Academia de Studii Economice, Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Elaborarea programului de productie intr-o ferma vegetala

Realizator: Profesor coordonator:Banita Ana Maria Andrea Dobre Iuliana An II, seria A, grupa 1310

Bucuresti 2014Cuprins:

Capitolul I Programul de productie- aspecte teoreticeCapitolul II Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricoleII.1. Prezentarea exploataiei agricoleII.2. Analiza potenialului tehnico-productiv II.3. Analiza forei de munc II.4. Rezultatele economico-financiareII.5. Analiza SWOTII.6. PiaaCapitolul III Elaborarea programului de producieIII.1. Prognozarea produciilor mediiIII.2. Optimizarea structurii de producieCapitolul IV Programul de comercializareCapitolul V Programul financiar

Capitolul I Programul de productieProgramul de productie, respectiv produsele care se obtin, constituie o componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing, vnzarea si promovarea produselor sau componenta financiara.Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestnd redresarea situatiei economice, sau cnd se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util n relatii cu institutiile financiare.Din punctul de vedere al continutului disciplinei de fata, accentul cade pe elaborarea unor programe de productie, ca o formalizare a ceea ce trebuie sa se nfaptuiasca n acest domeniu, dar si cu referire la unele elemente (de exemplu, cheltuieli de productie) care fac trecerea spre diferite componente ale planului de afaceri.Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). n el sunt concretizate, n urma unei fundamentari riguroase, principalele obiective de productie pentru intervalul de timp amintit.Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise n domeniul productiei (structura culturilor, dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine n ntmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si, implicit, a materializarii strategiei .Astfel de actiuni sunt posibile deoarece programul este rodul propriilor preocupari ale exploatatiei, ale sistemului de management (acolo unde exista) al acesteia consecinta aautonomiei depline a unitatilor private si foarte largi n cazul celorlalte (ceea ce a facut sa dispara planificarea centralizata, putndu-se manifesta numai cea la nivel microeconomic), obiectivele si masurile ntreprinse fiind corelate cu conditiile de care se dispune, de la cele naturale si economice, pna la cele de ordin social.Avnd n vedere faptul ca elaborarea programului si transpunerea lui n viata este, n exclusivitate, atribut al exploatatiei (a se vedea functia de previziune a managementului), aceasta urmeaza, fiind strict n interesul sau, sa -i asigure si fundamentarea necesara. Este vorba de a ntreprinde o serie de masuri prealabile definitivarii obiectivelor de productie, care decurg din strategie si din planul strategic. Se asigura, n acest fel premisele elaborarii unui program n concordanta cu realitatea, cu potentialitatile unitatii, imprimnd, totodata, componentelor sale elasticitatea necesara (att ct permit ramurile agricole) adaptarii la cerintele noi din perioada la care se refera. n acest sens, pot fi avute n vedere :a) asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de produsele ce urmeaza a se obtine, la sistemul de relatii cu beneficiarii, cu furnizorii de factori de productie, la concurenti potentiali, ceea ce conduce la o buna alegere a produselor si permite modificarea obiectivelor strategice de productie adoptate anterior si formularea celor curente, astfel nct ele sa fie adaptate noilor situatii din mediul economic;b) estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care dispune exploatatia n perioada curenta, identificarea, n general, a posibilitatilor de asigurare a tot ceea ce este necesar pentru obtin erea productiei previzionate: suprafata