Efectele nasterii premature

Medicina

1

2

3

4

5

O nastere prematura este o problema foarte sensibila si serioasa. Copilul nascut

prematur are nevoie de ingrijire medicala si cea mai mare atentie. Este important pentru

noi sa intelegem cat de vulnerabili sunt copiii nascuti prematur problemelor de sanatate.

Iata o lista cu posibile efecte pe termen lung ale nasterii premature ale unui copil.

O sarcina normala nu este singura preocupare a parintilor. Este importanta nasterea

unui copil sanatos dupa terminarea perioadei de gestatie minima de 37 saptamani,

deoarece nasterea prematura poate avea efecte grave pe termen lung. Aproximativ o

jumatate de milion de nasteri premature au loc anual in intreaga lume, acest fapt nefiind

deloc necunoscut. Exista cateva implicatii pe termen lung asociate cu nasterile

premature.

Probleme de sanatate cauzate de nasterea prematura

copil nascut prematur

* O problema cardiovasculara numita persistenta canalului arterial, care se refera in

general la canalul arterial ramas deschis chiar si dupa nasterea copilului. Copii nascuti

prematur sunt foarte predispusi la probleme cum ar fihipertensiune arteriala, diabet si

boli ale inimii la maturitate.

* Boli cronice pulmonare si infectii, cum ar fi displazie bronhopulmonara, pneumonie si

sindrom de detresa respiratorie. Acestea se datoreaza subdezvoltarii plamanilor.

* Exista cateva probleme neurologice, cum ar fi encefalopatia hipoxic-ischemica,

retinopatie de prematuritate, apnee, paralizie cerebrala, handicap de dezvoltare,

hemoragii intraventriculare. Unii copii au tendinta de a experimenta si sangerari ale

creierului. Sangerarea severa in creier s-a dovedit deseori a fi fatala. Au fost raportate si

cazuri in care copilul nascut prematur sufera de tulburari de invatare, autism, probleme

tiroidiene, etc. Retardarea mintala este un efect frecvent intalnit la cei nascuti prematur.

* Probleme comune hematologice ce includ trombocitopenie, anemie, icter sau

hiperbilirubinemie care cel mai probabil conduce la icter nuclear.

* Copiii nascuti prematur se confrunta cu probleme de crestere pe termen lung cum ar fi

inaltime anormal de scazuta sau sub rata medie de crestere globala. 

* Cateva probleme gastro-intestinale si metabolice care apar la copiii nascuti prematuri

includ hernie inghinala, hipocalcemie, rahitism, enterocolite necrozante, hipoglicemie,

etc. S-a obsercat ca nasterea prematura poate cauza dificultati in hranirea bebelusului

datorita energiei insuficiente pentru a suge lapte si a-l inghiti. O alternativa pentru

aceasta problema este utilizarea tuburilor alimentare.

* Copiii nascuti intre 22 si 27 saptamani de sarcina sunt mai susceptibili mortalitatii

infantile si sindromului mortii infantile subite.

* Expertii afirma ca copii nascuti prematur se confrunta cu probleme de reproducere

cand devin adulti. Ei au sanse doar de 25% sa procreeze datorita slabei dezvoltari a

sistemului de reproducere.

* Alte efecte ale nasterii premature sunt sepsis, orbire totala sau partiala, probleme

generale de vedere, infectii ale tractului urinar, probleme de comportament, sociale si

emotionale, competente slabe in vorbire, ADHD(Deficit de Atentie / Hiperactivitate /

Impulsivitate), probleme de coordonare mana-ochi si IQ scazut.

Latura optimista

Dezvoltarea copiilor nascuti prematur este mai lenta decat a copiilor normali. Nu

compara cresterea copilului tau cu niciun alt copil de varsta lui, in special atunci cand el

este nascut prematur. Verificati mai degraba etapele de dezvoltare de la data reala a

nasterii sale decat data nasterii lui premature.

Nu toti copiii nascuti prematur vor avea probleme toata viata, desi dezvoltarea lor

generala poate fi mai lenta si s-ar putea confrunta cu unele probleme minore de

sanatate din cand in cand. Dupa o dificultate initiala de 3 ani, de obicei un copil nascut

prematur ii ajunge din urma pe ceilalti copii de varsta lui. Un studiu arata ca la 30 de

luni, aproximativ 50% din copiii nascuti prematur nu au avut absolut niciuun handicap.

Dintre copiii nascuti prematur care au ajuns la varsta de 5 ani, aproximativ 30% dintre ei

au fost afectati de probleme usoare de sanatate.

Parintii trebuie sa dovedeasca rabdare si calm atunci cand trec prin perioada dificila

a nasterii premature a copilului. E necesar sa se urmeze consecvent sfaturile

medicamentoase si de sanatate dupa cum recomanda medicii pediatri si specialistii

neonatali. 

