EFT ENERGONEWS - eft-furnizare.net Energonews 11 Noiembrie 2013.pdf · Sunt considerate constructii...

of 15 /15
EFT ENERGONEWS 11.11.2013 1. PRESA INTERNA 1.1.A. Energie Electrica Ponta confirmă taxa pe stâlpi, parcări şi Vidraru. Chiţoiu: E.ON, Transelectrica, Transgaz, Romgaz vor fi impozitate Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a anunţat premierul Victor Ponta, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoi u, a confirmat că nu s-au mai făcut derogări, deci vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comercială va fi plătit de asemenea un impozit. Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: "Dacă au personele juridice, da". "Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (...) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării - n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată", a arătat Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI. Construcţiile speciale sunt acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incintă sau care sunt realizate sub forma de incintă, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi. Sunt considerate constructii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice. Industria energetică, sub asediu fiscal: taxe pe stâlpi, sonde, centrale și platforme maritime Criza cu care actualul guvern se confruntă la nivelul încasărilor bugetare a condus la rezultate previzibile. Foamea de bani a executivului era ușor de anticipat dată fiind execuția bugetară dezastruoasă, la 9 luni înregistrându-se deja un deficit de 2,6% din PIB, mai mare cu 0,4 punct procentuale față de cifra de 2,2 prevăzută în buget. Cum pe timp de criză, atenția se îndreaptă către industriile care produc bunuri cu cer ere cât mai puțin elastică, nu e nici o surpriză că sectorul energetic a fost lovit din plin. Singura problemă este că, dată fiind elasticitatea scăzută a cererii de produse energetice, companiile lovite de aceste taxe vor transfera costurile clienților, între elasticitatea cererii și gradul în care o companie poate transfera costul cu majorarea impozitării existând o legătură invers proporțională.

Embed Size (px)

Transcript of EFT ENERGONEWS - eft-furnizare.net Energonews 11 Noiembrie 2013.pdf · Sunt considerate constructii...

  • EFT ENERGONEWS 11.11.2013

    1. PRESA INTERNA

    1.1.A. Energie Electrica

    Ponta confirm taxa pe stlpi, parcri i Vidraru. Chioiu: E.ON, Transelectrica, Transgaz,

    Romgaz vor fi impozitate

    Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construciile speciale exceptate

    pn n prezent, a anunat premierul Victor Ponta, iar ministrul Finanelor, Daniel Chioiu, a

    confirmat c nu s-au mai fcut derogri, deci vor fi taxate reelele electrice, eoliene i hidrologice.

    Chioiu a adugat c pentru piscin cu destinaie comercial va fi pltit de asemenea un impozit.

    ntrebat de pres dac impozitul va fi aplicat i pe parcri i piscine, ministrul a rspuns: "Dac

    au personele juridice, da".

    "Toate companiile care dein construcii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel,

    Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile de stat, dar i companiile private (...)

    Stabilim n perioada imediat urmtoare (nivelul taxrii - n.r.) , noi stabilim ca msur de principiu,

    msur ce vom impozita ca i construcie special, depinde de categoria de construcie special,

    va avea o cot difereniat", a artat Chioiu, luni seara, dup discuiile cu FMI.

    Construciile speciale sunt acele construcii care nu sunt realizate sub forma de incint sau care

    sunt realizate sub forma de incint, dar nu sunt destinate desfurrii unei activiti.

    Sunt considerate constructii speciale sonde de iei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale

    hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staii de transformare i de conexiuni, precum i

    cldirile i construciile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reele aeriene de

    transport i distribuie a energiei electrice i stlpii afereni acestora, cabluri subterane de

    transport, instalaii electrice.

    Industria energetic, sub asediu fiscal: taxe pe stlpi, sonde, centrale i platforme

    maritime

    Criza cu care actualul guvern se confrunt la nivelul ncasrilor bugetare a condus la rezultate

    previzibile. Foamea de bani a executivului era uor de anticipat dat fiind execuia bugetar

    dezastruoas, la 9 luni nregistrndu-se deja un deficit de 2,6% din PIB, mai mare cu 0,4 punct

    procentuale fa de cifra de 2,2 prevzut n buget.

    Cum pe timp de criz, atenia se ndreapt ctre industriile care produc bunuri cu cerere ct mai

    puin elastic, nu e nici o surpriz c sectorul energetic a fost lovit din plin.

    Singura problem este c, dat fiind elasticitatea sczut a cererii de produse energetice,

    companiile lovite de aceste taxe vor transfera costurile clienilor, ntre elasticitatea cererii i

    gradul n care o companie poate transfera costul cu majorarea impozitrii existnd o legtur

    invers proporional.

    http://www.curierulnational.ro/Politic/2013-11-04/Ponta+confirma+taxa+pe+stalpi%2C+parcari+si+Vidraru.+Chitoiu%3A+E.ON%2C+Transelectrica%2C+Transgaz%2C+Romgaz+vor+fi+impozitate&hl=energ&tip=toatehttp://www.curierulnational.ro/Politic/2013-11-04/Ponta+confirma+taxa+pe+stalpi%2C+parcari+si+Vidraru.+Chitoiu%3A+E.ON%2C+Transelectrica%2C+Transgaz%2C+Romgaz+vor+fi+impozitate&hl=energ&tip=toatehttp://energyreport.ro/index.php/2013-stiri-pline-de-energie/2013-stirile-pline-de-energie/2013-contabilitate-si-fiscalitate/1209-industria-energetica-sub-asediu-fiscal-taxe-pe-stalpi-sonde-centrale-platforme-maritimehttp://energyreport.ro/index.php/2013-stiri-pline-de-energie/2013-stirile-pline-de-energie/2013-contabilitate-si-fiscalitate/1209-industria-energetica-sub-asediu-fiscal-taxe-pe-stalpi-sonde-centrale-platforme-maritime

  • 2

    Cererea din domeniul energetic fiind puin elastica (n multe cazuri consumatorul e prizonier),

    legile economice spun ca respectivele companii nu vor umbla la costuri (pe care oricum le-a

    majorat guvernul cu aceste taxe), ci la preturi. E adevrat c n Romnia, costurile proprii de

    exploatare i ntreinere ale companiilor din domeniul energetic sunt extrem de ridicate, ns

    majorarea de taxe in niciun caz nu le incurajeaz sa le reduc, dimpotriv chiar. Numai

    concurena ar putea, dar nu prea exist pe aceast pia.

