EDUCATIE INTERCULTURALA

7/18/2019 EDUCATIE INTERCULTURALA

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-interculturala-569bd95bec9df 1/121

LIVIU PLUGARU MARIELA PAVALACHECOORDONATORI

EDUCA Ţ IE INTERCULTURALĂ



Editor: lector univ.drd. Ciprian Răulea

Redactor: Lucica Domşa

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Ro!nieiPLUGARU" LIVIU

E#$caţie interc$lt$ral% / Liviu Plugaru, Mariela Pavalache-lie - !i"iu:P#ihomedia, $%%&!'( )&*-)&+-&+-$$-

*$.+.-+

I&BN '()*'(+*,(-+*..*-Copright $%%& " P!01MED23oate drepturile re4ervate editurii şi autorului.!i"iu, 'raşov - $%%&

Printed in Romania "

P&IH/MEDIA PUBLI&HING H/U&E3el.: 55 6%&** &&66&&7 556%&$+ &86+9a: 55 6%$8) $++&$e-mail: o;;ice<phih o m edia.ro===.p#ih o media.ro

Editură acreditată de Consili$l Naţional al Cercet%rii 0tiinţi1ice #in2n3%ţ%!nt$l &$4eriorCo# CNC&I&5 (6

9ir#t printing,$%%&

mailto:[email protected]

http://www.psihomedia.ro/



mailto:[email protected]



LIVIU PLUGARU MARIELA PAVALACHE

EDUCAŢIE

INTERCULTURALĂ

P&IH/MEDIA

.77(



CUPRIN&

. >2L1R, DME(!?( @ 1'EC3>E 2LE ED?C2AE

(3ERC?L3?R2LE.................................................................................................................................

&

.. nterculturalitate şi valori europene................................................... &

.$. Dimen#iunile educaBiei interculturale..............................................

.+. 1"iectivele educaBiei interculturale ................................................. 6

.6. Metodologia educaBiei interculturale ...................................................

$. 9?(D2ME(3ELE EP!3EM1L1CE 2LE PED21E

(3ERC?L3?R2LE Liviu Plugaru ....................................................

*

$.. ?niver#ali#mul pedagogiei interculturale ...................................... *

$.$. 'a4ele teoretice ale pedagogiei interculturale................................ $

$.+. Per#pective epi#temologice a#upra intercunoaşterii şi

aculturaBiei..........................................................................................

$)

$.6. 9ormarea actorilor vieBii şcolare Fn #pirit intercultural .................. +$

+. !31RE @ (3ERC?L3?R2L323E Dorica 'ucur..........................................................6%

+.. 2ntichitate şi interculturalitate ......................................................... 6%

+.$. Creştini#mul şi impactul #ău intercultural ........................................ 6+.+. Etnicitatea Fn #paBiul romGne#c ......................................................... 6*

+.6. >ocaBia interculturalităBii la romGni.................................................. %

+.. 2#pecte contemporane ale convieBuirii Fn #paBiul romGne#c............. $

6. DEM1CR2AE @ (3ERC?L3?R2L323E a"riela Ră ulea .....

6.. DemocraBia H clari;icări conceptuale .............................................

6.$. Plurali#m, democraBie, cetăBenie .................................................... &

6.+. EducaBie şi democraBie ................................................................... *

6.6. IDrepturi culturaleJ şi democraBie ................................................. 8%



8

. 233?D(LE 92AK DE M(1R3KA - !tereotip, preudecată şi

di#criminare Mariela Pavalache-lie .....................................................

8$

.. 2titudinile: natura atitudinilor, ;ormarea atitudinilor .................... 8$

.$. !tereotipurile .................................................................................. 8.+. PeudecăBile .................................................................................... 8*

.6. Di#criminarea ................................................................................. &+

8. C1M?(C2RE2 ( PER!PEC3>K (3ERC?L3?R2LK .............. &&

8.. Conceptele de comunicare şi de relativi#m cultural....................... &&

8.$. 3eoriile comunicării. De#chideri interculturale ............................. *$

8.+. (oua ;ilo4o;ie a comunicării şcolare Fn per#pectiva interculturală......................................................................................... *&

8.6. Comunicarea ca mediere interculturală.......................................... )

8.. Metode şi tehnici de comunicare Fn per#pectiva interculturală .... %%

&. PR19E!1R?L (3ERC?L3?R2L323E2 L>?

PL?2R?, M02EL2 13E2...................................................... %8



&

,8

VAL/RI" DIMEN&IUNI 0I /BIECTIVE ALE EDUCAŢIEIINTERCULTURALE

,8,8 Interc$lt$ralitate 9i 3alori e$ro4ene

,8.8 Diensi$nile e#$caţiei interc$lt$rale

,8+8 /biecti3ele e#$caţiei interc$lt$rale

,8:8 Meto#olo;ia e#$caţiei interc$lt$rale

Motto: 3oBi egali, toBi di;eriBi

Devi4a Con#iliului Europei

,8,8 Interc$lt$ralitate 9i 3alori e$ro4ene

ntr-o epocă Fn care unul dintre cuvintele ;oarte de# vehiculate e#te

schimbarea, valorile pe care vechii greci Fşi Fntemeiau ei#tenBa - 2devăr,

'ine, 9rumo# - rămGn totuşi de o inaltera"ilă actualitate. EvoluBiile i#torice

alonate de cele trei mari revoluBii politice moderne engle4ă, americană şi

;rance4ă le-au adăugat Fn#ă şi altele menite #ă con#olide4e nucleul tare$ al

cadrului valoric pe care #e Fntemeia4ă actualul model cultural european7

ace#te noi valori #unt legalitatea, li"ertatea, egalitatea, ;raternitatea/#olidarita-tea şi #entimentul creştin al #acrului.

2 ;i european Fn#eamnă a Fmpărtăşi valorile europene, interiori4Gnd

re;erenBialul #ău aiologic, independent de 4ona de origine. Modelul cultural

european nu are graniBe geogra;ice, el ;iind Fmpărtăşit şi de Bări precum

Naponia #au 2u#tralia.

2ntone#ei, L., Modernitatea, glo"ali4area şi dialogul culturilor privite din per#pectiva

educaBiei interculturale p. $$ n 3. Co4ma coord. O nouă provocare pentru educaţie:interculturalitatea. aşi: Ed. Polirom, $%%, p. -$+.$ 2ntone#ei, idem, p. $.



*

<aţete ale c$lt$ralit%ţii

deologiile univer#ali#te con#ideră că entităBile culturale vor di#părea Fn

;avoarea unei culturi unice, mondiale+ , centrată pe o anumită matrice

culturală. 1 a#t;el de te4ă păcătuieşte nu numai prin etnocentri#m, ci şi prin#impli#m ;ăcGnd a"#tracBie de compleitatea culturală, de impo#i"ilitatea#ta"ilirii unor ierarhii şi de potenBialele contradicBii care Fn#oBe#c evoluBia

culturală.

Plurali#mul cultural a;irmă că ;iecare cultură de4voltă o vi4iune

proprie de#pre lume cu #emni;icaBii de valoare univer#ală plecGnd de la

eperienBă particulară. Pe lGngă apărarea diver#ităBii, plurali#mul cultural

pune pro"lema comunicării dintre culturi care recuno#c că ;iecare contri"uietocmai prin di;erenBele #peci;ice la Fm"ogăBirea eperienBei umane.

Multiculturalitatea e#te o realitate a ei#tenBei Fn acelaşi ori4ont

#paBio-temporal a unor grupuri de indivi4i provenite #au raportate la mai

multe culturi care Fşi a;irmă notele #peci;ice Fn mod i4olat, evitGnd, de regulă,

contaminările. Re p.+. Multicultural şi pluricultural au o predominantă

dimen#iune #tatică7 Fntr-o a"ordare multiculturală interacBiunile nu #unt

eclu#e, dar ele nu #unt implicite conceptului6 . 2şa #e eplică de ce

multiculturali#mul care con#ideră #u;icientă utapunerea culturilor la#ă drumli"er unor practici ra#i#te precum apartheidul.

nterculturalitatea #e conturea4ă ca un concept cu o conBinut mai larg

decGt cele anterior pre4entate graBie pre;iului inter care trimite #pre

IinteracBiune, #chim", de#chidere, reciprocitate, #olidaritateJ . 2ceeaşi

autoare de;ineşte termenul cultură: Irecunoaşterea valorilor, a modurilor de

viaBă, a repre4entărilor #im"olice la care #e raportea4ă ;iinBele umane, indivi4i

#au #ocietăBi, Fn interacBiunea lor cu altul şi Fn FnBelegerea lumii, recunoaştereaimportanBei lor, recunoaşterea interacBiunilor care intervin #imultan Fntre

multiplele regi#tre ale aceleiaşi culturi şi Fntre culturi di;erite Fn timp şi

#paBiuJ.

Pot ;i evaluate două dimen#iuni ale a"ordării interculturale. Prima

vi4ea4ă nivelul realităţii, al descrierii obiective şi ştiinţifice, cea de a doua

+ Cucoş, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale. aşi: Ed. Polirom, $%%%, p. ).6 Re, M., IDe la Logica ImonoJ la logica de tip IinterJ. Pi#te pentru o educaBieinterculturală şi #olidarăJ. p. +, n Da#en, Pierre, Perregau, Chri#tiane, Re, Micheline

Educaţia interculturală – experienţe, politici, strategii, aşi, Ed. Polirom, ))), p. $)- $%+.



)

d ., p., $.



%

proiectul de educaţie şi de organi!are socială. Din per#pectivă interculturală

#unt po#i"ile:

- recunoaşterea diver#ităBii repre4entărilor, re;erinBelor şi valorilor

- dialogul, #chim"ul şi interacBiunile dintre ace#te diver#e repre4entări

şi re;erinBe- dialogul şi #chim"ul Fntre per#oanele şi grupurile ale căror re;erinBe

#unt diver#e, multiple şi, ade#ea, divergente

- dinamica şi relaBia dialectică, de #chim"ări reale şi potenBiale, Fn timp

şi #paBiu. 1 dată cu de4voltarea comunicării, culturile şi identităBile #e

tran#;ormă şi ;iecare participă la tran#;ormarea altor culturi.

nterculturarea e#te eplicată de Denou8

Fn ;elul următor:J Pentruindivi4ii şi grupurile din două #au mai multe an#am"luri culturale,

reclamGndu-#e de la culturi di;erite #au avGnd legături cu ace#tea, numim

interculturare proce#ele prin care, Fn interacBiunile pe care ei le de4voltă, e#te

angaată, implicit #au eplicit, di;erenBa culturală pe care ei tind #ă o

meta"oli4e4eJ. 2#t;el, conceptul intercultural are o conotaBie interacBioni#tă,

dinamică7 ei trimite la #chim", reciprocitate, invită la decentrare, la gă#irea

unor ;orme de dialog.

Conte4oraneitate 9i e#$caţie interc$lt$ral%

Pro"lematica lumii contemporane& include numeroa#e di#criminări

ra#i#m, apartheid, #ei#m, dorinBa popoarelor de autodeterminare şi

FnBelegere, #ărăcia şi ;oametea, terori#mul internaBional, intoleranBa religioa#ă,

;undamentali#mul, tra;icul de per#oane şi #tupe;iante, noi ;orme de ra#i#m şi

de epurare etnică, poluarea mediului, de4armarea.

Pro"lematica educaBiei contemporane e#te rever"eraBia Fn cGmpuleducaBional a pro"lematicii lumii contemporane, căreia Fi #unt #peci;ice:

O Caracterul univer#al H nici o Bară #au regiune nu #e poate pla#a Fn

a;ara ace#tei pro"lematici7

O Caracterul glo"al - a;ectea4ă toate #ectoarele vieBii #ociale7

8 Denou, P., "es modes d#appr$hension de la diff$rence. 3h#e dQha"ilitation, ?niver#it de

3oulou#e, 3oulou#e, Le Mirail, ))$, apud Cucoş, C..& Conceptul de problematică a lumii contemporane a ;o#t introdu# de 2urelio Peccei, ;o#tul preşedinte al Clu"ului de la Roma.



O EvoluBie rapidă şi imprevi4i"ilă H oamenii #unt puşi Fn ;aBa unor #ituaBii

complee pentru care nu au metode de a"ordare #au #oluBii adecvate

O Caracterul pluridi#ciplinar7

O Caracterul pre#ant H pentru #oluBionarea pro"lemelor #unt nece#are

ră#pun#uri prompte, ingenio4itate şi e;orturi ;inanciare importante* .

n ;aBa ace#tor imperative, re#pon#a"ilii educaBiei din di;erite Bări #e

pla#ea4ă pe două po4iBii di;erite. De pe po4iBia celor #ceptici şcoala e#te

vă4ută Fn declin, #i#temele educative nemai;iind capa"ile #ă pregătea#că

lumea de mGine. De pe po4iBia celor #pecialiştilor optimişti şcoala di#pune de

re#ur#ele nece#are pentru con#tituirea viitorului, ;iind Fn#ă nevoie #ă Fşi

adapte4e #erviciile educaBionale la eigenBele de4voltării lumii contemporane.1mul e#te o ;iinBă culturală şi, Fn con#ecinBă, una educa"ilă,

permea"ilă la contactele, dialogurile, in;luenBele şi idio#incra4iile culturale) .

EducaBia, de;inită Fn termeni de proce#, #emni;ică o tran#;ormare

intenBionată, po4itivă şi pe termen lung a ;iinBei umane, Fn per#pectiva unor

;inalităBi eplicit ;ormulate, ela"orate la nivelul macro#tructurii #ocietăBii.

Modi;icare teleologică şi creatoare a naturii umane, educaBia e#te, deopotrivă,

un proce# individual, de tran#;ormare a umanului pe "a4a aproprierii

intelectuale a culturii de umani4are şi un proce# #ocial de tran#;ormare a

omului pe "a4a aproprierii pe termen lung şi plani;icat a unor ;orBe e#enBiale

;iate Fn valorile culturii de #ociali4are,% .

EducaBia permanentă repre4intă un principiu integrator al tuturor

modalităBilor de educaBie de care di#pune #ocietatea, compu#e armonio# Fntr-o

nouă #tructură ale cărei o"iective #unt:

- crearea #tructurilor şi metodelor ;avora"ile ;ormării-de4voltării

per#onalităBii umane pe tot parcur#ul ei#tenBei #ale7- pregătirea per#onalităBii umane pentru autoin#truire şi autoeducaBie,, .

* Cucoş, C., Co4ma, 3., Locul educaBiei pentru diver#itate Fn an#am"lul pro"lematiciieducaBiei contemporane, p. $), n Co4ma, 3., coord. O nouă provocare pentru educaţie:interculturalitatea., aşi, Ed. Polirom, $%%, p. $6-6).) 2ntone#ei, L., %aideia. &undamentele culturale ale educaţiei., aşi, Ed. Polirom, ))8, p.+-6.% PanBuru, !., &undamentele pedagogiei., 'raşov, Ed. ?niver#ităBii 3ran#ilvania, )), p. *. Lengrand, P., ntroducere 'n educaţia permanentă., 'ucureşti, Ed.Didactică şi Pedagogică,)&+, p. %.



$

1rgani4aBiile internaBionale #au regionale, ?(E!C1 )6 şi

Con#iliul Europei )6) au ;o#t preocupate de nece#ara dimen#iune politică,

internaBională şi democratică a educaBiei. 2ce#t de4iderat genero# #-a putut

reali4a doar Fn mică mă#ură din cau4a tendinBei generale de a pla#a educaBia

Fn planul #ecund al re#pon#a"ilităBilor a#umate de #tate şi comunităBi.2dunarea generală a 1rgani4aBiei (aBiunilor ?nite a proclamat că la

ianuarie )) Fncepe Deceniul Educaţiei pentru Drepturile Omului. 2cea#ta

#u"linia4ă rolul pe care Fl oacă educaBia Fn #ocietate po#tmodernă şi pe care Fl

va uca pro"a"il tot mai mult Fntr-o lume Fn care re#ur#ele umane şi

creativitatea vor valora mai mult decGt re#ur#ele indu#triale.

,8.8 Diensi$nile e#$caţiei interc$lt$rale

Cu toate că diver#ele a#pecte ale educaBiei pentru FnBelegere

internaBională #unt interdependente, cele mai "ine individuali4ate #unt:

- educaBia pentru drepturile omului

- educaBia pentru democraBie şi civi#m

- educaBia pentru pace şi de4armare

- educaBia pentru toleranBă

- educaBia pentru de4voltare

- educaBia pentru mediu

- educaBia interculturală

Ei#tă concepte corelate cu cel de educaBie interculturală, precum

educaBia multietnică şi educaBia glo"ală. EducaBia multietnică e#te un concept

ce #-a impu# Fn #tate care #unt conglomerate etnice Fncă de la con#tituire H

!?2, Canada, 2u#tralia. !copurile educaBiei multietnice$

#unt:- cunoaşterea de către ;iecare grup etnic a propriilor valori7

- ;amiliari4area grupurilor etnice cu principalele elemente ale culturii

altor grupuri, FnBelegerea şi re#pectarea ace#tora7

- ;acilitarea con;runtării preocupărilor alternative7

- Fn4e#trarea elevilor cu priceperi, cunoştinBe şi atitudini nece#are de#;ă-

şurării activităBilor Fn pro;e#ie, dar şi conturarea culturii generale7

$ 'an#, N., 2., (ultiethnic education, 'o#ton, London, 2lln and 'acon, )**, apudCucoş, op. cit ., p. 8*.



+

- reducerea di#criminării şi #egregării dintre mem"rii grupurilor etnice

Fn şcoli şi Fn #ocietate7

- de4voltarea competenBelor culturale de graniBă7 proce#ul #e derulea4ă

pe cinci niveluri: o"#ervaBii, contacte directe cu grupuri #au mem"ri ai

unor grupuri etnice, "iculturalitate, re#ociali4are completă şi a#imilarede către cultura #trăină.

2lături de Fncercările de de;inire a interculturalităBii, Da#en+ con#ideră

utilă şi preci4area a ceea ce nu e#te educaBia interculturală, pentru a evita

con;u4ii şi #impli;icări:

. (u e#te vor"a de o educaBie compen#atorie pentru #trăini, vi4Gnd

aplanarea pro"lemelor copiilor de imigranBi. n vi4iune interculturală

nu copiii au pro"leme, ci in#tituBia şcolară are di;icultăBi de adaptare ladiver#itatea culturală. @coala tre"uie #ă aute aceşti copii #ă FnveBe

lim"a Bării ga4dă şi #ă #e con;orme4e normelor şcolare locale pentru a

le maimi4a şan#ele de reuşită şcolară şi pro;e#ională. Di;erenBele

culturale Fn per;ormanBe nu #unt atri"uite automat lacunelor #au

mediului cultural de;avori4ant, ci #unt con#iderate o re;lectare a

adaptării la contete di;erite.

$. EducaBia interculturală nu e#te doar o nouă di#ciplină şcolară, ci o

nouă a"ordare a di#ciplinelor cla#ice. Pro;e#orul va revalori4aculturile de origine ale elevilor, #en#i"ili4Gndu-i la diver#itatea

culturală şi evitGnd #tereotipiile şi pre4entarea culturilor Fn mod #tatic.

La nivel in#tituBional, ea implică alegerea unui model de integrare mai

degra"ă, decGt de a#imilare.

+. EducaBia interculturală nu #e con;undă cu cur#urile de lim"a şi cultura

de origine pentru elevii imigranBi. Ea #e adre#ea4ă tuturor elevilor şi ar

tre"ui #ă #e Fn#crie Fntr-un demer# care #ă acopere toate ciclurile deFnvăBămGnt.

n continuare #unt pre4entaBi cGBiva termeni.

DirecBii prin care educaBia poate ;acilita Fn RomGnia proce#ul de

moderni4are, deci de integrare Fn #tructurile europene,6 :

a La nivelul idealului educativ #e impune depăşirea #intagmei

Fncărcate de ;ormali#m din legea FnvăBămGntului con;orm căreia idealul

+ Da#en, P., I9undamentele ştiinBi;ice ale unei pedagogii interculturaleJ, p.+), n Da#en etal. Educaţia interculturală – experienţe, politici, strategii., aşi, Ed. Polirom, ))), p.$-*$.6 2ntone#ei, L., op. cit ., p. $$.



6

educativ al modernităBii e#te de!voltarea liberă, integrală şi armonioasă a

individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative şi

proiectarea de #trategii şi acBiuni educative care #ă tran#;orme Fn realitate

ace#t de4iderat.

" La nivelul obiectivelor e#te nece#ară deducerea o"iectivelor educaBionale din corpul valorilor modernităBii.

c La nivelul conţinuturilor :

c. RegGndirea locului şi ponderii di#ciplinelor antropologice şi

#ociale la nivelul tuturor ciclurilor de FnvăBămGnt, menite #ă o;ere

a"#olventului cunoştinBe privind pro"lematica legată de valorile modernităBii,

de drepturile şi li"ertăBile cetăBenilor, de ;uncBiile #tatului, de ;uncBionarea

in#tituBiilor europene şi mondiale.c.$ !tudierea lim"ilor #trăine Fn #trGn#ă legătură cu cultura şi

civili4aBia de care aparBin, deoarece lim"a e#te atGt un in#trument cu utilitate

practică Fn relaBii de diver#e naturi, cGt şi un vector al #peci;icităBii de;initorii

a unei culturi. 3otodată, Fncuraarea cunoaşterii/#tudiului lim"ilor din

vecinătatea apropiată areal micro şi macro - admini#trativ, geogra;ic etc. va

determina perceperea lim"ilor nematerne ca ;iind ale prietenilor şi nu a

inamicilor, ştiut ;iind că )u iubim ceea ce nu cunoaştem *gnoti nulla

cupido+,- .c.+ Promovarea #tudiilor comparati#te Fn domenii ca i#toria, literatura

Fn #copul FnBelegerii raporturilor dintre univer#al şi particular, pe de o parte, şi

#chim"ării de per#pectivă şi de#curaării a"ordării etnocentrice, pe de altă

parte.

d La nivelul formatorilor e#te nece#ară recali;icarea cadrelor

didactice Fn #piritul valorilor europene, mai puBin prin acBiuni dominate de

;ormali#m, cGt prin per;ecBionare Fn cola"orare cu in#tituBii academice dina;ara #paBiului romGne#c "ur#e univer#itare, #tagii de ma#terat şi doctorat,

proiecte de cercetare şi intervenBie comune. 2#t;el de contacte eterne au un

aport eplicit de natură in;ormativă Fn direcBie pro;e#ională, dar şi un e;ect

;ormativ implicit datorită contactului nemilocit, necen4urat şi nealterat cu o

altă cultură. Elitele univer#itare pot deveni Fn calitatea lor de ;ormatori ai

Legea FnvăBămGntului, art. +.8 1vidiu# Pu"liu# (a#o I2r# amandiJ., n 'ar"u, M., Dicţionar de citate şi locuţiuni străine., 'ucureşti, Ed. Enciclopedică romGnă, )&+, p. &6.



;ormatorilor şi ca urmare a ;uncBiei de iradiere culturală Fndeplinită de

?niver#itate agenBi ai di;u4ării competente a valorilor modernităBii europene.

,8+8 /biecti3ele e#$caţiei interc$lt$rale

!copul educaBiei internaBionale, concept #upraordonat celei

interculturale e#te #ă de4volte #en#ul re#pon#a"ilităBii #ociale şi al #olidarităBii

cu grupuri de;avori4ate şi #ă inducă re#pectul principiului egalităBii Fn

comportamentul cotidian,& .

EducaBia interculturală permite #tructurarea unei identităBi culturale

de#chi#e,*

, avGnd ca #cop:- Fndrumarea tinerilor pentru a a#imila o cultură Fn per#pectivă

antropologică7

- FnBelegerea punctului de vedere al altuia prin po4iBionarea relativi#tă7

- legitimarea identităBii culturale, FmpiedicGnd #acrali4area7

- a#igurarea re#pectului di;erenBelor, dar Fn cadrul unor #i#teme de

atitudini reciproce.

Re) propune o"iective de mare generalitate ale educaBiei

interculturale menite #ă aute la depăşirea etnocentri#mului prin a"ilitarea

individului pentru:

- a-şi pune Fntre"ări a#upra certitudinilor ego, #ocio #au etnocentri#te şi

a normelor monoculturale7

- a tran#;orma imaginile şi repre4entările #tereotipe şi a depăşi

preudecăBile generatoare de udecăBi şi acBiuni7

- a tran#;orma şi diver#i;ica raporturile de ;orBă şi a ;ace loc, Fn mod

egal acelor indivi4i care #unt depreciaBi, ca şi a competenBelor,re;erinBelor lor culturale şi modalităBilor proprii de epre#ie7

- a ;avori4a decompartimentarea, recunoaşterea compleităBii şi relaBiilor

ei#tente atGt Fntre culturile, cla#ele #ociale, in#tituBiile, ciclurile de

FnvăBămGnt, di#ciplinele şcolare, o"iectele ştiinBi;ice, cGt şi Fntre

;iinBele umane indi;erent de vGr#tă, lim"ă, etnie, cultură #au religie7

& Recomandare pentru FnBelegere internaBională, )&6 apud Re, M., op. cit ., p. 68.* Cucoş, C., op. cit ., p. &+.) Re, M., I0uman Right# and nterculturalEducationJ n !tare, 0., ed. he /halenge of

0uman 1ights Education., London, Ca##ell/Council o; Europe, )), p. +-.



8

- a FnvăBa şi de4volta negocierea şi comunicarea Fntre indivi4i, grupuri

#au comunităBi şi a le ;ace #ă ;ie "ene;ice pentru ;iecare dintre părBi

- a articula re#pon#a"ilităBile care revin ;iecăruia prin raportare la

comunităBile locale şi naBionale, ca şi prin raportare la comunitatea

internaBională.

şcolii:

1"iective maore şi generice ale educaBiei interculturale la nivelul

O %ăstrarea şi apărarea diversităţii culturale

@coala, ca in#tanBă de tran#mitere a valorilor #e va concentra pe pluralitatea

culturilor7 nu tre"uie #ă #e in#tituie primatul unei culturi a#upra alteia$% .

O &ormarea competenţelor interculturale ale cetăţenilor

!e impune #u"liniată caracteri#tica dinamică şi continuă a proce#ului

de ;ormare a conduitelor şi atitudinilor interculturale, proce# care nu #e Fncheie

Fn şcoală, ci ar tre"ui #ă continue şi #ă #e ra;ine4e de-a lungul Fntregii vieBi.

De#;ăşurată Fn şcoală, educaBia interculturală Fi vi4ea4ă pe toBi elevii,

autohtoni #au imigranBi, propunGndu-şi #ă Fi #en#i"ili4e4e la re#pectarea

diver#ităBii, toleranBă şi #olidaritate.

Conduite interculturale$, :

. Di#poni"ilitatea #pre a cunoaşte .

$. 2cceptarea alterităBii dintr-o per#pectivă neutră. De cele mai multe ori,

celălalt e#te perceput ;ie ca #imilar, şi deci acceptat, ;ie ca duşman, şi

deci re#pin#.

+. 2ptitudinea de a percepe ceea ce e#te #trăin Fntr-o manieră relie;atoare,

;lei"ilă prin re;u4area grilelor de lectură rigide, #impli;icatoare şi

nivelatoare, care au avantaul de a ;i ;amiliare şi prin acea#ta uşor deutili4at, dar #ărăce#c realitatea de multe din dimen#iunile #ale.

6. 3răire #ituaBiilor am"ivalente ;ără teamă, ca premi#ă pentru acceptarea

di;eritului.

. Dominarea şi Fn;rGngerea ;ricii ;aBă de celălalt.

8. Capacitatea de a pune Fn di#cuBie şi a re;ormula propriile norme.

!i#temul re;erenBial #ocio-cultural ne determină comportamentul, iar prin

$% Cucoş, C., op. cit ., p. &8.$ Cucoş, C., op. cit ., p.&&-&*.



recunoaşterea relativităBii ace#tui #i#tem individul devine capa"il #ă Fl

Fm"unătăBea#că şi a#t;el #ă #e adapte4e mai uşor.

&. 2titudinea ;avora"ilă de a eperimenta moduri ei#tenBiale, de gGndire şi

de raportare di;erite.

*. 2ptitudinea de a a#uma con;licte, ca a treia şi cea mai po4itivă variantăde conduită Fn ca4ul divergenBelor, celelalte două ;iind re;u4ul realităBii şi

tran#;ormarea divergenBei Fn o#tilitate. Con;lictele tre"uie a#umate cu

calm şi negociate Fntr-o a"ordare de tip cGştig-cGştigi.

). Capacitatea de a do"Gndi identităBi mai largi de european, de cetăBean al

lumii de4voltGnd o loialitate de tip nou, Fn care #ă #e integre4e

identităBile naBională, regională, pro;e#ională, #ocială.

ncuraGnd atitudinea interculturală #e de#chide calea #pre dialog şi

comunicare Fntre grupurile culturale, cu con#ecinBe "ene;ice a#upra FnBelegerii

dintre ele. CultivGnd valori precum re#pectul pentru celălalt, toleranBă ;aBă de

diver#itate, complementaritatea dintre valori, şcoala e#te Fn mă#ură #ă

;ructi;ice "ogăBia potenBială a multiculturalităBii ;ără a anula identitatea nici

unei culturi.

&EMINAR

O >alorile religioa#e şi po#i"ilitatea de#chiderii interculturale Cucoş p.*+,

O Comentarea tetului din Re, Micheline IDe la Logica ImonoJ la logica

de tip IinterJ. Pi#te pentru o educaBie interculturală şi #olidarăJ. P. 6-

6$ n Da#en, Pierre, Perregau, Chri#tiane, Re, Micheline Educaţia

interculturală – experienţe, politici, strategii. aşi: Ed. Polirom, ))), p.$)- $%+.

O De argumentat pro #au contra vi4iunii lui 3o;;ler privitoare la evoluBia

FnvăBămGntului ;ormulată Fn @ocul viitorului Fn )*+ Cucoş, C., Co4ma,

3. Locul educaBiei pentru diver#itate Fn an#am"lul pro"lematicii educaBiei

contemporane p. $) n Co4ma, 3. coord. O nouă provocare pentru

educaţie: interculturalitatea. aşi: Ed. Polirom, $%%, p.$6-6).

O Metodologia educaBiei interculturale



BIBLI/GRA<IE

2ntone#ei, L., Modernitatea, glo"ali4area şi dialogul culturilor privite din

per#pectiva educaBiei interculturale, p. $$, Fn Co4ma, 3. coord. O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea., aşi, Ed. Polirom, $%%.

2ntone#ei, L., %aideia. &undamentele culturale ale educaţiei., aşi, Ed. Polirom,

))8.

'ar"u, M., Dicţionar de citate şi locuţiuni străine., 'ucureşti, Ed. Enciclopedică

romGnă, )&+.

Cucoş, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale., aşi, Ed. Polirom,

$%%%.

Cucoş, C., Co4ma, 3., Locul educaBiei pentru diver#itate Fn an#am"lul pro"lematiciieducaBiei contemporane, n Co4ma, 3. coord., O nouă provocare pentru

educaţie: interculturalitatea., aşi, Ed. Polirom, $%%.

Da#en, P., Perregau, C., Re, M., Educaţia interculturală – experienţe, politici,

strategii., aşi, Ed. Polirom, ))).

Lengrand, P., ntroducere 'n educaţia permanentă., 'ucureşti, Ed. Didactică şi

Pedagogică, )&+.

'ar"u, M., DicBionar de citate şi locuBiuni #trăine., 'ucureşti, Ed. Enciclopedică

romGnă, )&+.PanBuru, !., &undamentele pedagogiei., 'raşov, Ed. ?niver#ităBii 3ran#ilvania,

)).

Re, M., IDe la Logica ImonoJ la logica de tip IinterJ. Pi#te pentru o educaBie

interculturală şi #olidarăJ, n Da#en, P., Perregau, C., Re, M., Educaţia

interculturală – experienţe, politici, strategii., aşi, Ed. Polirom, ))).

Re, M., I0uman Right# and ntercultural EducationJ, n !tare, 0., ed. he

/halenge of 0uman 1ights Education., London, Ca##ell/Council o; Europe,

)).Re, M., IPiSge et d;i de lQinterculturali#meJ, n Education permanente.

!chau", 0., Tene, U., ., Dicţionar de pedagogie., aşi, Ed. Polirom, $%%.



.8

<UNDAMENTELE EPI&TEM/L/GICE ALEPEDAG/GIEI INTERCULTURALE

.8,8 Uni3ersalis$l 4e#a;o;iei interc$lt$rale

.8.8 Ba=ele teoretice ale 4e#a;o;iei interc$lt$rale

.8+8 Pers4ecti3e e4isteolo;ice as$4ra interc$noa9terii 9i ac$lt$raţiei

.8:8 <orarea actorilor 3ieţii 9colare >n s4irit interc$lt$ral

.8,8 Uni3ersalis$l 4e#a;o;iei interc$lt$rale

Ceea ce di;eriBi #ociologi de#emnea4ă prin I#ocialJ e#te o ei#tenBă

du"lu con#truită Fntr-un e;ort colectiv: ea e#te produ#ul eperienBei cotidiene

a actorilor o"işnuiBi, pe de o parte, cGt şi produ#ul eperienBei cognitive a

cercetătorului, pe de altă parte. !ocietatea şi educaBia #unt #tructuri corelate şia;late, totodată, Fntr-o #chim"are, de4voltare, reali4a"ile şi reali4ate Fn #paBiu

şi Fn timp. Determinările #paBio-temporale marchea4ă cu o deo#e"ită ;orBă

Fntregul circuit praeologic al continuumului educaBie-#ocietate, con;erind

a#pecte proprii logicilor ce a#cultă de ace#t continuum şi ritmurilor şi

particularităBilor ;iecăruia din elementele componente ale ace#tui circuit

#u"iectul acBiunii educaBionale, o"iectul acBiunii educaBionale, #u"iectivitatea

o"iectului concreti4ată mai ale# Fn idealuri, #copuri şi o"iective, di#po4itiv pedagogic, me#ae educaBionale, am"ianBa educaBională, #ituaBiile

educaBionale etc., Fn cadrul căruia ;iecare #e modi;ică Fn ;uncBie de celălalt,

pă#trGndu-şi autonomia Fn an#am"lul circuitului, care #e de;ineşte ca un

IcGmp #ocial de ;orBeJ. . (icola, ))8, p. +&

!paBiul #ocio-educaBional #au comunitatea #paBială ca Irealitate

matricealăJ . 'ăde#cu, ))+, p. $*& repre4intă coei#tenBa Fn #paBiu a

tuturor elementelor #i#temului, adică relaBionarea lor ;aBă-Fn ;aBă, plină de

concreteBe şi #peci;icitate. Ca pre4enBă corporală, #paBiul ace#ta #e pre4intă ca



IetnotipJ a cărui IimediatitateJ Fl poate ;ace o"iect al eperienBei noa#tre

directe, iar ca #i#tem de #cheme interpretative şi epre#ive el #e pre4intă ca

IetnonimJ, implicGnd o lim"ă vernaculară !chut4, apud . 'ăde#cu, idem.

2celaşi repre4entant al ;enomenologiei #ociologice con#truieşte o aşa numită

paradigmă a I#trăinuluiJ, a cărui intrare Fn intimitatea relaBiei cu ceilalBi e#tecondiBionată de un proce# de emancipare a;ectivă al cărei model . 'ăde#cu Fl

con#ideră iu"irea univer#ală a creştini#mului. n con#ecinBă, coordonarea

#paBială e#te o lume inter#u"iectivă Fntre hotarele eperienBei noa#tre comune,

Fn raport cu care lumile devin tran#parente cunoaştere "ună #au nu, ele

;ăcGnd o"iectul Iepi#temologiei celui de la margineJ, chiar dacă ace#ta Fşi

arogă calitatea de IepertJ.

3impul #ocio-educaBional Fşi de4văluie intere#ante particularităBidincolo de #emni;icaBiile timpului #trict ;i4ic #au co#mic şi dincolo de

relativi#mul per#pectivei ;ilo4o;ice. ReluGnd aceeaşi Iparadigmă a

#trăinuluiJ, #ociologia ;enomenologică vor"eşte de#pre diver#i;icarea

calitativă a temporalităBii I;enomenologiceJ H durata pură care #e di;erenBia4ă

Fn raport cu cele 6 lumi #trati;icate Fn raport cu gradul de intimitate şi de

intensitate:

. Lumea no#tratică, Fntemeiată pe eperienBa no#tratică, adică pe

Fmpărtăşirea reciprocă a eperienBelor Fntr-o comunitate #paBială şitemporală neFntreruptă, repre4entGnd relaBiile #ociale concrete Fntr-o

#ituaBie ;aBă-Fn ;aBă, o"iect de #tudiu al unei ştiinBe pure, numită ştiinBă

noologică7

$. Lumea contemporanilor, repre4entGnd domeniul cheie al noologiei,

reunind aproapele de ;aBă şi aproapele de departe ca tipi;icări, ca

tipuri ideale, dar şi a a#ociaBilor #au con#ociaBilor ca per#oane

ItrăiteJ Fn urma eperierilor7+. Lumea predece#orilor, avGnd un caracter de con#tanBă, de invarianBă

chiar, caracter Fnchi# repre4entGnd cadrul amintirii7

6. Lumea #ucce#orilor, complet indeterminantă şi indetermina"ilă, care

e#te complet li"eră. ntrucGt ea e#te dincolo de aria de cuprindere a

FnBelegerii noa#tre, deşi putem eercita o anumită in;luenBă a#upra ei,

lumea #ucce#orilor e#te o lume regională şi atGt7 de#pre ea ştiinBa nu

ne poate #pune nimic relevant, deci I#ociologia viitoruluiJ



IviitorologiaJ nu are #en#, căci Fn viitor putem penetra eclu#iv cu

autorul pro;eBiilor.

