Educaţie Sexuală Ok

download Educaţie Sexuală Ok

of 29

Embed Size (px)

Transcript of Educaţie Sexuală Ok

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    1/29

    EDUCAŢIE SEXUALĂ– CE ESTE IMPORTANT DE ŞTIUT -

    26.04.2010

    1

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    2/29

    Cuprins

    Cap.1. Când să încep viaţa sexuală?..........................................................pag.3

    Cap.2. Bolile cu transmitere sexuală…………………………………………………….pag.5Cap.3. etode de contracepţie……………………………………………………………..pag.1!Cap.". #natomie…………………………………………………………………………………………pag.2$  1.%imenul………………………………………………………………………….pag.2$  2.&e'voltarea sânilor…………………………………………………….pag.21  3.(enisul……………………………………………………………………………pag.23  ".Caracterele sexuale )eminine *i masculine……………pag.25Cap.5. enstruaţia…………………………………………………………………………………….pag.2+#nexe……………………………………………………………………………………………………………pag.3$

    2

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    3/29

    Capitolul 1.Când să încep viaţa sexuală?

    Esti presat de către cei care vorbesc permanent despre sex? ,e gânde*ti în sinea ta- tre/uie să încerc *i eu ca să văd cum este0. ste greu insă vatre/ui să gânde*ti cu propria ta minte *i să )aci numai ceea ce vrei tu să )aci.

    ste )oarte important să nu te simti presat în nici un )el să )aci sex dacă tunu simţi că nu e momentul. &acă prietenii tăi declară că o )ac asta nu înseamnă că lucrurile ciar a*a *i stau în realitate.

    # te gândi la toate implicaţiile generate de raportul sexual poate să )ie unlucru util în luare unei deci'ii corecte )aţă de tine. xistă o mulţime demotive pentru care oamenii ar putea să nu vrea să )acă sex. (oţi să simţi că încă nu e*ti pregătit4a emoţional pentru a*a ceva. &acă e*ti împins spre a)ace sex mai târ'iu sar putea să regreţi. 6nele persoane au puterniceconvingeri religioase sau culturale. #lţii vor să mai a*tepte...xistă o presiune destul de mare din partea celor din 7ur pentru că tu săţipier'i virginitatea adică să ai un raport sexual pentru prima dată. &acă teotară*ti să o )aci pentru prima dată numai pentru că vrei săţi pier'ivirginitatea sau pentru că te gânde*ti că toţi prietenii tăi o )ac de7a atunci)aci o alegere pe care ai toate *ansele să o regreţi mai târ'iu.oate o !ată să rămână însărcinată prima dată când are raport sexual?  &a o )ată poate să rămână însărcinată încă de la primul ei raport sexual. &inaceasta cau'ă tre/uie să aveti gri7ă să )olosiţi un mi7loc coontraceptiv încădin primul moment dacă nu vreţi să vă tre'iţi în postura de părinte.

    "ar în privinţa le#ilor? 8ârsta de la care persoanele din punct de vedere legal pot să întreţină relaţiisexuale di)eră de la o ţară la alta. 9n ca'ul ţării noastre a )ace sex cu opersoană care nu a împlinit 15 ani constituie in)racţiune *i se pedepse*tecon)orm legilor în vigoare.

    $ex si dra#oste (entru unele persoane dragostea si sexul sunt legate inextrica/il. #ltepersoane considera că sexul ar tre/ui să ai/ă loc numai în cadrul legăturii

    3

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    4/29

    sta/ilite prin căsătoria celor doi. (entru alţii sexul *i dragostea sunt douălucruri distincte. Ceea ce tre/uie reţinut este )aptul că tre/uie ca tu să tesimţi /ine în pielea ta *i în privinţa lucrurilor pe care le )aci încercând să temenţii în siguranţă. # te menţine în siguranta nu inseamna a te gandi numai la

    riscurile legate de sanatatea )i'ica cum ar )i ca'ul unei sarcini sau al /olilorvenerice. ai tre/uie sa te gandesti si la sanatatea emotionala regreteleputand sa te a)ecte'e si ele destul de puternic mai tar'iu.

    Când e%ti pre#ătit pentru a !ace sex ? 

    # te gândi la toate implicaţiile generate de raportul sexual poate să )ie unlucru util în luare unei deci'ii corecte )aţă de tine. xistă o mulţime demotive pentru care oamenii ar putea să nu vrea să )acă sex. (oţi să simţi că

     încă nu e*ti pregătit4ă emoţional pentru a*a ceva. &acă e*ti împins spre a)ace sex mai târ'iu sar putea să regreţi. 6nele persoane au puterniceconvingeri religioase sau culturale. #lţii vor să mai a*tepte.6nii oameni numesc această deci'ie de a a*tepta ca )iind a/stinenţă0.&eci'ia de a te a/ţine de la raporturi sexuale poate să )ie una pe termenscurt sau pe termen lung. 6nele persoane sar putea să se )i decis să nu ai/ărelaţii sexuale decât în cadrul marital sau al unei ralaţii de lungă durată. #ltepersoane sar putea să se )i gândit că nu este momentul potrivit pentru a*aceva. ai târ'iu sar putea să găsească acea persoană cu care ar vrea să ai/ărelaţii intime. &eci'ia de a )ace sex sau nu este una )oarte importantă. stenecesar să )ie o deci'ie /a'ată pe in)ormaţii *i nu pe teama *i pe presiunilevenite din partea altora.

    9nainte de a lua o ast)el de deci'ie este necesar să ai/ă în vedere anumitelucruri- /olile de transmisie sexuală riscul apariţiei unei sarcini nedorite. 9ncontinuare vom discuta despre toate aceste aspecte.

    4

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    5/29

    Capitolul 2.&olile cu transmitere sexuală

      Bolile cu transmitere sexuală sunt cele care se transmit de la o personă laalta prin contact sexual neprote7at. a7oritatea dintre aceste /oli suntcura/ile însă erpesul epatita B %:84;ida sunt incura/ile.  B,; este un termen generic aplicat pentru o serie de /oli in)ecţioase carese transmit în special pe calea sexului vaginal anal *i oral.

    )ectele lor nu se reduc doar la organele reproductive *i ele nu implicăneapărat activitatea sexuală.

    9n marea ma7oritate a ca'urilor agenţii patogeni pătrund în organism prinmem/ranele mucoase supra)eţele umede *i calde ale vaginului uretrei

    anusului si cavităţii /ucale. ,otu*i în unele ca'uri contactul cu pieleain)ectată poate )i su)icient pentru aci'iţionarea in)ecţiei. 9n plus oricetăietura sau le'iune )acilitea'ă pătrunderea în circuitul sangvin a agenţilorpatogeni.  a7oritatea B,; cau'ate de /acterii proto'oare sau alte organisme micipot )i tratate de regulă cu anti/iotice.  (rintre B,; există doua in)ecţii /acteriene cunoscute încă din anticitate si)ilis si gonoreea. < a treia clamidia capătă o răspândire alarmantă în'ilele noastre. ,oate trei pot )i tratate cu anti/iotice dar pot conduce lacomplicaţii grave dacă nu sunt tratate la timp.  :n)ecţiile virale de*i pot )i tratate rămân incura/ile. #cestea includerpesul papilomavirusul uman care cau'ea'ă negi *i virusul imunode)icitaruman =%:8> care produce ;:. ,ratamentul poate doar elimina simptomele*i înceta progresarea acestor /oli.  %epatita este singura B,; pentru care există vaccin.#lte B,; răspândite includ triomona'a cau'ată de proto'oa si trata/ilă cusimple anti/iotice orale sca/ia care constă din organisme minuscule cein)estea'ă pielea sau părul pu/ian *i poate )i tratată cu creme sau loţiuniaplicate local.  8aginitele /acteriale pot )i =dar nu neapărat> urmare a contactului sexualcăci modi)icările în )lora vaginală =organisme care în mod normal a/itea'ă învaginul sănătos> se pot produce *i )ără contact sexual. xistă peste 2" de/oli cu transmitere sexuală.

