine rezultate precise si repetabile, indiferent de metoda de implementare.
Standardul se adreseaza metodelor de masura. Masurarea parametrilor se limiteza la fenomenele tensiunii propagate printr-un sistem. Parametrii de calitatea puterii luati in considerare in acest standard sunt:
o frecventa puterii;
o amplitudinea tensiunii de alimentare;
o flicker;
o intreruperile tensiunii de alimentare;
o sub si supratensiuni de alimentare;
o tensiuni tranzitorii;
o dezechilibre;
o armonici si interarmonici ale tensiunii;
o tensiuni tranzitorii;
o tensiuni de semnalizare pe alimentare;
o variatii rapide de tensiune.
IEC 61000-4-7
Standardul reprezinta un ghid general pentru instrumentatie si masurarea armonicilor si interarmonicilor aplicabil in sistemele energetice de alimentare si pentru echipamentele conectate in continuare.
Standardul este aplicabil instrumentatiei dedicate masurarii componentelor spectrale cu frecventa pana la 9 kHz. Deasemenea, face deosebirea intre armonici, interarmonici si alte componente peste nivelul frecventei, pana la 9 kHz.
Documentatia defineste instrumentatia de masura pentru testarea componentelor echipamentului, in concordanta cu limitele de emisie definite in diverse standarde; precum si pentru masura curentilor si tensiunilor armonice in sistemul de alimentare. Instrumentatia pentru masura peste intervalul de frecventa al armonicilor, pana la 9 kHz este definit experimental in anexa B.
Se pune accent pe instrumentele bazate pe transformata Fourier discreta.
Definirea functiilor si a structurii instrumentelor de masura este explicita si trebuie luata ca atare. Acest fapt se datoreaza necesitatii de a avea instrumente de referinta cu rezultate reproductibile indiferent de caracteristicile semnalelor de intrare.
Instrumetele de clasa A masoara armonicile pana la rangul 50.
Metodele de masura au trecut printr-un proces de evolutie. Masuratorile efectuate cu echipamente de masura cu consum constant de putere sunt mai usor de realizat daca spectrul armonic de curent ramane aproximativ neschimbat in amplitudine si faza in timpul perioadei de test. Totusi, daca in timpul perioadei de test variaza consumul de putere, procesul de masura devine mai complex si dificil. Din aceasta categorie fac parte masinile de spalat, fotocopiatoarele, imprimantele, aparatele de aer conditionat si aspiraoarele cu putere variabila.
Standardul IEC 61000-4-7 specifica in detaliu metoda de masurare a emisiilor armonice pentru testul de conformitate. Deasemenea se clarifica faptul ca masura armonncilor de curent trebuie facuta pe conductorul de linie si nu pe cel de neutru, exceptie putand face doar aplicatiile monofazate.
IEC 61000-4-15
Standardul se refera la tehnici de testare si masurare � Flickermetru � Specificatii functionale si de proiectare.
Sectiunea 15 a standardului reglementeaza specificatiile functionale si de proiectare penru flickermetre in vederea indicarii corecte a nivelului perceput de flicker pentru toate fluctuatiile de tensiune. Maniera in care este prezentata informatia permite realizarea unui astfel de instrument. Se da o metoda de evaluare a severitatii flicker-ului pe baza rezultatelor obtinute cu un flickermetru care indeplineste cerintele acestui standard.
Specificatiile flickermetrului din acest standard fac referire exclusiv la masuratorile la 120V si 230V, 50Hz si 60Hz. Caracteristicile unor lampi incandescente pentru alte tensiuni sunt destul de apropiate valorilor din standard, incat se poate aplica un factor de corectie pentru celelate tensiuni. O parte din acesti factori de corectie sunt specificati in anexa B a standardului. Specificatiile dealiate pentru alte tensiuni si frecvente raman in studiu.
Scopul acestui document este sa ofere informatii de baza pentru proiectarea si instrumentarea unui dispozitiv de masura al flicker-ului, fie analogic, fie digital.
Nu sunt specificate valorile limita de toleranta pentru severitatea flicker-ului.
IEC 61000-4-30
Documentul reprezinta o specificatie de performanta ce defineste metodele de masura a rezultatelor pentru parametri de calitatea puterii in sistemele de alimentare in c.a., la 50 Hz sau la 60 Hz.
Standardul ofera metode complete de masura a calitatii puterii si stabileste cerintele de precizie a masuratorilor. Nu toate echipamentele indeplinesc cerintele exacte ale acestui standard. Sunt definite doua clase pentru echipamentele de masura, ambele in conformitate cu standardul:
o Clasa A este pentru masuratori de mare acuratete. Doua instrumente care indeplinesc cerintele de clasa A trebuie sa furnizeze aceleasi rezultate pentru orice tip de variatie a calitatii puterii. Sunt considerate corespunzatoare pentru lucrari de laborator sau aplicatii speciale care necesita trezultate de inalta precizie.
o Clasa B utilizeaza aceleasi proceduri de caracterizare a variatiilor de calitate a puterii, dar nu indeplineste criteriile de precizie. In aceasta categorie se incadreaza majoritatea sistemelor de monitorizare a calitatii puterii.
Cateva caracteristici ale clasei A:
Sincronizarea trecerii prin zero � valoarea tensiunii nominale masurate intr-un ciclu, pornind de la o trecere fundamentala prin zero si actualizat la fiecare jumatate de ciclu.
Esantionarea asincrona introduce: componente false ale armonicilor pare si impare. Astfel se produc erori in datele armonice iar componenta fundamentala va fi mai mare decat cea afisata de dispozitivul de masura.
Valori continue � in cazul datelor provenite din intervale de 10/12 ciclii, 150/180 ciclii sau de 2 ore, intervalul de timp va fi agregat continuu. Toate intervalele de timp sunt resincronizate pe intervale de 10 minute.
Alegerea solutiei discontinue va micsora valorile si va oferi informatii eronate. Procesele ruleaza secvential, marind astfel timpul de executie. In schimb, o solutie continua permite realizarea a 2 masuratori si calcule simultan.
Continuitate = precizie in scop contactual.
Semnalizarea � in timpul unei variatii sau intreruperi, algoritmul de masura pentru ceilalti parametri pot produce valori nesigure.
Conceptul de semnalizare evita contorizarea evenimetelor singulare prin mai multi parametri (de exemplu, contorizarea unei
amplificari de tensiune si a unei variatii de frecventa). Este aplicabil in cazul masuratorilor de clasa A.
Filtrul anti-aliasing � nivelul maxim de nesiguranta este specificat in IEC 61000-4-7, clasa I.
Efectele traductoarelor aflate intre sistem si instrumentul de masura sunt recunoscute dar nu se face referire la ele in detaliu.
IEC 61000-4-30 furnizeaza metodele de masura si cerintele de performata dar nu stabileste valori de prag. Are statutul unei publicatii de compatibilitate electromagnetica de baza.
Lista de parametri:
o frecventa puterii;
o amplitudinea tensiunii de alimentare;
o flicker;
o cresterea si scaderea tensiunii de alimentare;
o intreruperi de tensiune;
o tensiuni tranzitorii;
o dezechilibre ale tensiunii de alimentare;
o armonici de tensiune;
o interarmonici de tensiune;
o tensiuni de alimentare de semnalizare;
o modificari rapide de tensiune;
o masura parametrilor de deviere;
Tot in acest standard este definit si conceptul de agregare, utilizat astfel incat mai multe masuratori asociate aceluiasi eveniment sa nu
fie numarate de mai multe ori. Este, de exemplu, cazul caderilor de tensiune determinate de operatiuni de reanclansare care trebuiesc luate in calcul ca un singur eveniment in evaluarea impactului asupra utilizatorului. Sunt definite 3 intervale de agregare: 3 s, 10 min si 2 h. Aceste intervale sunt importante in caracterizatea variatiilor de calitate a puterii (precum amplitudinea tensiunii, dezechilibre, armonici si flicker) in stare stationara. Parametrii sunt descrisi utilizand in general intervale de 10 min.Perioada de baza pentru masuratori in stare stationara este de 200 ms pentru caracterizarea interarmonicilor in intervale de 5 Hz.
Alegerea aparatelor de măsură
Pentru efectuarea măsurătorilor sunt identificate aparatele de măsura specifice parametrilor de măsurat �ncercările şi măsurătorile sunt concepute pentru a fi executate �n� instalaţii, la locul de montare şi� exploatare a� echipamentelor şi� circuitelor aferente.
�Prin nomenclatorul şi� volumul verificărilor se urmăreşte
confirmarea:
o funcţionării corecte a echipamentelor la valorile prestabilite (reglate, parametrizate);
o corectitudinii circuitelor �ntre echipamente;
o corectitudinii circuitelor de intrare/ieşire (mărimi analogice şi� logice);
o corectitudinii circuitelor de alimentare cu tensiune operativă.
Lucrările de verificări la instalaţiile de automatizare din categoriile menţionate pot fi� efectuate:
o simultan cu lucrările de punere �n funcţiune, sau mentenanţă precum şi alte categorii de lucrări
efectuate� la echipamentele primare, ca parte �ntegrantă a aceluiaşi� subsistem al instalaţiei;
o independent de alte lucrări �n cadrul aceluiaşi� subsistem, conform celor stabilite de unitatea de exploatare, prin planificările lucrărilor respective respectand cerintele Regulamentului de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă.
Programul de verificări şi� verificările propriu-zise trebuie efectuate astfel �nc�t să existe certitudinea funcţionarii corecte a �ntregului subsistem (ex. verificarea finalizarii comenzii de declanşare a �ntreruptorului, a acţionarii comutatorului cu ploturi, etc.) sau a interacţiunii �ntre subsisteme (ex. protecţia� barelor, DRRI, etc.).
Integritatea şi functionalitatea aparatelor de masura este verificata conform instrucţiunilor furnizorului.
Pentru obţinerea unor lucrări de calitate, trebuie avute �n vedere:
o �ntocmirea programului de verificări, cu toate lucrările auxiliare necesare;
o �ntreruperea acelor circuite �n şirul de cleme care ar putea influenţa funcţionarea restului instalaţiei (circuite de blocaj, DRRI, protecţia� diferenţială de bare, etc.);
o folosirea unor truse ( eventual specializate ) şi� aparate de calitate;
o folosirea sculelor de calitate.
Pentru echipamentele multifuncţionale cu microprocesoare, cerinţele minime ale PC � ului de control şi� de efectuare a reglajelor ( parametrizărilor ) se vor lua din documentaţia tehnică a echipamentului sau din procedurile operaţionale �ntocmite �n scopul verificărilor acestor echipamente.
Pentru efectuarea masuratorilor sunt alese aparate omologate şi verificate metrologic.
Instrumente de măsură
�n functie de fenomenul investigat, se pot folosi mai multe tipuri de instrumente, printre care:
o multimetre;
o dispozitive de test pentru cablare si impamantare;
o osciloscoape;
o analizoare de perturbatii;
o analizoare de armonici si de spectru;
o analizoare de perturbatii si armonici;
o flickermetre;
o monitoare de energie.
Multe probleme de calitatea puterii raportate de utilizatori sunt cauzate de problemele de cablare si impamantare ale sistemului/aplicatiei. Aceste probleme pot fi identificate fie prin inspectie vizuala, fie cu ajutorul unor echipamente specializate a cablajelor, conexiunilor, si panourilor de control. In cazul echipamentelor pentru diagnosticare in retele trifazate exista avantajul determinarii rotirii fazelor si a tensiunilor intre faze.
Suprasarcinile, problemele de sub si supratensiuni, dezechilibrele intre circuite se pot detecta cu un simplu multimetru.
Osciloscopul este un instrument important in testele in timp real. Afisarea si vizualizarea formelor de unda pentru curent si tensiune
ofera multe informatii asupra evenimentelor, chiar si fara o analiza detaliata asupra armonicelor formelor de unda. Un osciloscop digital cu posibilitatea stocarii de date permite salvarea formei de unda si analiza ei ulterioara, fie pe display-ul dispozitivului, fie pe o unitate de calcul daca se permite transferul pachetelor stocate.
Analizoarele de perturbatii fac parte dintr-o categorie de instrumente proiectate special pentru masuratori de calitatea puterii. In mod uzual pot masura o mare varietate de perturbatii, de la fenomene tranzitorii foarte rapide, pana la caderi de tensiune de lunga durata si intreruperi. Permite stabilirea de praguri pentru inregitsrari nemonitorizare pentru anumite perioade de timp. Se �mpart in doua categorii: analizoare conventionale (centralizeaza evenimente specifice asa cum sunt: amplitudini ale sub si supratensiunilor, amplitudinea si durata caderilor de tensiune si a fenomenelor tranzitorii) si analizoare grafice (care stocheaza si tiparesc forma de unda impreuna cu informatii descriptive generate de un analizor conventional).
Analizoarele spectrale si de armonici au posibilitati limitate de analiza. Ca performante, aceste analizoare:
o pot masura simultan curentul si tensiunea pentru determinarea puterii armonice;
o pot masura simultan amplitudinea si unghiul de faza pentru componentele armonice individuale;
o pot sincroniza cu o rata de eşantionare foarte buna pentru obtinerea unor masuratori precise ale componentelor armonice cel putin pana la ordinul 37;
o pot caracteriza natura statistica a nivelelor perturbatiilor armonice.
Dispozitivele mai noi combina esantionarea armonica si functiile de monitorizare a energiei cu functii complete de monitorizare a perturbatiilor. Informatia furnizata are o forma grafica, iar informatia este achizitionata la distanta intr-o baza de date centralizata. Datele obtinute permit analiza statistica intr-un software specializat si prelucrare pentru rapoarte si statistici.
De-a lungul timpului, s-au dezvoltat multe metode de masurare a fenomenului de flicker, de la utilizarea unor dispozitive uzuale de masura a valorilor de prag, pana la flickermetre complexe continand filtre si analiza statistica pentru determinarea nivelului de flicker pentru tensiune.
