Egalitatea de Tratament Loredana1

7/25/2019 Egalitatea de Tratament Loredana1

1/21

Dreptul egalitii de tratament

A. Noiuni generale referitoare la dreptul egalitii de tratament

n Convenia European a Drepturilor Omului este prevzut la art.14 faptul cExercitarea drepturilor i libertilor recunoscute de prezenta convenie trebuie s fie

asigurat fr nici o deosebire bazat, n special, pe sex, ras, culoare, limb, religie,

opinii politice sau orice alte opinii, origine national sau social, apartenent la o

minoritate national, avere, natere sau orice alt situaie.

n Carta Uniunii Europene1n Titlul la art. !" e#alitatea cetenilor n faa le#ii

este prevzut la nivel $e principiu.

1. Egalitatea n drept

Art. 2 Egalitatea n faa legii

!"oate persoanele sunt egale n faa legii.

Coninutul te%tului cuprin$e principiul #eneral $e $rept care este nscris n toate

constituiile europene &i pe care Curtea $e 'ustiie! l(a consi$erat ca &i un principiu

fun$amental al $reptului comunitar.

E#alitatea n $rept #aranteaz cetenilor europeni statut e#al n faa le#ii &i se

re#se&te n constituiile statelor mem)re. *e#ea tre)uie s fie e#al+ n aplicare pentru

toi+ fr privile#ii &i fr $iscriminare &i toi tre)uie s o aplice &i s o respecte la fel.2. Nediscriminarea

Art. 2# $ediscriminarea

!#. %e interzice discriminarea de orice fel, bazat pe motive precum sexul, rasa,

culoarea, originea etnic sau social, caracteristicile genetice, limba, religia sau

convingerile, opiniile politice sau de orice alt natur, apartenena la o minoritate

naional, averea, naterea, un &andicap, v'rsta sau orientarea sexual.

2. (n domeniul de aplicare a tratatelor i fr a aduce atingere dispoziiilor

speciale ale acestora, se interzice orice discriminare pe motiv de cetenie. !

Te%tul corespun$e art.14 $in Convenia European a Drepturilor Omului a$optat

prin *e#ea nr. ,"-14 privin$ ratificarea Conveniei pentru aprarea $repturilor omului

1Carta $repturilor fun$amentale ale Uniunii Europene a fost proclamat solemn la $ata $e / $ecem)rie!""" la 0isa $e ctre arlamentul European+ Comisia European &i $e ctre Consiliul Europei.!2.Dumitrescu+ )uvernana *E, n$epen$ena Economic+ !""/+ p.,!(,4".

1


2/21

&i a li)ertilor fun$amentale &i a protocoalelor a$iionale la aceasta convenie 3pu)licat

n onitorul Oficial nr. 1,5 $in ,1 mai 146+ art. 11 $in Convenia prinvin$ Drepturile

Omului &i 7iome$icina 3referitor la patrimonial #enetic6.

E%ist o mare le#tur ntre e#alitate &i ne$iscriminare c8iar $ac cele $ou sunt

$istincte. E#alitatea este re#lementat ca fiin$ n faa le#ii $e $rept &i n faa autoritilor

&i instituiilor pu)ilce. nclcarea e#alitilor are $rept consecin lipsa $e e#alitate n faa

le#ii &i n faa autoritilor pu)lice. 9ceast nclcare are $rept cauz $iscriminarea ce se

)azeaz pe :motive $e se%+ reli#ie+ sau convin#eri+ opinii pu)lice sau orice alt opinie+

apartenen la o minoritate naional+ avere+ na&tere+ 8an$icap+ v;rst sau orientare

se%ual mai )una cunoa&tere &i $iseminare a culturii &i

istoriei popoarelor europene+ conservarea &i salvarea patrimoniului cultural European+

creaia artistic &i literar+ sc8im)rile culturale+ este promovat &i cooperarea cu rile

,Tu$or Dr#anu++eclaraiile de drepturi ale omului i repercusiunile lor n +reptul internaional public+E$itura :*umina *e%


3/21

tere &i or#anizaiile internaionale cu activitate n $omeniul culturii. Te%tul tre)uie neles

n concor$an cu art. (, care re#lementeaz respectarea statutului )isericilor &i al

or#anizaiilor neconfesionale &i filantropice. Diversitatea cultural+ reli#ioas &i

lin#vistic reprezint un principiu al $reptului constituional comunitar &i o instituie

'uri$ic a Constituiei care are o foarte mare importan. 9cest principiu tre)uie s fie

e%aminat $in perspectivele $reptului la i$entitate cultural+ lin#vistic+ reli#ioas &i etnic

apersoanelor+ care aparin minoritilor naionale. n concluzie+ Uniunea European

tre)uie s respecte $iversitatea cultural+ reli#ioas &i lin#vistic pentru a se a'un#e la

unitatea necesar Europei.

2ET9> CEDO con$amna =omania pentru $iscriminare reli#ioasa contra 7isericii

Areco(Catolice

e $ata $e 1! ianuarie !"1" Curtea Europeana a Drepturilor Omului 3CEDO6 acon$amnat 2tatul =oman pentru in#ra$irea accesului la 'ustitie si $iscriminarea reli#ioasa

in cazul aro8iei Areco(Catolice 2am)ata+ 'u$. 7i8or. Con$amnarea vine pe fun$alul

refuzului aro8iei Areco(Catolcie $e a i se permite utilizarea lacasului $e cult care i(a

fost confiscat a)uziv $e re#imul comunist in anul 14? si $at in posesie 7isericii

Orto$o%e =omane. Toto$ata+ Curtea a $ecis plata $e catre 2tatul =oman a sumei $e

15.""" euro $aune catre aro8ia Areco(Catolica pentru aceasta $iscriminare.