…………………………………………………………………………………………….

Ce inseamna o nastere prematura?

O sarcina obisnuita dureaza in mod normal 40 de saptamani. Cand un copil se naste cu

3 sau mai multe saptamani inainte de termen, putem vorbi despre o nastere prematura.

Majoritatea copiilor nascuti dupa aproximativ 37 de saptamani de sarcina nu dezvolta

nici un fel de probleme. In schimb, copiii nascuti dupa 32 saptamani de sarcina (cam la

7 luni) pot avea probleme in a manca, a respira sau a se incalzi. Dar dupa ce acesti

copii incep sa creasca, pot fi adusi acasa din spital. Copiii nascuti mai devreme de 26

de saptamani de sarcina (sub 6 luni) este cel mai probabil sa aiba probleme serioase. In

cazul unei astfel de nasteri cand copilul se naste foarte mic si bolnav, este nevoie ca

parintii sa ia o decizie pe viata si pe moarte asupra tratamentului.

De ce este nasterea prematura o problema?

Deoarece copiii care se nasc prematur au probleme in a-i hrani pe gura, in a respira

regulat si a-si incalzi corpul. Este nevoie de timp ca organismul lor sa se poata dezvolta

pe deplin si sa creasca normal. Insa dupa ce aceste probleme sunt depasite, parintii isi

pot lua copilul acasa din spital. Cand un copil se naste prematur, organele lor nu sunt

complet dezvoltate si aceasta poate cauza probleme serioase de sanatate. Un copil

nascut inainte de termen poate fi o experienta stresanta si tematoare pentru parintii

acestui copil. Este nevoie de multa intelegere si sprijin reciproc pentru ca aceasta

problema sa poata fi depasita cu succes.

Care sunt cauzele nasterii premature?

Cauza unei nasteri inainte de terme pot fi probleme ale fatlui, ale mamei sau ale

ambilor. De multe ori cauza nu este pe deplin cunoscuta, insa majoritatea cauzelor

includ:

probleme ale placentei

sarcina de gemeni sau multipla

infectie in organismul mamei

probleme ale uterului sau cervixului

consumul de droguri sau alcool in timul sarcinii

 

Ce tip de tratament se administreaza copiilor nascuti prematur?

Copiii prematuri care stau la terapie intensiva neonatala sunt urmariti foarte atent in

vederea detectarii aparitiei unor infectii, a unor probleme de respiratie sau modificari a

functiei cardiace. Iar pana cand acestia pot sa-si mentina temperatura corpului, sunt

tinuti in paturi special incalzite. In ceea ce priveste hranirea lor, de obicei sunt hraniti

intravenos sau prin tuburi, in functie de starea lor de sanatate. Hranirea prin tub se face

pana atunci cand copiii devin suficient de puternici pentru a respira, suge si inghiti pe

cont propriu. Pentru copiii nascuti foarte prematur si care sunt bolnavi este nevoie de un

tratament special, in functie de problemele lor medicale. Cei care au probleme grave de

repiratie sunt ajutati printtr-un tub de oxigen sau de un aparat tip ventilator care

pulseaza aerul inauntru si in afara plamanilor. Unii copii au nevoie doar de un tratament

medicamentos, in schimb altii necesita interventii chirurgicale pentru a supravietui.

Laptele matern confera copilului extra protectie imporiva infectiilor. De aceea este

nevoie ca unele mame sa-si pompeze laptele si sa-l aduca la spital pentru a-si hrani

bebelusul. In general, medicii si asistentele care se ocupa de nasterile premature sunt

specializati in ingrijirea atenta a copiilor prematuri, de aceea este recomandat ca parintii

cu copii nascuti prematur sa le ceara sfatul atunci cand duc copilul acasa.

Ce fel de probleme cauzeaza nasterile premature pe termen lung?

Inainte de o nastere prematura, este greu pentru medici sa prezica cat de sanatos va fi

un copil nascut prematur. Asta nu inseamna ca nu poti fi pregatita de acestia pentru

ceea ce va urma. Majoritatea copiilor nascuti prematur nu dezvolta nici un fel de

dizabilitati, dar cu cat sunt nascuti mai inainte de termen, cu atat mai serioase vor fi

problemele medicale.

Cele mai comune afectiuni sunt: tensiune arteriala scazuta, nivel scazut de glucoza in

sange, probleme respiratorii, anemie, boli cronice ale plamanilor, hemoragie

intraventriculara, retinopatie, hernie inghinala, malformatii congenitale. Cei care vor

avea probleme mai serioase sunt acei copii nascuti cu greutatea sub 750 de grame sau

mai putin. Problemele pe care le pot dezvolta in timp includ retardare mintala sau

paralizie cerebrala.