Dispozitivele de monitorizare a calitatii puterii inteligente au avantajul efectuarii unei analize locale, a interpretarii datelor achizitionate si determinarii evenimentelor din sistemele monitorizate. Aceste instrumente permit adoptarea unor masuri corespunzatoare in timp util pentru prevenire efectelor negative, permitand managementul proactiv.
Pentru masura fenomenelor electromagnetice se pot folosi de la cele mai simple instrumente, precum voltmetrul analogic, pana la cele mai complexe, asa cum sunt analizoarele spectrale. Selectarea si utilizarea tipului corect de monitorizare presupune ca utilizatorul sa inteleaga capabilitatile si limitarile instrumentului, raspunsul la variatiile sistemului si obiectivele specifice ale analizei.
Un instrument de masura a parametrilor de calitatea puterii trebuie sa ia in considerare urmatoarele:
o variatii de tensiune, goluri, supratensiuni, intreruperi;
o armonice;
o flicker;
o fenomene tranzitorii;
o dezechilibre;
o variatii de frecventa.
Necesitatea de a mentine, in reteaua electrica, un factor de nesimetrie de 1% sau 2% impune o monitorizare a nivelului de nesimetrie, compararea cu nivelurile admise si, in unele cazuri, alarmarea la depasirea acestora.
Categorii de instrumente de măsură �n funcţie de mobilitate
Din punctul de vedere al aplicatiilor pentru care sunt destinate, instrumentele de masura se pot calsifica in echipamente fixe sau mobile.
�n aplicatiile ce necesita monitorizarea unuia sau mai multor parametri online sau pe perioade indelungate de timp se utilizeaza analizoarele stationare, avand si avantajul generarii de rapoarte si statistici pe baza analizei calitatii puterii, in conformitate cu EN 50160 sau particularizate, si permitand inregistrarea evolutiei anumitor evenimente predefinite de utilizator.
Dezvoltarea managementului predictiv prin gestionarea de date si statistici privind evolutia pe un termen indelungat este asigurat cu sisteme de monitorizare online si transmisia datelor catre postul dispecer pentru centralizarea si stocarea acestora intr-o baza de date. Datele pot fi utilizate pentru realizarea studiilor si proiectelor de modernizare si eficientizare, a auditurilor energetice, compararea cu datele inregistrate ulterior proceselor de modernizare.
Daca investitia intr-un echipament stationar nu isi justifica utilitatea sau mobilitatea asteui sistem reprezinta o conditie necesara, se poate realiza monitorizarea temporara a parametrilor de calitatea energiei cu dispozitive mobile de masura. In functie de complexitatea lor, acestea sunt echipate cu software de analiza post-masura a pachetelor de date achizitionate sau cu analiza online cu afisare pe display-ul echipamentului. Spre deosebire de cele stationare, acestea nu sunt echipate in mod uzual cu module de transmisie a informatiei catre un dispecer, permitand doar transferul pachetului de date pe o unitate de calcul dupa ce toate datele au fost achizitionate.
Categorii de instrumente �n funcţie de performanţă
Din punctul de vedere al performantelor, sunt 4 cateorii de aparate de masura a puterii:
o contoare online (analogice sau digitale) care ofera informatii de curent fara sa inregistreze;
o inregistratoare de date care ofera periodic inregistrari de date;
o analizoare de calitatea puterii care ofera inregistrari selective pe baza de evenimente;
o analizoare de calitatea puterii cu inregistrare continua care inregistreaza in mod continuu toti parametrii.
Măsurarea directă cu ajutorul voltmetrelor sau ampermetrelor este practic posibilă numai pentru o evaluare grosieră a existenţei nesimetriei �n reţea. Av�nd �n vedere modificarea �n timp a factorului de nesimetrie apare necesitatea urmăririi continue şi prelucrarea, conform unui algoritm impus, a datelor obţinute.�
Plecand de la ipoteza unor marimi practic sinusoidale, determinarea factorilor de nesimetrie poate fi realizata pe baza valorilor a 32 esantioane pe o perioada (de fapt echipamentele de masurare actuale sunt utilizate, in general, si pentru masurarea altor marimi, astfel incat sunt disponibile cel putin 126 esantioane pe o perioada).
��n cazul determinarilor in sisteme cu curbe distorsionate, este
obligatorie utilizarea unui filtru trece jos pentru a elimina componentele cu frecvente peste 50 Hz.
�Pentru efectuarea masuratorilor privind factorul de nesimetrie,
este necesar sa se verifice exactitatea de masurare a transformatoarelor de masurare de tensiune� si de curent electric.
Utilizarea de grupuri de masurare cu o clasa de exactitate peste 0,5 nu este admisa deoarece conduce la erori de masurare peste cele acceptabile. De asemenea, trebuie evitate sistemele de masurare cu doua transformatoare.
�n general, valorile instantanee (determinate pentru o perioada a marimii electrice) nu prezinta importanta. Conform recomandarilor CEI, determinarile se fac pe intervale de observare succesive de 3 secunde conform relatiei:
�m este numarul de determinari pe durata fiecarui interval de 3 s. Conform normelor actuale, se considera ca determinarea pe 3 s se realizeaza pe baza valorilor obtinute pe o fereastra de masurare de circa 200 ms (10 perioade ale marimii alternative analizate).
Valorile determinate pe intervale de observare de 3 s stau la baza determinarii valorii de 10 min, utilizata ca marime de referinta pentru evaluarea nivelului de nesimetrie pe termen lung. Valorile de 10 minute sunt utilizate in evaluarea fenomenelor de supraincalzite in circuitele convertoare trifazate. De asemenea, acestea stau la baza realizarii curbei de probabilitate cumulata pe durata unei saptamani (maxim 1008 valori). Valoarea de 95% a curbei de probabilitate cumulata este utilizata pentru compararea cu valoarea normalizata si pentru evaluarea nivelului de perturbatie sub forma de nesimetrie. In acelasi timp, se verifica faptul ca niciuna dintre valorile de 3 s nu depaseste 1,5 ori valoarea admisa.
Masurarea in cazul curbelor de curent electric urmeaza aceeasi procedura ca� si in cazul tensiunilor. Determinarile privind nesimetria curentilor electrici pot fi utilizate pentru diagnosticul sau pentru coordonarea sistemelor de protectie. Determinarile pentru curbele de curent electric trebuie sa ia in considerare faptul ca acestea sunt, in mod obisnuit, mai deformate decat curbele de tensiune, astfel incat este recomandabil ca informatiile privind durata unei semiperioade sa fie obtinute din curbele de tensiune corespunzatoare.
Evaluarea nivelului de distorsiune a unei curbe de� tensiune sau de curent electric din sistemul electroenergetic necesita utilizarea unei proceduri normalizate. Determinarea spectrului de armonice pentru o curba distorsionata, conform normelor actuale, se face pe o fereastra cuprinzand 10 perioade ale fundamentalei marimii analizate, in care T este perioada componentei fundamentale. Marimile determinate pe fereastra de 10 perioade ale fundamentalei considerate ca marimi �instantanee�, sunt prelucrate conform unei proceduri standard
m
kk
m
insi
sn
1
2
3
pentru a obtine datele de baza necesare analizei calitatii energiei electrice.
Determinarile pentru curba curentului electric urmeaza aceeasi procedura cu specificatia faptului ca trebuie invalidate valori ale curentului electric sub un anumit prag. Se considera ca acest prag ar putea avea valoarea de 20 % din curentul nominal. Analiza unor curenti de valoare redusa in raport cu curentul nominal, pentru care consumatorul este dimensionat, nu prezinta interes practic, desi ar fi posibil ca nivelul de distorsiune sa fie important. Astfel, de exemplu, curentul de mers in gol al unui transformator este, in mod obisnuit, foarte distorsionat, insa efectul lui asupra tensiunii de la bare este nesemnificativ avand in vedere faptul ca, la barele de alimentare, curentul electric de scurtcircuit practic nu depinde de curentul electric de sarcina al consumatorului, conectat la aceasta bara.
Inainte de efectuarea unor masuratori de detaliu, este necesar a fi realizata o evaluare subiectiva a existentei marimilor distorsonate. In acest sens, este suficient a utiliza unosciloscop sau un aparat numeric cu functie de osciloscop pentru a observa forma marimii analizate si a evalua abaterea fata de o sinusoida. De asemenea, pot fi utilizate aparate numerice simple pentru masurarea factorului de distorsiune, a valorii de varf sau a factorului de forma. Numai daca se apreciaza existenta distorsiunii marimilor electrice, urmeaza a fi efectuata o monitorizare pentru determinarea cantitativa a indicatorilor care definesc regimul.
Schema de principiu a unui echipament care face analiza distorsiunii armonice a curbelor de tensiune si de curent electric, cu determinarea puterilor armonice este indicata in figura10.2.1.:
Fig. 10.2.1. Schema de principiu a unui echipament pentru analiza curbelor distorsionate
Clasa A pentru un instrument de masura descrie metodele de masurare si defineste precizia, latimea de banda, domeniul, sincronizarea si permite utilizarea in litigii.
Setul minim de parametrii specificati pentru clasa A include:
o frecventa;
o nivelul tensiunii de alimentare;
o flicker;
o armonice si interarmonice;
o scaderi si cresteri de tensiune;
o intreruperi de tensiune;
o dezechilibru tensiune de alimentare;
o tensiuni de semnalizare;
o modificari rapide de tensiune.
Cerintele unui instrument de masura depind de locatia si obiectivele monitorizarii. Daca se evalueaza calitatea puterii de alimentare, de exemplu, masuratorile sunt in mod obligatoriu pe tremen lung si in regim stationar, cu transmisia anomaliilor inregistrate. Gradul de detaliere (reprezentari grafice ale valorilor nominale sau captura formei de unda de mare viteza) tine cont de fenomenul probabil sa creeze probleme.
Cel mai important avantaj pe care il ofera un sistem de monitorizare a calitatii puterii este furnizarea informatiilor necesare localizarii si rezolvarii problemelor in mod rapid. Alegerea unui analizor de calitatea puterii se face in general pe baza specificatiilor tehnice oferite de producator. Pentru a putea fi utile in procesul de selectare, aceste specificatii trebuie sa contina atat capabilitatile dispozitivului, cat si limitarile acestuia.
Selectarea corecta a unui analizor care sa aprecieze calitatea puterii poate fi o sarcina extrem de dificila. Figura 10.2.2 transpune grafic evolutia capabilitatilor catorva echipamente fixe de masura. Complexitatea aparatelor de masura a crescut in timp, bazandu-se pe necesitatile percepute ale industriei. Complexitatea aparatelor de ultima generatie depaseste cu mult cerintele standardelor stabilite cu cativa ani in urma.
Fig. 10.2.2. Evolutia capabilitatilor echipamentelor de masura fixe
Primul pas in alegerea unui echipament este determinarea necesarului sistemului de monitorizare. Aparatele de masura care masoara parametrii cum sunt consumul de energie, curentul si tensiunea fundamentale nu sunt foarte sofisticate, sunt mai putin
costisitoare si mult mai usor de utilizat decat cele complexe. Dar complexitatea din ce in ce mai ridicata a echipamentelor comerciale si industriale pot necesita sisteme de masura mai avansate.
De cele mai multe ori, costurile unui sistem de masura ii determina limitarile intrucat toate sistemele de masura sunt limitate de functionalitatea componentelor hardware si software. Constrangerile hardware se refera la dimensiunea memoriei, viteza procesorului, precizia si acuratetea componenetelor discrete. Microinstructiunile sunt limitate de dimensiunea memoriei si viteza de procesare. Limitarile sofware-ului includ dimensiunea memoriei, viteza procesorului si platforma de operare (sistemul de operare). Pe langa acesti factori, mai apar constrangeri legate de accesoriile periferice (comunicatia, interfata cu utilizatorul, capacitatea de navigare si controlul de la distanta).
Analizoarele de calitatea puterii trebuie sa includa cel putin:
o capacitatea de captura;
o vizualizare;
o alarmare pe baza evenimentelor sau conditiilor de stare ce pot afecta operarea echipamentelor sau a procesului.
Deasemenea, un analizor trebuie sa poata examina cateva categorii de probleme determinate de calitatea deficitara a puterii. Un analizor care ofera informatii cuprinzatoare pentru toate categoriile de calitate este mult mai util in situatia in care cerintele de calitatea puterii sunt mai ridicate. In mod firesc, un astfel de analizor va avea un cost mai ridicat. Daca cerintele care trebuiesc indeplinite se limiteaza la variatii ale tensiunii sau armonici, este mai indicata alegerea unui analizor mai putin performant.
Criterii de selectare a unui analizor de calitatea puterii
Analizor stationar/portabil � in general, producatorii de aparatura de monitorizare a calitatii puterii iau in calcul diversitatea aplicatiilor din acest punct de vedere si produc periodic analizoare de calitatea puterii atat portabile cat si stationare.
Un sistem complex de masurare instalat permanent intr-o retea poate oferi informatii de timp real ce permit o reactie mult mai rapida la comportamentul nedorit al sistemului. Intrucat bugetul este in mod invariabil limitat, monitorizarea sistemului electric poate furniza indicii referitoare la aria in care ar trebui investit. In mod paradoxal, cheltuielile cu investitiile in sisteme de monitorizare complexe pot minimiza cheltuielile cu alte investii generate de inlocuirea si reparatia altor echipamente.
Rata de esantionare � masura a severitatii evenimentelor inregistrate
De exemplu, daca apar probleme in izolatia motoarelelor, tendinta este sa se ceara monitorizarea supratensiunilor tranzitorii pentru a stabili daca acestea afecteaza sistemul electric. Cele mai multe analizoare pot indeplini aceasta cerinta, insa severitatea evenimentului poate fi descrisa cu atat mai bine cu cat rata de esantionare este mai buna.