    Cu alte cuvinte degeaba majoreaz guvernul salariul minim (poate doar pentru a majora numrul

    de omeri) i scade CAS (numai n cazul n care vor exista bani!) dac prin aceste msuri va

    scumpi facturile la electricitate, preul benzinei i al gazelor.

    intele guvernului: E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz i companiile private

    Prim aceast msur, guvernul susine c vizeaz eliminarea de la categoria de cldiri exceptate

    de la impozitare a unor construcii speciale."Toate companiile care dein construcii speciale vor

    fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile

    de stat, dar i companiile private (...) Stabilim n perioada imediat urmtoare (nivelul taxrii - n.r.)

    , noi stabilim ca msur de principiu, msur ce vom impozita ca i construcie special, depinde

    de categoria de construcie special, va avea o cot difereniat", a declarat vicepremierul i

    ministrul de finane Daniel Chioiu, luni seara, dup discuiile cu FMI.

    Constantin Ni, ministrul pentru Energie, la Adevrul Live: Orice companie strin care

    vine s exploateze resurse va trebui s i ia partener romn

    Romnia se afl pe locul nou la nivel mondial ntr-un clasament realizat de Consiliul Mondial al

    Energiei, acest lucru nsemnnd c ara noastr are un mix de resurse care s-i permit

    independena energetic, a declarat, la Adevrul Live, Constantin Ni, ministrul delegat pentru

    Energie.

    El a amintit de crbune i rezervele de gaze descoperite n Marea Neagr i gazele de ist.

    "Vreau ca societile energetice romneti s se internaionalizeze. Nu conteaz dac

    exploateaz resursele naturale sunt exploatate de companii romneti sau strine, pentru c

    acetia nu pleac cu gazul n geamantan. Statul profit prin dou elemente: redevene i impozit

    pe profit i pe salarii", a spus Ni.

    Romgaz, partener n mai multe proiecte

    Ni: "Orice companie strin care vine s exploateze va trebui s i ia ca partener cte o

    companie romneasc. De cnd am venit la minister am promovat aceast politic. Romgaz a

    intrat n cteva perimetre i va intra i n altele"

    Ni: "Romgaz e perfect capabil s exploateze gaze de ist"

    Ni: "Dac nu se consum pe plan intern tot gazul ce va fi extras, nicio problem, l exportm,

    se face profit"

    Ni: "Va trebui s facem un gazoduct i cu Serbia"

    http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/constantin-nita-ministrul-energiei-independenta-energetica-adevarul-live-1_52789d10c7b855ff56bb08f3/index.htmlhttp://adevarul.ro/economie/stiri-economice/constantin-nita-ministrul-energiei-independenta-energetica-adevarul-live-1_52789d10c7b855ff56bb08f3/index.html

  • 3

    Ni: "Cu Gazpromul mergem la impuse. Pn nu apar ali furnizori, nu avem cum s negociem

    scderea preului. Americanii export la 113 dolari mia de metri cubi fa de 350-400 de dolari

    ct e preul de import n Romnia"

    Despre gazele de ist

    "Credei c americanii vor s i autodistrug ara? Din 8.000 de sonde din Pennsylvania, doar

    la 24 au avut ceva probleme, scurgeri. Cu certitudine, SUA au devenit din importator de gaze, un

    exportator"

    "China are mari resurse de gaze de ist i vine tare din urm"

    Despre listri

    "n acest an am avut listrile Transgaz, Nuclearelectrica i Romgaz, se va ndeplini promisiunea

    mea de internaionalizare a companiilor de stat"

    "Oferta Petrom nu se va mai relua"

    "Romgaz a fost ultima companie n care banii s-au dus la buget. Pentru listrile de anul viitor,

    banii vor rmne n capitalul social. Avem 15% din Hidroelectrica i Complexul Oltenia i 51%

    din Electrica"

    "Complexul Hunedoara va fi privatizat cu un investitor"

    Despre interconectri

    "Avem aceast posibilitate de a produce energie, dar avem nevoie de interconectri pentru a o

    exporta, pentru a avea un debueu."

    Reorganizarea sectorului energetic

    "Voi avea dou propuneri pentu Guvern pentru reorganizarea sectorului energetic. Mizez pe

    modelul britanic, unde sunt mai multe companii cu mix de energie"

    Hidroelectrica

    "Hidroelectrica nu mai poate fi moaa comunal, care s fac tot felul de lucrri ce nu au de-a

    face cu producia de energie. Nu mai trebuie s fac tot felul de baraje pentru inundaii, este o

    companie, trebuie s fac profit"

    Transelectrica va investi 38 de milioane de euro pentru a dubla capacitatea de export de

    energie ctre Serbia

    Transelectrica (TEL), operatorul reelei naionale de transport al energiei, va investi 160 milioane

    de lei (38 milioane de euro) pentru a dubla infrastructura de interconectare a Romniei cu Serbia

    printr-o nou linie de nalt tensiune care s lege Reia de oraul srb Pancevo.

    Compania are n plan construcia noii linii ctre Serbia de cel puin patru ani, dar licitaia public

    pentru acest proiect a fost lansat de-abia sptmna trecut. Proiectul va viza construcia

    segmentului romnesc al liniei electrice aeriene (LEA) de 400 kV, care va avea o lungime de 63

    de kilometri i se va ntinde de la Reia pn la grania cu Serbia, potrivit anunului publicat de

    http://www.zfcorporate.ro/energie/transelectrica-va-investi-38-de-milioane-de-euro-pentru-a-dubla-capacitatea-de-export-de-energie-catre-serbia-11621368http://www.zfcorporate.ro/energie/transelectrica-va-investi-38-de-milioane-de-euro-pentru-a-dubla-capacitatea-de-export-de-energie-catre-serbia-11621368http://www.zf.ro/wikizf/compania-nationala-de-transport-al-energiei-electrice-transelectrica-s-a-8481419

  • 4

    companie n Sistemul Electronic de Achiziii Publice (SEAP). Linia va continua nc 68 de

    kilometri pe teritoriul srb.