. Egalitatea dintre femei i !r!ai.E#alitatea intre femei si )ar)ati reprezinta un $rept fun$amental+ o valoare

comuna a Uniunii Europene si o con$itie necesara pentru in$eplinirea o)iectivelor $e

crestere+ ocupare a fortei $e munca si coeziune sociala la nivelul UE. Cu toate ca inca

e%ista o serie $e ine#alitati+ in ultimele $ecenii+ UE a facut pro#rese semnificative pentru

ca femeile si )ar)atii sa )eneficieze $e sanse e#ale. 9cest lucru se $atoreaza+ in primul

ran$+ le#islatiei privin$ tratamentul e#al+ masurilor $estinate sa inte#reze principiul

e#alitatii $e sanse in toate politicile comunitare si msurilor specifice privin$ promovarea

femeilor.

E%ist nc ten$ina ca femeile &i )r)aii s presteze munci $iferite. e $e o parte+

femeile &i )r)aii pre$omin a$esea n $iverse sectoare $e activitate. e $e alt parte+ n

ca$rul aceluia&i sector sau ntreprin$ere+ femeile pre$omin n cazul profesiilor mai puin

valorizate &i mai puin remunerate.

,


4/21

Bemeile lucreaz a$esea n sectoare n care munca acestora este mai puin

valorizat &i mai puin remunerat+ $ec;t n sectoarele n care lucreaz $ominant )r)ai.

este 4" $intre femei lucreaz n sectoarele sntii+ e$ucaiei &i a$ministraiei pu)lice.

9ceast cifr reprezint $u)lul numrului $e )r)ai care lucreaz n acelea&i sectoare. n

cazul n care analizm numai sectorul sntii &i asistenei sociale+ ?" $intre cei care

lucreaz n acest sector sunt femei.

n plus+ femeile lucreaz n #eneral ca asistente a$ministrative+ v;nztoare sau

lucrtoare puin calificate sau necalificate+ aceste profesii reprezent;n$ aproape 'umtate

$in fora $e munc feminin. ulte femei au profesii mai puin remunerate+ $e e%emplu+

n $omeniul serviciilor $e curenie &i $e n#ri'ire.

Bemeile sunt sla) reprezentate n funciile a$ministrative &i $e con$ucere. De e%emplu+

femeile reprezint numai ,! $in numrul $irectorilor $e ntreprin$eri $in ca$rul UE+1" $in numrul mem)rilor consiliilor $e a$ministraie ale celor mai mari ntreprin$eri

&i ! $in numrul oamenilor $e &tiin &i in#inerilor $in Europa.

"otrivit noilor estimri Eurostat 3pe )aza anc8etei privin$ structura c;&ti#urilor

salariale6+ rezult c la nivelul statelor mem)re+ variaiile sunt foarte importante+ $at fiin$

faptul c $iferena $e remunerare variaz $e la su) 1" n talia+ alta+ olonia+

2lovenia+ =om;nia+ ortu#alia &i 7el#ia la peste !" n 2lovacia+ rile $e os+ Cipru+

Aermania+ =e#atul Unit+ *ituania &i Arecia &i peste !5 n =epu)lica Ce8+ 9ustria &iEstonia.

Eliminarea$iferenei $e remunerare ntre femei &i )r)ai face ca economia n ansam)lul

su s fie mai profita)il.

Bemeile $ein un rol vital n ocuparea forei $e munc &i cre&terea economic a UE+ iar

competenele &i talentele acestora sunt necesare n ve$erea $ezvoltrii economice &i

sociale. Totu&i+ acest lucru nu se reflect n remunerarea femeilor &i nici n poziia

acestora pe piaa muncii. 2u)evaluarea muncii prestate $e femei &i utilizarea

necorespunztoare a competenelor acestora reprezint o pier$ere $e resurse pentru

economie &i+ la nivel e%tins+ pentru societate. O mai )un utilizare a competenelor

femeilor le permite acestora s a$uc o contri)uie superioar n ca$rul economiei n

ansam)lul su.

"articiparea femeilor si a !ar!atilor la procesul deci#ional

4


5/21

Un alt raport $e e%pertiza ela)orat $e Comisie confirma ca femeile sunt+ $e asemenea+

foarte sla) reprezentate in ceea ce priveste functiile $e $ecizie $in $omeniul economic si

participarea la politica europeana. Auvernatorii tuturor )ancilor centrale ale celor !/ $e

state mem)re ale UE sunt )ar)ati. 2la)a reprezentare a femeilor in ceea ce priveste

functiile $e raspun$ere este si mai pronuntata in intreprin$erile mari+ un$e )ar)atii

reprezinta aproape " $in mem)rii consiliilor $e a$ministratie ale celor mai importante

societati 3societatile incluse in in$icele )lue(c8ip $in tarile respective6 F cifra care s(a

im)unatatit $oar foarte putin in ultimii ani.

roportia femeilor care sunt mem)re ale parlamentelor nationale 3pentru

parlamentele cu o sin#ura camera le#islativa sau pentru camera inferioara6 a crescut cu

aproape 5" in ultimul $eceniu+ $e la 1@ in 1/ la !4 in !""?. roportia pentru

arlamentul European este $oar usor mai ri$icata 3,1 femei6. n me$ie+ in ran$ulministrilor $in #uvernele nationale+ proportia )ar)atilor in raport cu cea a femeilor este $e

apro%imativ trei la unu 3!5 femei+ /5 )ar)ati6.5

$"E%A&

O $ecizie 8alucinant a 'ustiiei $in =om;nia trimite la CEDO sin#urul caz $e

$iscriminare la locul $e munc $in ara noastr. G9n#a'ata a fost supus $iscriminrii

continueG+ a fost ver$ictul pe care l(a $at $e Consiliul 0aional pentru Com)aterea