    5

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    6/29

     ai 7os am pregătit o listă în care apar ma7oritatea /olilor cu transmiteresexuală *i în unele ca'uri am ata*at *i o descriere scurtă a acestora.

    • #rtrita acuta asociata B,;

      xista doua mani)estari de artrita acuta care apar la adultii tineri activi sexual-sindromul artrita'dermatina #onococica sisindromul (eiter =artrita reactiva ce apare dupa in)ectiile enterale asociata cuuretrita cervicita le'iuni oculare si mucocutanate>.  ,oate acestea tre/uiesc di)erentiate de celelalte )orme de artrita in)ectioasade artrita asociata cu depunerea de complexe imune circulante de artritadeterminata de depunerea cristalelor de urati de artrita reumatoida =/oala cucomponenta autoimuna> si ciar de colageno'e =lupus eritematos sistemic>.  .

    • Boala in)lamatorie pelvina B:(

      B:( repre'inta un #rup de a!ectiuni endometrita  =in)ectia mucoasei uterine>salpingita  =in)ectie locali'ata la nivelul anexelor aparatului genital )eminin> sau

    peritonita  pelvina  toate acestea re'ultand in urma ascensionarii in)ectiei avand capunct de plecare o cervicita mucopurulenta  =gonococica sau clamidiana> sau ovagino'a /acteriana . Boala in)almatorie pelvina apare mai ales la adolescente si la)emeile tinere active sexual in)ectia )iind transmisa prin contact sexual.

    +ani!estarile clinice varia'a de la ca'uri usoare pana la ca'uri severe complicatecu peritonita sau a/ces tu/oovarian.

    Boala tre/uie a/ordata cu serio'itate deoarece ciar si )ormele cu mani)estarisu/clinice pot )i urmate de in)ertililate =datorita a)ectarii trompelor uterine> saude cresterea riscului de sarcina ectopica =sarcina ce evoluea'a intro alta 'onadecat cea normala uterina>.

    (entru diagnosticul di)erential a durerilor a/dominale aparute la o )emeie tanarase va lua in considerare inclusiv /oala in)lamatorie pelvina.

     

    • Candido'a genitala

    6

    http://www.romedic.ro/artrita-acuta-asociata-btshttp://www.romedic.ro/artrita-reactivahttp://www.romedic.ro/cervicitahttp://www.romedic.ro/artrita-reumatoidahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/dizenteria-shigellozahttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvina-biphttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvinahttp://www.romedic.ro/peritonitahttp://www.romedic.ro/cervicita-mucopurulentahttp://www.romedic.ro/vaginoza-bacterianahttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvinahttp://www.romedic.ro/candidoza-genitalahttp://www.romedic.ro/artrita-reactivahttp://www.romedic.ro/cervicitahttp://www.romedic.ro/artrita-reumatoidahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/dizenteria-shigellozahttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvina-biphttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvinahttp://www.romedic.ro/peritonitahttp://www.romedic.ro/cervicita-mucopurulentahttp://www.romedic.ro/vaginoza-bacterianahttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvinahttp://www.romedic.ro/candidoza-genitalahttp://www.romedic.ro/artrita-acuta-asociata-bts

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    7/29

    Candido,a la !emei

    vulvovaginita  in)lamatie a vulvei si a vaginului =ve'i anatomia )eminina> aparitiaunei scurgeri =in cantitate mare> al/cremoasa urat mirositoare. Ca la ma7oritateain)ectiilor apare si o mancarime 7enanta sen'atii de durere su/ )orma de arsura)ara o locali'are precisa si in unele ca'uri dispareunie. &e o/icei se asocia'a si cuin)ectie la nivelul aparatului urinar determinand dureri la mictiune =urinare>. netratata se poate extinde de la o simpla vulvovaginita pana la nivelul intreguluiperineu ='ona dintre picioare> la nivelul stingiilor coapselor 'ona anusului. :n timpmucoasa vaginala su)era un proces de atro)ie determinand dureri continui sidispareunie. Candido,a la barbati

    /alanita sau /alanopostita in)lamatia glandului si a santului dintre gland si preput se mani)esta mai sever cu aparitia unor /u/ite cu puroi care se pot sparge sau seusuca in unele ca'uri apare si o pseudomem/rana al/gal/uie. #par sen'atii intensede mancarime local dureri su/ )orma de arsura. netratata se extinde a7ungand pe scrot si 'ona stingiilor. a am/ele sexe se poate mani)esta doar prin atingere urinara la nivelul uretrei scurgere a/undenta 4 redusa de puroi cu urini tul/uri dureri la mictiune mictiunidese prurit.ste de)init si termenul de candido'a con7ugala care de)ineste situatia cand cei doiparteneri sexuali au o candido'a genitourinara care se mani)esta =uneori )emeiapoate purta )ara nici o mani)estare o in)ectie cu candidaD>.

    • Candido'a vulvovaginala

    Candido'a vulvovaginala este o in)ectie provocata de ciuperca Candida al/icans=ea )ace parte in cantitati mici din )lora normala a organismului uman- oro)aringevagin intestin>.

    rincipalele simptome sunt repre'entate de pruritul =mancarimea> si iritatiavulvara. &e o/icei secretia vaginala si mirosul nu sunt alterale insa apar semne de

    eritem =roseata> edem si )isuri vulvare.$ecretia va#inala are un aspect al/icios sau /ran'os  si este sla/ aderenta lamucoasa.E$F din ca'urile de im/olnavire sunt determinate de Candida albicans si doar2$F din ca'uri de alte specii de Candida.

    &aca o )emeie are in)ectie cu Candida al/icans partenerul acestei poatede'volta o dermatita candido'ica a penisului =simptomatica> .

    7

    http://www.romedic.ro/candidoza-oralahttp://www.romedic.ro/vaginitahttp://www.romedic.ro/anatomia-dinteluihttp://www.romedic.ro/candidoza-vulvo-vaginalahttp://www.romedic.ro/candidoza-oralahttp://www.romedic.ro/candidoza-oralahttp://www.romedic.ro/vaginitahttp://www.romedic.ro/anatomia-dinteluihttp://www.romedic.ro/candidoza-vulvo-vaginalahttp://www.romedic.ro/candidoza-orala

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    8/29

    Gungii pot )i evidentiati prin examenul microscopic al secretiei vaginale =coloratieHram>. ;e poate )ace si cultura care este mai sensi/ila in sta/ilireadiagnosticului cultura poate evidentia coloni'area mucoasei cu Candida la )emeileasimptomatice.

    • Cervicita mucopurulenta• Condiloamele genitale in)ectia cu %(8

    $erotipurile 6 si 11 ale virusului - ' virusul papilomato'ei umane =nu suntasociate cu cancerele inva'ive> determina aparitia condiloamelor genitale.

    Condilom I ve#etatie veneriana I veruca este o le'iune carnoasa proeminentade culoare grirosiatica si consistenta moale dispusa in 'ona organelor genitale.  ;erotipurile 1! 1E 31 ale %(8 sunt implicate in aparitia cancerului de col uterin

    anal vulvar vaginal si penian. Goarte multe persoane active din punct de vederesexual sunt in)ectate cu %(8 insa )ara modi)icari clinice vi'i/ile. :n)ectia cutipurile oncogene de %(8 poate avea repercursiuni tragice.  Condiloamele externe pot )i indepartate prin crioterapie prin aplicarea localaa unei solutii de podo!ilina =su/stanta cu proprietati Jeratolitice care usuca siindepartea'a le'iunea> sau prin interventie c*irur#icala =vapori'are cu laserelectrodisecare>.

