2015 - 2018

ˮElaborarea de tehnologii integrate pentru producerea

laptelui de oaie in sistem organic, in zona colinara si de

munte a pajistilor permanenteˮ

Tip proiect: ADER 7.1.1.Director de proiect: CS I Dr. Ing. MARIA SAUER

Obiectivul general este elaborarea pentru zona de deal si munte

a unor tehnologii sustenabile integrate

pentru producerea laptelui de oaie in

sisteme de productie organice cu costuri

reduse.

Elaborarea designului experimental privind sistemele conventional si organic de crestere a oilor;

Stabilirea variantelor experimentale si identificarea zonelor de pajistipermanente pentru instalarea dispozitivului experimental;

Evaluarea impactului sistemului de crestere organic asupra performantelorreproductive la oile de lapte;

Amplasarea dispozitivului experimental si aplicarea lucrarilor agrofitotehnicespecifice celor doua sisteme de ameliorare a pajistilor.

Evaluarea potentialului de productie a laptelui de oaie in sistem organic in zonade deal;

Evaluarea productivitatii si calitatii pajistilor permanente, ameliorate prinmetode conventionale si organice, destinate valorificarii cu ovine pentru lapte;

Studiu comparativ privind gradul de bunastare a ovinelor exploatate in sistemeecologice si conventionale;

Evaluarea indicilor de calitate a pajistilor permanente, ameliorate in sistemconventional si organic, in anul al doilea de tehnologie.

Efectuarea unor studii de genetica moleculara pentru selectia genomica a ovinelor in vederea producerii laptelui ecologic hipoalergenic;

Evaluarea productivitatii pajistilor in anul al doilea de aplicare a lucrarilortehnologice

Evaluarea productivității și calității pajiștilor permanente, ameliorate în sistem convențional și organic, în anul al treilea de aplicare a lucrărilor tehnologice;

Elaborarea unei tehnologii de înființare și exploatare a pajiștilor ecologice în zona colinară.

Studiul comparativ al sistemelor de tehnologie convențională și organică asupra productivității și capacității pajiștilor;

Elaborarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie în sistem organic;

Evaluarea gradului de profitabilitate a sistemului de tehnologie organică de producere de lapte organic de oaie;

Diseminarea rezultatelor.

V1 = Pajiște permanentă nefertilizată (martor) (PP);

V2 = Pajiște permanentă fertilizată în sistem convențional, cu

îngrășăminte chimice (complexe 300 de kg/ha + N100) ( PP-

NPK);

V3 = Pajiște permanentă, fertilizată în sistem organic cu gunoi de

ovine (30 t/ha) (PP-G);

V4 = Pajiște permanentă, fertilizat în sistem organic prin târlire

și supraînsămânțare (PP-T).

Producția medie de masă verde și substanță uscată, pe ani de producție și ciclu de pășunat

Variante *)Anul I de producție Anul II de producție Media

MV (t/ha) SU (t/ha) MV (t/ha) SU (t/ha) MV (t/ha) SU (t/ha)

V1 = nefertilizat (PP-N) 7,29 2,11 4,78 1,39 6,03 1,75

V2 = fertilizare convențională (PP-

NPK+N)18,36 4,96 12,60 3,40 15,48 4,18

V3 = fertilizare organică (PP-G) 15,48 3,87 9,36 2,34 12,42 3,11

V4 = fertilizare organică (PP-T) 20,46 4,71 18,21 4,19 19,33 4,45

*) PP-N = pajiște permanentă naturală; V2 = pajiște permanentă fertilizată cu 300 kg NPK și N100 în vegetație; V3 = pajiște permanentă

fertilizată cu 30 t/ha gunoi de ovine; V4 = pajiște permanentă fertilizată organic prin târlire și supraînsămânțată.

Cantitatea medie de nutrienți, exportată prin producția de fitomasă a pajiștilor permanente

studiate, în funcție de tratamentele aplicate (Kg/ha)

Variante N P K Ca MgTotal

Kg/ha %

V1 = nefertilizat (PP-N) 25,91 3,85 30,45 8,22 1,40 69,83 100

V2 = fertilizare convențională (PP-

NPK+N)92,76 14,21 102,83 25,92 5,43 241,15 345

V3 = fertilizare organică (PP-G) 57,50 8,71 72,15 15,86 2,79 157,01 225

V4 = fertilizare organică (PP-T) 116,64 37,09 128,16 32,93 6,67 321,49 460

Compoziția botanică, pe grupe economice de specii, în funcție de tratamentele aplicate pe

pajiștea permanentă (media anilor de producție)

Variante

Graminee (%) Leguminoase (%) Alte specii (%)

Anul I Anul II MediaAnul

IAnul II Media Anul I Anul II Media

V1 = nefertilizat (PP-N) 38 28 33 9 9 9 53 63 58

V2 = fertilizare convențională

(PP-NPK+N)67 50 59 4 8 6 29 42 35

V3 = fertilizare organică (PP-

G)46 35 40 16 27 22 38 38 38

V4 = fertilizare organică (PP-

T) *)65 43 54 21 21 21 14 36 25

*) Pajiște supraînsămânțată după târlire, a cărei compoziție floristică nu poate fi comparată cu a celorlalte 3 variante, la care diferențele de

natură floristică se referă la speciile existente în flora spontană a pajiștei. În cazul variantei V4 s-a efectuat o supraînsămânțare cu un

amestec complex de specii de pajiști perene (graminee și leguminoase).