Discriminrii n urma unei ample anc8ete $erulate n ca$rul companiei pentru care lucraDaniela van. nstanele 'u$ectoreti prin care a trecut cazul femeii au $ecis ns altceva.

n !""@+ Daniela van avea o via linitit+ era respectat i avea o slu') $e

con$ucere )ine pltit. =spun$ea $e Departamentul $e Dezvoltare i H;nzri al

9CCO=+ cel mai mare #rup 8otelier european care $eine i lanul 2ofitel. 2peranele $e

viitor erau i mai )une+ cci eful ei $irect se pre#tea s plece i+ conform practicii

uzuale n companie+ Daniela era prima opiune pentru ocuparea postului pe care acesta l

eli)era. *ucrurile au luat ns o cu totul alt ntorstur Daniela a fost retro#ra$at+

umilit i+ n cele $in urm conce$iat.

Daniela van i caut $reptatea la CEDO.

Daniela spune c $irectorul #eneral + 7runo Hinette+ inteniona s an#a'eze pe

cineva $in afar pentru postul lsat li)er $e arIus Joller. 9a c femeia i(a anunat

5 8ttp>--KKK.imparte.ro-2tatistici-@5-E#alitatea(intre(femei(si()ar)ati.8tml

5


6/21

$ecizia $e a can$i$a i ea pentru poziia respectiv. 9 fost momentul care i(a sc8im)at

$efinitiv traiectoria profesional. 0u numai c nu a o)inut postul pentru care se

nscrisese la concurs+ $ar orice posi)ilitate $e avansare i(a fost )locat. Daniela

povestete cum eful a c8emat(o n )iroul lui i i(a promis c Gva plti pentru ceea ce a

fcutG. Ce a urmat+ a fost Go campanie $e 8ruire a mea n fiecare moment+ cu sperana

c $e )unvoie voi prsi companiaG+ continu Daniela van.

Evoluia $osarului n instan frizeaz ri$icolul> $ei anc8eta Consiliului

0aional pentru Com)aterea Discriminrii 3C0CD6 a avut ver$ictul clar> G9n#a'ata este

supus $iscriminrii continueG+ $ecizia Curii $e 9pel i este nefavora)il Danielei van.

Cit;n$ a$ litteram pasa'e $in $eclaraiile efului acuzat+ unul $intre ma#istrai motiveaz

$ecizia prin care anuleaz ver$ictul C0CD> n opinia Curii+ ne aflm n faa unui

conflict $e opinie ntre salariat i superiorul su ierar8ic i nu poate reprezenta un criteriu

$e $iscriminare+ ntruc;t+ $ac un astfel $e criteriu s(ar re ine+ s(ar ne#a principiul

autoritii an#a'atorului n raporturile $e munc i o)li#aia salariatului $e a respecta

$isciplina muncii. 2au+ mai pe nelesul tuturor> eful are ntot$eauna $reptateL

0ici n r;n$ul cole#ilor $e serviciu Daniela nu a #sit mereu spri'inul $e care avea

nevoie. De teama repercusiunilor pe care le(ar fi putut avea $eclaraiile lor+ puini au fost

cei care au recunoscut n scris c eful lor le(a cerut s fac $eclaraii ne#ative la a$resa

femeii care i caut azi $reptatea la CEDO. Dei este prima rom;nc a'uns la CEDO cuun caz $e $iscriminare+ povestea Danielei a fost $estul $e sla) me$iatizat.

'. D($)*(+(NA*EA $E-AA

inoritile se%uale a'un# n instan $in cauz c sunt $iscriminai la locul $e munc sau

$e societate n #eneral.

Cele mai multe persoane prefer s suporte consecinele $iscriminrii $ec;t s se

a$reseze or#anizaiilor care militeaz pentru $repturile lor.

$"*%A> CEDO> Branta+ con$amnata pentru $iscriminare pe )aza orientarii se%uale a

unui national implicat intr(o a$optie in ianuarie !""?.

Decizia instantei $e la 2tras)our# a fost pronuntata in $ata $e !! ianuarie !""?+ in

urma aplicatiei cu numarul 4,54@-"!+ in Cauza E.7 c- Brantei 'u$ecatorii constatan$ cu o

ma'oritate $e zece voturi ca au fost violate art.?M1N si art.14M!N $in Conventia europeana a

@


7/21

$repturilor omului+ care #aranteaza $reptul la respectul vietii private si $e familie a

persoanei si+ respectiv+ inter$ictia $iscriminarii $upa criterii $e se%. n esenta+ in speta

este vor)a $espre refuzul autoritatilor franceze $e a permite unui national $e al sau 3o

femeie implicata intr(o relatie 8omose%uala sta)ila6 $e a a$opta un copil+ tocmai $atorita

acestei orientari se%uale+ precum si $e eventualele implicatii pe care o atare 8otarare a

instantei $e la 2tras)our# le poate avea asupra le#islatiei in materie $e a$optii $in statele

mem)re.

n ceea ce priveste motivarea actiunii reclamantei+ cetatean francez+ am retinut in

principal ca aceasta a aratat ca a fost $iscriminata in $e(a lun#ul intre#ii proce$uri