    :ndepartarea vegetatiilor nu va vindeca in!ectia tesuturilor adiacente tratamentul cosmetic va )i continuat cu unul conservator.

    pididimita• Honoree

      /onoreea este o /oala in)ectioasa cau'ata de Keisseria gonorroeae ce segre)ea'a la nivelul epiteliului columnar de tran'itie este una dintre cele mai)recvente /oli in)ectioase raportate pe teritoriul uropei. (atogenul a)ectea'a inmod direct uretra rectul con7unctivele )aringele dar si endocervixul. :n)ectiapoate conduce la aparitia unor complicatii locale diverse- endometrita salpingitaperitonita periepatita si /artolinita =la )emei> a/ces periuretral si epididimita.&e asemenea gonococul poate determina aparitia unor mani)estari sistemice

    diverse L artrita dermatita endocardita meningita miopericardita sau epatita.

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    9/29

    industriali'ate ;uedia este una dintre tarile care a reusit sa reali'e'e eradicareaendemica a gonoreei.

    ncidenta si prevalenta acestei /oli depinde in mod direct de varsta sexorientarea sexuala rasa statut social stare civila re'identa si nu in ultimul randde nivelul de educatie al individului L toti acesti )actori repre'inta elemente carein)luentea'a comportamentul sexual modalitatea de ingri7ire si urmarire a /oliiprecum si accesul la serviciile medicale de specialitate. &intre persoanele activedin punct de vedere sexual cele mai multe ca'uri de im/olnavire au )ost raportatein randul adolescentilor la persoanele provenite din medii de viata sarace la cei)ara educatie la cei care locuiesc in centrele ur/ane aglomerate dar si la ceinecasatoriti toate aceste categorii sociale 7oaca un rol central in transmitereagonoreei intro populatie. Honoreea este in continuare asociata consumului decocaina si practicarii prostitutiei cea mai mare incidenta a /olii se inregistra'a inrandul /ar/atilor adulti pentru )emeile tinere asimptomatice care pre'inta riscde transmitere a /olii se reali'a'a in unele tari culturi endocervicale de rutinaaceste metode pot )i aplicate si in ca'url )emeilor din centrele de detentie 7uvenila sau a celor internate in centrele pentru toxicomani L care de cele maimulte ori pot pre'enta o in)ectii com/inata gonococica si clamidiana. &in)ericire in ultimii ani incidenta ganoreeei este in continua scadere.

    ai importante decat e)ectuarea unor culturi de rutina sunt masurile depreventie aceasta deoarece ganoreea este de cele mai multe ori transmisa decatre un individ asimptomatic sau care pre'inta simptome minime ce au )ostignorate inca de la de/ut. :n mod )recvent persoanele simptomatice sau dovedita )i in)ectate recent de catre un purtator asimptomatic purtatorii asimptomaticitre/uiesc descoperiti si tratati corespun'ator pentru a preveni aparitia unor noica'uri de in)ectie. :n ca'ul in care un individ este /olnav istoricul vietii sexualeeste deose/it de important deoarece permite identi)icarea tuturor contactilorsexuali si tratarea corespun'atoare a acestora.

    &e asemenea studiile epidemiologice au relevat existenta unor interrelatii intretransmiterea in)ectiei cu gonoreea si transmiterea in)ectiei cu virusul %:8ganoreea creste cel mai pro/a/il riscul de contractare a in)ectiei cu virusul %:8uretrita gonococica stimulea'a eliminarea de celule in)ectate cu virusul %:8 inexudatul uretral la toti /ar/atii seropo'itivi aceste scurgeri uretrale vor diminuasi ulterior vor disparea complet dupa tratarea si vindecarea uretritei. :n)ectia cuvirusul %:8 creste riscul de rein)ectie cu gonococ si riscul de aparitie a unorcomplicatii L salpingita.  ani)estarile clinice depind in mare masura de sediul locali'arii in)ectiei dedurata in)ectiei de virulenta tulpinilor in)ectante si de a/senta sau pre'entadiseminarii in)ectiei. :nca nu a )ost sta/ilita pe deplin importanta marimiiinoculului si nici importanta coin)ectiei cu Clamdia sau alti agenti patogeni inceea ce priveste gravitatea mani)estarilor clinice.

    9

    http://www.romedic.ro/hivhttp://www.romedic.ro/hiv

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    10/29

    .  Honoreea =/lenoragia>• Hranulomul inginal•

    %erpesul genital  n!ectia *erpetica primara  initial apar mancarimi si sen'atii de arsura durerilocale. #poi apar ve'icule grupate in /ucete incon7urate de o 'ona rosie. #cesteve'icule se sparg apoi si lasa ulceratii i'olate sau con)luente. icidul din acesteaeste clar daca nu sa suprapus o in)ectie cu vreo /acterie. Cele mai )recventelocali'ari sunt la /ar/at glandul preputul si uretra la )emei sunt le'ate vulvavaginul si colul uterin. ;e poate asocia cu- )e/ra cu dureri de cap cresteri in volum aganglionilor inginali sau generali'ati. ;e vindeca spontan in aproximativ 3 "saptamani.

      :n ca'ul suprapunerii unor )actori care nu sunt speci)ici perioada menstruala/oli in)ectioase stress de orice etiologie in)ectia erpetica poate reaparea. ;emani)esta indentic ca mai sus dar mai putin sever. ;i vindecarea se produce numaiin 3 " saptamani.  :n)ectia poate )i lipsita complet de mani)estari cel mai )recvent la )emeie ceea ce duce la in)ectarea partenerilor sexuali

    • %:8• :n)ectia cu citomegalovirus• :n)ectia prin contact sexual cu virusul epatitic B

      8irusul epatic B poate )i transmis prin contact sexual mai ales in randul*omosexualilor. &oar un s)ert din ca'uri sunt atri/uite transmiterii eterosexualesi o treime prin )olosirea in comun de catre narcomani a seringilor pentru in7ectiileintravenoase.-epatita & este sin#ura &$ pentru care exista un vaccin e!icient. (rogramele nationale includ imuni,area de rutina a-

    copiilor a personalului medical a celor cu un comportament sexual riscant =parteneri sexuali multipli practicare aprostitutiei>

    a partenerilor sanatosi precum si a purtatorilor cronici de antigen %B;.

    • :n)ectiile vulvovaginale

    10

    http://www.romedic.ro/gonoreea-blenoragia-http://www.romedic.ro/granulomul-inghinalhttp://www.romedic.ro/herpesul-genitalhttp://www.romedic.ro/infectiile-asociate-cu-veziculehttp://www.romedic.ro/infectiile-asociate-cu-veziculehttp://www.romedic.ro/ulceratii-cu-sau-fara-escarehttp://www.romedic.ro/www.romedic.ro/boli/SIDA_0536.htmlhttp://www.romedic.ro/infectia-cu-citomegalovirushttp://www.romedic.ro/infectia-prin-contact-sexual-cu-virusul-hepatitic-bhttp://www.romedic.ro/hepatita-bhttp://www.romedic.ro/infectiile-vulvo-vaginalehttp://www.romedic.ro/gonoreea-blenoragia-http://www.romedic.ro/granulomul-inghinalhttp://www.romedic.ro/herpesul-genitalhttp://www.romedic.ro/infectiile-asociate-cu-veziculehttp://www.romedic.ro/ulceratii-cu-sau-fara-escarehttp://www.romedic.ro/www.romedic.ro/boli/SIDA_0536.htmlhttp://www.romedic.ro/infectia-cu-citomegalovirushttp://www.romedic.ro/infectia-prin-contact-sexual-cu-virusul-hepatitic-bhttp://www.romedic.ro/hepatita-bhttp://www.romedic.ro/infectiile-vulvo-vaginale

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    11/29

      #ceste /oli a)ectea'a in mod )recvent )emeile tinere. 6nele dintre ele pot lasasecele iar aletele precum tricomonia'a si vaginita cando'ica )avori'ea'atransmiterea virusului %:8.

    ric*omonia,a =in)ectia produsa de para'itul ,ricomonas vaginalis este destulde )recventa> si vagino'ele /acteriene aparute in primul trimestru de sarcinarepre'inta )actori de risc pentru nasterea prematura.  ulvo'va#inita candido,ica =in)ectie cu ciuperca Candida #l/icans> apare mai alesla )emeile su)erind de dia/et 'aarat sau in)ectate cu %:8 =/oli sistemice>deoarece sistemul imunitar al acetora este deprimat. %erpesul genital =incipient>cervicita mucopurulenta si /oala in)lamatorie pelvina se mani)esta prin modi)icareacantitatii si calitatii secretiilor vaginale.  < in)ectie vaginala se poate mani)esta prin urmatoarele semne si simptome- o cantitate mai mare de secretii vaginale de culoare gal/ena =anormala din cau'acontinutului crescut in leucocite> prurit vulvar =mancarime> iritatii sau arsuri ale structurilor genitale externe tul/urari mictionale =usturime sau durere in timpul mictiunii> dispareunie vulvara =dureri in timpul actului sexual> miros vaginal neplacut.