La ce sa se astepte parintii copilului nascut inainte de termen?

Cand parintii iau copilul acasa, nu trebuie sa fie surprinsi daca opilul lor doarme in

reprize scurte de timp si sta treaz un timp foarte putin. De asemenea copii prematuri se

imbolnavesc ai des decat cei nascuti la termen, de aceea este nevoie ca acesti copii sa

fie tinuti cat mai departe de persoanele bolnave si sa fie tinuti sub observatia parintilor

constant. Sindromul mortii instantanee este des intalnit in randul copiilor nascuti

prematur, iar pentru a preveni o moarte subita, parintii trebuie sa se asigure ca

bebelusul lor doarme pe spate.

…………………………………………………………………….

Bebelusii veniti pe lume cu o greutate mai mica decat in mod nomal si nascuti inainte

de termen sunt de 5 ori mai predispusi la autism fata de restul, conform unui studiu

realizat in Statele Unite, ce a durat 20 de ani. Se stia mai demult ca ei sunt predispusi

la boli congenitale, insa aceasta cercetare, publicata in Jurnalul de Pediatrie, este

prima care stabileste aceasta noua legatura.

Epidemiologul si autorul studiului, Jennifer Pinto-Martin, de la Universitatea din

Pennsylvania, spune ca "Pe masura ce rata de supravietuire a copiilor nascuti prematur

creste, numarul acestor mici fiinte cu probleme pe viitor creste si el. Problemele pe care

ei le au atunci cand sunt mici se pot transforma mai tarziu in autism".

Conform AFP, cercetatorii americani au analizat 832 de copii de la nastere pana la

maturitate, pe o perioada mai mare de 20 de ani. Subiectii au fost nascuti in perioada

1984-1987 in 5 tinuturi din New Jersey. Copiii cantareau intre 500 si 2.000 de grame la

nastere.

La 16 si 21 de ani li s-au facut analize speciale, constatandu-se ca rata autismului este

de 5% in cazul celor nascuti prematur, comparativ cu 1%, cat este riscul persoanelor

care s-au nascut la termen si cu o greutate adecvata.

Pinto-Martin spune ca ar trebui luate masuri speciale de prevenire a autismului in cazul

tuturor copiilor nascuti cu o vulnerabilitate la aceasta afectiune.

Boala este destul de rara, afecteaza in special baietii si cauza sa este indelung

dezbatuta, nefiind cunoscuta cu certitudine. 

…………………………………………………………………………

Copiii nascuti la 26 de saptamani sau mai devreme sunt de trei ori mai predispusi sa

sufere de hiperactivitate, autism si probleme emotionale, arata un studiu recent.

O cercetare care s-a intins pe 11 ani, in Marea Britanie, in cadrul careia au fost urmariti

219 copii pana la 11 ani, a aratat ca functia cognitiva este intarziata, la fel si cea

neuromotorie, relateaza The Telegraph.

Cele mai intalnite afectiuni, in cazul copiilor nascuti cu mult inainte de termen, sunt

hiperactivitatea care se intalneste in 12% dintre cazuri, problemele emotionale, in 9%

dintre cazuri, si autismul, in 8% dintre cazuri.

Copiii au fost examinati la varsta de un an, la 2,5 ani, la 6 si la 10 - 11 ani, cercetatorii

dorind sa vada ce sanse de supravietuire au copiii nascuti cu mult inainte de termen si

cum isi pune amprenta pe existenta lor faptul ca s-au nascut prematur, rezultatele fiind

publicate in Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry. 

………………………………………………………………………….

Autismul corelat cu greutatea mica si nasterea prematura

spune Dr. Diana Schendel de la Centrul National de Studiere a defectelor din nastere.

Desi pana acum baietii erau mai putini la numar spre deosebire de fete in ceea ce

priveste cazurile de autism, pe viitor este posibil sa existe un numar egal de fete si

baieti cu autism, printre cauze fiind si nasterea prematura si greutatea redusa la

nastere. Studiul s-a desfasurat pe un numar de 565 de copii autisti care au fost

comparati cu 578 de copii sanatorsi, fara probleme. Toti acesti copii din studiu s-au

nascut in Atlanta in perioada 1981-1993.

Cercetatorii au descoperit ca acei copii care au avut o greutate mai mica de 2,500

grame la nastere, prezentau un risc de 2 ori mai mare de a avea autism decat cei care

s-au nascut cu o greutate normala. De asemenea, copiii care s-au nascut inainte de a

33-a saptamana de sarcina (mai mult de 7 saptamani inainte de termen) sunt de doua

ori mai predispusi la a dezvolta afectiuni in comparatie cu cei nascuti la termen.