Valoarea pastorală (VP), determinată în funcție de indicii de calitate ai speciilor din

compoziția floristică a pajișteiVariante 2017 2018 Observații (Calitatea pajiștei)

V1 = nefertilizat (PP-N) 28,2 25,9 Pajiște de calitate slabă

V2 = fertilizare convențională (PP-NPK+N) 66,8 53,6 Pajiște bună

V3 = fertilizare organică (PP-G) 54,7 47,7 Pajiște bună

V4 = fertilizare organică (PP-T) 88,7 72,6 Pajiște foarte bună

Valoarea medie nutritivă a furajului de pe pajiștile permanente, în funcție de

tratamentele de fertilizare aplicateVariante PB (%) ADF (%) NDF (%) DSU (%) SUI (%)

V1 = nefertilizat (PP-N) 9,02 51,8 63,8 48,5 1,89

V2 = fertilizare convențională (PP-

NPK+N)13,12 44,7 55,5 56,5 2,16

V3 = fertilizare organică (PP-G) 11,28 48,0 59,4 52,0 2,14

V4 = fertilizare organică (PP-T) 14,76 39,6 47,2 63,7 2,42

*) PB = proteină brută; ADF = acid detergent fibră; NDF = neutral detergent fibră; DSU = digestibilitatea substanței uscate; SUI = substanță

uscată ingerată.

Valoarea medie relativă a furajului (VRF) și calitatea relativă (CRF) a furajului din pajiștile

permanente, în funcție de tratamentele de fertilizare aplicate

VarianteValoarea relativă a furajului

Calitatea relativă a furajului și

destinația acestuia

VRF Semnificația furajului CRF Semnificația furajului

V1 = nefertilizat (PP-N) 71În general, respins de la

furajare73 Nu poate fi folosit la animalele în lactație

V2 = fertilizare convențională

(PP-NPK+N)95 Calitate slabă spre bună 103

Destinat animalelor spre sfârșitul perioadei de

lactație

V3 = fertilizare organică (PP-

G)86 Calitate slabă 92

Destinat animalelor spre sfârșitul perioadei de

lactație

V4 = fertilizare organică (PP-

Evaluarea cantitativă a relației dintre producția pajiștilor permanente

și producția de lapte de ovine

Variante

Producția de

masă verde

(t/ha)

UVM/h

a

Nr

oi/ha

Durata

pășunatul

ui (zile)

Producția de

lapte

(l/cap/zi)

Producția medie

de lapte în

perioada de

lactație

Producția totală de

lapte

l/hadif.

l/ha%

V1 = nefertilizat

(PP-N)4,78 0,65 5 122 0,51 62 310 - 100

V2 = fertilizare

convențională

(PP-NPK+N)

12,60 1,72 12 122 0,74 90 1083 796 377

V3 = fertilizare

organică (PP-G)9,36 1,26 9 122 0,62 76 681 394 237

V4 = fertilizare

organică (PP-T)18,21 2,49 18 122 0,76 93 1668 1381 581

Valoarea cheltuielilor de producție (tehnologice) a pajiștilor permanente,

în funcție de modul de folosire

Variante

Producția de

masă verde

(t/ha)

Cheltuieli de

întreținere

(lei/ha)

Cheltuieli de

arendă (lei/ha)

Total cheltuieli

pe pajiști

(lei/ha)

Cost de

producție

(lei/kg masă

verde)

V1 = nefertilizat (PP-N) 4,78 200 150 350 0,073

V2 = fertilizare convențională (PP-

NPK+N)12,60 600 150 750 0,059

V3 = fertilizare organică (PP-G) 9,36 400 150 550 0,058

V4 = fertilizare organică (PP-T) *) 18,21 700 150 850 0,046

Valoarea veniturilor și a profitului realizate pe pajiștile permanente, în condițiile pășunatului cu

ovinele de lapte. În funcție de modul de fertilizare

Variante

Total

cheltuieli

(lei/ha)

Producția

de lapte

(l/ha)

Costul de

producție

de lapte

(lei/l)

Preț de

vânzare

(lei/l)