$esfasurate in ve$erea a$optarii unui copil $atorita marturiei pe care a facut(o in fata

autoritatilor franceze cu privire la orientarea sa se%uala+ cu consecinta incalcarii in acest

mo$ a $reptului la respectului vietii private si $e familie.=eclamanta a sustinut ca a inceput $emersurile pentru a$optia unui copil in

calitate $e persoana sin#ura+ nu in numele cuplului pe care il forma cu cealalta persoana+

iar refuzul $e a(i fi incre$intat spre a$optie un copil apare cu atat mai $iscriminatoriu cu

cat le#islatia franceza 3art.,4, si ,4,(1 $in Co$ul civil francez6 permite a$optia fie $e

catre cuplurile casatorite fie $e catre un sin#ur parinte. 9stfel arata aceasta+ in sustinerea

actiunii sale+ ca e%ista trei forme $e a$optii in cazul cuplurilor 8omose%uale> 1. a$optia

in$ivi$uala sau a$optia $e catre o sin#ura persoana cu orientare 8omose%uala+ in statelemem)re un$e persoanele sin#ure au $reptul potrivit le#ii sa a$opte copii 3c8iar $aca acest

$rept este recunoscut numai in cazuri e%ceptionale6+ situatie in care partenerul $e viata nu

$o)an$este+ fata $e copilul in cauza+ $repturi parintesti !. a$optia si $e catre al $oilea

parinte sau situatia in care una $intre persoanele care fac parte $in cuplul $e acelasi se%

a$opta copilul celeilalte+ caz in care aman$oi partenerii au $repturi parintesti fata $e

copilul in $iscutie si ,. a$optia comuna sau acea situatie in care un cuplu $e acelasi se%

formuleaza o cerere $e a a$opta un copil impreuna+ caz in care am)ii parteneri $o)an$esc

in acelasi timp $repturi parintesti fata $e copilul in $iscutie+ iar $intre aceste forme ea a

optat le#al pentru a$optia in calitate $e persoana sin#ura+ astfel ca se inca$reaza in

$ispozitiile le#ale mentionate.

De altfel+ raportul autoritatii a$ministrative competente arata ca avan$ in ve$ere

personalitatea si ocupatia solicitantei 3profesor6 acesta ar in$eplini con$itiile necesare+

/


8/21

insa :$at fiin$ stilul $e viata caracterizat prin faptul ca este necasatorita+ locuieste cu o

partenera $e acelasi se% cu care formeaza un cuplu+ nu poate sa confere copilului ce

urmeaza sa fie a$optat o ima#ine $e familie si o fi#ura paterna+ in asa fel incat insasi

$ezvoltarea ulterioara a copilului ar putea fi afectata riscul ca acel copil

sa $evina la ran$ul sau 8omose%ual+ riscul $e a fi e%pus la $ezvoltarea $e pro)leme

psi8olo#ice si riscul $e a suferi $e 8omofo)ie. n toate cazurile este in sarcina

autoritatilor care sustin acest lucru+ sa faca pro)a stiintifica a sustinerilor lor.

e cale $e consecinta+ prin astfel $e aprecieri si refuzuri autoritatile franceze+ inclusiv

Consiliul $e 2tat+ au avut o a)or$are $iscriminatorie fata $e reclamanta.

Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului a admis cererea reclamantei si acon$amnat Branta+ constatan$ violarea $ispozitiilor art.? si respectiv 14 $in Conventie.

nstanta mentionata a reafirmat caracterul $e instrument viu al Conventei+ caracter ce

presupune interpretarea ei cu luarea in consi$erare a con$itiilor $e viata e%istente si a

su)liniat ca atitu$inea autoritatilor franceze a fost una $iscriminatorie in ceea ce priveste

$reptul lui E.7. $e a lua spre a$optie un copil in con$itiile in care le#islatia franceza

permite a$optia $e catre un sin#ur parinte iar acesta a formulat cererea in numele sau

in$ivi$ual si nu al cuplului $in care facea parte.Curtea a aratat ca $esi $ispozitiile Co$ului civil francez nu se refera e%pres la

orientarea se%uala a viitorului parinte 3in cazul a$optiei in$ivi$uale6 nu interzice su) nici

o forma persoanelor cu orientare 8omose%uala sa a$opte un copil in con$itiile in care

interesul superior al minorului nu este vatamat. ai mult+ insasi constatarea autoritatilor

ca E.7. are in mo$ incontesa)il calitatile personale necesare pentru a creste un copil< $ar

atenuarea acestei sustineri prin faptul ca ar prezenta importanta implicarea ei intr(o relatie

8omose%uala reprezinta un ar#ument in plus pentru a sustine ca reclamanta a fost tratata

in mo$ $iscriminatoriu+ in raport $e orientarea sa se%uala+ lucru ina$misi)il in temeiul

Conventiei europene a $repturilor omului.

/. Drepturile copilului

?


9/21

Copiii au $reptul la protecia &i n#ri'irile necesare pentru asi#urarea )unstrii

lor. Ei &i pot e%prima n mo$ li)er opinia. 9ceasta se ia n consi$erare n pro)lemele care

i privesc+ n funcie $e v;rsta &i #ra$ul lor $e maturitate.

n toate aciunile referitoare la copii+ in$iferent $ac sunt realizate $e autoriti

pu)lice sau $e instituii private+ interesul superior al copilului tre)uie s fie consi$erat

primor$ial.

Orice copil are $reptul $e a ntreine cu re#ularitate relaii personale &i contacte

$irecte cu am)ii prini+ cu e%cepia cazului n care acestea sunt contrare interesului su.