Fetele nascute cu o greutate mai mica decat cea normala prezentau un risc de 4 ori mai

mare de a avea autism insotit de retard mintal sau alte dizabilitati, spre deosebire de

fetele nascute cu o greutate normala. Cercetarea se bazeaza pe faptul ca femeile si

barbatii prezinta cauze diferite in ceea ce priveste aparitia autismului, dupa spusele

cercetatorilor.

………………………………………………………………………………..

Posibila legatura dintre autism si greutatea mica la nastere

Generalitati

Sus

Studii recente au sugerat ca prematuritatea si greutatea

mica la nastere sunt factori care dubleaza riscul de

aparitie aautismului, mai ales in cazul fetitelor. Acest risc

exista si in cazul baietilor, insa el este mai redus. Acest fapt este oarecum suprinzator,

deoarece autismul este o afectiune mult mai fecventa in populatia generala, la baieti

comparativ cu fetele (rata de aparitie este de 3:1). 

Unul din patru copii nascuti prematur (avand varsta gestationala cuprinsa intre

23-30 de saptamani) si cu greutate foarte mica (mai putin de 1500 de grame) au

semne de autism daca sunt examinati dupa varsta de 3-4 ani. 

Cel mai recent studiu realizat a inclus 565 de copii, baieti si fete, care prezentau semne

sugestive pentru autism si pentru tulburari psihice din aceasta sfera. In randul lor, fetele

cu greutate mica la nastere erau mult mai frecvent afectate comparativ cu baietii cu

greutate si varsta gestationala asemanatoare. De asemenea, specialistii au constatat ca

prematuritatea (nasterea la mai putin de 33 de saptamani) si greutatea mica la

nastere influenteaza in mod diferit grupurile de copii, in functie de tulburarea psihica pe

care o au (daca autismul coexista sa nu cu alte afectiuni de aceeasi natura sau din

sfera cognitiva, in general). Specialistii considera studiul ca fiind foarte important

deoarece in urma efectuarii lui s-a ajuns la concluzia ca nu exista o singura cauza

pentru aparitia autismului, ci este cel mai probabil vorba de factori plurietiologici care

concureaza si care duc in final la aparitia acestei boli. 

Autismul este o tulburare psihica ce se caracterizeaza prin afectarea capacitatii de

interactiune si relationare cu alti indivizi din mediu, dar si prin adoptarea unui

comportament restrictiv si repetitiv. Copilului ii lipseste capacitatea de a initia si intretine

relatii cu cei din jur, capacitatea de a isi arata emotiile, nu poate utiliza un limbaj

adecvat si are propriile comportamente si obiceiuri. 

Specialistii au studiat si inca studiaza cu foarte mare atentie si dedicatie cauzele de

aparitie ale acestei afectiuni, insa, pentru moment, raman inca foarte multe

necunoscute. Acesta este motivul pentru care descoperirea unei legaturi intre afectiune,

prematuritate si greutatea mica la nastere da sperante cercetatorilor ca autismul poate fi

prevenit. 

Printre cauzele posibile enumerate pana in acest moment de catre specialisti se

afla: 

- Cauze genetice: sunt cele mai frecvent incriminate, in peste 90% dintre situatii; 

- Expunerea fatului la infectii intrauterine; 

- Diabet gestational al mamei; 

- Afectiuni tiroidiene ale mamei;

- Comportamente cu risc in timpul sarcinii: consumul de droguri, alcoolismul, fumatul;

- Actiunea factorilor teratogeni (care sunt deosebit de periculosi in primele 8 saptamani

de gestatie) in special actiunea unor medicamente de tipul talidomidei, acidului valproic,

misoprostolului, dar si chimicalelor de tipul pesticidelor, solventilor, metalelor grele;

- Infectii virale, afectiuni ale sistemului imun. 

Lista factorilor incriminati in aparitia autismului infantil este foarte lunga, si in ciuda

faptului ca ea curpinde numeroase cauze, specialistii au inca dubii in legatura cu

influenta lor exacta asupra aparitiei si mentinerii afectiunii.

Cuprins articol

Generalitati

Studiul: autismul si greutatea mica la nastere

Parerea specialistilor

Informatii utile pentru parinti

Studiul: autismul si greutatea mica la nastere

Sus

Studiul amintit a analizat 565 de copii nascuti intr-un interval de 7 ani in Statele Unite,

pe care i-a comparat cu un grup control de copii. In prezent, in Statele Unite 1 din 150

de copii prezinta semne sugestive pentru autism infantil. Specialistii au investigat daca

respectivii copii inclusi in studiu s-au nascut cu greutate mica, prematur sau ambele si

daca au dezvoltat autism sau tulburari din acest spectru.