Venit

(lei/ha)

Profit

(lei/ha)

V1 = nefertilizat (PP-N) 750 310 2,42 2.60 806 56

V2 = fertilizare convențională (PP-

NPK+N)1710 1087 1,57 2.60 2816 1106

V3 = fertilizare organică (PP-G) 1270 681 1,86 2.60 1771 501

V4 = fertilizare organică (PP-T) *) 2290 1668 1,37 2.60 4337 2047

Împrejmuirea locului unde animalele stau peste noapte, calculând 1,5 mp pentru 1 oaie

adultă sau 6 mp pentru o vacă adultă sau echivalentul lor pentru tineret ovin sau

bovin, de regulă socotind două capete tineret pentru un animal adult.;

staționarea 2 – 3 nopți pe o pajiște cu degradare medie a covorului vegetal și 4 – 5

nopți pe o pajiște cu degradare avansată a vegetației;

supraînsămânțarea suprafeței târlite cu un amestec de ierburi perene, cu 2 zile înainte

de scoaterea animalelor și mutarea lor în altă îngrădire;

amestecul de ierburi este format din 6 – 8 specii de graminee și leguminoase perene de

pajiști, din care 4 – 6 graminee, și 2 – 4 leguminoase, adaptate la condițiile diverse din

zonele de deal și munte.

Nr. crt. Specia % Kg / ha1 Dactylis glomerata 13.0 3.02 Lolium perenne 10.9 2.53 Festuca pratensis 13.0 3.04 Festuca rubra 23.0 5.35 Phleum pratense 18.3 4.26 Lotus corniculatus 7.8 1.87 Trifolium repens 8.7 2.08 Trifolium pratense 5.3 1.2

T O T A L : 100 23.0

Stadiul realizării proiectului Proiectul ADER 7.1.1. cu titlul ‘Elaborarea de tehnologii integrate pentru

producerea laptelui de oaie in sistem organic in zona colinara si de munte a pajistilor permanente, aflat in anul III de implementare, au fost atinse in totalitate obiectivele propuse, iar activitatile asumate prin prezentul proiect au fost efectuate de catre personalul de cercetare al echipei de proiect, conform planului de implementare prevazut in contractul de finantare. Toate activitatile asumate in cadrul proiectului pentru atingerea obiectivelor de faza au avut grad de realizare 100%.

Au fost efectuate activitații specifice de diseminare a rezultatelor parțiale obținute în cadrul proiectului, prin participarea la simpozioane si conferinte internaționale, organizarea unor workshopuri, publicarea de articole stiințifice și tehnice.Grad de realizare 100%.

S-a efectuat un studiu comparativ cu privire la efectele sistemului de productie (organic vs. conventional) asupra productiei de lapte

sub raport cantitativ si calitativ in cadrul efectivelor de oi Turcana detinute de catre SCDCOC Caransebes (CP);

A fost implementat un studiul diferentiat, pe sisteme de ameliorare si variante experimentale, a compozitiei floristice a pajistilor

permanente si stabilirea tipului si formatiunii de pajisti, si s-a facut o determinare a unor indici fitocenologici, in functie de structura

floristica identificata;

S-au efectuat determinarea valorii pastorale si a capacitatii de pasunat, in functie de cele doua sisteme de ameliorare a pajistilor

(conventional si organic), precum si o determinare a productiilor de fitomasa furajera, in primul an de aplicare a lucrarilor de

ameliorare

S-au repartizat responsabilitatile celor doi parteneri pe urmatoarele faze implementare ale proiectului;

S-au intocmit grupele de monta pentru taomna anului 2016, fiind evaluati indicii de reporducere prenatali la oile din rasa Turcana

crescute si exploatate in sistem conventional si, respectiv, organic.

S-a efectuat un studiu de genetica moleculara privind polimorfismul genetic a genelor cu implicatii majore in sinteza proteinelor din

lapte (CSN2 si BLG) la ovinele din rasa Turcana incluse in controlul oficial al productiilor

A fost efectuata o analiza a cheltuielilor si veniturilor la nivelul variantelor tehnologice si a sistemelor de crestere si exploatare a

ovinelor pentru productia de lapte. Productia de masa verde a fost cea mai ridicata la varianta de fertilizare organiza prin tarlire, de

20,46 t/ha, si cea mai scazuta la varianta de pajiste nefertilizata de 7,29 t/ha.

Abundența sau bogăția de specii, exprimată prin numărul de specii existente în covorul vegetal al pajiștei, a fost puternic influențată de

modul de fertilizare

Fertilizarea prin târlire a pajiștilor, urmată de supraînsămânțare și pășunată cu ovinele de lapte reprezintă, dintre variantele studiate,

tehnologia cea mai eficientă, cu rata rentabilității cheltuielilor cea mai mare (89,3%).