Page 1/15

 

Banca Mondiala 

Moldova: PROIECTUL DE ADAPTARE SI DIMINUARE A RISCURILOR DEZASTRELOR 

STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 

REZUMAT 

1. Obiectivul proiectului. Obiectivul Proiectului este de a reduce vulnerabilitatea ţării la hazardele naturale şi impacturile schimbărilor climatice, care pot rezulta în pierderi economice şi de vieţi omeneşti. Acest obiectiv va fi atins prin: (i) îmbunătăţirea capacităţii de pregătire şi răspuns; (ii) consolidarea capacităţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) în prestarea serviciilor sale; şi (iii) susţinerea fermierilor din Republica Moldova în procesul de adaptare la hazardurile climatice aşa ca seceta, îngheţurile, grindina etc. 2. Descrierea proiectului. Se propune ca proiectul să includă componentele şi activităţile descrise pe scurt în continuare:

Componentul A: Pregătirea pentru dezastre şi răspuns la situaţii excepţionale. Obiectivul acestui component este de a consolida capacitatea de gestionare a situaţiillor excepţionale şi de coordonare a acţiunile de intervenţie cu sectoarele relevante ale guvernului şi cu cele din teritoriu, precum şi de a ajusta, într-o măsură mai mare, cadrul naţional de management a riscurilor dezastrelor la standardele Europene. Întătirea capacităţii agenţiilor implicate în protecţia civilă se va face prin procurarea echipamentului necesar în astfel de cazuri, instruirea echipelor de protecţie civilă, şi pregătirea populaţiei în vederea acţiunilor care trebuie să fie întreprinse atunci cînd au loc dezastrele. Componentul B: Consolidarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Obiectivul acestui component este de a susţine activităţile de reducere a riscurilor prin asigurarea prognozelor hidro-meteorologice exacte şi serviciilor ajustate la necesităţile persoanelor responsabile de riscurile dezastrelor în cadrul guvernului şi în sectoarele afectate cel mai mult de climă, aşa ca agricultura. În cadrul componentului B al Proiectului de adaptare şi diminuare a riscurilor dezastrelor, se propune construcţia a 6 oficii pentru angajaţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga, Bălţi, Costeşti-Stînca, Soroca şi Malovata-Veche. Două staţii din cele şase vor servi inclusiv pentru observaţiile hidrologice.

3. Categoria Projectului. În corespundere cu politicile şi procedurile de salvgardare ale Băncii Mondiale, inclusiv OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, această propunere de dezvoltare a fost clasificată ca Categoria B de proiecte pentru scopurile evaluării de mediu. În acest context, scopul principal al angajamentului respectiv este de a efectua Evaluarea de mediu pentru terenurile proiectului şi pentru activităţile de construcţie propuse, şi de a pregăti un simplu Plan de Management al Mediului (PMM) pentru toate construcţiile, inclusiv măsurile de diminuare, activităţile de monitorizare şi aranjamentele de implementare. Evaluarea de mediu şi PMM vor reflecta necesităţile impuse de legile şi regulamentele existente ale Guvernului Republicii Moldova, politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale şi cerinţele de informare a publicului. 4. Scopul Evaluării de mediu. Scopul Evaluării de Mediu (EM) este de a identifica impacturile semnificative de mediu (atît pozitive cît şi negative) cauzate de acest proiect, şi de a specifica acţiunile de prevenire şi măsurile de diminuare (inclusiv monitorizarea adecvată) cu scopul de a preveni, elimina sau minimiza toate impacturile adverse anticipate. Evaluarea

Page 2/15

 