Fig. 10.2.3. Inregistrarea unui eveniment cu doua rate de esantionare diferite
Memoria disponibila � in functie de tipul monitorizarii impuse de aplicatie poate fi necesara o memorie mai mare sau mai mica. In cazul analizoarelor portabile este important sa fie pusa la dispozitie o
memorie cat mai mare, fiind aplicatii care necesita� monitorizarea pe o perioada de pana la o saptamana, cu stocarea unei cantitati mari de marimi si fenomene. La analizoarele stationare, in functie de metoda de comunicatie aleasa si de tipul monitorizarii (online sau offline), se poate alege un dispozitiv cu o capacitate mai mica de memorare.
Metode de comunicatie � in functie de complexitatea lor, analizoarele de calitatea puterii au una sau mai multe posibilitati de transfer al informatiei stocate in memoria interna. In cazul analizoarelor portabile acest aspect este mai putin important intrucat cea mai mare parte a producatorilor echipeaza dispozitivele cu porturi uzuale si pun la dispozitie cabluri de transfer; viteza de transfer a informatiei nu este de imprtanta majora in acest caz. Analizoarele stationare trebuie, in functie de aplicatia in care se doresc a fi implementate, sa aiba una sau doua cai de comunicatie la distanta. In alegerea modulul de comunicatie trebuie tinut cont de cantitatea de date transferata, de caracteristicile procesului si viteza minima necesara de actualizare a informatiei, de structura retelei si de raportul costuri generate de o metoda anume de transmisie � beneficii.
Ca medii de comunicatie se utilizeaza in mod frecvent comunicatia prin Ethernet, seriala sau prin modem. Protocolul de comunicatie este un set special de reguli ce definesc modul cum comunica dispozitivele intre ele. Protocolul MODBUS este cel mai frecvent utilizat in sistemele de monitorizare din prezent.
Software-ul de post-procesare � marimile, evenimentele inregistrate si alte eventuale capabilitati cu care este dotat sistemul de monitorizare trebuiesc afisate pe un sistem de calcul, pentru vizualizare si prelucrare ulterioara. Exista in mod firesc, o legatura stransa intre disponibilitatea hardware si cea software a echipamentului.
La achizitia software-ului pentru interfatarea procesului de monitorizare trebuie avute in vedere aspectele legate de compatibiltatea cu unitatea de calcul ce il va gazdui. Cele mai multe necesita o platforma Windows, 98, 2000 sau XP. Deasemenea trebuie acordata atentie necesarului hardware (dimensiunea si tipul memoriei, viteza procesorului si afisarii grafice). Aceste caracteristici se gasesc in general in specificatiile tehnice.
Clasa de masura si conformitatea cu normele in vigoare � fiecare analizor de calitatea puterii este clasificat in functie de precizia de masura, conform cu standardul EN 61000-4 -30.
Este justificata achizitia unui analizor de clasa A in contextul utilizarii rezultatelor masuratorilor in instanta sau procese care necesita o precizie foarte mare.
Analiza in conformitate cu EN 50160 � analizoarele de generatie mai noua au incorporata posibilitatea de analiza a datelor inregistrate in conformitate cu standardul de calitate a energiei. Limitele recomandate in norme sunt implementate dupa algoritmi speciali si, in baza acestora, se genereaza statistici si rapoarte.
O caracteristica mai noua in masura calitatii puterii o reprezinta capacitatea de a evalua incadrarea parametrilor in limitele standardelor stabilite de organizatii precum IEEE sau IEC.
Posibilitate de diagnoza � este in general o caracteristica a analizoarelor stationare si a sistemelor mai complexe de monitorizare. Se monitorizeaza fiecare punct al retelei, putandu-se stabili ce componenta din retea genereaza anumite evenimente.
Analizoarele actuale fac referire la o categorie mai larga de cerinte ale calitatii puterii. De exemplu, detectia directiei perturbatiilor analizeaza variatiile tensiunii, golurile, varfurile si forma de unda pentru evenimentele definite pentru alarmare, in scopul indicarii cu precizie a sursei evenimentelor ca fiind in aval sau amonte de punctul de masura. Daca se folosesc astfel de analizore in toata structura sistemului de monitorizare, se poate detecta cu precizie sursa evenimentelor.
Fig. 10.2.4. Detectia defectului intr-o structura monitorizata din punctul de vedere al calitatii energiei
Flexibilitatea si adaptabilitatea la alte sisteme/aplicatii/modernizari � structurile retelelor sunt in continua modificare datorita modernizarilor, aparitiei de noi sub-retele.
Sunt producatori de analizoare de retea care ofera pe piata microprograme noi pentru actualizarea si imbunatatirea analizoarelor produse, prin incarcarea unui set de microinstructiuni in memeoria ROM a analizorului. Noile capabilitati ale analizorului devin permanente si pot fi utilizate ca parte integranta a dispozitivului. Imbunatatirea capacitatilor dispozitivului are costuri mai mici decat inlocuirea analizorului cu unul mai performant.
Intrari/iesiri analogice/numerice � in functie de tipul retelei, analizorul trebuie sa poata realiza masura in monofazat sau trifazat. Numarul intrarilor trebuie ales in consecinta. Analizoarele pentru retelele trifazate au 3 sau 4 intrari, in functie de complexitatea musratorilor (sunt 4 intrari atunci cand se masoara si parametrii pe nul).
Fenomene inregistrate si marimi memorate � cele mai simple analizoare inregistreaza cel putin variatii ale tensiunii.
Functionarea dispozitivelor poate fi afectata de multe tipuri de evenimente de calitatea puterii; prin urmare este necesara monitorizarea acestora.
Trigger configurabil de utilizator � daca este necesara inregistrarea pe o perioada mai lunga sau chiar permanenta a anumitor evenimente si nu a intregului set, se alege un analizor cu posibilitate de triggerare configurabil de utilizator sau in conformitate cu limitele impuse de standardul EN 50160.
Configurarea unui analizor pentru monitorizarea evenimentelor din punctul de vedere al calitatii energiei poate ridica probleme complexe din cauza procedeului de alegere a pragurilor diferitelor categorii de parametrii ai calitatii puterii. Unele analizoare de calitatea puterii au o interfata sugestiva pentru configurarea acestor praguri, in functie de aplicatia in care este integrat analizorul.
Tipul alimentarii � in functie de aplicatie, poate fi necesara alimentarea printr-un UPS, mai simplu sau mai complex in functie de existenta unor fenomene perturbatoare in reteaua de alimentare, de stabilitatea tensiunii si structura dispozitivului; sunt analizoare de calitatea puterii care au incorporat un UPS de catre producator.
Indicatori de stare ai dispozitivului � se refera la led-uri indicatoare sau/si afisarea informatiilor de stare ale echipamentelor de monitorzare pe eranul afisor, daca exista.
Conditii de lucru � trebuie tinut cont de conditiile de mediu in care urmeaza a lucra echipamentul, mai ales in cazul analizoarelor stationare. Factori de mediu ce trebuiesc avuti in vedere sunt temperatura de lucru, gradul de rezistenta la umiditate, praf, vibratii, perturbatii.
Potentialul unui analizor de calitatea puterii se vede in legatura dintre componentele software si hardware. Intr-un sistem de monitorizare a puterii, componenta hardware achizitioneaza si stocheaza datele din punctul de masura. Urmeaza ca, fie un calculator sa incarce datele, fie un analizor sa le transfere catre un calculator pentru post-procesare dedicata si analiza. Pentru ca PC-urile au o capacitate mare de stocare si procesare, se obtin mai multe informatii legate de starea sistemului de monitorizare si a sistemului monitorizat in faza de post-procesare. Un analizor de calitatea puterii stationar este mai rezistent, fiind inserat in structura stratificata a sistemului electric. Daca software-ul are acces la informatiile achizitionate de contoare/analizoare de pe toate aceste nivele, se poate analiza mult mai usor sistemul din punctu de vedere al calitatii puterii in sistem.
Masura fluctuatiilor de putere armonica indica directia evolutiei puterii pentru diferite componente armonice. In figura 10.2.5., de mai jos, componenta armonica fundamentala (50 Hz) are sensul de la furnizor catre consumator in conditii normale de lucru.
Fig. 10.2.5. Directia armonicii a treia
In acest caz, pentru ca funizorul are in general o impedanta foarte scazuta, armonica a treia (la 150 Hz) are sensul spre sursa de energie. Acest aspect furnizeaza o metoda simpla de determinare atat a sursei de armonici (in aval sau amonte) cat si furnizarea de informatii suplimentare referitor la sursa si localizarea problemei.
Pe masura ce tehnologia avanseaza, costurile fabricatiei analizoarelor de calitatea puterii complexe devin din ce in ce mai mici si produsele mai accesibile. Un sistem de monitorizare a calitatii puterii complex trebuie sa poata face mai mult decat sa informeze asupra aparitiei unor evenimente in retea. Trebuie sa cuantifice severitatea, locatia si sursa problemei.
In timp ce specificatiile reprezinta pentru utilizator o modalitate generala de selectare a unui analizor, acesta trebuie sa inteleaga de ce este necesara o caracteristica anume si daca un anumit analizor poate sau nu indeplini cerintele specificate. Un sistem de masura selectat pe baza caracteristicilor sistemului in care urmeaza a fi integrat este intotdeauna cea mai eficienta solutie pentru problemele de calitate a enegiei.
Efectuarea măsurătorilor
Masurarea parametrilor este realizata conform instrucţiunilor furnizorilor de aparate de măsura.
Masurarea parametrilor este executata conform instrucţiunilor tehnice interne.
VERIFICĂRI ŞI INCERCĂRI COMUNE� INSTALAŢIILOR DE AUTOMATIZĂRI
Nr. crt.
Denumirea probei
Lucrările care se efectuează �n cadrul probei
Indicaţiile şi valorile de�� control
0 1 2 31 Verificări
preliminareSe identifică subsistemul şi partea acestuia care face obiectul verificării.
Se verifică corespondenţa �ntre datele din proiect şi cele ale instalaţiei.Se verifică corectitudinea marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme, cabluri (şi pentru celelalte elemente nenominalizate) ale instalaţiei verificate.
Corespondenţa deplină �ntre proiect şi cele verificate.Lipsa corespondenţei trebuie să conducă la acţiuni de punere de acord �ntre proiect şi partea de instalaţie care face obiectul verificării.
2
Măsurarea rezistenţei de izolaţie
- starea conexiunilor la� instalaţia de legare la păm�nt a tuturor echipamentelor care fac obiectul verificării, precum şi a panourilor, stelajelor, dulapurilor �n care acestea sunt montate. Se măsoară rezistenţa de izolaţie a� circuitelor independente
Rezistenţa de izolaţie trebuie să fie egală sau mai mare dec�t 2M pentru circuitele
(nelegate galvanic), �ntre ele, precum� şi �ntre acestea şi păm�nt, cu un megohmetru de 500 V.Circuitele de curent, de măsură şi de protecţie, care aparţin instalaţiei verificate din acelaşi� subsistem, cuprind:-�nfăşurările secundare ale transformatoarelor de curent (pe durata măsurătorilor se desface legătura de legare la păm�nt);- circuitele din cabluri şi din panouri/dulapuri, inclusiv şirurile de cleme;-transformatoarele de curent de egalizare (pe durata măsurătorilor se face o legătura �ntre �nfăşurarea primară şi cea secundară);-circuitele de curent ale echipamentelor instalaţiei verificate.Circuitele de tensiune, de măsură şi de protecţie, care aparţin instalaţiei verificate din acelaşi� subsistem, cuprind:-�nfăşurările secundare ale transformatoarelor de tensiune ( pe durata măsurătorilor se desface legătura de lagare la păm�nt );
de curent şi 0,5 M pentru circuitele de tensiune c�t şi pentru circuitele de tensiune operativă de curent continuu.
-transformatoarele intermediare dacă� exista ( pe durata măsurătorilor se face o legătura �ntre �nfăşurarea primară şi cea secundară );- circuitele din cabluri şi din panouri/dulapuri, inclusiv şirurile de cleme, p�nă la siguranţele� sau �ntreruptoarele automate;-circuitele de tensiune ale echipamentelor instalaţiei verificăte.Circuitele de tensiune operativă de curent continuu,� care aparţin instalaţiei verificate din acelaşi� subsistem, cuprind ansamblul circuitelor conectate la aceleaşi perechi de siguranţe sau �ntreruptoare automate. In cazul �n care �ntr-o instalaţie sunt mai multe perechi de siguranţe sau �ntreruptoare automate, acestea vor fi considerate independente (nelegate galvanic).In cazul �n care circuitele de mai sus sunt comune mai multor instalaţii din acelaşi subsistem sau subsisteme diferite, se vor lua măsuri de
separare corespunzătoare, �n puncte bine alese, pe durata măsurătorilor astfel ca măsurătorile să fie concludente.
3 Incercarea rigidităţii dielectrice
Se �ncearcă starea izolaţiei circuitelor independente (nelegate galvanic), �ntre ele, precum� şi �ntre acestea şi păm�nt, cu 2000V; 50Hz sau un megohmetru de 2500V, timp de 1 minut.Circuitele supuse �ncercărilor sunt cele enumerate mai sus.
Să nu se producă străpungeri sau conturnări prin aer sau �n masa materialului izolant.
Măsurarea parametrilor se face �n condiţii de siguranţă, cu respectarea NPM şi NPSI.
Masuratorile cu aparate portabile in instalatiile electrice de joasa si inalta tensiune se executa in mod direct sau indirect, pe secundarul transformatoarelor existente in statii.
Se permite executarea unor masuratori folosind transformatoarele de masura montate provizoriu, dar numai pe baza autorizatiei de kucru, in care trebuie sa se stabileasca in mod concret masurile de protectie a muncii ce trebuie luate.
Masurile directe �n instalatiile de joasa tensiune cu aparate portabile (ampermetru, voltmetru, trusa wattmetrica, contorul etalon si clestele ampermetric) se pot executa, dupa caz pe baza de ITI - PM, AS sau DV. Formatia minima de lucru pentru aceste masurari trebuie sa fie de doi electricieni, seful de lucrare avand cel putin grupa� a III-a de autorizare.