Dreptul copilului la protecie &i la n#ri'ire necesare pentru asi#urarea

)unstrii lor( aceast msur este necesar pentru a se asi#ura viitorul umanitii.

9ceast protecie &i n#ri'ire tre)uie acor$ate at;t $e Uniune+ 2tatele em)re $ar

&i $e prinii lor.

Dreptul Copilului $e a(&i e%prima n mo$ li)er opinia. 9ceast opinie

tre)uie s se fac n ca$rul le#al+ comunitar &i naional creat+ iar opiniile

e%primate tre)uie s ai)a un anumit #ra$ $e finalitate.

rioritatea interesului superior al copilului tre)uie s reprezinte o

preocupare primor$ial. 9ceast preocupare tre)uie s se re#seasc :n toateactele referitoare la copii, indiferent dac sunt realizate de autoritile publice

sau de instituii private. Din te%t rezult ca prin :acte< se nele#e orice act

normativ.

Dreptul oricrui copil $e a avea+ perio$ic+ relaii personale &i contacte

$irecte cu am)ii prini 3art. (?4 pct.,6. Te%tul se refer la toi copiii+ in$iferent

un$e s(ar afla ei+ $ar Constituia re#lemnteaz &i o e%cepie+ &i anume n cazul :n

care acest lucru contravine interesului su


10/21

Discriminarea copiilor cu 8an$icap $uce la neinte#rarea n societate &i la ne#li'area

acestora. Copiii cu 8an$icap $in =om;nia sunt constant victime ale societii+ care i

con$amna la izolare.

De&i e%ist o le#e care le #aranteaz e$ucaia n con$iii normale+ copiii cu 8an$icap

fizic + $ar fr pro)leme psi8ice+ nu sunt nscri&i n &colile o)i&nuite. Directorii &i

profesorii fu# $e ei+ ca s nu(&i asume responsa)iliti suplimentare. =espin&i+

ne$reptii+ ace&ti copii a'un# n final n instituii $estinate minorilor cu retar$+ &i pier$

&ansa s creasc normal.

Copiii infectai cu PH-2D9 F con$amnai la $iscriminare pe via.

Ei nu pot avea prieteni+ nu sunt primii la #r$ini sau la &coal. Copii nu se pot )ucura

$e copilrie pentru c au fost $ia#nosticai cu infecia PH sau provin $in familii n care

unul sau am)ii prini au aceast infecie. Qi $e zi copiii $in aceast cate#orie suportrutatea &i ostilitatea me$iului n care ncearc s supravieuiasc. otrivit statisticilor

me$icale+ n ol$ova n 'ur $e !@"" $e copii triesc n familii afectate $e PH.

Copiii saraci se simt $iscriminati

Un sfert $intre copii se simt $iscriminati $e cole#i si profesori+ in special cei saraci si $in

me$iul rural.

Tot un sfert sint frustrati pentru ca parintii nu le respecta intimitatea+ iar 'umatate se plin#

ca $ascalii nu le asculta parerea. 9cestea sint citeva $intre concluziile raportuluiConsiliului Copiilor 2U0EL $in =omania+ prezentat ieri in plenul arlamentului.

=ealizatorii stu$iului spun ca $iscriminarea im)raca $iverse forme si ca prietenii Gcei

)o#atiG $iscrimineaza copiii+ alaturi $e profesori+ avin$ la )aza motive ca invi$ia sau

rautatea. Cit $espre $iscriminarea etnica+ copiii spun ca ma#8iarii sint uneori tratati $iferit

si ca+ in 'u$etele cu populatie prepon$erent ma#8iara+ copiii romani sint mar#inalizati $e

profesori sau $e cole#i./

2ET9> CEDO> Trimiterea romilor n &coli GspecialeG+ form $e $iscriminare

Con$amnrile Curii Europene $e la 2tras)our#+ referitoare la $iscriminrile e%istente n

sistemul ce8 $e nvm;nt fa $e romi+ a relansat o mo)ilizare mpotriva &colilor

/ 8ttp>--ol$.coti$ianul.ro-copiiiRsaraciRseRsimtR$iscriminati(!@/?.8tml

1"


11/21

GspecialeG $in Ce8ia &i $in mai multe ri ale Europei Centrale+ spre care sunt orientai

elevii romi.

CEDO recunoaste tratamentulu $iscriminator aplicat n cazul a 1? elevi $in Ostrava 3estul

Ce8iei6+ trimisi in scoli specialeG$in cauza ori#inii lor rome.

Curtea a 8otr;t c a fost nclcat articolul 14 $in Convenia european a

$repturilor Omului+ care interzice orice form $e $iscriminare+ sta)ilin$ alocarea sumei

$e 14.""" $e euro+ reprezent;n$ pa#u)e morale+ ta%e $e tim)ru &i c8eltuieli $e 'u$ecat+

pentru fiecare reclamant.

=ecunosc;n$ eforturile Auvernului ce8+ $ecizia evi$eniaz Gnumrul neo)i&nuit

$e mareG al romilor &colarizai n G&coli specialeG+ $estinate copiilor cu $eficiene

intelectuale sau incapa)ili $e a urma un traseu &colar normal.

n Ce8ia+ unul $in $oi romi este $irecionat spre aceste &coli+ iar pro)a)ilitatea caun rom s se afle n aceste instituii este $e !/ $e ori mai mare $ec;t n cazul oricrui alt

copil+ potrivit stu$iilor or#anizaiei European =oma =i#8ts Center 3E==C6.

otrivit E==C+ practicile $e Gseparare fizicG a romilor n sistemul $e nvm;nt

sunt preeminente n 7ul#aria+ Un#aria+ =om;nia &i 2lovacia+ fie c este vor)a $espre

&coli speciale+ clase separate sau G&coli(#8etouriG+ un$e nva n ma'oritate etnici romi.

n plus+ situaia romilor s(a a#ravat n 2lovacia $up c$erea comunismului+ n

1?> numrul copiilor &colarizai a sczut ra$ical $e la 1@@.?5! la 1.1?" ntre 1?? et15. =ata a)an$onului &colar a sporit $e la 4@ la sut la @, la sut ntre 1/@ &i 1.