de teren si/sau efectivele de animale, care reflecta partea principala a potentialului de productie al exploatatiei; disponibilitati de forta de munca, estimate pe diferite perioade si n corelatie cu campaniile de lucrari; nivelul nzestrarii tehnice, posibilitati de asigurare a mijloacelor de aceasta natura (eventuale investitii) ca si scoaterea din functiune a unora dintre cele utilizate n perioada trecuta; asolamentul si rotatia culturilor, situatia privind amplasarea culturilor, care vor constituii structura programului n cazul productiei vegetale; potentialul biologic al animalelor, starea lor fiziologica, situatia montelor si a fatarilor din perioada premergatoare celei pentru care se elaboreaza programul; tehnologiile de productie utilizate n cultura plantelor si n cresterea animalelor, soiurile de plante si rasele de animale; alte resurse de care dispune exploatatia .c) recurgerea la o serie de informatii rezultate din diagnosticul activitatii, care vor fi utile, n masura n care factorii care le-au generat nu se vor schimba, fundamentarii programului, cum sunt : consumurile unitare de resurse; nivelul productiei pe hectar nregistrat la diferite culturi sau pe cap e animal, el intrnd n seria dinamica a acesteia pentru calculul de prognoza viznd marimea sa n perioada pentru care se elaboreaza programul; modul n care s-a asigurat forta de munca, nivelul de salarizare (unde este cazul), procurarea factorilor de productie si preturile acestora.d) masurile ntreprinse de managementul superior (n exploatatiile care au structura manageriala) cu privire la mbunatatirea organizarii productiei si a muncii;e) actualizarea tuturor informatiilor (avnd n vedere evolutia mediului ambiant) si introducerea de noi informatii, cu trimitere speciala la subsistemul informational dintr-o societate;f) recurgerea la metoda de management participativ, urmnd ca la definirea obiectivelor sa contribuie componentii ai organismelor manageriale (adunarea generala a actionarilor, consiliul de administratie, comitetul de directie etc.), ntlnite n societatile comerciale pe actiuni, ca si alti membrii ai acesteia; se asigura, n acest fel, o mai buna fundamentare a obiectivelor si cresterea aportului componentilo r societatii la realizarea acestora, ceea ce are efecte benefice pentru toti cei implicati, motivatia lor facndu-se la un nivel mai ridicat;g) corelarea rezultatelor de productie prevazute a se obtine cu cantitatile de resurse utilizabile, astfel nct sa se asigure un anumit nivel al eficientei economice si protejarea mediului natural ca si a produselor mpotriva poluarii de diferite feluri;h) luarea n considerare a relatiilor dintre ramuri, a cooperarii dintre subdiviziunile societatii comerciale ( ferme si sectoare), pentru a se putea proportiona corepunzator diferitele activitati, astfel nct sa fie satisfacute necesitatile reciproce de produse sau servicii; ramurile si subdiviziunile vor avea, astfel, create conditiile pentru a-si desfasura activitatile potrivit obiectivelor ce le -au fost prestabilite, iar subsistemul operational al unitatii va functiona la parametrii programati, ceea ce va conduce la obtinerea rezultatelor de productie scontate.i) nu trebuie scapat din vedere faptul ca elabor rea programului are loc n conditii de risc si incertitudine, ceea ce influenteaza, dupa cum se cunoaste, n sensul diversificarii produselor.Marea diversitate de exploatatii si conditiile foarte variate n care ele functioneaza fac imposibila mentionarea, n acest demers, a tuturor premiselor de la care se porneste, n fiecare caz, n elaborarea programelor de productie. Ca urmare, n functie de aspectele specifice ale fiecarei unitati si prin raportare la cerintele mediului pot fi luate n considerare si alte elemente, care vor deveni tot attea premise pentru o buna fundamentare a programului de productie.