Masurarile privind continuitatea sigurantelor de la cicuitele de tensiune si masurarile de tensiune la consumatori se pot executa de catre un electrician cu minimum grupa a III-a de autorizare.
Electricianul trebuie sa fie echipat pe durata realizarii legaturilor la circuitul primar sau secundar cu manusi electroizolante "clasa 0 sau 00", casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei si sa utilizeze unelte electroizolante sau eletroizolate. In� statii si posturi de transformare se va folosi �n plus �ncaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant.
Nu se permite folosirea clemelor de tip crocodil la circuitele de curent.
Masurarile directe cu megohmmetrul asupra instalatiilor (aparataj electric, cablur etc.) trebuie sa se execute dupa caz pe baza de ITI-PM, AS sau DV �n urmatoarele conditii:
a) instalatia respectiva trebuie sa fie separata electric si descarcata de sarcina capacitiva, �naintea fiecarei masurari;
b) celelalte lucrari asupra instalatiei respective trebuie �ntrerupte si personalul evacuat, �n zona ramanand� numai executantii masurarii. In cazul �n care instalatia supusa masurarilor este separata prin dezlegari de cordoane, prin dezlegari de conductoare de la� aparataj sau prin demontarea unei portiuni de bare de restul instalatiei care ramane legata la pamant si �n scurtcircuit, lucrarile �n aceste zone de lucru pot continua �n timpul masurarr cu meghommetrul �n instalatia� dezlegata;
c) �n punctele accesibile ale instalatiilor asupra carora se efectueaza masurarile si care nu sunt �ngradite, �n incinte ne�ncuiate, trebuie sa se posteze porsonal de paza;
d) formatia de lucru trebuie sa fie formata din cel putin doi electricieni dintre care unul avand minimum grupa a III-a de autorizare;
e) electricianul care aplica conductoarele meghommetrului pe elementul de �ncercat si care are cel putin grupa a II-a de autorizare trebuie sa
utilizeze manusi electroizolante si �ncaltaminte electroizilanta sau covor electroizolant;
f) este interzisa atingerea bornelor aparatului,� cordoanelor sau instalatiei �ncercate, �nainte de descarcarea de sarcina capacitiva, a acesteia.
Masurarile directe, �n instalatiile de �nalta tensiune, cu clestele ampermetric si verificarile cu indicatorul de corespondenta a fazelor, trebuie sa se execute de catre doi electricieni, dintre care unul are minimum� grupa a III- a de autorizare, carora li s-a facut instructaj �n acest scop, cu luarea urmatoarelor masurari:
a) folosirea de manusi electroizolante "clasa 1-4" �ncaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant, casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei;
b) pastrarea distantelor minime, prevazute la art.50 (2) din prezentele norme,� �ntre electricienii care executa masurarile si partile aflate sub tensiune;
c) manevrarea clestelui sau indicatorului, fara a se depasi limitatorul si fara sprijinirea acestor aparate de �ngradiri sau partile metalice ale instalatiei;
d) asigurarea unui echilibru stabil executantului si unei pozitii comode, �n timpul executarii masuratorilor.
Parametrii masurati sunt specifici activitatii desfaşurate
Rezultatele obţinute �n urma măsurătorilor şi/sau a verificărilor se consemnează �ntr-un document (buletin/protocol/raport de verificări pe suport din h�rtie, sau buletin/protocol/raport de verificări sub forma de fişier pe suport magnetic, pentru banca de date, etc.), protejate corespunzător, a cărui forma şi� continut vor fi stabilite de către unitatea de exploatare.
Documentul rezultatelor trebuie să cuprindă cel puţin:
o titlul documentului şi� elementele de identificare;
o datele de identificare a instalaţiei şi/sau a echipamentului;
o prezentarea măsuratorilor şi/sau a verificărilor. Se vor indica limitele admise, rezultatele obţinute, erorile faţă de valorile de referintă şi� concluziile pentru fiecare tip de măsură toare şi /sau� verificare �n parte;
o concluzia finală formulată de conducătorul lucrării;
o datele de identificare a aparatelor utilizate la� executarea măsurătorilor şi/sau a verificărilor;
o datele de identificare a personalului care a executat măsurătorile şi/sau� verificările;
o datele de identificare a conducătorului lucrărilor si semnatura.
Documentul �ntocmit şi� concluziile formulate vor sta la baza deciziilor ce vor fi luate de către unitatea de exploatare privitor la regimul instalaţiei de automatizare, care face obiectul documentului (introducerea �n exploatare, remedierea deficienţelor, etc.).
CAPITOLUL 11. SCHIMBAREA STĂRII OPERATIVE A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Identificarea stărilor operative ale echipamentelor electrice
Starile operative initiala şi finala sunt stabilite conform situatiei in care se gasesc echipamentele şi a dispozitiilor primite sau conform instrucţiunilor tehnice interne.
Personalul operativ este personalul care are ca sarcină de serviciu monitorizarea funcţionării echipamentelor, executarea operaţiilor şi manevrelor �n mod nemijlocit (local sau prin telecomanda) �ntr-o instalaţie electrică (staţie, centrală electrică etc.)
sau �ntr-un ansamblu funcţional de echipamente şi instalaţii electrice��� ( grup de staţii,� zonă de reţea electrică etc.). �n cazul instalaţiilor telecomandate, pentru perioada c�nd sunt pe telecomandă, o aceeaşi formaţie de personal operativ poate comanda instalaţii amplasate �n� teritorii diferite.
Personalul operativ face parte, de regulă, din subunitatea care are instalaţia respectivă �n gestiune/administrare sau exploatare nemijlocită şi �şi desfăşoară activitatea �n cadrul instalaţiei sau asupra instalaţiei.
Prin manevră se �nţelege ansamblul acelor operaţii, operaţii distincte, grupe distincte de operaţii, prin� care se� schimbă� starea operativă a echipamentelor,� sau a� poziţiei elementelor acţionate, regimul de funcţionare� sau schema de conexiuni �n care funcţionează acestea. Manevrele se fac� utilizand dispozitivele de acţionare a aparatelor de comutaţie şi telecomandă� sau cheile de comandă hard/ soft� de către personalul operativ/ de comandă operativă fără să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.
De o importanţă majoră este cunoaşterea scopului manevrelor de către tot personalul operativ angrenat �n pregătirea şi executarea manevrelor. De aceea, tot personalul� operativ� şi� de comandă operativă angrenat �n pregătirea şi executarea manevrelor trebuie să� cunoască scopul� acestora.
Prin manevre curente se �nţeleg acele� manevre care au ca scop modificarea-cu o periodicitate relativ constantă � a regimului de funcţionare a sistemului electroenergetic/al reţelei electrice sau a unei instalaţii (realizarea unor niveluri de tensiuni, reducerea unor circulaţii de putere, reducerea pierderilor tehnice de energie etc.) sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului electroenergetic (v�rf� de sarcină, gol de sarcină,urmarirea curbei de sarcina). Aceste manevre au un caracter frecvent, se execută mereu �n acelaşi fel şi trec echipamentul aflat �n exploatare din aceeaşi� stare operativă� A �n aceeaşi� stare operativă B sau invers.
Nu se consideră manevră curentă aceea care are drept scop retragerea echipamentului din exploatare.
Prin manevre programate se �nţeleg acele manevre care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului electroenergetic, instalaţiei, reţelei electrice, fără ca aceastea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum şi acele manevre� care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe.
Aducerea unui echipament �ntr-o stare operativă din alte stări operative este prezentata in urmatorul tabel:
Starea operativă �n care se aduce echipamentul
Stările operative din care se poate aduce echipamentul �n starea operativă din coloana 1
1 2starea deconectat funcţiune
rezervă caldăstare caldăstarea separat vizibilin functiune in regim special de exploatare
starea separat vizibil starea deconectatrezervă caldărezervă recestare caldăstare recestarea legat la păm�nt
starea legat la păm�nt starea separat vizibil
funcţiune starea deconectatrezervă caldăstare caldăin functiune in regim special de exploatare
�n funcţiune �n regim special de exploatare
funcţiunedeconectatrezervă caldăstare caldă
rezervă caldă funcţiunerezervă recestarea deconectatstare caldăstare recein functiune in regim special de exploatare
rezervă rece rezervă caldăstare recestarea separat vizibil
stare rece stare caldărezervă caldărezervă recestarea separat vizibil
Aprobarea schimbării stării operative este obţinuta conform regulamentului de efectuare a manevrelor şi a instructiunilor tehnice.
Persoanele răspunzătoare de desfăşurarea manevrelor de execuţie sunt:
a) persoanele care �ntocmesc, verifică şi aprobă foaia de manevră de execuţie � răspund de� corectitudinea foii de manevră de execuţie;
b) persoanele care dau dispoziţii � răspund� pentru corectitudinea dispoziţiilor privind manevrele de execuţie;
c) persoanele care� participă nemijlocit la executarea manevrelor � răspund� pentru� executarea� corectă� a� manevrelor de execuţie.
Pentru echipamentele telecomandate, responsabilităţile enumerate mai sus revin personalului care telecomandă instalaţia, pentru intervalul de timp� c�t acestea sunt �n regim de� �telecomandă�.
După comutarea pe �comandă locală�, responsabilităţile revin personalului care operează nemijlocit� echipamentul/instalaţia respectiv.
Stabilirea operaţiilor de schimbare a stării operative a echipamentelor electrice
Succesiunea operaţiilor de schimbare a stării operative este stabilita conform regulamentului de efectuare a manevrelor şi a instructiunilor tehnice interne.
Personalul operativ este personalul care are ca sarcină de serviciu monitorizarea funcţionării echipamentelor, executarea operaţiilor şi manevrelor �n mod nemijlocit (local sau prin telecomanda) �ntr-o instalaţie electrică (staţie, centrală electrică etc.) sau �ntr-un ansamblu funcţional de echipamente şi instalaţii electrice��� ( grup de staţii,� zonă de reţea electrică etc.). �n cazul instalaţiilor telecomandate, pentru perioada c�nd sunt pe telecomandă, o aceeaşi formaţie de personal operativ poate comanda instalaţii amplasate �n� teritorii diferite.
Personalul operativ face parte, de regulă, din subunitatea care are instalaţia respectivă �n gestiune/administrare sau exploatare nemijlocită şi �şi desfăşoară activitatea �n cadrul instalaţiei sau asupra instalaţiei.
�n cazul instalaţiilor telecomandate, pe perioada c�nd sunt� �n regim� de operare� prin telecomandă, instalaţiile pot fi telecomandate de alt personal operativ care �şi desfăşoară activitatea �ntr-un punct de telecomandă şi supraveghere amplasat �n afara instalaţiei.
Nominalizarea instalaţiilor sau echipamentelor care se află �n operarea unei formaţii se face prin decizia unităţii sau subunităţii de exploatare.
Subunitatea de exploatare nemijlocită a instalaţiei sau zonei de reţea electrică asigură desfăşurarea următoarelor activităţi operative:
a) �ntocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevră de execuţie;
b) dispunerea manevrelor de execuţie;
c) efectuarea operatiilor, manevrelor de execuţie �n mod nemijlocit de către personalul operativ din instalaţie sau zona de reţea respectivă (staţii electrice de transformare si/sau conexiunii, centrale electrice, zone de reţea etc.).
Personalul operativ al subunităţii de exploatare, numit �n acest scop, răspunde de ordinea detaliată de execuţie pe operaţii a unei manevre �n instalaţia sau zona de reţea electrică respectivă, de corectitudinea foii de manevră de execuţie şi corectitudinea dispoziţiilor de execuţie pe operaţii a manevrelor.
Persoanele răspunzătoare de desfăşurarea manevrelor de execuţie sunt:
a) persoanele care �ntocmesc, verifică şi aprobă foaia de manevră de execuţie � răspund de� corectitudinea foii de manevră de execuţie;
b) persoanele care dau dispoziţii � răspund� pentru corectitudinea dispoziţiilor privind manevrele de execuţie;
c) persoanele care� participă nemijlocit la executarea manevrelor � răspund� pentru� executarea� corectă� a� manevrelor de execuţie.
Pentru echipamentele telecomandate, responsabilităţile enumerate mai sus revin personalului care telecomandă instalaţia, pentru intervalul de timp� c�t acestea sunt �n regim de� �telecomandă�.
După comutarea pe �comandă locală�, responsabilităţile revin personalului care operează nemijlocit� echipamentul/instalaţia respectiv.
�n cazul �n care operarea unor instalaţii sau echipamente se face prin cooperare de către personal care nu aparţine subunităţii de exploatare care gestionează/administrează nemijlocit echipamentele/instalaţiile respective, responsabilităţile care revin subunităţii din care face parte acest personal se vor preciza prin decizii ale unităţii de exploatare sau prin convenţii de exploatare/operare scrise.
Aprobarea operatiilor de schimbare a starii operative şi a succesiunii acestora este obţinută conform regulamentului de efectuare a manevrelor şi a instructiunilor tehnice interne.
Modul de efectuare a manevrelor de execuţie� prin acţionarea de către personalul operativ a aparatelor de comutaţie de la faţa locului se stabileşte prin proceduri şi instrucţiuni interne emise de unitatea de exploatare av�nd �n vedere si instrucţiunile proprii de securitate� şi sănătate �n muncă.
�ntreruperea sau stabilirea continuităţii unui circuit cu ajutorul �ntreruptoarelor (separatoarelor de sarcină) se va face respect�ndu-se prevederile normelor/instrucţiunilor tehnice emise de autorităţile competente, condiţiile şi restricţiile impuse de fabrica constructoare etc. (�n funcţie de tipul constructiv al aparatului, caracteristicile circuitului care va fi �ntrerupt sau stabilit etc.).�� Unităţile de exploatare, prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, vor stabili condiţiile şi restricţiile ce se impun la efectuarea manevrelor cu �ntreruptoare (separatoare de sarcină) pentru toate cazurile care pun probleme deosebite.