    • eucoreea• im)ogranulomato'a inginala• olluscum contagiosum• (ediculo'a pu/iana• @ectita rectocolita enterocolita si enterita transmise sexual• ;ancrul moale• ;ca/ia• ;dr. @eiter• ;i)ilis =lues>

    +od de transmitere3

    in peste M$F din ca'uri transmitere pe cale sexuala intepaturi taieturi muscaturi sarut prin placenta de la mama la )at )oarte rar- prin le'iuni descise ale altor a)ectiuni ale pielii prin urina spermasaliva sange )oarte )oarte rar- prin o/iecte contaminate =agentul in)ectios este )oartesensi/il in mediul extern>Evolutia bolii1. $i!ilisul primar  dupa o perioada de incu/atie =de'voltare> de aproximativ 21'ile pana la aparitia primelor semne si simptome =perioada este intre 1M M$ 'ile>/oala incepe sa se exprime si are durata de " E saptamani.(rincipalul semn in prima parte a evolutiei /oliii este aparitia sancrului si)ilitic

    11

    http://www.romedic.ro/vaginitahttp://www.romedic.ro/hivhttp://www.romedic.ro/nasterea-prematurahttp://www.romedic.ro/nasterea-prematurahttp://www.romedic.ro/diabetul-zaharathttp://www.romedic.ro/herpesul-genitalhttp://www.romedic.ro/cervicita-mucopurulentahttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvinahttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvinahttp://www.romedic.ro/leucoreeahttp://www.romedic.ro/limfogranulomatoza-inghinalahttp://www.romedic.ro/molluscum-contagiosumhttp://www.romedic.ro/pediculoza-pubianahttp://www.romedic.ro/rectita-rectocolita-enterocolita-si-enterita-transmise-sexualhttp://www.romedic.ro/sancrul-moalehttp://www.romedic.ro/scabia-raiahttp://www.romedic.ro/sdr-reiterhttp://www.romedic.ro/sifilis-lues-http://www.romedic.ro/sifilisulhttp://www.romedic.ro/vaginitahttp://www.romedic.ro/hivhttp://www.romedic.ro/nasterea-prematurahttp://www.romedic.ro/diabetul-zaharathttp://www.romedic.ro/herpesul-genitalhttp://www.romedic.ro/cervicita-mucopurulentahttp://www.romedic.ro/boala-inflamatorie-pelvinahttp://www.romedic.ro/leucoreeahttp://www.romedic.ro/limfogranulomatoza-inghinalahttp://www.romedic.ro/molluscum-contagiosumhttp://www.romedic.ro/pediculoza-pubianahttp://www.romedic.ro/rectita-rectocolita-enterocolita-si-enterita-transmise-sexualhttp://www.romedic.ro/sancrul-moalehttp://www.romedic.ro/scabia-raiahttp://www.romedic.ro/sdr-reiterhttp://www.romedic.ro/sifilis-lues-http://www.romedic.ro/sifilisul

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    12/29

    impreuna cu adenopatia satelita. ;ancrul si)ilitic repre'inta o le'iune =ulceratie>)recvent super)iciala unica rotundovalara mica in dimensiuni =$32.5 cm> careeste de culoare rosie nu are secretii si mai ales K6 & se instalea'a o perioada lipsitade orice mani)estare dar in care agentul in)ectios exista in organism si se poatetransmite.4. $i!ilisul tertiar  se mani)esta dupa aceasta acalmie care poate dura intre 2

    si ...3$ aniDDD :n aceasta perioada apare la nivelul pielii numerosi noduli duriK&[email protected]@

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    13/29

      ,ricomonas vaginalis se transmite prin contact sexual neprote7at de lapartenerul in)ectat la cel receptiv.

    Goarte multi indivi'i in)ectati sunt asimptomatici cu toate acestea vor )i trataticu anti/iotice pentru a impiedica raspandirea in)ectiei si declansarea tardiva asimptomelor.

    #tunci cand apare la )emei tricomonia'a determina aparitia unei secretii deculoare gal/ena a/undenta insotita de iritatie vulvara. :n)lamatia se locali'ea'a lanivelul epiteliului vulvar si vaginal iar pul secretiilor vaginale este acid.. ric*omonia,a #enitala la barbat-  )recvent este )ara nici o mani)estare dar poate invada tot tractul genitalmasculin prostata ve'iculele seminale epididimul. #tunci cand se mani)esta loculde electie este uretra apare o scurgere purulenta insotita de mancarimi intensedureri su/ )orma de usturimi. ;e extinde catre prostata si ve'iculele seminale. netratata sau nedepistata se produce o in)lamatie cronica a uretrei cu scurgerimancarimi reduse.#)ectea'a prostata si ve'iculele seminale.ric*omonia,a #enitala la !emeie-  la )emei dupa o perioada de incu/atie de aproximativ 2 luni sau mai mult apare oscurgere vaginala al/cioasa spumoasa sau poate )i ciar cremoasa gal/en ver'uieurat mirositoare cu mancarimi intense dureri su/ )orma de arsuri intense durerivaginale vagi =dispareunie>. :n evolutie secretia scade in intensitate devenind al/aca laptele licida. ;e reactivea'a cu oca'ia perioadelor menstruale sau in timpulsarcinii. rar mai poate a)ecta si organele genitale interne ca si vulva tot rar poate a)ectasi ve'ica urinara. mani)estarile la nivelul intregului organism sunt nespeci)ice si sunt repre'entatede ameteli o/oseala cu depresii usoare.

    • 6retrita la /ar/ati• 6retrita la )emei si sindromul uretral• 6retrita negonococica• 8agino'a /acteriana

    xistenta pertenerilor sexuali multipli si a contactelor sexuale neprote7ate)avori'ea'a aparitia acestui tip de in)ectie.

    8agino'a /acteriana pre'inta risc de nastere prematura si complicatiineonatale. :n secretiile )emeilor cu vagino'a /acteriana au )ost identi)icatiurmatorii patogeni- /.va#inalis  +5coplasma *ominis  si unele specii deeptostreptococcus  iar acto/acillus lipseste de o/icei =)ace parte din )lora

    13

    http://www.romedic.ro/uretrita-la-barbatihttp://www.romedic.ro/uretrita-la-femei-si-sindromul-uretralhttp://www.romedic.ro/uretrita-negonococicahttp://www.romedic.ro/vaginoza-bacterianahttp://www.romedic.ro/uretrita-la-barbatihttp://www.romedic.ro/uretrita-la-femei-si-sindromul-uretralhttp://www.romedic.ro/uretrita-negonococicahttp://www.romedic.ro/vaginoza-bacteriana

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    14/29

    normala vaginala>. #ceste microorganisme pot )i depistate si in randul )emeilorsanatoase. se va insoti de suprapopulareavaginului cu patogeni anaero/i =spalaturile vaginale utili'area spermicidelorintravaginale parteneri sexuali noi>. &iagnosticul de vagino'a /acteriana :denti)icarea a trei din urmatoarele patru anomalii sta/ileste diagnosticul devagino'a /acteriana-1. $ecretii va#inale abundente albe omo#ene cu excluderea  diagnosticului decandido'a vaginala tricomonia'a si a celuide cervicita mucopurulenta. ;e vorrecolta pro/e din secretii si vor )i testate pentru C.tracomatis siK.gonorroeae.2. +iros caracteristic de peste ce apare atunci cand secretiile vaginalepatologice sunt amestecate cu o solutie de N. (unerea in evidenta a celulelorceieOO =cu a7utorulcoloratie Hram> repe'inta cea mai sigura metoda de diagnosticare a vagino'ei/acteriene la )emeile simptomatice. ,ratament 8agino'a /acteriana se tratea'a prin administrarea de metroni,adol  timp de + 'ile =1 gram4'i> . &e asemenea mai pot )i utili'ate creme cu aplicareintravaginala pe /a'a de clindamicina sau metronida'ol )ara aparitia dereactii adverse.