    Noua legtur cu Serbia va permite eliminarea congestiilor majore n zona celor dou sisteme

    energetice i va mbunti securitatea de interconexiune n zona de sud-est a Europei, potrivit

    studiului de fezabilitate. Proiectul va crete i capacitatea reelei de a face fa schimburilor de

    electricitate.

    Din punctul nostru de vedere ar trebui s dubleze capacitatea de transfer, care n prezent este

    n jur de 350 MW pe ambele sensuri, a spus Octavian Lohan, eful Dispecerului Energetic

    Naional care funcioneaz n subordinea Transelectrica.

    n plus, linia ar reprezenta i o cale de a evacua electricitatea generat din surse regenerabile. n

    zon funcioneaz un parc eolian de 48 MW deinut de Enel, iar alte proiecte eoliene cu

    capaciti de ordinul sutelor de MW sunt n pregtire.

    Licitaia pentru atribuirea proiectului se va ncheia la mijlocul lunii ianuarie, iar construcia

    efectiv a liniei ar urma s dureze n jur de doi ani. Lohan a mai spus c, din informaiile sale, i

    operatorul de transmisie a energiei din Serbia se pregtete s nceap realizarea segmentului

    propriu al liniei.

    n prezent, Romnia i Serbia sunt interconectate printr-o linie de 400 kV care se ntinde peste

    Dunre, de la Porile de Fier la localitatea srb Djerdap. O cantitate de 1.785 GWh, echivalent

    cu 3% din consumul naional al Romniei, a traversat ntre cele dou ri anul trecut, cea mai

    mare parte n sensul exportului din Romnia, potrivit datelor asociaiei transportatorilor europeni

    de energie ENTSO-E, din care face parte i Transelectrica.

    Nu toat electricitatea trimis peste grani de Romnia este consumat n Serbia, ci tranziteaz

    ara n drumul ctre state balcanice cu deficit de energie, precum Muntenegru sau Macedonia.

    Serbia nu dispune nc de o burs a electricitii unde energia s fie tranzacionat transparent,

    ca Romnia i Ungaria, ns autoritile srbe se pregtesc ca la sfritul anului viitor s lanseze

    o platform over-the-counter i una pentru ncheierea contractelor bilaterale.

    Lohan a mai artat c, pe lng construcia noii linii transfrontaliere, Romnia mai trebuie s-i

    ntreasc reeaua de transport din zon pentru a face fa tensiunii mai ridicate. Staia de

    transformare de la Reia, punctul de plecare al liniei ctre Serbia, este de 220 kV, iar linia de

    400 kV ar trebui extins mai departe pn la Arad.

    Toate acestea sunt n planul de perspectiv al Transelectrica, a spus reprezentantul DEN.

    Alt plan al companiei este extinderea interconexiunii cu Republica Moldova, prin construcia unei

    noi linii de 400 kV ntre Suceava i Bli, dar i o linie ntre Iai i Ungheni, traseu care

    corespunde gazoductului aflat n prezent n construcie. Sistemele electrice ale Romniei i

    Moldovei sunt legate n prezent n zona Tulcea, dar i prin cteva linii de tensiune mai sczut

    peste Prut.

    Nu mai avem proiecte (de interconexiune n. red.) n curs, dar vrem s facem un studiu

    mpreun cu turcii i bulgarii ca s vedem dac este necesar s ntrim reeaua, pentru a crete

  • 5

    capacitatea de energie care poate fi transportat ntre rile noastre, a mai precizat Octavian

    Lohan.

    Constantin Ni: Preul energiei va crete cu 1% din ianuarie, dup ce a sczut cu 7% n

    acest an

    Noile taxe pe care Guvernul le va introduce pe construciile speciale nu vor avea un impact

    semnificativ n costurile electricitii, preul energiei urmnd s creasc cu 1% de la 1 ianuarie,

    dup ce a sczut cu 7% n acest an, a declarat Constantin Ni, ministrul delegat pentru Energie.

    "Nu am fcut calculele, ANRE trebuie s le fac, nu Departamentul pentru Energie. Dar prerea

    mea este c aceste taxe nu pot influena foarte mult preul final. De la 1 ianuarie, majorarea de

    pre va fi de 1%, iar o tax pe stlpi nu poate s influeneze foarte mult", a afirmat Ni la un

    forum energetic.

    El a mai precizat c n SUA se pltete o tax de 50.000 de dolari pe sond n primul an de

    exploatare, 40.000 n cel de-al doilea i 30.000 de dolari din cel de-al treilea an pn la epuizare,

    ns banii rmn n comunitile locale. Pe de alt parte, Daniel Chioiu, ministrul Finanelor, a

    anunat c banii colectai din taxa pe construciile speciale vor merge la acoperirea deficitului.

    El a mai spus c Romnia are deocamdat o problem cu gazele naturale, din cauza acordului

    cu FMI, dar c sper c aceasta s fie rezolvat ncepnd cu 2018, cnd vor intr n producie

    zcmintele din Marea Neagr i Romnia va ajunge chiar exportator.

    Constantin Nita, despre efectele introducerii unor noi taxe: Principiul trebuie sa fie win-

    win, sa castige toata lumea

    Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, considera ca noile taxe care vor fi introduse de

    la 1 ianuarie in domeniul energetic nu ar trebui s afecteze foarte mult pretul energiei electrice si

    gazelor naturale. In opinia ministrului, astfel de taxe sunt normale. A dat ca exemplu SUA unde

    companiile petroliere ar plati 50.000 dolari pe sonda/an. "Nu vad de ce in Romania nu trebuie

    introduse asa numitele taxe de impact. Taxele nu afecteaza foarte mult preturile la energie", a

    spus Nita in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar.

    Potrivit ministrului, n Statele Unite, pentru o sond se pltesc 50.000 de dolari n primul an,

    40.000 de dolari n al doilea an si 30.000 de dolari pe an pn la epuizarea zcmntului.