Programul productiei vegetale

n acest program se concretizeaza ntreaga productie prevazuta a se obtine din cultura plantelor. n cazul unor unitati mari (societati comerciale etc.), programul reprezinta o formalizare a ceea ce urmeaza sa se faca n domeniul amintit.Alteori, si acestea sunt cele mai numeroase cazuri, programul se regaseste sub forma unor reprezentari mentale, fara a fi prins ntr-un document, n memoria unui calculator etc. Seful unei exploatatii familiale, de exemplu, si formuleaza idei n legatura cu ceea ce si ct va cultiva, dar este putin probabil ca le va da o forma concreta pe hrtie sau prin intermediul altor posibilitati, ca sa nu mai vorbim de recurgerea la fundamentarea deciziilor, la corelarea productiei cu factorii ce vor fi utilizati si, mai departe, la estimari privind rezultatele economice posibile de obtinut. ntrun fel sau altul, programarea exista, ea trebuie desfasurata pe judecati de valoare , astfel nct, urmarindu-se realizarea a ceea ce s-a programat, sa se ajunga la rezultate economice pozitive.Programul cuprinde: structura culturilor (felul acestora si suprafata care revine fiecareia), ca o componenta de baza a sistemului de productie din cultura plantelor (de altfel, metodele de optimizare a structurii culturilor sunt prezentate n capitolul referitor la sistemul de productie mentionat), productia medie prognozata (q ) si productia totala aferenta fiecarei culturi (Q) si cheltuielile de productie totale si pe hectar.Programul se fundamenteaza pe posibilitatile de obtinere si de crestere (daca exista cerere) a productiei vegetale, urmarindu-se si satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei.Resursele se vor repartiza pe culturi n functie de solicitarile existente fata de fiecare (cultura), carora li se adauga preturile previzibile ale produselor, cerintele rotatiei culturilor etc., elemente specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.De altfel, n elaborarea programului se are n vedere Modul de folosinta al terenului, care , n cazul societatilor comerciale agricole pe actiuni, al societatilor agricole etc., contine repartizarea terenului pe categorii de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni si fnete naturale), ca si posibilele modificari care vor interveni, n suprafata fiecareia, n perioada pentru care se elaboreaza programul de productie, referitoare la: cresterea suprafetei arabile prin, de exemplu: arendarea de teren, introducerea, daca exista posibilitati, n circuitul agricol a unor suprafete; diminuarea suprafetei arabile din diverse motive (scoaterea din circuitul agricol de teren arabil, potrivit unor reglementari, sau retragerea din societatea agricola a unor membri).Ca urmare, n general, suprafata fiecarei categorii de folosinta, care se repartizeaza si care va exista la sfrsitul anului (Sfi), va fi:Sfi = Si Dsi , n care:Si suprafata, la nceputul anului, a categoriei de folosinta i;i Ds - modificarea (cresterea sau diminuarea) suprafetei categoriei de folosinta i.Suma suprafetelor repartizate pe culturi, n urma procesului de optimizare, trebuie sa fie egala cu suprafata totala arabila prevazuta n Modul de folosinta al terenului.Elaborarea programului de productie ia n considerare si alte elemente cu care acesta are legaturi directe si, n special, cu cele referitoare la asigurarea si a altor resurse necesare realizarii unui anumit nivel (prestabilit) al productiei de la fiecare cultura, si anume: mbunatatirea structurii categoriilor de folosinta; executarea de lucrari ameliorative pe terenurile cultivate (scarificare, evacuarea apei, modelari si nivelari) sau pe pajistile naturale (curatirea de vegetatie lemnoasa, fertilizare etc.); situatia terenurilor amenajate pentru irigat, redata la societatile comerciale prin Balanta terenului irigat, n care sunt prevazute suprafetele pe categorii de folosinta irigate, la nceputul anului, carora li se adauga noile puneri n functiune si se scad eventualele casari, inclusiv programul de cultura pe aceste suprafete (reactia culturilor la irigatii este diferita); modul de asigurare a necesarului de samnta (NsI) pentru diferite culturi calculat astfel:Nsi = Si . nsi , n care:Si suprata culturii i;nsi norma de samnta la hectar a culturii i.Concomitent se stabilesc si sursele de asigurare: din productie proprie (daca este cazul) sau din cumparari; asigurarea cu ngrasaminte, amendamente si pesticide ( insecticide, erbicide