Efectuarea operaţiilor de schimbare a stării operative
Operatiile de schimbare a stării operative sunt efectuate conform foii de manevre.
Operatiile de schimbare a stării operative sunt efectuate strict in succesiunea prestabilita.
Ordinea operaţiilor, a operaţiilor distincte şi a grupelor distincte de operaţii trebuie să fie astfel aleasă şi �nscrisă �n foaia de manevră, �nc�t prin executarea acestora �n ordinea prevăzută să nu se producă perturbaţiii in� funcţionarea sistemului electroenergetic, instalaţiei, reţelei electrice etc., perturbaţii �n alimentarea consumatorilor, defectarea sau distrugerea unor elemente ale instalaţiei sau reţelei electrice, accidente şi chiar să poată preveni consecinţele anumitor greşeli �n executarea manevrelor sau funcţionarea defectuoasă a unor utilaje.
Manevrele legate de funcţionarea tehnologică a anumitor echipamente, elemente (generatoare, compensatoare sincrone etc.) vor ţine seama de ordinea impusă de aceasta. Manevrele cu �ntrerupatoare, separatoare, siguranţe, CLP-uri etc. vor respecta principiul ordinei prevăzute �n prezentul Regulament,. şi �n procedurile şi instrucţiunile tehnice interne sau instrucţiunile de exploatare ale aparatelor şi instalaţiilor.
�n ordinea de �nscriere a operaţiilor (operaţiilor distincte, grupelor distincte de operaţii) trebuie să se ţină seama de o serie de recomandări speciale cu caracter provizoriu sau permanent, privind ordinea de manevrare a unor aparate, pentru a limita supratensiunile interne (ordinea de deconectare şi conectare impusă de existenţa unor �ntreruptoare pentru care există restricţii, ordinea de deconectare şi conectare la transformatoare, impusă de modul de tratare a neutrului şi felul �ntreruptorului etc.), pentru a limita puterile de scurtcircuit etc.
Operatiile de schimbare a stării operative sunt efectuate conform regulamentului de efectuare a manevrelor şi a instructiunilor tehnice interne.
Ordinea operaţiilor la �ntreruperea unui circuit este: deconectarea �ntreruptoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor (debroşarea �ntreruptoarelor), iar la stabilirea continuităţii unui circuit, ordinea operaţiilor este: �nchiderea separatoarelor (broşarea �ntrerupatoarelor) şi apoi conectarea �ntrerupatoarelor.
Ordinea de acţionare a separatoarelor: la deschiderea acestora �nt�i se deschid separatoarele de linie, transformator (sau borne) şi apoi cele de bare, iar la �nchiderea acestora �nt�i se �nchid separatoarele de bare/nod şi apoi cele de linie, transformator sau borne, pentru ca �n cazul unei eventuale acţionări greşite (�n sarcină) să nu se� afecteze barele colectoare/ nod.
Inversarea ordinii operaţiilor este permisă numai �n cazul �n care acţionarea greşită (�n sarcină), de la faţa locului, a unui separator de linie, de transformator este mai periculoasă pentru executant dec�t acţionarea separatoarelor de bare/nod. Pentru astfel de situaţii, unitatea de exploatare trebuie să elaboreze proceduri şi instrucţiuni tehnice interne �n care nominalizează, pentru instalaţiile proprii, locul de acţionare, condiţiile şi modul de desfăşurare a manevrelor.
La� acţionarea� manuală (de la aparat) a� separatoarelor,� atunci�� c�nd aparatul permite aceasta, se recomandă următorul� mod de acţionare:
o la deschidere - separatorul� se va acţiona �n aşa fel �nc�t �n� prima� fază� a� operaţiei�� contactele��� acestuia� să��� se �ndepărteze lent,� iar� �n� cazul� �n��� care� se� observă�� un �nceput de arc,� acestea să se �nchidă la loc c�t mai rapid posibil;
o la �nchidere - separatorul� se va acţiona� �n� aşa� fel, �nc�t contactele acestuia să se apropie c�t mai rapid posibil, iar dacă se observă arc electric, trebuie continuată acţiunea de �nchidere, �n nici un caz nu se va incerca� deschiderea sa.
�n acest fel se pot diminua efectele unei eventuale manevre greşite cu separatorul respectiv.
Operatiile de schimbare a starii operative sunt efectuate corect.
De regulă, �n foile de manevră nu este permis să se facă corecturi, adăugiri sau ştersături.
�n cazul �n care este necesară refacerea unei foi de manevră, �ntocmirea, verificarea, aprobarea şi controlarea acesteia se vor face ca pentru orice foaie de manevră nouă.
Foile de manevră de execuţie vor fi citite pentru verificare şi aprobare (c�nd acestea se fac prin telefon sau pentru control), de
şeful de tură al formaţiei de servire operativă, care este de serviciu. Foile de manevră de coordonare vor fi citite pentru verificare şi aprobare (c�nd acestea se fac prin telefon) de persoana de serviciu �n tură (şeful de tură) din compartimentul de comandă operativa al centrului de dispecer� respectiv.
CAPITOLUL 12. SUPRAVEGHEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
Supravegherea instalaţiilor electrice
Parametrii sunt citiţi, măsuraţi sau calculaţi la intervalele de timp prestabilite.
Valorile parametrilor sunt identificate in raport cu domeniile prescrise sau cu valorile admisibile sau admisibile corectate in funcţie de condiţiile concrete.
Valorile noi ale parametrilor sunt corelate intre ele şi comparate cu cele anterioare pentru stabilirea unor regimuri optime de funcţionare.
Elementele de execuţie sunt acţionate pentru realizarea noului regim de funcţionare.
Sistem de monitorizare a parametrilor de calitate ai puterii
Calitatea puterii deficitara poate avea un impact economic semnificativ in multe intreprinderi. Pornind de la aceasta problema, s-a dezvoltat o gama larga de tehnologii, fie pentru atenuarea consecintelor nefavorabile, fie pentru rezolvarea problemelor rezultate. Costurile acestor tehnologii se justifica prin imbunatatirea performantelor si reducerea costurilor de productie.
Inainte de luarea unei decizii de investitie in calitatea puterii, este foarte important sa se evalueze impactul economic al calitatii puterii
deficitare pentru comparatie cu costurile eventualelor masuri de imbunatatire si verificarea eficientei masurilor implementate.
Procesul de evaluare al acestor investitii cuprinde:
o caracterizarea performantelor de calitate a puterii actuale;
o estimarea costurilor impuse de calitatea puterii;
o caracterizarea diferitelor solutii in functie de costuri si eficienta;
o realizarea unei analize economice comparative pentru diferite solutii.
Analiza evenimentelor de calitate a puterii se realizeaza pe baza monitorizarii continue ce poate determina problemele potentiale. In sprijinul analizei evenimentelor s-au elaborat� si se aplica standarde de calitate. Cele mai uzuale sunt EN 50160 si IEC 61000-4-30. En 50160 ofera nivele recomandate pentru diferiti parametri de calitatea puterii, in timp ce IEC 61000-4-30 ofera metode de masura si descrie formule de masurare.
Pentru luarea unor decizii de eficientizarea consumurilor, reducerea costurilor de mentenanta si imbunatatirea parametrilor de calitate a energiei, un sistem de monitorizare a parametrilor de calitate a puterii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
o sa fie bazat pe:
o pachete de programe de achizitii de date;
o inregistrare;
o transmisii de date;
o prelucrare;
o monitorizare;
o analiza;
o urmarirea unui numar mare de marimi de interdependenta a canalelor de intrari/iesiri;
o urmarirea calitatii energiei electrice din sistem.
o sa asigure:
o monitorizarea consumului si a parametrilor de calitate a energiei electrice in sistemul monitorizat astfel incat sa permita luarea unor masuri de eficientizare a consumurilor. Deasemenea, trebuie sa permita un set de analize post avarie pentru a dezvolta un management predictiv;
o generarea de rapoarte flexibile, in conformitate cu necesitatile si responsabilitatile personalului de monitorizare, referitoare la masurarea, monitorizarea si raportarea parametrilor de calitate a energiei electrice;
o eficientizarea mentenantei intregului sistem monitorizat.
Conform cu specificatiile internationale si analizand sarcina propusa, orice sistem de monitorizare este structurat pe 3 nivele: nivelul de achizitie a marimilor electrice din proces, nivelul de analiza a marimilor monitorizate din punctul de vedere al calitatii energiei (se realizeaza pe un sistem de calcul la distanta) si nivelul de comunicatie dintre primele doua nivele.
Implementarea unui sistem de monitorizare, precum si structura acestuia sunt complet determinate de o serie de cerinte care trebuiesc indeplinite pentru ca decizia de implementare sa fie intemeiata, iar momentul oportun acestei operatii.
O prima conditie necesara pentru ca solutia aleasa sa poata fi considerata cea mai buna,� este expandabilitatea � disponibilitatea sistemului pentru upgrade (hardware si/sau software) sau modificari ulterioare cu efort minim, atat din punct de vedere financiar cat si tehnic. In virtutea acestei conditii, trebuie ales un analizor de calitatea puterii modular, configurabil pentru diferite aplicatii doar prin inlocuirea sau adaugarea de noi module de intrare. De asemenea, software-ul de vizualizare si prelucrare a datelor achizitionate este bine sa fie acelasi pentru toate aplicatiile pe care le permite dispozitivul. Pentru viitoare upgrade-uri, software-ul permite gestionarea informatiilor de la mai multe dispozitive de masura, apartinand diferitelor tipuri de aplicatii de management al sistemului energetic.
Comunicatia este de asemenea un factor esential. Protocoalele de comunicatie folosite este bine sa fie cat mai raspandite. Un protocol de comunicatie robust, dar rigid limiteaza plaja de echipamente ce pot fi folosite in sistem. In afara de protocolul de comunicatie, sunt foarte importante modulele de comunicatie suportate, mediul de transmisie a informatiilor si viteza de transmisie. Viteza de transmisie este determinata de modulele de comunicatie, de mediul de transmisie si de porturile de comunicatie ale dispozitivului de masura si, respectiv, de calcul. De asemenea, trebuie sa fie disponibile cel putin 2 moduri de comunicatie (redundanta) pentru a preintampina eventualele disfunctionalitati.
Resursele hardware ale sistemului de calcul trebuiesc corelate cu specficatiile dispozitivului ales pentru indeplinirea sarcinilor de achizitie si stocare. Aceste specificatii se refera la viteza procesorului, capacitatea de stocare, dar si modul de vizualizare. Tot in aceasta cerinta se incadreaza si echiparea sistemului cu imprimata pentru tiparirea de rapoarte si statistici.
Interfata cu utilizatorul � resursele software � trebuie sa permita operarea cat mai facila a sisitemului, preferabil intr-un format familiar sau usor de invatat.
Componenta hardware de masura � traductoarele de masura curent/tensiune � este conditionata de caracteristicile aparatului de masura. Aceasta cerinta stabileste masura corecta a marimilor electrice. Din punct de vedere hardware, trebuie cunoscut modul de conectare la retea in punctul de masura; este o cerinta necesara ca aceasta conectare sa nu afecteze in niciun fel functionarea procesului.
Punctele monitorizate � locatia fizica in care se realizeaza masura. Din acest punct de vedere, trebuie stabilit numarul optim de puncte de monitorizare, astfel incat cerintele de monitorizare sa fie indeplinite. Locatia fizica a acestora trebuie sa tina cont si de infrastructura retelei.
Raportarea � generarea de rapoarte este o cerinta primordiala a monitorizarii. Rapoartele si statisticile generate trebuie sa contina toate informatiile necesare unui management eficient al energiei. Generarea de rapoarte se va face atat un format electronic, cu posibilitatea de prelucrare a informatiei cat si pe suport de hartie.
Alarme � un set de alarme definite corespunzator permite luarea unor masuri eficiente in caz de defect. Deasemenea, permite generarea unor statistici pentru analiza ulterioara si dezvoltarea managementului energetic.
Pentru ca un sistem de monitorizare sa fie complet, acesta trebuie sa aiba o viteza mare de esantionare si o capacitate mare de prelucrare numerica a semnalelor pentru a permite masurarea tuturor parametrilor − inclusiv armonici si fenomene tranzitorii, pe fiecare perioada.
Un sistem stationar de monitorizare a calitatii energiei trebuie sa fie capabil sa culeaga si sa stocheze un volum important de date. Aceasta conditie poate duce la nivelul de proces la pierderea unei parti a datelor achizitionate:
o posibilitatea pierderii datelor legate de evenimentele curente aflate in desfasurare in cazul pierderii alimentarii;
o posibilitatea pierderii datelor prin umplerea sau suprascrierea memoriei analizorului in cazul lipsei caii de comunicatie.
Solutiile posibile pentru rezolvarea problemei pierderii datelor cauzata de lipsa tensiunii de alimentare sunt:
o folosirea de surse de alimentare neintreruptibile;
o folosirea unor dispozitive care sa sesizeze caderea tensiunii de alimentare, sa salveze datele curente la disparitia acesteia si sa contorizeze timpul cat tensiunea de alimentare lipseste.
Pentru a preveni pierderea datelor din cauza suprascrierii sau umplerii memoriei interne se pot folosi cai de comunicatie permanente pentru descarcarea continua a datelor spre un echipament de calcul aflat la nivelul central.
Structura unui sistem de monitorizare
In conformitate cu practica mondiala in domeniu, un sistem de monitorizare a parametrilor de calitate a energiei are structura de ansamblu din figura 12.1.1.
In functie de cerintele aplicatiei, structura unui sistem de monitorizare poate fi mai complexa, insa structura de baza trebuie sa cuprinda:
o achizitie si monitorizare locala;
o procesare si stocare;
o comunicatie;
o interfata cu utilizatorul.
Fig. 12.1.1. Structura unui sistem de monitorizare a calitatii puterii aplicat alimentarii unui sistem de iluminat public, cu transmisia informatiei prin GSM.