Cronologia #ociologică con#truieşte o Iteorie a relativităBiiJ #ui

gene#i# a timpului #ocial-i#toric şi cultural Fn cadrul căreia #e di#tinge Fntre

timpul de muncă pro;e#ional şi timpul li"er etrapro;e#ional, loi#ir ca părBi ale "ugetului de timp7 Fntre di;u4iune, evoluBie, modernitate,

po#tmodernitate ca evoluBii Fn timp raportate la epoci i#torice şi civili4aBii7 o

categorie aparte de per#pective temporale #unt, de a#emenea, 1enoenele #e

sincroni=are, ca tipuri de raporturi temporale care ei#tă Fntre culturi şi

#ocietăBi di;erite.

n ace#t #en#, . 'ăde#cu di#tinge Fntre ?atacronie rămGneri Fn urmă,

4rotocronie anticipări culturale, ştiinBi;ice, i#torice, sincronie egali4are,nivelare a ritmurilor şi #tadiilor culturale, etacronie relativi#m temporal,

de ;actura Itran4ienBeiJ to;;leriene, a#ocia"ile şi cu concepte de genul

IpancronieiJ #au IanticronieiJ, e$cronie paraleli#m creator al IinvenBieiJ,

#au moment de graBie, care permite apariBii Fn interiorul unei culturi a unei

per#pective IparadigmaticeJ prin ecelenBă creatoare şi prototemporală şi

neosincronis o nouă per#pectivă a#upra ;enomenelor de #incroni4are, care

vede Fn e;orturile de de4voltare nivelatoare a popoarelor un ;actor de

#chim"are care, deşi nu eclude #u"de4voltarea #au chiar involuBiaatacronii, poate ;i o dorită protocronie Fn care ;o#tele peri;erii #au #u"ur"ii

culturale popoarele şi naBiunile răma#e Fn urmă, de;avori4ate, pot, prin

punerea la lucru Fn Ila"oratorul culturilor naBionaleJ a literaturii, ştiinBelor,

in#tituBiilor naBionale #ă caute şi #ă cree4e #oluBii #alvatoare. n ace#t #en#, ,

'ăde#cu con#ideră Ide vreme ce tocmai peri;eriile #unt con;runtate Fn modul

cel mai critic cu pro"lemele mondiali4ate pre4ente atGt Fn metropole, cGt şi

Fn peri;erii, Fn#eamnă că tocmai ele #unt candidate la gă#irea unor #oluBii cuvaloarea paradigmatică cea mai mareVJ ))+, p. +)+.

2ce#te per#pective ;ac din pro"lematica interculturalităBii o temă de

deo#e"ită actualitate. 2#pectul intercultural nu poate ;i negliat a4i, indi;erent

de locul unde #e gă#eşte el: Fntre 4idurile şcolii, #au Fn interiorul ei şi

indi;erent de po4iBiile eprimate Fn legătură cu acea#tă pro"lemă: Fn timp ce

unii prive#c ace#t punct de vedere cu #u#piciune, con#iderGndu-l o I#trategie

ideologică cu conotaBii mondiali#teJ C. Cucoş, $%%%, p. ), alBii #unt de

părere că el e#te un punct de vedere o"ligatoriu Fn 4ilele noa#tre. 2ce#t punct



de vedere eprimă o ImetatemăJ larg etalată de ştiinBele #ocio-umane Fn

ultimele decenii, realitatea teoretică vi4ată de per#pectiva interculturală e#te

eminamente ;ilo#o;ică, epi#temologică şi metodologică, cu de#chideri

#peciale #pre ;ilo4o;ia şi #ociologia educaBiei.

C. Cucoş de;ineşte pedagogia interculturală ca un ră#pun# Fn planeducaBional, #u" a#pect teoretico-metodologic, la ;enomenele de creştere a

interconeiunilor şi glo"ali4ării, prin lan#area unor interogaBii şi angaarea

unor teoreti4ări a#upra I;enomenului educaBiei Fn per#pectiva diver#ităBii

culturale i"idem, p. %&. 1"iectul ei e#te educaBia interculturală, FnBelea#ă

ca educaBie pentru toBi şi nu doar pentru nişte grupuri #au indivi4are, a#t;el,

ar putea ;i victimele unor tentative de marginali4are #au chiar di#criminare,

care privilegia4ă interacBiunea şi dialogul, curaul de a ieşi din #ine şi dorinBade proiecBie Fn celălalt.I i"idem, p. %*.

.8.8 Ba=ele teoretice ale 4e#a;o;iei interc$lt$rale

Ca nou tip de metodologie 2. Perotti, ))$, apud C. Cucoş, educaBia

interculturală şi pedagogia care a#piră #ă o legitime4e teoretic şi

epi#temologic7 pe plan #ocial ea Fncuraea4ă contactele interculturale şiatitudinile intercomprehen#ive, care conduc la micşorarea Idi#tanBei #ocialeJ7

pe plan epi#temologic de4voltă o per#pectivă multi-, inter- şi trandi#ciplinară,

evitGnd Iimperiali#meleJ epi#temologice şi Fn#uşindu-şi diver#ele Itopici

di#ciplinareJ ale partenerilor teoretici: antro4olo;ia, sociolo;ia, 4si@olo;ia,

etica, #re4t$l, 4si@olo;ia social%, sociolin;3istica, seiotica, #eo;ra1ia,

;eo;ra1ia $an%, 1iloso1ia, istoria, 9tiinţele 4olitice etc., cu care angaea4ă

a"ordarea comună a pro"lemelor diver#ităBii culturale Fn cadrul unui demer# pe care Fl putem numi, Fmpreună cu C. Cucoş, IenculturaBia ştiinBelor umaneJ

idem, care Fn#oBeşte ;enomenul enculturaBiei ca atare.

Conlucrarea şi interdi#ciplinaritatea permit adaptări, au#tări, corecBii

ale per#pectivelor o;erite de ;iecare din ace#te ştiinBe, modelele, di#cur#urile,

predicBiile, in#trumentele teoretice, metodele, #au manierele de vi4are a

;enomenelor putGndu-şi gă#i o mai deplină adecvare pe terenul pedagogiei

interculturale, ;avori4Gnd producerea acelor IdecentrăriJ care de4voltă

conştiinBa de #ine a #u"iecBilor prin angaarea unor operaBii cognitivecomplee, la nivelul unor #trategii interpretative.



Dacă putem vor"i de#pre per#pective Ide#chi#eJ #au IFnchi#eJ Fn

raport cu pro"lematica interacBiunilor culturale, acea#ta nu poate ;i o

caracteri#tică oarecum IinerentăJ ştiinBelor re#pective, ci, mai degra"ă

aparBine IopticiiJ teoreticienilor. 2 con#idera că p#ihologia, #pre eemplu, ar

;i prin natura ei etnocentrică şi de4intere#ată e contetul real Fn care #e mişcăindividul e#te o ;al#ă etichetă. Mai mult, date ;iind po#i"ilităBile de coneiune

a #tudiului mani;e#tărilor #u"iectului individual #peci;ice p#ihologiei, cu

cele din cGmpul p#ihologiei #ociale, #ociologiei, antropologiei, pedagogiei,

i#toriei etc., ace#te de#chideri #unt apte #ă ;undamente4e o p#ihologie care

poate ;i con#iderată IinterculturalăJ e;ectuGnd anali4e comparative şi

de#coperind mecani#me prin care #u"iectivul #e raportea4ă la tran##u"iectiv,

adică la #ocietate şi la cultura culturile ace#teia.!pre eemplu, vor"ind de#pre prietenie, 3raian 0er#eni )8),

con#idera că, deşi acea#ta include viaBa p#ihică a per#oanelor a;late Fntr-o

a#t;el de relaBie, ea e#te tran#individuală, #ocială, Fn mă#ura Fn care #e

de#;ăşoară Fn planul a#ociaBiei, al a;ilierii.

E#te #urprin#ă aici o caracteri#tică a cunoaşterii ace#tui tip de Io"iecte

de #tudiuJ care ;ace #uper;luă delimitarea per#pectivelor ;i4ică, p#ihologică

#au #ocială, generGnd un verita"il #increti#m epi#temologic, Fn raport cu care

nici per#onalitatea umană nu mai poate ;i eclu#iv p#ihologică, nici relaBiileinterumane eclu#iv ;i4ice, producGndu-#e inter;erenBe şi ame#tecuri

reciproce. 2ce#t lucru Fl determină pe . Radu #ă con#idere că Iceea ce

numim tră#ături de caracter şi de temperament H de eemplu, one#titatea,

mode#tia, ;irea Fnchi#ă #au de#chi#ă, impul#ivitatea etc. H #e relevă ca ;iind

;apte #au ;orme ale relaBiilor interper#onale şi nu pot ;i de;inite Fn a;ara

ace#tora .... 3oate ace#te Fn#uşiri re4ultă din contactele cu alBii şi capătă un

nume graBie cadrului #ocial, relaBiilor cu ceilalBi. Chiar şi tră#ăturile ;i4ice H FnălBime, greutate, Fn;ăBişare generală etc. H capătă #emni;icaBie prin

raportarea la alBii, din comparaBia cu ceilalBi ))6, p. 8, a#pect care de#chide

o tul"urătoare per#pectivă a#upra Fntregului cGmp al edi;icării şi

per;ecBionării motricităBii, care ne apare ca Ip#ihomotricitateJ,

I#ociomotricitateJ, dar mai ale# ca a#pect al culturii şi civili4aBiei, dimen#iuni

care ne o"ligă #ă con#iderăm con#trucBia ;i4ică a individului uman şi

edi;icarea competenBelor şi calităBilor #ale p#ihomotrice drept proce#e

guvernate de anumite valori şi norme pe care #ocietatea le cultivă cu o



lăuda"ilă con#ecventă dintre care putem aminti pe cele ale de4voltării

armonioa#e atGt de #uge#tiv eprimată de dictonul Imen# #ana in corpore

#anoJ, #au chiar cele ale olimpi#mului, care prin acel Icitiu#, altiu#, ;ortiu#J

in#piră cele mai no"ile ;aBete ale #piritului de competiBie şi de autodepăşire,

ace#t lucru ;iind o condiBie, alături de altele, #i a Fmplinirii ei culturale: Fntr-oa#emenea ordine de idei, mişcarea, #portul, educaBia ;i4ică, devin ele Fn#ele,

cum ar #pune 3raian 0er#eni, regiuni ontologice ale omene#cului. 2cea#tă

o#mo4ă, departe de a ;ia o anume ece#ivă dependenBă a ;iecăruia dintre

termenii relaBiei ;aBă de ceilalBi, pre#upune gă#irea do4aului optim al

raportului dintre polii Fntre care o#cilea4ă raportul reciproc H acBiune şi

retroacBiune H care conduc la ideea unei raportări active a ;iecăreia la ;iecare.

Cu re;erire la raportul per#oană H colectivitate, . Radu #olicită căutarea ideiide Iidentitate po4itivăJ i"idem, Fn con;ormitate cu care per#onalitatea nu

e#te o I#implă marionetă la di#creBia rolurilor #ocialeJ idem, un ecou al

relaBiilor eterne, ci un Icentru de acBiuneJ idem, un #u"iect epi#temic şi

praeologic, agent al tran#;ormărilor, care Fşi con#truieşte de#tinul Fntr-o

mă#ură mai mică #au mai mare. Eempli;icGnd, acelaşi autor aprecia4ă că IFn

viaBa şcolii copilul evoluea4ă Fntr-un grup #ta"il H cla#a de elevi, deci Fntr-un

cadru #ocio-cultural. 3ot ceea ce #e FntGmplă aici are relevanBă maimă

pentru con#trucBia per#onalităBii #ale. Din ace#t grup copilul Fşi etrage

atitudini, valori, clişee etc., prin imitaBie, contagiune #au preluare conştientă.

n ;aBa aceluiaşi grup copilul ră#punde la lecBii, pre#taBia lui e#te notată de

pro;e#or şi are drept martor colectivul de elevi, care nu con#tituie de loc un

pu"lic indi;erent .... PreBuirea #au ironia colectivului oacă un rol Fn#emnat

Fn ;ormarea imaginii de #ine, Fn #elecBionarea tiparelor de comportare proprii.

Elevul #e #ituea4ă, a#t;el, Fntr-o reBea compleă de relaBii compleă de relaBii

p#iho#ociale H de comunicare reciprocă, de in;luenBă şi autoritate, de#impatie, antipatie #au indi;erenBă etc. .... Pe lGngă nivelul individual

intrap#ihic de de#;ăşurare a ;enomenelor p#ihice, apare un nivel de

convergenBă, de integrare a conştiinBelor individuale, adică la un nivel de

grup.J i"idem.

!inele, eul, repre4intă o #inte4ă #ui-gene#i#, de ;actură noologică

pentru a ;olo#i o epre#ie introdu#ă de lie 'ăde#cu ))8, #pirituală şi

#ocială, #au, cum ar #pune 3raian 0er#eni, acea #tare de conştiinBă

;undamentată pe #imBămGntul de InoiJ, corelat cu acela de IeuJ apud lie



'ăde#cu, ))8, p. 66$-66+. n acelaşi loc e#te #urprin#ă şi caracteri#tica

;undamentală a unei temerare Fntreprinderi her#eniene de con#tituire a unei

#ociologii care #ă ;ie4e Ilimitele regionale ale ei#tenBei umaneJ lie

'ăde#cu şi care #e de;ineşte ca o #ociologie a #inte4ei individH#ocietate-

cultură, indetaşa"ile Fn calitatea lor de Igeneratoare ale realităBii #ocialeJ.PlecGnd de la con#ideraBia că regiunea ei#tenBială a #ocietăBii e#te lumea

creatoare de cultură a coei#tenBei umane, 3. 0er#eni conchide: In a;ară de

regiunea realităBii ;i4ice, de regiunea realităBii organice, a celei #u;leteşti

p#ihologice şi a celei #pirituale, ei#tă o regiune aparte: a omului #ocial prin

ecelenBă şi a lumii creată de el, regiunea ei#tenBială a #ocietăBiiJ i"idem.

n ace#t contet ne putem re;eri la ;aptul că Fn literatura #ociologică,

p#iho#ociologică şi pedagogică e#te etrem de ;recventă #urprindereacaracterului plural al sinelui, care implică di#tincBia Fntre eul per#onal

individual, de "a4ă, eul #ocial, eul total, Fn ;apt, ;aBetele unităBii

contradictorii şi evolutive ale per#onalităBii umane, care parcurge şi un tra#eu

către o identitate #ocială.

Eul personal e#te de;init de E. !tănciule#cu ))8, p.$%+, drept un

concept care Ieprimă raporturi de di;erenBiere Fntre individ şi colectivitate,

comportGnd un an#am"lu de premi#e "iologice Fnnă#cute şi altele do"Gndite,

dar Fn egală mă#ură originale şi comportGnd ten#iuni Fn raportarea la

#tructurile #ociale şi eprimGnd tendinBe de re#emni;icare şi #chim"areJ.

Con;orm lui Mihai olu, conceptul de eu per#onal per#onalitate de "a4ă

Irepre4intă matricea primară care de;ineşte modul de raportare la lumea

eternă a mem"rilor unei colectivităBiJ )*, p. )%, calitate Fn care

reuneşte Iun an#am"lu #tructural #ta"il de componente p#ihice interne

cognitive, a;ective, motivaBionale şi atitudinale şi de tipuri de ră#pun#uri H

componente ;undamentale, con#tituite Fn cadrul interacBiunii individului cu orealitate #ocio-culturală i#toriceşte determinatăJ i"idem. Ea #e con#truieşte

piramidal pe ;undamentul unui eta in;erior conBinGnd un algoritm generic

primar, de e#enBă "iologică, comun tuturor ;iinBelor umane. Cei mai mulBi

#ociologi şi antropologi #unt unanimi Fn a con#idera că Ieul de "a4ă eprimă

acBiunea pe care mediul #ocial o eercită a#upra individualităBilor, precum şi

capacitatea mem"rilor colectivităBii de a #e adapta la mediul re#pectivJ

i"idem, iar, 2. Uardiner şi R. Linton di#ting ca principale nivele ale



per#onalităBii de "a4ă con#tituite prin interacBiunea individului cu mediul

#ocial-cultural dat următoarele:

a anumite tehnici şi modalităBi de gGndire H FnBelegere, interpretare,

evaluare7

" #i#teme tipice de acBiune7c #i#teme de #ecuritate individuale7

d #tructura #upraeului, prin interiori4area normelor şi Fngrădirilor

impu#e de cultură7

e #i#temele de convingeri şi atitudini ;aBă de pro"lemele ;undamen-

tale ale ei#tentei apud M. olu, p. )-)$.

Chiar dacă la o primă aproimaBie tot ceea ce ;iinBea4ă Fn univer#ul

uman poartă amprenta #ocialului, o #erie de autori con#ideră că nu oricerelaBie interper#onală e#te cu adevărat un ;apt #ocial. Pentru Miel Du;;rene,

#pre eemplu, ;aptele #ociale #unt legate indi#olu"il de ;uncBionalitatea

#ocială a agenBilor ale căror eteriori4ări #unt. 2#t;el, #impla copre4enBă a

unor actori #ociali nu Fn#eamnă neapărat un act #ocial propriu-4i#7 ei#tă

multe eemple cum ar ;i intimitatea unui cuplu, o conver#aBie Fn tren, o

di#cuBie Fntre vecinii de palier, modul de Fngriire a copilului de către mama

#a, Fn care lip#e#c elementele care #e con#ideră a ;i indi#pen#a"ile con#acrării

unui ;apt #ocial: raportarea eplicită la un grup, la un #i#tem de norme, valori,reguli #ociale prin care di#tincBia privat-pu"lic, ;ormal - in;ormal capătă

valoare di#criminativă, iar celălalt devine un Ialtul #emni;icativJ, inve#tit

;iind cu o ;uncBie #ocială. Chiar dacă aprecierea e#te di#cuta"ilă, Fn #en#ul că

orice ;iinBă umană e#te, din capul locului, cum ar #pune Mar, un produ#

#ocial, #u"linierea de mai #u# e#te etrem de utilă Fn demon#trarea pluralităBii

pluridimen#ionalităBii eului: eul de "a4ă, eul #ocial, eul total Fn #en#ul

di#tincBiilor operate de interacBioni#mului #im"olic prin . 0. Mead,do"Gndirea conştiinBei de #ine ;iind indi#olu"il legată de #ta"ilirea unor relaBii

interacBiuni cu #ocietatea altul generali4at şi cu alBi indivi4i altul

#emni;icativ. CGt de pla#tic #u"linia4ă, Fn deplin acord cu . 0. Mead,

acea#tă idee Mielu Tlate Fn paginile unei recente cărBi dedicate eului şi

per#onalităBii $%%$, p. 6: IDacă vrem #ă ne cunoaştem mai "ine e#te

nece#ar #ă ne de#chidem uşile şi o"loanele ca#ei noa#tre #u;leteşti, #ă

pătrundem Fn ea, #ă ne anali4ăm gGndurile, #entimentele, acBiunile, #ă ne

cGntărim calităBile şi de;ectele, #ă ne punem ordine Fn ele, pă#trGnd ceea ce



merită şi a4vGrlind ce e#te vechi, u4at, ne;olo#itor. Mai mult decGt atGt, e#te

utilă de#chiderea uşilor şi o"loanelor ca#ei noa#tre #u;leteşti nu doar pentru

noi, ci şi pentru alBii, deoarece numai a#t;el ne vom IvedeaJ mai "ine pe noi

Fnşine. !ă ne reamintim că n-am venit pe lume cu o oglindă Fn mGnă, ci că

mai FntGi ne oglindim Fn altul, pentru ca a"ia apoi, prin intermediul şi cuautorul ace#tuia, Fn noi FnşineVJ

n literatura p#ihologică, p#iho#ociologică şi #ociologică #-au

de4voltat ample capitole dedicate cunoaşterii de #ine şi intercunoaşterii,

centrate pe concepte de genul: imagine de #ine, percepBie #ocială, atri"uire şi

pe pro"leme ale metodologiei utili4ate Fn ace#te inve#tigaBii.

Dacă percepţia socială repre4intă modul Fn care individul #e

aprecia4ă pe #ine şi Fi aprecia4ă pe alBii, re4ultatul ace#tora ;iind imaginea de sine şi imaginea celuilalt , ace#t proce# de percepBie #au de autopercepţie

socială evoluea4ă po#i"il Fn am"ele #en#uri Fntre două limite etreme: Fntre

ilu4ie şi o"iectivitate7 matricea imaginii de #ine ;ace re;erire la eperienBa

#ucce#ului / in#ucce#ului, preBuirea colectivă etc., adică #ituarea Fn repere

o;erite de cadrul #ocial, orice creştere a cotei de o"iectivitate Fn

autoapreciere Fn#emnGnd o anumită decentrare con;runtare cu per#oane

#au grupuri de re;erinBă care determină #chim"ări Fn percepBia de #ine,

modi;ică nivelul de a#piraBie, vectorii motivaBionali etc..P#ihologia umani#tă H orientare care tran#cende, Fn realitate, domeniul

#trict al p#ihologiei, ancorGnd anali4ele şi di#cur#urile pe un teren mult mai

va#t, care Fnglo"ea4ă cam toate di#ciplinele #ocio-umane al căror numitor

comun devine, Fntr-o in#pirată ;ormulare a lui M. Tlate, o"iectul de cercetare

repre4entat de Iomul concret şi pro"lematica #a proprie, viaBa #a per#onală şi

relaBională pre#ărată cu nimicurile cotidiene dar şi cu marile ei drame,

ipo#ta4ele devenirii şi autocon#trucBiei omului şi eperienBei #ale, atitudineaomului ;aBă de propria #a ei#tenBă. Cu alte cuvinte, sinele individual şi unic

al omului, după cum #e eprima Roger#, #au omul care tre"uie să devină ceea

ce este capabil să fie, după reuşita epre#ie a lui Ma#lo=. 2ce#t o"iect de

cercetare, privit din aceeaşi per#pectivă umani#tă, e#te centrat pe tavanele mai

Fnalte ale naturii umane: creativitate, valori4are, autoreali4are,

re#pon#a"ilitate, demnitate, alegerea şi crearea de #ine, maturi4area p#ihică şi

#ocială, #ănătatea p#ihică.J M. Tlate, $%%$, p. &.



Ce e#te imaginea de #ineW Ea e#te un ;actor al percepBiei #ociale, care

eprimă modul Fn care individul #e aprecia4ă pe #ine şi Fi aprecia4ă pe alBii7

gli#Gnd permanent Fntre ilu4ie şi o"iectivitate, matricea imaginii de #ine

reuneşte cumulativ eperienBa #ucce#ului / in#ucce#ului, preBuirea /

re#pingerea, deci trăirea Fn repere o;erite de cadrul #ocial, condiBia creşteriio"iectivităBii #ale ;iind repre4entată de ;enomenele de decentrare a imaginii

de #ine, ale cărei ;actori #unt raporturile cu ceilalBi, care #e #tructurea4ă

#tadial, prin parcurgerea cGtorva ;a4e: ;a4a comparaBiilor comportamentale,

;a4a utili4ării unor con#tructe p#ihologice şi ;a4a comparaBiilor p#ihologice

propriu-4i#e. !pre eemplu, conştiinBa e;icienBei proprii e#te condiBionată de

modul de raportare la per#oane de re;erinBă, la eigenBele grupului de

re;erinBă, la nivelul propriu de a#piraBie şi alBi vectori motivaBionali.Cercetarea #ociologică, p#iho#ociologică şi p#ihologică Fn#umea4ă

a#tă4i o paletă diver#i;icată de metode de #tudiere a imaginii de #ine7

4ortret$l 4si@olo;ic permite ordonarea unor caracteri#tici şi atri"uirea de

note pe o #cară Fn trepte pentru di;erite tră#ături de per#onalitate7

in3entar$l $lti1a=ic #e 4ersonalitate Minnesota MMPI permite, la

rGndul lui, mă#urarea in;luenBei ;actorului de Ide4ira"ilitate #ocialăJ7 te#tul

@o are o$F X.2.Y., Fn di;eritele #ale variante, repre4intă un te#t

proiectiv care permite, con;orm aprecierilor lui M. Tlate, o a"ordare

analitico-#intetică a per#onalităBii, ;urni4Gnd in;ormaBii relevante care pot ;i

interpretate Fn termenii IcalităBii Eu-luiJ $%%$, p.$7 Fn varianta proprie,

M. Tlate modi;ică pro"a Fn #en#ul orientării intere#ului #u"iectului #pre

propria per#oană, acea#ta devenind te#tul Cine s$nt e$F, "a4at pe trei

tipuri de anali4ă preliminară, primară şi #ecundară şi mai multe modalităBi

de valori4are: anali!a preliminară #coate la iveală o #erie de particularităBi

ale #u"iectului cum ar ;i #en#i"ilitatea / opacitatea, compleitatea /#implitatea, pro;un4imea / in;antili#mul, inerBia / mo"ilitatea conduitelor

intelectuale7 anali!a primară cuprinde o anali4ă de conBinut a cunoaşterii de

#ine concreti4ată Fn $& teme şi $ de #u"teme de la identitate, Fn;ăBişare

;i4ică, tră#ături p#ihice, re4ultate la FnvăBătură #au Fn muncă, pre;erinBe,

#i#tem relaBional, opinii şi eperienBe, la atitudini ;aBă de viaBă, ;aBă de #ine,

#i#temul orientativ de valori, marile Fntre"ări şi ;rămGntări #peci;ice vGr#tei

#au per#oanei Fn cau4ă, con;licte şi contradicBii, idealul de #ine, #tatutul

per#oanei Fn lume etc., a căror evaluare #e reali4ea4ă după un #i#tem de



criterii completitudinea / incompletitudinea lucrărilor, dominanBa temelor,

conBinutul, coerenBa / incoerenBa, contradicBiile şi contra4icerile, relevanBa

Fn#uşirilor de#cri#e pentru per#oana Fn cau4a7 anali!a secundară urmăreşte

#ta"ilirea manierei generale de redactare a lucrărilor, ;urni4Gnd in;ormaBii

de#pre ;irea #u"iectului şi calitatea proce#ului de autode4văluire, re#pectivatitudinea ;aBă de acea#ta, putGnd ;i di#tin#e şa#e a#emenea maniere: maniera

autoanali4ei reci, o"iective, maniera ;ilo#o;ării, maniera ealtării poetice,

maniera tip Ie#chivăJ şi maniera tip IamalgamJ7 eta4erce4ţia" de#pre care

vor"eşte Piaget, in#i#tă a#upra determinantelor #ociale ale autoaprecierii

vă4ută ca un drum 4ig4agat pe care Fl parcurge #u"iectul Fn proce#ul de

a#imilare H acomodare7 Fntr-o per#pectivă apropiată, !tot4el con#ideră că, a

percepe pe altul Fn#eamnă a-l cla#i;ica Fn anumite categorii #emni;icative #u"unghiul unei culturi şi a lua act de #tatutul şi rolul #ău7 alte metode in#i#tă pe

anali=a 4roces$l$i e4atic, ca demer# participativ, cu autorul "iogra;iilor,

de#crierilor H portret, Fnregi#trărilor #onore, ;ilmului, che#tionarelor7 teoria

constr$ctelor 4ersonale, are Fn vedere anali4e ale comportamentului

o"#erva"il şi alcătuirea unor inventare de per#onalitate.

Pierre Da#en Fşi eplică pre;erinBa pentru termenul de pedagogie

interculturală pentru a de#emna generic #i#temul acBiunii teoretice şi practice

care vi4ea4ă acea manieră de a in#trui care Fnle#neşte IinteracBiunea #olidară

Fn re#pectul diver#ităBii culturaleJ ))), p.6$, mai generoa#ă decGt #impla

primire a di#cipolilor migranBi, dorind #ă #u"linie4e, după cum eplică el

Fn#uşi, că ace#te practici Inu #unt independente de teoriile pe care le relevă

ştiinBele umane şi #ocialeJ idem. Printre ele, aşa numita Ip#ihologie

interculturalăJ, in#pirată Fn mare mă#ură din teoria lui >Fgot#i, potrivit

căruia ontogene4a contemporană creea4ă ;ilme #peci;ice de comportament Fn

care eperienBele #ocio-culturale pre4ente şi trecute #unt intercorelate şi #econdiBionea4ă Fn multiple #en#uri, a#igurGnd o unitate internă a percepBiei

#ociale, care poate genera atGt #tereotipuri, cGt şi re#tructurări de per#pectivă

şi comportament. E#te vor"a de#pre acele atitudini, valori, #tereotipuri,

repre4entări #ociale Fn virtutea cărora #unt ela"orate evaluările, udecăBile şi

comportamentele intergrupale, pe care p#ihologia #ocială le #tudia4ă şi le

valori;ică: e#te etrem de #uge#tivă re;erirea pe care Da#en o ;ace la

stereotipuri: ace#tea pot uca un rol po4itiv atunci cGnd, Fntr-o #ocietate



multiculturală, care predică integrarea mai degra"ă decGt a#imilarea, e#te de

dorit ca identităBile grupurilor #ă ;ie menBinute, relie;ate ))), p.$+.

Pentru 'err apud Da#en, i"idem, p.6+, a#imilarea #emni;ică

a"andonul identităBii proprii Fn ;avoarea comunităBilor dominante, Fn timp ce

integrarea are Fn vedere menBinerea ei, concomitent cu deplina participare aindivi4ilor Fn cadrul noii #ocietăBi H patrie.

2colo unde lip#eşte dorinBa de a #ta"ili relaBii cu comunitatea

dominantă apare I#eparaBiaJ, iar acolo unde #ta"ilirea relaBiilor e#te

o"#trucBionată de grupul dominant #e mani;e#tă I#egregaBiaJ.

.8+8 Perse4ecti3e e4isteolo;ice as$4ra inter>n3%ţ%rii 9i ac$lt$raţiei

1rice proce# de #ociali4are e#te, Fn e#enBă şi Fn primul rGnd FnvăBare,

proce# de a#imilare a eperienBei #ociale mani;e#tat prin #chim"ări de

conduită L.>lă#ceanu, ))+, p.+$. 1"iectivul ei e#te eperienBa Fn

ipo#ta4ele de eperienBă individuală #au colectivă cu re;erire la di;eriBii ei

#u"iecBi indivi4i, grupuri, organi4aBii #au chiar #ocietăBi integrale, iar

conBinutul ei Fl repre4intă normele, valorile, rolurile #ociale, cunoştinBele,

deprinderile, atitudinile, modelele de comportare morală, politică #au pro;e#ională practicate Fn contete micro#ociale interacBiuni şi relaBii

interper#onale #au macro#ociale de la grupuri mici la comunităBi #ociale.

Core#pun4ător ace#tor ultime două tipuri de contete, o parte din cercetările

dedicate FnvăBării vi4ea4ă eplicarea FnvăBării #ociale ca o ;ormă de FnvăBare

inovatoare, "a4ată pe anticipare şi participare, pe a#umarea re#pon#a"ilităBii

individuale şi colective Fn identi;icarea, FnBelegerea şi re;ormularea

pro"lemelor #ociale Fn per#pectiva a#umării de roluri Fn edi;icarea #trategiilor şi proce#elor de4voltării #ociale7 o altă direcBie e#te cea iniBiată de . 3arde,

urmărind ;ocali4area cercetării pe FnvăBarea #ocială, practicată de indivi4i şi

care mi4ea4ă Fn mod #pecial pe rolul ;enomenului p#ihologic al imitaBiei Fn

FnvăBarea comportamentelor #ociale. Miller şi Dollard anali4ea4ă FnvăBarea

#ocială Fn contetul relaBiei care #e #ta"ileşte Fntre un model conduita unor

per#oane #emni;icative şi un o"#ervator imitator. 1rice per#oană di#pune

de tendinBa #au impul#ul de a imita, generea4ă motivaBii de a#imilare a unor

comportamente, care reduc energia impul#ului, ;apt ce con#tituie grati;icaBia



care determină Fntărirea comportamentului. 'andura a de4voltat de pe po4iBii

#ocio"ehaviori#te acea#tă teorie, cu re;erire la #ituaBii micro#ociale,

con#iderGnd că, Fn FnvăBarea prin imitaBie a comportamentelor #ociale #unt

implicate patru tipuri de proce#e:

- atenBionarea identi;icarea comportamentelor modelului- #tocarea comportamentele o"#ervate #unt codi;icate #u" ;orma

repre4entărilor #en4oriale #au ver"ale, care vor ghida imitaBia

- reproducerea p#ihomotorie a comportamentelor

- Fntărirea #au eliminarea comportamentelor Fn ;uncBie de valoarea lor

adaptativă.

Cu re;erire la relaBia cultură H #tructură #ocială Uarl Mannheim

circum#crie #;era #ociologiei cunoaşterii la ideologii #i#teme de idei careo;eră imaginea unei ordini ei#tente şi utopii ideologii Fncă neactuali4ată,

ca re;lectări #u"iective intere#ate, denaturate ale unor grupuri avGnd

anumite mo"iluri. Conci#, #ociologia cunoaşterii radiogra;ia4ă dependenBa

ideilor de cadrul lor #ocial. !e poate, totuşi, chiar şi după Mannheim #ă ei#te

şi Iintelectuali li"eriJ, ce nu au o anumită po4iBie de cla#ă, capa"ili #ă

pro;e#e4e o I#upraideologieJ ca un ;el de #inte4ă a ideologiilor cuno#cute:

;a#ci#m, comuni#m, li"erali#m, con#ervatori#m, care ar putea alimenta o

verita"ilă nouă utopie #ui gene#i# prin #upra#olicitarea valorii paradigmei#ociologiei cunoaşterii apud heorghiBă eană, ))+, p.88.

La noi, Pavel Mureşan a dedicat un amplu #tudiu FnvăBării #ociale, cu

re;erire atGt la #peci;icul teoriilor amintite şi al altor teorii, cGt şi #urprinderii

dimen#iunilor etrem de variate ale ace#tui proce# comple, evidenBiate prin

valori;icarea unei la"orioa#e cercetări. n vi4iunea lui P. Mureşan, cele mai

#emni;icative deo#e"iri Fntre FnvăBarea #ocială #i FnvăBarea cognitivă #unt

următoarele:

2NVĂŢARE C/GNITIVĂ 2NVĂŢARE &/CIALĂ

. 9ormea4ă dimen#iuneaintelectuală a per#onalităBii: proce#e de cunoaştere, concepte,noBiuni, udecăBi, raBionamente,gGndirea.

. 9ormea4ă dimen#iunile:- afectivă emoBii, #entimente şi pa#iuniintelectuale, morale, arti#tice, ştiinBi;ice pro;e#ionale etc.- morală modele de conduită, tră#ături

de per#onalitate, atitudini, convingeri,valori



2NVĂŢARE C/GNITIVĂ 2NVĂŢARE &/CIALĂ

- motivaţională intere#e, a#piraBii,#copuri- socială mentalităBi, concepBii,modele de viaBă, #tiluri interacBionale a per#onalităBii şi grupurilor #ociale.

$. Caracter indus, unidirecţional de la #u"iect la o"iect7 pe plandidactic #e reali4ea4ă de la pro;e#or la elev.

$. Caracter biunivoc #u"iect-#u"iect:#e reali4ea4ă cu precădere ca inter-FnvăBare Fntr-un contet interper#onalam"ii parteneri de interacBiune FnvaBă.

+. Caracter personal individual . +. Caracter interpersonal şi colectiv.6. 2idimensionalitate:- nivel #en4orial7

- nivel logic.

6. /vadridimensionalitate:- nivel cognitiv #ocio-perceptiv, #ocio-

gno#tic7- nivel valoric7- nivel in#trumental7- nivel interacBionalHinterper#onal

. Caracter operaţional : pregă-teşte omul pentru condiBiatehnică a muncii şi ei#tenBei.

. Caracter umanist : pregăteşte omul pentru condiBia #ocială, interumană amuncii şi ei#tenBei.

8. ConBinutul ei #e #chim"ă #au#e Fm"ogăBeşte odată cu

de#coperirea de noi adevăruriştiinBi;ice caracter ştiinBi;ico H didactic.

8. Caracter istoric: conBinutul ei #e#chim"ă odată cu #chim"area

#tructurilor, #i#temelor, normelor şivalorilor #ociale.

&. (ecanism: #e reali4ea4ă caFnvăBare de #emnale, condiBionăride a#ociaBii #timul H ră#pun#,FnlănBuiri şi #erieri de a#ociaBiiver"ale, FnvăBare de di#criminări,de concepte şi reguli, re4olvări

de pro"leme, etc.

&. (ecanism: #e reali4ea4ă ca inter FnvăBare prin auto-eperimentare şiintereperimentare, Fntărire şi pedeap#ă,o"#ervare şi imitare, condiBionare#ocială a#ociativă şi in#trumentală, prinin#trucBiuni ver"ale, participare,

identi;icare empatie, argumentare,convingere, FnvăBare de roluri #ociale.*. Caracter parţial şi subordonat : priveşte ;ormareanumai a unei dimen#iuni a per#onalităBii şi #e #u"ordonea4ă;ormelor ce prive#c ;ormareaintegrală a per#onalităBii.

*. Caracter sistemic, holodinamic şiintegrator Fşi #u"ordonea4ă #i#temic,Fntr-o integralitate evolutivă, toatecelelalte ;orme ale FnvăBării şi a"ordea4ăFntr-o per#pectivă integral-dinamică;ormarea per#onalităBii. holodinamic Ztermen inventat de 3itone, careFn#eamnă o modalitate de a"ordareinterdi#ciplinară şi dinamică a unuio"iect, proce#, ;enomen.

+



+$

.8:8 <orarea actorilor c!4$l$i 9colar >n s4irit interc$lt$ral

ntr-o recentă lucrare privind conceptele e#enBiale ale #ociologiei, Li#a

N. Mc ntre ))), p.6$-6), pove#teşte cum, la un cur#, un #tudent #-aapropiat de ea şi i-a #pu#: I!ociologia e#te lucrarea diavoluluiVJ, după care a

di#părut. (u l-a mai vă4ut niciodată, dar a con#iderat că aprecierea lui,

pro;und greşită şi de neacceptat, i-a o;erit şan#a #ă re;lecte4e a#upra ace#tei

che#tiuni şi #ă devină #igură că, dacă diavolul ei#tă, atunci el tre"uie #ă

ura#că #ociologia mai mult decGt orice altceva. E#te adevărat că #ociologia a

apărut Fntr-o perioadă Fn care numeroşi oameni inclu#iv #ociologi, au lan#at

interogaBii cu privire la autoritatea liderilor religioşi. E#te, de a#emeneaadevărat că unii dintre aceşti #ociologi timpurii au nă4uit #ă reaşe4e cGndva

pe alte po4iBii religia. Dar a#ta nu #emni;ică Fn nici un ca4 o eventuală vocaBie

antireligioa#ă a #ociologiei. 9aptul că #ociologii şi #ociologia adoptă o

atitudine #ceptică #au interogativă poate con#titui o ameninBare pentru

anumite per#oane #ă 4icem, pentru nişte lideri religioşi, nu Fn#eamnă, Fn#ă,

că #ociologii re#ping in#tituBia #ocială a religiei #au pun #u" #emnul Fntre"ării

divinitatea, pro"leme care ie# din cGmpul propriu de cercetare al #ociologiei.