de mediu (EM) a fost efectuată de către un consultant local independent, iar în baza acesteia s-a pregătit un Plan de Management al Mediului (PMM) simplu. Raportul cu privire la Evaluarea de mediu a fost pregătit în baza următoarelor: (i) analiza documentelor juridice, a regulamentelor şi liniilor directorii; (ii) politicile de salvgardare ale BM, precum şi materialele de călăuză; (iii) cadrul legal naţional privind Evaluarea de Mediu şi sectorul construcţiilor; (iv) Studii de Evaluare a Impactului de Mediu pentru proiecte similare; (v) evaluarea de mediu a terenurilor propose în proiect; şi, (vi) rezultatele consultărilor cu reprezentanţii tuturor părţilor interesate şi factorilor de decizie. 5. Cadrul de reglementare naţional pentru Studiul de mediu. Republica Moldova are elaborat un sistem bine pus la punct în domeniul Expertizei Ecologice de Stat şi a Evaluărilor de Impact asupra Mediului precum şi instrumente legale de mediu şi standarde tehnice care vor fi aplicate la etapa de implementare a acestui proiect. Principalele acte normative existente în acest domeniu sunt: Legea cu privire la protecţia mediului, Legea cu privire la expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Legea cu privire la calitatea în construcţii, Legea privind bazele urbanismului şi dezvoltarea teritoriului, şi Legea cu privire la Accesul la Informaţii. Conform legislaţiei aplicabile în cazul în care obiectele proiectului afectează grav mediul înconjurător, documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului a acestora este subiectul Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM). În general cadrul de replementare pertinent Studiului de impact este în acord cu regulile şi procedurile Băncii Mondiale. 6. Cadrul instituţional şi capacităţile privind EM. Analiza capacităţii instituţionale de Evaluarea a Mediului a demonstrat că instituţiile naţionale şi organele de implementare deţin capacitatea relevantă pentru a-şi exercita responsabilităţile legate de revizuirea Evaluărilor de Mediu şi executarea prevederilor Planurilor de Management al Mediului. Implementarea politicilor de salvgardare a mediului ale proiectului se va face de către Echipa de Management a Proiectului (EMP) din cadrul Ministerului Mediului (MM). Echipa de Management a Proiectului are un angajat cu experienţă adecvată care deţine aceste responsabilităţi, deoarece, suplimentar, EMP este şi unitatea de implementare a Proiectului de gestionare şi distrugere a depozitelor de poluanţi organici persistenţi ( Proiectul POPs), care este un proiect mare al GEF-lui de Categoria A. Rezultatele implementării politicilor de salvgardare a mediului în cadrul Proiectului POPs sunt considerate ca fiind deocamdată pozitive. 7. Condiţiile de fond pentru statiunea din Ceadir-Lunga Ceadir-Lunga este un oraş în Gagauzia care se prezintă ca o regiune autonomă a Republicii Moldova cu o populaţie de 19 400 persoane. Activitatea economică de bază este agricultura şi viticultura.

Lucrările civile de la acest amplasament prevăd construcţia unui oficiu în care i-şi vor desfăşura activitatea angajaţii SHS din această zonă. În corespundere cu documentaţia de proiect, oficiul va avea o suprafaţă de 80 m2, un etaj şi va fi destinat pentru 5 persoane. Pereţii fundamentului vor fi din piatră de temelie, pereţii cladirii din cotileţ şi acoperişul acoperit cu ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi azbest. Geamurile şi uşile vor fi din termopan. De curînd, personalul care colectează datele în această regiune se află cu sediul într-o încăpere în stare avariată care în trecut a aparţinut aeroportului din Ceadir-Lunga, iar acum

Page 3/15

 

administraţiei publice locale. Ţinînd cont de faptul că această clădire este proprietarea administraţiei locale, personalul SHS poate fi rugat să părăsească încăperea în orice clipă. Terenul propus se află la periferia oraşului şi are o suprafaţă de 1 ha, şi se mărgineşte la nord cu o reţea de distribuţie a energiei electrice. La est sunt cîteva case, iar la sud-drumul oraşului. La nord este cîmp deschis. Aproximativ 10 m spre sud de la terenul propus se află o groapă cu dimensiunile de 8x20m care nu este prea adîncă şi pare să fie o groapă de gunoi cu cîteva grămezi. La acest teren există acces la energia electrică, dar nu este gaz, sistem de canalizare şi apă. De aceea este necesară construcţia unei fîntîne şi a veceului. Suplimentar se va construi Solul, geologia şi caracteristicile climatice Oraşul Ceadir-Lunga se află la o distanţă de 100 km spre sud de la capitala Chisinau. Terenul este amplasat în stepa Budjacului care se caracterizează prin cîmp deluros.

Profilul geologic al zonei este reprezentat prin depozite nisipo-argiloase şi loesoidale din perioada neognă şi cuaternară. Terenul proiectului face parte din Platoul Moldovei cu o adîncime a fundamentului de 3 000 m. Terenul Ceadir-Lunga are o înclinaţie de 2 grade, iar solul de aici este cernoziom degradat. În trecut a fost folosit ca teren arabil. Apele subterane sunt la adîncimea de 15-30 m. Clima zonei este aridă, iar temperata de 10 grade Celsius şi mai mare durează 179-187 zile pe an, ceea ce e mult mai mult decît în alte părţi ale Moldovei. Coeficienul geotermic anual este de 0,7-0,8. Din acest motiv zona respectivă este destul de frecvent expusă la vînturi. Direcţia vîntului este din nord şi sud. Mai jos veti gasi tabele cu datele privind temperarura medie lunară şi anuală pentru perioada 1957-1964 şi 1974-2000.