si fungicide). Cantitatea de ngrasaminte, pe feluri ale acestora, pentru anul pentru care se face programul (Capi), rezulta din tehnologiile culturilor (dupa ce s-au stabilit dozele convenabile din punct de vedere economic si ecologic), acesteia i se adauga necesarul de astfel de substante pentru culturile si suprafetele ce trebuie fertilizate, n anul amintit, pentru recolta anului urmator (Caui), ia r din suma lor se scade eventuala cantitate existenta n stoc (Sti), obtinndu-se necesarul total pe feluri de ngrasaminte (NtI) :Nti = (Capi + Caui) Sti; Daca Sti = 0, atunci: Nti = Capi + Caui .Cantitatile din celelalte substante chimice trebuie sa se asigure n functie de necesitati, tinnd seama de: suprafata fiecarei culturi, numarul de tratamente, n functie de atacurile de boli si daunatori sau de gradul de mburuienare, si de norma administrata la hectar la un tratament; n functie de specificul unitatii se pot avea n vedere si cantitatile de ngrasaminte naturale utilizabile ; volumul de lucrari prevazute a se efectua prin tehnologia culturilor, este un alt element cu care programul de productie se afla n relatie directa; ntreprinzatorul/managerul urmeaza sa se preocupe de stabilirea si de asigurarea diferitilor factori de productie, nainte ca sa se resimta necesitatea utilizarii lor n productie. Altfel, apar neconcordante ntre cele doua momente (cel al asigurarii si cel al utilizarii), ceea ce are consecinte negative pentru respectarea perioadei optime de efectuare a lucrarilor si, implicit, pentru cantitatea si calitatea produselor ce urmeaza a se obtine.Rol important revine n fundamentarea programului, tehnologiilor culturilor (fiselor tehnologice). Ele cuprind date tehnice si economice privind fiecare cultura. Astfel, n fise sunt trecute, n ordine cronologica, toate lucrarile ce se vor efectua la fiecare cultura att cele mecanizate, ct si cele manuale, volumul si perioadele optime de executare si toate consumurile de factori (samnta, material de plantat, ngrasaminte si pesticide, alte materiale etc.), ceea ce permite stabilirea cheltuielilor totale directe ale culturii, iar, prin adaugare si a celor de interes comun si general, care revin acesteia, se prevede nivelul costului unitar de productie. n principiu, costul unitar se determina astfel;c= C/Q , n care :C cheltuielile totale aferente culturii;Q productia (fizica sau STAS ) totala, prevazuta a se obtine.Exista, nsa, particularitati ale diferitelor culturi (la unele rezulta productia secundara, sunt culturi perene, succesive etc.), ceea ce imprima modalitati specifice de stabilire a nivelului probabil al costului. Astfel, de exemplu, daca de la o cultura se obtine, alaturi de produsul principal, si productie secundara, atunci nivelul costului unitar se va determina astfel:c =(C-v)/Q=Cpp/Q , n care:v valoarea productiei secundare, stabilita dupa caz, la preturi diferite (interne de decontare sau de vnzare cnd se desface n afara societatii);Cpp reprezinta cheltuielile aferente produsului principal.Prin previzionarea nivelului cheltuielilor si a costului unitar se trece, n conditiile unor preturi de vnzare previzibile, spre determinarea rezultatelor economice si financiare (venituri, cifra de afaceri, profit etc.). Acesti indicatori se sintetizeaza n bugetul de venituri si cheltuieli.Elaborarea programului de productie are n vedere si cunoasterea directiilor de valorificare a produselor, fiind evidenta legatura sa cu diversele componente (marketing, vnzare, promovare etc.) ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri .Elaborarea programului productiei vegetale , n cazul societatilor care se ocupa si cu cresterea animalelor, putnd sa existe, totodata si alte activitati, va tine seama de legaturile sale cu acestea, urmnd sa se prevada cantitatile de produse care le sunt necesare pentru furaje, pentru prelucrare etc. Gndind asupra nivelului, a structurii obiectivelor si a elementelor de fundamentare a acestora, trebuie reflectat, n mod implicit, si asupra satisfacerii cerintelor legaturilor dintre productia vegetala, productia din cresterea animalelor si din alte componente ale domeniului de activitate. Fie ca se priveste dinspre programul productiei vegetale, fie dinspre celelalte activitati, elaborarea programelor, desi are o anumita succesiune, trebuie sa fie, totusi intercorelata. n acest fel, se asigura un program coerent si fundamentat, la nivelul societatii .