!ociologii Fşi ;ocali4ea4ă preocupările pe faptele observabile, deci, cu alte

cuvinte, ei #unt intere#aBi de realitatea empirică H realitatea care poate ;i

o"#ervată Fn #en# ;i4ic, adică poate ;i vă4ută, au4ită, pipăită, miro#ită, #au

gu#tată.

!pre eemplu, #ociologul care cercetea4ă #e va Fntre"a: I!unt oamenii

dintr-o anumită #ocietate credincioşi religioşiWJ, ICe in;luenBă au idealurile

lor religioa#e a#upra comportamentului indivi4ilorWJ, #au ICare #unt ;uncBiile

mani;e#tate #au latente ale religiei Fn #ocietateWJ şi nicidecum nu #e vaFntre"a: IEi#tă Dumne4euWJ, ICare Dumne4eu e#te mai iu"itor: al

catolicilor, al mu#ulmanilor, al evreilor #au al prote#tanBilorWJ, #au IE#te

religia [ #uperioară #u" a#pectul ideilor şi practicilor religiei YWJ, acea#ta

nerepre4entGnd pro"leme de ordin #ociologic.

!piritul o"edient Fi e#te cu totul #trăin #ociologiei. EperienBa multor

Bări ilu#trea4ă că dictaturile Fncep prin a Fnregimenta, ori, dimpotrivă a

concedia pe #ociologi atGta vreme cGt pun Fntre"ări incomode #au prime#c cu



++

#ceptici#m deci4iile dictatorului. !ociologia poate Fn;lori doar Fn #ocietăBile

li"ere.

9ormularea #tudenBilor #ociologi lucru vala"il şi pentru alte

#peciali4ări a pu#-o de multe ori pe autoare, pro;e#oară de #ociologie, la o

;acultate de #ociologie, Fn #ituaBia de a o"#erva că unii #tudenBi deveneaucontrariaBi cGnd a;lau re4ultatele unor cercetări #ociologice, ceea ce ilu#tra

ei#tenBa unui şoc al momentului Fn care a;lau că ceea ce ei ştiau că ar ;i

adevărat, e#te Fn realitate ;al#. Pentru a#emenea #ituaBii Ma Xe"er vor"eşte

de#pre ;apte Iincon;orta"ileJ Iincovenient ;act#J, iar Fn accepBie =e"eriană

menirea pro;e#orului de #ociologie e#te de a-l FnvăBa pe #tudent #ă recunoa#că

ace#te adevăruri aparent paradoale pentru cei cu preudecăBi de tipul

atitudinilor parti4ane #au opiniilor politice. Eemple de a#emenea ;apteincon;orta"ile cule#e de autoare dintr-o #erie de cercetări #ociologice de#pre

viaBa Fn !tatele ?nite #unt: #alari4area di#criminatorie a "ăr"aBilor Fn raport cu

;emeile, #au a al"ilor Fn raport cu a;ro-americanii pentru eact aceleaşi #lu"e

şi cu acelaşi nivel de cali;icare7 con#tatarea că maoritatea adulBilor care

a"u4ea4ă #eual de copii #unt hetero#euali7 promovarea Fn FnvăBămGntul

#uperior Bine #eama mai mult de #tatutul #ocio-economic al părinBilor decGt de

inteligenBa şi calităBile dovedite Fn liceu7 ;emeile cu #tandard de viaBă mai

ridicat au mai puBini copii decGt cele cu #tandard #că4ut7 prieteniile dintreoameni de ra#e di;erite #unt mai #tatornice decGt cele dintre oamenii aceleaşi

ra#e. De#eori #tudenBii reacBionea4ă ca şi cum ace#tea ar ;i emergente din

gGndirea pro;e#orului. n ;ond, pro;e#orul a#piră #ă de4volte #piritul critic al

#tudentului şi capacitatea ace#tuia de a de#coperi ;apte care demon#trea4ă

compleitatea realităBii #ociale. 2#pectul cel mai caracteri#tic al ace#tei

compleităBi Fl con#tituie modurile diver#e Fn care anali4a şi percepBia ;aptelor

şi realităBii #ociale #unt #u"iectivi4ate #au alterate prin intermediul unor e;ecte#au ;enomene individuale #au de grup, de genul atri"uirii #au raBionali4ării,

e;ectului halo, e;ectului Pgmalion, groupthin etc.

2utoarea eempli;ică cu re;erire la etnocentri#m, de;init drept

Iproce#ul de apreciere a altor popoare, a normelor şi o"iceiurilor lor, ca

in;erioare Fn raport cu propriul popor şi propriile norme şi o"iceiuri. Ca şi Fn

ca4ul ;enomenelor amintite mai #u#, şi Fn anali4a etnocentri#mului #unt de

avut un a#pect po4itiv şi unul negativ. 2#pectul po4itiv al etnocentri#mului

e#te ;aptul că generea4ă un climat de #olidaritate #ocială. Partea negativă e#te



+6

cea di#;uncBională şi di#criminativă, care aduce preudicii şi generea4ă #ituaBii

etrem de grave de tipul IgenociduluiJ #au Ipuri;icării etniceJ.

?n ta"el #uge#tiv e#te cel preluat de autoare după Levine şi Camp"ell

)&$:

2titudini etnocentrice Fn raport cu propriul grup şi alte grupuri:n raport cu propriul grup: n raport cu alte grupuri:Mem"rii grupului #unt apreciaBi ca

virtuoşi şi #uperiori.Mem"rii celorlalte grupuri #unt

apreciaBi ca nevrednici, imorali, şiin;eriori.

Propriile valori #unt apreciate cauniver#ale şi intrin#ec adevărate.

>alorile celorlalte grupuri atunci cGnddi;eră de valorile propriului grup #untapreciate drept ;al#e.

Propriile o"iceiuri #unt apreciate ca

originale pro;und omeneşti şire;lectGnd cu adevărat Inatura umanăJ.

1"iceiurile celorlalte grupuri #unt

apreciate drept #u#pecte, in;erioare şilip#ite de atri"ute umane.

!e eempli;ică a#emenea tendinBe precum cele pre4entate Fn ta"el prin

actele la care #-au dedat coloni4atorii 2mericii, care au con#iderat ace#t

continent ca Inelocuit de oameniJ şi care i-au a#imilat pe indigeni de multe

ori Ianimalelor #ăl"aticeJ, ceea ce a con#tituit o u#ti;icare a uciderii lor.

2lte eemple Fi prive#c pe americanii Fnşişi #au pe europeni, #upuşi, la

rGndul lor unor proce#e de di#criminare: pentru mulBi a#iatici americanii

miro# urGt cu re;erire #pecială la miro#ul produ# de con#umul de produ#e

lactate, iar pentru populaBia a;ricană 3onga #ărutul e#te un o"icei care

produce de4gu#t şi oroare.

Pentru #ociologi, a;irmă aceeaşi autoare, etnocentri#mul e#te Fn mod

#pecial periculo# FntrucGt el #e re;u4ă FnBelegerii: a FnBelege Fn#eamnă a-i

vedea pe ceilalBi Fn propriul lor contet #ocial7 ori, etnocentri#mul,

dimpotrivă, Fi udecă pe ceilalBi Fn termenii propriei #ocietăBi, propriei culturi.2 evita etnocentri#mul e#te, tocmai un lucru care poate ;i etrem de di;icil,

pentru că pre#upune depăşirea, de cele mai multe ori, a unui Işoc culturalJ şi

pentru că implică cu nece#itate acel Irelativi#m culturalJ şi acea empatie ;ără

de care e#te impo#i"ilă eplicaBia şi FnBelegerea ;enomenelor aparBinătoare

altor culturi.

EducaBia umani#tă şi interculturală e#te a#tă4i Fn atenBia tuturor

#i#temelor de educaBie şi a tuturor educatorilor. @i ele #unt un re4ultat al



FnvăBării #ociale a cărei mi#iune e#te Fntr-o continuă epan#iune, ;apt ilu#trat

de Pavel Mureşan Fn următoarea tipologie op. cit., p.+*-+):

3ipuri de FnvăBare #ocială şi re4ultatele lor

. Prin o"#ervare şi organi4are Comportamente #ociale elementare, moduride pre4entare, adre#are, comunicare, #alut,tehnici de re4olvare a unor #ituaBii #ociale,epre#ii ver"ale, ;aciale, emoBionale.

$. Prin auto şi inter -e:perimentare

3răiri a;ective po4itive #au negative,eperienBe de viaBă, cunoştinBe, a"ilităBi şicapacităBi de acBiune #ocială elementară şicompleă.

+. Prin recompen#ă şi pedeap#ă ReacBii, mişcări intenBii, tendinBe, dorinBeetc., acceptate şi condiBionate #ocial, de4văBarea

celor inde4ira"ile #ocial.6. Prin condiBionare #ocială

operantăReacBii, acBiuni, atitudini, mişcări #ociale

condiBionate po4itiv.. nvăBare incidentală EperienBe de viaBă, capacităBi de deci4ie şi

de acBiune rapidă Fn #ituaBii critice, #trategii şitehnici de control #ocial şi de prevenire a#ituaBiilor #ociale con;lictuale, vigilenBă #ocialăetc.

8. Prin condiBionare a#ociativă Re;lee, #tereotipuri, deprinderi şiautomati#me, #im"oluri, #emne #ociale

condiBionate.&. nvăBare directă, prinin#trucBiuni ver"ale,argumentare şi convingere

1pinii, atitudini, convingeri, #tiluri cognitiveorientări valorice, capacităBi şi aptitudini decomunicare, argumentare şi convingere, tehnicide per#ua#iune.

*. nvăBare prin imitaBie ConcepBii, mentalităBi, a#piraBii, intere#e,idealuri, valori, modele şi #tiluri de muncă şiviaBă, moduri de trăire, gGndire, acBiune,#entimente etc.

). nvăBarea rolurilor #ociale !tiluri inter - acBionale, orientări valorice,concepBii de#pre lume şi viaBă, tră#ături de per#onalitate, de grup şi de cla#ă, capacităBi şiaptitudini p#iho#ociale de organi4are şiconducere a grupurilor7 aptitudini de deci4ie,control şi previ4iune #ocială7 autocontrolul şiconcepBia de#pre #ine7 autocunoaşterea şiintercunoaşterea7 interiori4area normelor şivalorilor #ociale, a conBi-nuturilor rolurilor #ociale7 modele de gGndire, trăire şi comportare

individuală, colectivă şi #ocială, inteligenBă#ocială etc.



1 #erie de autori ;ac di#tincBie Fntre 'nvăţarea socială şi 'nvăţarea

societală. n timp ce prima are Fn vedere Fn mod deo#e"it Fn#uşirea de către

indivi4i a comportamentului #ocial 2. 3ucicov H 'ogdan, cea deHa doua

evidenBia4ă un proce# de FnvăBare Fn care #u"iectul ace#teia e#te Fntreaga

#ocietate C. Mamali. Deşi ei#tă o #erie de #imilarităBi şi mecani#mecomune, totuşi, cele două #e di#ting calitativ:

o 3nvăţarea socială implică o notă emoBională de participare a;ectivă

a #u"iectului Fn proce#ul Fn#uşirii eperienBelor, rolurilor, comportamentelor

#ociale, implicării Fn relaBiile #ociale şi interumane, a#imilării unor

#emni;icaBii şi valori, ;ie că FnvăBarea e#te de tip o"#ervaBional, ;ie că #e

reali4ea4ă participativ, ;ie că e#te competitivă, ;ie că e#te cooperativă, ;ie de

participaBie ierarhică, ;ie cu e;ort integral şi ea poate ;i relativ preci# evaluată prin anali4a de4voltării p#ihice şi #ociale a #u"iectului7

o 3nvăţarea societală e#te imper#onală, dar mai ale# interper#onală şi

tran#per#onală, ;iind mediată atGt de mecani#me prin ecelenBă p#ihologice,

ca şi Fn ca4ul FnvăBării #ociale, dar şi de altele de ;actură p#iho#ocială şi

#ociologică, implicGnd #au nu unelte, valori, relaBii interumane, con#tituind o

premi#ă, dar şi un re4ultat al #olidarităBii şi coe4iunii unor colectivităBi mai

mici #au mai mari, care #unt angaate Fn proce#e de de4voltare7 principalele ei

;orme, de#cri#e de 2. 3ucicov H 'ogdan, C. Mamali, P. Mureşan, #untFnvăBarea de menBinere şi cea inovatoare, prima urmărind de4voltarea Fn

condiBiile menBinerii #tatu-\uo-ului, iar cealaltă punGnd Fn di#cuBie toate

varia"ilele de4voltării #ociale, avGnd un caracter pro"lemati4ant şi

reali4Gndu-#e prin participare şi anticipare.

Principalele valori, pe care maoritatea autorilor care a"ordea4ă

educaBia interculturală le au Fn vedere Fn mod deo#e"it ca puncte de reper

pentru o pedagogie interculturală #au relativi#mului cultural şi acBiuneaeducativă ca mediere interculturală. 1elativismul cultural e#te o concepBie

care implică evaluarea oricărui comportament prin raportarea la o realitate

#ocială concretă, la un contet concret i#toric, cultural, comunicaBional.

Con;orm Perregau ))), p.)+, Ia te Fntre"a a#upra locului culturii tale Fn

multitudinea culturilor lumii, a renunBa la impunerea ace#teia şi a nu o mai

con#idera #ingura demnă de a ;i Fmpărtăşită, toate ace#tea Bin de conceptul de

relativi#m cultural, con#iderat de#eori atunci cGnd e#te practicat cu



moderaBie, neeclu#ivi#t, un principiu de "a4ă al a"ordării interculturale Fn

educaBie.J

a Core#pun4ător celor două ;orme de FnvăBare anali4ate, comunicarea

interculturală pre#upune Fn opinia lui C. Cucoş, două componente:

comunicarea per#onală #i comunicarea #ocială. Cea per#onală depinde decompetenBele comunicaBionale cognitive, a;ective şi operaBionale ale

primitorului. Cea #ocială implică o comunicare interper#onală #i o

comunicare mediatică, ce pre#upune interacBiuni de ordin #ocial.

&EMINAR

O 0tiinţele socio $ane 9i #esc@i#erile lor s4re interc$lt$ralitate

o 2nali4aBi #peci;icul di;eritelor şiiinBe #ocio H umane şi evidenBiaBi

concepte şi arii pro"lematice cu #peci;ic intercultural7

o 2nali4aBi mecani#mele prin care un cercetător poate pătrunde Fn

#i#temul cultural al alterităBii7

o Ce e#te Işocul culturalJ şi care #unt elementele #ale de;initoriiW

Cum poate ;i el depăşitW

O Co4re@ensi$nea interc$lt$ral% ca @erene$tic% a alterit%ţii

o Ce tipuri de mediere angaea4ă competenBa interculturală a

pro;e#oruluiW

o PlecGnd de la tipurile cuno#cute eempli;icaBi şi anali4aBi două

#trategii care intervin Fn proce#ul medierii culturale.

BIBLI/GRA<IE5

. Clement, E., Chantal, D., 0an#en-Love, L., Uahn, P., 9ilo4o;ia de la 2 la T,

'ucureşti, Ed. 2ll EducaBional, ))).

$. Cucoş, C., EducaBia. Dimen#iuni culturale şi interculturale., aşi, Ed. Polirom,

$%%%.

+. Da#en, P., Perregau, C., Re, M., EducaBia interculturală. Eperiente, politici,

#trategii, aşi, Ed. Polirom, ))).6. Uendall, D., !ociolog in 1ur 3ime#. 3hird Edition., 3hom#on Learning, $%%%.



. Mo#covici, !., P#ihologia #ocială a relaBiilor cu celălalt, aşi, Ed. Polirom, ))*.

8. (eculau, 2., (oi şi Europa, aşi, Ed. Polirom, $%%$.

&. Plugaru, L., !ociologia educaBiei, 'raşov, Ed. ?niver#itatea I3ran#ilvaniaJ, $%%+.

*. DicBionar de p#ihologie #ocială, 'ucureşti, Ed. @tiinBi;ică şi Enciclopedică, )*.



+8

I&T/RIE 0I INTERCULTURALITATE

+8,8 Antic@itate 9i interc$lt$ralitate

+8.8 Cre9tinis$l 9i i4act$l s%$ interc$lt$ral

+8+8 Etnicitatea >n s4aţi$l ro!nesc

+8:8 Vocaţia interc$lt$ralit%ţii la ro!ni

+8-8 As4ecte conte4orane ale con3ieţ$irii >n s4aţi$l ro!nesc

Moto: I2 trăi şi a lă#a şi pe alBii #ă trăia#că]J

+8,8 Antic@itate 9i interc$lt$ralitate

3ema Fşi propune #ă pre4inte di;erite etape şi a#pecte aleinterculturalităBii Fn decur#ul 4timpului istoric5 FncepGnd cu antichitatea şi

aungGnd pGnă Fn contemporanitate.

Reali4ată o"ligatoriu, ordonat, nece#ar #au "enevol, interculturalitatea

şi-a gă#it epre#ia Fn gene4a civili4aBiilor, contactele Fntre civili4aBii, ei#tenBa

#tatelor univer#ale, Fn religiile univer#ale, Fntre care şi creştini#mul, naşterea

şi evoluBia unor popoare, Fntre care şi poporul romGn #au convieBuirea

ace#tora cu alte etnii. (u ei#tă Fn lume popor #au lim"ă pură.n monumentala #a operă I!tudiu a#upra i#torieiJ 2rnold N.3on"ee

aunge la conclu4ia că au ei#tat Fn lume două4eci şi una de civili4aBii, din

care şapte #unt Fncă Fn viaBă. Pai#pre4ece #-au #tin# şi din ace#tea cel puBin trei

cea egipteană, cea #umeraniană şi cea minoică #e cu;undă pGnă IFn 4orii

i#torieiJ. Pe lGngă #ocietăBile civili4ate autorul identi;ică şi pe#te 8% de

#ocietăBi primitive, #tudierea cărora i-a permi# #ă ;ormule4e anumite legi. Din

cele două4eci şi unu de civili4aBii, cGteva #unt atGt de #trGn# legate Fntre ele,

adică cu atGtea a#pecte de interculturalitate FncGt #unt greu de #ta"ilit preemBiunile. Mai mult, #ocietăBile #ocotite primitive #unt tot atGt de vechi pe



cGt de vechi e#te neamul omene#c, iar un element permanent şi ;undamental

de di;erenBiere Fntre #ocietăBile primitive şi civili4aBii nu a putut ;i #ta"ilit.

Pornind de la mutaBia #ocietăBilor primitive Fn civili4aBii #-a con#tatat

că acea#tă evoluBie con#i#tă Fn tran4acBia de la o condiBie #tatică, la o

activitate dinamică, e;ectuată Fntr-un cadru organi4at.

&tatele $ni3ersale * s4aţii #e interc$lt$ralitate

!tatele univer#ale, religiile univer#ale, epocile i#torice, #unt ;actori

care une#c Fntre ele civili4aBii care pot ;i atGt contemporane, cGt şi

necontemporane Fn timp şi #paBiu. !tatele univer#ale #e con#tituie după epoca

de de#trămare a civili4aBiilor cărora le a#igură unitatea politică, niciodată

Fnaintea ace#tei epoci. 2#emenea #tate #unt Fntotdeauna produ#e ale minorităBiicreatoare care con#tituie condiBia indi#pen#a"ilă pentru in#tituirea şi menBi-

nerea lor. Ele con#tituie de a#emenea epre#ia unei re#taurări importante Fntr-

un proce# de de4integrare care #e mani;e#tă prin pul#aBii #ucce#ive pe ritmul

anarhie - re#taurare. 1dată con#tituite ca #tate univer#ale, toate au cre4ut Fn

Imiraul nemuririiJ, Fntre ele numărGndu-#e şi mperiul Roman.

#toria mperiului Roman, care a Fn#emnat #tatul univer#al al

civili4aBiei elene, a ;o#t con#iderat de către generaBia care a in#tituit

paxromana, Fn4e#trat cu harul nemuririi. 3it Liviu #cria, cu ne#trămutată

credinBă, de#pre Icetatea Fntemeiată pentru vecieJ. ?nele din ace#te imperii

au #upravieBuit Fntr-adevăr prin #tatele #ucce#orale, prin in#tituBii, prin lim"ile

moderne care au avut la "a4ă lim"a lor cla#ică, prin religii, prin popoarele #au

comunităBile etnice pă#trate. 9rancul Clovi#, de pildă, care a ;o#t cel mai mare

noroco# dintre toBi Fntemeietorii de #tate #ucce#orale "ar"are Fn urma

de#trămării mperiului Roman, a căpătat Fndată după convertirea #a la

catolici#m, titlul de procon#ul şi Fn#emnele con#ulare de la Fmpăratul2na#ta#ie care domnea Fn Con#tantinopol. @i #ucce#ul lui Clovi# #e poate

mă#ura prin aceea că nu mai puBin de opt#pre4ece regi care au domnit Fn

9ranBa, Bara cucerită de el, au purtat Fn #curgerea vremii, numele rege#c Loui#

Ludovic, adică o variantă a numelui lui Clovi#.$

mperiul Roman, la ;el ca alte #tate univer#ale au creat şi implantat

in#tituBii care au adu# la interculturalitate.

3on"ee, 2., 6tudiu asupra istoriei, 6inte!ă a volumelor 7 8 de 6omervell, D., /.,'ucureşti, Ed. 0umanita#, ))&, p. 88-8*.$ 3on"ee, 2., op. cit., vol. >- [, p. 6.



Co m unicaBiile #unt Fn ;runtea li#tei pentru că ele repre4intă in#tituBia

cheie de care depinde ei#tenBa Fn#ăşi a unui #tat univer#al. Ele repre4intă

in#trumente de control politic a#upra lor. 2ce#te linii imperiale vitale #unt

multe ;ăcute de oameni, cum #unt şo#elele amenaate, dar includ şi căi de

comunicaBie InaturaleJ, adică ;luvii, mări, #tepe, toate ace#tea neputGnd ;i căie;iciente de comunicare dacă nu #unt controlate de autorităBi. Ele includ şi

miloacele de tran#port, care Fn multe ca4uri au ;o#t organi4ate Fn #erviciul

poştal imperial pentru menBinerea controlului a#upra tuturor provinciilor. n

acelaşi timp un #i#tem de comunicaBie odată con#tituit a ;o#t ;olo#it de

"ene;iciari pentru care n-a ;o#t conceput. Ca4urile au ;o#t atGt de numeroa#e

FncGt putem con#idera o a#emenea tendinBă ca ilu#trGnd o IlegeJ i#torică7

comunicaBiile au du# Fn cele din urmă la o uni;icare la nivel glo"al.

Garni=oane 9i colonii

Po#turile Fnaintate ale #priinitorilor credincioşi ai regimului imperial

repre4intă parte integrantă din oricare #i#tem imperial de comunicaBii.

2#emenea #priinitori FnarmaBi pot ;i #oldaBi Fn #erviciul activ, veterani Fn

retragere #au chiar civili. Pre4enBa, FndemGnarea şi vigilenBa ace#tor #trăeri

a#igură #ecuritatea indi#pen#a"ilă ;ără de care atGt şo#elele cGt şi podurile #-ar

dovedi ;ără mare ;olo# pentru autorităBile imperiale. 2ce#t gGnd l-au avut

FmpăraBii romani cGnd au Fntemeiat colonii de cetăBeni romani, dotate cu

autonomie locală Fn Binuturi din cele mai Fndepărtate, din 'ritania pGnă Fn

Me#opotamia, din (ordul 2;ricii pGnă Fn Europa centrală, inclu#iv Fn Dacia.

mperiul Roman a ;ăcut ma#ive coloni4ări cu locuitori din di;erite

provincii, Fn altele contri"uind la interculturalitatea ace#tora. arni4oanele

militare permanente aung #ă ;ie locurile Fn care #e ame#tecă pa4nicii Binutu-

rilor de graniBă cu cetele ră4"oinice de "ar"ari, care cu timpul #e a#imilea4ă,mai FntGi Fn domeniul tehnicii militare şi ulterior Fn domeniul culturii.+

Pro3inciile

ntocmai ca şi garni4oanele şi coloniile, provinciile au menirea de a

pă#tra şi apăra #tatul univer#al din care ;ac parte şi de a pă#tra #ocietatea al

cărui cadru politic a aun# #ă ;ie ace#t #tat univer#al. mperiul Roman e#te

em"lematic din ace#t punct de vedere, provinciile ;iind menite #ă pă#tre4e şi

+ 3on"ee, 2., op. cit., p. 6+.



#ă apere #upremaBia puterii şi #ă umple vidul politic re4ultat Fn urma

pră"uşirii #au nimicirii ;o#telor #tate locale ve4i Dacia lui Dece"al.

Ca4italele

Capitalele #tatelor univer#ale au repre4entat Fntotdeauna aşe4ări prielnice pentru iradierea tuturor varietăBilor de in;luenBă culturală. ve4i

Roma - ICetatea eternăJ #au Con#tantinopolul devenit n#tan"ul, capitala

celor două mari imperii: 'i4antin şi 1toman.

Libae 9i scrieri o1iciale

1rice #tat univer#al Fşi con#truieşte miloace o;iciale de comunicaBie

mentală şi un #i#tem vi4ual de comunicaBie. n aproape toate ca4urile, un#i#tem vi4ual a luat ;orma Fn#emnării lim"ii o;iciale. Lim"a latină, ca lim"ă

o;icială a mperiului Roman a repurtat un trium; etraordinar Fn provinciile

occidentale ale imperiului şi Fn Dacia. n ace#te provincii, după căderea

Romei, #-au ;ormat popoarele şi lim"ile neolatine, ei#tente a4i: poporul şi

lim"a italiană, ;rance4ă, #paniolă, portughe4ă şi romGnă, care repre4intă cea

mai preBioa#ă moştenire a mperiului Roman.

Dre4t$ln domeniul dreptului #tatul univer#al, de alt;el ca şi Fn alte domenii,

tre"uie #ă Bină #eama de moştenirea uridică a #tatelor cucerite. n mperiul

Roman a trăi #u" acBiunea dreptului roman era un privilegiu #peci;ic şi ;oarte

preBuit al cetăBeniei romane. Etinderea progre#ivă a cetăBeniei romane Fn

ma#e tot mai largi de #upuşi ai imperiului n-a aun# la capătul ei decGt Fn clipa

promulgării edictului lui Caracalla, Fn anul $$ d. 0. n pre4ent principalii

moştenitori direcBi ai #i#temului uridic roman tre"uie căutaBi printrecanoanele 'i#ericii creştine H ortodoe - ră#ăritene şi ale 'i#ericii creştine-

catolice occidentale.

Calen#areleJ one#a

La orice nivel al vieBii #ociale care depăşeşte #tadiul primitiv, unităBile

pentru mă#urarea timpului, di#tanBei, lungimilor, volumelor, greutăBilor şi

valorilor, con#tituie nevoi #ociale indi#pen#a"ile. !i#temele de circulaBie de

ace#t gen #unt mai vechi ca #tatele organi4ate. Ele devin pro"leme importante



de #oluBionat pentru #tate de Fndată ce ace#tea #e con#tituie, cu atGt mai mult

acea#tă o"ligaBie avGnd-o #tatele univer#ale.

Din toate ;elurile de mă#uri #tandard, #i#temul de mă#urare a timpului

e#te cel a cărui nevoie #e re#imte Fn mod deo#e"it. Din #eria calendarelor

cuno#cute ne e#te mai aproape calendarul iulian şi cel gregorian de a4i. uliu#Ce4ar a impu# pe cale dictatorială conclu4iile la care aun#e#eră a#tronomii, a

introdu# calendarul ce Fi poartă numele, care #e apropia atGt de mult de

eactitatea a#tronomică FncGt a răma# Fn u4 mai mult decGt un mileniu şi

umătate. 2#ocierea calendarelor cu religia e#te #coa#ă Fn relie; de acelaşi

calendar iulian. n #ec. al [>-lea ace#ta rămă#e#e Fn urmă cu 4ece 4ile, aşa

FncGt #arcina corectării ace#tuia şi-a luat-o Papa rigore al [-lea Fn *$,

de unde şi numele calendarului gregorian. (u toate #tatele şi popoarele auacceptat uşor ace#t calendar. 2nglia prote#tantă l-a adoptat Fn anul &$, iar

RomGnia Fn )). n pre4ent e#te un calendar univer#al ;olo#it de unele

popoare, Fn paralel cu cel propriu. ve4i la evrei, chine4i, etc.

Mone#a

Primul pa# #pre "aterea şi ră#pGndirea monedei a con#tat Fn alegerea

unui anumit "un care #ă poată ;i inve#tit cu ;uncBia de miloc de #chim" şi

prin ace#ta #ă capete o valoare de circulaBie, independentă ;aBă de valoarea lui

intrin#ecă, de ;olo#inBă.

Din punct de vedere comercial au ei#tat #trGn#e legături Fntre lumile

egipteană, "a"ilonică, #iriacă şi elenă. n cadrul ace#tor legături, ;olo#irea

metalelor preBioa#e ca mă#ură a valorilor, #u" ;ormă de "are uşor de cGntărit,

aun#e#e #ă ;ie de u4 curent, cu #ute şi chiar mii de ani Fnainte ca guvernele

anumitor cetăBi greceşti de pe Bărmul a#iatic al Mării Egee #ă aungă #ă "ată

moneda Fn primele decenii ale #ec. al >-lea F. 0. De atunci moneda şi-aurmat drumul ei glorio# Fn i#torie. CGrmuirea romană a "ăgat repede de

#eamă marea importanBă a "aterii unei monede de circulaBie univer#ală -

denarul H mai FntGi repu"lican şi apoi imperial, care a unit Iorbis romanus5

Fn plan comercial. Metodele moderne de a ră#pGndi ştirile, miloacele

contemporane de propagandă, de la tim"rele poştale pGnă la pre#ă şi la radio,

Fşi a;lă core#pondenBa Fn #i#temul monetar imperial roman, unde moneda şi-a

dovedit marea şi unica ei capacitate ca miloc de propagandă.



6 3on"ee, 2., op. cit., p. %$-%6.

66

A#inistraţia ci3il%

!tatele univer#ale au adoptat #oluBii ;oarte di;erite, chiar contra#tante

Fn ceea ce priveşte #tructura admini#traBiilor civile.

n mperiul Roman pentru a #e con#titui cadrele admini#trative #-au

;olo#it elementele tran#mi#e de moştenirea #ocială şi culturală a epocilor anterioare. ?lterior Fn cadrul admini#traBiei civile romane #-a angaat ordinul

ecve#tru, #au cu alte cuvinte, cla#a milocie, care #e Fndeletnicea cu negoBul şi

care a aun# #ă cGştige teren, atGt pe #eama lumii in;erioare, a #clavilor, cGt şi

pe #eama ari#tocraBiei #enatoriale. 'iruinBa ace#tui ordin a#upra rivalilor #ăi a

;o#t FndreptăBită prin e;icienBa şi cin#tea de#ăvGrşită cu care ;uncBionarii

admini#trativi din ordinul ecve#tru şi-au Fndeplinit Fndatoririle. Provinciile

romane au ;o#t admini#trate e;icient. Dar cele care au "ene;iciat cel mai multde pe urma #i#temelor admini#trative imperiale romane au ;o#t "i#ericile, care

au preluat ace#t model prin mai mulBi ;uncBionari deveniBi clerici 6 şi mari

prelaBi.

+8.8 Cre9tinis$l 9i i4act$l s%$ interc$lt$ral

4voarele

Creştini#mul, la ;el ca toate marile religii, iudai#mul, i#lami#mul,

hindui#mul şi "udhi#mul, #e de;ineşte ca mare religie prin ponderea in;luenBei

i#torice, originalitatea şi pro;un4imea me#aului #ău, precum şi prin numărul

mare al adepBilor #ăi. Marile religii au modelat şi continuă #ă modele4e

cultura univer#ală a omenirii. Creştini#mul a devenit Fn timp cea mai glo"ală

şi univer#ală dintre toate marile religii care au apărut Fn trecut Fn 1rientul

apropiat şi Fndepărtat, iar in;luenBa #a a cre#cut devenind tot mai mare.Creştini#mul, ca epre#ie a interculturalităBii poate ;i urmărit de la apariBia,

de4voltarea, a;irmarea şi glo"ali4area #a pGnă Fn pre4ent. 1 a#emenea anali4ă

;iind prea amplă pentru #copul no#tru, am #electat cGteva a#pecte ale evoluBiei

creştini#mului ca epre#ie a interculturalităBii.

Mediul Fn care a apărut l-a con#tituit mperiul Roman, unde ei#ta un

#entiment al unităBii omenirii #u" o lege univer#ală. 2ce#t mediu a ;o#t

;avora"il pentru primirea unei Evanghelii care proclama unitatea omenirii



6

căreia i #e o;erea #alvarea din păcatul originar şi apartenenBa la 'i#erica

creştină, cea a trupului lui 0ri#to#. 2cea#tă lume, relativ paşnică, care

"ene;icia de un #i#tem de drumuri ecelente, a uşurat depla#area primilor

creştini dintr-un loc Fn altul, a#t;el că aceştia au putut predica Evanghelia

oamenilor de pretutindeni. mperiul Roman poate ;i a#ociat cu mediul political creştini#mului, 2tena a ;o#t cea care a autat la a#igurarea unui mediu

intelectual propice pentru propagarea Evangheliei. Romanii au ;o#t

cuceritorii politici ai grecilor, care, aşa cum #pune poetul 0oraBiu, i-au cucerit

pe romani din punct de vedere cultural. Evanghelia univer#ală avea nevoie de

o lim"ă univer#ală ca #ă poată avea un impact cGt mai mare a#upra lumii. 2şa

cum engle4a a devenit lim"a univer#ală Fn lumea modernă şi cum latina a

devenit lim"a univer#ală Fn lumea FnvăBaBilor medievali, tot aşa greaca a ;o#tlim"a univer#ală pentru lumea antică. n mperiul Roman orice om cult

cunoştea atGt greaca cGt şi latina. Doar recent #-a de#coperit că greaca (oului

3e#tament a ;o#t greaca omului de rGnd Fn timpul lui i#u# 0ri#to#.

La rGndul ei, ;ilo4o;ia greacă a pregătit apariBia creştini#mului prin

;aptul că a di#tru# religiile mai vechi. n timpul venirii lui i#u# 0ri#to#

;ilo4o;ia greacă decă4u#e, iar ace#t ;aliment a predi#pu# minBile oamenilor

#pre o a"ordare mai #pirituală a vieBii. Creştini#mul a ;o#t #ingurul capa"il #ă

umple golul din viaBa #pirituală a vremii. Contri"uBiile religioa#e la

Fmplinirea vremii le include atGt pe cele ale grecilor şi romanilor cGt şi pe cele

ale iudeilor. Dar oricGt de mari au ;o#t contri"uBiile Romei şi 2tenei la

creştini#m, cele ale iudeilor ie# Fn evidenBă ca ereditatea creştini# m ului .

ICreştini#mul #-a de4voltat Fn mediul politic al Romei şi a tre"uit #ă ;acă ;aBă

mediului intelectual creat de gGndirea greacă, dar legătura lui cu iudai#mul a

;o#t mult mai intimă. udai#mul poate ;i con#iderat ca tulpina pe care #ă

Fn;lorea#că tranda;irul creştini#mului.J8

Poporul evreu a o;erit creştini#mului >echiul 3e#tament, datorită

căruia mulBi pro4eliBi evrei au putut trece de la iudai#m la creştini#m. CărBile

>echiului 3e#tament şi cele ale (oului 3e#tament, date #u" in#piraBia

Duhului !;Gnt, aveau #ă ;ie literatura 'i#ericii, Fntruchipate Fn 'i"lie, cartea

#;Gntă a creştini#mului. !inagoga a ;o#t in#tituBia care a ;o#t de mare ;olo#

pentru apariBia şi de4voltarea creştini#mului primar, ea ;ăcGnd parte

Cairn#, E., E., /reştinismul de7a lungul secolelor, 1radea, Ed. Cartea Creştină, ))&, p. ++-+6.8 Cairn#, E., E., idem, p. +.



68

integrantă a vieBii evreieşti. Ea a ;o#t locul Fn care apo#tolul Pavel, evreu prin

origine, cuno#cător al lim"ii greceşti şi cetăBean roman, a mer# #ă predice Fn

toate oraşele Fn care a aun# Fn cur#ul călătoriilor #ale mi#ionare. n#uşi i#u#

0ri#to#, ca orice evreu #-a rugat ro#tind p#almi. pe cruce El a repetat p#almul

$, Fn care Fşi eprima credinBa Fn Dumne4eu?rmGnd eemplu lui i#u# 0ri#to# creştinii reiau mereu p#almii

compuşi de regele David, Fn rugăciunile pu"lice ale 'i#ericii.

2nteeierea bisericii 9i l$crarea a4ostolilor

ncă de la Fnceputul mi#iunii #ale, i#u# 0ri#to# a adunat mulBimi, a

atra# ucenici, şi i-a ale# pe cei doi#pre4ece apo#toli. 2dunarea oamenilor

Fncepe cu ;iii lui #rael dar ea #e etinde Fn rGndul păgGnilor, cei din 2ntiohia;iind alături de evrei primii convertiBi şi care FntGia oară I#-au numit

creştiniJ.& ncepGnd cu Cin4ecimea, cGnd evreii din toate părBile lumii

mediteraneene au ;o#t pre4enBi la eru#alim devenit centrul celor trei mari

religii a ;o#t ;ondată 'i#erica. Creşterea a ;o#t rapidă. 0ri#to# i-a Fn#ărcinat

pe cei doi#pre4ece apo#toli #ă propovăduia#că Evanghelia şi #ă adune

'i#erica IFn eru#alim, Fn toată udeea şi Fn !amaria şi pGnă la marginea

pămGntuluiI.