Un sistem de achizitie si monitorizare locala a datelor din proces cuprinde un aparat pentru masura calitatii puterii cu transformatoare de masura pentru curent si tensiune (in functie de valorile ce urmeaza a fi masurate), un sistem neintreruptibil de putere pentru mentinerea alimentarii in caz de defect, si cabluri de conexiune.
Sistemul de comunicatie intre proces si dispecer se stabileste in functie de particularitatile aplicatiei. Cele mai uzuale sisteme de comunicatie sunt Ethernet, GSM si linia de alimentare (PLC).
Procesarea si stocarea datelor achizitionate este realizata cu un software specializat pentru transferul si prelucrarea de date si analiza a calitatii energiei; are ca suport un sistem de calcul tip laptop sau desktop.
Interfata cu utilizatorul permite vizualizarea si prelucrarea datelor si comenzi de imprimare de statistici si rapoarte personalizate.
In figura 12.1.1. este specificat si traseul informatiei, din starea de marime analogica la iesirea din postul de transformare, in format digital pentru afisare grafica. Valorile de tensiune si curent sunt aduse in gama de valori impusa de aparatul de masura prin transformatoare;
INTERFATA TIP WEBSERVER
PROCESARE SI
STOCARE
GSM
PT PA
R
N
T
S
R
N
T
S
ACHIZITIE SI MONITORIZARE
GSM COMUNICATIE
in aparatul de masura, informatia de curent si tensiune este digitizata si transmisa spre procesare. Software-ul prelucreaza pachetele de date si ofera utilizatorului o analiza a calitatii puterii in functie de standardul EN 50160 sau particularizata.
Studiu de caz � sistem de monitorizare a parametrilor de calitate a puterii de alimentare a unui sistem de iluminat public
In vederea alegerii celei mai bune solutii pentru monitorizarea si eficientizarea energetica a iluminatului public (fara a afecta nivelul de iluminare), s-a facut o analiza a caracteristicilor� si particularitatilor retelei de iluminat pentru a stabili masuri de imbunatatire eficiente adaptate la situatia propusa.
Fig. 12.1.2� Structura unui sistem de monitorizare cu punct de masura la iesirea din postul de transformare pentru iluminatul stradal (sistemul se bazeaza pe un
analizor de calitatea puterii si comunica prin GSM)
In fiecare post de transformare se poate instala un sistem de monitorizare (avand in componenta cate un analizor de retea, un modul de transmisie de date � in functie de variantele disponibile local, o sursa neintreruptibila pentru alimentare si protectie, alte sisteme de siguranta si protectie). Datele inregistrate in fiecare punct de masura vor fi transmise catre un centralizator pentru prelucrare, vizualizare si raportare. Pentru fenomenele inregistrate in retea se pot defini alarme, atat locale (pe unitatea de calcul pe care administratorul acceseaza software-ul dedicat), cat si la distanta, prin serviciul SMS
PT PA
R
N
T
S
R
N
T
S
COMUNICATIE GSM
ACHIZITIE SI MONITORIZARE
PROCESARE SI STOCARE
INTERFATA
sau e-mail, catre persoanele predefinite de administrator. Astfel, cerintele de monitorizare sunt acoperite.
Utilizarea sistemului de monitorizare permite inregistrarea evenimentelor din reteaua publica de iluminat, in vederea unor analize care vizeaza calitatea energiei electrice si luarea de decizii privind eficientizarea energetica. De asemenea, permite analiza unor evenimente nedorite post avarie pentru identificarea cauzelor anumitor evenimente sau anomalii in retelele electrice, precum si localizarea acestora.
In fiecare post de transformare se poate instala un sistem de monitorizare avand in componenta cate un analizor de retea, un modul de transmisie de date, o sursa neintreruptibila pentru alimentare si protectie, alte sisteme de siguranta si protectie. Datele inregistrate in fiecare punct de masura vor fi transmise catre un centralizator pentru prelucrare, vizualizare si raportare. Se propune monitorizarea continua a retelei de iluminat cu un analizor de retea cu posibilitati de transmisie la distanta prin conexiune GSM (este necasara o buna acoperire a zonei in ceea ce priveste semnalul GSM), si transfer local de date prin cablu RS 232 sau RS 485.
Partea de masura si calcul a parametrilor de calitatea puterii este asigurata in totalitate de analizorul de retea. Dispozitivul poate achizitiona si procesa datele online, permitand utilizatorului sa vizualizeze inregistrarile ca valori metrice (in format analogic, digital sau combinat) a maxim 4 canale pe display, evolutie grafica in timp pentru valorile a cel mult 6 canale sau in format tabelar cu pana la 10 canale de masura selectate de utilizator. Durata intrevalului de monitorizare poate varia intre cateva minute si cateva saptamani, sau chiar mai mult, in functie de configurarea memoriei pentru inregistrare.
Analizorul de retea, permite atat monitorizare online cat si offline continua sau cu declansarea inregistrarii in momentul in care anumite conditii de declansare impuse de utilizator sunt permise.
Monitorizarea online
In bara de instrumente, in sectiunea a doua sunt grupate butoanele inteligente necesare procesului de inregistrare. Pentru inregistrarea online, odata realizate toate configurarile anterioare, se acceseaza butonul Start Online Recording. In fereastra de lucru vor
aparea valorile inregistrate ale canalelor selectate pentru vizualizare in format contor, asa cum este prezentat in figura urmatoare.
Fig. 12.1.3.� In vizualizarea on-line este posibila afisarea valorilor a 4 canale de masura sub forma de multimetru (analog, digital sau combinat) cu posibilitate de
modificare a limitelor de afisare si a unitatii de masura
Fig. 12.1.4.� Reprezentarea grafica a evolutiei in timp a pana la 6 marimi electrice cu posibilitate de editare, precum si copiere partiala sau integrala a
reprezentarii pentru importare in diverse tipuri de documente
Fig. 12.1.5. Reprezentarea tabelara a evolutiei in timp a marimilor electrice cu posibilitate de editare a reprezentarii, precum si copiere partiala sau integrala
pentru importare in diverse tipuri de documente
Monitorizarea offline
Datele achizitionate online si salvate pot fi vizualizate si offline in forma tabelara sau ca evolutie grafica in timp. Datele pot� fi ulterior procesate cu functia FFT (transformata Fourier rapida) pentru vizualizare ca bar-graph a armonicilor de curent si tensiune pentru fiecare faza. Armonicile inregistrate de analizorul echipat cu metoda de analiza FFT sunt reprezentate ca un spectru de frecventa cu bare verticale. In jumatatea superioara (reprezentate cu albastru pe figura) sunt armonicile de curent iar in jumatatea inferioara (cu rosu) sunt cele de tensiune. Comutarea intre valorile pe cele 3 faze se realizeaza cu butonul din dreapta � jos.
�
Fig. 12.1.6.� Reprezentarea grafica a armonicilor de curent si tensiune pentru fiecare faza calculate cu Transformata Fourier rapida (FFT) si analizata in
conformitate cu standardul de calitate EN 50160
Odata terminata comunicatia cu dispozitivul, analizorul continua sa monitorizeze reteaua in care este instalat iar la o noua conectare se pot vizualiza statistici de evenimente, un centralizator cu maximele si minimele zilnice, contorii de energie si reprezentarea grafica a armonicilor. Citirea datelor din memoria analizorului, se realizeaza la urmatoarea conectare.
Fig. 12.1.7.� Statistici si rapoarte in conformitate cu standardul de calitate EN 50160 realizate pe baza masuratorilor continue
Pentru a preveni pierderea datelor din cauza suprascrierii sau umplerii memoriei interne se poate folosi calea de comunicatie
permanenta pentru descarcarea continua a datelor spre un echipament de calcul aflat la nivelul central. O a doua varianta presupune utilizarea functiei de partitionare a memoriei interne in functie de tipul datelor stocate si interogarea periodica (in functie de perioada estimata de umplere a memoriei) pentru descarcarea pachetelor de date.
Acest sistem de monitorizare poate fi utilizat pentru diverse tipuri de consumatori, nefiind specific iluminatului public:
o permite analiza conform cu EN 50160 a evenimentelor inregistrate cu afisare de rapoarte si statistici;
o contorizeaza consumul de energie pe o anumita perioada definita de utilizator;
o permite vizualizarea online a pana la 10 parametri electrici simultan in diferite moduri de vizualizare;
o realizeaza masura de tensiune si curent direct sau prin transformatoare de masura, in functie de retea;
o permite transferul local (prin RS 232) sau la distanta (GSM) pentru datele inregistrate;
o informatia inregistrata poate fi copiata si stocata pe o unitate de calcul intr-un format consacrat utilizatorilor de calculatoare pentru analiza si comparatie ulterioara proceselor de modernizare, a auditurilor energetice, etc.
In urma masuratorilor efectuate, s-a concluzionat ca lampile cu vapori de mercur sunt mari consumatoare de energie si slabe surse de lumina � factorul de putere este mic (0,5). In plus, prezenta condensatorului accentueaza distorsiunile armonice in timp ce lipsa acestuia determina cresterea consumului de energie reactiva (apar pierderi de 5W/lampa).
Pentru cazul studiat s-au propus masuri de eficientizare vizand inlocuirea lampilor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu si a balasturilor electromagnetice cu unele electronice si controller pentru diminuarea fluxului luminos.
Aplicand masuri de eficientizare a consumurilor prin inlocuirea echipamentelor de iluminat neeficiente cu unele superioare si alese in conformitate cu SR 13433 ��Standard roman pentru iluminatul cailor de circulatie� si SR EN 13201:2004 ��Iluminat public� se poate obtine o economie de energie de aproximativ 25%.
Solutia cea mai buna de transmisie a informatiilor pentru monitorizarea retelei de iluminat stradal intr-un oras este comunicatia GSM cu monitorizare offline, avand costuri mici, ocupand un spatiu fizic redus, cu o implementare usor realizabila si posibilitati de extindere fara modificari ale structurii actuale a sistemului.
Costurile implementarii unui sistem de monitorizare cu un analizor de clasa inferioara sunt:
o pentru un punct de monitorizare: 19842 RON;
o pentru un oras cu 10 puncte de monitorizare: 127620 RON.
In cazul unui sistem de monitorizare cu un analizor de clasa A, costurile sunt mai mari:
o pentru un punct de monitorizare: 45013 RON;
o pentru un oras cu 10 puncte de monitorizare: 381550 RON.
Concluzii
Perturbatiile si evenimentele pot fi precis indicate, documentate si analizate chiar si in sistemele puternic ramificate, cu referinte in standardele aplicabile � baza perfecta pentru o optimizare sustinuta. Optimizarea creste siguranta in functionare, mentine stabilitatea calitatii produsului si asigura nivelul scazut al pretului.
Monitorizarea continua a consumurilor retelei de iluminat public permite:
o luarea celor mai bune masuri de eficientizare si imbunatatire a calitatii puterii;
o dezvoltarea si controlul studiilor si proiectelor de modernizare;
o dezvoltarea managementului predictiv bazat pe statistici de evolutie continua;
o imbunatatirea conditiilor contractuale;
o imbunatatirea relatiei dintre furnizor si consumatori.
Avantajele sistemului de monitorizare obtinute aplicand masurile rezultate din analiza calitatii energiei au in vedere:
o reducerea costului facturilor la energie electrica;
o reducerea costurilor cu intretinerea;
o cresterea duratei de functionare a instalatiei;
o reducerea emisiilor poluante de CO2.
Alegerea tipului de analizor se stabileste in functie de cerintele utilizatorului si conditiile impuse de retea.
De curand, Romania a adoptat standardul SR EN 16001:2009, care specifica cerintele pentru stabilirea, implementarea, mentinerea si imbunatatirea unui sistem de management al energiei pentru imbunatatire continua in sensul de utilizare a energiei in mod durabil si mult mai eficient. Elaborarea si adoptarea standardului EN 16001:2009 contribuie la stimularea procesului de imbunatatire continua ce conduce la utilizarea mai eficienta a energiei. Aceasta incurajeaza organizatiile sa implementeze un plan de monitorizare si analiza a energiei.
In conformitate cu specificatiile standardului EN 16001:2009, un sistem de management eficient al consumului de energie are ca urmare in practica:
o posibilitatea luarii unor decizii de imbunatatire a eficientei energetice;
o imbunatatirea continua anuala precum si imbunatatirea performantelor consumului de energie;
o analiza mai profunda a zonelor cu potential pentru economisirea de energie.
Dezvoltarea managementului predictiv prin gestionarea de date si statistici privind evolutia pe un termen indelungat este asigurat cu sisteme de monitorizare online si transmisia datelor catre postul dispecer pentru centralizarea si stocarea acestora intr-o baza de date. Datele pot fi utilizate pentru realizarea studiilor si proiectelor de modernizare si eficientizare, a auditurilor energetice, pentru compararea cu datele inregistrate ulterior proceselor de modernizare.
Informatiile obtinute prin monitorizare sunt esentiale pentru luarea de masuri optime de imbunatatire a calitatii puterii si eficientizare energetica. Economiile mari de energie realizate prin implementarea sistemului cresc gradul de eficienta energetica a instalatiei optimizate, cu influente pozitive asupra emisiilor de CO2 in atmosfera.
Efectuarea controlului in instalaţii�
Controlul este efectuat la intervalele de timp prestabilite.
Controlul este realizat pe traseele stabilite prin instrucţiuni tehnice interne.
Echipamentele electrice şi dotarile stabilite prin instructiunile tehnice interne sunt controlate vizual şi auditiv.
Starea de curăţenie este controlata conform instrucţiunilor tehnice interne.
Efectuarea verificărilor profilactice
Verificarile profilactice se realizează conform graficelor sau de cate ori este necesar.
Verificarile profilactice sunt efectuate la echipamentele electrice specificate in instrucţiunile tehnice interne.