    (ecurenta pe termen lung a vagino'ei /acteriene este destul de )recventa sinu este in)luentata de tratamentul cu anti/iotic =metronida'ol> aplicatpartenerilor de sex masculin.(e viitor se urmareste de'voltarea unor preparate care sa contina9actobacillus =tulpini producatoare de peroxid de idrogen> utili'ate inrecoloni'area normala a epiteliului vaginal

     .

    14

    http://www.romedic.ro/candidoza-oralahttp://www.romedic.ro/cervicita-mucopurulentahttp://www.romedic.ro/candidoza-oralahttp://www.romedic.ro/cervicita-mucopurulenta

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    15/29

    • 8egetatiile veneriene Kegii genitali

    Cond5loma acuminata sau ve#etatiile veneriene se re)era la o mani)estare

    epidermala atri/uita virusului epidermotopic'- :-uman apilloma virus;.Condloma repre'inta ve#etatii sau noduli care apar pe vulva in

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    16/29

    se o/serva le'iuni>. i pot transmite virusul partenerilor in timpul actuluisexual.

     

    Capitolul

    +etode de contracepţie

      egislaţia actuală prote7ea'ă intimitatea )iecărei persoane în legătură cusănătatea *i metoda contraceptivă pe care aceasta o )olose*te. @e'ultateleexamenului ginecologic sunt strict con)idenţiale si ele nu vor )i împărtă*itenimănui de către medicul personal.

    9n ca'ul adolescenţilor intimitatea depinde de legislaţia )iecărei ţări înparte. a7oritatea statelor =inclusiv @omânia> prote7ea'ă intimitateaadolescenţilor precum si li/ertatea acestora de a consulta un specialist incontraceptie. Cu toate acestea in unele tari este necesar acordul parintilorpentru prescrierea unei metode contraceptive.

    Contraceptia la adolescenti  :ndi)erent de sex viaţa unui adolescent poate )i /rusc scim/ată deapariţia unei sarcini nedorite sau contactării unei /oli cu trasmitere sexuală.Cea mai sigură metodă de prevenire a unei sarcini nedorite sau a unei /oli cutrasmitere sexuală este a/stinenţa =lipsa contactului sexual>.

    9n ca'ul adolescenţilor activi sexuali este importantă in)ormarea precum*i constienti'area riscurilor la care ace*tia se expun în ca'ul unui contactsexual neprote7at. 6tili'area pre'ervativelor reduce semni)icativ risculcontactării unei /oli cu trasmitere sexuală.

    Ciar *i un singur contact sexual neprote7at poate conduce la o sarcinănedorită sau la contactarea unei /oli cu trasmitere sexuală. < adolescentăactivă sexual care nu )olose*te nici o metodă contraceptivă are o *ansă depeste M$F să ai/ă o sarcină nedorită întro perioadă de 15 ani.Ciar dacă un adolescent nu plănuieste să*i înceapă viaţa sexuală decât maitâr'iu este /ine ca acesta să )ie in)ormat despre- metodele contraceptive disponi/ile

    16

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    17/29

    metoda contraceptivă cea mai potrivită =ca *i cost si utilitate> )olosirea corectă a unui pre'ervativ în scopul evitării contactării unei /olicu trasmitere sexuală precum in)ecţia %:8. 6nele /oli cu trasmitere sexualăpot )i contactate prin orice tip de contact sexual- oral vaginal *i anal.

    )elul în care se pot com/ina mai multe metode contraceptive în scopulcre*terii e)icacităţii contraceptive.6neori este greu să se vor/ească despre activitatea sexuală sau desprecontracepţie dar este important ca orice persoană să )ie in)ormată despre/ene)icile sexului prote7at. . 9n ca'ul persoanelor care su)eră de o /oală cronică sau altedisa/ilităţi este indicat un consult medical înaintea alegerii unei metodecontraceptive.etode contraceptive pentru adolescente6nele adolescente nu se simt con)orta/il în momentul în care tre/uie săconsulte o persoană speciali'ată in planning )amilial. &e aceea este importantca orice adolescentă să *tie că- este /ine să )ie precaută *i să nu se ru*ine'e să )olosească o metodăcontraceptivă. a tre/uie să )ie pregatită *i să nu se /a'e'e pe partenerpentru procurarea acesteia. poate să apele'e cu încredere la a7utorul unui specialist în planning )amilial în ca'ul în care dore*te să e)ectue'e un control genital )iind con*tientă decon)idenţialitatea in)ormaţiilor care îi vor )i o)erite dacă nu *ia început viaţa sexuală *i dore*te să o )acă în curând un examenginecologic este opţional viaţa sexuală activă necesită monitori'area anuală împotriva /olilor cutransmitere sexuală. < parte din acest grup de /oli poate )i detectatăprintrun singur examen de urină. Ku este nevoie de un examen citologic alcervixului =test (apanicolau> decât dupa 2 3 ani de la începerea vieţiisexuale. 6n ast)el de test poate detecta cu u*urinţă semnele precoce decancer al colului uterin un tip de cancer care este cel mai )recventdeterminat de o in)ecţie cu transmitere sexuală =(apilomavirusul uman>

    17

    http://www.sfatulmedicului.ro/Infectia-cu-HIV/sida-si-virusul-hiv_640http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-o-investitie-in-sanatate_1016http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/vaccinul-impotriva-papiloma-virusului-uman-a-depasit-asteptarile_1125http://www.sfatulmedicului.ro/Infectia-cu-HIV/sida-si-virusul-hiv_640http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-o-investitie-in-sanatate_1016http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/vaccinul-impotriva-papiloma-virusului-uman-a-depasit-asteptarile_1125

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    18/29

    există contracepţia de urgenţă în ca'ul ruperii pre'ervativului *i esteimportant ca aceasta să *tie cum săl )olosească  în momentul alegerii unei metode de contracepţie este /ine ca oriceadolescenţă să se între/e ce va )ace în ca'ul în care aceasta metodă se

    adevere*te a )i ine)icientă *i rămâne ast)el însărcinată. ,re/uie ca ea să se între/e dacă este pregătită să crească un copil sau dacă un avort pre'intă oopţiune accepta/ilă în acest ca'. 9n ca'ul tuturor adolescenţilor activisexual sunt recomandate metode de contracepţie cât mai sigure posi/il.

    etode contraceptive pentru adolescenţi#/stinenţa este cea mai e)icientă metodă de contracepţie *i prevenţie a/olilor cu transmitere sexuală este a/stinenţa.

    (rotecţia împotriva /olilor cu transmitere sexuală =B,;>- pre'ervativele pentru /ăr/aţi constituie cea mai e)icientă metodă deprotecţie în ca'ul B,; indi)erent dacă se mai utili'ea'ă *i o altă metodăcontraceptivă. pre'ervativele pentru )emei nu sunt la )el de e)iciente in ca'ul B,;.(re'ervativul ca metodă de protecţie împotriva /olilor cu transmiteresexuală nu este la )el de e)icient ca metoda contraceptivă.

    etode contraceptive de /arieră sunt- )olosirea singulară a pre'ervativului ca metodă contraceptivă nu este la )elde e)icientă ca *i atunci când este asociată cu un spermicid sau o altă metodăcontraceptivă pre'ervativele pentru /ăr/ati sunt ie)tine *i u*or de procurat )ără anecesita o reţetă medicală pre'ervativele pentru /ăr/ati scad riscul de trasmitere a /olilor sexuale la/ăieţi adolescenţi precum *i riscul acestora de a deveni părinţi pre'ervativele pentru )emei sunt mai scumpe *i mai greu de procurat dia)ragma calota cervicală sau /uretele în asociere cu o cremă spermicidăspumă sau gel sunt destul de greu de utili'at *i deseori necesită s)atul unuimedic.