Cei doi#pre4ece apo#toli au cutreierat lumea ră#pGndind cuvGntul luiDumne4eu interpretGndu-L pe i#u# 0ri#to# pentru popoarele Fn milocul

cărora au propovăduit noua credinBă. n părBile noa#tre la Dunărea de No#, a

propovăduit 2po#tolul 2ndrei, cel care avea #ă ;ie martiri4at pe cruce Fn

;orma literei [, Fn oraşul Patra# din recia, care Fi poartă şi a#tă4i numele. n

cele trei #ecole de mare martira creştin 'i#erica a ;o#t #ilită #ă #e concentre4e

şi a#upra modalităBii de a ;ace ;aBă pro"lemelor interne ridicate de eretici.

Per#ecuBia a Fncetat odată cu Edictul de la Milano, din anul ++, d. 0., emi#de Fmpăratul Con#tantin cel Mare. Metoda adaptată de 'i#erică pentru

re4olvarea di;erenBelor de opinie, vitale Fn legătură cu #en#ul Evangheliei, a

;o#t conciliul ecumenic #au univer#al, de o"icei convocat şi pre4idat de

Fmpăratul roman. Primul conciliu ecumenic de la (iceea, Fn +$ d. 0. a ;o#t

pre4idat de Fmpăratul Con#tantin cel Mare. 2u avut loc şapte concilii care au

;o#t repre4entative pentru Fntreaga 'i#erică creştină. Marii conducători ai

& Philippe, . coordonator, &aptele 9postolilor ,; (arile religii, 'ucureşti, Ed.1ri4onturi, )), p. $+.



6&

'i#ericii creştine din toate părBile imperiului Fşi repre4entau localităBile lor şiFşi dădeau concur#ul la ela"orarea #oluBiilor pentru pro"leme teologice care

dominau gGndirea creştinilor Fn acea#tă epocă.*

n paralel opera de evangheli4are #-a etin# Fn toată Europa aducGnd

#u" #emnul crucii popoarele păgGne, Fn provinciile mperiului 'i4antin şi Fn (ordul 2;ricii. 3otodată 'i#erica de Ră#ărit, mai mult decGt cea de 2pu# a

;o#t #lă"ită de pierderea teritoriilor luate de mahomedani şi #-a concentrat

a#upra apărării Con#tantinopolului, după pierderea eru#alimului şi a Aării

!;inte. 2cea#tă luptă grea şi Fndelungată a Fmpiedicat activitatea mi#ionară de

anvergură a 'i#ericii Creştine de Ră#ărit. Papa a ;olo#it ace#te Fmpreurări

pentru a-şi Fntări propria po4iBie. n acea#tă epocă #-au accentuat şi di;erenBele

de opinie. La 8 iulie %6 #-a produ# marea #chi#mă, care a rupt unitatea'i#ericii, cele două "i#erici mergGnd pe drumuri #eparate. Ecomunicarea

reciprocă a ;o#t Fndepărtată a"ia Fn & decem"rie )8 şi a Fnceput mişcarea

ecumenică de re;acere a unităBii creştine. Cu toate di;erenBele din rGndul

'i#ericii creştine şi a de#prinderilor ulterioare, precum şi a unor perioade de

regre#, rolul cultural al creştini#mului a cre#cut mereu pGnă Fn

contemporaneitate.

?niver#ităBile, arta pla#tică, literatura religioa#ă, ;ilo4o;ia teologică,

şcolile ecle4ia#tice, #unt cGteva demer#uri culturale iniBiate şi de4voltate de

'i#erica creştină, luată Fn an#am"lul #ău. n pre4ent creştini#mul #e con;runtă

cu noi provocări cărora Fncearcă #ă le ;acă ;aBă cu mari e;orturi.

+8+8 Etnicitatea >n s4aţi$l ro!nesc

9actorul geogra;ic, de;init de #paBiul carpato-danu"iano-pontic, Fncare #-a nă#cut poporul romGn, şi in;luenBa ace#tuia a#upra evoluBiei #ale a

;o#t evaluat di;erit de #pecialişti, dar toBi #unt de acord că nu poate ;i ignorat.

De;inirea cea mai #uccintă a dat-o rigore ?reche, cGnd a con#tatat că

Bara #a, con#tatare vala"ilă pentru tot #paBiul romGne#c, e#te #ituată IFn calea

răutăBilorJ, adică pe direcBia epan#iunilor şi năvălirilor.

ncă Fnainte de etnogene4ă, Fn ace#t #paBiu geogra;ic, au ei#tat

contacte, atGt violente cGt şi paşnice, Fntre autohtoni şi cei atraşi de miraul

* Cairn#, E., E., op.cit., p.$&.



6*

depla#ărilor. Eemplul cel mai edi;icator, Fnaintea romani4ării, au ;o#t

Icontactele dintre autohtonii geBi şi coloniştii greci, Fn general paşnice,

#chim"urile economice eliminGnd a#perităBile şi integrGnd pe nou veniBii Fn

mediul getic. recii aduceau o civili4aBie #uperioară celei "ăştinaşe, FncGt

dacă in;luenBele au ;o#t reciproce, e#te #igur că tran#mi#ia a ;o#t precumpănitoare din#pre colonii #pre interiorul geticJ. )

Dar pro"lema ;undamentală a i#toriei noa#tre o repre4intă etnogene4a

romGnea#că, adică ;ormarea poporului romGn şi a lim"ii romGne, care

con#tituie totodată o parte a proce#ului comple şi Fndelungat, de#;ăşurat pe

continentul european #u" FnrGurirea mperiului Roman.

2ce#t proce# poartă, aşa cum #u"linia (. orga, I!igiliul RomeiJ.

Romani4area inten#ă a autohtonilor geto-daci con#tituie e#enBa proce#ului de aculturaBie. El a Fnceput Fnainte de cucerirea Daciei de către

romani, prin legăturile economice dintre cele două maluri ale Dunării şi a

continuat şi după plecarea admini#traBiei şi armatei imperiale, prin legăturile

economice şi religioa#e dintre #udul şi nordul Dunării de No# şi prin pre4enBa

garni4oanelor romano-"i4antine pe malul #tGng al ;luviului. !uperioritatea

categorică a civili4aBiei romane ;aBă de cea geto-dacă şi-a #pu# cuvGntul7 ea #-

a impu# Fn #paBiul carpato-danu"ian, a romani4at pe "ăştinaşi şi a ;ăcut din

geto-daci, mai FntGi romani, apoi romanici şi Fn cele din urmă romGni.%

Lim"a latină a ;o#t principalul ;actor de romani4are, alături de armată,

colonişti, admini#traBie, veterani, religie, drept, FnvăBămGnt, economie.

ordinea e#te aleatorie

De#;ăşurarea etnogene4ei romGnilor a ;o#t Fn#oBită de ră#pGndirea

creştini#mului Fn aria de ;ormare a ace#tui popor, ceea ce a ;undamentat

a;irmaBia că IromGnii #-au nă#cut creştini^ prin penetrarea lentă şi tăcută a

noii religii Fn comunităBile daco-romane. De la Dunărea de No#, unde a propovăduit cel FntGi chemat la apo#tolat de i#u# 0ri#to#, apo#tolul 2ndrei, a

plecat călugărul Dioni#ie cel Mic, aun# mai tGr4iu la Roma, cel care a

calculat era creştină după anul naşterii lui 0ri#to#. Deşi el a greşit cu şa#e #au

patru ani, ace#t calendar a răma# pGnă a#tă4i la temelia calendarului actual.

De#ăvGrşirea etnogene4ei RomGneşti a avut loc Fn Imileniul

migraBiilorJ prin a#imilarea ace#tora, inclu#iv a #lavilor, cei mai numeroşi

) Con#tantiniu, 9., O istorie sinceră a poporului rom<n, 'ucureşti, Ed. ?niver# Enciclopedic,))), p. $).% Con#tantiniu, 9., op. cit., p.6.



6)

dintre ei. Pre4enBa #lavilor Fn #paBiul carpato-danu"iano-pontic a ;o#t mai

Fndelungată decGt a altor migratori, iar relaBiile lor cu autohtonii mult mai

#trGn#e. 2şa #e eplică, Fn parte, aportul #lav Fn#emnat Fn leicul lim"ii

romGne, dar el nu a a;ectat caracterul latin al ace#teia. 1 mare parte a

cuvintelor de origine #lavă au intrat Fn lim"a romGnă, după Fncheiereaetnogene4ei romGnilor Fn #ecolul al >-lea şi după creştinarea #lavilor

FncepGnd cu #ec. al [-lea prin acBiunea hotărGtă a cnea4ului >ladimir.

Lim"a romGnă e#te o lim"ă latină, #tructura gramaticală şi cea mai mare parte

a ;ondului principal de cuvinte ;iind de origine latină. 9ormarea poporului şi

a lim"ii romGne a urmat aceleaşi ;a4e ca şi etnogene4a italienilor, ;rance4ilor,

#paniolilor şi portughe4ilor, popoarele neolatine şi lim"ile romanice care

con#tituie cea mai preBioa#ă moştenire a mperiului Roman.

+8:. Vocaţia interc$lt$ralit%ţii la ro!ni

Poporul romGn e#te #ingurul popor romanic european de epre#ie

religioa#ă creştin ortodoă, iar prin aşe4area #a geogra;ică ;ace legătura Fntre

civili4aBia occidentală şi cea orientală.

Civili4aBia romGnea#că şi-a con#truit de timpuriu un #til original de

viaBă şi cultură nu prin i4olare #au Fnchidere Fn #ine ci prin modul Fn care a

ştiut #ă-şi trăia#că de#tinul i#torico-geogra;ic - decurgGnd din #ituarea #a la

con;luenBa a două mari tipuri de civili4aBie: occidentală şi orientală, prin

modul Fn care a ştiut #ă ;acă din ace#t lucru, precum şi din alte contacte #au

impacte mai de durată, ;actori de creaBie culturală şi civili4atorică. (o"ila #a

plămadă originară Fmpreurările a#pre ale vieBii i-au modelat caracterul, l-au

;erit de şovini#me şi intoleranBe "elicoa#e, con;erindu-i Fn acelaşi timp oFnaltă conştiinBă de #ine, demnitate şi ;ermitate Fn apărarea intere#elor #ale

;undamentale, a pămGntului #trămoşe#c, a Fn#ăşi ;iinBei naBionale.

9orBa creatoare şi originalitatea unei culturi nu con#tau Fn puritate

etnică, ceea ce implică intoleranBă şi eclu#ivi#m, ci Fn capacitatea de

a#imilare şi recon#trucBie, Fn de#chidere "ene;ică ;aBă de adevăratele #ale

#ur#e de creaBie arhietipală. De pe ace#te po4iBii au ;o#t re#pin#e ece#ele de

3ăna#e, 2l., O istorie umanistă a culturii rom<ne, vol. , Ed. Moldova, aşi, )), p. $6 -$8.



%

orice ;el - atGt cele latini4ant occidentali#te #au "i4antine, orientali#te. (oi am

;o#t şi #untem #ituaBi geogra;ic şi i#toric, la con;luenBa celor două lumi,

Fmpreurare din care au decur# pericole şi ;ru#trări, dar şi mari şan#e pentru

viitorul no#tru dacă ştim #ă preluăm ceea ce e#te mai "un şi mai

core#pun4ător cu nevoile noa#tre, pentru o de4voltare li"eră.2parBinGnd Europei, ;ăcGnd parte ca şi de#cendenBă #pirituală din

Ră#ărit, cultura şi i#toria noa#tră modernă şi-a Fndreptat ciclic privirile #pre

occident. ntre orient şi occident, vocea romGnea#că #ună incon;unda"il.

!ă menBionăm cGteva a#pecte culturale independent de tendinBe şi intere#e

divergente. Pe teritoriul Bării noa#tre au ei#tat Fntotdeauna, pe lGngă

con;runtări, ten#iuni şi con;licte de tot ;elul, un dialog "ene;ic al di;eritelor

;orme de cultură, ceea ce pre#upune interin;luenBe, circulaBia de modele,impul#uri reciproce. 2ce#te interin;luenBe #e pot con#tata Fncă de la

Fnceputurile #tatalităBii romGneşti Fn con#trucBii de genul cetăBilor ;orti;icate,

al con#trucBiilor civile #au Fn arhitectura religioa#ă. n#uşi 'a#ara" ,

ntemeietorul de Bară şi-a legat numele de a#emenea ctitorii, Fntre care

#trăluceşte şi a4i 'i#erica domnea#că !;Gntul (icolae din Curtea de 2rgeş aşa

cum #u"linia4ă i#toricul de artă >a#ile DrăguB, ^un edi;iciu de etremă

importanBă pentru FnBelegerea po#i"ilităBilor şi a#piraBiilor culturale ale Aării

RomGneşti din prima umătate a veacului al [>-lea.^. 2cea#tă ctitorie

evident de in#piraBie "i4antină, a ;o#t adaptată la condiBiile locale care #ă

marche4e gu#tul pentru ;rumo# şi armonie şi #ă ilu#tre4e totodată voinBa de

independenBă a Aării RomGneşti.

n Moldova in;luenBele "i4antine Fn artă #e Fm"ină armonio# cu

tră#ăturile locale dGnd naştere #tilului moldovene#c, #peci;ic Fn arhitectura

religioa#ă, repre4entat de capodoperele pictate care etind acea#tă artă şi Fn

eterior. 3ehnica şi arta picturii eterioare #e pă#trea4ă la cGteva "i#erici pGnăa4i, Fntre ele #trălucind >oroneBul, #upranumit ^Capela !itină^ a Moldovei.

n 3ran#ilvania unde realitatea i#torică a impu# convieBuirea romGnilor

autohtoni cu alogenii unguri, #ecui, #aşi şi alte grupuri etnice mai re#trGn#e,

cultura repre4intă o epre#ie a interdependenBelor Fn multiple ;orme,

dimen#iuni şi domenii.

ComunităBile romGneşti care Fşi caută Fn primele #ecole ale celui de al

doilea mileniu ;orme adecvate de organi4are politică şi anume voievodatele,

#-au de4voltat #u" raport cultural preponderent Fn or"ita ortodoi#mului



"i4antin pe un ;ond puternic local romano-dacic. Ele n-au ;o#t lip#ite de

in;luenBe occidentale, Fndeo#e"i după ce creştini#mul romano-catolic a ;o#t

introdu# Fn regatul ungar, ceea ce a ;acilitat pătrunderea pe teritoriul Bării

noa#tre a unor ;orme de artă romanice şi gotice. 2ce#tea #e vor armoni4a Fn

timp şi #paBiu cu repre4entările de artă ortodoă de #orginte "i4antină din#paBiul romGne#c tran#ilvan. n ace#t contet 'raşovul e#te un eemplu

em"lematic prin monumentele #ale, Fntre ace#tea repre4entativă e#te 'i#erica

!;Gntul (icolae. 2cea#ta e#te o "i#erică ortodoă ctitorită cu autorul

domnitorilor din cele două Bări romGneşti etracarpatice, iar Fn arhitectura #a

#e FntGlne#c elemente gotice şi rena#centi#te.

2#emenea eemple de;ine#c Fntreaga noa#tră i#torie şi cultură.

nterculturalitatea Fn #paBiul romGne#c e#te o realitate nu numai Fn domeniulcultural-arti#tic dar şi naBional, economic, #ocial, religio#, ;ără a Fnlătura #au

diminua #peci;icul naBional, dimpotrivă Fl Fm"ogăBeşte.

+8- As4ecte conte4orane ale con3ieţ$irii >n s4aţi$l ro!nesc

Realitatea etnică Fn pre4ent din Bara noa#tră cuprinde maoritatea

romGnea#că şi cele nouă#pre4ece minorităBi repre4entate Fn ParlamentulRomGniei. De#igur că mai ei#tă grupuri mai mici #au per#oane aparBinGnd

altor etnii, ;ormate mai ale# din imigranBi #o#iBi Fn Bară după )*), care nu au

repre4entanBi Fn in#tituBiile #tatului romGn şi nu au o"Binut #tatutul de

minoritate etnică.

CetăBenii romGni aparBinGnd minorităBilor etnice, recuno#cute o;icial

Fn pre4ent, #-au aşe4at pe teritoriul romGne#c Fn decur#ul veacurilor, ;ie Fn

mod violent, #au cei mai mulBi Fn mod paşnic, organi4at #au din iniBiativă proprie.

ncă din perioada con;runtărilor violente Fntre voievodatele romGneşti

din 3ran#ilvania şi regalitatea ;eudală maghiară, au pătrun# aici grupuri mai

mari #au mai mici de populaBie maghiară ca şi per#oane #ituate pe di;erite

trepte Fn ierarhia #ocial-politică, religioa#ă şi militară.

Pe mă#ura Fnaintării Fn 3ran#ilvania şi pentru Fncheierea cuceririi şi

#tăpGnirii ace#teia o;icialităBile ungare au coloni4at şi organi4at unele

populaBii #trăine pe teritoriul romGne#c. n a;ară de unguri, primul grup etnic



$

mai important, aşe4at la Fnceputul mileniului Fn 3ran#ilvania au ;o#t #ecuii.

n #ecolele [ şi [ au ;o#t coloni4aBi Fn mai multe valuri şi din di;erite

regiuni germane #aşii. Ei #-au aşe4at ca şi #ecuii pe teritorii locuite de romGni,

Fmpreună contri"uind la reali4area unei civili4aBii originale Fn #paBiul i#toric

romGne#c.n #ecolul [, după deva#tatoarea năvălire tătaro-mongolă din $6-

$6$, ma#a romGnilor nord-dunăreni a ;o#t FmpărBită Fntre două arii de

dominaBie politică şi de civili4aBie: Cea a Regatului ?ngur şi cea a 0oardei de

2ur, din cadrul căreia o mică parte a locuitorilor a răma# pe teritoriul de a4i

al Bării noa#tre Fn 4ona dintre Dunăre şi Mare.

Cu timpul pe teritoriul Aărilor RomGne, apoi al RomGniei #-au aşe4at

treptat alte etnii care ;ormea4ă Fn pre4ent minorităBile naBionale Fmpreună cucele menBionate mai #u#, Fntre care enumerăm "ulgarii, turcii, ucrainienii,

ruşii-lipoveni, polone4ii, #lovacii, cehii, grecii, #Gr"ii, evreii, Biganii, armenii,

al"ane4ii, tătari, croaBi şi italieni. n general minorităBile #-au aşe4at Fn

teritoriul romGne#c ;ie Fn legătură cu per#ecuBiile din propriile Bări, de care au

;ugit, ;ie ca negu#tori, Fn urma unor con;licte interne #au Fn alte Fmpreurări.

Minoritatea Bigănea#că e#te, o;icial, cea de-a doua ca pondere Fn

RomGnia, dar ancheta Fntreprin#ă de #ociologii Elena şi Cătălin Tam;ir Fn

))$ identi;ică o ci;ră #uperioară celei o;iciale. Ei con#ideră că cel puBin o

umătate dintre rromi nu #-au declarat ca atare la recen#ămGnt.$ Comparativcu celelalte Bări europene, #e pare că e#te cea mai numeroa#ă şi cea mai pregnantă minoritate.

MinorităBile naBionale, precum şi cele religioa#e #au chiar #euale #e

"ucură de li"ertate Fn con;ormitate cu legea ;undamentală a Bării şi alte legi

#peci;ice.

Potrivit Con#tituBiei, cu modi;icările adu#e prin re;erendul din *-)octom"rie $%%+, minorităBile naBionale do"Gnde#c noi drepturi, inclu#iv pe

acelea de a-şi ;olo#i lim"a maternă Fn admini#traBie şi u#tiBie. Din acea#tă

per#pectivă, politica RomGniei ;aBă de minorităBi poate con#titui un eemplu

pentru Bările vecine şi chiar pentru unele Bări occidentale. Recomandările

Con#iliului Europei au contri"uit şi ele la ela"orarea ace#tei politici dar şi la

legitimarea educaBiei pentru minorităBi.

$ (eculau, 2., O minoritate pregnantă, Fn Co4ma, 3., coordonator, 1 nouă provocare pentru educaBie: interculturalitatea, aşi, Ed. Polirom, $%%.



+

Pentru viitor Fn#ă, tre"uie #ă #e Bină cont de creşterea nivelului de

internaBionali4are a populaBiei şcolare Fn #paBiul european iar politica

educaBională #ă nu mai admită di#criminarea grupurilor minoritare ;aBă de

cele maoritare. (umai a#t;el interculturalitatea #e va reali4a Fn mod paşnic şi

egal pentru toBi.

TEMĂ5

.De;iniBi: grup minoritar, grup cultural, etnocentri#m, con;lict.

BIBLI/GRA<IE

. 3on"ee, N., 2rnold, !tudii a#upra i#toriei, !inte4ă a volumelor - > de D. C.

!omervell, 'ucureşti, Ed. 0umanita#, ))&.

$. 3on"ee, N., 2rnold, !tudii a#upra i#toriei, !inte4ă a volumelor > - [ de D. C.

!omervell, 'ucureşti, Ed. 0umanita#, ))&.

+. Cairn#, E., Earle, Creştini#mul de-a lungul #ecolelor, 1radea, Ed. Cartea

Creştină, ))&.

6. Philippe audin coordonator Marile religii, 'ucureşti, Ed. 1ri4onturi, )).. Con#tantiniu, 9lorin, 1 i#torie #inceră a poporului romGn, 'ucureşti, Ed. a -a,

Ed. ?niver# enciclopedic, ))).

8. (eculau, 2drian, 1 minoritate pregnantă, Fn Co4ma, 3eodor, coordonator 1

nouă provocare pentru educaBie: interculturalitatea, aşi, Ed. Polirom, $%%.

&. 3ăna#e, 2leandru, 1 i#torie umani#tă a culturii romGne, vol. , aşi, Ed.

Moldova, )).



6

:8

DEM/CRAŢIE 0I INTERCULTURALITATE

:8,8 Deocraţia clari1ic%ri conce4t$ale

:8.8 Pl$ralis" #eocraţie" cet%ţenie

:8+8 E#$caţie 9i #eocraţie

:8:8 Dre4t$ri c$lt$rale 9i #eocraţie

Motto :

I!copul unui #tat e#te #ă ;ie, Fn mă#ura

po#i"ilului o #ocietate de egali.J

2ri#totel, %olitica

:8,8 Deocraţia clari1ic%ri conce4t$ale

n #paBiul cultural occidental, regimul politic democratic nu con#tituie

un #u"iect recent de de4"atere. n urmă cu două4eci şi cinci de #ecole #e a;la

dea Fn centrul de4"aterilor privind viaBa politică la vechii greci. 24i,

con#tituie cu atGt mai mult un #u"iect privilegiat. !ecolul [[, marcat de

Iră4"oiul regimurilor politiceJ$$ ;ace ca nu numai atenBia politologilor #ă #e

Fndrepte Fn acea#tă direcBie, ci şi a #ociologilor, uriştilor, ;ilo#o;ilor.

Pră"uşirea regimurilor totalitare a du# la repunerea Fn di#cuBie a principiilor

eticii, ace#t lucru ;avori4Gnd reactuali4area ideii de democraBie.

Conceptul de #eocraţie e#te utili4at Fn mai multe univer#uri de

di#cur#, dar Fn primul rGnd Fn cel al vieBii politice cotidiene. n mod o"işnuit prin democraBie FnBelegem Iregimul politic Fn care #uveranitatea e#te

eercitată de poporJ$+ Fn care ;iecare cetăBean are li"ertatea de a-şi eprima

convingerile. n acelaşi timp democraBia e#te un concept utili4at de ;ilo#o;i,

$$ 'audou in Nean, ntroduction a la sociologie politi=ue, Pari#, Ed. Du !euil, ))*, p.%.



urişti, #ociologi. Pentru ;ilo#o;i, ea con#tituie cel mai ade#ea prileul de a

aduce Fn di#cuBie pro"lema valorilor politice. 2#t;el, re;erindu-#e la

democraBie, ;ilo#o;ii ridică che#tiuni legate de dreptate #au de "una guvernare

a #ocietăBii. Pentru turişti, conceptul e#te util Fn a identi;ica ;ormele

in#tituBionale şi pentru a di#tinge celelalte tipuri de regimuri politiceautoritare #au totalitare. n ceea ce Fi priveşte pe #ociologi, aceştia au Fn

atenBie ;enomenul democratic atGt Fn dimen#iunea #a uridică, cGt şi Fn cea

politică şi #ocială. (u tre"uie #ă negliăm nici di#cur#urile e#eiştilor a#upra

democraBiei, căci in;luenBa lor a#upra modelării repre4entărilor #ociale nu e#te

una de negliat dat ;iind ;aptul că prin argumentele lor #au de4"aterile

mediatice pe care le FntreBin in;luenBea4ă modul Fn care cetăBenii percep

regimul politic.2nton Carpin#chi Doctrine politice contemporane, aşi, Editura

Moldova, ))$, p.%- propune a"ordarea ;enomenului politic din per-

#pectiva paradigmei părBii şi Fntregului. n ace#t model, Fntregul de#emnea4ă

unitatea dinamică a agenBilor generici ai ocului politic : puterea, #ocietatea

civilă, individul uman. ntregul e#te, deci, Fntregul #ocial, #ocietatea compu#ă

din #ocietatea politică #tatul, partidele, grupurile de pre#iune şi #ocietatea

civilă viaBa economică, culturală etc., etrapolitică, individuală şi colectivă.

PărBile #unt repre4entate, con;orm paradigmei propu#e, de ;iecare agent al

triadei amintite, precum şi de di;eritele cla#e, grupuri #ociale şi partide

politice ei#tente Fntr-o #ocietate. DemocraBia #e in#tituie atunci cGnd Fntre

di;eritele părBi cla#e, grupuri, partide, indivi4i şi Fntregul #ocial #e in#tituie

echili"rul dinamic, cGnd po4iBiile şi intere#ele concurente #e con;runtă şi #e

concilia4ă Fn mod legal, ne;iind a;ectate intere#ele nici unei minorităBi şi nici

ale Fntregului #ocial. ndividul li"er şi creativ, #ocietatea civilă Fn diver#itatea

#a şi puterea politică legitimă Fşi reglea4ă raporturile Fn mod echita"il7drepturile şi li"ertăBile per#oanei #unt re#pectate iar #tatul ;uncBionea4ă după

normele de drept.

$+ Dictionnaire 0achette, Edition $%%+, Pari#, 0achette Livre, $%%+.



8

:8.8 Pl$ralis" #eocraţie" cet%ţenie

n#taurarea şi menBinerea unei guvernări democratice #ta"ile Fntr-o

#ocietate plurală e#te di;icil de reali4at. 1mogenitatea #ocială şi con#en#ul politic #unt con#iderate premi#e o"ligatorii pentru o democraBie #ta"ilă #au

;actori etrem de ;avora"ili ace#teia. Dimpotrivă, divi4ările #ociale pro;unde

#i di;erenBierile politice Fn interiorul #ocietăBilor plurale #unt con#iderate a ;i

cau4ele in#ta"ilităBii şi pră"uşirii democraBiei. 2rend Liphart con#idera că

doar o anumită ;ormă a democraBiei, cea con#ociaBională, ;ace po#i"ilă

menBinerea democraBiei Fntr-o #ocietate plurală. ntr-o a#t;el de democraBie,

ItendinBele centri;uge inerente unei #ocietăBi plurale #unt neutrali4ate deatitudinile şi comportamentul cooperant al liderilor di;eritelor #egmente de

populaBieJ$6 . De alt;el, cooperarea Fntre elite repre4intă tră#ătura di#tinctivă

principală a democraBiei con#ociaBionale. (u tre"uie Fn#ă, #ă FnBelegem de aici

că rolul individului e#te minimali4at. n #ocietatea democratică modernă,

legătura dintre oameni e#te una politică. 2 trăi Fmpreună nu mai Fn#eamnă a

Fmpărtăşi aceeaşi religie, aceeaşi cultură #au a te #upune, alături de ceilalBi,

aceleiaşi autorităBi, ci a ;i cetăBean al aceleiaşi organi4aBii politice. ICetăBenia

repre4intă #ur#a legăturii #ocialeJ$ . !ocietatea cetăBenilor, prin in#tituBiile

politice şi #ociale, prin #chim"urile cotidiene, e#te una de natură democratică.

9iecare cetăBean indi;erent de religie, etnie, ra#ă, gen etc., are dreptul la

acelaşi re#pect, la recunoaşterea demnităBii proprii. RelaBiile dintre oameni #e

"a4ea4ă pe demnitatea egală a tuturor.

(umai Fn #ocietatea democratică cetăBenia e#te, Fn principiu, de#chi#ă

tuturor indivi4ilor, dincolo de di;erenBele culturale, #ociale #au "iologice. n

numele valorilor democraBiei moderne, ordinea politică Fşi a#umă ca am"iBieintegrarea etniilor cu autorul cetăBeniei, prin depăşirea diver#ităBilor lor

concrete, a particularităBilor lor. !tatul democratic #e "a4ea4ă pe principiul de

includere a cetăBenilor şi de ecludere a non-cetăBenilor de la practicile

politice. i include pe primii, a#igurGndu-le participarea egală la viaBa politică,

Fi eclude pe ceilalBi de la practicile legate direct de cetăBenie, de care di#pun

Fntr-o altă #ocietate. Din punct de vedere uridic, Iorice per#oană are dreptul

$6 Liphart, 2., Democraţia 'n societăţile plurale, aşi, Ed. Polirom, $%%$, p.&.$ !chnapper, D., /e este cetăţenia >, aşi, Ed. Polirom, $%%, p.8.



&

la o cetăBenieJ Declaraţia ?niversală a Drepturilor Omului, art. şi la

drepturile civile a;erente. !ocietatea democratică are Fn#ă vocaBia de a #e

de#chide pentru toBi cei care pot participa la viaBa politică, indi;erent de

tră#ăturile lor particulare, ea ;iind mult mai de#chi#ă #trăinilor decGt orice altă

;ormă de organi4are politică #pre eemplu #e poate o"Bine cetăBenia ;rance4ă,elveBiană, germană etc. prin naturali4are. Din ;aptul că dreptul la cetăBenie

e#te de#chi#, nu re4ultă ;aptul că naBionalitatea poate ;i acordată

necondiBionat tuturor indivi4ilor pre4enBi pe teritoriul naBional căci acea#ta ar

Fn#emna #ă #e nege di;erenBa dintre naBionali şi #trăini. Doar cetăBenii unei

naBiuni democratice Fşi văd recuno#cute pe deplin drepturile politice. Dar toBi

#trăinii cu o #ituaBie reglementată, non-cetăBeni, deci lip#iBi de drepturile

politice legate de cetăBenie, di#pun de aceleaşi drepturi civile, economice şi#ociale ca naBionalii. !trăinii #e "ucură Fntr-o #ocietate democratică de toate

li"ertăBile individuale. Ei au dreptul de a circula Fn mod li"er, de a #e că#ători,

la pre4umBia de vinovăBie, dacă #unt de;eriBi u#tiBiei. 3reptat, după Fncheierea

celui de al doilea ră4"oi mondial, #tatutul uridic al #trăinilor Fn Europa a ;o#t

a#imilat celui al naBionalilor Fn materie de #alarii, de drept la muncă şi

protecBie #ocială. Legi#laBia care a;irmă egalitatea drepturilor civile,

economice şi #ociale #e "a4ea4ă de ;apt pe idea ;undamentală a drepturilor

omului, con#iderate ca ;iind inaliena"ile şi univer#ale. n ace#t #en#

Domini\ue !chnapper con#idera că Ire#pectarea drepturilor #trăinului ca om

Fn#eamnă Fntr-un ;el a rea;irma valorile Fn urul cărora #-au con#truit

democraBiile moderneJ$8 .

:8+8 E#$caţie 9i #eocraţie

EducaBia #e a;la Fn centrul proiectului democratic şi acea#ta FntrucGt ea

tre"uie #ă o;ere tuturor po#i"ilităBile nece#are pentru a participa Fn mod real la

viaBa pu"lică.

@coala, ;ie organi4ată direct de către #tat, ;ie controlată de el, e#te ;ără

Fndoială o in#tituBie democratică. n democraBia greacă a antichităBii, a"#enBa

şcolii pu"lice limita participarea politică reală la cetăBenii "ogaBi. dea că

;iecare cetăBean tre"uie #ă-şi poată eercita concret drepturile e#te legată de

$8 !chnapper, D., op.cit., p.%+.



*

democraBia modernă. Doar FncepGnd cu RevoluBia de la &*), Fn 9ranBa, #pre

eemplu, da#călii din şcoli nu au mai ;o#t numiBi IregenBiJ, devenind

Iin#titutoriJ, #arcina lor ;iind aceea de a Fntemeia InaBiuneaJ, #ur#ă a

legitimităBii politice, Fn #en#ul articolului al -lea al Declaraţiei drepturilor

omului şi cetăţeanului IPrincipiul oricărei #uveranităBi re4idă Fn mod e#enBialFn naBiune. (ici un corp, nici un individ nu pot eercita o autoritate care nu

emană Fn mod epre# de la acea#taJ.

Prin #ta"ilirea ;undamentelor şcolii pu"lice, repu"licanii, plecGnd de

la con#tatarea lui N. N. Rou##eau că intere#ul general nu #e con;undă cu #uma

intere#elor particulare, au urmărit crearea cetăBeanului a"#tract, de#tinat #ă

Fntruchipe4e şi #ă de;inea#că intere#ul general$& . De aici provine organi4area

unică şi centrali4ată a #i#temului de FnvăBămGnt. Repu"lica urmăreaemanciparea poporului Fn numele egalităBii tuturor cetăBenilor şi #ă a#igure

promovarea celor mai "uni.

2cce#ul tuturor la educaBie Fn#eamnă acordarea de şan#e egale de

promovare. @coala tre"uie #ă a#igure promovarea celor mai "uni, #ă permită

mo"ilitatea #ocială şi #ă ;avori4e4e egalitatea şan#elor. 2ici poate intra Fn

di#cuBie rolul e#enBial al "ur#elor de #tudiu, care permit copiilor dotaBi,

indi;erent de originea lor #ocială, #ă ai"ă parte de po#i"ilitatea promovării şi

continuării #tudiilor.

3re"uie in#i#tat a#upra ;aptului că şcoala are o ;uncBie du"lă. Pe de o

parte, prin conBinutul FnvăBămGntului are loc Fn#uşirea unei lim"i, unei culturi,

unei ideologii naBionale şi unei memorii i#torice. Per#oanele şcolari4ate Fn

aceeaşi şcoală Fmpărtăşe#c nu doar aceeaşi lim"ă, ci şi an#am"lul de

cunoştinBe şi re;erinBe, implicite şi eplicite. Pe de altă parte, şcoala con#tituie

un #paBiu de integrare. n cadrul ei, elevii, indi;erent de originea lor etnică, de

apartenenBa la o "i#erică #au de originile #ociale, #unt trataBi Fn mod egal.Din per#pectiva interculturală e#te nevoie ca şcoala #ă promove4e

Iataşamentul şi FnBelegerea etnică şi #ă aute elevii #ă do"Gndea#că deprinderişi atitudini care #ă permită grupului etnic #ă do"Gndea#că putere de

#emni;icare a marii culturi a lumii.J $*

$& !chnapper, D., op.cit., p.%6.$* Cucoş, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, aşi, Ed. Polirom, $%%%, p.8+.



)

:8:8 Dre4t$ri c$lt$rale 9i #eocraţie

Legitimitatea şi practicile democratice nu pot ;i concepute Fn a;ara

naBiunii. Pro"lema e#te dacă ei#tă po#i"ilitatea ca ea #ă ;uncBione4e la nivel#upranaBional #au in;ranaBional. Re;lecBiile privind multiculturali#mul şi

drepturile in;ranaBionale, pe de o parte, şi noile concepBii care #e ela"orea4ă

plecGnd de la con#trucBia europeană, pe de altă parte, repun Fn di#cuBie

legătura dintre naBiune şi democraBie. Pro"lema recunoaşterii drepturilor

culturale #peciale ale etniilor din cadrul unei naBiuni #e poate pune şi Fn

legătură cu drepturile culturale ale naBiunilor Fn cadrul noii entităBi politice

care #e doreşte a ;i Europa viitorului.!ocietatea democratică modernă a reuşit #ă a#igure tuturor cetăBenilor,

inclu#iv #trăinilor #ta"iliBi Fn mod legal, drepturile civile, economice şi

politice. ntre"area care #e ridică acum e#te cum ar putea #ă Bină cont de

revendicarea Idrepturilor culturaleJ ale #ocietăBilor care Fn momentul de ;aBă

#unt mult mai diver#e şi mai de#chi#e.

1rice #ocietate e#te, prin de;iniBie, multiculturală, ;iind alcătuită din

grupuri ce di;eră din punct de vedere cultural. Potrivit principiilor

democratice e#te nece#ar a #e corela egalitatea civilă şi politică a cetăBenilor

cu re#pectarea ataşamentelor lor etnice #au religioa#e particulare, a#igurGnd Fn

acelaşi timp, unitatea #ocietăBii prin cetăBenia comună şi li"ertatea

individuală.

nterculturalitatea pre#upune recunoaşterea Idrepturilor culturaleJ ca

;ăcGnd parte integrantă din drepturile individuale. CGnd ne re;erim la

Idrepturi culturaleJ nu ;acem ace#t lucru Fn #en#ul intelectual al conceptului

dreptul la cunoaşterea ştiinBi;ică, la lectură etc., ci Fn #en#ul Idrepturilor individului de a po#eda şi de4volta, eventual Fn comun cu alBii din interiorul

unui grup de;init prin valori şi traditii Fmpărtăşite, propria viaBă culturală,

care #ă core#pundă unei identităBi culturale di#tincte de aceea a altor indivi4i

#au grupuri.J $) .

2;irmarea drepturilor culturale particulare implică anumite ri#curi. n

primul rGnd ei#tă po#i"ilitatea ca indivi4ii ce aparBin unui anumit grup

$) Me#ure !., Renaut 2., 9lter ego. "es paradoxes de l#identite democrati=ue, Pari#, 2u"ier,))),

p.$8.