Echipamentele electrice şi instalatiile sunt verificate tehnic şi funcţional conform instrucţiunilor de funcţionare.
CAPITOLUL 13. ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Verificarea stării tehnice a instalaţiilor şi echipamentelor
Instalatiile şi echipamentele electrice sunt verificate la intervalele de timp prestabilite sau de cate ori este nevoie.
Instalatiile şi echipamentele electrice sunt verificate tehnic şi functional cu SDV-uri şi aparate de laborator specifice.
Instalatiile şi echipamentele electrice sunt verificate conform instrucţiunilor tehnice interne.
Lucrarile de �ntreţinere sunt identificate pe baza datelor verificărilor.
Executarea lucrărilor de � ntreţinere
Lucrarile de �ntreţinere sunt executate periodic sau de cate ori este necesar.
Lucrarile de �ntreţinere sunt efectuate in conformitate cu documentaţia tehnica a instalaţiei sau echipamentului electric.
Lucrarile de �ntreţinere efectuate permit atingerea valorilor nominale ale parametrilor.
Intretinerea instalatiilor şi echipamentelor electrice se face cu respectarea normelor PM şi PSI.
Intretinerea instalatiilor şi echipamentelor electrice este realizata cu respectarea normelor de timp şi de consum de materiale.
CAPITOLUL 14. RECONDIŢIONAREA MATERIALELOR
Verificarea stării materialelor
Sunt identificati parametrii care caracterizeaza starea materialelor şi valorile acestora.
Valorile parametrilor sunt comparate cu valorile nominale sau admisibile şi, daca este necesar, se decide reconditionarea materialelor.
Recondiţionarea materialelor
Materialele sunt prelucrate prin operaţii specifice, conform instrucţiunilor tehnice interne.
Parametrii materialelor recondiţionate ating valorile admisibile sau nominale.
CAPITOLUL 15. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII PROPRII
Eşalonarea activităţilor
Inventarierea activităţilor este realizata prin luarea in considerare a tuturor surselor autorizate.
Formulare specifice pentru lucrari
�Autorizatie de lucru�
Executarea lucrarilor in baza autorizatiei de lucru se face �n conformitate cu prevederile subcapitolului 3.2 din norma NSSM 65. In
anexa 3C de prezinta modelul "Autorizatiei de lucru". Aceasta contine urmatoarele:
o A "Dispozitia de executare a lucrarii";
o B "Admiterea la lucru";
o C "Inceperea si desfasurarea lucrarii";
o D "Modificari �n componenta formatiei de lucru";
o E "Intreruperea� si reluarea lucrarii";
o F "Terminarea lucrarii si predarea - primirea instalatiei".
�A "Dispozitia de executare a lucrarii", parte care se completeaza
de catre emintent. Acesta nominalizeaza seful de lucrare(1) stabilit corespunzator complexitatii si profilului lucrarii (pregatire si experienta profesionala, grupa de autorizare).
Emitentul� stabileste �mpreuna cu seful de lucrare detaliile tehnologice si de protectie a muncii specifice lucrarii �ncredintate si anume:
a) instalatia �n care se va desfasura lucrarea(2), nominalizand-o;
b) partea din aceasta la care urmeaza a se lucra (3);
c) continutul lucrarii (4).
Emitentul si seful de lucrare stabilesc durata de lucru (5), �nscriind numarul zilelor� afectate� petru aceata; data �nceperii lucrarii (6), aducerea instalatiei, la sfirsitul programului zilnic de lucru, �n starea corespunzatoare repunerii sub tensiune (7), dupa caz.
Emitentul si seful de lucrare stabilesc numarul zonelor de lucru (8) si nominalizarea lor (9), astfel �ncat seful de lucrare sa-i fie clare legarile la pamant si �n scurtcircuit.� Emitentul si seful de lucrare stabilesc cerintele de protectie a muncii (10), marcandu-se cu "X", �n chenarul aferent. De asemenea , emitentul, nominalizeaza instalatiile
care nu respecta distantele de vecinatate fata de instalatia la care urmeaza a se lucra si se stabileste starea �n care trebuie aduse acestea (11).
Se consemneaza cine asigura separarea electrica a instalatiei, se stabileste si se marcheaza cu "X" �n chenarul corespunzator (12), modul de executie al separarii electrice, nominalizandu-se toate locurile de operare.
Tot emitentul stabileste admitentul desemnandu-l la randu (17).
Masurile suplimentare apreciate ca fiind necesare, de catre emitent si seful de lucrare se vor �nscrie la punctul (13).
Emitentul �ntocmeste clar si fara modificari schema electrica monofilara a instalatiei primare sau partii din instalatie la care urmeaza a se lucra, evidentiind modificarile de la schema normala de functionare, pozitia� �n care trebuie� aduse aparatele de comutatie de catre admitent pentru realizarea separarii electrice, CLP care se �nchid si scurtcircuitoarele mobile care trebuie montate pentru delimitarea zonelor de lucru.
Emitentul va mentiona personalul care executa legarile la pamant si in scurtcircuit completand� rubrica corespunzatoare (14) din autorizatia de lucru. Insusindu-si decizia si preluand responsabilitatea celor dispuse si consemnate, emitentul semneaza sub propriul nume (15) si (16). Acelasi lucru �l face si admitentul dupa clarificarea continutului autorizatiei de lucru, la preluarea formularului (18) si seful de lucrare (19) (20).
Un exemplar al formularului cuprinzand dispozitia emitentului (cap. A) este retinut de acesta dupa predarea celorlalte admitentului sub semnatura.
Ordinea desfaşurarii activitatilor este stabilita in functie de importanta şi urgenta lor.
B "Admiterea la lucru" revine admitentului si �n situatia� �n care acesta urmeaza a fi si sef de lucrare.
Admitentul completeaza �n autorizatia de lucru, numarul foii de manevra (1) numerele� mesajelor primite� (2) si continutul acestora (sub schema electrica prezentata pe formular).
In cazul executarii manevrelor fara foaie de manevra, admitentul consemneaza acest lucru marcand� cu "X" �n chenarul de la randul 3, dupa executare.
Admitentul confirma realizarea masurilor tehnice, consemnand detaliat unde a realizat separarile� electrice (4) si locurile� unde a realizat legarile la pamant si in scurt circuit prin �nchiderea CLP sau montarea scurtcircuitoarelor mobile (5).
Admitentul trebuie sa consemneze realizarea concreta a masurilor suplimentare pe care le-a realizat (6).
Dupa terminarea manevrelor si operatiilor� ce-i revin, inclusiv realizarea, dupa caz, a zonei/zonelor de lucru, daca schema electrica monofilara difera de cea precizata de emitent, admitentul �ntocmeste schema electrica monofilara primara pe care a realizat-o� cu figurarea pozitiei aparatelor de comutatie� actionate� si a punctelor unde a realizat� legarea la pamant prin �nchiderea CLP sau montarea scurtcircuitoarelor mobile, inclusiv marcarea zonelor de lucru (11).
Daca scurtcircuitoarele pentru delimitarea� zonei de lucru se monteaza de admitent acesta completeaza tabelul de la cap. C, punctul 6 respectiv semnand �mpreuna cu seful de lucrare.
In cazul �n care nu a adus nici o modificare sau completare schemei realizate de emitent, admitntul va confirma, prin marcare cu "X" �n chenarul randului 10.
Dupa punerea de acord �ntre admitent si seful de lucrare asupra corectitudinii si suficientei masurilor� luate, cei doi �si �nscriu numele� si semneaza� formularul la randurile 8 si 9, consemnand la randul 7 data si ora �ncheierii acestei etape.
Al doilea exemplar aferent capitolului A si un exemplar aferent capitolului B din formularul autorizatiei de lucru sunt retinute de admitent, iar originalele aferente capitolelor A si B si exemplarele aferente capitolelor C, D, E si F se predau de catre admitent sub semnatura sefului de lucrare.
Studierea documentaţiei tehnice
Este identificat modul reglementat de desfaşurare a activitatii.
C "Inceperea si desfasurarea lucrarii", parte care se completeaza de catre seful de lucrare. Inceperea lucrarii este conditionata de:
a) identificarea instalatiei la care se va lucra si consemnarea acestei actiuni de mare raspundere pentru seful de lucrare, prin marcare cu "X", �n chenarul aferent randului 1;
b) confirmarea, prin marcarea cu� "X", �n chenarul aferent randului 2, ca� lucrarea se desfasoara �n deplina cunoastere a fisei tehnologice sau a instructiunii tehnice de lucru specifice, respectiv, a dotarii cu dispozitive, sculele si mijloacele de protectie proprii acesteia;
c) efectuarea unui instructaj, complet si responsabil, membrilor formatiei de lucru (inclusiv a deserventilor de utilaje sau persoanelor de alta specialitate), repartizarea sarcinilor concrete fiecarui component al formatiei si confirmarea acestor actiuni �n autorizatia de lucru prin marcarea cu "X" a chenarului aferent randului 3;
d) confirmarea recunoasterii, de catre seful de lucrare, a suficientei si corectitudinii masurilor de realizare a zonei de lucru luate de catre admitent (altul decat propria personala), prin marcarea cu "X" a chenarului de la punctul 4;
e) realizarea zonei de lucru ( a primei zone de lucru �n cazul� �n care vor urma altele ) prin executarea masurilor specifice conform prevederilor capitolului 3, subcapitolul 3.1. din prezenta norma; consemnarea �n tabelul de la punctul 6 a locurilor de montare a subscurtcircuitarelor mobile sau �nchidere a CLP; a
datei� si orei admiterii la lucrare inclusiv semnatura de confirmare a masurilor luate. In cazul �n care zona de lucru a� fost realizata de admitent acesta va semna, de asemenea,� �n tabelul dela punctul 6;
f) consemnarea, �n spatiul rezervat dela puntul 7; a eventualelor masuri suplimentare de protectie a muncii pe care le-a luat seful de lucrare �ntr-una din zone;
g) confirmarea, prin marcarea cu "X", �n chenarul aferent randului 5, a realizarii conditiilor specifice lucrului� la �naltime, acolo unde este cazul. Acesta actiune, de mare raspundere pentru seful de lucrare, trebuie avuta �n vedere de la etapa pregatirii lucrarii, �n sensul dotarii corespunzatoare pentru realizarea la fata locului a masurilor necesare;
h) confirmarea, prin semnatura, �n spatiile rezervate de la punctele 8 si 9, de catre seful de lucrare si de catre membrii formatiei de lucru, ca acestia au fost instruiti, respectiv, au �nteles conditiile �n care se desfasoara lucrarea� si riscurile specifice acesteia, cunosc prevederile� fisei tehnologice sau a instructiunii tehnice� de lucru proprie lucrarii ce urmeaza sa o execute, au �nteles care sunt sarcinile concrete ce le-au fost repartizate de catre seful de lucrare, cunosc si vor respecta limitele zonei de lucru, obligatii pe care le vor respecta �ntocmai;
i) Desfasurarea lurarii consta din realizarea �n sucesiune, a operatiilor din fisa tehnologica sau instructiunea tehnica de lucru cu respectarea masurilor de protectie a muncii, obligatie a fiecarui component al formatiei si a sefului de lucrare.
D "Modificari � n componenta formatiei de lucru" . Acesta actiune este la latitudinea sefului de lucrare si necesita o instruire� temeinica, efectuata de catre aceasta noului introdus �n formatie, confirmata, de ambele persoane, prin semnaturi �n tebelul aferent. Vor fi sonsemnate numai modificarile de durata ale formatiei, respectic scoaterile� pe motiv de boala, indisponibilitate, indisciplina etc. sau
introducerea pe motiv de necesitate a suplimentarii fortei de munca, revenirii la lucrare etc.
E "Intreruperea � si reluarea lucrarii" , parte� care se completeaza de catre seful de lucrare cu:
a) numarul sau nominalizarea zonei de lucru �n care se gaseste formatia �n momentul �ntreruperii;
b) data si ora �treruperii, �nsotita de semnatura sefului de lucrare, care confirma� prin aceasta ca au fost evacuati membrii formatiei de lucru, si prin semnatura admitentului (personal de servire operativa) care verifica, la fata locului, starea instalatiei� la momentul� �ntreruperii;
c) daca si ora� reluarii lucrarii, confirmate prin semnaturi, de catre admitent, ca nu a modificat starea tehnica a instalatiei ce face obiectul autorizatiei de lucru, si de catre seful de lucrare ca sunt asigurate conditiile de securitate �n zona de lucru. Din acel moment seful de lucrare isi reia atributiile la locul de munca.
������F "Terminarea lucrarii si predarea - primirea instalatiei", prin care
se completeaza de catre seful de lucrare, prin care acesta confirma luarea masurilor necesare (marcarea cu "X" �n chenarul randurilor aferente si semnarea de predare - primire), astfel:
a) atrangerea sculelor si materialelor din zona de lucru si �ndepartarea lor din aceasta (2);
b) demontarea si strangerea mijloacelor de protectie folosite pe durata executarii lucrarii 3);
c) demontarea scurtcircuitoarelor mobile sau deschiderea CLP montate sau actionate de formatia de lucru pentru realizarea zonei de lucru sau din ratiuni de protectie suplimentara (6);
d) retragerea sau demontarea mijloacelor care au constituit masuri suplimentare realizate pentru
executarea lucrarii, cum ar fi: schele, sisteme pentru asigurarea lucrarilor la �naltime, balustrade etc. (5);
e) executarea curateniei� �n zona de lucru(7);
f) evacuarea din zona de lucru a membrilor formatiei si semnarea de catre acestia �n formularul autorizatiei de lucru, luand la cunostinta de interdictia�� reintoarcerii sub nici un motiv �n aceasta zona (4) si (9);
g) efectuarea probelor functionale, �mpreuna cu admitentul, la aparatele la care s-a lucrat, confitmindu-se buna lor functionare (8). Orice necesitate de reluare a lucrarii sau unele verificari ditate de insuccesul probelor functionale este posibil� numai pe baza inei alte aprobari pentru lucru, dispuse de emitent, conform prevederilor art. 80; �
h) confirmarea de catre seful de lucrare a modulului� �n care a comunicat terminarea lucrarii, cui a facut-o si la ce data, respectiv ora (10);
i) semnatura� de predare a instalatiei la care a lucrat si semnatura de primire a instalatiei de catre admitent cu consemnarea datei si orei respective (11) si (12).