Capitulul II Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole

II.1.Prezentarea exploataiei agricole Societatea agricol s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri in anul 1994.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare. Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Olt.Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

II.2 Analiza potenialului tehnico-productiv

ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATIIStructura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de merketing. Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic. Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca (ferma, sector, compartiment functional).Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.

AGA

Director tehnicCompartiment de marketing

Director economic

F2- vegetalaF1- vegetalaCompartiment de productieCompartiment Economico-financiar

STRUCTURA DE PRODUCTIE

Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Suprafata

Nr. CrtCulturaHa%

1grau15030%

2porumb20040%

3floarea-soarelui5010%

4soia10020%

TOTAL500100%

Se constata ca, cea mai mare suprafata o detine graul, cu o pondere de 40% in suprafata totala, urmata de grau, cu o pondere de 30%, soia ocupa 20% din suprafata totala, iar cea mai mica suprafata este cultivata cu floarea soarelui, avand o pondere de 10%.POTENTIALUL MATERIAL

Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinatSistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;3. sa amelioreze conditiile de munca4. sa sporeasca productivitatea muncii5. sa amelioreze conditiile de munca6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantuluiUtilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.Mijloace fixe existente: Nr crtSpecificareNumar

1.Tractoare, din care:15

1.1U 6509

1.2U 8006

2.Plug PP 3-309

3.Semanatoare SUP 29M66

4.Semanatoare SPC 8M8

5.Disc GD 3.26

6.Remorca 2RB5A9

7.Combina Sema 1407

II.3. Analiza forei de munc:Dintr-un total de 70 de salariati, 60 sunt permanenti, in timp ce restul de 10 lucreaza sezonier. Se observa ca 85% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 5% reprezinta salariatii peste limita de varsta. Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla: Director general Sef de ferma Tehnician Director de marketing Director departament economic

Structura fortei de munca:

Nr. crtSpecificareNumarul Sex

femininMasculin

1Total salariati702248

2Salariati cu studii superioare301515

3Salariati aflati peste limita de varsta422

II.4. Rezultatele economico-financiare:Date privind activitatea financiara a societatii:Nr crtIndicatori Valoare

201020112012

1Stocuri71183089922999610501394

2Active circulante981640461381951116901173

3Active curente981640461381951116901173

4TOTAL ACTIVE216 733 6922974384335 803 346

5Capitaluri proprii126 346 28116 657 39820 131 766

6Total datorii903874111308644515671580

7Pasive curente758358241584375318737252

8Cifra de afaceri128658245144200029650705

Productia vanduta128658245144200029650705

Venituri din vanzarea marfurilor 000

Venituri din exploatare 128658245144200029650705

Prestari servicii terti000

9Venituri financiare000

10Venituri exceptionale000

Total venituri128658245144200029650705

11Cheltuieli pentru exploatare109534224121053237434407

Cheltuieli cu servicii prestate380538531947583769343

12Cheltuieli financiare000

13Cheltuieli exceptionale000

Total cheltuieli109534224121053237434407

14Profit brut19 124 0212 314 6792 216 298

15Impozit pe profit2736957103854101846

16Profit net16 387 0642 210 8252 114 452

Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente2) Indicatori de solvabilitate Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri3) Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante4) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100Nr crtIndicatori Valoare

Anul 2010Anul 2011Anul 2012

IINDICATORI FINANCIARI

1.Indicatori de lichiditate

-rata lichiditatii imediate0.35570.28960.3415

-rata lichiditatii curente1.29440.87220.9020

2.Indicatori de solvabilitate

-rata datoriilor totale41.704343.997143.7712

-solvabilitate financiara0.98201.15512.0860

3.Indicatori de gestiune

-viteze de rotatie a activelor 1.31061.04340.5710

4.Indicatori de rentabilitate

-marja de profit12.736815.331621.9098

-rata rentabilitatii resurselor consumate14.960618.263228.4414

Analiza indicatorilor economico-financiari:Rata lichiditatii imediate care exprima capacitatea firmei de a face fata imediat achitarii unor obligatii scade in anul 2011 la 0.28%, apoi creste in anul urmator la 0.34%.Rata lichiditatii curente sufera o scadere de la 1.29% la 0.90% ceea ce inseamna ca firma va trebui sa apeleze la noi imprumuturi sau la vanzarea activelor imobilizate pentru a-si platii datoriile.Rata datoriilor totale creste de la 41.7 la 43.7 ceea de exprima faptul ca pentru a-si platii datoriile sau pentru a-si imbunatatii capitalul tehnic firma a facut noi imprumuturi.O tendinta crescatoare are si viteza de rotatie a activelor, solvabilitatea firmei si marja de profit ceea ce inseamna ca se poate realiza un volum mai mare de desfacere a produselor cu acelasi volum de active determinand astfel si o crestere a profitului si a ratei resurselor consumate.

II.5. Analiza SWOT:PUNCTE FORTE- zona geografica in care este amplasata ferma- pregatirea personalului-utilaje moderne

OPORTUNITATI - cresterea productiei-cresterea pretului produselor agricole- reducerea cheltuielilor de distributie

PUNCTE SLABE -sistem de irigatie vechi

PERICOLE -cresterea concurentei-reducerea subventiilor

II.6.Piata:

Piata de desfacere este cea zonala, reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora. In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol. Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos.Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute.Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).Furnizorii de materiale:Nr crtFurnizorProdusulCantitate(%)Pret de vanzare(lei/kg)