8%

cultural #ă #e #u"ordone4e ace#tuia, #acri;icGnd li"ertatea per#onală şi po#i-

"ilitatea de a FntreBine relaBii cu mem"rii altor grupuri. Con;orm principiilor

democraBiei, individul nu aparBine unui anumit grup, i4olat de celelalte,

#ocietatea nu e#te alcătuită din grupuri utapu#e cărora indivi4ii le-ar

aparBine, ci din per#oane cu roluri #ociale multiple. 2l doilea ri#c e#te legat deintegrarea #ocială, Fn #en#ul că e#te po#i"il ca cetăBenii #ă #e retragă Fn

comunitatea lor de origine, Fn loc #ă #e de#chidă #pre celelalte grupuri. n

plu#, recunoaşterea drepturilor culturale di;erite poate duce la drepturi

politice, economice, #ociale di;erite.

TEME. n;luenBa minorităBilor Fn con#truirea identităBii.

$. Minoritatea rromilor H integrare #au di#criminare W

BIBLI/GRA<IE. 'audou in Nean, ntroduction a la #ociologie politi\ue, Pari#, Ed. Du !euil, ))*.

$. Dictionnaire 0achette, Edition $%%+, Pari#, 0achette Livre, $%%+.

+. Carpin#chi, 2., Doctrine politice contemporane, aşi, Editura Moldova, ))$.6. Liphart, 2., DemocraBia Fn #ocietăBile plurale, aşi, Ed. Polirom, $%%$.

. !chnapper, D., Ce e#te cetăBenia W, aşi, Ed. Polirom, $%%.

8. Cucoş, C., EducaBia. Dimen#iuni culturale şi interculturale, aşi, Ed. Polirom,

$%%%.

&. Me#ure, !., Renaut, 2., 2lter ego. Le# paradoe# de lQidentite democrati\ue,

Pari#, 2u"ier, ))).



8

-8

ATITUDINILE <AŢĂ DE MIN/RITĂŢI&tereoti4" 4re$#ecat% 9i #iscriinare

Mariela Pavalache-lie

-8,8 Atit$#inile5 nat$ra atit$#inilor" 1orarea atit$#inilor8-8.8 &tereoti4$rile

-8+8 Pe$#ec%ţile

-8:8 Discriinarea

După ce vor parcurge acea#tă unitate, #tudenBii vor ;i capa"ili #ă:

O !ă de;inea#că atitudinea şi #ă identi;ice cele trei componente ale

atitudinii.

O !ă identi;ice "a4ele preudecăBii şi di#criminării.

O !ă enumere cGteva modalităBi care pot reduce preudecăBile şi

di#criminarea.

-8,8 Atit$#inile

Nat$ra atit$#inilor

2titudinea repre4intă un concept central şi indi#pen#a"il Fn a"ordarea

relaBiilor interper#onale de orice tip, ;iind de;inită ca o predi#po4iBie FnvăBată#pre un anumit comportament con#i#tent ;avora"il #au ne;avora"il cu un

o"iect+% ;i4ic, al percepBiei, al cunoaşterii, al a;ectului. Ea re;lectă

eperienBa anterior acumulată şi con#telaBia per#onală de valori şi norme,

care, după ce ating un grad Fnalt de #ta"ilitate, #e pot con#titui Fn timp ca

Fn#uşiri caracteriale ale per#oanei. 2titudinea eprimă potenBialitatea

orientativă a unei acBiuni şi nu acBiunea Fn#ăşi, 2llport de;inind-o ca #tarea

+% Tam;ir, C., >lă#ceanu, L. coord. ))*. Dicţionar de sociologie. 'ucureşti: Ed. 'a"el, p. +.



+ 2llport, . )+. 9ttitudes in C. Murchi#on ed. Han#boo? o1 social 4sc@olo;.Xorche#ter, Ma: Clar ?niver#it Pre##, p. *%.

8$

mentală şi nervoa#ă de pregătire... care eercită o in;luenBă directă şidinamică a#upra ră#pun#ului individului la toate o"iectele şi #ituaBiile cu care

#e a;lă Fn contact+, .

Pentru a con;igura relaBiile şi interacBiunile dintre componentele

atitudinilor şi a eplica mai "ine dimen#iunile #ale ;undamentale şimecani#mul propul#iv al atitudinilor, au ;o#t ;ormulate mai multe o#ele

str$ct$rale. Primul, modelul uni;actorial, identi;ică atitudinea cu a;ectul,

con#iderat primordial Fn orientarea comportamentului şi repre4entGnd o

reacBie glo"ală de atracBie #au re#pingere. E#te Fn#ă di;icil de aplicat practic

ace#t model deoarece aceeaşi atitudine poate ;i re4ultatul evaluării unor

caracteri#tici di;erite ale o"iectului7 a#t;el, un #u"iect poate avea o atitudine

po4itivă ;aBă de o etnie pentru că Fi place mu4ica ei, iar altul pentru că a avutvecini "uni din rGndul ace#tei etnii. De aceea, modelul a ;o#t nuanBat,

acceptGndu-#e că deşi rolul principal revine a;ectului, cogniBia şi conaBia #unt,

de a#emenea, implicate Fn #tructurarea atitudinii.

Ca urmare, modelul tri;actorial ia Fn con#iderare trei componente

;undamentale:

O Componenta co;niti3% re4ultă din perceperea şi conceptuali4area

o"iectului7 e#te o varia"ilă individuală unii #e limitea4ă la propria

eperienBă şi ignoră #ur#ele alternative de in;ormaBii, alBii le caută şi le

con;runtă cu ceea ce ştiu #au le adoptă prin imitaBie, de e.: credinBa că o

#tradă principală e#te #ur#ă de 4gomote şi pericole pentru cei care

locuie#c pe ea.

O Componenta a1ecti3% con#tă din orientarea emoBională Fn raport cu

o"iectul atracBie, re#pingere, neutralitate de e.: #u"iectul poate ;i

continuu neliniştit de e;ectul #tră4ii a#upra ;amiliei #ale.

O Componenta co4ortaental% #au conati3% repre4intă pro"a"ilitatea producerii unui comportament con;orm cu componentele cognitivă şi

a;ectivă Fn #ituaBia concretă de e.: !u"iectul intenBionea4ă #ă cumpere o

ca#ă pe o #tradă laterală .

n;luenBa dintre componente e#te reciprocă Fn #en#ul că atitudinile

ei#tente in;luenBea4ă percepBia, gGndirea, imaginaBia, ;ormGnd un set mental

adică o #tare de pregătire pe ;ondul căreia are loc orice cunoaştere,



Man$al #e 4si@olo;ie social%. aşi: Ed. Polirom, p. $8.

8+

acBionea4ă ca factor motivaţional7adaptativ prin de4voltarea atitudinilor ;avora"ile ;aBă de o"iectele care #ati#;ac tre"uinBele per#oanei şi de4voltarea

atitudinilor negative ;aBă de #ur#ele de ;ru#trare+$ .

Chiar dacă larg acceptat, şi ace#t model a ;o#t conte#tat, deoarece el

nu permite predicBia comportamentului unei per#oane pornind de la

cunoaşterea atitudinilor #ale. 24en++ o"#ervă că nu Fntotdeauna oamenii #e

comportă con#i#tent cu atitudinile lor7 uneori #ituaBia #e interpune ca ;actor

moderator Fntre atitudine şi comportament, pGnă la a ;ace comportamentul

incon#i#tent cu atitudinea care l-a generat.

9titudinile sociale eprimă raportarea individului la o #erie de

o"iecte, ;enomene şi proce#e #ociale, Fn timp ce atitudinile interpersonale auca o"iect #u"iecBii con#ideraBi individual. mportanBa deo#e"ită pe care o au Fn

viaBa cotidiană atitudinile ;aBă de grupurile #ociale atitudinile intergrupuri

impune a"ordarea detaliată a #tereotipurilor, preudecăBilor şi di#criminărilor,

ca ;aBete di;erite ale ace#tui tip de atitudini.

Di#tincBia dintre componentele cognitive, a;ective şi comportamentale

ale atitudinilor #e regă#eşte şi Fn ceea ce priveşte reacBiile individului

con;runtat cu grupuri #ociale #au indivi4i aparBinGnd ace#tora. 2#t;el,

#tereotipul #e re;eră la dimen#iunea cognitivă #au raportarea preponderent

cognitivă la un grup #au repre4entanBi ai ace#tuia, pre@udecata H la

dimen#iunea a;ectivă #au raportarea preponderent a;ectivă şi discriminarea H

la componenta comportamentală #au la con#ecinBele comportamentale

determinate de #tereotipuri şi preudecăBi+6 .

<orarea atit$#inilor

CGteva dintre căile pe care #e pot ;orma atitudinile #unt pre4entate Fncontinuare:

. Experienţa directă Cel care a avut un con;lict maor cu o per#oană

aparBinGnd unei alte etnii poate genera o atitudine de re#pingere a oricărui

mem"ru a acelei etnii.

+$ Luca, M.R. ))8. Curs de psihologie a muncii şi organizaţională. 'raşov: 3ipogra;ia?niv. 3ran#ilvania, p. ++.++ 24en, . )**. Attitudes, personality and eha!iour . Milton Uene#: 1pen ?niver#it

Pre##.+6 (a#ta#, D. $%%+. 6tereotipuri, pre@udecăţi şi discriminare. n 2. (eculau coord.



86

$. /ondiţionarea clasică e#te o ;ormă de FnvăBare care con#tă Fn a#ocierea

unui #timul condiBionat cu unul necondiBionat, a#t;el FncGt ele #ă producă

acelaşi ră#pun#. De e., re#pectul şi drago#tea pentru tată, a#ociate cu

ade4iunea tatălui la #ociali#m, vor conduce la o atitudine ;avora"ilă ;aBă de

#ociali#m.+. /ondiţionarea instrumentală nvăBarea atitudinilor #e produce Fntr-un

mediu controlat Fn care comportamentele I"uneJ #unt recompen#ate, iar cele

IreleJ #unt pedep#ite #au ignorate. 1 eperienBă ;avora"ilă devine un

in#trument prin care ceilalBi Fl FnvaBă pe individ #ă repete un anumit

comportament. Dacă cooperarea cu ;raBii va ;i lăudată, iar con;lictul nu va

recompen#at, copilul Fşi va ;orma o atitudine negativă ;aBă de con;lict şi una

po4itivă ;aBă de cooperare.6. Observarea comportamentelor celorlalţi FnvăBare #ocială e#te urmată de

de#;ăşurarea unor comportamente #imilare Fn #ituaBii #imilare.

-8.8 &tereoti4$rile

!tereotipul eprimă credinBe de#pre caracteri#ticile p#ihice şi/#au

comportamentale ale unor indivi4i, grupuri #ociale de #e, vGr#tă, etnie,

religie #au proce#e #ociale, ;iate Fn imagini #impli;icatoare, şa"loni4ate,

dura"ile, preconcepute care nu #e "a4ea4ă pe o"#ervarea directă, proa#pătă a

realităBii, ci pe moduri de gGndire apriorice, rutini4ate, ade#eori ar"itrare, ;ără

legătură cu indivi4ii #au grupurile #ociale evaluate+ . Ele #unt epre#ia Fn

plan #ocial a atri"uirii a"u4ive de Fn#uşiri #imilare tuturor mem"rilor unui

grup+8 7 orice #tereotip re;lectă o gamă incompletă de in;ormaBii de#pre ungrup particular de oameni. 9ără a ;i Fn mod univoc eact #au ;al#, #tereotipul po#edă #imultan două caracteri#tici:

_ #impli;icarea: reducerea Fntregului la una din părBile #alecomponente, prin reBinerea #electivă şi prea puBin ;ondată a Fn#uşirilor #ale

#aliente.

_ generali4area: atri"uirea caracteri#ticilor a#t;el reBinute tuturor

mem"rilor grupului.

+ Tam;ir, C., >lă#ceanu, L. coord. op. cit ., p. 8%+.+8 Danver#, 9. ))$. "## mots$cle%s pour l&'ducation. Pre##e# univer#itaire# de Lille, p.$.



8

1riginea şi evoluBia noBiunii de #tereotip

Etimologic, cuvGntul Fşi are originea Fn lim"a greacă, stereos

avGnd FnBele#ul de rigid , solid , iar tApos pe cel de urmă. n urmă

cu $%% de ani, el denumea ;ormele metalice utili4ate la

imprimarea clişeelor tipogra;ice. n ştiinBele #ociale, noBiunea a;o#t introdu#ă de către X. Lippman Pu"lic 1pinion, )$$ care Fi

;ormulea4ă mai multe de;iniBii, cea mai ;recvent vehiculată ;iind

cea de Iclişee din mintea noa#trăJ cu rol Fn economia gGndirii.

n general, #tereotipul eprimă prin imagini anchilo4ate temerile

;iate cu privire la producerea unui eveniment, epectanBele individuale şi

doleanBele indivi4ilor Fn legătură cu o #ituaBie #ocială #au cu o grupare umană.

Din cau4a ;ormulării de #tereotipuri, #u"iectul Fşi limitea4ă cunoaşterea

caracteri#ticilor autentice ale realităBii, ale grupurilor şi ale altor per#oane,

;apt ce Fi alterea4ă comportamentul şi Fl conduce #pre ;ormularea de

generali4ări plecGnd de la a#pecte particulare, ne#emni;icative, ;iate Fn

imaginea #a apriorică #impli;icatoare+& .

n #tereotip #unt reBinute Fn#uşirile cele mai #aliente ale categoriei

anali4ate, uneori #au doar o #ingură Fn#uşire dacă acea#ta deBine un plu# de

pregnanBă Fn raport cu celelalte. 2legerea Fn#uşirii #aliente e#te determinatăcultural7 a#t;el, Fn Bările europene şi 2merica de nord #unt importante

culoarea pielii, ;orma şi mărimea na#ului şi a "u4elor, Fn timp ce Fn Bările

;undamentali#te e#te e#enBială religia+* . De cele mai multe ori, #tereotipul

marchea4ă imper;ecBiunile grupului vi4at, o;erind un #tandard du"lu Fn

evaluare prin raportare la care noi #untem "uni, iar ei #unt răi.

ConotaBia valorică a #tereotipului poate ;i po4itivă medicul de ;amilie

devotat pacienBilor #ăi, negativă politicianul vero# şi lip#it de #crupule şimită pro;e#oara ;ată "ătrGnă, devotată, durdulie, cu ochelari, lip#ită de

cochetărie ;eminină.+) 9ormarea #tereotipurilor e#te di;icil de eplicat. !e

poate a;irma Fn#ă că ele #e creea4ă uşor Fntr-un timp relativ #curt şi pot avea o

gamă largă de e;ecte.

+&((( Dicţionar de psihologie socială. 'ucureşti: Ed. @tiinBi;ică şi Enciclopedică, )*.

+* 2nder#en, M.L., 3alor, 0.9. $%%. )ociology * The essentials. 2u#tralia: Xad#=orth,3hom#on Learning, nc., p. $$.+) 0orton, P.'., 0unt, C.L. )*6. )ociology. (e= Yor: Mcra=-0ill, nc., p. )+.



88

ntre stereotipurile de gen, cele re;eritoare la ;emei #unt mai ale#

negative7 ;emeia tipică e#te #upu#ă, emotivă, Fnclinată #pre mani;e#tări

i#terice, vor"ăreaBă, lip#ită de dotare nativă pentru matematică şi ştiinBele

eacte. 'ăr"atul Fn #chim" e#te mai puBin #en#i"il, macho, "rutal, FncăpăBGnat,

Fnvingător, cu o dorinBă #euală in#aBia"ilă. Ma##-media, literatura, ;ilmul,arta Fn general propagă şi FntreBin ace#te #tereotipuri.

!tereotipurile de cla#ă #ocială #unt di;erite de la o cla#ă la alta.

ILumea "unăJ e#te vă4ută ca ;iind di#tantă, #noa"ă, in;atuată,

conde#cendentă, ;al#ă. Cla#a de miloc are ca principale caracteri#tici

#tereotipe am"iBia şi munca grea, Fn timp ce #ăracii #unt con#ideraBi, murdari,

lip#iBi de am"iBie, nemotivaBi pentru muncă, needucaBi, primitivi.

Devenit parte a culturii, #tereotipul #e menBine prin trei proce#e:. percepBia #electivă H o"#ervatorul reBine din realitate doar a#pectele

con;orme cu #tereotipul şi le ignoră pe celelalte.

$. interpretarea #electivă a datelor Fn concordanBă cu elementele

#tereotipului Oltenilor le place să fie şefiB chiar şi 'ntre prieteni aleg

locul din capul mesei.

+. con;irmarea regulii prin ecepBii: otuşi, nu arată ca o domnişoară

bătr<nă.

2#t;el, atGt con;irmările, cGt şi ecepBiile de la imaginea şa"lon nu ;ac

decGt #ă con#olide4e şi #ă perpetue4e #tereotipul.

2 ;o#t identi;icată o #trGn#ă legătură Fntre #tereotipuri şi umor. 9oarte

multe glume şi anecdote pot ;i cla#i;icate Fn categorii ce gravitea4ă Fn urul

unui #tereotip: "londele pro#tuBe, ardelenii molcomi, oltenii şmecheri,

#coBienii 4gGrciBi, nemBii reci şi tehnici, engle4ii ;legmatici, evreii mercantili,

poliBiştii etc.

n;luenBa #tereotipurilor a#upra celor vi4aBi di;eră Fn ;uncBie deconotaBia lor: cele ;latante #unt acceptate, cele devalori4ante #unt re#pin#e de

regulă, deşi ei#tă şi ecepBii. ?neori, #tereotipurile negative Fi Fncuraea4ă pe

cei etichetaBi #ă con#idere Fn#uşirile #tereotipurile pre#cripBii de

comportament cărora Fncep #ă li #e con;orme4e, a#t;el FncGt #tereotipul devine

o pro;eBie care #e autoFmplineşte6% .

6% "idem



8&

-8+8 Pre$#ec%ţile

Preudecata e#te un #et de idei şi credinBe care le4ea4ă grupuri #au

indivi4i aparBinGnd unor grupuri pe "a4a unor tră#ături reale #au imaginare6, .De;iniBia poate ;i anali4ată #u" următoarele a#pecte:

. Preudecata #e re;eră la idei, #entimente, intenBii, niciodată la acBiuni#au comportamente7 #e #tudia4ă prin che#tionarea #u"iecBilor a#upra

gGndurilor, #entimentelor, intenBiilor.

$. Preudecata e#te un ;enomen #ocial, a cărui ei#tenBă #e raportea4ă la

grup. Ea nu e#te re4ultatul unui "iai# individual #au pre;erinBă

individuală. n cercetarea preudecăBilor #e inve#tighea4ă Fn ce mă#ură

IeuJ ca mem"ru al unui grup Fl con#ider pe IelJ ca mem"ru al altui

grup.+. Preudecata #e FnvaBă de la ceilalBi chiar şi Fn a"#enBa oricărei

eperienBe per#onale cu grupul pe care Fl vi4ea4ă.

6. PreudecăBile #unt de regulă negative.

Preudecata e#te orice a;irmaBie #au generali4are neveri;icată şi

neveri;ica"ilă cu privire la relaBiile umane, la mani;e#tările comportamentale

ale indivi4ilor, la calităBile per#onale #au de grup ale oamenilor, de regulă

eronată şi peiorativă. 9, E, mani;e#tGndu-#e prin adoptarea ;ără

di#cernămGnt a unei păreri, epectanBe #au concepBii. ?n individ cu

preudecăBi emite păreri negative #au po4itive de#pre per#oane, #ituaBii,

grupuri ş.a. ;ără motiv şi ;ără o anali4ă #au o eperienBă o"iectivă preala"ilă.

De eemplu, a;irmaBiile: Iper#oanele cu ;runtea Fnaltă au o inteligenBă

#uperioarăJ, Icel ce nu te priveşte Fn ochi cGnd vor"eşte e#te ne#incerJ ori

Igrupul mai numero# e#te mai puternicJ etc. !unt generate mai mult dintr-o

atitudine a;ectivă decGt din cunoaşterea reală, o"iectivă şi veri;icată a

realităBii. 9 PreudecăBile #e con#tituie la nivelul #imBului comun şi #unta#imilate Fn proce#ul de #ociali4are, de Fn#uşire a normelor, valorilor,

modelelor de gGndire şi comportament proprii grupurilor.

La nivelul relaBiilor dintre grupuri #e utili4ea4ă termenul de

preudecată con#en#uală pentru a de#crie reacBia a;ectivă ;aBă de un anume

grup #au categorie #ocială, care e#te Fmpărtăşită la nivelul unei colectivităBi

#au Fn #ocietate6$ . Ca a;irmaBii necontrolate, preudecăBile pătrund uşor Fn

6 (e=man, X. )&+. American pluralism+ A study o% minority groups and social theory. (e= Yor: 0arper ` Ro=, p. .6$ (a#ta#, D. op. cit., p. $8.



8*

mentalitatea individuală #au de grup, mai ale# atunci cGnd di#poni"ilitatea şi

eigenBa nece#ară pentru cunoaşterea autentică lip#e#c şi a;ectea4ă

comunicarea e;icientă, ampli;icGnd de multe ori gradul de agre#ivitate al

indivi4ilor #au grupurilor şi generGnd con;licte. 2pariBia preudecăBilor e#te

;avori4ată de i4olarea grupurilor şi a per#oanelor şi, Fn mod deo#e"it, de#tările de con;lict #au concurenBă. !unt ;recvente preudecăBile re;eritoare la

minorităBile etnice, religioa#e, naBionale ale căror comportamente #unt

in#u;icient cuno#cute şi interpretate eronat de către ceilalBi mem"ri ai

comunităBii. 2tGt #tereotipurile, cGt şi preudecăBile pot ;i con#en#uale, adică

Fmpărtăşite de mem"rii unei comunităBi, #au per#onale.

ictimele pre-udecăţilor Prima preudecată #ei#mul, pe care #e Fntemeia4ă toate celelalte,

e#te cea "a4ată pe genul per#oanei6+ , căci e#te ;orma de inechitate de care

luăm cunoştinBă de timpuriu, Fncă din ;amilie, a#t;el FncGt ea devine aproape

;irea#că chiar şi pentru cei care #e declară şi acBionea4ă, de regulă, re#pectuo#

şi echita"il. 2cea#tă ;ormă de preudecată nu implică ei#tenBa unei

maorităBi, re#pectiv a unei minorităBi, deoarece numărul "ăr"aBilor şi al

;emeilor e#te relativ egal pe glo", ci a ;orBei ;i4ice inconte#ta"il mai mare a

"ăr"aBilor din cau4e de natură anatomică şi hormonală. 2#t;el, ;emeile #unt

minoritare Fn multe pro;e#ii, Fn conducere, ca şi Fn politică.

9emini#tele au #e#i4at o ;ormă #u"tilă de #ei#m Fn pre;erinBa

meteorologilor de a "ote4a uraganele cu nume eclu#iv ;eminine, pGnă nu

demult. (g ))% de#crie o altă ;ormă de #ei#m: 2tunci cGnd #e ;ac re;eriri

generale la oameni, ei#tă tendinBa de utili4are a pronumelor ma#culine. n

lim"a romGnă, con#trucBiile ver"ale care ;ac re;erire la o mulBime ;ormată din

;emei şi "ăr"aBi, ;olo#e#c ;orma de ma#culin plural a adectivelor, pronumelor, numeralelor: >ă rog #ă ;iBi atenţi. oţi #ă ;iBi gata #ă ...

Ra#a66 e#te şi ea un o"iect al preudecăBilor. Ra#i#mul, creaBie

eclu#ivă a epocii moderne, a;irmă #uperioritatea unei ra#e Fn raport cu alta

pe "a4a di;erenBelor de natură genetică, avGnd con#ecinBe Fn domeniul #ocial

6+ Carr-Ru;;ino, (. ))8. .anaging di!ersity. (e= Yor: 3hom#on Eecutive Pre##, p. )6.66 Ra#ă: varietate naturală a #peciei umane care pre4intă un an#am"lu comun de caractere

ereditare eprimare Fn particularităBi mor;ologice şi ;i4iologice, indi;erent de lim"a şio"iceiurile ;olo#ite. 2#tă4i ei#tă trei ra#e: cauca4iană, mongoloidă, negroidă. Pope#cu-

(eveanu, P. )&* Dicţionar de psihologie, 'ucureşti: Ed. 2l"a#tro#.



8)

şi economic. !-a #u#Binut pe rGnd #uperioritatea al"ilor, a europenilor, a

arienilor etc., ;apt ce a condu# la comportamente ade#eori a"erante şi

criminale. n lumea contemporană, ra#i#mul cla#ic a ;o#t Fnlocuit de ra#i#mul

#im"olic Uinder ` !ear#, )*6 ce poate ;i eempli;icat prin di;icultatea

celor ce au preudecăBi ;aBă de per#oanele de culoare de a da mGna cu aceştia.De a#emenea, ra#i#mul tinde #ă diminue4e, lă#Gnd loc preudecăBilor etnice,

căruia Fi #unt victime per#oanele unui anumit grup etnic.

2lături de ;emei şi grupuri etnice, alte victime ;recvente ale

preudecăBilor #unt minorităBile religioa#e, per#oanele cu di4a"ilităBi,

homo#eualii, vGr#tnicii şi, Fn unele Bări, cei o"e4i.

/ri;inile 9i ca$=ele 4re$#ec%ţilorPreudecăBile Fşi au originea Fn:

O ece#ul de autoritate

O tendinBa #pre categori4are iraBională, concreti4ată Fn ;ormularea de

#tereotipuri

O devalori4area celor con#ideraBi a aparBine unui popor in;erior

Com"inate Fn diver#e proporBii, ingredientele de mai #u# pot genera

motive ;oarte variate pentru care apar preudecăBile:

O (evoia de a te #imBi #uperior prin devalori4area altora.

O 3eama de mem"rii altor grupuri Fn competiBia pentru un loc de muncă.

O 9ru#trarea generată de deBinerea unui #tatut #ocial mode#t, care pe

termen lung conduce la o#tilitate.

O EducaBia in#u;icientă care nu permite decGt o FnBelegere #impli#tă

şi #tereotipă a realităBii.

O ncapacitatea indivi4ilor de a #e con;runta cu oameni

necuno#cuBi şi #ituaBii marcate de incertitudine.

O (evoia de apro"are şi acceptare Fn grup

O 3endinBa #pre con;ormare Fn raport cu credinBele şi atitudinile

dominante.

De-a lungul timpului, preudecăBile au Fm"răcat ;orme "rutale precum

#clavia şi #egregarea ra#ială #au mai puBin violente ca Fn ca4ul glumelor

6 Uinder, D.R. ` !ear#, D.1. )*. Pre$#ice an# 4olitics5 &bolic rasis 3ers$sracial t@reats to ;oo# li1e, Cournal of %ersonalitA and 6ocial %sAchologA, 6%, 66-+. apudMalim, 3. $%%+. /sihologie socială. 'ucureşti: Ed. 3ehnică.



&%

de#pre minorităBi etnice #au ;emei mai ale# "londe. n lumea contemporană,

preudecăBile #unt mai puBin eplicite, avGnd ;orme #u"tile şi a#cun#e, care

Fn#ă nu le reduc potenBialul nociv.

3nvăţarea pre@udecăţilor n proce#ul de enculturaBie Fnceput Fn ;amilie şi continuat apoi prin

contactul cu alte ;orme ale culturii, copilul FnvaBă preudecăBi care ulterior

devin o parte a ;ilo#o;iei lui de viaBă şi con#tituie un ;iltru prin care vor trece

di;erenBiat numai acele in;ormaBii concordante cu #chemele dea ;ormate.

PreudecăBile #e menBin atGta timp cGt indivi4ii nu au acce# la in;ormaBii

complete şi autentice de#pre alte per#oane #au grupuri, iar contactele #ta"ilite

cu ace#tea #unt #uper;iciale. Principalele in#tanBe care concură Fn diver#e proporBii la FnvăBarea şi con#olidarea preudecăBilor #unt ;amilia, ma##-media

şi şcoala.

9titudinile şi credinţele familiei Comportamente parentale care

generea4ă şi con#olidea4ă preudecăBi etnice:

O PărinBii evită #ă di#cute pe teme etnice deoarece #unt ;oarte #u#picioşi

.

O Prietenii cu care ;amilia #e vi4itea4ă aparBin aceluiaşi grup etnic.

O PărinBii nu-şi eprimă de4acordul cu remarcile altora impregnate de

preudecăBi.

O Copiii ;recventea4ă şcoli şi grupuri #egregate etnic.

O PărinBii nu menBionea4ă Fn ;aBa copiilor calităBile şi valenBele po4itive

ale altor culturi.

(i@loacele de informare 'n masă PreudecăBile #unt con#olidate de

programele radio şi de televi4iune, de 4iare, revi#te prin:

O Pre4entarea minorităBilor Fn #tereotipuri de rol.O 2"#enBa minoritarilor din po4iBiile pro;e#ionale vi4i"ile şi din rolurile

principale #au po4itive Fn ;ilme, romane etc.

O Concentrarea atenBiei cu precădere a#upra actelor delictuale comi#e de

minoritari şi rareori a#upra reali4ărilor po4itive ale ace#tora.

coala promovea4ă preudecăBile prin:

O Cultivarea unui mediu educaBional centrat pe un #ingur #i#tem de

valori, cel al maorităBii şi FncuraGnd ade#eori competiBia Fn detrimentul



&

cooperării, reali4area individuală Fn de;avoarea orientării de grup,

preocupările pentru viitor şi mult mai puBin cele pentru pre4ent #au trecut.

O Con#truirea curriculumului şcolar Fn Europa Fntr-o vi4iune

eurocentri#tă cu negliarea celorlalte culturi ale planetei. n mod #imilar, Fn

!tatele ?nite ale 2mericii, atenBia e#te ;ocali4ată pe i#toria Europei şi culturaeuro-americană, cu ignorarea variatelor culturi ale celorlalBi americani.

O gnorarea nece#ităBii de educaBie care #ă ai"ă ca o"iectiv reducerea

preudecăBilor etnice, #euale, ca şi a di#criminării .

<ore #e ani1estare a 4re$#ec%ţilor

. (egarea Fmpărtăşirii preudecăBii Dacă cineva acceptă că are o

preudecată, atunci tre"uie #ă accepte, de a#emenea, că e#te o per#oanăiraBională şi lip#ită de etică. Pentru a #e apăra de ace#t di#con;ort moral,

individul neagă Fn mod eplicit că ar Fmpărtăşi a#t;el de credinBe #punGnd

I(u am preudecăBi, dar ...J

$. RaBionali4area e#te o ;ormă de apărare a eului, Fn care individul

con#truieşte raBionamente care #ă Fi u#ti;ice acBiunile. 2#t;el, reBine

#electiv din realitate doar acele elemente o"iective care Fi con;irmă

deci4iile şi le ignoră pe toate celelalte7 totodată, invocă un con#en#,

a;irmGnd că o anumită credinBă tre"uie #ă ;ie adevărată de vreme ce toată

lumea e#te de aceeaşi părere. Le "lamea4ă pe victime Fn#ăşi #u#BinGnd că

e#te eclu#iv vina lor pentru ceea ce li #e FntGmplă #au, Fn ;ine, #e apără

invocGnd ecepBia pe care o valori4ea4ă: ?nul dintre cei mai buni prieteni

ai mei este evreu, dar ...

&tereoti4$l 9i 4re$#ecata ca eleente ale sc@eei #e ;r$4

!tereotipul şi preudecata #e integrea4ă Fn schema de grup, Fn #en#ulFn care o de;ineşte a"ordarea cognitivă ca #tructură ce repre4intă cunoştinBele

de#criptive şi pre#criptive de#pre mem"rii unui grup #au categorii #ociale.

2#t;el, #tereotipul repre4intă conBinutul declarativ al unei #cheme de grup, iar

preudecata e#te engrama a;ectivă care #e pre#upune că e#te ataşată de cel

dintGi şi care #e activea4ă Fmpreună cu conBinutul cognitiv al ace#tuia. !unt

di;icil de #urprin# relaBiile dintre cele două dimen#iuni ale atitudinilor

intergrupuri, deocamdată re4ultatele cercetărilor Fntreprin#e permiBGnd doar

conclu4ia că ei#tă in;luenBe reciproce.



&$

-8:8 Discriinarea

?tili4at Fn p#ihologie pentru a de#crie capacitatea de a #e#i4a

di;erenBele dintre #timuli percepuBi, termenul di#criminare, ;olo#it Fn

a"ordarea relaBiilor intergrupuri, #e re;eră la tratamentul di;erenBiat ;avora"il#au ne;avora"il al indivi4ilor care au aceleaşi calităBi, dar aparBin unor grupuri

#ociale, etnice, religioa#e. Di#criminarea #ocială e#te Fn primul rGnd o

pro"lemă politică şi a"ia apoi o pro"lemă de p#ihologie #ocială.

Di#criminarea con#tituie epre#ia comportamentală a #tereotipurilor şi

preudecăBilor !imp#on, Yinger, )*

n continuare #unt pre4entate a#umpBiile de "a4ă privind relaBia dintre

preudecăBi şi di#criminare68

:O preudecata e#te re;lectată Fn comportament

O comportamentele di#criminatorii pot ;i de#;ăşurate şi de per#oane care

nu Fmpărtăşe#c preudecata

O Fn orice grup etnic ei#tă preudecăBi

O criteriul care permite catalogarea unui comportament drept

di#criminatoriu con#tă Fn tipul con#ecinBelor pe care ace#ta Fl produce.

O di#criminarea #e perpetuea4ă prin ;orBă

Relaţia stereoti4$rilor c$ #iscriinarea

!tereotipul determină modul de interacBiune cu mem"rii out-group-

ului. Cel puBin Fn primele momente, interacBionăm cu imaginea ;iată Fn

#tereotip şi nu per#oana din ;aBa noa#tră, ;apt cu atGt mai nedrept ;aBă de ea cu

cGt core#punde mai puBin cu #tereotipul.

!tereotipurile pot diria comportamentele colective ale indivi4ilor,

Fnlocuind acBiunea udicio# ela"orată pe "a4a cunoaşterii veridice a realităBiicu imagini şa"loni4ate şi clişee ar"itrare, con#tituind a#t;el o #ur#ă de

con;licte #ociale şi o ;rGnă Fn proce#ul de4voltării #ociale. ntr-un proce#

de#;ăşurat Fn #en# inver#, di#criminarea #ocială apare Fn urma eagerării

di;erenBelor ei#tente Fntre per#oane aparBinGnd unor categorii di;erite.

68 Carr-Ru;;ino, (. op. cit., p. )+.



&+

Re#$cerea 4re$#ec%ţii 9i #iscriin%rii

Preudecata e#te ;oarte compleă, nu apare după un algoritm preci# şi

repeta"il, de aceea Fncercările de a o com"ate tre"uie #ă ;ie la rGndul lor

complee. ?na dinte pGrghii e#te educaBia, şi ea e#te cu atGt mai e;icientă cu

cGt cea de#;ăşurată Fn şcoală e#te congruentă cu in;luenBele educativeeercitate de părinBi, grupul de prieteni, ma##-media, #ocietate.

. !ta"ilirea de #copuri #upraordonate Fntre grupurile care mani;e#tă reciproc

preudecăBi

mpunerea de #copuri #upraordonate unor grupuri a;late Fn con;lict poate

conduce la depăşirea animo4ităBilor, reducerea comportamentului dominat de

preudecată şi di#criminare.

$. !ta"ilirea contactului Fntre grupuri care mani;e#tă preudecăBi unul ;aBă decelălalt

n ace#t ;el #e poate reduce ignoranBa reciprocă, şi diminua anietatea.

De#criind tipurile de contacte, 2llport )6 evidenBia4ă importanBa naturii

contactului şi, Fn con#ecinBă, e;icienBa #a Fn diminuarea comportamentelor

di#criminatorii.

/ontactul oca!ional ampli;ică mai degra"ă preudecăBile pentru e#te

#uper;icial şi nu permite cunoaşterea autentică.

?n evreu şi un irlande4 #e FntGlne#c FntGmplător. (ici unul dintre ei nu

aveau iniBial animo4ităBi ;aBă de celălalt. 3ri"utar #tereotipurilor,

irlande4ul gGndeşte: I2h, un evreu7 pro"a"il vrea #ă mă Fnşele la "ani.

>oi ;i atent.J Evreul gGndeşte: I2h, un irlande4. Pro"a"il e#te unul care

urăşte evreii7 i-ar plăcea #ă mă in#ulte.J Cu un a#t;el de Fnceput

ne;avora"il, amGndoi devin e4itanBi, neFncre4ători şi di#tanBi. Contactul

oca4ional a lă#at lucrurile mai rău ca Fnainte.

2llport, )6, p. $$. apud Malim, $%%+, p. $+

/ontactul re!idenţial ;ace mai puBin vi4i"il un grup minoritar şi

reduce "arierele, permite o comunicare e;icientă şi anularea #tereotipurilor,

iar reali#mul Fnlocuieşte teama şi o#tilitatea.

/ontactul ocupaţional cu per#oane care deBin acelaşi #tatut

pro;e#ional e#te important pentru reducerea preudecăBilor.



&6

%reocuparea pentru obiectivele comune Fn cadrul echipelor

pro;e#ionale multietnice impune cooperarea şi interacBiunea #trGn#ă, a#t;el

FncGt compo4iBia etnică devine irelevantă.

/ontactele de bunăvoinţă #e reali4ea4ă cu oca4ia de#;ăşurării de

activităBi la nivelul comunităBilor interetnice, cu condiBia de a #ta"ili de laFnceput o"iective concrete. ?n a#t;el de eemplu #unt ;e#tivalurile organi4ate

Fn #copul cunoaşterii tradiBiilor şi #peci;icului o"iceiurilor ;iecărei etnii

componente.

+. Cunoaşterea celuilalt

De#;ăşurarea programatică de acBiuni menite #ă ;acilite4e cunoaşterea

celor aparBinGnd altor grupuri reduce preudecăBile Fn ceea ce Fi priveşte.

ModalităBile po#i"ile pentru acea#ta #unt: 3nvăţarea academică 'n şcoli H in;ormaBiile de natură antropologică

permit FnBelegerea di;erenBelor dintre diver#e grupuri, atGt #u" a#pect

anatomo-mor;ologic, cGt şi #u" a#pect cultural.