    Chiar daca spune nu vor fi scumpiri, Nita recunoaste ca nu au fost facute calcule privind

    impactul asupra preturilor finale. Intr-un final,Nita a afirmat ca este o parere a sa in privinta

    preturilor. "Nu am fcut calculele privind impactul n pretul final. ANRE trebuie s le fac, nu

    Departamentul pentru Energie. Dar prerea mea este c aceste taxe nu pot influenta foarte mult

    pretul final. De la 1 ianuarie, majorarea de pret va fi de doar 1%, iar o tax pe stlpi nu poate s

    influenteze foarte mult", a mai spus ministrul.

    Acesta a mai afirmat ca de la 1 ianuarie, va scdea cu 10% contributia pentru cogenerarea de

    nalt eficient. De asemenea, se va incerca reducerea tarifelor de transport la energie si gaze

    naturale.

    Insa, este greu de crezut ca vor fi tarifele de transport in conditiile in care vor fi puse noi taxe,

    inclusiv asupra retelelor de transport.

    http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/constantin-nita-pretul-energiei-creste-1-ianuarie-scazut-7-an-1_5279ff62c7b855ff56c21dc9/index.htmlhttp://adevarul.ro/economie/stiri-economice/constantin-nita-pretul-energiei-creste-1-ianuarie-scazut-7-an-1_5279ff62c7b855ff56c21dc9/index.htmlhttp://economie.hotnews.ro/stiri-energie-15968087-constantin-nita-despre-efectele-introducerii-unor-noi-taxe-principiul-trebuie-fie-win-win-castige-toata-lumea.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-energie-15968087-constantin-nita-despre-efectele-introducerii-unor-noi-taxe-principiul-trebuie-fie-win-win-castige-toata-lumea.htm

  • 6

    Reamintim ca Executivul vrea sa creasca incasarile la buget in 2014 prin suprataxarea sectorului

    energetic, prin majorarea redeventelor cu 25% la resursele minerale si prin acciza suplimentara

    la carburanti.

    Ni: Companiile energetice romneti nu sunt mai prejos dect altele regionale. Suntem

    n pragul unei noi strategii energetice

    Romnia este n pragul unei noi strategii energetice, a declarat n aceast diminea ministrul

    delegat pentru energie, Constantin Ni. Am pus pe site-ul nostru cerinele pentru participarea

    consultanilor la elaborarea strategiei energetice. Sperm ca pn la sfritul trimestrului urmtor

    s avem o strategie pentru urmtorii 20 25 de ani, a detaliat reprezentantul Guvernului.

    E nevoie de seriozitate n dezvoltarea strategiei. Ne bucur faptul c se fac consultri cu

    sectorul privat, pentru c putem avea o prere pertinent. Este vorba despre investiii pe termen

    lung, despre 4 miliarde de euro pe an, n urmtorii 3-4 ani. Este o investiie uria, a spus, la

    rndul ei Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom care a specificat c, atunci cnd vorbim de

    strategie, trebuie s inem seama de provocrile fiecrui segment.

    Constantin Ni explicat c a nceput anul acesta cu cteva pachete de aciuni la Transgaz,

    Nuclearelectrica i Romgaz i a adugat c ministerul va continua anul viitor cu listri ale

    Hidroelectrica (La Londra i la Bucureti) i CE Oltenia.

    Companiile romneti nu sunt mai prejos dect alte companii regionale pentru c au specialiti

    foarte buni i nu vd de ce n-ar putea concura cu alte companii. Voi continua acest proces

    indiferent dac unora le place sau nu, a ntrit ministrul delegat pentru energie.

    Ni a explicat i c nu putem cere companiilor energetice s fac profit far ca acestea s

    investeasc.

    n mod normal nu trebuie s existe nicio companie strin care s vin n Romnia i s nu aiba

    un partener romn. Companiile romneti trebuie s fie mult mai active i mult mai agresive,

    atunci cnd este vorba despre resursele romneti. Nu putem ine companiile romneti sub

    anonimat. Trebuie s ias la suprafa. Nu putem accepta ca alte companii strine sa joace un

    rol important la noi n ara, iar noi s fim ruda mai srac. Mizez pe dezvoltarea sectorului

    romnesc prin investiii, a spus ministrul

    PROPUNERE

    Strategia energetic, finanat din banii din privatizare

    Departamentul pentru Energie a propus deputailor introducerea n Legea privind divizarea

    OPSPI a unui amendament privind finanarea strategiei noastre energetice. Deputaii au respins

    ieri amendamentul, urmnd ca departamentul s introduc finanarea elaborrii strategiei n alt

    act normativ.

    Ieri, Comisia de Industrie din Camera Deputailor a aprobat, fr modificri, proiectul de Lege

    pentru aprobarea OUG 75/2013 privind reorganizarea prin divizare parial a OPSPI. n acest act

    normativ se precizeaz c Departamentul pentru Energie preia, odat cu companiile din sistemul

    energetic, i 75% din vechiul OPSPI cu atribuii n domeniul privatizrii, inclusiv cu sursele de

    finanare aferente.

    http://www.curierulnational.ro/Economie/2013-11-06/Ni%C8%9Ba%3A+Companiile+energetice+romane%C8%99ti+nu+sunt+mai+prejos+decat+altele+regionale.+Suntem+in+pragul+unei+noi+strategii+energetice&hl=energ&tip=toatehttp://www.curierulnational.ro/Economie/2013-11-06/Ni%C8%9Ba%3A+Companiile+energetice+romane%C8%99ti+nu+sunt+mai+prejos+decat+altele+regionale.+Suntem+in+pragul+unei+noi+strategii+energetice&hl=energ&tip=toatehttp://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=221242&key=MjAxMy0xMS0wNiAxIDM4MDE4NDVmNzA2MDUwZjM1NzNiOTIyZmZlMmZlZjZmhttp://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=221242&key=MjAxMy0xMS0wNiAxIDM4MDE4NDVmNzA2MDUwZjM1NzNiOTIyZmZlMmZlZjZm

  • 7

    Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Ni, a decis s selecteze, prin licitaie,

    consultanii care s elaboreze strategia energetic a rii noastre, dar a constatat c nu are bani

    n bugetul pe acest an. Astfel, departamentul pentru Energie intenioneaz s deruleze proiectul

    din fondurile OPSPI, care provin n principal din activitatea de privatizare.