La randul lor, copiii cu autism din studiu au fost incadrati in trei grupuri: cei care au

autism, dar care nu au si alte afectiuni psihice coexistente, cei care au autism dar si o

alta tulburare cognitiva (insa doar una), si copii cu autism si mai mult de o tulburarea de

dezvoltare intelectuala.

Rezultatele analizelor initiale au demonstrat urmatoarele:

- Greutatea foarte mica la nastere (in jur de 1500 de grame) creste de 2.3 ori riscul de

aparitie a autismului. 

- Nasterea inainte de termen, mai devreme de saptamana 33 de gestatie, este un factor

de risc pentru aparitia autismului in cazul fetelor, crescand riscul de aproximativ 5 ori.

Riscul este mai crescut si pentru baieti, insa nu atat de dramatic precum in cazul

fetelor. 

In continuare, cercetatorii au analizat grupurile de subiecti, clasificate in functie de

tulburarea autista si in functie de numarul de afectiuni cognitive coexistente, si au

descoperit ca exista variatii si diferente intre acestea. 

De exemplu, riscul de aparitie a autismului la fetitele cu greutate mica la nastere a fost

mult mai crescut (de aproximativ patru ori mai mare) daca acestea aveau si un grad

de retard mintal, in timp ce riscul de aparitie a autismului la baietii care au doar greutate

mica si nici o alta tulburarea cognitiva si au si intelect normal nu este semnificativ mai

crescut. 

Specialistii nu au putut explica insa de ce fetele cu greutate mica la nastere au un risc

mai crescut de aparitie a autismului comparativ cu baietii cu greutate similara. Totusi, ei

considera ca atat nasterea prematura, cat si greutatea mica a nou nascutului sunt

semne ca ceva a fost in neregula cu sarcina. Crestere intrauterina este stopata si

restrictionata de o serie de factori, unii care tin de mama (consum de alcool, droguri,

boli cronice grave sau tulburari metabolice decompenaste in timpul sarcinii) dar care tin

si de produsul de conceptie (defecte genetice,malformatii congenitale). Dezvoltarea

somatica necorespunzatoare a fatului poate fi asociata cu tulburari si retard de

dezvoltare cognitiv-intelectuala. De asemenea, cercetatorii considera greutatea mica la

nastere un semn indirect de dezvoltare neurologica incompleta. 

Trebuie specificat insa ca riscul de aparitie a autismului la nou nascutii prematuri este

mai scazut totusi ca riscul de aparitie a altor tulburari cognitive, in special al retardului

intelectual (mintal). Proportia de copii autisti care asociaza si semne sugestive de retard

mintal variaza mult, insa se mentine crescuta: intre 25- 70%.

Studiile nu au stabilit inca daca greutatea mica la nastere este cea care afecteaza

dezvoltarea neurologica, sau daca o tulburare neurologica aparuta in cursul vietii

intrauterine este cea care influenteaza si dezvoltarea somatica.

Parerea specialistilor

Sus

Datele studiului au fost prezentate altor medici pentru a autentifica veridicitatea si

corectitudinea realizarii acestuia, iar concluziile lor au fost ca studiul a fost efectuat

corect iar datele sunt de incredere. Aceasta verificare si analiza suplimentara a fost

necesara deoarece anterior acestui studiu publicat in 2008 au fost efectuate si altele

care au analizat tocmai aceasta legatura dintre greutatea mica la

nastere, prematuritate si aparitia autismului. Daca studiile mai vechi nu au avut rezultate

foarte clare si care sa poata fi sustinute stiintific, se pare ca acest ultim studiu este mai

solid si furnizeaza informatii foarte utile. 

Studiul aduce argumente in favoarea necesitatii supravegherii permanente de catre un

specialist a dezvoltarii copiilor nascuti prematur, precum si celor cu greutate mica la

nastere. Pana in prezent medicii pediatriii monitorizau evolutia nou nascutilor are au

avut nevoie de masuri de terapie intensiva la nastere, pntru a se asigura ca nu au

ramas sechele de dezvoltare somatica sau cognitiva, insa mai nou, ei ar trebui sa

controleze periodic acesti copii si pentru detectarea precoce a semnelor sugestive de

autism. In plus, copii cu autism au un risc crescut de suferinta multipla. Ei sunt

diagnosticati de asemenea cu boli genetice, cu tulburari deanxietate, cu epilepsie sau

deficite metabolice.

In prezent, specialistii recomanda efectuare unor analize si invetigatii complexe foarte

amanuntite copiilor cu greutate mica la nastere la varstele de 18, 24 si 30 de luni, dar si

la cererea parintilor, ori de cate ori acestia suspecteaza ca ceva este in neregula. 

De obicei parintii observa nereguli in comportamentul copilului in primii 3 ani de viata.