/ălătoria socială care a#igură gă4duirea unor elevi/#tudenBi #o#iBi din

#trăinătate Fn ;amilii autohtone, ;apt ce permite o cunoaştere directă şi

autentică a modului de viaBă şi #peci;icului cultural al ace#tora, a#t;el FncGt

diminuea4ă preudecăBile şi #e po4itivea4ă atitudinile.

Educaţia interculturală Fn oricare din cele trei ;orme paralele

;ormală/in;ormală/ non;ormală.

2ntreb%ri #e a$toe3al$areKre1lecţie

. 2rgumentaBi Fn ;avoarea a;irmaBiei că legătura dintre atitudine şi

comportament e#te ;ragilă.

$. EnumeraBi cGteva din modalităBile de ;ormare a unei atitudini. Care vi #e par cele mai convingătoareW

+. Care e#te principala "a4ă a preudecăBilorW

6. Ce tipuri de contacte #unt utile pentru reducerea preudecăBilorW

. !peci;icaBi Fn ce ;el #copurile #upraordonate pot ;i ;olo#ite Fn şcoală pentru

reducerea con;lictelor.

8. 2nali4aBi implicaBiile etice ale eperimentelor a#upra e;ectelor produ#e

preudecăBi.



&

BIBLI/GRA<IE. 24en, . )**. Attitudes, personality and eha!iour . Milton Uene#: 1pen

?niver#it Pre##.

$. 2llport, . )+. 9ttitudes in C. Murchi#on ed. Han#boo? o1 social4sc@olo;. Xorche#ter, Ma: Clar ?niver#it Pre##.

+. 2llport, . )6. The nature o% pre-udice. (e= Yor: Dou"leda 2nchor.

6. 2nder#en, M.L., 3alor, 0.9. $%%. )ociology * The essentials. 2u#tralia:

Xad#=orth, 3hom#on Learning, nc.

. Carr-Ru;;ino, (. ))8. .anaging di!ersity. (e= Yor: 3hom#on Eecutive

Pre##.

8. Danver#, 9. ))$. "## mots$cle%s pour l&'ducation. Pre##e# univer#itaire# de

Lille&. 0orton, P.'., 0unt, C.L. )*6. )ociology. (e= Yor: Mcra=-0ill, nc.

*. Uinder, D.R. ` !ear#, D.1. )*. Pre$#ice an# 4olitics5 &bolic rasis

3ers$s racial t@reats to ;oo# li1e, Cournal of %ersonalitA and 6ocial

%sAchologA, 6%, 66-+.

). Longre#, N.9. )). 0uman eha!ior in the social en!ironment . $nd ed. ta#ca,

ll: 9.E. Peacoc Pu"li#her#, nc.

%. Luca, M.R. ))8. Curs de psihologie a muncii şi organizaţională. 'raşov:

3ipogra;ia ?niver#ităBii 3ran#ilvania.. Malim, 3. $%%+. /sihologie socială. 'ucureşti: Ed. 3ehnică.

$. (a#ta#, D. $%%+. 6tereotipuri, pre@udecăţi şi discriminare. n 2. (eculau

coord. Man$al #e 4si@olo;ie social%. aşi: Ed. Polirom.

+. (eculau, 2. $%%+. .anual de psihologie socială. aşi: Ed. Polirom.

6. (e=man, X. )&+. American pluralism+ A study o% minority groups and

social theory. (e= Yor: 0arper ` Ro=.

. Tam;ir, C., >lă#ceanu, L. ))*. coord. Dicţionar de sociologie. 'ucureşti:

Ed. 'a"el..

8. ((( Dicţionar de psihologie socială. 'ucureşti: Ed. @tiinBi;ică şi Enciclopedică,

)*.



&8

68

C/MUNICAREA 2N PER&PECTIVĂ INTERCULTURALĂ

Alean#r$ intea" Anca /ltean$"Dana Por$b$" Mi@aela G$ran#a

68,8 Conce4tele #e co$nicare 9i #e relati3is c$lt$ral

68.8 Teoriile co$nic%rii8 Desc@i#eri interc$lt$rale

68+8 No$a 1ilo=o1ie a co$nic%rii 9colare >n 4ers4ecti3a interc$lt$ral%

68:8 Co$nicarea ca e#iere interc$lt$ral%

68-8 Meto#e 9i te@nici #e co$nicare >n 4ers4ecti3a interc$lt$ral%

Moto: IComunicarea e#te o dimen#iune centrală

a vieBii noa#tre culturale7 ;ără ea, orice tip de cultură

moare. n con#ecinBă, #tudiul comunicării pre#upune

#tudiul culturii Fn care e#te integratăJ6&

Nohn 9i#e

68,8 Conce4tele #e co$nicare 9i #e relati3is c$lt$ral

n plan particular, comunicarea ver"ală, ca şi cea nonver"ală, Bine de o

anumită competenBă a relaBionării #ociale, ;iindu-i #peci;ică punerea Fn relaBie

a propriului re;erenBial valoric cu un altul di;erit cultural, prin decodi;icare şi

recodi;icare a me#aului cultural. Pentru a putea pătrunde Fn #emni;icaBia unuime#a cultural, di;erit de cel propriu, tre"uie #ă avem noi Fnşine un inventar H

IconceptJ H de a"ilităBi comunicaBionale, Fn ;uncBie de care #ă decodi;icăm şi

#ă recodi;icăm, a#t;el FncGt me#aul InegociatJ de către interlocutori #ă ai"ăun #en# Fmpărtăşit de toBi. n#ă, #en#ul comunicării apare dintr-o anumită

contetuali4are6* H #paBio-temporală, #en4orială, relaBională #au/şi culturală

6& 9i#e, Nohn. ntroduction to communication studies. Routledge, $nd edition,))%.6* Mucchielli, 2., 9rta de a influenţa, aşi, Ed. Polirom, $%%$, p.+6.



&&

ceea ce #e #pune are #en# Fn ;uncBie de normele invocate #au con#truite Fn

timpul #chim"ului.

nter-relaBionarea dintre identităBi culturale di;erite poate avea, Fn

;uncBie de Fn#uşirea #en#ului comunicării, e;ectul de#chiderii, al reciprocităBii,

#au e;ectul IFncap#ulării culturaleJ6) , #peci;ic "locaului comunicaBional. Deaceea, #emnalele şi ge#turile ver"ale/nonver"ale tre"uie #ă #e Fncadre4e Fntr-o

#ecvenBă conver#aBională e;icientă cea mai #curtă propo4iBie tre"uie #ă ;ie

inteligi"ilă/purtătoare de #en# pentru de#tinatar.

Din per#pectiva #ituaBională, a comunica Fn#eamnă : a vor"i, a modula

intonaBia, a te comporta Fntr-un anumit ;el, a adopta mimica, ge#turile şi

atitudinile core#pun4ătoare, a alege o anumită atitudine, a pregăti acBiuni

com"inate, a ela"ora di#po4itive ;i4ice #au normative, a acBiona a#upraelementelor mediului Fnconurător, totul pentru a re4olva, cGt mai "ine cu

putinBă, o pro"lemă legată de un ;apt de viaBă.%

&co4$rile co$nic%rii

!chim"ul de in;ormaBii nu e#te unicul #cop al comunicării. P#ihologia

comunicării ne atrage atenBia că, Fn mod implicit, oamenii urmăre#c şi alte

#copuri atunci cGnd comunică: acelea de a-şi a;irma #tatutul de pre#tigiu, de a

#e impune Fn ;aBa altei per#oane #au a grupului, de a primi un ră#pun# a;ectiv,

de a #căpa de plicti#eală #au de a ;ugi de #ingurătate, #au pur şi #implu de a #e

au4i vor"ind. n toate ace#te ca4uri e#te vor"a de #ati#;acerea unor nevoi

#u;leteşti pro;und umane, pe care nu avem dreptul #ă le di#preBuim, Fn#ă

tre"uie #ă le cunoaştem cGt mai "ine pentru a putea FnBelege corect reacBiile

#emenilor noştri.

Printre cele mai ;recvente #copuri ale comunicării #e gă#e#c următoarele :

O #ă ;im receptaBi vă4uBi, au4iBi, citiBi7O #ă ;im FnBeleşi me#aul no#tru #ă ;ie decodi;icat corect7

O #ă ;im acceptaBi me#aul no#tru #ă nu ;ie re#pin#7

6) >ăduva, M., D., 9ormarea interculturală al pro;e#orului şi capcanele implicitului p#iho-#ocio-cultural, p.$%8, Fn Co4ma, 3. coord., O nouă provocare pentru educaţie:

interculturalitatea, aşi, Ed. Polirom, $%%, p. $%-$6.% Mucchielli, 2., Le# #ituation de communication, p.)6, Erolle#, Pari#, Fn Mucchielli, 2., 9rta de a influenţa, aşi, Ed. Polirom, $%%$, p.)&.



&*

O #ă provocăm o reacBie o #chim"are de percepBie, de gGndire, de

interpretare, de atitudine #au de comportament

Ti4$ri #e co$nicareJ 9coala 4roces 9i 9coala seiotic%8

n ;uncBie de criteriul de cla#i;icare, au ;o#t de;inite mai multe tipuri

de comunicare, dintre care:

O comunicarea intrain#i3i#$al% comunicarea cu #ine,

comunicarea interin#i3i#$al%,

comunicarea inter;r$4al%"

comunicarea Fn as%7

O comunicarea 3erbal% lingvi#tică,

comunicarea non3erbal% pre-lingvi#ticăcomunicarea 4aralin;3istic% ceea ce comunicăm prin ritmul vor"irii,

prin tim"rul şi prin tonul vocii #au prin alte elemente nonver"ale, dar

care #e mani;e#tă tot timpul comunicării ver"ale7

O comunicarea in1oral%

comunicarea 1oral% in#tituBională

O comunicarea 4ri3at% con;idenBială

comunicarea 4$blic%.

?n criteriu al comunicării e;iciente #e re;eră la ;olo#irea Fn mod

adecvat a tipurilor de comunicare prin adaptarea lor la contetul

comunicaBional. 2#t;el, Fntr-o comunicare interindividuală ;olo#im ade#ea un

ton şi un voca"ular potrivite mai degra"ă comunicării Fn masă7 alteori, nu ne

controlăm comunicarea non7verbală #au pe cea paralingvistică, devalori4Gnd

şi imprimGnd un alt FnBele# me#aului tran#mi# prin intermediul cuvintelor7

#au, comunicăm Fn #paBiul privat, dar ;olo#im un ton şi o dicBie adecvate maicurGnd #paBiului pu"lic ca4ul pro;e#orilor, care-şi trădea4ă ade#ea ocupaBia,

#pre deliciul martorilor, care-i percep cam prea IdidacticiştiJE$ .

n teoria comunicării #-au conturat două curente principale, Fn privinBa

de;inirii conceptului de comunicare, şi anume : şcoala Iproce#J şi şcoala

I#emioticăJ.

'orBun, D., /omunicare şi relaţii publice */urs+. 6tudii aprofundate.

$ 'orBun, D., op.cit..



&)

0coala 4roces abor#area liniar% a co$nic%rii

H con#ideră me#aul drept ceea ce #e tran#mite prin proce#ul de

comunicare. me#aul e#te ceea ce #-a tran#mi# de la 2 la ', am"alat

core#pun4ător şi pregătit pentru a a;ecta #tarea #au / şi modul de gGndire alreceptorului. ?n alt e;ect decGt cel urmărit #au un e;ect mai mic decGt cel

#contat e#te con#iderat drept eşec Fn comunicare. n acea#tă #ituaBie, şcoala

Iproce#J urmăreşte depi#tarea cau4elor care au provocat eşecul.

H con#ideră comunicarea drept tran#mi#ia de me#ae #au proce#ul prin

care o per#oană intră Fn legătură cu alta şi o a;ectea4ă intelectual, emoBional

#au comportamental7

H e#te preocupată de modul Fn care interlocutorii codi;ică şi decodi;icăme#aul7

Repre4entanBi: . er"ner )8, 3. (e=com" )+, Nao"#on

)8%.

0coala seiotic% abor#area c$lt$ral% a co$nic%rii

#emiotica : #tudiul #emnelor şi al modului Fn care ace#tea

;uncBionea4ă

- de;ineşte comunicarea ca producere şi #chim" de FnBele#uri

#emni;icaBii, ;iind preocupată de rolul me#aului Fntr-o cultură şi de rolul

di;erenBelor culturale. 9olo#eşte termeni cum e#te cel de #emni;icaBie şi nu

con#ideră neapărat neFnBelegerea ca #emn al eşecului Fn comunicare H

neFnBelegerea poate #ă apară şi ca e;ect al re;erinBelor culturale di;erite dintre

interlocutori.

- accentul cade pe producerea şi #chim"ul de FnBele#uri determinate

cultural7- emiBătorul #cade Fn importanBă7

- negocierea #en#ului comunicării #e reali4ea4ă atunci cGnd receptorul

;iltrea4ă me#aul prin #ita propriului model cultural .

Repre4entanBi : Charle# !ander# Peirce )+, 9erdinand de !au##ure

)8.

Relati3is$l c$lt$ral contra etnocentris$l$i



*%

3ermenul de etnocentris a ;o#t ;olo#it pentru prima dată de 0. .

!ummer )%&, pentru a de#emna o atitudine colectivă care con#ta Fn

repudierea ;ormelor culturale di;erite ;aBă de cele ale propriei #ocietăBi.

Etnocentri#mul vi4ea4ă modul de a reacBiona la comportamente di;erite din

punct de vedere cultural, pornind de la te4a că: propria cultură e#te de4ira"ilăşi #uperioară celorlalte culturi. 2cea#tă reacBie e#te cau4a atitudinilor

intolerante ;aBă de IcelălaltJ #au ;aBă de alte culturi. 1 alta cau4ă o repre4intă

;aptul că maoritatea oamenilor #unt ;ormaBi Fntr-o #ingură cultură, pe care nu

o pără#e#c niciodată. Pe de altă parte, etnocentri#mul poate ;i uşor a#ociat cu

ra#i#mul, credinBa că anumite grupuri culturale #unt genetic #uperioare altora.

La FntGlnirea cu alte culturi, conştienti4ăm că #untem Fn #tare de #urpri4ă

de4gu#t, de4apro"are H #emnalul că a intrat Fn ;uncBiune comportamentuletnocentric. n con#ecinBă, cu cGt di#tanBa dintre culturi e#te mai mare, cu atGt

comportamentul etnocentric e#te mai inten#, de aceea, e#te important #ă

renunBăm la aprecieri #au udecăBi de valoare atGta timp cGt nu ştim nimic

de#pre modul cum ;uncBionea4ă culturile re#pective.

!tudiile di;erenBelor culturale Fntre grupuri şi #ocietăBi implică

pre#upunerea unei po4iBii a relati3is$l$i c$lt$ral. 2ntropologul ;rance4,

Claude Levi H !trau##, a eprimat a#t;el ace#t lucru: I 1elativismul cultural

afirmă că o cultură nu are nici un criteriu absolut pentru a decide că

activităţile unei culturi sunt 4inferioare5 sau 4nobile5. otuşi, fiecare

cultură poate şi trebuie să aplice acest criteriu propriilor activităţi, deoarece

membrii săi sunt at<t actori c<t şi observatoriJ. +

Pe mă#ură ce cercetările de teren au evoluat, #-a evidenBiat ;aptul că

;iecare cultură are o valoare #peci;ică care tre"uie FnBelea#ă Fn mod ştiinBi;ic,

o"iectiv, detaşată de atitudinile per#onale #u"iective. 2cea#tă o;en#ivă a ;o#t

lan#ată de 9ran4 'oa#, părintele antropologiei moderne din !?2. El FnBelege prin relativi#m cultural că un ;apt cultural tre"uie #ă ;ie interpretat din

interiorul contetului cultural din care ;ace parte şi nu din punctul de vedere

al o"#ervatorului.

Pentru a aunge la FnBelegerea unei culturi, tre"uie #ă a"ordăm

per#pectiva interioară şi nu cea o"iectivi#tă ;olo#ită Fn ştiinBele naturii, Fn care

cercetătorul #e pla#ea4ă ca o"#ervator eterior.

+ 0o;#tede, ., (anagementul structurilor multiculturale. 6oftare7ul g<ndirii., Ed.Economică, ))8.



*

Relativi#mul cultural re#pinge ideea că anumite culturi, inclu#iv cea

proprie, po#edă un #et de reguli a"#olute după care #e pot udeca alte culturi.

9iecare cultură are un #et de norme particulare #peci;ice. 2"#oluti4area,

#upraevaluarea relativi#mului cultural are Fn#ă con#ecinBe negative, atGt Fn

plan metodologic, cGt şi Fn plan etic. n plan metodologic, e;ectul ar ;i că;iecare cultură va ;i evaluată numai Fn termenii propriilor #tandarde şi orice

;el de comparaBie interculturală nu ar mai po#i"ilă şi nici u#ti;icată.

n plan etic, a"#oluti4area relativi#mului cultural ne pune Fn #ituaBia de

a valori4a orice ;apt cultural şi orice tip de comportament, FntrucGt ar tre"ui

#ă con#iderăm toate culturile echivalente moral. 1 a#t;el de a"ordare ar putea

#cu4a acte precum holocau#tul, etnocidul, ra#i#mul, etc., FntrucGt toate

practicile culturale comportă aceeaşi demnitate, şi deci ar tre"ui tolerate.2ntropologii culturali #e eprimă Fmpotriva ace#tor practici,

con#iderGnd că #chim"ările tre"uie #ă vină din interiorul culturii re#pective şi

nu din eterior.6

68.8 Teoriile co$nic%rii8 Desc@i#eri interc$lt$rale

Pers4ecti3e interc$lt$rale5 teorii 9i i=e ale co$nic%rii

interc$lt$rale

n #ocietatea contemporană, puBine domenii de #tudiu #unt atGt de

provocatoare cum e#te domeniul comunicării7 ea e#te con#iderată ca ^mie4ul

culturii, cunoaşterii şi comportamentului #ocial^. CGnd ne re;erim la

comunicare nu avem de a ;ace cu un o"iect de #tudiu ci cu o arie multi-

di#ciplinară.

3ot mai mult #e vor"eşte de#pre glo"ali4area modelului #ocietăBii

de#chi#e şi li"ere, care ;acilitea4ă contactul intim al unor culturi di;erite,generGnd uneori ;enomene periculoa#e precum crima organi4ată,

;undamentali#mul religio# #au terori#mul. ntr-o epocă a inter;erenBelor,

FntGlnirea dintre per#oane #au grupuri care au culturi di;erite ridică pro"lema

comunicării interculturale. 2ce#t lucru putGndu-#e remarca şi din anali4a

celor două şcoli - şcoala Iproce#J şi şcoala I#emioticăJ care ne permit un

#tudiu mai "un a#upra comunicării.

6 Copo#e#cu, !., 9ntropolgie culturală, 'raşov, Ed. ?niv. I3ran#ilvaniaJ, $%%, p.+$.



*$

Dincolo de orientările #au##uriene #au pierciene, #tudiul comunicării

Fn contetul actual al glo"ali4ării, determinarea valenBelor interculturale şi

depăşirea "arierelor de comunicare, FntGmpină anumite di;icultăBi printre care

#e pot enumera: conceptuali4area, con#truirea paradigmei şi a"ordările

metodologice.LegGndu-ne de conceptuali4are, de#coperim că termenul de

comunicare interculturală a ;o#t ;olo#it prima dată de Ed=ard 0all )) Fn

lucrarea I!ilent LanguageJ, unde a"ordea4ă a#pecte legate de importanBa

comportamentului nonver"al Fn comunicare, de;inind comunicarea

nonver"ală ca pe un #chim" care nu implică cuvinte.

Con#tantin Cucoş $%%%, p.+8, la rGndul lui, de;ineşte comunicarea

interculturală ca un I#chim" #au tran4acBie valorică Fn#oBit de FnBelegerea#emni;icaBiilor adiacente, Fntre per#oane #au grupuri care ;ac pate din culturi

di;erite. !chim"urile #e pot reali4a la nivel ideatic, ver"al, nonver"al,

comportamental, ;i4ic, o"iectual, organi4aBional.J

/omunicarea interculturală mai poate fi definită ca abilitatea de a

comunica verbal şi nonverbal cu indivi!i din alte culturi astfel 'nc<t toţi

indivi!ii participanţi la comunicare să codifice şi să decodifice mesa@ele

comunicate şi să evite pe c<t posibil interpretările şi evaluările eronate.

* Michael 0inner,))*, p.+Comunicarea dintre culturi e#te di;icilă dacă avem Fn vedere

elementele ei componente. Cultura e#te repre4entată ca un ice"erg, partea

vi4i"ilă ;iind determinată de lim"a, arhitectura, etc., iar partea invi4i"ilă

avGnd cele mai puternice şi de;initorii elemente, ce #unt mai puBin vi4i"ile:

normele #ociale, valorile, concepBiile de#pre timp şi #paBiu, concepBia de#pre

#ine, etc.

Yo#hia=a )*& cla#i;ică comunicarea interculturală Fn patru tipuri:

ti4$l etnocentric H 2vGnd două culturi, 2 şi ', cultura ' va ;i

Fntotdeauna o um"ră a culturii 2. Cultura ' nu are unicitate iar di;erenBierea

e#te ignorată. Comunicarea e#te Fntr-un #ingur #en#, iar ;eed-"ac-ul nu

ei#tă.

ti4$l controlat H !e recuno#c elementele de unicitate ale culturii

', dar #unt manipulate pentru a atinge #copurile şi o"iectivele culturii 2.



*+

Exemplu: Fările Europene, care au coloni!at statele africane 'ntre

secolele al G87lea şi al GG7lea, au comunicat cu populaţia băştinaşă 'n

modurile etnocentric şi cel controlat. 9celeaşi tipuri de comunicare apar şi

la biserica catolică 'n 'ncercarea de a evangheli!a populaţia africană.

ti4$l #ialectic H Modul de comunicare dialectic are trei potenBiale

;inalităBi:

O prima: te4ele culturii 2 FntGlneşte te4e opu#e Fn cultura ' şi tran#ced

Fntr-o noua cultură C7

O a doua: e#te di4olvarea culturii 2 Fn cultura ', devenind o parte a

culturii ',

O a treia: cultura ' devine o parte a culturii 2.3oate ace#te ;inalităBi au la "a4ă comunicarea "a4ată pe ;u4iune.

ti4$l #ialo;at - Culturile 2 şi ' #unt di#tincte, independente,

comunică şi interrelaBionea4ă, dar ;iecare cultură Fşi pă#trea4ă integritatea.

Modelul de comunicare dialogat e#te con#iderat cel mai e;icient mod

prin care #ă FnBelegem, apreciem şi #ă re#pectăm diver#itatea.

După Uoe#ter, comunicarea interculturală aduce ;aBă Fn ;aBă două

a#pecte, pe de o parte pă#trarea şi con#ervarea anumitor elemente şi pe de altă

parte adaptarea, #chim"area la alte culturi ceea ce implică de4voltarea

anumitor co4etenţe c$lt$rale 9i interc$lt$rale8 apud.Cucoş, $%%%

CompetenBa interculturală e#te de;inită de Uim ca o capacitate de a

mo"ili4a cunoştinBe, metode de acBiune, trăiri a;ective Fn contetul unor

interacBiuni interculturale. apud.Cucoş, $%%%. CompetenBa interculturală

pre#upune adaptarea şi ;lei"ilitatea per#oanei la #ituaBia nouă şi nu rigiditate,

intoleranBă şi monotonie. CompetenBa interculturală nu e#te #u;icientă pentrua reali4a o comunicare e;icientă ci tre"uie avut Fn vedere conteul Fn care #e

reali4ea4ă comunicarea.

n ceea ce priveşte comunicarea didactică Fntr-o #ituaBie interculturală,

pro;e#orul e#te cel care conduce comunicarea şi tre"uie #ă conştienti4e4e

mecani#mele care pot duce la di#tor#iuni #au chiar la con;licte atGt la nivelul

elevilor cGt şi la nivelul propriei per#oane. ?na din eigenBele ;ormării

cadrului didactic e#te aceea de ;ormare a competenBelor interculturale.



*6

A treia c$lt$r% ca strate;ie a co$nic%rii interc$lt$rale

9red L. Ca#mir ;olo#eşte prima dată termenul de Ia treia culturăJ şi

de;ineşte trei niveluri de anali4ă ale comunicării:

-comunicare individuală,-comunicare organi4aBională,

-comunicare mediatică.

Comunicarea individuală Fn #paBiul Iculturii a treiaJ e#te una Fn care

individul capată a"ilitatea de a-şi #u#penda identitatea culturală temporar şi

acceptă diver#itatea. ?n a#t;el de individ va #ervi drept legătură Fn

#chim"urile dintre culturi. El ;ace po#i"il ;luul de comunicare interculturală,

;iind un tran#lator al me#aelor epediate şi un interpret al celor primite.Mentalul #ău #e caracteri4ea4ă prin flexibilitate cognitivă, sensibilitate

culturală, realism faţă de valorile şi atitudinile culturale, 'nţelegere empatică

şi spirit inovator.

2#t;el de atri"ute individuale #unt, totodată, premise ale comunicării

interculturale e;ective şi factori stimulatori pentru contactele şi #chim"urile

tran#culturale.

Din de4voltările lui Ca#mir #e de#prind următoarele Fntre"ări:

. E#te po#i"il şi nece#ar #ă #e ela"ore4e un cod etic al comunicăriiinterculturaleW

$. Care ar tre"ui #ă ;ie scopurile cercetării comunicării interculturaleW

+. Cum tre"uie #ă a"ordăm practic comunicarea interculturală, avGnd

Fn vedere că o comunicare etică şi e;icientă depinde de toBi participanBii la o

cultură nu doar de repre4entanBii eiW

6. 2re cineva dreptul de a-şi impune propriile standarde de

comportament comunicaţional " dacă Binem cont de ;aptul că #chim"areacomportamentului comunicaBional Fn#eamnă #chim"are culturalăW

ntre"ările de mai #u# #unt vitale pentru o po#i"ilă teorie a

comunicării interculturale condiBiile de po#i"ilitate ale unei comunicări

e;iciente şi etice. 2ce#te mi#iuni nu #unt deloc uşoare FntrucGt tre"uie pă#trată

riguro4itatea epi#temologică.

Ca#mir reali4ea4ă o incur#iune teoretică Fn literatura comunicării

interculturale, dar con#tată că tre"uie #ă reBină nu atGt #ucce#ele teoreti4ării,

cGt mai ale# eşecurile şi incertitudinile lă#ate Fn urmă de ace#tea. Re#pingGnd



*

ideea dominaBiei culturale, Ca#mir Fşi propune #ă gă#ea#că oportunităBile

pentru de4voltarea mutuală a unor culturi a;late Fn interacBiune proimă, ca de

eemplu, cele ce convieBuie#c Fn #ocietatea americană.

I2 treia culturăJ apare ca o punte ce uni;ică paradigmele culturale

rivale, contra#tante, Fntr-un tot unitar, ;uncBional, ;iind re4ultatul unei vi4iuni#intetice H trecerea de la multiculturali#m culturi paralele, interacBiune

#tatică la interculturali#m, prin #inteti4area elementelor comune. n urma

oncBiunii celor două culturi, a treia cultură devine mai amplă decGt cele

originare şi va ;i Fmpărtăşită de am"ele părBi a celor două culturi.

2#t;el, cea de Ia treia culturăJ nu e#te un #implu re4ultat al ;u4iunii

dintre două #au mai multe entităBi, ci produ#ul Iarmoni4ăriiJ reciproce a

ace#tora, care devin componentele unui Fntreg. Mai mult, nu e#te vor"a de ototalitate mecanică, Fn care Fntregul #e alcătuieşte prin com"inarea

elementelor di;erite dar compati"ile Fntre ele, şi nici de o totalitate organică,

Fn care ;iecare parte depinde de Fntreg. E#te o I#u"cultură de #ituaBieJ

Ca#mir, op. cit., Fn cadrul căreia per#oanele a;late Fn interacBiune Fşi pot

au#ta comportamentul atGta timp cGt Fncearcă #ă atingă #copuri comune. La

Ia treia culturăJ nu #e aunge nici prin per;ecBionare #pirituală, nici prin

intermediul educaBiei Hdeşi acea#ta poate #priini ace#t proce#. La Ia treia

culturăJ #e aunge Fn mod nece#ar #u" pre#iunea unei #ituaBii o"iective şi

con#trGngătoare : #ituaBia Fn care per#oane di;erite cultural #unt con#trGn#e #ă

contri"uie la Fndeplinirea unor #arcini a#upra cărora au că4ut de acord că

tre"uie Fndeplinite.

3ră#ăturile celei de Ia treia culturiJ #unt :

. #esc@i#erea- ;iind capa"ilă #ă a"#oar"e noi elemente pe care

ulterior le de4voltă7

$. e4ansi3itatea H putGndu-şi lărgi graniBele contetuale, ;iind Fn#tare #ă includă noi #ituaBii de comunicare individuale, organi4aBionale,

in#tituBionale #au mediatice7

+. sensibilitate la 4ro3oc%ri - ră#pun4Gnd la noile #olicitări provenite

din au#tările şi reau#tările continue, nece#are pentru alinierea percepBiilor şi

aşteptărilor participanBilor atGt ale unora cu privire la alBii, cGt şi ale am"ilor

re;eritoare la #ituaBia care Fi o"ligă la cola"orare şi comunicare

interculturală7



*8

6. orientare s4re 3iitor - determinGnd atitudini anticipative raportate

la eventualitatea unei #ituaBii şi a unei comunicări #porite.

Per#pectiva ;ilo#o;ică şi p#ihologică a individului ;ormat Fn Ia treia

culturăJ, depăşe#c limitele culturii #ale de provenienBă. dentitatea #a are la "a4ă diver#itatea şi univer#alitatea ;ormelor culturale şi a condiBiilor de viaBa

umană. 1 a#t;el de per#oană, #pune Ca#mir, Iare abilitatea de a7şi suspenda

identitatea culturală, astfel 'nc<t să cree!e noi forme de realitate, ba!ate pe

diversitatea umană şi pe imprevi!ibilitatea evoluţiei umaneJ.

68+8 No$a 1iloso1ie a co$nic%rii 9colare #in 4ers4ecti3%

interc$lt$ral%Cea care va tre"ui atunci #ă intervină Fn evoluBia culturii şi "ineFnBele#

a comunicării interculturale şi a de4voltării per#oanei ;ormate Fn #piritul celei

Ide-a treia culturiJ va ;i educaBia.

?manitatea vede Fn educaBie, ca practică #ocială curentă şi

permanentă, un Iin#trument indi#pen#a"il pentru a atinge idealurile păcii,

li"ertăBii şi dreptăBii #ocialeJ. Dincolo de acea#ta, educaBia e#te o epre#ie a

a;ecBiunii noa#tre ;aBă de copii şi tineri, şi o Fncercare de a-i pregăti pentru a-

şi ocupa locurile cuvenite Fn #i#temul educativ, Fn ;amilie şi Fn comunitatealocală şi naBională. !e impune a#t;el, ca educaBia #ă ai"ă o atitudine FnBeleaptă

;aBă de #chim"ările şi mutaBiile pro;unde, complee şi interdependente ce

caracteri4ea4ă #ocietatea contemporană.

Mult timp inerBială, tradiBionali#tă şi con#ervatoare, educaBia Fşi a#umă

a#tă4i re#pon#a"ilitatea de a tra#a hărBile unei lumi Fn continuă mişcare, şi de

a pune la di#po4iBia oamenilor in#trumente de orientare cu autorul cărora

aceştia #ă-şi gă#ea#că propriul drum.8

Ca urmare a ace#tei a#umări, au apărutFn #;era educaBiei teorii şi practici educaBionale care re;lectă #chim"ările de

paradigmă ei#tenBială şi #ocietală ale omului po#tmodern. ntre ace#tea #e

a;lă şi educaBia interculturală, ce #u#Bine şi cultivă toleranBa activă Fntre

culturi, coei#tenBa plurală şi plurali#mul #piritual. n Fncercarea de a depăşi

limitele #i#temului tradiBional de educaBie şi a veni Fn FntGmpinarea unor #tări

Delor#, N. coord, /omoara lăuntrică, Raportul către ?(E!C1 al Comi#iei nternaBionale pentru EducaBie Fn #ecolul [[, aşi, Ed. Polirom, $%%%, p. %.8 Delor#, N., idem, p. 8).



*&

de ;apt: #ocietatea europeană pluriculturală, cultura planetară, dar şi

Jdi#culturali#mulJ #ocial, şcoala vine cu un I#u;luJ nou - interculturali#mul.

nterculturali#mul e#te un nou mod de a"ordare a realităBii #ociale ce

pre#upune aşe4area plurali#mului cultural Fn cadrele unei ;ilo#o;ii umani#te,

ce vi4ea4ă toate domeniile vieBii. n pre4ent, interculturali#mul pre#upune oanali4ă ;actorială a realităBii contemporane, complee şi ;luide, #econdată de

o hermeneutică ;ilo#o;ică, legată de nece#itatea conceptuali4ării ;enomenului

interculturalităBii.

@colii Fi revine rolul de a re;lecta Fn curricula caracteri#ticile

po#tmodernităBii şi ale glo"ali4ării, de a educa ;ormatorii şi ;orma"ilii pentru

a de#coperi şi a FnBelege unitatea ei#tenBială a omenirii pe acea#tă planetă.

După moni#mul şi etnocentri#mul şcolii din perioada anterioară, educaBiainterculturală repre4intă o adevărată IdinamitareJ a curriculei, impunGnd o

recon#iderare, o reinterpretare şi o re;ormulare a #copurilor, conBinuturilor,

#trategiilor şi #i#temelor #ale de evaluare.

nterculturalitatea aduce cu #ine o nouă matrice a comunicării, ce

pre#upune o de#chidere de la comunicarea interper#onală şi #ocială #pre

comunicarea interculturală. 2cea#ta din urmă, pre#upune capacitatea de a

negocia #emni;icaBiile culturale şi #i#temul de valori, cultivarea unei atitudini

tolerante, de de#chidere şi permi#ivitate la diver#itate . !e impune o

#chim"are de paradigmă Fn care Eul şi 2ltul #unt complementari şi conviviali.

ar dacă a FnvăBa #ă te eprimi Fn#eamnă a FnvăBa #ă gGndeşti, atunci

comunicarea Fn per#pectivă interculturală Fn#eamnă a renunBa la monologul

cultural Fn ;avoarea dialogului cultural poli;onic, şi a-Bi repre4enta alteritatea

pe principiul ItoBi di;eriBi, toBi egaliJ.

Din per#pectiva integrării europene şi euro-atlantice şcoala tre"uie #ă-

şi propună ca #cop a#igurarea coerenBei ei#tenBiale şi a identităBii individuluiFn condiBii de e;icienBă #ocială şi interculturală. dentitatea şi alteritatea #unt

in#epara"ile şi coevolutive, iar identitatea #e va de#;ace şi #e va re;ace

permanent, Fn ;uncBie de circum#tanBele Fn care va activa #u"iectul. !e

impune ca indivi4ii #ă ;ie a"ilitaBi Fn a ge#tiona prompt şi e;icace şi ace#te

;enomene. EducaBia interculturală pre#upune, pe de-o parte a#igurarea unei

comunicări autentice cu #ine şi a lua cunoştinBă cu propria identitate culturală,

iar pe de altă parte comunicarea cu un alter, individ #au grup, care permite

con#trucBia activă a identităBii de cetăBean al Europei şi al lumii. 9ormarea



**

competenBei de a intra Fn raport e;icient cu alteritatea, ;ără di#oluBia propriei

identităBi, pre#upune Fntărirea #piritului critic şi cultivarea re;leivităBii ;aBă de

eperienBa cotidiană, prin angaare conştientă Fn proce#ul de;inirii de #ine

prin FntGlnirea cu altul. E;icienBa comunicării şcolare Fn per#pectivă

interculturală implică diminuarea incertitudinii şi a anietăBii legate dealteritate şi con#trucBia unei noi #cheme per#pective a celuilalt, ce #e cere

eperimentată la cla#ă. Eludarea etnocentri#mului şi de#chiderea #pre

plurali#mul cultural implică o decentrare a teoriilor educaBiei şi ale

comunicării, de pe emiBător pe receptor. Principiul priorităBii receptorului e#te

poate principiul călău4itor al educaBiei interculturale. Receptorul e#te creator

de #en#uri Fn comunicare, uneori cu totul altele decGt cele #contate de

emiBător. ată de ce, a decodi;ica #i#temul de re;erinBă şi #i#temul de valori alreceptorului e#te o o"ligaBie pe care emiBătorul tre"uie #ă-şi o a#ume Fn

momentul comunicării interculturale. Di#poni"ilitatea de a negocia #en#urile

e#te şi ea #trict nece#ară pentru optimi4area comunicării interculturale.

Dialogul prin Iuniver#aliile culturaleJ pre#upune educarea pentru

di#poni"ilitate de cooperare, pre#upune renunBarea la #trategiile egocentrice,

logocentrice şi etnocentrice ce di#trug multiplicitatea culturală prin a#imilarea

celuilalt Fn propriul eu.

Pentru ca indivi4ii #ă #urprindă nuanBat dinamica actului de

comunicare interculturală, şcoala tre"uie #ă ;acilite4e eerciBiul comunicării

prin cultivarea proactivă a interacceptării prin intercunoaştere şi re#pectare Fn

;apt a individualităBii ;iecărui elev. Dacă şcoala nu va ;ace pro"a ;aptului că

trăieşte şi aplică ceea ce propagă, nu #e va "ucura de credi"ilitate. 3oleranBa

la diver#itate nu #e poate FnvăBa decGt Fntr-o şcoală Fn care di#cur#ul li"eral şi

atitudinea li"erală ;aBă de elev #unt convergente, Fn #en#ul Fncrederii Fn

celălalt, al acceptării necondiBionate a ace#tuia.2devărata provocare e#te poate aceea, de a o;eri eperienBe de

comunicare optimi4atoare, care #ă permită ieşirea din #ine şi de#chiderea #pre

celălalt, ceea ce poate implica uneori lupta cu propriile preudecăBi şi

#tereotipuri şi recon#iderarea ace#tora.

2ce#te eperienBe relevante ce permit autoanali4a şi

autore#pon#a"ili4area pentru ceea ce #unt şi ceea ce gGnde#c Fşi pierd din

#emni;icaBie dacă şcoala nu ;acilitea4ă ;ormarea şi eer#area competenBelor

de participare şi in;luenBare a vieBii comunitare.