    La Ministerul Economiei a rmas 25% din vechiul OPSPI, cu companii aflate n industria

    minereurilor neferoase (Cuprumin, Remin, Moldomin,etc), Oltchim i societi din industria de

    aprare.

    Constantin Nita sugereaza companiilor energetice de stat sa se imprumute, in conditiile in

    care acestea sunt obligate sa vireze 85% din profit la buget

    Ministrul delegat pentru energie, Constantin Nita, sustine ca mizeaza foarte mult pe investitiile

    companiilor romanesti de stat. "Nu putem accepta sa tinem companiile romanesti sub anonimat",

    a spus Nita in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar. Insa, pentru a face investitii,

    aceste companii au nevoie de bani. In acest sens, solutia lui Nita este inhamarea lor la credite.

    Aceeasta in ciuda faptului ca toate companiile romanesti de stat sunt obligate sa transfere la

    bugetul de stat o cota de 85% din profitul obtinut.

    Cu alte cuvinte, in loc ca profitul sa fie directionat catre investitii, ajunge sa fie cheltuit la bugetul

    de stat. Daca vrea sa faca investitii, compania de stat trebuie sa se imprumute de la banci, dupa

    cum sugereaza Nita. Un exemplu este Romgaz, una dintre companiile de stat cele mai

    profitabile. "Companiile romanesti au capacitatea de a atrage fonduri. Romgaz poate sa ia

    credite in conditii avantajoase", a spus Nita.

    In ceea ce priveste cota de 85% care trebuie virata la buget, Nita a spus ca "sigur ca este o

    decizie pe termen limitat". Trebuie precizat ca este o masura impusa de Guvern din 2010.

    ANRE: Energiile verzi sunt c maioneza, pui prea mult ulei i se taie

    O cantitate prea mare de energie regenerabil poate duce la cderea sistemului energetic

    naional din cauza cantitii limitate ce poate fi preluat, a declarat Marian Cernat, director n

    cadrul Autoritii Naionale de Reglementare n domeniul Energiei (ANRE).

    El a comparat energia verde cu gastronomia. "Energiile verzi sunt c maioneza, pui prea mult

    ulei i se taie", a afirmat el, la un forum energetic.

    Cernat se refer la planul autoritilor de a limita la la 3.315 MW instalai n capaciti de

    generare n energii regenerabile. Potrivit unui proiect de Hotrre de Guvern "ncepnd cu dat

    intrrii n vigoare a prezenei Hotrri, acreditarea de ctre Autoritatea Naional de

    Reglementare n domeniul Energiei (ANRE) a grupurilor/ centralelor electrice care beneficiaz de

    sistemul de promovare prin certificate verzi se realizeaz pn la atingerea plafonului valorii

    totale ale capacitilor instalate n centralele electrice de producere a energiei din surse

    regenerabile de 3.315 MW".

    Mai exact, investitorii care i termin proiectele dup atingerea acestei inte la nivel naional nu

    vor mai primi certificate verzi pentru energia produs, fie c e vorba de ctre ferme eoliene,

    centrale solare sau biomas.

    Proiectul ar trebui s ntre pe masa Executivului sptmna viitoare.\

    http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-15968018-constantin-nita-sugereaza-companiilor-energetice-stat-imprumute-conditiile-care-acestea-sunt-obligate-vireze-85-din-profit-buget.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-energie-15968018-constantin-nita-sugereaza-companiilor-energetice-stat-imprumute-conditiile-care-acestea-sunt-obligate-vireze-85-din-profit-buget.htmhttp://adevarul.ro/economie/stiri-economice/anre-energiile-verzi-maioneza-pui-ulei-taie-1_527a077cc7b855ff56c25b1f/index.html

  • 8

    Ministrul pentru energie: Un raport UE ne spune s nu neglijm energia produs din

    crbune

    Un raport al Uniunii Europene ne indic s mergem n continuare pe producia de energie din

    crbune i s avem un echilibru ntre aceasta i energia nuclear i cea produs de hidrocentrale

    a spus n aceast diminea ministrul delegat pentru energie, Constantin Ni.

    Sper s investim n mine, s modernizm cele patru mine care sunt proprietatea

    Departamentului pentru Energie, a spus Ni care a adugat c modernizarea acestora ar costa

    70 milioane de euro, proces care s-ar putea finaliza n doi ani. Minele la care se refer sunt

    Vulcan, Lonea, Livezeni i Lupeni.

    Din pcate din huil se produce cea mai scump energie, a explicat ministrul delegat pentru

    energie, cu adugirea c se vor face investiii pentru a aduce Complexul Energetic Hunedoara

    la un nivel competitiv pe pia.

    Complexul Energetic Hunedoara a fost creat prin fuziunea termocentralelor Mintia i Paroeni cu

    patru mine ale fostei Companii Naionale a Huilei. Complexul Energetic Hunedoara asigur

    aproximativ 5% din producia de energie electric a Romniei, avnd o putere instalat de 1.225

    MW, apropiat de puterea cumulat a celor dou reactoare nucleare ale centralei de la

    Cernavod.

    UE recomand rilor membre s sprijine furnizarea de energie sigur la preuri accesibile

    Uniunea European a prezentat mari un set de recomandri destinate statelor membre, pentru

    mbuntirea mecanismelor de susinere a pieei energiei, inclusiv a programelor destinate

    energiei regenerabile, n vederea asigurrii unor livrri sigure la preuri accesibile, transmite

    Bloomberg.

    Comisia European (CE) vrea s ghideze rile membre n privina interveniei statului pe piaa

    electricitii, n condiiile creterii preurilor pentru consumatorul final. Principiile sprijinului de stat

    se refer la instalaiile de energie regenerabil i de back-up, care implic n n principal

    utilizarea combustibililor fosili, a precizat instituia comunitar.

    "Obiectivul final al pieei este s furnizeze energie sigur i la un pre accesibil pentru ceteni i

    companii. Intervena statului trebuie s sprijine aceste obiective", a afirmat comisarul pentru

    Energie Guenther Oettinger, ntr-un comunicat.