Tabela 1. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Ceadîr-Lunga

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual -2,3 -1,1 3,1 9,7 15,7 19,5 21,3 21,0 16,1 10,4 4,3 -0,3 9,8 Conform acestei tabele temperatura medie anuală în localitatea Ceadîr-Lunga este de 9,8°C, luna ianuarie fiind cea mai rece cu temperaturi de -2.3°C, iar august –cea mai caldă cu temperaturi de 21°C. Temperatura minimă absolută înregistrată cîndva aici a fost de 25,9°C iar cea maximă de 40,2°C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii în oraşul Ceadir-Lunga este de 492 mm. Mai jos este dată tabela reprezentînd aceste date pentru perioada de observaţii 1954-2000. Tabela 2. Cantinatea medie lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în oraşul Ceadîr-Lunga

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Annual 27 32 27 37 50 68 57 52 45 24 37 36 492 Cu cele mai mari temperaturi şi putine precipitaţii acestă regiune este cea mai aridă din ţară.

Page 4/15

 

9. Impacturile potenţiale de mediu. Se asteapta că activităţile proiectului nu vor genera impacturi de mediu adverse semnificative deoarece acestea sunt lucrări de construcţie de mică amploare, iar terenul din Soroca este amplasat în afara zonei rezidenţiale. Impacturile potenţiale de mediu pot fi înregistrate la orice etapă de construcţie, din care motiv acestea vor fi abordate anterior lansării lucrărilor.

În continuare sunt speficicate cele mai importante impacturi potenţaile implicate de toate lucrările de construcţie:

a. Praf, gălăgie şi vibraţie: Aceste impacturi vor avea loc pe durata activităţilor de

construcţie şi demolare. Pentru a evita aceste impacturi va fi necesar să se respecte cele mai bune practici în construcţie care sunt cunoscute şi aplicate în ţară şi specificate în PMM.

b. Azbest: în cadrul activităţilor pranificate nu se va folosi azbest. c. Contaminarea terenului: lucrările de construcţie pot cauza contaminarea solului cu

hidrocarburi. Aceasta se mai poate întîmpla şi pe durata îndepărtării solului. Atît în primul caz cît şi în al doilea se pot polua apele de suprafaţă şi cele subterane. Contractantul va avea grijă să evite aceasta.

d. Gestionarea deşeurilor şi a substanţelor poluante: Activităţile de construcţie de rutină vor genera deşeuri solide şi lichide inclusiv gipscarton, uleiuri pentru maşină, vopsea şi solvenţi. Gestionarea neadecvată a deşeurilor şi substanţelor poluante poate rezulta în efecte adverse asupra mediului înconjurător local inclusiv asupra apelor subterane şi celor de suprafaţă, ecosistemelor terestre şi locuitorilor.

e. Diversările de ape reziduale: Veceurile permanente de la şantierele de construcţii şi care vor fi folosite la etapa de funcţionare a oficiilor ar putea duce la contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Pentru a evita aceasta, ele vor fi construite în aşa fel încît să se excludă orice poluare.

10. Planul de management al mediului. Planul de management al mediului va fi sub forma de o listă de verificare uşor de folosit care este compatibilă cu cerinţele de salvgardare ale Băncii (vezi Tabelul 3). Acest format încearcă să cuprindă abordări de diminuare tipice pentru contracte de lucrări civile obişnuite cu impacturi localizate şi oferă informaţie la nivelului unui Plan de Management al Mediului. Scopul final al formatului dat constă în aceea ca lista de verificare să fie folosită direct şi aplicată în documentaţia de licitaţie şi ca parte integră a documentaţiei de contract pentru lucrările civile în cadrul proiectelor finanţate de Bancă. 11. Minimizarea impacturilor de mediu Etapa de proiectare

La etapa de proiectare se vor aborda, investiga şi selecta cele mai bune practici care ulterior vor fi incluse în documentaţia de proiect detaliată. După cum s-a mai menţionat, proiectanţii vor alege cele mai bune practici cu privire la activităţile de proiect propuse şi vor proiecta obiectele în cauză în aşa fel încît acestea să fie accesibile, eficiente din punct de vedere energetic şi să se înscrie în peisajul existent şi arhitectura zonei.