*)

1 comunicare interculturală autentică pre#upune uneori pără#irea

"ăncilor şcolii şi participarea e;ectivă la programe comunitare #u#Binute de

organi4aBii guvernamentale #au 1(-uri. 2ce#te demer#uri ;acilitea4ă

tran#;erul competenBelor interculturale dincolo de 4idurile şcolii. (umai

printr-o #inergie a re#ur#elor şcolii, ale comunităBii şi ale organi4aBiilor localeşi internaBionale, putem ;acilita con#trucBia la elevi a unei per#pective de

FnBelegere a lumii şi a diver#ităBii culturale Fn acord cu valorile ;ilo4o;iei

umani#te. 2 a"ilita elevii Fn a a"orda autonom, ;lei"il şi e;icient realitatea

interculturală contemporană, iată care e#te piatra de Fncercare a educaBiei

interculturale.

@i dacă Iinterculturalul e#te domeniul Fn care atitudinile #unt mai

importante decGt #avoir-urile #au didacticileJ&

, atunci cGnd nu #e preocupăde ;enomenul interculturalităBii şcoala IcomunicăJ:

- neFnBelegerea ;ilo4o;iei plurali#mului cultural,

- lip#a de orientare pro#pectivă, avGnd Fn vedere Ca#a Comună a

Europei şi ;enomenul glo"ali4ării,

- lip#a de coerenBă Fntre politica educativă şi practica educativă,

- lip#a de receptivitate ;aBă de realitatea cotidiană.

CGt priveşte educaBia interculturală Fn şcoala romGnea#că, ea #e

de#;ăşoară mai degra"ă Fn regi#trul implicitului şi al naturalului, ;iind

epre#ia unei opBiuni ideologice, ;ilo4o;ia plurali#mului cultural, şi a uneia

politice, integrarea Fn #tructurile comunitare tran#naBionale. De#eori, #e

reduce la o pledoarie pentru acceptarea diver#ităBii, ce tran#pare din

documentele şcolare şi din principiile re;ormei educaBionale, dar ;ără un

#uport acBional adecvat şi #u#Binut.

Precaritatea #tatutului ace#tei dimen#iuni curriculare derivă şi din po4iBia

marginală a educaBiei interculturale, re;lectată Fn di#cipline opBionale #au;acultative, depin4Gnd de iniBiativa individuală a pro;e#orului, in#u;icient

a"ilitat. De#chiderea politicii curriculare a ;acilitat cel mult a"ordări inter şi

tran#di#ciplinare, la nivelul unor di#cipline opBionale, iar de curGnd

introducerea pro"lematicii Fn ;ormarea cadrelor didactice. nterculturali#mul

e#te o ;ilo#o;ie ce a prin# contur Fn ultimii $% de ani. 2cum e#te poate

momentul ca ea #ă prindă viaBă şi Fn şcoală, pentru că e#te mai limpede ca

& >ăduva, D., M., 9ormarea interculturală a pro;e#orului şi capcanele implicitului p#iho-#ocio-cultural, Fn Co4ma, 3. coord., O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea,aşi, Ed. Polirom, $%%, p.$$.



)%

oricGnd că Itre"uie #ă renunBăm la a identi;ica educaBia cu o cultură

anume]J,după cum #u"linia4ă şi 2lain 3ouraine.*

* Perotti, 2., %ledoarie pentru intercultural , n#titutul ntercultural 3imişoara, 3imişoara,Ed. Leu#, ))*, p..



)

68:8 Co$nicarea ca e#iere intrec$lt$ral%

Reali4area e;ectivă şi compleă a competenBelor interculturale implică

recunoaşterea interculturalităBii ca principiu călău4itor pentru toate

di#ciplinele şi programele care #ă ;acilite4e comunicarea activă şiinteracBiunea po4itivă Fntre di;eritele culturi ale lumii.

Comunicarea nu #e Fncheie o dată cu preluarea #au receptarea

in;ormaBiei.

1rice in;ormaBie eercită o in;luenBă e;ectivă a#upra opiniilor, ideilor

#au comportamentelor celor ce o receptea4ă, determinGnd un anumit e;ect al

comunicării.

emiBător in;ormaBie canal in;ormaBie receptor in;ormaBie

e;ect

>aloarea in;ormativă re;lectă dincolo de pro"a"ilitatea #au

impro"a"ilitatea re4ultatului relevanBa #ocială a evenimentului. Ceea ce

pentru cineva e#te important pentru altcineva poate ;i neimportant, ceea ce pe

cineva in;luenBea4ă pe altcineva poate lă#a rece. >aloarea in;ormaBiei e#te

dată şi de cultura ;iecăruia, atGt ca individ cGt şi ca grup. Comunicarea Fntre

individ şi grup #au Fntre grupuri, ca proce# Ipre#upune crearea şi #chim"ul deme#ae Fn #Gnul unui #i#tem relaBional de interdependenBeJ

) . !chim"ul poate

;i vertical #au ori4ontal, ace#t lucru putGnd ;i o"#ervat şi din #chemele

reBelelor de comunicare ela"orate de Leavitt, 'avela# şi 'arett:

A A B A B A A

B C C B E B E

C D D E

D

C D C D

E

la n ţ Y X c e r c m u l t i - c a n a l

) Luca, M., Deprinderi de comunicare, 2raşov, Ed. ?niversitatea ransilvania, HHH.



n ca4ul reţelelor restrictive lanB , , cu grade de centrali4are

di;erite, acce#ul participanBilor e#te inegal, per#oana centrală C avGnd la

di#po4iBie mai multă in;ormaBie decGt per#oanele de la peri;eria reBelei. Prin

urmare, per#oana centrală va avea un grad mai mare de #ati#;acBie derivată

din comunicare decGt cele peri;erice, a căror #ati#;acBie e#te inver# proporBională cu di#tanBa ;aBă de centru.

1eţele flexibile #unt de#centrali4ate, nici o per#oană nu are o po4iBie

;avori4ată, care #ă-i permită Imonopoli4areaJ in;ormaBiei. 2cce#ul la

in;ormaBie e#te egal, ceea ce produce participanBilor o #ati#;acBie mai mare

decGt Fn ca4ul anterior. Moralul grupului e#te mai ridicat Fn cadrul ace#tor

reBele.

In reBelele centrali4ate de comunicare accentul cade pe comunicareaverticală a#cendentă / de#cendentă iar di#tanBa dintre vGr;ul şi "a4a ierarhiei

#e măreşte7 in;ormaBia circulă prin lanBuri ierarhice #ta"iliteJ8% .

IReBelele de#centrali4ate au o organi4are predominant ori4ontală, cu

mai puBine niveluri ierarhice7 pentru integrarea părBilor #e ;olo#eşte mai multcomunicarea ori4ontală directă ] iar comunicarea verticală are ca #cop

predominant controlul.J8

Comunicarea prin intermediul ace#tor reBele e#te in;luenBată de o

mulBime de ;actori, printre care mărimea grupului, gradul de centrali4are şi

gradul de incertitudine ce apare Fntr-o activitate. n grupurile mici

comunicarea e#te predominant orală, reali4ată prin contacte directe, pe

ori4ontală şi pe verticală, toBi participanBii avGnd acce# egal la in;ormaBie,

comunicarea orală ;iind ;olo#ită mai mult Fn relaBiile cu eteriorul. n

grupurile mari predomină comunicarea #cri#ă, in;ormaBia circulGnd mai lent,

;iind di;erenBiată Fn ;uncBie de valori. IDemn de luat Fn con#ideraBie e#te

;aptul că Fntr-o organi4aBie #au grup ;uncBionea4ă indivi4i de provenienBă şi;actură di;erită7di;erite #unt originea #ocială, "iogra;ia, opiniile, idealurile #au

ideile, cultura,credinBa.J8$ Proce#ul de comunicare e#te din acea#tă cau4ă

ade#ea Fngreunat #au #topat iar principalul o"#tacol al ;iecărei ;orme de

comunicare e#te legat de ordinul di;erenBei. n ace#t #en# maoritatea

#tudenBilor con#ideră că Fntre ei Fnşişi şi cei cu care vor #ă comunice ei#tă un

cliva care per#i#tă, de care tre"uie #ă #e Bină #eama . De acea#tă

8% Luca, M., op. cit., p. $8.8 Luca, M., idem.8$ Luca, M., idem.



conştienti4are a di;erenBei depinde reuşita tuturor celorlalte e;orturi

ulterioare. 0ane, )&+, p.+

Printre principalele categorii de o"#tacole FntGlnite Fn comunicare #e

pot preci4a următoarele:O di;erenBele de percepBie

O lip#a de intere#

O emoBiile incontrola"ile

O per#onalitatea

O paradigma culturală

Di1erenţele #e 4erce4ţie

Modul Fn care privim lumea e#te determinat cultural, ;iind in;luenBat

Fn mare mă#ură de eperienBele noa#tre anterioare, precum şi de lim"a Fn care

gGndim. 2#t;el, per#oane, grupuri, de di;erite vGr#te, naBionalităBi, religii,

ocupaBii, #tatu#uri #ociale, percep lucrurile şi #ituaBiile Fn mod di;erit.

PercepBia nu e#te niciodată IinocentăJ, neutră, ci Fntotdeauna relativă la

contetul cultural Fn care ne #ituăm.

De aceea, tre"uie #ă ;im atenBi la per#oana din ;aBa noa#tră şi #ă intuim

care e#te re;erenBialul #ău cultural, cum ne vede pe noi #au cum percepe

;aptele a"ordate. >om avea ade#ea #urpri4a #ă con#tatăm că percepBia

individului din ;aBa noa#tră di;eră mult de percepBia noa#tră, iar me#aul

tran#mi# de noi nu are nici un #en# pentru el, ori va ;i ;iltrat, tradu# de ace#ta

Fn #i#temul lui de re;erinBă. Dacă nu ştim #ă ne eplicăm ce #e FntGmplă, vom

avea parte de o Iruptură de comunicareJ, iar dacă nu ne vom #tăpGni nervii,

vom avea parte de un IincidentJ.

Li4sa #e interes

De multe ori e#te vor"a, pur şi #implu, de lip#a de intere# pentru

me#aul tran#mi#. n mod ;ire#c, orice om e#te intere#at mai mult de

pro"lemele proprii decGt de alte altora #au de ale in#tituBiei Fn care lucrea4ă.

n ;ond nimeni nu e#te o"ligat #ă ;ie intere#at de per#oana noa#tră, nimeni nu poate ;i o"ligat #ă #e intere#e4e de noi . (imeni, Fn a;ară de cGteva categorii



pro;e#ionale, printre care: per#onalul didactic, per#onalul medical şi

;uncBionarii pu"lici. Cine #imte că nu poate ;i intere#at de pro"lemele altuia

nu are ca căuta Fn ace#te pro;e#ii V

Eoţiile incontrolabile

Emotivitatea necontrolată a interlocutorilor poate ;i o "arieră care #ă

ducă la "locarea aproape totală a comunicării. CGnd emotivitatea e#te

negativă, comunicarea poate ;i Fnlocuită cu un con;lict de#chi#. Dacă

interlocutorul ne igneşte #au ne umileşte, e#te "ine #ă Fntrerupem

comunicarea, alt;el ri#căm #ă ră#pundem Icu aceeaşi monedăJ, ceea ce va

duce la e#caladarea con;lictului. deal ar ;i #ă ne putem controla şi #ădovedim, a#t;el, că #untem #uperiori. ne aducem aminte de "ine-cuno#cuta

4icală populară : I/a să iasă cu bătaie, trebuie să existe cel puţin doi

nebuniJ.

n#ă şi lip#a totală de emotivitate nu e#te utilă Fn comunicare. Dacă ea

e#te evidentă la emiBător, receptorul va ;i mai puBin intere#at de o per#oană

care vor"eşte ;ără emoBie, con#iderGnd-o plicti#itoare.

Personalitatea

De multe ori, percepBia ne e#te a;ectată de per#onalitatea celui cu care

comunicăm, şi inver# : comportamentul no#tru comunicaBional Fl in;luenBea4ă

pe interlocutor. Dacă Fntre cele două per#onalităBi ei#tă o inadvertenBă

#tructurală, şan#ele unei comunicări e;iciente #cad con#idera"il. ntrucGt e#te

mai greu de #chim"at per#onalitatea IceluilaltJ, e pre;era"il #ă Fncercăm #ă o

Iau#tămJ pe a noa#tră, modi;icGndu-ne comportamentul Fn #en#ul evităriiIcon;lictului de per#onalitateJ. I/el mai deştept cedea!ăVJ

Para#i;a c$lt$ral% H ansamblu de valori, credinţe şi metode *inclusiv

tehnici de problemati!are+ 'mpărtăşite la un moment dat de membrii unei

comunităţi.

La "a4a di#cuBiei vi4Gnd po#i"ilitatea unei comunicări interculturale

e;iciente tre"uie #ă aşe4ăm conceptul de Iparadigmă culturalăJ, care e#te de



;apt o tran#laBie a termenului de Iparadigmă ştiinBi;icăJ, Fmprumutat din

;ilo4o;ia ştiinBei, unde a ;o#t impu# de epi#temologul american 3homa#

!.Uuhn.

Plurali#mul cultural pre#upune implicit ei#tenBa unor paradigme

culturale rivale, care la rGndul lor implică şi incovenienBe de ordin lingvi#tic.2#t;el, pentru a avea loc o comunicare nepro"lematică H ;ără

o"#tacole H e#te nevoie de un lim"a comun. Dar Ilim"aJ nu Fn#eamnă doar

voca"ular, el mai pre#upune norme #peci;ice de organi4are a di#cur#ului,

precum şi un anumit #en# atri"uit cuvintelor.

Ei#tă #ituaBii Fn care lim"aul e#te comun de pildă, lim"aul

matematic, şi voca"ularele #unt di;erite două lim"i naturale, după cum

ei#tă şi #ituaBii opu#e: 3ocab$lar co$n 9i libae #i1erite. n #ituaBiile din prima categorie, pro"lemele comunicării #e re4olvă relativ #implu, prin apelul

la dicBionar. Dacă doi matematicieni #ă #punem unul romGn şi altul engle4

nu utili4ea4ă acelaşi voca"ular pentru că nu #unt vor"itori ai aceleiaşi lim"i

naturale, pro"lemele care pot #ă apară #unt relativ uşor de re4olvat : #e

apelea4ă la un tran#lator, şi eventual, la un dicBionar.

n ca4ul ei#tenBei unui voca"ular comun şi a lim"aelor di;erite,

comunicarea reală e#te impo#i"ilă #au ilu4orie, FntrucGt #en#ul atri"uit

cuvintelor aceluiaşi voca"ular di;eră de la un interlocutor la altul, #au de la o

cultură la alta.

CGnd lim"aele determinate cultural di;eră, #unt po#i"ile următoarele

e;ecte :

a. >n 4lan seantic avem un Idialog al #ur4ilorJ H ceea ce Fn#eamnă că

;iecare interlocutor decodi;ică me#aul celuilalt, prin intermediul propriului

lim"a, adică nu IaudeJ decGt ceea ce gGndeşte el Fn#uşi, nu ceea ce gGndeşte

interlocutorul #ău di#onanBa cognitivă7 ". >n 4lan 4si@olo;ic intervine di#con;ortul p#ihic, şi uneori, #tarea de

ea#perare H de unde şi tendinBa de evitare a contactelor cu IcelălaltJ7

c. >n 4lan 4ra;atic avem o cooperare di#en#uală, contradictorie, cu

de#chidere #pre con;lict.8+

8+ !tanton, (., /omunicarea, !ocietatea @tiinBa ` 3ehnica !.2., )), Fn 'orBun, D.,/omunicare şi relaţii publice */urs+. 6tudii aprofundate.



Consecinţa 5 a"#enBa unei competenBe lingvi#tice de ;idelitate, a

lim"aului comun, generea4ă e;ecte inver#e comunicării, toleranBei şi

cooperării.

n ace#t #en#, e#te elocventă di#puta legată de de;inirea termenului

Iagre#iuneJ ;olo#it Fn documentele o;iciale ale 1(?, care a durat +% de ani)6-)&. Deşi #e gă#ea Fn voca"ularul tuturor interlocutorilor H #tate

mem"re 1(? H timp de trei decenii termenul nu şi-a putut gă#i un #en#

general-acceptat, adică o de;iniBie univocă pentru a preci4a corect termenii de

Iagre#orJ şi Iparte agre#atăJ.

2lături de ace#te o"#tacole pre4entate anterior mai pot apărea şi altele.

'. Rime propune următoarea cla#i;icare a o"#tacolelor care apar la nivelul

di;eritelor domenii p#ihice Fn cadrul comunicării:

Tipul loca-elor Conţinut

Cognitive perceptuale !tilul perceptiv ;ormat Fn propria cultură, percepBia

#paBiului a timpului #peci;ic ;iecărei culturi.

%roximitatea H #paBiul dintre doi oameni atunci

cGnd comunică de eemplu, apone4ii ar ;i #periaBi

de cGt de apropiaBi comunică i#raelienii.

Determinate de#peci;icul

repre4entărilor

Repre4entarea timpului şi a #paBiuluiimpul H romGnii acceptă minute FntGr4iere,

americanii tolerea4ă minute, iar meicanii +% de

minute.gGndirea mportanBa algoritmilor şi modul de re4olvare a

pro"lemelor.

memoria 9ondul in;ormaBional, calitativ #au cantitativ.

imaginaBia 2titudinea #peci;ică ;aBă de nou.




lim"aul CompetenBa şi per;ormanBa lingvi#tică şi

"ilingvi#tică la nivel ver"al şi non - ver"al.

- la ni3el 3erbal *Exemplu: Dacă produsul

Dacia – )ova ar fi fost v<ndut pe piaţa spaniolă s7ar fi putut să 'nt<mpine anumite probleme, 4no va5

'n limba spaniolă 'nsemn<nd 4nu te duce5+. 2

comunica Fn lim"a nativă Fntr-un contet

multicultural pre#upune o modelare a vite4ei de

tran#mitere a me#aului, o eprimare clară, cu

articulare de cuvinte ;ără utili4are de regionali#me

#au epre#ii idiomatice. ITe@nica #e 1or$lare a

>ntreb%rilor limitea4ă şi hotărăşte căile prin care#e o;eră ră#pun#urile H cu alte cuvinte, determină

modul de producBie a ideilor, a ideologiilor, a

concepBiilor de#pre lume.

- la ni3el non * 3erbal :

Iesturile oacă un rol important Fn

comunicare, de eemplu latinii ;olo#e#c mai multe

ge#turi cGnd comunică decGt #candinavii, de aceea

aceştia #unt vă4uBi ca plicti#itori de către latini./ontactul vi!ual in timpul comunicării H

Europenii con#ideră că a#iaticii au tot timpul ceva

de a#cun# pentru că nu menBin contactul vi4ual Fn

timpul comunicării.

8ocea H ara"ii au tendinBa de a ridica vocea

atunci cGnd vor #ă accentue4e ceva, ace#t lucru

;iind de mai multe culturi interpretat ca o ;ormă de

agre#ivitate.

2;ectiv motivaBionale Modelarea educativă a #en#i"ilităBii interculturale,

#peci;icul #timei, #peci;icul cultural al

ataşamentului.

!tructura

per#onalităBii

aptitudini 2ptitudini lingvi#tice, aptitudini interper#onale,

capacitatea empatică.

caracter !peci;icul individual al ;ormării caracteriale:

egocentri#m, intoleranBă, neFncredere, con;ormi#m

P#iho#ociale - 1rientarea #ocială #pre valorile grupului #au #pre valorile

individuale.

)&



)*


- !tructura grupurilor Fn #tructura de apartenenBă

- !peci;icul con;ormi#mului Fn normele grupului

- Modul de #tructurare a proce#elor de di#onanBă cognitivă

- !peci;icul re4i#tenBei la #chim"are- PreudecăBile, #tereotipurile

&tereoti4$rile #unt Igenerali4ări a"u4ive #au udecăBi de valoare

de#pre un grup de per#oane care Fncearcă #ă re4ume caracteri#ticile

acelui grup Fntr-o #umă de comportamente, tradiBii, o"iceiuri.J Cucoş,

$%%% Punctul de plecare Fn ;ormarea #tereotipurilor #unt modelele şi

imaginile pe care ni le ;ormăm prin contact direct cu realitatea.

!tereotipurile #unt de ordin "inar po4itiv ardelenii #unt pro;un4i #au

negativ negrii #unt leneşi, moldovenii #unt melancolici.Pre$#ec%ţile #au ideile preconcepute #unt aprecieri pe care ni le

;ormăm de#pre per#oane #au grupuri ;ără a le cunoaşte direct. 2ce#tea

#unt elemente pe care le luăm din mediu şi le interiori4ăm ;ără #ă

veri;icăm veridicitatea lor.

3oBi oamenii au preudecăBi, important e#te Fn#ă #ă ştim #ă le

controlăm pentru a nu avea e;ecte a#upra comportamentului şi

deci4iilor noa#tre.

PreudecăBile şi #tereotipurile #e concreti4ea4ă Fn comportamente de

di#criminare şi marginali4are .

Comunicarea interculturală ne provoacă la anumite eigenBe:

-#ă con#truim o atitudine de FnvăBare şi acceptare a diver#ităBii

-#ă arătăm re#pect pentru partenerii culturali

-#ă a#cultăm atent o altă per#oană

-#ă #u#pendăm di#criminările şi preudecăBile-#ă ne ;ormăm competenBe lingvi#tice aşa FncGt #ă putem comunica Fn alte

lim"i

-#ă FnvăBăm #ă ne adaptăm la #ituaBii noi.

!tudiul proce#elor de comunicare relevă un mod de;en#iv Fn care

indivi4ii comunică Fntre ei, neştiind prea "ine ce tre"uie ;ăcut cu di;erenBele

de opinie. n general, comunicarea dintre ei pleacă de la aioma că Ilumea

e#te aşa cum o văd eu.J 2cea#ta poate deveni o "arieră, ce poate ;i depăşită

prin acceptarea opiniilor, valorilor, credinBelor, culturii şi prin gă#irea unei



))

căi de miloc care #ă ;acilite4e comunicarea #au a cGt mai multor modalităBi

alternative de a re4olva di;icultăBile care #urvin Fn comunicare.

ntenBia de a-i convinge pe ceilalBi oacă un rol important Fn proce#ul

de comunicare, acea#ta numindu-#e şi comunicare per#ua#ivă. ntre grupuri

de culturi di;erite ar tre"ui #ă ;uncBione4e cel mai "ine. Dacă per#uadareareuşeşte #au nu ace#t lucru depinde de o #erie de ;actori, dintre care:

- calitatea argumentelor

- pre#tigiul vor"itorului

- contetul #ocial

- lim"aul, mimica, tonul şi atitudinea

Comunicarea per#ua#ivă ca mediere interculturală pre#upune

interdependenBa dintre ;inalitatea şi miloacele comunicării, dintre pragmaticăşi #emantică. Leech a"orda I#emantica #trategicăJ Leech, )&8, partea ,

p.&& reali4Gnd o paralelă Fntre tipurile de manipulare conceptuală şi

a#ociativă. Primul tip implică manipulări de ordinul eten#iunii şi inten#iunii

ver"ale iar cel de-al doilea tip de manipulări #e reali4ea4ă prin conotaBii.

2ce#te tipuri de manipulări ne duc cu gGndul la un oc de cuvinte ce

repre4enta polemica dintre lo"-ul ecologi#t şi cel automo"ili#tic: Iecologiştii

a;irmă că dintre toate Bările europene, 1landa e#te Bara cu cel mai mare număr

de automo"ile raportat la #upra;aBă, Fn vreme ce adver#arii #pun că 1landae#te Bara care di#pune pentru un automo"il de cea mai mică #upra;aBă.J

Revi#ta >ri (ederland, $* aprilie ))%. Manipularea #olicită şi #elecBia.

2vGnd Fn vedere compleitatea relaBiilor #ociale, #e poate #pune că, I#i#temul

#ocial in;luenBea4ă permanent comunicareaJ86 . ?itaBi-vă ceea ce #e FntGmplă

Fn ma##-media. Pentru a in;luenBa un pu"lic cGt mai larg, programele de

televi4or rămGn o"ligatorii la un nivel cultural #că4ut, pe gu#tul păturilor

milocii. Primatul economiei impune Fn vi4iunea lui De9leur, preponderenBaemi#iunilor renta"ile care #ă atragă pu"licul, renta"ilitate care, Fn lumea

americană, pre#upune proporBionalitatea dintre cheltuielile ;ăcute şi numărul

de tele#pectatori pe emi#iune. 2şadar, #unt date, #pre deliciul pu"licului, cGt

mai multe emi#iuni de diverti#ment. CGBi dintre noi avem puterea de a #electa

programele la care ne uitămW CGBi părinBi reuşe#c #ă-şi oprea#că copiii #ă #e

uite la de#enele pline de violenBă #au la ;ilmele de groa4ăW

86 oodman, (., ntroducere 'n sociologie, 'ucureşti, Ed. Lider, ))$.



%%

De9leur nu con#ideră că emi#iunile de calitate in;erioară ar ;orma un #cop Fn

#ine #au că autorii lor ar vi4a Fn mod conştient menBinerea #i#temului #ocial.

Ceea ce Fl preocupă nu e#te manipularea pu"licului de către elite ci pur şi

#implu con#ecinBele pe care le are economia de piaBă Fn plan cultural .

Comunicarea pre#upune a#t;el şi manipulare, #elecBie dar şi acord.3otul con#tă Fn priceperea de a comunica dar şi de a a#culta.

68- Meto#e 9i te@nici #e co$nicare #in 4ers4ecti3a

interc$lt$ral%

n orice FntGlnire dintre doi oameni are loc o negociere de #en#, lucrucare repre4intă Fn#ăşi e#enBa ;aptului de a comunica: a atinge un #en#

Fmpărtăşit de am"ele părBi. 2cea#tă a;irmaBie e#te vala"ilă Fn contetul

intercultural pentru că adevărata comunicare pre#upune a aunge la un acord,

prin ;aptul că me#aul emi# de către de#tinatar primeşte acelaşi #en# Fn

momentul receptării lui de către interlocutor .

!peci;ic comunicării interculturale e#te ;aptul ca protagoniştii ei nu au

aceleaşi re;erinBe culturale #au nu utili4ea4ă aceeaşi lim"ă. 2#t;el, cGnd ace#t

proce# de cunoaştere prin comunicare e#te Fngreunat apar de#eori di#en#iuniFntre grupurile de re;erinBă, ceea ce numim con;lict. n vi4iunea multora ace#t

lucru Fn#eamnă ei#tenBa agre#ivităBii. Cercetătorii contemporani tind #ă

elimine acea#ta preudecată prin a"ordarea lui ca o oca4ie. ntr-adevăr

con;lictul poate ;i o oca4ie pentru ca Fn viitor relaBiile #ă ;ie "ene;ice . n#ă

cum e#te po#i"il ace#t lucru W

Prin utili4area diver#elor metode şi tehnici de comunicare. 1rice

comunicare interculturală poate ;i #ituată pe un continuum Fntre interper#onalşi intergrup Fn ;uncBie de gradul Fn care celălalt ni #e pare a ;i un #trăin.

!copul ace#tui tip de comunicare e#te acela de a-i arăta interlocutorului

no#tru ca deşi #untem di;eriBi, toBi avem aceleaşi drepturi, "a4a pentru o

comunicare de#chi#a ;iind con#tituita din re#pect reciproc.

2#t;el a#ertivitatea a d ecva tă con#tituie o metodă prin care Fndeplinim

#copul comunicării. !tructura ei e#te următoarea:

. ;ormularea acBiunii

$. ;ormularea ră#pun#ului interlocutorului



%

+. ;ormularea re4ultatului pre;erat de interlocutor.

Caracteri#tic ace#tei metode de comunicare e#te ;aptul că evită

"lamarea, aratGnd cum #e #imte per#oana. Eu #imt] Ce aş vrea eu e#te

#ă]. n prima etapă #e ;ace o de#criere o"iectivă a acBiunii #au a #ituaBiei. n

etapa a doua #e va ;ace re;erire la ră#pun#ul protagoniştilor comunicării ce poate ;i #u" ;ormă de emoBie #au de impul# a#upra căruia nu i #e opune

re4i#tenBă.

2#t;el tonalitatea ră#pun#ului tre"uie #ă evite orice ;el de urmă de

reproş ;ie el de#chi# #au implicit. 2cu4area interlocutorului de alta cultură

provoacă de;en#ivitate şi adver#itate. Etapa a treia vi4ea4ă re4ultatul pre;erat

de interlocutor . 2ce#ta tre"uie #ă #e #imtă li"er Fn alegerea lui.

2cea#tă metodă repre4intă premi#a unei comunicări de#chi#e şione#te, care militea4ă pentru Fm"unătăBirea relaBiilor dintre actorii #ociali, de

pe #cena interculturalităBii.

1 altă tehnică e#te cea a negocieri i. n cadrul ace#teia evitarea

#ituaBiilor de tip victorie/Fn;rGngere e#te un de4iderat deoarece repre4intă o

tactica ine;icientă. 0elena Corneliu# şi !o#hana 9aire 0. Corneliu#, ))8

pre4intă o metoda numită 8ictorie78ictorie. 2cea#ta con#tă Fn a#igurarea

cGştigului de am"ele părBi. n ;elul ace#ta relaBiile #e con#olidea4ă şi #e

Fm"unătăBe#c. !tructura ei e#te următoarea: inve#tigarea nevoilor părBilor

implicate, diagno#ticarea punctelor de complementaritate a di;erenBelor,

identi;icarea modalităBilor de re4olvare, cooperarea. E#enBial pentru acea#tă

a"ordare e#te ;aptul că, Fn ca4ul Fn care nu #e poate reali4a

complementaritatea totală a nevoilor #e vor căuta #oluBii de tipul victorie H

victorie.

0elena Corneliu#))8 propune următoarele Fndrumări pentru

;olo#irea ace#tei metode:. 9ormulaBi nevoile ;iecăruia

$. ncercaBi #ă ieşiBi Fn FntGmpinarea nevoilor ;iecăruia

+. !priiniBi valorile celorlalBi cGt şi pe cele ale dumneavoa#tră

6. ncercaBi #ă ;iBi o"iectiv şi #ă di#ociaBi pro"lema de per#oane

. ConcentraBi-vă pe corectitudine, nu pe ;orBa

8. CăutaBi #oluBii creative şi ingenioa#e

&. 9iBi dur cu pro"lema dar "lGnd cu oamenii evitaBi Fnvinuirea



%$

n contet intercultural neFnBelegerile pot provoca de#eori di#en#iuni.

De aceea #e ;olo#eşte tehnica numită : asigurarea feed7bacJ7ului.

2 veri;ica o decodare pentru acurateBe #e numeşte ;eed-"ac şi

;olo#irea lui Fm"unătăBeşte calitatea comunicării. 9ără el e#te uşor #ă devii un

a#cultător pa#iv niciodată neştiind #igur dacă ai FnBele# me#aul vor"itorului#au nu. Dar prin veri;icarea FnBelegerii ideilor lui interlocutorii vor deveni mai

implicaBi. Ei#tă şi #ituaBii Fn care, chiar dacă #-a aun# la un acord accepta"il,

partea adver#ă le poate re#pinge dintr-o #implă #u#piciune i4vorGtă din

ecluderea ei de la proce#ul de ela"orare.

Ră#pun4ător pentru reacBia inver#ă e#te cel care tran#mite me#aul dar

Fn #ituaBia Fn care el nu ;ace preci4area nece#ară atunci acea#ta tre"uie

e;ectuată de celălalt. Cum #e reali4ea4ă Fn#ă ;eed-"ac-ulW Ei#tă $ #ituaBii de pornire a ;eed-"ac-ului :

a cGnd tran#miBătorul me#aului #e a#igură dacă receptorul me#aului

l-a FnBele# corect

" cGnd receptorul me#aului #e a#igură că l-a FnBele# corect pe

tran#miBătorul me#aului. 'iren"ihl, ))*, p.8+

9elul reacBiei de ră#pun# poate varia de la cele IFnchi#eJ, care

limitea4ă di#cuBiile şi de4"aterile pe marginea #u"iectului, pGnă la

ră#pun#urile Ide#chi#eJ care permit o orientare "ene;ică a conver#aBiei.

9eed-"ac - u l pro"ativ e con#tituit dintr-o Fntre"are #au un grup de Fntre"ări

de#pre ceea ce vor"itorul tocmai a #pu# cu #copul de a o"Bine in;ormaBii

#uplimentare. Punerea de Fntre"ări duce la o mai "ună FnBelegere a

vor"itorului pentru ca me#aul #ă ;ie de#criptiv, nu evaluativ. n ace#t #cop #e

vor ;olo#i Fntre"ările care Fncep cu: ICe vreBi #ă #puneBi cu a#ta cGnd

#puneBi]J deoarece utili4area #intagmei Ide ceJ declanşea4ă o atitudine de

de;en#ivă. CGnd părBi din me#a #unt in#u;iciente #e poate ;olo#i tatonarea deapro;undare: IPuteBi #ă Fmi #puneBi mai multe de#pre a#taWJ. De a#emenea

tatonarea re;lectivă are utilitate pentru Fncuraarea vor"itorului #ă adGncea#că

anali4a #u"iectului Fn di#cuBie: I!puneBi că aBi ;o#t de4amăgit de ].J

9eed"acul re;lectat con#tă Fn cla#i;icarea me#aului vor"itorului #u"

;ormă de ră#pun# al a#cultătorului pentru a comunica ;aptul că ace#ta din

urmă Fl FnBelege şi Fl acceptă pe vor"itor, autGndu-l #ă eplore4e #u"iectul Fn

pro;un4ime 2#t;el, din cGnd Fn cGnd #e poate interveni pentru a #pune: J2m



%+

FnBele# corect că ].WJ iar interlocutorul va reali4a ;aptul că nu e numai o

rutină pe care o Fndepline#c pentru a-şi con#uma timpul .

n ace#t #en#, ei#tă anumite modalităBi de re;lectare, care #unt

;olo#ite pentru a a#igura e;icacitatea comunicării, printre care: parafra!ările,

sumari!ările, reflectările de sentimente. 2ce#te metode #unt importante,deoarece a a#culta nu e#te #u;icient, pentru a ne a#igura că amGndouă părBile

FnBeleg Fn mod preci# ce #-a #pu#, ce #-a intenBionat. 2m"iguitatea,

incertitudinea, impreci4ia şi neFnBelegerea tre"uie re4olvate Fntr-un mod

neacu4ator şi non-ameninBător. Dovada că a FnBele# #e ;ace prin para;ra4are.

E#te "ine #ă Binem cont de: a#cultarea activă de care tre"uie #ă dăm

dovadă, timpul pe care Fl acordăm conver#aBiei, şi de tendinBa de a ne impune

propriile noa#tre idei.2pare uneori un #entiment de teamă şi nu Fndră4nim #ă #olicităm

interlocutorului enunBul deoarece ne temem de reacBia lui, credem că el va

gGndi că nu l-am a#cultat. 3ocmai acea#tă #olicitare de a repeta Fl va convinge

pe celălalt că ne #trăduim #ă Fl FnBelegem mai adecvat arătGndu-i că nu ne e#te

indi;erent şi că ne intere#ea4ă #oarta lui.. P#ihologul Carl Roger#, Fngriorat

;iind de acea#tă pro"lemă a de4voltat un oc de IFntGr4ierea argumentelorJ şi

prin ace#ta Fncuraa oamenii #ă #e a#culte cu adevărat unii pe alBii. 2pare o

IrelaBie de dependenBă a anchetatorului de anchetatJ 2"ric, $%%%, p. 6*.

Metode şi tehnici de optimi4are a comunicării şi Fn #pecial cea a

comunicării interculturale #unt diver#e şi Fn ultima vreme Fn număr din ce Fn

ce mai mare. Ceea ce ar ;i de reBinut e#te ;aptul că utili4area lor ;acilitea4ă

comunicarea, care e#te Iprincipalul vehicul pentru interacBiunea #ocialăJ8 .

1amenii vor"e#c unul cu altul, Fşi 4Gm"e#c unul celuilalt, Fşi #chim"ă opinii,

#e cuno#c, #e acceptă, #e ating unul pe celălalt. nteracBiunea #ocială şi cea

culturală tre"uie #ă ;ie negociată printr-un procedeu, iar ace#t procedeu e#tecomunicarea. 0artle şi 0artle )8, p. 8 au #cri# că ar ;i greu #ă

eagerăm importanBa comunicării . ntrucGt comunicarea e#te milocul prin

care o per#oană o in;luenBea4ă pe alta şi, la rGndul ei, e#te in;luenBată de acea

per#oană, comunicarea e#te adevăratul agent al proce#ului #ocial şi cultural.

Ea face posibilă interculturalitatea.

8 oodman, (., op. cit., p. +&.



%6

BIBLI/GRA<IE

. 2"ric, N.C., %sihologia comunicării, aşi, Ed. Polirom, $%%

$. 'iren"ihl, >., 9ntrenamentul comunicării sau arta de a ne 'nţelege, 'ucureşti,Ed. emma Pre#, ))*.

+. 'orBun, Dumitru, /omunicare şi relaţii publice */urs+. 6tudii aprofundate.

6. 'orBun, Dumitru , 6emiotica. "imba@ şi comunicare, 'ucureşti, $%%.

. Ca#mir, 9red, /ommunication Kear 2ooJ , ?niver#it o; Uan#a#, Fn 'orBun,

Dumitru, /omunicare şi relaţii publice */urs+. 6tudii aprofundate,))%.

8. Corneliu#, 0., 9aire, !., tiinţa re!olvării conflictelor , 'ucureşti, Ed. @tiinBă şi

tehnică, ))8

&. Co4ma, 3., coord., O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea., aşi,Ed. Polirom, $%%.

*. Cucoş, Con#tantin, Educaţia. Dimesiuni culturale şi interculturale., aşi, Ed.

Polirom, $%%%.

). Da#en, Pierre, Perrgau, Chri#tiane, Re4, Micheline, Educaţia interculturală,

Experienţe, politici şi strategii, aşi, Ed. Polirom, ))).