    #nticoncepţionalele orale plasturele ormonal si inelul vaginal- sunt metodele contraceptive )olosite cel mai )recvent de adolescente este )oarte important ca anticoncepţionalele orale să )ie administratecorect =în )iecare 'i aproximativ la aceasi oră>

    18

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    19/29

    în ca'ul apariţiei e)ectelor secundare medicul poate scim/a preparatulormonal cu un altul mai potrivit la întreruperea administrării anticoncepţionalelor orale =epui'area unei cutii întregi> sarcina poate apărea după următoarea menstruaţie

    utili'area plasturelui ormonal cu scim/area lui în )iecare săptămână estemai u*or de utili'at decât administrarea 'ilnică a anticoncepţionalelor orale inelul vaginal este un dispo'itiv )lexi/il inelar din plastic care rămâne învagin până la 3 săptămâni.

    :n7ectia ormonală =&epo(rovera>- este o metodă con)orta/ilă care nu necesită administrare 'ilnică metoda o/ligă la e)ectuarea unui control medical la )iecare 3 luni începândcu prima utili'are

    pentru a evita e)ectele secundare se recomandă administrareasuplimentelor de calciu si exerciţiul )i'ic moderat precum *i evaluareaopţiunilor contraceptive după mai mult de 2 ani de utili'are a &epo(rovera.

    &ispo'itivul contraceptiv intrauterin =&:6>- dispo'itivul intrauterin nu este recomandat adolescentelor deoareceacesta poate creea un discon)ort supărător dat )iind )aptul că uterul nueste su)icient de destins ca *i în ca'ul )emeilor care au purtat o sarcină. )olosirea dispo'itivului contraceptiv intrauterin nu este recomandatăadolescentelor cu in)ecţie genitală *i adolescentelor care su)eră de o /oalăcu transmitere sexuală. :nserarea dispo'itivului poate )avori'a diseminareaascendentă a in)ecţiei către uter cu de'voltarea sindromului in)lamatorpelvin.

    Contracepţia după Qmetoda calendaruluiQ-aceasta metodă nu este recomandată adolescenţilor din următoarelemotive- nu este o metodă contraceptivă sigură ciar dacă este plănuită cu atenţiesau dacă se evită contactul sexual în perioada )ertilă nu prote7ea'ă împotriva /olilor cu transmitere sexuală.

    19

    http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/boala-inflamatorie-pelvina_1049http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/boala-inflamatorie-pelvina_1049

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    20/29

    Capitolul 4.=natomie

    1. %imenul

    Cum apare imenul?

      (ovestea imenului *i a vaginului începe în viaţa intrauterină a /e/elu*uluide sex )eminin. a început =luna 3 "> vaginul este un tu/ su/ţire )ărădescidere la nivelul vulvei. l comunică înspre a/domen cu uterul *i trompeleuterine dar înspre exterior drumul e încis. Cu alte cuvinte ori)iciul vaginalnu există. 9n locul său la nivelul vulvei se a)lă Run dop0 de ţesut con7unctiv.

    9n luna a 5 a de viaţă intrauterină celulele din acest ţesut con7unctiv încep să se topească =adică să se resoar/ă>. (rocesul este lent. a începutRdopul0 de ţesut devine tot mai su/ţire *i treptat se trans)ormă întromem/rană care acoperă integral capătul vaginului. vor/a de mem/ranăimenală.

    #poi =la s)âr*itul lunii a 5a> în această mem/rană vor apărea unul sau maimulte ori)icii )oarte mici. &acă e un ori)iciu acesta va cre*te treptat îndimensiuni dacă sunt mai multe ele se vor lărgi *i se vor uni. 9n )uncţie de)elul în care decurge acest proces vor apărea di)eritele )orme ale imenului.

    desci'ătura vaginului.

    20

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    21/29

    &i)erite tipuri de imen

      a na*tere )etiţa va avea la nivelul vulvei în dreptul vaginului o mem/rană

    prevă'ută cu unul sau mai multe ori)icii =ori)icii imenale>. (e măsură ce înaintea'ă în vârstă mem/rana imenală continuă să se resoar/ă. &eciori)iciile se vor lărgi treptat.

    ;peciali*tii aprecia'ă că ritmul de resor/ţie a mem/ranei imenale e deaproximativ 1 mm pe an. (rocesul continuă *i în perioada pu/ertăţii. &eciimenul pre'ent la na*tere nu e la )el cu cel pe care )ata îl are la 1! ani deexemplu. &acă ea nu a avut contact sexual la s)âr*itul pu/ertăţii are toate*ansele ca imenul ei să )ie )oarte redus în dimensiuni *i elastic sau ciar săse )i resor/it integral.

      (recum spuneam mai sus pe măsura ce )etiţa cre*te mem/rana imenalăse resoar/e treptat ast)el că*i scim/ă aspectul. a tinde să se di'olveintegral ast)el încât să eli/ere'e complet ori)iciul vaginal.  &acă resor/ţia mem/ranei imenale este )oarte intensă )ata nu va aveaimen deloc. #ceasta nu e o /oală sau un de)ect. #tâta vreme cât )ata nu aavut contact sexual este virgină ciar dacă nu are imen. :ată că imenul nue neapărat legat de starea de virginitate.  Când procesul de resor/ţie a mem/ranei nu e su)icient de intens esteposi/il că ori)iciul imenal să nu se )orme'e. 9ntradevăr unele )ete se nasc)ără ca ori)iciul să )i apărut. edicii pediatri examinea'ă acest aspect la/e/elu*ul de sex )eminin. 9n general de)ectul se corectea'ă de la sine până lapu/ertate. &ar dacă acest lucru nu sa întâmplat e necesar ca medicul săpractice o mică inci'ie în mem/rana imenală pentru a permite sângelui *isecretiilor să se elimine odată ce )ata a a7uns la pu/ertate.

    2. &e'voltarea sânilor

      &e/utul de'voltării sânilor este unul dintre )enomenele care marcea'ă începutul pu/ertăţii la )ete. #sociat apare puţin câte puţin părul pu/ian celaxilar mai târ'iu părul de pe /raţe *i picioare.

    8ârsta normală pentru începerea de'voltării sânilor poate )i situată oricând între M *i 13 ani. &acă la 1" ani o )ată nu are încă aceste semne ale pu/ertăţiitre/uie să )acă o vi'ită la ginecolog.

    9naintea de/utului pu/ertăţii pieptul )etei arată la )el cu cel al /ăiatului.&acă copilul e mai plinuţ există posi/ilitatea ca la nivelul sânilor să existe o

    21

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    22/29

    oarecare acumulare de ţesut adipos =grăsime>. &acă nu pieptul e plat. &oarni*te s)ârcuri *i areole mici de culoare ro' marcea'ă locul unde se vorde'volta sânii.

    Când începe pu/ertatea la )etiţe se o/servă că sânii cresc u*or. #rată ca

    ni*te mici um)lături. :niţial au )orma conică sunt ascuţiţi iar pe parcurs vordeveni rotun'i.

    #reolele mamare si s)arcurile

      a început areolele mamare ='onele acelea ro' din 7urul s)ârcului> nu semodi)ică ci rămân micuţe. #poi la unele )ete ele pot deveni u*or um)late)oarte moi *i cresc în diametru timp în care s)ârcurile pot )i nede)inite. 9nacest ca' s)ârcurile devin vi'i/ile la )rig sau dupa ce au )ost stimulate

    mecanic =de exemplu la spălare>. 9n această perioadă care poate dura 23ani areolele arată ca ni*te um)lături pu)oase a*e'ate pe sâni. 9n )inalareolele se vor de'um)la *i vor continua )iresc conturul sânului.