0. Dreptul persoanelor n vrst

!*niunea recunoate i respect dreptul persoanelor n v'rst de a duce o via

demn i independent i de a participa la viaa social i cultural. !

Ca efect a e#alitii &i a ne$iscriminrii+ alturi $e $repturile copilului+ &i $e cele

ale persoanelor+ era firesc s se re#lementeze &i $repturile persanelor n v;rst. Uniunea

recunoa&te &i respect $reptul acestor personae $e a $uce o via $emn &i in$epen$ent &i

$e a participa la viaa social &i cultural+ precum &i la viaa politic.

?. Dreptul persoanelor cu andicap

Art. 2- ntegrarea persoanelor cu &andicap

11


12/21

*niunea recunoate i respect dreptul persoanelor cu &andicap de a beneficia

de msuri care s le asigure autonomia, integrarea social i profesional, precum i

participarea la viaa comunitii.

rin te%tul acestui articol se recunoa&te e%istena persoanelor cu 8an$icap &i

corelativ+ a $repturilor lor ntr(o societate uman. Uniunea &i 2tatele em)re au o)li#aia

$e a pune n aplicare cele trei principii $e coninut comple% ale acestui $rept+ &i anume

asigurarea autonomiei persoanelor cu andicap

integrarea lor socioprofesional

participarea persoanelor cu andicap la viaa comunitii

9ceste principii sunt puse n aplicare cu spri'inul Or#anizaiei on$iale a 2ntii+

iar msurile care se iau pentru aplicarea lor au ca scop crearea unei $iscriminri pozitive

n favoarea persoanelor cu 8an$icap. 9ceast $iscriminare pozitiv este necesar a fire#lementat+ pentru c fr aceasta nu s(ar putea realiza e#alitatea persoanelor cu

8an$icap cu ceilali mem)ri ai societii umane.

ersoanele cu 8an$icap+ una $intre cele mai $iscriminate cate#orii sociale

Daca in ma'oritatea tarilor Uniunii Europene persoanele cu 8an$icap $ispun $e

anumite facilitati atat in societate cat si la locul $e munca+ in tara noastra rar se intampla

acest lucru+ pentru ca $e o)icei persoanele care au un anumit 8an$icap nu au un loc $emunca.

9rticolul 5" $in Constitutia =omaniei preve$e> :ersoanele cu 8an$icap se

)ucura $e protectie speciala. 2tatul asi#ura realizarea unei politici nationale $e e#alitate a

sanselor+ $e prevenire si $e tratament ale 8an$icapului+ in ve$erea participarii efective a

persoanelor cu 8an$icap in viata comunitatii+ respectan$ $repturile si in$atoririle ce revin

parintilor si tutorilor. incepan$ $e la accesul la unele institutii pu)lice precum Comisia

$e e%pertiza me$icala a persoanelor cu 8an$icap pentru a$ulti+ instantele $e 'u$ecata+

transportul in comun si pana la trotuarele+ ma#azinele si policlinica me$icala $in cartierul

in care locuieste petentul. Tinan$ seama si $e faptul ca petentul nu si(a mai putut permite

costurile le#ate $e intretinerea autoturismului in stare $e )una functiune+ el s(a vazut

practic )locat in apartmentul sau+ li)ertatea sa $e miscare fiin$ limitata la o raza $e @"" in

'urul apartamentului sau.

$"E%A& )ED4. Discriminare. *efu#ul autoritilor de a remite un permis de edere

ctre un cetean strin depistat ca purttor al virusului 5(6

8ttp>--pe$reptvor)in$.)lo#spot.com-!"1"-"?-scurt(articol(cu(privire(la($osarul.8tml

15


16/21

n 8otr;rea $e camer JiWutin c =usia 3!/""-1"6+ $at pe 1" martie !"11+ CEDO

a constatat cu unanimitate $e voturi violarea art. ? &i a art. 14 $in Convenie.

=eclamantul+ HiItor JiWutin+ este un uz)ec nscut n 1/1 n U=22 &i care locuia+

$in !"",+ n re#iunea OrWol $in =usia. 9cesta s(a cstorit cu o rusoaic n !"",+ iar n

anul urmtor i s(a nscut o feti. n paralel+ $omnul JiWutin a fcut $emersurile necesare

pentru a o)ine un permis $e &e$ere+ ns nainte $e o)inerea acestuia a fost supus unui

e%amen me$ical pe parcursul cruia a fost $epistat seropozitiv. 9utoritile i(au respins

cererea n )aza unui te%t $e le#e care interzicea eli)erarea unui permis $e &e$ere ctre

cetenii strini seropozitivi. El a atacat n 'ustiie refuzul autoritilor+ art;n$ c acestea

ar tre)ui s in cont $e starea sa $e sntate &i $e faptul c are o familie n =usia.

nstanele naionale+ pe r;n$+ i(au respins aciunea n )aza aceluia&i te%t le#al.

n con$iiile n care reclamantul &i(a format o familie n =usia+ situaia sa intr su)inci$ena art.? $in Convenie. Deopotriv+ art. 14 $evine inci$ent n cauz prin

coro)orare cu art. ?+ =usia av;n$ astfel o)li#aia $e a(&i e%ercita $e o manier

ne$iscriminatorie $reptul su $e control n materie $e imi#raie. 9rt. 14 nu enumer n

mo$ e%pres starea $e sntte sau pro)lemele me$icale printre motivele prin raportare la

care $iscriminarea este interzis. Cu toate acestea+ Curtea consi$er c seropozitivismul

intr su) inci$ena formulei ++orice alt situaie


17/21

rus+ care preve$e &i e%pulzarea necon$iionat a cetenilor strini $epistai seropozitivi.