%. Delor#, Nac\ue# coord., /omoara lăuntrică., Raportul către ?(E!C1 al

Comi#iei nternaBionale pentru EducaBie Fn #ecolul [[, aşi, Ed. Polirom,

$%%%.. Everett, M., Roger#, X., 0art, Yo#hitaa, Mie, Edard . 0all and he

0istorA of ntercultural /ommunication: he ?nited 6tates and Capan bA,

Ueio Communication Revie= (o. $6, $%%$.

$. 9i#her, R., ?r, X., Patton, '., 6uccesul 'n negociere, Clu-(apoca, Ed. Dacia,

)).

+. idden#, 2nthon, nteracBiune #ocială şi viaBa cotidiană. 2partenenBa etnică şi

ra#a, Fn 6ociologie., 'ucureşti, Ed. 2ll, $%%%.

6. oodman, (orman, ntroducere 'n sociologie, 'ucureşti, Ed. Lider, ))$. 0argie, 1., he handbooJ of comuncation sJills, London, ))&

8. 0inner, Michael, '., he mportance of ntercultural /ommunication in a

Ilobali!ed Lorld, Ma, ))*

&. 0utchin#on, Nohn ` !mith, D.2nthon, 3heorie# o; Ethnicit Fn EthnicitA.,

1;ord, 1;ord ?niver#it Pre##, ))8.

*. Ua4uma Mato"a, ?niversitMt LittenN0erdecJe, IermanA 6ocial 6cience

1esearch )etorJ Electronic %aper /ollection: http://paper#.##rn.c o m

). Mucchielli, 2l., 9rta de a influenţa., aşi, Ed. Polirom, $%%$.

http://papers.ssrn.com/

http://papers.ssrn.com/



%

$%. >alade, 'ernard, Cultura, Fn ratat de sociologie H coord. 'oudon, Ramond,

'ucureşti, Ed. 0umanita#, ))$.

$. >ăduva, D. M., 9ormarea interculturală a pro;e#orului şi capcanele implicitului

p#iho-#ocio-cultural, Fn Co4ma, 3. coord., O nouă provocare pentru

educaţie: interculturalitatea., aşi, Ed. Polirom, $%%.$$. Perotti, 2ntonio, %ledoarie pentru intercultural ., n#titutul ntercultural

3imişoara, 3imişoara, Ed. Leu#, ))*.



%8

(8

PR/<E&/RUL I INTERCULTURALITATEA

Liviu Plugaru,

Mihaela otea

(8,8 Un entorat s$b a$s4iciile 4l$ralis$l$i i toleran ei

(8.8 / @erene$tic% a stereoti4$rilor i 4re$#ec% ilor(8+8 Co4eten ele interc$lt$rale ale 3iitor$l$i 4ro1esor

Motto:

ICea mai periculoa#ă preudecată e#te

aceea de a crede că nu ai nici unaJ

Nohn De=e

&.. Un entorat s$b a$s4iciile 4l$ralis$l$i i toleran ei

Diver#itatea e#te aceea care ne FncGntă viaBa Fn relaBiile pe care le

#ta"ilim cu ceilalBi. Ea atrage şi #perie Fn acelaşi timp, dar numai de noi

depinde dacă vrem #ă depăşim preudecăBile şi #tereotipiile pentru a cunoaşte

o nouă vi4iune a#upra vieBii, cu valori di;erite. 2 FnvăBa #ă-l re#pecBi pe cel

alt;el decGt tine, a valori;ica po#i"ilitatea de a comunica cu el FBi Fm"ogăBeşte

viaBa, FBi de#chide noi ori4onturi.

3oleranBa ;aBă de ceilalBi di;eriBi poate ;i ela"orată şi impu#ă Fn

patternul comportamental atGt prin educaBie care creea4ă motivaBii #peci;ice

şi diminuea4ă #au Fnlătură eventualele preudecăBi, #u#piciuni şi re#entimente,

valori4Gnd ideea plurali#mului etnic, cultural şi politic, cGt şi prin norme de

conduită impu#e de #u# Fn o#, prin programe de guvernare. ?neori, latura

impu#ă devine dominantă, toleranBa căpătGnd caracter de convenBionalitate.

Modelarea prin educaBie reclamă un timp mai Fndelungat, pre#upunGndde4rădăcinarea unor idei preconcepute. Modelarea prin norme impu#e are un



%&

e;ect mai rapid, dar cerinBa #a ;undamentală con#tă Fn regă#irea ace#tui

principiu al toleranBei Fn toate programele de guvernare.

n de#crierea pro"lematicii comunităBilor etnice, e#te ;olo#it atGt

termenul de multiculturalitate, cGt şi acela de interculturalitate. n unele

contete, cei doi termeni #e utili4ea4ă ca #inonimi, dar ei#tă di;erenBemetodologice complee care conturea4ă #en#ul #peci;ic al ;iecăruia. n

volumul Interculturalitate. Cercetări şi per#pective romGneştiJcoord. Rudol;

Poledna, #e eplică acele con;u4ii care apar din utili4area pre;ielor

amintite. 2#t;el, pre;iul ImultiJ, cu care #e eprimă o orientare pur

de#criptivă #au o a#piraBie normativă, tinde Fn realitate #ă relie;e4e #epararea

netă dintre culturi7 pre;iul IinterJ pre#upune, Fn#ă, atGt Fn mediul de#criptiv

cGt şi Fn cel normativ, o vi4iune mai univer#ali#tă şi o orientare maivoluntari#tă dinamică, po#tulGnd modele de integrare şi nu de #eparare

culturală Fntre maorităBi şi minorităBi7 pre;iul Itran#-J #e re;eră la

conBinuturi mai utopice, adectivul tran#cultural indicGnd acea capacitate de a

tran#cede graniBele culturale.

Din punct de vedere #ocial, educaBia interculturală Fncuraea4ă

contactele, comunicarea, #chim"urile, care au ca re4ultat micşorarea

Idi#tanBei #ocialeJ. 9ormarea şi de4voltarea #piritului de toleranBă con#tituie

un de4iderat maor al educaBiei interculturale. Rolul pro;e#orului e#te acela dea valori4a culturile de origine ale elevilor, #en#i"ili4Gndu-i la diver#itatea

culturală, #urmontGnd preudecăBile şi #tereotipurile şi practicGnd un

comportament nedi#criminatoriu.

?nul dintre cele mai #emni;icative modele ale pro;e#orului Fn opinia

unor autori Popeneci, p. *, e#te modelul Mentorului, un arhetip al

pro;e#orului care Fnglo"ea4ă holi#tic #uma calităBilor educatorului pentru a

putea o;eri un real #priin şi un ră#pun# nece#ar di#cipolilorJ idem, pp. *&-**. PlecGnd de la anali4a unor per#onae din "a#me, acelaşi autor conchide

că prototipul mentorului e#te de4ira"il şi eemplar pentru că el nu-şi propune

#chim"area şi, cu atGt mai puBin, manipularea elevului: elevul utili4ea4ă Fn

mod li"er indicaBiile şi #;aturile primiteJi"idem. Mentorul e#te la di#po4iBia

elevului, iar #;aturile #ale FnBelepte nu #unt niciodată impu#eJ i"idem.



%*

&.$. / @erene$tic% a stereoti4$rilor i 4re$#ec% ilor

. Raportarea compleă la pro"lemele interculturalităBiireclamă, din per#pectivă epi#temologică o aşa numită Ihermeneutică a

alterităBiiJ, comportGnd atGt demer#uri pur teoretice, cGt şi #trategii practice

di#tincte. C. Cucoş vor"eşte, Fn ace#t #en#, de trei #trategii de a"ordare a

interculturalităBii din per#pectiva mediatorului intercultural:

" #trategia autointerpretativă, implicGnd recunoaşterea caracterului

dinamic şi multiplu al apartenenBelor culturale cGt şi e;ortul de FnBelegere a

celuilalt plecGnd de la conştienti4area propriilor trăiri şi eperienBe7

c #trategia heterointerpretativă, con#tGnd Fn eplicarea datelor uneiculturi cu autorul de#chiderilor tran#culturale ale diver#elor di#cipline #ocio-

umane7

d #trategia relativi4ării critice, pre#upunGnd #imultan identi;icarea şi

caracteri4area elementelor #u#cepti"ile de a Fngreuna FnBelegerea altor culturi

şi altor comportamente umane şi anali4a #ituaBiilor i#torice şi #ociale care

pre#upun de#chideri interculturale.

Programele de ;ormare Fn ace#t #pirit tre"uie #ă conducă la achi4iBii de

tipul celor pe care Name# 2. 'an# ))*, p.&*, le atri"uie per#onalităBii

unui Ie;ectiv multicultural teacherJ şi care cuprind:

a cunoştinBe Fn domeniul ştiinBelor #ocio-umane care #ă permită o

per#pectivă cGt mai pertinentă şi completă a#upra mecani#melor p#ihice,

p#iho#ociale care intervin Fn proce#ele de convieBuire umană #tereotipii,

preudecăBi, raBionali4ări, pro;eBii care #e auto Fmpline#c, atri"uiri etc.,

caracteri#ticilor elevilor de di;erite etnii, etc.7 " #trategi de predare di;erenBiate Fn ;uncBie de capitalul cultural al

educatului7

c clari;icarea propriei identităBii şi ;i4ionomii culturale7

d #trategii de a#imilare H ;ormare a unor atitudini intergrupale şi

interetnice po4itive7 Fn#uşirea capacităBii de a re;lecta a#upra propriilor

didactogenii, de a #oluBiona corect diver#ele tipuri de #ituaBii pro"lematice Fn

relaBiile cu diver#e grupuri educaBionale şi diverşi educa"ili, dar şi capacităBiide modi;icare a unor atitudini, mentalităBi, convingeri, de revalori4are,



%)

n ace#t proce# comple, Fndelungat, de ;ormare şi de4voltare a

#piritului de toleranBă, un prim pa# Fl poate con#titui conştienti4area

preudecăBilor per#onale, căutGnd modalităBi de a le diminua.

&.+8 Co4eten ele interc$lt$rale ale 3iitor$l$i 4ro1esor

Dacă elevul tre"uie autat, FnvăBat, Fncuraat, modelat, #au cum #puneMicheline Re, e#te nece#ar a-l #u#cita şi a-l alimenta #ă devină competentintercultural p. )6, acea#tă alimentare #e de;ineşte Fn termeni de miloaceconceptuale, de metodologii şi pedagogii , iar mediul de reali4are a ace#tuiclimat e#te con#trucBia pro;e#orului.

De aceea, FnvăBămGntul tre"uie #ă ;ie con#iderat ca o pro;e#ie, ai căreimem"ri, avGnd principii morale Fnalte, un caracter integru şi un #imB pro;undal re#pon#a"ilităBii lor #ociale, aduc #ervicii care nece#ită un an#am"lu decunoştinBe şi de competenBe #peciali4ate, do"Gndite graBie unei pregătiriiniBiale apro;undate, care merită Fnalte capacităBi intelectuale, pregătire care

tre"uie completată, din timp Fn timp, prin activităBi de per;ecBionare. De aici,ideea limitării #tricte a dreptului de a preda Fn #copul de a ;i acordat doar celor cu aptitudini, inteligenBă şi caracter care le permit #ă ;acă ;aBă cu #ucce#re#pon#a"ilităBilor, cGt şi aceea, #ancBionată po4itiv de legi#laBiaFnvăBămGntului din cele mai multe Bări europene inclu#iv RomGnia ultimei perioade, a pregătirii univer#itare a pro;e#orului, atGt #u" a#pectulcompeten ei Fn #pecialitate, cGt i #u" a#pect p#ihopedagogic modulul de pedagogie, care vi4ea4ă inclu#iv educa ia interculturală.

EducaBia umani#tă şi interculturală e#te a#tă4i Fn atenBia tuturor #i#temelor de educaBie şi a tuturor educatorilor. @i ele #unt un re4ultat alFnvăBării #ociale a cărei mi#iune e#te Fntr-o continuă epan#iune. !arcinaace#tei pedagogii e#te, Fn accepBia aceleiaşi M. Re, a#igurarea trecerii de lao gGndire egocentrică la o gGndire #olidară, care #ă ;avori4e4e cooperarea maimult decGt competiBia. Printre competenBele, cunoştinBele şi preocupările privilegiate ale pro;e#orului autoarea enumeră pp. *8-*&:

- organi4area democratică a cla#elor grupelor7- eperimentarea unor roluri #ociale cGt mai di;erite inclu#iv de

animatori, lideri7



%

- #ă milite4e pentru FnBelegerea apro;undată a culturilor, lim"ilor,tradiBiilor, religiilor, convingerilor etc.7

- #ă urmărea#că calitatea relaBiilor dintre elevi Fn #erviciul promovării pre#tigiului ;iecăruia7

- #ă #tăpGnea#că ;enomenele de violenBă7- #ă a#igure re#pectarea drepturilor tuturor categoriilor de

minoritari7- #ă a#igure de#chiderea grupului #pre eterior, ;avori4Gnd empatia

Fn raport cu alBi indivi4i #au alte grupuri7- #ă identi;ice atitudinile etnocentri#te şi #tereotipurile, precum şi

#ă ela"ore4e #trategii adecvate de com"atere a ace#tora7- o per#pectivă deo#e"ită ar putea-o a#igura aşa numita IeducaBie

#tereoculturalăJ, care, Fn opinia autoarei ar uşura recunoaşterea şiconştienti4area ;iltrelor culturale, decriptarea unor #timuli

culturali necuno#cuBi, ar ;i o "ună oca4ie pentru de#coperireaetraordinarei varietăBi pe care o pre4intă diver#ele culturi, #tiluride viaBă, lim"ae, ;orme de organi4are #ocială, reguli decomportament.

2plicaBii:

. Gndindu-vă la ceea ce a #pu# Nohn De=e ve4i motto-ul lucrării, daBi

eemple de preudecăBi pe care le aveBi şi anali4aBi cau4ele ;ormării lor.

$. ă#iBi eemple de etichetări umori#tice, de;avora"ile şi in#ultătoare.

+. ncadraBi eemplele de mai o# Fn ;orma de preudecată care-i core#punde:

a. In univer#ităBile noa#tre n-ar tre"ui #ă ai"ă acce# negrii.J

". Iermanii #unt #uperiori #paniolilor.Jc. I'ătrGnii #unt con#ervatoriJ.

d. I?n "ăr"at tre"uie #ă cGştige mai mulBi "ani decGt partenera lui.J

e. I3inerii din 4iua de a4i #unt o"ra4nici.J

;. IEmigranBii din Europa de E#t i-au lă#at pe ;rance4i ;ără locuri de

muncă.J

g. IEvreii #unt re#pon#a"ili de cri4a economică din ermania.J

9ormele principale ale preudecăBilor ;aBă de #emeni:

- ra#i#mul7



- naBionali#mul şovin7

- eno;o"ia7

- anti#emiti#mul7

- #ei#mul7

- geronto;o"ia7- uvento;o"ia.

6. ComentaBi următoarele a;irmaBii:

- ntoleranBa Fncepe prin indi;erenBă.

- >aloarea nu aşteaptă numărul anilor.

- Dacă am ;i ;oarte a#emănători, ra#i#mul ar di#părea.

. R. U. Merton, anali4Gnd raportul dintre preudecăBi şi di#criminare,

reali4ea4ă următoarea tipologie:'igotul adevărat H e#te cel care are preudecăBi şi un comportament

di#criminatoriu7

'igotul precaut H e#te cel care are preudecăBi, dar nu di#criminea4ă7

Li"eralul adevărat H nu are preudecăBi şi nu di#criminea4ă7

Li"eralul #la" H nu are preudecăBi, dar di#criminea4ă.

Eempli;icaBi ;iecare tip şi motivaBi di#continuitatea atitudine-

comportament Fn ca4ul "igotului precaut şi al li"eralului #la".

8. CompletaBi următoarele propo4iBii pe "a4a eperienBei şi udecăBii per#onale:

M-am comportat tolerant atunci cGnd]]]]]]]]]]]]

M-am comportat intolerant atunci cGnd]]]]]]]]]]]

M-am comportat indulgent atunci cGnd]]]]]]]]]]]

M-am comportat indi;erent atunci cGnd]]]]]]]]]]]

&. ComentaBi următoarele citate:

I9emeia e#te dată "ăr"atului pentru a-i ;ace copii. Ea e#te, deci, proprietatea#a aşa cum ar"orele ;ructi;er e#te al grădinarului #ău.J (apoleon

I(umirea ;emeii H #eul #la" H e#te o de;ăimare.J andhi

I9emeia e#te o proprietate pe care o do"Gndim prin contract. Propriu-4i#

vor"ind, ea nu e#te decGt o aneă a "ăr"atului.J 'al4ac

BIBILI/GRA<IE5'ourhi#, Richard Y.7 Leen#, Nac\ue#-Philippe coord., ))&, I!tereotipuri,

di#criminare şi relaBii intergrupuriJ, Editura Polirom, aşi7.



$

Cucoş, C., EducaBia. Dimen#iuni culturale şi interculturale., aşi, Ed. Polirom, $%%%.

Da#en, P., Perregau, Ch., Re, M. ))). E#$caţia interc$lt$ral%8 aşi: Polirom@tiinBele educaBiei. !tructuri, conBinuturi, tehnici9erreol, ille# coord., $%%%, Identitatea, cetăBenia şi legăturile #ocialeJ, Editura

Polirom, aşi7

Mc ntre, L. ))). Core conce4ts in sociolo;. Mountain >ie=, C2: Ma;ieldPu"li#hing CompanMureşan, P. )*%. 2n3%ţarea social%. 'ucureşti: Editura 2l"atro#

(eculau, 2drian7 9erreol, ille# coord., ))8, IMinoritari, marginali, ecluşiJ,

Editura Polirom, aşi7

Plugaru, L. $%%6. &ociolo;ia e#$caţiei. 'raşov: Editura ?niver#ităBii 3ran#ilvaniaPopenici, @t. $%%. Pe#a;o;ia alternati3%8 Ia;inar$l e#$caţional. aşi:Polirom. @tiinBele educaBiei. !tructuri, conBinuturi, tehnici.Rotariu, 3raian7 luB, Petru coord., ))8, I!ociologieJ, Editura Me#agerul, Clu (apoca7

!toica-Con#tantin, 2na7 (eculau, 2drian coord., ))*, IP#iho#ociologia re4olvării

con;lictuluiJ, Editura Polirom, aşi7

Tam;ir, Cătălin7 >lă#ceanu, La4ăr coord., ))+, IDicBionar de #ociologieJ, Editura

'a"el, 'ucureşti

.



GL/&AR

. Ac$lt$raţie Proce# pe parcur#ul căruia un individ #au un grup Fşi

Fn#uşeşte elementele unei alte culturi valori, atitudini, modele de

acBiune, motive.

$. Alteritate . Caracterul a ceea ce e#te altcineva, a ceea ce di;eră de un

eu7 #en4aBie a unui eu de a ;i un altul, altcineva. $. 9ilo#. capacitatea

unui eu de a-şi a#uma conştiinBa altcuiva.

+. Asiilare Proce# unidirecBional prin care un grup receptea4ă,interiori4ea4ă şi Fmpărtăşeşte valori, norme şi modele de comportare

#au #tiluri de viaBă #peci;ice altui grup cu care #e a a;lă Fn contact,

proce# Fn urma căruia primul grup e#te a"#or"it Fn cultura dominantă,

iar identitatea #a culturală e#te Fnlocuită de cea a grupului dominant.

6. Atit$#ine 1rientare per#onală #au de grup, re4ultată din com"inarea

de elemente a;ective, cognitive şi conative, care eercită in;luenBe de

direcBionare, motivare #au evaluarea a#upra comportamentului.

. Bilin;3is . Calitatea unei per#oane de a cunoaşte şi utili4a două#i#teme lingvi#tice Fn calitate de locutor nativ, ca Fn ca4ul copiilor

provenind din ;amilii mite. $. Calitatea unei per#oane de a-şi ;ace

dintr-o lim"ă di;erită de cea maternă un in#trument de comunicare la

;el de e;icient ca şi prima.

8. Cet%ţenie . n antichitate, la greci şi romani: calitatea de mem"ru al

unei cetăBi. (u toBi locuitorii unui oraş aveau ace#t #tatut pentru că

cetatea era o a#ociaBie politică şi religioa#ă a unor ;amilii şi numaimem"rii ace#tora puteau ;i cetăBeni. $. n epoca modernă: cetăBenia a

devenit un #tatu# u4ual şi repre4intă calitatea de mem"ru al unui #tat-

naBiune, ;iind con;erita de la naştere #au prin proceduri uridice

#peci;ice Fn ca4uri de emigrare dintr-un #tat Fn altul.

&. Co4etenţ% interc$lt$ral% Capacitatea relaBională de a intra Fn

raport cu per#oane aparBinGnd altor culturi, demon#trGnd permi#ivitate,

re#pect şi FnBelegerea #emni;icaBiilor culturale diver#e, ca epre#ie a



6

maturităşii culturale, autonomiei valori4atoare şi raportării

#impatetice.

*. Con$nct$r% 2n#am"lu de Fmpreurări şi condiBii care in;luenBea4ă

un ;enomen, o #ituaBie Fntr-un moment determinat7 totalitatea

tră#ăturilor care caracteri4ea4ă un anumit moment al unui proce#.). Consens ConcordanBa acord al punctelor de vedere ale mem"rilor

unui grup #au a unei colectivităBi a#upra e#timării realităBilor, a

normelor şi valorilor, ca şi a o"iectivelor şi miloacelor ce urmea4ă a

guverna activitatea. v#. #issens H #ur#a ten#iunilor şi con;lictelor, a

"locării activităBilor colective.

%. Constit$ţie Legea ;undamentală a unui #tat, care #ta"ileşte ;orma de

guvernămGnt şi organi4are #ocială, precum şi drepturile şi Fndatoririle;undamentale ale cetăBeanului. Prima con#tituBie e#te cea americană

din &*&. Fn RomGnia, prima con#tituBie datea4ă din *88.

. Control social Proce# prin care o in#tanBă per#oană, grup, in#tituBie,

organi4aBie reglementea4ă, orientea4ă, modi;ică #au in;luenBea4ă

comportamentele #au acBiunile altei in#tanBe, ce aparBine aceluiaşi

#i#tem, cu autorul unor miloace materiale #au #im"olice, Fn #copul

a#igurării con;ormităBii şi pă#trării echili"rului #ocial.

$. Con1lict 1po4iBie de#chi#ă Fntre indivi4i, grupuri, cla#e #ociale, partide, #tate cu intere#e economice, politice, religioa#e, etnice,

ra#iale, divergente #au incompati"ile, cu e;ecte di#ruptive a#upra

interacBiunii #ociale.

+. Coo4erare 9ormă de interacBiune #ocială care pre#upune acBiuni

conugate ale mai multor per#oane #au grupuri pentru atingerea unui

#cop comun, a unor grati;icaBii de care #ă "ene;icie4e toBi participanBii.

6. C$lt$ra 3ermenul apare la #;Grşitul #ecolului al [-lea şi #e re;eră lao "ucată de pămGnt lucrat pentru a produce vegetale. La milocul

#ecolului al [>-lea, umaniştii Renaşterii Fl ;olo#e#c cu #en# ;igurat:

cultură a #piritului. Culturaliştii văd cultura ca mod de viaBă al unui

popor, drept o achi4iBie umana relativ #ta"ilă, dar #upu#ă unor

#chim"ări continue.

. Dec$lt$raţie Proce# prin care un individ #au un grup Fşi reneagă

propria cultură şi re;u4ă orice altă cultură ca urmare a unei treceri #pre



8. Deocraţie modalitate de conducere a unui #i#tem #ocial caracteri4at

prin participarea, Fn di;erite ;orme, a mem"rilor re#pectivului #i#tem

la proce#ul de conducere. Caracteri#tic #8 e#te di;u4area largă a;uncBiilor de conducere la nivelul grupului, colectivităBii. D8 e#te

opu#ă politic dictaturii, ;ormelor uniper#onale de conducere.

&. De3ianţ% 1rice act, conduită #au mani;e#tare care violea4ă normele

#cri#e #au ne#cri#e ale #ocietăBii ori ale unui grup #ocial particular,

o;en#Gnd #entimentele şi aşteptările colectivităBii.

*. Discriinare . P#ih. Capacitatea de a #e#i4a di;erenBele dintre

#timuli. $. !ociol. 3ratament di;erenBiat ;avora"il #au ne;avora"il alindivi4ilor care au aceleaşi calităBi, dar aparBin unor grupuri #ociale,

etnice, religioa#e. n contet educativ #au #ocial politic, denumeşte

proce#ele de marginali4are, #tigmati4are, de4avantaare, la originea

cărora #e a;lă motive de ordin ideologic, naBional, ra#ial.

). Distanţ% social% Di;erenBă percepută şi evaluată Fntre per#oane #au

grupuri prin raportare la un criteriu o caracteri#tică a per#onalităBii

#au a grupului, po4iBia Fn ierarhie, un mod de comportare etc..

$%. Di1$=i$ne 3recerea unui element cultural dintr-o #ocietate Bară,

cultură Fn alta, ca urmare a contactului Fntre cele două #ocietăBi.

$. E#$caţie an#am"lu de acBiuni #ociale de tran#mitere a culturii, de

generare, organi4are şi conducere a FnvăBării individuale #au colective.

$$. E;alitatea 9anselor 1pBiune caracteri#tică #ocietăBilor moderne. n

condiBiile unei #ocietăBi care acceptă inegalitatea Fn ;uncBie de po4iBia

#ocial-pro;e#ională, devine crucială a#igurarea unor şan#e egale de

acce# tuturor mem"rilor #ocietăBii la ace#te po4iBii Fn ;uncBie doar decapacităBile şi e;orturile lor individuale. Datorită caracterului puternic

reproductiv al inegalităBii din #ocietatea actuală, egalitatea şan#elor

repre4intă nu o realitate, ci mai mult un o"iectiv de atin#.

$+. E;ocentris 2titudini, comportamente şi moduri de a gGndi ale unor

per#oane care cu greu #e pot pune Fn #ituaBia altora şi care #e con#ideră

mă#ura tuturor udecăBilor privind comportamente şi lucruri.

$6. Elit% lat. IeligereJ: Ia alegeJ . Ceea ce e#te apreciat Fntr-o

activitate ca ;iind mai "un, o"iecte, indivi4i ale căror per;ormante #unt



8

con#iderate ca ;iind #uperioare mediei cla#ei #au grupului din care ;ac

parte. $. rupuri #ociale care au monopoli4at Fntr-un ;el #au altul

autoritatea #au puterea eercitGndu-le printr-o ;ormă de dominaBie

economică, #ocială, politică, culturală, ideologică etc.

$. Ei;rare De#pre per#oane plecarea din patrie pentru a #e #ta"ilitemporar #au de;initiv Fn altă Bară.

$8. E4atie 9enomen de apropiere cognitivă şi a;ectivă ;aBă de un

#u"iect concret per#oană, #ituaBie, o"iect e#tetic mergGnd pGnă la

identi;icare şi #u"#tituire de rol.

$&. Enc$lt$raţie Proce# de internali4are de către individ mai ale# Fn

copilărie şi adole#cenBă a normelor şi valorilor grupului Fn care #e

naşte şi trăieşte. ?nii autori pre;eră epre#ia Itran#mitere culturalăJ#au Ido"Gndire a culturii I. Proce#ul de e8 are loc deopotrivă Fn

;amilie, comunitate, şcoală prin ritualuri şi activităBi in#tituBionali4ate.

E. e#te o componentă a #ociali4ării.

$*. Etic@etarea social% ReacBie #ocială a unui grup la o acBiune reali4ată

de un altul, ca urmare a #trati;icării #ociale şi culturale, a tipului de

#i#tem normativ şi aiologic al grupului care reacBionea4ă, ca şi a

interacBiunii care ei#tă Fntre cei ce acBionea4ă şi cei ce, prin po4iBia şi

intere#ele lor #ociale, reacBionea4ă la acBiunea celor dintGi.$). Etnocentris Emiterea de udecăBi de valoare a#upra altor grupuri

prin raportare la valorile şi normele propriului grup, mani;e#tată ca

a#umare a #uperiorităBii propriei culturi con#iderată #tandard şi

aprecierea, prin comparaBie cu acea#ta, a celorlalte ca ;iind bune #au

rele, 'nalte #au minore, drepte #au greşite. 1pu# xenocentrismului.

+%. Gr$4 c$lt$ral 2n#am"lu de indivi4i care au aceleaşi origini,

o"iceiuri, #tiluri de viaBă. rupul Fşi #tructurea4ă un #entiment alidentităBii, po#edă o lim"ă proprie şi in#tituie ;orme #peci;ice de

perpetuare a eperienBei #pirituale, de Fntărire şi perpetuare a unor

comportamente particulare.

+. Gr$4 ar;inal rup care atrage atenBia prin in#u;icienta lui

integrare Fn cultura şi #tructura unei #ocietăBi #au a unei unităBi #ociale

de dimen#iuni redu#e şcoală, Fntreprindere. Motivele marginali4ării

#unt di;erite, re#pon#a"ile pentru apariBia ;88 ;iind ade#ea cau4ele



&

#ociale şomaul. Mem"rii ;88 #unt #tigmati4aBi ceea ce complică

integrarea lor.

+$. I#entitate Conştienti4area #entimentelor de ale #inelui apartenenBa

de ;amilie, Bară, popor, cultură, etnie, ideologie, grup pro;e#ional etc.

++. I#entitate c$lt$ral%+6. Ii;rare De#pre per#oane !o#irea Fntr-o Bară #trăina pentru a #e

#ta"ili.

+. Inte;rare Proce# multidimen#ional ce implică uni;icarea şi ;u4iunea a

două #au mai multe grupuri umane, ;iecare avGnd po4iBii echita"ile

din punct de vedere cultural, politic şi #ocial.

+8. In;ro$4 rupul căruia Fi aparBine un individ. Eprimarea tipică: Este

de7al nostru.+&. Mar;inali=are proce# de i4olare a indivi4ilor #au grupurilor, cu acce#

dra#tic limitat la re#ur#ele economice, politice, educaBionale şi

comunicaBionale ale colectivităBii.

+*. Mi;raţie Proce# de depla#are a unui individ #au a unor indivi4i dintr-

o Bară Fn alta din cau4e politice #au economice.

+). Minoritate 3ermenul de#emnea4ă un grup de per#oane care di;eră

prin ra#ă, religie, lim"ă #au naBionalitate de grupul maoritar mai

numero# Fn milocul căruia trăieşte. ?n grup nu con#tituie o

minoritate decGt dacă e#te conştient de #ine Fn calitate de grup di;erit

de ceilalBi şi are #entimentul unei in;eriorităBi #ociale, mai ale# dacă

e#te con#iderat ca atare. 2ce#t termen are Fntotdeauna o dimen#iune

#ocială şi politică: minoritatea e#te un grup apreciat Fntr-o mai mică

mă#ură şi mai puBin in;luent. EcepBie: negrii, maoritari prin numărul

lor Fn 2;rica de !ud, con#tituie o minoritate Fn ierarhia #ocială şi

politică.6%. Moral% 2n#am"lu de norme de reglementare a comportamentului

"a4ate pe valorile de "ine/rău, moral/imoral, cin#te, corectitudine,

#inceritate, re#pon#a"ilitate, larg Fmpărtăşite Fn cadrul unei

colectivităBi caracteri4ate printr-un grad ridicat de interiori4are şi

impu#e atGt de către propria conştiinBă, cGt şi de pre#iunea atitudinilor

celorlalBi opinia pu"lică. Ei#tă o 8 generală care reglementea4ă

comportamentele şi relaBiile dintre oameni Fn toate #;erele de viaBă7



*

dar ei#tă şi #i#teme de valori şi norme care reglementea4ă di;eritele

#;ere ale vieBii: 8 muncii, 8 politică, etc.

6. M$ltic$lt$ralitate Realitate a ei#tenBei Fn acelaşi ori4ont #paBio-

temporal a unor grupuri de indivi4i provenite #au raportate la mai

multe culturi care Fşi a;irmă notele #peci;ice Fn mod i4olat, evitGnd, deregulă, contaminările.

6$. /$t;ro$4 1rice grup căruia individul nu Fi aparBine.

6+. Pl$ralis Caracteri#tica unei #ocietăBi Fn care grupurile pot rămGne

intenBionat #eparate unele de altele, Fn ceea ce priveşte tradiBiile,

practicile culturale şi credinBele şi, Fn acelaşi timp, Fmpărtăşe#c un #et

comun de valori a#upra normelor #ociale şi politice.

66. Pre$#ecat% 1rice a;irmaBie #au generali4are neveri;icată şineveri;ica"ilă cu privire la relaBiile umane, la mani;e#tările

comportamentale ale indivi4ilor, la calităBile per#onale #au de grup ale

oamenilor, de regulă eronată şi peiorativă. Preudecată con#en#uală

#ocială ReacBie a;ectivă ;aBă de un anume grup #au categorie #ocială,

care e#te Fmpărtăşită la nivelul unei colectivităBi #au Fn #ocietate.

6. Rasis Proce# de di#criminare a ra#elor omeneşti, Fn cla#i;icarea lor

de la in;erior #pre #uperior, pe "a4a caracteri#ticilor "iologice

;undamentale cu care ele #unt Fn4e#trate. E68. Reactanţ% !tarea p#ihologică generată de #entimentul re#trGngerii

li"ertăBii de către un agent al puterii.

6&. Relati3is c$lt$ral ConcepBie potrivit căreia nici un comportament

nu poate ;i evaluat şi udecat decGt prin raportarea la contetul

cultural Fn care apare. nainte de a valori4a conduitele indivi4ilor,

ace#tea tre"uie relaBionate cu ;ondul cultural de credinBe şi epectanBe

pre#upu# de mediul cultural de "a4ă.6*. &c@ea #e ;r$4 !tructură cognitivă ce repre4intă cunoştinBele

de#criptive şi pre#criptive de#pre mem"rii unui grup #au categorii

#ociale.

6). &e;re;aţie 9orma in#tituBionali4ată de di#tanBă #ocială, care #e

traduce printr-o #eparare Fn #paBiu. 2cea#ta #eparare capătă #en#uri

di;erite Fn ;uncBie de contetele #ociale. &8 con#tituie principiul de

"a4ă al organi4ării #tatului Fn ndia tradiBională, care #e #priină pe

#epararea a"#oluta a di;eritelor ca#te. E#te impu#ă şi con#;inBită de



)

lege Fn regimul de IapartheidJ din 2;rica de !ud, ;iind u#ti;icata de

principiul de4voltării #eparate a di;eritelor componente etnice. &8

poate ;i cutumieră şi #ocială7 de e. oraşele din Maghre", Fn perioada

colonială #au cele americane din 4ilele noa#tre unde negrii locuie#c Fn

cartiere #eparate #au Fn #ocietăBi ;ormate din populaBii cu origininaBionale şi religioa#e di;erite.

%. &ociali=are Proce# p#iho#ocial de tran#mitere-a#imilare a valorilor,

atitudinilor şi modelelor comportamentale #peci;ice unui grup #au

comunităBi Fn vederea ;ormării, adaptării şi integrării #ociale unei

per#oane.

. &tat$s H Po4iBie ocupată de către o per#oană #au un grup Fn #ocietate.

Ei#tă două dimen#iuni: ori!ontală H #e re;eră la reBeaua de contacteşi de #chim"uri reale #au po#i"ile pe care individul le are cu per#oane

#ituate la acelaşi nivel #ocial. verticală H vi4ea4ă contacte şi #chim"uri

cu per#oane #ituate Fn ierarhia #ociala intr-o po4iBie #uperioară #au

in;erioară.

$. &tereoti4 CredinBe de#pre caracteri#ticile p#ihice şi/#au

comportamentale ale unor indivi4i, grupuri #ociale de #e, vGr#tă,

etnie, religie #au proce#e #ociale, ;iate Fn imagini #impli;icatoare,

şa"loni4ate, dura"ile, preconcepute care nu #e "a4ea4ă pe o"#ervareadirectă, proa#pătă a realităBii, ci pe moduri de gGndire apriorice,

rutini4ate, ade#eori ar"itrare, ;ără legătură cu indivi4ii #au grupurile

#ociale evaluate. !tereotip 2tri"uirea anumitor tră#ături indivi4ilor, pe

"a4a apartenenBei ace#tora la o minoritate naBională, etnică, #ocială,

religioa#ă, #euală. &. in;luenBea4ă percepBia individului şi Fmpiedică

acceptarea de#chi#ă, tolerantă, "a4ată pe comunicare.

+. &ti;ati=are Con#tituirea unor preudecăBi ;aBă de un individ, prinatri"uirea o;icială a unor caracteri#tici negative legate de unele

#tereotipuri di#criminatorii per#oane cu handicap, a#i#taBi #ocial,

in;ractori.

6. Toleranţ% 2titudine "inevoitoare şi generoa#ă ;aBă de alte păreri,

credinBe religioa#e.

. Transc$lt$ralitate Proce# ce Fn#oBeşte ;ormarea identităBii culturale a

unui individ #au grup ce trece dintr-un #i#tem cultural Fn altul, care



eplică tran#;erurile reciproce şi ame#tecurile culturale pe "a4a unor

metavalori cu o generalitate mai largă.

8. Valoare Epre#ia unor principii generale, orientări ;undamentale şi

ale unor pre;erinBe şi credinBe colective. Ei#tă trei #en#uri di;erite: .

raportată la motivaBie, 38 trimite la tot ce caută #au evită un individ.2#t;el, o anumită #tare a naturii, un anumit o"iect are o 38 po4itivă #au

negativă. $. raportată la proce#ele #ociale şi organi4aBionale, 38 e#te

echivalentă cu utilitatea #ocială. +. raportată la ideologie, 38 e#te

apropiată de un #cop li"ertate, #olidaritate, cunoaştere, #e poate

aplica unor grupuri şi conduce la accentuarea practicilor #ociale.

&. eno1obie 2titudine de teamă, re#pingere şi/#au ură ;aBă de

per#oanele #trăine de grupul etnic din care ;ace parte #u"iectul7#u#piciune, re#pingere ;aBă de comportamente, in#tituBii, ;orme

culturale o"iceiuri, lim"ă, idei etc. con#iderate a ;i #trăine Fn raport

cu ceea ce e#te nativ, autohton.

EDUCATIE INTERCULTURALA

Documents

Transcript of EDUCATIE INTERCULTURALA