    Dezbaterea despre sprijinul de stat n acest domeniu are loc n condiiile n care Germania, cea

    mai mare economie european, caut soluii de reducere a costului subvenionrii energiei

    regenerabile, dup decizia de nchidere a centralelor nucleare.

    Costul impus consumatorilor de operatorii germani de reele electrice pentru susinerea energiei

    eoliene i solare a crescut de peste cinci ori din 2009, astfel nct tarifele suportate de utilizatorii

    casnici de electricitate sunt pe locul al doilea ca mrime din UE.

    Autoritile germane vor ca pn n 2050 electricitatea s fie obinut n proporie de 80% din

    surse regenerabile, fa de 23% n prezent. UE a impus statelor membre ca ponderea energiei

    regenerabile n totalul produciei s ajung la 20% pn n 2020 i reducerea cu o cincime a

    emisiilor de gaze cu efect de ser, de la nivelul din 1990.

    http://www.curierulnational.ro/Economie/2013-11-06/Ministrul+pentru+energie%3A+Un+raport+UE+ne+spune+sa+nu+neglijam+energia+produsa+din+carbune&hl=energ&tip=toatehttp://www.curierulnational.ro/Economie/2013-11-06/Ministrul+pentru+energie%3A+Un+raport+UE+ne+spune+sa+nu+neglijam+energia+produsa+din+carbune&hl=energ&tip=toatehttp://www.zfcorporate.ro/energie/ue-recomanda-tarilor-membre-sa-sprijine-furnizarea-de-energie-sigura-la-preturi-accesibile-11627347

  • 9

    Potrivit Comisiei, odat cu maturizarea sectorului energiei regenerabile i scderea costurilor,

    deciziile de investiii ar trebui s fie influenate de pia i nu de preurile garantate de guverne.

    Subveniile ar trebui s suplimenteze preurile din pia i s fie limitate la minimul necesar.

    "Practic, asta nseamn c instrumentele de sprijin trebuie s ncurajeze productorii s

    rspund evoluiilor din pia", potrivit CE.

    Executivul UE recomand ca productorii de energie regenerabil s fie selectai prin licitaii n

    funcie de cel mai sczut pre oferit. Acest fapt ar permite dezvluirea costului diferitelor

    tehnologii i ar stimula concurena nu doar ntre diveri operatori, dar i ntre diferitele surse de

    energie regenerabil.

    Und verde la subveniile pentru termocentrale

    Comisia European (CE) i-a anunat acordul condiionat pentru alocarea de ajutoare publice

    pentru construcia de centrale electrice pe gaz sau pe crbune destinate s compenseze deficitul

    din sectoarele eolian i solar.

    Intervenia public trebuie s le permit cetenilor i ntreprinderilor noastre o aprovizionare

    energetic fiabil, la un cost abordabil, a explicat comisarul european pentru Energie, Gnther

    Oettinger, ntr-un comunicat.

    Chiar atunci cnd soarele nu strlucete i vntul nu sufl, trebuie produs energie electric n

    cantiti suficiente pentru a acoperi necesarul de furnizare ctre consumatori i a menine

    reeaua stabil, a adugat el.

    Mai multe state membre au solicitat s li se permit s finaneze capaciti de rezerv, de

    exemplu prin finanarea unor centrale electrice pe crbune sau gaz, suficient de flexibile pentru a

    putea fi puse n funciune sau oprite n funcie de necesiti.

    Capacitile de rezerv trebuie concepute ntr-o perspectiv european i nu axate doar pe

    piaa naional, a precizat comisarul european.

    nainte de a decide asupra acestor capaciti, guvernele trebuie, ns, s analizeze mai nti

    cauzele pentru care nu este generat suficient energie electric, eliminnd orice distorsiuni de

    pia, care ar putea mpiedica investiiile n dezvoltarea acestei capaciti de producie, precum

    preurile reglementate sau subveniile mari pentru sectorul energiei regenerabile.

    Guvernele ar trebui s se asigure c productorii de energie regenerabil reacioneaz la

    semnalele pieei i promoveaz flexibilitatea n ceea ce privete cererea, promovnd de exemplu

    tarife diferite pentru consumatori n consumul de energie n alte momente dect orele de vrf.

    CE a recunoscut necesitatea de a reanaliza politica de susinere public pentru sectoarele solar

    i eolian, dup ce cele mai mari zece grupuri energetice din UE, cu sediile n Frana, Italia,

    Germania, Suedia, Spania, Olanda i Cehia, au cerut, luna trecut, stoparea subveniilor publice

    pentru aceste surse de energie.

    n propunere se vorbete despre o suprimare progresiv a tarifelor de cumprare, care

    constituie forma de susinere public a energiilor regenerabile, dar guvernele sunt avertizate s

    nu modifice neanunat sau retroactiv regimul de susinere a energiilor regenerabile. Ateptrile

    legitime ale investitorilor privind rentabilitatea actualelor investiii trebuie respectate, noteaz CE.

    http://www.focus-energetic.ro/%e2%80%9cunda-verde%e2%80%9d-la-subventiile-pentru-termocentrale-13452.html

  • 10

    n liniile directoare privind interveniile publice ale statului n piaa energiei se menioneaz c

    schemele de sprijin financiar pentru regenerabile trebuie s fie flexibile i s rspund scderii

    costurilor de producie. De asemenea, statele membre ar trebui s-i coordoneze mai bine

    strategiile privind energiile regenerabile, pentru a menine preurile sczute la consumatori.

    Cum va crete preul la lumin

    n urma negocierilor cu FMI i Comisia European, Guvernul a reuit s obin, practic,

    majorarea preului la energie electric i gaze naturale, pe lng scumpirea carburanilor. Pentru

    c are nevoie de bani i, se pare, economia nu produce suficient de mult ct vrea Guvernul s

    cheltuie, autoritile au hotrt s majoreze unele biruri, ca s nu introduc altele noi!

    Astfel, Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construciile speciale

    exceptate pn n prezent, a anunat premierul Victor Ponta, iar ministrul Finanelor, Daniel

    Chioiu, a confirmat c nu s-au mai fcut derogri, deci vor fi taxate reelele electrice, eoliene i

    hidrologice.