Acesta pare retras, nu comunica cu mama, nu isi exprima fizic emotiile, nu doreste

contactul cu alti copii de varsta lui sau cu parintii. Daca semnele sunt insa recunoscute

mult mai devreme, iar in cazul unui copil cu risc parintii il supravegheaza atent si il duc

la controale periodice, pot fi intiate terapii care sa ii amelioreze capacitatea de

comunicare, de interactiune cu mediul, dorinta de relationare cu alti copii. Astfel,

calitatea vietii acestor copii se amelioreaza, desi un tratament curativ nu exista,

indiferent cat de precoce se descopera boala.

Informatii utile pentru parinti

Sus

Pentru evitarea riscului ca un copil sa faca autism, trebuie eliminati cat mai multi factori

de risc. Femeia insarcinata trebuie sa fie monitorizata cat mai corect si trebuie sa se

prezinte la controalele indicate de catre specialistul care o are in ingrijire pe perioada

sarcinii.

Medicul trebuie sa discute foarte atent cu viitoarea mamica si sa afle care sunt bolile de

care aceasta sufera, daca a facut anumite infectii, daca trebuie vaccinata impotriva

anumitor virusuri, daca se afla in tratament cronic cu diverse medicamente si, mai ales,

daca are comportamente cu risc: consum de alcool, de droguri si tutun. Nimic nu

trebuie omis! 

Cauzele de aparitie a autismului sunt atat de numeroase si diverse, incat orice

informatie despre istoricul medical al mamei si stilul de viata actual pot asigura o

dezvoltarea mai sigura pentru viitorul copil. Nu s-a identificat un singur factor de risc

asociat sarcinii, deci oricare dintre urmatoarele pot fi periculoase: varsta inaintata a

oricaruia dintre parinti, tratament psihiatric administrat mamei in timpul sarcinii, diabet

gestational si hemoragii.

Specialistii recomanda viitoarelor mamici: sa nu fumeze, sa nu consume alcool, sa isi ia

mereuvitaminele, sa aibe o dieta bogata in nutrienti necesari, sa doarma destul, sa nu

duca o viata extenuanta, si sa evite orice fel de stres. Exercitiul fizic este benefic, insa

doar daca medicul specialist il recomanda.

……………………………………………………………………………..

Clinical research: Premature birth raises risk of autism

Print

Jessica Wright

21 November 2012

Early risk: Babies born before completing 27 weeks of gestation are at an increased risk

of developing autism.

The risk of developing autism increases for every week short of 37 weeks of gestation,

according to a large epidemiological study published 1 September in The Journal of

Pediatrics1.

Studies have shown that babies born preterm and those that aresmaller than

average have an elevated risk of developing autism. These studies tend to use different

cutoffs to define prematurity, making it difficult to combine and analyze the data, the

researchers say.

The studies also often look only retrospectively at the gestational period of individuals

with autism, instead of sampling babies at birth and following their outcome.

In the new study, the researchers looked at 273,343 births in Alberta, Canada, from

1998 to 2004. They grouped individuals by the number of weeks of gestation.

Overall, 17,830 babies were born premature, defined as anytime short of 37 weeks of

gestation. The risk of developing autism is inversely proportional to the length of

gestation, the study found. For example, 8 of 657 (1.22 percent) preterm babies born

before completing 28 weeks of gestation have autism compared with 80 of 13,108

preterm babies (0.61 percent) born between 33 and 38 weeks.

For babies born full term, or between 37 and 41 weeks of gestation, 0.5 percent have

autism. Researchers see the same prevalence in babies born after 41 to 43 weeks.

Overall, the prevalence of autism in preterm babies is 0.52 percent. This risk is only

slightly higher than the prevalence in babies born full term. This may be because most

of the preterm babies were born close to 37 weeks of gestation, the researchers say.

Further experiments can determine whether prematurity is a cause or consequence of

autism, the researchers say. Fetal exposure to stress or infection increases the risk of

developing autism, suggesting that pregnancy is a window of vulnerability for the

disorder.

………………………………………………………………………………………..

Studiu de caz -Autism(copil aflat in evidenta logopedica in perioada 2002-2009)

PRIN LOGOPEDVIORICA PE APRILIE 29, 2012

Diagnosticul:1.Sd.autist prin discontact ; agresivitate psihică asupra propriei

persoane , manifestări hiperchinetice.

2..întârziere în dezvoltarea psihică şi de limbaj

Anamneză personală

În cursul sarcinii mama a făcut tratament pentru menţinerea sarcinii şi pentru înlăturarea

unor infecţii cu complicaţii(tratament cu litiu).

Naştrea la 9 luni prin cezariană;3 kg.

-gânguritul :normal

-mersul :11 luni

Primele cuvinte: după 3ani

Dezvoltarea somatică ,staturală şi toracală în limitele normalului:aspect atrăgător , corp

proporţionat ,expresie inteligentă.