0u e%ist nicio posi)ilitate le#al $e recur#e la analiza fiecrui caz n parte+ n funcie $e

circumstanele particulare ce(l caracterizeaz. ai mult+ nici instanele pentru imi#rani &i

nici 'uris$iciile or$inare nu s(au consi$erat inute $e $ecizia Curii Constituionale+

potrivit creia permisul $e &e$ere temporar poate fi acor$at pe motive umanitare.

n aceste con$iii+ Curtea a $ecis c $(nul JiWutin a fost victima unei $iscriminri

fon$ate pe starea sa $e sntate &i prin urmare au fost nclcate art. ? $in Convenie

coro)orat cu art. 14.

n )aza art. 41 $in Convenie+ Curtea a 8otr;t c statul rus tre)uie s plteasc

reclamantului suma $e 15 """ euro+ cu titlu $e $aune morale &i suma $e ,5" pentru

c8eltuielile $e 'u$ecat.

D2C=09=E(CET9TE0E

2ET9>

1. Dorin C8irtoac &i 9le%an$ru Tnase au o)inut c;&ti# $e cauz la CEDO

area Camer a Curii Europene pentru Drepturile Omului 3CEDO6 le(a $at c;&ti# $e

cauz $omnilor Dorin C8irtoac+ primar #eneral al municipiului C8i&inu &i 9le%an$ru

Tnase+ ministru al ustiiei+ e%(consilier municipal+ n $osarul mpotriva =epu)licii

ol$ova+ prin care se contesta le#ea care interzicea persoanelor cu $u)l cetenie s$ein funcii pu)lice &i eli#i)ile.

9nterior+ n anul !""?+ CEDO a a$mis cererea lui C8irtoac &i Tnase versus =.

ol$ova+ sta)ilin$ c persoanele cu funcii pu)lice pot $eine $u)la cetenie. 9tunci+

Auvernul $e la C8i&inu n loc s a)ro#e le#ea+ a solicitat arii Camere a Curii $e la

2tras)our# s(&i ree%amineze 8otr;rea.

Dorin C8irtoac &i 9le%an$ru Tnase s(au a$resat la CEDO $up ce+ la /.1!.!""/

arlamentul =. ol$ova a a$optat+ iar la !."4.!""? &eful statului a promul#at *e#ea cu

privire la $u)la cetenie a persoanelor pu)lice.

!. Tri)unalul $in Pam)ur# a$mite un act $e $iscrimare pe care l(a fcut firma

EU=OC9= $in Aermania n cazul unui om $e afaceri rom;n+ cruia i(a refuzat s i

1/


18/21

nc8irieze un autoturism pe perioa$a conce$iului+ motiv;n$ c ++este rom;n &i rom;nii

fur $in Aermania++.

Citm $in 8otr;rea Tri)unalului Pam)ur#>

++;r;tul 3n.r.EU=OC9=6 arat c a refuzat pre$area autove8iculului $in motive

o)iective + $eoarece n perioa$a respectiv+ au e%istat cazuri n care ceteni rom;ni au

nc8iriat frecvent autove8icule scumpe pe care le(au $us n Europa $e Est. entru a evita

astfel $e situaii $e risc+ s(a $ispus s nu se mai nc8irieze autove8icule cetenilor

rom;ni++.

n final+ cererea reclamantului Dumitru Aeor#escu prin care o)li# p;r;tul la plata

unei $esp#u)iri care s nu fie mai mic $e @""" $e euro plus $o);nzi+ calculate la rata

$e 5 $in suma $e )az+ a fost respins $e tri)unal &i nici sanciuni asupra firmei nu au

fost a$mise.0emii spun cu aro#an c reclamantul nu are $reptul s pretin$ $esp#u)iri n

)aza $ispoziiilor $in *e#ea privin$ tratamentul ne$iscriminatoriu &i nici n )aza co$ului

civil #erman(art ?!,+ $e&i a a$mis c este vor)a $espre o $iscriminare+iar Directivele

europene spun altceva.

Dumitru Aeor#escu a $at n 'u$ecat firma EU=OC9= renumit pentru

nc8irieri $e ma&ini n toat lumea+ pentru $iscriminare.

Dup luni $e $iscuii &i corespon$ene costisitoare ntre cele $ou pri+ Tri)unalul$in Pam)ur# a formulat $ecizia instanei n care a$mite c s(a fcut o $iscriminare+ $ar

nu ia msurile cuvenite.

++Daunele materile sunt oricum sim)olice pentru c eu am c8eltuit oricum mai

mult+ peste 4".""" euro cu acest proces+ iar pe mine m intereseaz sanciunile mpotriva

acestei firme+ nu $esp#u)irile. 0u renun &i mi voi cuta $reptatea &i la forurile

europene. 0u este corect s fim pu&i laolat cu infractorii. nfractori sunt n toate naiile+

inclusiv la nemi++a spus Aeor#escu.