    &upă ce a început de'voltarea areolei la un moment dat s)ârcul începe săcrească *i el. posi/il ca la unele )ete areolele să nu se um)le ci să sede'volte în acela*i ritm cu restul sânului. #ceste variatii sunt per)ectnormale.(e parcursul evoluţiei lor areolele se vor pigmenta *i din ro' vor căpăta oculoare ro' maronie.

    &e'voltarea ţesutului mamar speciali'at

      9n timp ce sânii cresc ţesutul mamar speciali'at în secreţia lactată sede'voltă destul de rapid în interiorul lor. &in acest motiv uneori sânii pot )idurero*i sau sensi/ili.

    #cest ţesut mamar apare încă din viaţa intrauterină. l se de'voltă lentpână la pu/ertate )ără ca acest lucru să se vadă la exterior.

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    23/29

    #sta e din cau'a că odată cu scăderea în greutate ele pierd *i din grăsimeace compune sânul.

    9n medie e apreciat că la aproximativ doi ani după ce aceste )enomenecaracteristice pu/ertăţii au început este de a*teptat să apară prima

    menstruaţie sau menara cum se nume*te ea în mod *tiinţi)ic.  @itmul de cre*tere al sânilor este di)erit de la o )ată la alta. Ku eo/ligatoriu un ritm constant. #sta inseamnă că la o )ată la început pot cre*temai repede apoi mai lent *i la alta lucrurile să se petreacă tocmai invers. 9nmedie sânii se de'voltă timp de 5 ani.3. (enisul

      (enisul este o componentă a aparatului reproducător )iind organul copulatormasculin adică organul care are ca )uncţie unirea corpului )emeii cu cel al/ăr/atului în vederea depunerii celulelor sexuale /ăr/ăte*ti =spermato'oi'ii> în vagin. &imensiunile penisului

    Când vor/im de dimensiunile penisului ne re)erim la partea lui mo/ilă.ungimea penisului se măsoară de la osul pu/is până la vâr) în stare )lascăsau în erecţie. 8alorile normale pentru penisul )lasc sunt situate în 7urul a Ecm iar pentru cel erect în 7urul a 1" cm.

    Hrosimea se poate măsura ca diametru sau ca circum)erinţă =de 7ur

     împre7ur>. &iametrul mediu al penisului în erecţie e în 7urul a " cm iarcircum)erinţa medie 12 cm.

    (enisul normal este menit să se potrivească cu dimensiunile vaginului dartotu*i aproape indi)erent de dimensiune penisul î*i poate indeplini )uncţiacopulatorie deci poate depune spermato'oi'i în vaginul )emeii.

    &imensiunile penisului si activitatea sexuala 

    #ctivitatea sexuală este )enomenul care stă la /a'a reproducerii la om.

    ama natură a )ăcut ca această activitate să )ie ceva plăcut pentru)avori'area procreerii. &in acest motiv la om sexualitatea a depă*it )uncţiade reproducere *i a primit un loc important în cadrul relaţiilor interumane.#st)el oamenii au relaţii sexuale ca să aducă pe lume copii sau pur *i simplude plăcere.

    23

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    24/29

      &imensiunile normale ale penisului =descrise mai sus> sunt cele care sepotrivesc dimensiunilor vaginului =E cm în adâncime elastic *i extensi/il îndiametru>. Sesuturile din care e alcătuit vaginul cunosc variaţii de la o )emeiela alta privind laxitatea *i elasticitatea. &imensiunea penisului cea a vaginului

    pot )i motiv de nepotrivire pentru unele cupluri.9n general /ăr/aţii au tendinţa de a*i considera dimensiunile penisuluiinsu)iciente de*i cei mai mulţi dintre ei sunt construiţi normal *i pot avea oviaţă sexuală )oarte /ună. &e multe ori această idee le provoacă tul/urări dedinamica sexuală =tul/urări de erecţie e7aculare precoce anorgasmie etc>.

    Cercetările au arătat ca o in)ormare corectă privind dimensiunile normaleale penisului duce la scăderea masivă a numărului acestor tul/urări *i la îm/unătăţirea vieţii sexuale.

    &in ce este alcătuit penisul? 

    (enisul este un organ alungit. ste constituit din trei )ormaţiuni lunguieţea*e'ate una lângă alta cu a7utorul unui ţesut de legătură *i îm/răcate în piele.#ceste )ormaţiuni sunt repre'entate de cei doi corpi caverno*i *i corpulspongios. le sunt alcătuite la interior dintrun ţesut asemănător cu /uretele.Corpii caverno*i sunt cilindrici *i sunt a*e'ati unul lângă celălalt constituindpărţile laterale ale penisului *i cea anterioară =la penisul )lasc> sau superioară=la penisul având po'iţie ori'ontală>. Corpii caverno*i alcătuiesc cea mai mareparte din corpul organului.

    ipit de ei *i a*e'at înapoia lor la penisul )lasc =sau su/ ei la penisul înerecţie sau po'iţie ori'ontală> mai este o )ormaţiune alungită numită corpulspongios )ormată dintrun ţesut asemănător. l se continuă în vâr)ul penisuluicu glandul.

    #cesti trei corpi se umplu cu sânge se întăresc *i cresc în volum cândpenisul intră în erecţie. &ar corpul spongios împreună cu glandul acumulea'ămai puţin sânge. Cele doua )ormaţiuni rămân ceva mai moi decât corpiicaverno*i. otivul e că ele sunt stră/ătute de uretră prin care la e7acularee eliminata sperma. &acă glandul *i corpul spongis sar umple mai mult cusânge atunci presiunea lui ar comprima uretra ast)el că sperma nu ar maiputea ie*i.  (enisul are două segmente- unul )ix prin care e ancorat de corp *i unulmo/il care serve*te copulaţiei. ;egmentul )ix este ata*at perineului cua7utorul unor mu*ci aparţinând acestui plan*eu muscular. Cei mai importanţi

    24

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    25/29

    sunt mu*ciul /ul/ocavernos =sau /ul/ospongios> *i mu*ciul isciocavernos.#ce*ti mu*ci sunt implicati în )enomenul erecţiei al e7aculării *i în cel aleliminării urinei.

    (enisul începe cu /ul/ul penisului situat între scrot *i ori)iciul anal *i se

    termină cu glandul situat în vâr)ul segmentului li/er al organului adică lacelelălt capăt al lui. a nivelul /ul/ului penisului uretra =tu/ul care vine de lave'ica urinară *i prin care se elimină urina *i sperma> se une*te cu penisulintrând în mi7locul corpului spongios pe carel va stră/ate până la vâr)ulglandului unde se descide prin ori)iciul =meatul> urinar.

    ". Caracterele sexuale )eminine *i masculine

      Gemeile sunt evident di)erite de /ăr/aţi. lementele care stau în mod

    )undamental la /a'a acestor di)erenţe sunt cromo'omii de sex =perecea xxpentru sexul )eminin *i x pentru sexul masculin> *i ormonii sexuali prinintermediul cărora cromo'omii de sex î*i exercită in)luenţele.  &i)erenţierea sexuală se petrece în două etape- una în viaţa intrauterinăcând î*i )ac apariţia caracterele sexuale primare *i cealaltă în perioadapu/ertăţi când se de'voltă caracterele sexuale secundare.  Caracterele sexuale sunt acele trăsături )i'ice )i'iologice *i psiologicespeci)ice întregii populaţii aparţinând unui gen =sex>- )eminin respectivmasculin.

    Caracterele sexuale primare sunt pre'ente la na*tere *i sunt primeletrăsături care )ac di)erenţa între )etiţe *i /ăieţei. le constau în pre'enţaorganelor genitale speci)ice. vor/a de ovare uter cu trompele uterinevagin si vulvă la )etiţe *i de testicule ductele spermatice prostatăve'iculele seminale *i penisul la /ăieţi.  9n completare pentru a )ace din )etiţă o )emeie *i din /ăieţel un /ăr/at lapu/ertate apar caracterele sexuale secundare. &e*i o dată cu apariţia lor sematuri'ea'ă organele genitale ele nu se re)eră direct la aparatulreproducător ci la celelalte trăsături speci)ice sexului )eminin respectiv celuimasculin legate de aspectul )i'ic anume modele de )uncţionare *i decaracteristici psiice.