1.Agrofarm S.A.Fertilizanti/ Ierbicide 3515

2.Fundulea S.R.L. Seminte grau/porumb/orz509

3.Agro Mix S.R.LSeminte floarea-soarelui/soia1007

4.Farm Service S.A.Fertilizanti/ Ierbicide6512

5.Seeds S.R.L.Seminte grau/porumb/orz508

Clientii:Nr. crtDenumire client

1. Panda Food S.R.L

2. Metro S.A

3. Healthy Food S.A.

4. Agro S.A

5. Carrefour S.A

Concurentii:Nr. Crt.Denumire

1. Agromix Bucuimeni

2. Agro-Vitis S.A

3. Farm S.R.L

Capitolul IIIElaborarea programului de producie

III.1. Prognozarea productiilor medii:Se hotaraste sa se introduca in productie cultura cartofi de toamna.Prognozarea productiei medii se va face utilizand metoda mediilor mobile glisante utilizand datele din tabelul urmator:CulturaProductie 2007Kg/haProductie 2008Kg/haProductie 2009Kg/haProductie 2010Kg/haProductie 2011Kg/ha

Grau35003550357036003620

Porumb21003000330042004500

Fl. Soarelui14301450160017801820

Soia700900115017002100

Cartofi de toamna25002650280031003350

CulturaProd. medie prognozataPret de vanzareCheltuieli

Grau3570,87kg/ha0,72 lei/ha1.020 lei/ha

Porumb3450kg/ha0,75 lei/ha1.370 lei/ha

Fl. Soarelui1610,62kg/ha1,20 lei/ha1.150 lei/ha

Soia1256,25kg/ha1,50 lei/ha1.050 lei/ha

Cartofi de toamna2853,12kg/ha1,30 lei/ha1.200 lei/ha

III.2. Optimizarea structurii de productie:Se va realiza utilizand metoda variantelor:CulturaSuprafataCheltuieliProductiaPret de vanzareVenituriProfitRata profitului

ha%hatotalekglei/kghatotalehatotal%

Grau1503010201530003570,870,722571,03385653,961551,03232653,961,52

Porumb1503013702055003450,000,752587,50388125,001217,50182625,000,89

Fl. Soarelui50101150575001610,621,201932,7496637,20782,7439137,200,68

Soia1002010501050001256,251,501884,38188437,50834,3883437,500,79

Cartofi de toamna50101200600002853,121,303709,06185452,802509,06125452,802,09

TOTAL500100579058100012684,701244306,466894,70663306,46

Varianta 1:

Varianta 2:CulturaSuprafataCheltuieliProductiaPret de vanzareVenituriProfitRata profitului

ha%hatotalekglei/kghatotalehatotal%

Grau1002010201020003570,870,722571,03257102,641551,03155102,641,52

Porumb2004013702740003450,000,752587,505175001217,502435000,89

Fl. Soarelui50101150575001610,621,201932,7496637,2782,7439137,20,68

Soia1002010501050001256,251,501884,38188437,5834,3883437,50,79

Cartofi de toamna50101200600002853,121,303709,06185452,82509,06125452,82,09

TOTAL500100579059850012684,701245130,146894,70646630,14

Varianta 3:CulturaSuprafataCheltuieliProductiaPret de vanzareVenituriProfitRata profitului

ha%hatotalekglei/kghatotalehatotal%

Grau2004010202040003570,870,722571,03514205,281551,03310205,281,52

Porumb1503013702055003450,000,752587,503881251217,501826250,89

Fl. Soarelui50101150575001610,621,201932,7496637,2782,7439137,20,68

Soia50101050525001256,251,501884,3894218,75834,3841718,750,79

Cartofi de toamna50101200600002853,121,303709,06185452,82509,06125452,82,09

TOTAL500100579057950012684,701278639,036894,70699139,03

Varianta optima este varianta 3, avand cea mai mare valoare a profitului, 699139,03 lei.Capitolul IV Programul de comercializare

Nr. CrtProdusBeneficiarCantitatePretVenituri

1Grausc titan sa7141740,72514205,3

2Porumbsc real srl5175000,75388125

3Fl. Soareluidoco prod international srl805311,2096637,2

4Soiaesase grup srl62812,51,5094218,75

5Cartofi de toamnasc apicola sa1426561,30185452,8

Capitolul V Programul financiarNr. Crt.IndicatoriValoare

1cheltuieli totale(lei)579500

2cost productie(lei/kg)0,29/0,40,0,71/0,84/0,42

3venituri totale(lei)1278639

4pret vanzare pe cultura (lei/kg)0,72/0,75/1,20/1,50/1,30

5profit total(lei)699139

6rata profitului(%)5,98