Etapa de construcţie

În timpul etapei de construcţie, se pune accentul pe impactul potenţial asupra mediului care poate apărea drept rezultat al lucrărilor de demolare şi construcţie. Problemele ce pot fi abordate sunt: gestionarea corectă a drumurilor de acces, managementul deşeurilor de

Page 5/15

 

construcţie, minimizarea prafului şi gălăgiei, restabilirea terenului, planul de gestionare a traficului, orele de lucru, invadarea teritoriului vecin.

Reducerea volumului gălăgiei. Înainte de a începe orice lucrări, se recomandă să se informeze vecinii fie direct, fie prin panouri sau ziare locale referitor la activităţile de reconstrucţie. Gălăgia trebuie să fie limitată prin utilizarea practicilor bune de management şi limitarea lucrărilor la schimbul de zi. Echipamentul şi utilajul utilizat trebuie să fie calibrat conform Normelor în Construcţie din Moldova din 4 februarie 2007 „Protecţia de gălăgie “.

Minimizarea cantităţii prafului. În timpul construcţiei se vor aplica măsuri şi soluţii temporare de minimizare a cantităţii prafului. Pentru transportarea pământului sau altor materiale care produc praf spre sau de pe şantierul de construcţie, se va aplica stropirea cu apă sau se va acoperi încărcătura. Reducerea prafului pe şantierul de construcţie/reconstrucţie în timpul sezonului uscat al anului se poate realiza prin stropirea cu apă a pământului. În acelaşi timp, nu trebuie să se risipească apa. O altă măsură posibilă poate fi reducerea vitezei vehiculelor. Lucrătorii care se ocupă de demolări vor fi familiarizaţi cu echipamentul de siguranţă, în timp ce formarea prafului la obiect se va preveni prin acoperirea şantierului de construcţie sau utilizarea ecranelor.

Deşeurile şi deversările de construcţie. Se recomandă ca contractorul, înainte de a începe lucrările să roage să se evacueze tot echipamentul şi materialele care nu vor mai fi utilizate sau să le recicleze în mod adecvat. De fiecare dată când va fi posibil, deşeurile vor fi minimizate, separate şi evacuate în conformitate cu Legea cu privire la deşeurile de producţie şi menajere nr. 1347 din 9 octombrie 1997.

Organizarea şi restabilirea şantierului. Şantierul de construcţie trebuie să fie înconjurat cu un gard pentru a preîntâmpina accesul public şi se vor impune măsuri generale de siguranţă. Se presupune că nu vor apărea inconvenienţe temporare majore legate de trafic sau altele din cauza lucrărilor de reconstrucţie, şi cele ce vor apărea vor fi minimizate prin planificare şi coordonare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. Traficul în localităţile proiectului va fi îngreunat într-o anumită măsură de către camioanele care vor aduce materialele de construcţie şi vor evacua deşeurile, dar nu în măsura în care traficul va trebui oprit sau reorientat. Prin urmare, în timpul reconstruirii, traficul nu va fi întrerupt, şi este responsabilitatea Contractorului de a asigura acest lucru pe durata etapei de construcţie. După finalizarea lucrărilor, şantierul trebuie să fie restabilit după cum este prevăzut de proiect. Toate deşeurile şi utilajul trebui să fie evacuate de pe şantier. Luând în consideraţie caracteristicile geologice ale şantierului, lucrările vor fi executate la nivelul morfologic al terasei; prin urmare, lucrările planificate nu vor cauza eroziunea.

Depozitarea temporară a materialelor (inclusiv a materialelor periculoase). Păstrarea materialelor de construcţie trebuie să fie evitată dacă e posibil. Dacă nu e posibil, materialele de construcţie vor fi depozitate pe şantierul de construcţie şi protejată de intemperii. Materialele periculoase, aşa ca vopselele, uleiurile, emailurile şi altele trebuie să fie depozitate pe suprafeţe impermeabile şi să existe adsorbanţii, aşa ca nisipul sau rumeguşul, pentru eliminarea scurgerilor mic. Materialele trebuie să fie manipulate în conformitate cu instrucţiile cu privire la fişele de date pentru siguranţa materialelor.

Invadarea teritoriului vecin. Nu este necesară şi nu se permite invadarea teritoriul vecin.

Orele de lucru. Pentru a evita gălăgia şi deranjarea vecinilor, lucrările vor avea loc în schimbul de zi, adică de la 07.00 până la 18.00. Pentru alte ore de lucru sunt necesare permise speciale.