    Caracterele sexuale secundare )eminine

    aparitia pilo'ităţii pu/iene *i axilare cre*terea părului de pe corp =/raţemem/re in)erioare>

    25

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    26/29

    de'voltarea sânilor lărgirea /a'inului distri/uţia grăsimii tipic )eminină- în special în 'ona *oldurilor coapselor *ia )eselor ţesut adipos di)u' răspândit su/cutanat =su/ piele> la nivelul

     întregului corp de'voltarea clitorisului vaginului *i uterului

    Caracterele sexuale secundare masculine

    cre*terea părului de pe corp în special al celui de pe piept *i a/domenapariţia pilo'ităţii )aciale axilare *i pu/iene împreună cu părul de pe /raţe *imem/rele in)erioare de'voltarea accentuată a musculaturii *i a sistemului osos =oase mai mari *i

    mai grele mâini *i picioare mai mari> lărgirea umerilor *i a cutiei toracice apariţia mărului lui #dam =proeminenţa a cartila7ului tiroid L un cartila7a)lat în partea din )aţă a gâtului L caracteristica neo/ligatorie a /ăr/atului> îngro*area vocii dispunerea speci)ică a grăsimii pe a/domen talie *i spate de'voltarea penisului *i a testiculelor

      Caracterele sexuale secundare dau aspectul tipic )eminin si masculin.Băr/atul are un aspect mai dur este puternic pe când )emeia are un trup mairotun7or cu o )orţă )i'ică redusă )aţă de cea a /ăr/atului este mai delicată.#ceste trăsături )i'ice se re)lectă la nivel psiologic re'ultând caracteristicipsioemoţionale tipice )eminine *i masculine.

    26

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    27/29

    Capitolul 7.+enstruaţia

    1. Când tre/uie să înceapă?  6n răspuns precis nu se poate da. &e ce? (entru că nu există o vârstăanume la care tre/uie să apară prima menstruaţie sau cum este ea numită*tiinţi)ic menara. 9n scim/ este o perioadă care se întinde pe parcusul a5! ani în care prima menstruaţie se poate în)iinţa.

    &e )apt sunt puţine )ete care au menara la 11 ani sau înainte. Cele maimulte au prima menstruaţie aproximativ între 121" ani. &ar până la 151! anidacă menstruaţia na venit nu e motiv de îngri7orare.

    Ku este o regulă dar la )etele mai plinuţe menstruaţia poate să apară maidevreme decât la cele )oarte sla/e. otivul e acela că din grăsimile corpului=mai exact din colesterol> se sinteti'ea'ă ormonii sexuali care suntresponsa/ili de /unul mers al pu/ertăţii *i al )enomenelor speci)ice. &ataprimei menstruaţii este in)luenţată de )actori genetici nutriţionali )actoripsiici *i de mediu.

    Getele sla/e sportive au de o/icei menara mai târ'iu datorită a/senţeiunei cantităţi constante su)ieciente de grăsimi din organism.  Ku vă îngri7oraţi dacă nu vă de'voltaţi *i nu treceţi prin )enomenelespeci)ice vârstei în acelasi ritm cu colegele voastre. Giecare )ată e unică *ievoluea'ă în )elul ei. 9ntre 11 *i 1! ani nu e motiv de îngri7orare dacă naţiexperimentat prima menstruaţie.

    2. ,ul/urările menarei

      9nainte ca menara să se producă există o perioadă de aproximativ 2 ani în

    27

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    28/29

    care se iniţia'ă sinte'a ormonilor sexuali. ;ânii încep u*or să crească *iapare puţin păr pu/ian. #poi cândva vine *i prima menstruaţie. &ar odată cuaceste modi)icări apar *i altele. Cea mai importantă este maturi'areaoaselor. le î*i reduc rata de cre*tere.

      &acă menstruaţia apare înainte de M ani secreţia de ormoni sexuali începe*i mai devreme. :niţial )etiţa cre*te mai repede decât cei de vârsta ei darapoi se opre*te din crescut iar ceilalţi o depă*esc. 9n )inal cea în cau'ărămâne mică de statură. ;ituaţia se numeste pu/ertate precoce *i tre/uieinvestigată *i tratată.

    &acă până la 1! ani menara nu a venit situaţia se nume*te amenoreeprimară pe )ondul pu/ertăţii întâr'iate. #ceastă poate semnala tul/urăriormonale importante de variate cau'e *i de asemenea are nevoie de atenţiamedicului.

    3. Ce este sindromul premenstrual?

      Getele au toane )ac )iţ'e sunt nervoase *i plâng )ără motiv. Cine poate săle înţeleagă?D0 ;igur că aţi au'it *i voi ast)el de vor/e. adevărat că )eteleau toane *i )ac )iţ'e0 dar iată că acest lucru are uneori o explicaţie*tiinţi)ică. 8or/im de sindromul premenstrual.  &enumim prin sindrom un grup de mani)estări care apar împreună *icaracteri'ea'ă o anume stare negativă de natură psiologică *i4sau medicală.Cum se mani)estă?  #cest sindrom apare la unele )ete *i )emei înaintea sângerării menstrualecu aproximativ 5L1$ 'ile. ;( nu apare o/ligatoriu la toate )emeile nuo/ligatoriu înaintea )iecărei menstruaţii *i nu de )iecare dată se mani)estă la)el sau cu aceea*i intensitate.  ;( este caracteri'at de stări psiice *i )i'ice neplăcute sau ciar severeuneori necesitând tratament medicamentos. Cele mai )recvente stări suntacelea de nelini*te anxietate sen'aţia că ai pierdut controlul sau că nuţiiese nimic /ine irita/ilitate nevoia inexplica/ilă de a plânge depresiacon)u'ia.  ;imptomele )i'ice sunt /alonarea apariţia unui val de co*uri tensiuneadureroasă în sâni cu cre*terea lor în volum dureri de cap o/oseală palpitaţii.a unele )ete corpul reţine apa ast)el constată că au crescut în greutate căi se um)lă picioarele *i au sen'aţia că sau îngro*at.

    #celea dintre voi care păţiţi a*a tre/uie să *tiţi că nu vaţi îngro*at ci doaraţi acumulat mai mult licid în corp. &upă ce va trece menstruaţia veţi elimina

    28

  • 8/18/2019 Educaţie Sexuală Ok

    29/29

    acest licid *i veţi reveni la dimensiunile *i greutatea cu care eraţi o/i*nuite.ani)estările tipice ale sindromului premen*trual dispar la câteva ore după

    instalarea menstruaţiei din cau'a că aceasta aduce modi)icări ormonale carenu dau ;(. #cest )apt este important de reţinut pentru a )ace di)erenţa

     între ;( *i unele tul/urări psiice sau /oli cu mani)estări similare.&e ce apare ;(?  (e toată durata sa de aproximativ 2E de 'ile ciclul menstrual estecaracteri'at de anumite variaţii în cantităţile de estrogen *i progesteron dinsânge. #ceste )luctuaţii precum *i răspunsul organismului la ele uneorialături de alte modi)icări ormonale sunt vinovate de ;(. xistă studiicare arată că predispo'iţia de a avea ;( se mo*tene*te pe cale genetică dela mama. &ar totu*i motivele pentru care ;( apare nu sunt pe deplinelucidate.

      6neori la începutul administrării de contraceptive orale se înregistrea'ăsimptome asemănătoare cu cele din sindromul premenstrual din acelea*imotive- aportul crescut de estrogen *i progesteron care tul/ură temporarcon)iguraţia ormonală cu care organismul era o/i*nuit. &ar de regulă dupăo perioadă de adaptare simptomele încetea'ă să mai apară.

    ;( e o dovada că ormonii sexuali in)luenţea'ă starea psiică *i că uneoria*a 'isele )iţ'e pe care le )ac )etele sunt de )apt o su)erinţă reală.