    Toate companiile care dein construcii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel,

    Transelectrica, Transgaz, Romgaz Nu numai companiile de stat, dar i companiile private ()

    Stabilim n perioada imediat urmtoare (n.r. nivelul taxrii), noi stabilim ca msur de principiu,

    msur ce vom impozita ca i construcie special, depinde de categoria de construcie special,

    va avea o cot difereniat, a artat Chioiu, luni seara, dup discuiile cu FMI, transmite

    Mediafax.

    Sunt considerate constructii speciale sonde de iei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale

    hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staii de transformare i de conexiuni, precum i

    cldirile i construciile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reele aeriene de

    transport i distribuie a energiei electrice i stlpii afereni acestora, cabluri subterane de

    transport, instalaii electrice.

    Tot n aceast categori intr i canalizri i reele de telecomunicaii subterane i aeriene, ci de

    rulare, de incint sau exterioare, galerii subterane, planuri nclinate subterane i rampe de pu,

    puuri de min, couri de fum, turnuri de racire, baraje i construcii accesorii, diguri, construcii-

    anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele i staiile de pompare

    aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte i tuneluri, reele i conducte pentru transportul

    sau distribuia apei, produselor petroliere, gazelor i lichidelor industriale, reele i conducte de

    termoficare i reele de canalizare, terasamente, platforme betonate, mprejmuiri, instalaii

    tehnologice, rezervoare i bazine pentru depozitare.

    Pe de alt parte, conform legislaiei n vigoare, precum i reglementrilor Autoritii Naionale de

    Reglementare n Domeniul Energiei (ANRE), taxele, impozitele, contribuiile la fonduri speciale,

    altele asemenea stabilite conform reglementrilor legale n vigoare sunt costuri preluate direct

    n tarifele de transport i distribuie ale electricitii i gazelor naturale. Ceea censeamn c,

    odat cu introducerea noilor taxe pe stlpi, reele etc, acestea vor fi preluate n tarife i, n

    consecin, n preul final pltit de consumatorii de energie electric, termic i gaze naturale!

    bnci

    Ni: Limitm proiectele de energie regenerabil sau stm pe ntuneric

    http://www.focus-energetic.ro/cum-va-creste-pretul-la-%e2%80%9clumina%e2%80%9d-13449.htmlhttp://www.puterea.ro/economie/nita-limitam-proiectele-de-energie-regenerabila-sau-stam-pe-intuneric-81086.html

  • 11

    Limitarea intrrii n sistem a proiectelor de energie din surse regenerabile este necesar pentru a

    nu se crea dezechilibre n sistemul energetic, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru

    Energie, Constantin Ni.

    Ministrul s-a referit la un proiect de hotrre de Guvern care limiteaz la 3.315 MW capacitatea

    proiectelor de energie regenerabil care vor primi certificate verzi n 2013, n condiiile n care

    contractele existente depesc deja aceast capacitate.

    Prin urmare, dup ce aceast HG va intra n vigoare, nici un nou proiect nu va mai primi

    certificate.

    Nu noi am fixat aceast int, ci era prevzut n Planul Naional de Aciune n domeniul

    energiilor regenerabile. Nu va intra n vigoare n acest an, dar pentru 2014 vom vedea, mpreun

    cu ANRE, o limit, dup ce analizm ct poate s suporte sistemul de transport, astfel nct s

    nu existe dezechiibre, a precizat ministrul. Dac nu, vom prelua toate cele 20.000 de MW de

    energie regenerabil pentru care exist cerere i ajungem s stm pe ntuneric, a continuat

    Ni.

    La 30 septembrie 2013, n Romnia se aflau n funciune capaciti de producere a energiei din

    surse regenerabile de 3.393 de MW n total, astfel: turbine eoliene de 2.307 MW, panouri

    fotovoltaice de 553 de MW, microhidrocentrale de 480 de MW i proiecte pe biomas de 53 de

    MW, arat datele Transelectrica.

    n nota explicativ a proiectului de HG elaborat de Departamentul pentru Energie, se arat c, la

    jumtatea acestui an, puterea instalat n centralele care utilizeaz surse regenerabile ajunsese

    la capacitatea estimat pentru ntregul an n Planul Naional de Aciune n domeniul Energiilor

    Regenerabile (PNAER).

    Lipsa consumului saboteaz industria energetic

    Cea mai mare problem a sectorului energetic romnesc este consumul sczut, aceasta fiind

    concluzia la care au ajuns participanii prezeni la o conferin pe teme energetice. Autoritile au

    prezentat i programe de viitor, cu investiii de invidiat, dar mai rmne s se gseasc i banii

    necesari. Pentru prezent, responsabili de rang nalt au cutat s liniteasc populaia i anun

    majorri nesemnificative ale preului curentului dup aplicarea proasptului impozit pe stlp.

    Noile taxe care vor fi introduse de la 1 ianuarie i care vor fi aplicate companiilor din sectorul

    energetic nu ar trebui s afecteze foarte mult preul final al energiei, a declarat ministrul delegat

    pentru Energie, Constantin Ni, ntr-o conferin de profil. Demnitarul consider c msura este

    echitabil, pentru care este valabil principiul win-win, n care toat lumea s ctige. Ni a dat

    drept exemplu o tax aplicat companiilor petroliere n Statele Unite, unde pentru o sond se

    pltesc 50.000 de dolari n primul an, 40.000 de dolari n al doilea n i 30.000 de dolari pe an

    pn la epuizarea zcmntului.