Page 6/15

 

Se propune ca Unitatea de implementare a proiectului şi BM să monitorizeze existenţa acestor prevederi în documentele de tender şi contractele ulterioare.

Pe lângă aceasta, consultanţii care se vor angaja la etapa de proiectare vor primi recomandări din partea echipei Băncii cu privire la managementul riscurilor de mediu, inclusiv cele ce sunt provocate de lucrările de construcţie şi legate de evacuarea corectă a deşeurilor de construcţie şi reducere a gălăgiei şi prafului.

Contractele şi devizele de cheltuieli vor include clauze pentru evacuarea corectă a materialelor de construcţie inacceptabile şi a deşeurilor de construcţie. Documentele de achiziţii vor stipula că nu se vor utiliza materiale inacceptabile pentru protecţia mediului.

Pagina 7/15

 

TABELUL 3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTURILOR

ACTIVITATE  PARAMETRU  MĂSURILE DE DIMINUARE  

0.  Condițiile generale  

Avizare  şi securitatea  muncii  

(a)  Inspectoratele locale de construcție şi ecologice şi comunitățile au fost înştiințate despre activitățile ce urmează.  

(b) Populația a fost înştiințată despre lucrări prin avize adecvate în mass media şi/sau pe website‐urile accesibile (inclusiv site‐ul lucrărilor). 

(c) Au fost obținute toate autorizațiile de construcție stipulate de legislație. (d) Contractorul este oficial de acord că toate lucrările vor fi efectuate în mod sigur şi 

disciplinat cu scopul de a minimiza impactul asupra mediului. (e) EPP al lucrătorilor se conformează bunelor practici internaționale (întotdeauna se 

poartă  căşti,  când  este  necesar măşti  şi  ochelari  de  protecție,  harnaşament  şi cizme de protecție). 

(f) Semnele adecvate de pe şantier vor  informa muncitorii privind regulile de bază şi regulamentele care trebuie respectate. 

Calitatea aerului   (a) Resturile de  la demolare vor  fi păstrate  într‐o  zonă controlată  şi  stropite  cu apă pentru a reduce praful. 

(b) În  timpul  lucrărilor  cu  burghiul  pneumatic/distrugerii  pereților,  praful  va  fi diminuat prin  stropirea  continuă  cu  apă  şi/sau  instalarea  ecranelor  de protecție contra prafului. 

(c) Mediul  înconjurător  (trotuarele,  drumurile)  vor  fi  curățate  de  gunoi  pentru  a minimiza cantitatea prafului. 

(d) Materialele de construcție/deşeurile de construcție nu vor fi arse în aer deschis pe şantier. 

(e) Motoarele vehiculelor nu vor  fi  lăsate  să  lucreze  în staționare  în mod excesiv pe şantier.  

Gălăgie  (a) Gălăgia rezultată din lucrările de construcție va fi limitată la ore stricte stipulate în autorizație.  

(b) În  timpul  funcționării  motoarelor,  generatoarele,  compresoarele  de  aer  şi  alt echipament mecanic electric vor  fi  închise  şi echipamentul va  fi amplasat  cât de departe de zonele rezidențiale pe cât e posibil. 

A.   Lucrări de construcție  

Calitatea apei  (a) Pe şantier se vor stabili măsuri adecvate de control al eroziunii şi sedimentului, aşa ca  baloți  de  fân  şi/captoare  de  nămol  pentru  a  preîntâmpina  transportarea sedimentului de pe  şantier  şi a nu cauza turbiditate excesivă  în râurile  şi curenții 

Pagina 8/15

 

din vecinătate.  Managementul deşeurilor 

(a) Locurile şi căile de colectare şi evacuare a deşeurilor vor fi identificate pentru toate tipurile principale de deşeuri preconizate de pe urma activităților de demolare  şi construcție. 

(b) Deşeurile minerale de construcții şi demolare se vor separa de deşeurile generale, organice,  lichide  şi  chimice  prin  sortarea  lor  pe  şantier  şi  se  vor  păstra  în containere adecvate. 

(c) Deşeurile de construcție vor fi colectate şi evacuate în modul adecvat de colectorii licențiați conform legislației.  

(d) Evidența  evacuării  deşeurilor  se  va  ține  ca  dovadă  a  managementului  corect conform proiectului. 

(e) De fiecare dată când va fi posibil, contractorul va reutiliza şi va recicla materialele respective şi viabile (cu excepția, asbestului).  