Anmneza familială

Este al doilea din cei doi copii.primul copil este normal fără probleme de dezvoltare.

La naştere mama avea 26 ani şi tatăl 30.

Mama are 8 clase +profesionala (în prezent casnică)tatăl a fost şomer şi în prezent este

liber profesionist .

Regimul de viaţă este ordonat,echilibrat .mama este o bună gospodină , devotată

copiilor şi interesată de reuşita lor.

în relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună . de la slabă cooperare şi izolare într-o

lume a lui cu dese crize, la relaţii bune cu fratele lui şi dispus să coopereze cu toată

lumea.

A fost luat în evidenţă la vârsta de 3ani şi 6 luni la Centrul Logopedic Oneşti.

Copilul este în evidenţa Spitalului Clinic de Psihiatrie  şi a Centrului de Neuropsihiatrie

infantilă .Staţionar de zi , unde se internează pe perioade scurte   pentru investigaţii.

Iniţial inventarul posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani ) îl plasa în jurul

vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni .

Examenul neurologic: EEG cu anomalii bioelectrice difuze fără leziuni decelabile

cerebrale .

Recomandările

-tratament cu neuroleptice ,Respolept , Encefabol ,Vitamine şi Ritalin ;

-integrarea în colectivitatea preşcolară şi instituirea unui program educaţional

recuperatoriu ,cuprinzând stimularea psihică şi tratament logopedic.

De-a lungul internărilor avute până în prezent ,cîte două şi apoi una în fiecare an

obsrvaţia clinică şi reevaluările dezvoltării şi comportamentului relevă evoluţia favorabilă

a Sindromului autist de la CARS41 puncte la Cars scor total :26,5 corespunzător

autismului uşor ,Vs evoluînd de la 2,6 ani -3,1 -4,2-4,5-5,1.

Scurtă caracterizare a modului de manifestare a sindromului autist(la începutul

activităţii de terapie)

Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă (face confuzii între

mamă şi alte femei ;nu reacţionează când mama se îndepărtează .râsul ,plânsul ,

zâmbetul  neadecvate situaţiei în care e pus copilul; reacţii coleroase îndreptate asupra

obiectelor şi asupra propriei persoane ;opoziţionism, labilitate , neurovegetativă cu

predominarea excitaţiei , atenţie labilă, slabă putere de concentrare .Se constată o

mare dexteritate în mişcări , sereotipii (se poate juca la infinit cu acelaşi tip de joc ).Nu

suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni , animale ;are

mişcări graţioase , manipulează cu uşurinţă obiectele , fascinat de obiectele mecanice.

Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoţională . Se remarcă caracterul

reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de comunicare al limbajului .ecolaliile sunt

imediate sau întârziate ; foloseşte neadecvat pronumele personal (vorbeşte despre sine

la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; dă impresia că nu aude , nu-şi

fixează privirea asupra persoanelor din jur , nu caută contactul vizual cu acestea .Îi

place muzica . Manifestă o mare abilitate în a-i manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface

necesităţile . evită contactul cu ceilalţi copii.

Limbajul şi posibilităţile de articulare

-cunoaşte mai multe cuvinte în limba engleză decât în română (rezultatul statului

îndelungat în faţa televizorului la desene animate);

-nu se constată anomalii buco-linguo-faciale;

-vocea este normală;

-imaginile fonematice sunt labile şi difuze ;

-stereotipul dinamic articulator tulburat ;

-discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în sfera limbajului expresiv) De ex.

este capabil să se joace cu jocuri tip „puzzles”aranjând imgini care pentru copiii dcu  2-3

ani mai mari ca el prezintă dificultăţi.

Examinarea a fost foarte dificilă pentru o corectă evaluare a comportamentului

datorită imposibilităţii de testare prin teste standardizate .

Metoda de bază a fost observarea înregistrându-se dezvoltarea motrică  ,cunoaştrea

părţilor corpului , recunoaştera formelor , culorilor , orintarea spaţială , noţiuni ,

răspunsuri la comenzi ,număratul , folosirea creionului .

(înregistrarea comportamentului s-a făcut ,pe cât posibil, în timp şi medii diferite).

În evaluare am folosit scara PORTAGE.

Principiul de bază în terapie a fost:a construi pornind de la ce poate copilul (folosind

chiar sereotipurile şi preferinţele . de asemenea am urmărit reducereatreptată a

ajutorului acordat copilului , stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea

acestuia .Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi ,

neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile progrese.

Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv

.verbală (unde în general achiziţiile se fac mai lent mai lent (ase vedea anexele ).

Obiecti ul fundamental al terapiei :formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare.