    Nu vd de ce n Romnia nu ar trebui introduse astfel de taxe. Nu am fcut calculele privind

    impactul n preul final. ANRE trebuie s le fac, nu Departamentul pentru Energie. Dar prerea

    mea este c aceste taxe nu pot influena foarte mult preul final. De la 1 ianuarie, majorarea de

    pre va fi de doar 1%, iar o tax pe stlpi nu poate s influeneze foarte mult. ANRE va face toate

    calculele i va spune exact, a spus Ni.

    http://www.focus-energetic.ro/lipsa-consumului-saboteaza-industria-energetica-13462.html

  • 12

    Planuri de viitor

    Companiile romneti vor face parte din toate proiectele energetice care implic resursele

    autohtone, a susinut ministrul delegat pentru Energie, Constantin Ni. Nu trebuie s existe

    nicio companie strin care s vin n Romnia i s nu aib partener romn. Companiile

    romneti trebuie s fie mai active atunci cnd este vorba de resursele romneti. Nu putem ine

    companiile romneti sub anonimat, nu putem atepta ca alte companii din strintate s vin s

    investeasc, iar noi s fim ruda srac, a afirmat ministrul. Companiile romneti nu sunt mai

    prejos dect alte companii din regiune sau din Europa. Avem resursele necesare i avem

    specialiti. Nu vd de ce nu am concura cu orice alt companie, a adugat eful de la Energie.

    2. Informatii utile ANRE, Transelectrica, OPCOM

    ANRE Ultimele 5 decizii

    2887 / 2013-10-10 Prelungire atestat manager 381 din 11.11.2010, AUGUSTIN MERA

    2888 / 2013-10-10 Prelungire atestat manager 388 din 2010, AURELIAN SMADU

    2889 / 2013-10-10 Prelungire atestat manager 392 din 30.11.2010, ETEDI ZOLTAN

    2890 / 2013-10-10 Prelungire atestat manager 385 din 30.11.2010, IOAN CONSTANTIN IANCU

    2891 / 2013-10-10 Prelungire atestat manager 389 din 30.11.2010, GHEORGHE TOMA

    Ultimele 5 ordine

    75 / 2013-10-23 Ordin - privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea conditiilor de finantare a investitiilor pentru electrificarea localitatilor ori pentru extinderea retelelor de distributie a energiei electrice

    77 / 2013-10-23 Ordin - privind aprobarea pretului de referinta si a preturilor reglementate pentru energia electrica, aplicabile in anul 2014 producatorilor de energie electrica si termica in cogenerare care beneficiaza de bonus

    78 / 2013-10-23 Ordin - privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinta pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta si ale preturilor de referinta pentru energia termica produsa in cogenerare, aplicabile in anul 2014

    73 / 2013-10-10 Ordin - privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei intrazilnice de energie electrica

    72 / 2013-10-02 Ordin - Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distributie a energiei electrice

    OPCOM

    Piata de certificate verzi

    Preul Mediu Ponderat al CV pentru cele mai recente 3 luni de tranzacionare pe PCCV ncheiate, (iunie 2013-august 2013), calculat conform prevederilor legii 134/2012, este de 178,29 Lei/CV

    Preturi inregistrate pe PZU

    http://anre.ro/decizie.php?id=19153http://anre.ro/decizie.php?id=19153http://anre.ro/decizie.php?id=19154http://anre.ro/decizie.php?id=19154http://anre.ro/decizie.php?id=19155http://anre.ro/decizie.php?id=19155http://anre.ro/decizie.php?id=19156http://anre.ro/decizie.php?id=19156http://anre.ro/decizie.php?id=19157http://anre.ro/decizie.php?id=19157http://anre.ro/ordin.php?id=1111http://anre.ro/ordin.php?id=1111http://anre.ro/ordin.php?id=1111http://anre.ro/ordin.php?id=1112http://anre.ro/ordin.php?id=1112http://anre.ro/ordin.php?id=1112http://anre.ro/ordin.php?id=1113http://anre.ro/ordin.php?id=1113http://anre.ro/ordin.php?id=1113http://anre.ro/ordin.php?id=1109http://anre.ro/ordin.php?id=1109http://anre.ro/ordin.php?id=1108http://anre.ro/ordin.php?id=1108

  • 13

    Preuri i volume 06.11

    07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 12.11

    Pre mediu [Lei/MWh] 107,18

    179,21 183,12 180,27 106,99 168,98 163,82

    Pret Piata de Echilibrare (450 Lei +pret PZU)

    557,18

    629,21 633,12 630,27 556,99 618,98 613,82

    Volum total zilnic tranzacionat PZU

    59.077 42.621 43.984 57.148 41.169 40.680 48.893

    ROPEX_FM_M Piete la termen (PCCB) 2013-2014 [lei/MWh]

    ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

    ROPEX_FM_2013 209,71 232,39 230,82 224,97 217,35 213,30 211,42 211,44 209,35 204,39 199,93 198,60 198,45

    ROPEX_FM_2014 183,19 182,91 182,94 182,97 182,72 182,78 182,78 183,45 183,47 183,51 183,77 183,71 183,77

    TRANSELECTRICA

    Productie

    Consum/Productie

    Medii zilnice Consum Productie Carbune Gaze Ape Nucleara Sold extern Eoliana Foto Biocomb.

    05.11 6517 7471 2325 1014 1142 1426 -953 1492 38 33

    06.11 6667 7646 2410 906 1116 1419 -979 1749 13 33

    07.11 6677 7112 2530 1073 1633 1416 -435 388 39 32

    08.11 6510 6991 2521 1098 1513 1394 -481 380 51 33

    09.11 6188 7220 2059 925 1286 1386 -1032 1478 54 33

    10.11 5669 6278 1696 982 1036 1385 -609 1115 31 33

    Grafice, Harta

  • 14

    Prognoza debitelor si nivelurilor

    in intervalul 10.11.2013, ora 07.00 17.11.2013, ora 07.00

    Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in crestere pana la valoarea de 4900 m3/s, situandu-se in

    general sub media multianuala a lunii noiembrie (4650 m3/s), exceptand ultimele doua zile ale intervalului

    cand se vor situa peste aceasta.

    In aval de Portile de Fier debitele vor fi in general in crestere exceptand primele doua zile ale intervalului

    cand vor fi relativ stationare pe sectorul Harsova Tulcea.

  • 15

    Informatiile sunt destinate clientilor EFT Romania si au doar scop informativ. Acestea sunt preluate din diferite surse publice si EFT Romania nu poate fi facuta responsabila, in nici un fel, pentru orice fel de daune sau probleme, care pot aparea ca urmare a utilizarii lor. Va rugam contactati EFT Romania pentru orice alta informatie la nr. tel 0040 21 303 36 23