B.  Sistem individual  de epurare  a apelor reziduale /utilități sanitare 

Calitatea apei   (a) Facilitățile  sanitare  urmează  să  fie  utilizate  în  timpul  lucrărilor  de  construcție  şi apoi  se  vor  construi  rezervoare  septice  pentru  a  preveni  scurgerea  deşeurilor organice în apele subterane.   

(b) Înainte  de  a  fi  deversate  în  apele  recipient,  efluenții  proveniți  de  la  facilitățile sanitare  trebuie  să  fie  epurate  pentru  a  satisface  criteriile  minime  a  calității stipulate  de  instrucțiile  naționale  privind  calitatea  efluenților  şi  epurarea  apelor reziduale.  

(c) Se  va  efectua monitorizarea  noilor  sisteme  de  epurare  a  apelor  reziduale  de  la facilitățile sanitare (înainte/după). 

(d) Vehiculele  şi utilajul pentru construcții vor  fi spălate doar  în spații speciale, unde scurgerile nu vor polua bazinele acvatice de suprafață naturale. 

C.  Clădiri istorice 

Moştenire culturală 

N/A 

D.  Procurarea terenurilor 

Plan/cadru  de procurare  a terenurilor  

N/A 

E.  Materiale toxice 

Gestionarea asbestului 

N/A 

Pagina 9/15

 

  Managementul deşeurilor toxice / periculoase 

N/A 

F.  Păduri, zone  umede şi/sau  zone protejate afectate 

Protecție  N/A 

 

Pagina 10/15

 

8. PLANUL DE MONITORIZARE

Evaluarea impactului de mediu specifică şi activităţile de monitorizare. Vor fi monitorizaţi aşa parametri ca frecvenţa, modalitatea şi orarul activităţilor de monitorizare care sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 4).

Implementarea proiectului va fi supravegheată de Banca Mondială (atunci cînd vor avea loc misiunile de supraveghere) şi de inspectorii locali în construcţie şi protecţia mediului.

Rapoartele de activitate ale proiectului la etapa de implementare vor conţine o secţiune specială cu privire la implementarea Planului de Management al Mediului şi măsura în care aceasta este în corespundere cu cerinţele Băncii Mondiale şi ale legislaţiei naţionale.

Pagina 11/15

 

Tabelul 4. Masurile de monitorizare

Construcția oficiilor   

 

Etapa 

Ce 

(parametru  va  fi monitorizat?) 

Unde 

(va  fi monitorizat parametrul?) 

Cum  

(va  fi monitorizat parametrul?) 

Cînd 

(stabiliți frecvența/  sau  în mod continuu?) 

De ce  

(parametruI  este monitorizat?) 

Costul 

(dacă  nu  este inclus  în  bugetul proiectului ) 

Cine 

(este  responsabil pentru monitorizare?) 

Construcție   

Praful  

Gradul  de poluare sonoră  

Vibrația 

Deşeuri  de construcție   

Prezența  de scurgeri  de uleiuri   

Controlul eroziunii  şi stabilitatea pantei    Diversările  de ape reziduale   

La teren   

Codurile  în domeniul construcției  şi protecției mediului   

Pe  durata construcției   

Pentru  a  asigura că  este  în corespundere  cu standardele   

 Costul antreprenorului   

Inspectoratele ecologice  şi  în construcții locale, centrul    de medicină preventivă local   

Funcționare                

Supraveghere               

Pagina 12/15

 

Construcția drumurilor de acces   

 

Etapa 

Ce 

(parametru  va fi monitorizat?) 

Unde 

(va  fi monitorizat parametrul?) 

Cum  

(va  fi monitorizat parametrul?) 

Cînd 

(stabiliți frecvența/ sau în  mod continuu?) 

De ce  

(parametruI este monitorizat?) 

Costul 

(dacă  nu  este inclus  în bugetul proiectului ) 

Cine 

(este responsabil pentru monitorizare?) 

Construcție    

  

Construcția drumurilor  de acces 

La teren  

Codurile  în domeniul construcției  şi protecției mediului   

Pe  durata construcției   

Pentru  a asigura  că este  în corespundere cu standardele   

 Costul antreprenorului   

Inspectoratele ecologice  şi  în construcții locale,  centrul  de  medicină preventivă local   

Funcționare  Construcția drumurilor  de acces 

La teren  inspectare  simestrial 

Pentru  a asigura  că drumurile  de acces  sunt menținure adecvat   

Administrația locală   

Administrația locală   

Pagina 13/15

 

Anexa 1. Schiţa oficiului din Ceadir-Lunga

VEDERE DIN FATA

Pagina 14/15

 

VEDERE DE SUS

Pagina 15/15