În acst scop instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi simultan cu

imaginea

Al  doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul în catre

în care ea se desfăşoară , perceperea succsesiunii momentelor zilei , formarea

motivaţiei ,dezvoltarea capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles , dobândirea unei

experienţe în legăturî cu ceea ce este la un moment dat semnificativ .

Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste

obiective , în vederea acţionării pe diferite laturi :articulatoriu .limbaj, memorie , atenţie,

gândire , afectivitate. Am urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui tonus

pozitiv .Am început cu emiterea onomatopeelor (izolat, în cântec , poezii ), iniţierea unor

jocuri :umflat baloane ,suflat în lumânări , etc)

În activitate am antrenat toţi analizatorii .

Învăţarea cuvintelor şi propoziţiilor s-a realizat după modelul descris în literatura de

speccialitate pentru alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din

natură , stări afective , cuvinte monosilabice , bi şi trisilabice ).

Pentru trezirea interesului , dezvoltarea proceselor psihice cognitive , am apelat la

procedee neverbale : sortări de obiecte , dominouri , puzzles, reproducerea gesturilor ,

formarea deprinderii de a asculta poveşti .pentru a asculta, a înţelege , a participa am

efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face?

Am lucrat mult cu setul de imagini Portage , cu diapozitivre care urmăresc formarea

noţiunilor de mărime, formă , culoare, poziţie , succesiune spaţială şi temporală ,

denumire de acţiuni, formarea şi dezvoltarea vocabularului (noţiuni ca . familie, fructe ,

legume, îmbrăcăminte , mobilier, rechizite ).

Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte , imagini ,

demonstraţii.Propoziţiile au fost fost reluate , repetate de mai multae ori .

Pentru memorarea , înţelegerea , compararea noţiunilor , folosirea propoziţilor şi

orintarea spaţială şi temporală am folosit mult material intuitiv şi demonstraţia .

Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”, „ Eu întreb tu răspunzi”; am

lucrat mult cu trusa Logi .

Am tecut treptat la extensia propoziţiei dela 2,3 la 4,5 cuvinte .

În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă am pus din ce în ce

mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie , cuvânt ,silabă.

Pe bază de imgini  am trecut laînsuşirea unor momente semnificative din poveste .

Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte însuşite corect cât şi

capacitatea de flexionare după număr şi gen; a însuşit şi mimimica şi gesticulaţia ,

orientarea în schema corporală proprie şi a altuia , în spaţiu şi timp.

Ffiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia socializării.Evoluţia

a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a coopera şi de a fi

remarcat. În prezent se simta bine în grup .comunică , cooperează

Efectul tratamentului cu Ritalin s-a făcut simţit destul de repede : a dispărut

instabilitatea psihomotorie , a crescut gradul de concentrare a atenţiei în timpul

activităţilor .

În relaţia afectivă cu prof.lpgoped evoluţia a fost excelentă )simte dorinţa de a fi luat în

braţe ,mângâiat)îi place să fie lăudat şi evidenţiat.În cea mai mare parte, stereotipiile au

dispărut : nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul  ambiant .

Având o evoluţie atât de favorabilă copilul a primit avizul pentru integrarea în clasa I a

şcolii de masă . Frecventarea clasei I nu a pus probleme deosebite , copilul situâdu.se

printre primii din clasă(manifestă aptitudini deosebite la activităţile matematice).

A continuat să fecventeze Cabinetul Logopedic pentru probleme de vocabular,

expresivitatea citiri şi povestirii căt şi pentru dizortografie manifestată în redarea formei

grafice a literelor , greşeli în scrierea după dictare , aşezare în pagină ,etc.fiind

supus unui program de terapie specifică continuat la şcoală de învăţătoare şi acasă de

mamă.

PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PROBRAMULUI DE TERAPIE PENTRU AUTISM

-Stabilirea progresivă a contactelor sociale.

-Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale şi program de învăţare

independentă faţă de adult dar nu şi de structură)prin care copilul este învăţat

principalele deprinderi de lucru , pe care şi le însuşeşte ca pe o chestiune de rutină.

-În predare regulile să fie foarte flexibile în funcţie de contexte particulare

-Folosirea  metodelor directe de formare a deprinderilor de conversaţie

-Înlăturarea deprinderilor de „hiperlexie”(verificarea permanentă a ceea ce înţelege

copilul din ce citeşte –a i se cere să citească texte despre fapte reale )

-Dezvoltarea limbajului în manieră funcţională şi comunicativă în context ţinând cont de

cele cinci dimensiuni ale programului TEACH(vocabular, context, formă, funcţie

semantivîcă ,funcţia de comunicare).

-Încurajarea gândirii şi flexibilităţii în comportament..

-Monitorizarea şi manajmentul comportamentului.

………………………………………………………………………………………………..