El a formulat $e'a apel la Curtea $e 9pel $in Aermania pentru aceast $ecizie

++$iscriminatorie++ a Tri)unalului $in Pam)ur# &i a o)inut termen $e 'u$ecat n luna mai.

++Dac nici atunci nu voi #si $reptatea meritat &i firma EU=OC9= nu va fi

sancionat sunt 8otr;t s mer# mai $eparte la CEDO+++ a a$u#at omul $e afaceri+

Dumitru Aeor#escu. AOOD9AE0CX

1?


19/21

D2C=09=E =929*9

2ET9>

2toica impotriva =omaniei+ 8otararea $in 4 martie !""?

9rticolul 14 Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a *i)ertatilor

Bun$amentale preve$e ca :e%ercitarea $repturilor si li)ertatilor recunoscute $e prezenta

conventie tre)uie sa fie asi#urata fara nici o $eose)ire )azata+ in special+ pe se%+ rasa+

culoare+ lim)a+ reli#ie+ opinii politice sau orice alte opinii+ ori#ine nationala sau sociala+

apartenenta la o minoritate nationala+ avere+ nastere sau orice alta situatie


20/21

Un son$a' realizat $e 02O9= la cererea Consiliului 0aional pentru Com)aterea

Discriminrii 3C0CD6 &i $at pu)licitii arat c persoanele cu PH-2D9+ minoritile

se%uale &i personale cu 8an$icap fizic sau psi8ic sunt #rupurile cele mai $iscriminate $in

=om;nia. =om;nii percep persoanele infectate cu PH-2D9 $rept cel mai $iscriminat

#rup $in societate ( @"+5+ urm;n$ 8omose%ualii ( 5,++ persoanele cu 8an$icap ( 5!+

persoanele v;rstnice ( 45+ femeile ( !+@+ tinerii ( !1+?+ imi#ranii ( 1/+, &i

minoritile reli#ioase ( 1,+?.

=espon$enii son$a'ului ar accepta n familie un 8omose%ual n proporie $e 4++ o

persoan infectat PH-2D9 ( ?+1+ o persoan cu 8an$icap fizic ,++ un rom (

41+,+ o persoan cu alt reli#ie ( @4+!+ un ma#8iar ( /1++ o persoan cu alt

cetenie ( /+@ &i un rom;n ( 4+4.

ntervievaii &i(ar face prieten apropiat un 8omose%ual n proporie $e !,+1+ o persoancu 8an$icap fizic ( ,!+?+ o persoan infectat cu PH-2D9 ( ,?+ un rom ( 5/+4+ o

persoan cu 8an$icap fizic ( @?+4+ o persoan cu alt cre$in reli#ioas ( /@+ un

ma#8iar ( /+4+ o persoan $e alt cetenie ( ?!+/ &i un rom;n ( ,+5.

De asemenea+ rom;nii ar fi $e acor$ s ai) un vecin sau cole# 8omose%ual n proporie

mai mare $e ,?+5+ respectiv ,/++ o persoan infectat cu PH-2D9 ( 5,++

respectiv 5!+ sau o persoan cu 8an$icap fizic ( /4++ respectiv /4+4.

Cea mai invocat situaie #eneratoare $e $iscriminare+ n opinia populaieiintervievate+ este o)inerea unui loc $e munc ( !!+ urmat $e utilizarea serviciilor

pu)lice ( 1,+4+ &coal ( ?+? &i accesul ntr(un restaurant sau ma#azin ( ?+4. e $e

alt parte+ $oar +/ $intre rom;ni s(au simit 'i#nii n ultimele &ase luni pe motive $e

v;rst+ #en+ etnie+ orientare se%ual+ reli#ie sau caracteristici fizice.

2tu$iul 02O9= relev c rom;nii nu se simt conforta)il n prea'ma

8omose%ualilor n proporie $e 4"+?+ a romilor ( !+! &i a persoanelor infectate cu

PH-2D9 ( !4+?.

=spunsul spontan al populaiei intervievate a caracterizat un rom prin cuvintele

Yinfracionalitate- Y8oieY-Ycer&etorieY 3!,+,6+ YnormalitateY-Yfire&ti-Yin$iferenY 31@+!6+

Ynee$ucatY-YnecivilizatY-Ymur$arY 31"+56+ Y$ispreY-YrepulsieY 35+!6+ YteamY 34+46+

Yo)rznicieY 3,+?6+ Ylucru )unY-YcalitiY- Ycultur specificY 3,6. Pomose%ualii au fost

caracterizai spontan prin cuvintele YrepulsieY-YsilY 3!1+16+ Y)olnavY-Yne)unY 315+56+

!"


21/21

YanormaliY-ciu$aiY-Ye%centriciY 3?+!6+ YnormalitateY-Yom o)i&nuitY- Yin$iferenY 3@6+

Yru&ineY 34+56+ YpcatY 34+!6+ YperversiuneY 3,+/6 &i YcompasiuneY 3!+@6. Cuvintele

YcompasiuneY+ YmilY au fost atri)uite n proporie $e ,4+/ persoanelor infectate cu

PH-2D9 &i n proporie $e 44+! persoanelor cu $iza)iliti-8an$icap.

2tu$iul a fost realizat $e 02O9= n perioa$a 1(!4 au#ust+ n 44 $e localiti ur)ane &i

5! $e localiti rurale+ pe un e&antion $e 1!"1 persoane cu v;rsta minim 1? ani+ cu o

mar' $e eroare $e Z-( !+.

Egalitatea de Tratament Loredana1

Documents

Transcript of Egalitatea de Tratament Loredana1