Din acest moment seful de lucrare se considera descarcat de responsabilitatile de protectia a muncii pe care le-a girat �n tot� intervalul de timp de la semnarea autorizatiei de lucru pentru primirea instalatiei de la admitent �n vederea executarii lucrarii si pana la predarea (�napoierea) instalatiei� admitentului.
Seful de lucrare va preda "Autorizatia de lucru" admitentului sau emitentului pentru arhivare.
Formularul autorizatiei de lucru se va pastra �n arhiva cel putin 60 de zile.
Etapele de desfaşurare a activitatii sunt stabilite in conformitate cu tipul activităţii.
Aprecierea parametrilor activităţii
Durata activităţii este estimata in funcţie de complexitatea activităţii, de normele de timp şi de dimensiunea echipei.
Necesarul tehnico-material este apreciat in funcţie de tipul activităţii, normele de consum şi / sau instructiunile tehnice interne.
Activităţile pentru care se face aprecierea parametrilor sunt corespunzătoare grupei de autorizare PM.
Bibliografie
[1] Perturbatiile din retelele de alimentare si calitatea energiei electrice � ing. Eugen COCA;
[2] Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems, SR EN 50160/2007;
[3] Electromagnetic compatibility (EMC) � Part 4-7: Testing and measurement techniques � Guide on harmonics and interharmonics measurements and instrumentation, for power supply systems and equipment connected thereto, IEC 61000-4-7/2002;
[4] Electromagnetic compatibility� (EMC) �� Part� 4-30:� Testing and measurement techniques� � Power quality measurement methods, IEC 61000-4-30:2003;
[5] Electromagnetic compatibility (EMC) − Part 3: Limits − Section 6: Assessment of emission limits for distorting loads in MV and HV power systems� −� Basic EMC publication − IEC 61000−3−6/2005;
[6] Electromagnetic compatibility (EMC) − Part 3: Limits − Section 2: Assessment of emission limits for distorting loads in LV power systems� −� Basic EMC publication − IEC 61000−3−2/2006;
[7] IEEE Standard 519-1992: Recommended Practices and Requirements for Harmonic Control in Electrical Power Systems;
[8] IEC 61000-4-15, Electromagnetic Compatibility (EMC). Part 4: Testing and Measuring Techniques. Section 15: Flickermeter � Functional and Design Specifications;
[9] IEEE 1159: Guide for power quality monitoring;
[10] Methods for power quality analysis according to EN 50160 - Aleksandar Nikolic, Dragana Naumovic-Vukovic, Slobodan Skundric, Dragan Kovacevic Electrical Measurements Department Electrical Engineering Institute �Nikola Tesla� Belgrade, Serbia;
[11] http://www.leonardo-energy.org/;
[12] Legea energiei electrice;
[13] Codul tehnic al retelei electrice de transport;
[14] Codul tehnic al retelei electrice de distributie;
[15] Codul de masurare a energiei electrice;
[16] Normativ pentru analiza si evidenta evenimentelor accidentale din instalatiile de producere, transport si distributie a energiei electrice si termice;
[17] Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori;
[18] Normativ privind limitarea regimului nesimetric si deformant in retelele electrice;
[19] Alte articole si publicatii postate pe internet;
[20] PE 114-83 �Regulament de exploatare tehnică a surselor de curent continuu�, CIRE � Centrala Industriala de Retele Electrice 1983;
[21] PE 115-85 �Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor auxiliare din staţii�, CIRE � Centrala Industriala de Retele Electrice 1985;
[22] PE 116-94 �Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice�, Ed. ICEMENERG, 1994;
[23] PE 117-79 �Regulament pentru conducerea prin dispecer in sistemul energetic�, DEN � Dispecerul Energetic National, 1979;
[24] PE 118-92 �Regulament general de manevrare in instalatii electrice�, Ed. ICEMENERG, 1992;
[25] Standard Ocupational � Domeniul: Energie electrica, termica, gaze si apa, Ocupatia: Electrician centrale electrice, Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare, Bucuresti, 1999;
[26] NTE 002/03/00 �Normativ� de� �ncercări� şi� măsurători� pentru� sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări� din� partea� electrică a� centralelor� şi� staţiilor�;
[27] NTE 004/05/00� �Normativ pentru analiza şi evidenţa� evenimentelor accidentale din instalaţiile�� de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice�;
[28] NTE 009/10/00 �Regulament� general� de� manevre �n instalaţiile electrice de� medie şi �naltă tensiune�;
[29] ANRE: 035.1.2.0.7.0.06/12/02 �Regulamentului de conducere şi organizare a activităţii de mentenanţă�;
ELECTRICIAN CENTRALE ELECTRICE (CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE)
CAPITOLUL 1. COMPLETAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENŢĂ TEHNICĂ
1.1. Identificarea tipului de document
o 1.1.1. Tipul documentului de evidenta este identificat in conformitate cu regulamentul şi instructiunile tehnice
interne 1.1.2. Tipul documentului de evidenta este specific activitatii desfaşurate
1.2. Completarea documentelor de evidenta tehnica
o 1.2.1. Modul de înregistrare a activităţii in documentele specifice corespunde regulamentului şi instructiunilor
tehnice interne
1.2.2. Activitatea înregistrată corespunde realităţii 1.2.3. Activitatea desfaşurata este precis identificabila in documente sub aspect temporal şi al raspunderii
personale 1.2.4. Completarea autorizaţiei de lucru este făcuta respectând normele de PM şi PSI CAPITOLUL 2. ÎNREGISTRAREA DATELOR OPERATIVE o Înregistrarea datelor operative CAPITOLUL 3. Aplicarea procedurilor de calitate o 3.1. Asigurarea premiselor pentru realizarea activităţilor in condiţii de calitateo 3.1.1. Prescriptiile in domeniul calitatii 3.1.2. Regelmentarile si procedurile de calitate 3.1.3. Situatiile şi factorii care pot afecta calitatea activitatii desfaşurate
3.2. Verificarea rezultatelor activităţilor din punctul de vedere al calităţii
o 3.2.1. Modul de desfaşurare al activitatii şi rezultatele acesteia 3.2.2. Responsabilitatea pentru calitatea activităţii efectuate CAPITOLUL 4. Admiterea la lucru
4.1. ANALIZAREA DOCUMENTELOR DE LUCRU
o 4.1.1. Datele caracteristice ale lucrării 4.1.2. Identificare masuri tehnice suplimentareo 4.2. Asigurarea condiţiilor de lucru CAPITOLUL 5. Aplicarea IPSSM si IPPSI
5.1. Aplicarea IPSSM
o 5.1.1. Normele de protectia muncii şi masurile de prim ajutor 5.1.2. Echipamentul de protectie din dotare 5.1.3. Autorizare lucrări efectuate 5.1.4. Lucrările sunt efectuate cu respectarea normelor de PM
5.2. Aplicarea IPPSI
o 5.2.1. Însuşirea normelor de PSI 5.2.2. Întreţinerea echipamentelor de stingere a incendiilor 5.2.3. Efectuarea lucrărilor
5.3. Aplicarea procedurilor
o 5.3.1. Modul de actiune şi echipamentele de interventie 5.3.2. Intervenţia pentru limitarea efectelor evenimentului de PM sau PSI 5.3.3. Evacuarea in caz de incendiuo 5.3.4. Acordarea primului ajutor în funcţie de tipul de accident 5.3.4.1. Scoaterea celui accidentat de sub curent 5.3.4.2. Primele masuri dupa scoaterea accidentatului de sub curent 5.3.4.3. Principalele instructiuni obligatorii aplicabile la executarea respiratiei artificiale 5.3.4.4. Metode de respiratie artificiala
5.4. Raportări privind IPSSM şi IPPSI
o 5.4.1. Pericolele potentiale şi evenimentele de PM şi PSI 5.4.2. Starea echipamentelor de PM şi PSI CAPITOLUL 6. Comunicarea la locul de muncă
6.1. Transmiterea şi primirea informaţiilor
o 6.1.1. Comunicarea 6.1.2. Metoda de comunicare 6.1.3. Informatiile transmise 6.1.4. Informatii suplimentare 6.1.5. Moduri de comunicare
6.2. Participarea la discuţii in grup, pe teme profesionale
o a 6.2.1. Problemele profesionale 6.2.2. Atitudinea 6.2.3. Dreptul la opinie 6.2.4. Interlocutorii 6.2.5. Divergentele CAPITOLUL 7. Desfăşurarea activităţii în echipă
7.1. Identificarea sarcinilor in cadrul echipei
o 7.1.1. Sarcina şi competenta echipei 7.1.2. Sarcinile individuale 7.1.3. Propunerile privind îndeplinirea activitatii
7.2. Participarea la îndeplinirea sarcinii echipei
o 7.2.1. Sarcina echipei 7.2.2. Sarcinile individuale 7.2.3. Acordarea de asistenta 7.2.4. Munca in echipa CAPITOLUL 8. Diagnosticarea defectelor şi a stărilor anormale
Introducere
8.1. Introducere in calitatea energiei. Parametri de calitate a energiei. Standarde cu valori admisibile
8.1.1 Calitatea energiei electrice 8.1.2 Termeni si abrevieri 8.1.3 Standarde cu referinta la calitatea energiei electrice 8.1.4 Parametrii de calitate a energiei electrice 8.1.4.1. Calitatea curbei de tensiune 8.1.4.2. Niveluri de compatibilitate privind regimul deformant in punctele de delimitare 8.1.4.3. Limite de emisie a distorsiunilor armonice pentru diferite echipamente electrice 8.1.4.4. Limite de imunitate la regim deformant pentru diferite echipamente electrice 8.1.5 Principalele cauze ale inrautatirii calitatii energiei electrice 8.1.5.1. Cauze care inrautatesc calitatea frecventei 8.1.5.2. Cauze ale variatiilor de tensiune 8.2. Analizarea defectelor si a starilor anormale: Goluri de tensiune, supratensiuni, flicker, nesimetrii, armonici
8.2.1. Goluri de tensiune si intreruperi
8.2.1.1. Introducere 8.2.1.2. Goluri de tensiune determinate de sarcini mari 8.2.1.3. Goluri de tensiune determinate de defecte in retea 8.2.1.4. Susceptibilitatea (sensibilitatea) echipamentelor 8.2.1.5. Caracteristicile susceptibilitatii (sensibilitatii) echipamentului 8.2.1.6. Caracteristicile golurilor in tensiunea de alimentare 8.2.2. Supratensiuni in reteaua de alimentare
8.2.2.1. Introducere 8.2.2.2. Tipuri de perturbatii in retea 8.2.3. Fluctuatii de tensiune (efect de flicker) 8.2.3.1. Indicatori de flicker 8.2.3.2. Evaluarea nivelului de flicker 8.2.4. Perturbatii sub forma de nesimetrie 8.2.4.1. Introducere in problema nesimetriei 8.2.4.2. Indicatori privind nesimetria de tensiune si de curent electric 8.2.4.3. Efecte ale regimurilor nesimetrice in retelele electrice 8.2.5. Armonici 8.2.5.1. Aspecte generale 8.2.5.2. Indicatori in domeniul frecventa 8.2.5.3. Surse de perturbatii sub forma de curenti distorsionati 8.2.5.4. Efecte ale regimurilor nesinusoidale in reteaua electrica 8.2.5.5. Alte efecte ale regimului periodic nesinusoidal 8.3 Stabilirea soluţiilor de remediere a defectelor şi a stărilor anormale.Solutii pentru limitarea golurilor de
tensiune, supratensiunilor, flickerului, nesimetriilor si armonicelor 8.3.1. Goluri de tensiune şi întreruperi. Soluţii de limitare 8.3.2. Supratensiuni în reţeaua de alimentare 8.3.3. Fluctuaţii de tensiune(efect de flicker) 8.3.4. Perturbaţii sub formă de nesimetrie 8.3.5. Mijloace de limitare a armonicilor CAPITOLUL 9. EFECTUAREA REVIZIILOR ŞI A REPARAŢIILOR o 9.1. Pregătirea lucrărilor de revizii şi reparaţiio 9.2. Verificarea măsurilor de PM şi PSIo 9.3. Efectuarea lucrărilor de revizii şi reparaţiio 9.4. Încheierea lucrărilor de revizii şi reparaţii CAPITOLUL 10. MĂSURAREA PARAMETRILOR o 10.1. Standarde cu metode de măsurareo 10.2. Instrumente de măsură CAPITOLUL 11. SCHIMBAREA STĂRII OPERATIVE A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE o 11.1. Identificarea stărilor operative ale echipamentelor electriceo 11.2. Stabilirea operaţiilor de schimbare a stării operative a echipamentelor electriceo 11.3. Efectuarea operaţiilor de schimbare a stării operative CAPITOLUL 12. SUPRAVEGHEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE o Introducereo 12.1. Sistem de monitorizare a parametrilor de calitate ai puteriio 12.2. Efectuarea controlului in instalaţiio 12.3. Efectuarea verificărilor profilactice CAPITOLUL 13. ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI A ECHIPAMENTELOR ELECTRICE o 13.1. Verificarea stării tehnice a instalaţiilor şi echipamenteloro 13.2. Executarea lucrărilor de întreţinere CAPITOLUL 14. RECONDIŢIONAREA MATERIALELOR o 14.1. Verificarea stării materialeloro 14.2. Recondiţionarea materialelor CAPITOLUL 15. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII PROPRII o 15.1. Eşalonarea activităţiloro 15.2. Studierea documentaţiei tehniceo 15.3. Aprecierea parametrilor activităţii Bibliografie
