Educatia si formarea profesionala

75
STRATEGIE PRIVIND EDUCAȚIA ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ Perioada de programare 2014-2020 Draft iulie 2013

description

STRATEGIE PRIVIND EDUCAȚIA ȘIFORMAREA PROFESIONALĂPerioada de programare2014-2020

Transcript of Educatia si formarea profesionala

Page 1: Educatia si formarea profesionala

STRATEGIE PRIVIND EDUCA IA IȚ ȘFORMAREA PROFESIONALĂ

Perioada de programare

2014-2020

Draft iulie 2013

1

Page 2: Educatia si formarea profesionala

CUPRINS

1. ANALIZA SITUA IEI ACTUALEȚ .............................................................................3

1.1. Părăsirea timpurie a sistemului de educa ie i formare profesionalăț ș ............................................3

1.2. Participarea la învă ământul ter iarț ț ...............................................................................................................5

1.3. Participarea la învă area pe parcursul întregii vie iț ț ...............................................................................7

2. OBIECTIVE STRATEGICE........................................................................................9

3. DIREC II DE AC IUNEȚ Ț .........................................................................................10

Repere pentru identificarea direc iilor de ac iuneț ț .............................................................................................10

3.1. Acces egal la educa ie de bună calitate i reducerea ratei de părăsire timpurie a coliiț ș ș .....12

3.2. Calitate, eficien ă i deschidere în învă ământul ter iar, în vederea creşterii ponderiiț ș ț ț absolvenţilor de învăţământ terţiar...........................................................................................................................20

3.3. Încurajarea i cre terea participării la învă area pe tot parcursul vie iiș ș ț ț ...................................28

3.4. Dezvoltarea infrastructurii de educa ie i formare profesionalăț ș ...................................................34

2

Page 3: Educatia si formarea profesionala

1. ANALIZA SITUA IEI ACTUALEȚ

Ca stat membru al Uniunii Europene, România contribuie activ la realizarea Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale – ET 2020.Obiectivele asumate de România în domeniul educa iei i învă ării pe parcursul întregii vie iț ș ț ț pentru orizontul 2020 sunt următoarele: reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii la un nivel sub 11,3% (ţinta UE 10,0%), atingerea unui procent de cel puţin 26,7% de tineri cu vârste între 30-34 ani care au un nivel de educaţie terţiar sau echivalent (ţinta UE: 40%); promovarea învă ării permanente i cre terea ratei de participare a popula iei la formarea profesionalăț ș ș ț continuă până la 10%(ţinta UE: 15%).

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020, în anul 2011 România a fixatţintele naţionale pentru toate obiectivele strategiei şi a elaborat Programul Naţional de Reformă 2011-2013. PNR acordă educaţiei şi formării profesionale un rol important în cadrul obiectivelor prioritare pentru reformele de până în 2013 şi corelează ţintele naţionale cu cadrul general promovat prin noua Lege a Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.

Trei dintre domeniile PNR vizează în mod explicit domeniul educaţiei şi formării profesionale:cercetare, dezvoltare şi inovare – care pune accent pe întărirea capacităţii şi a performanţelor sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare, dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor din domeniu;ocuparea forţei de muncă – care vizează creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă pentru populaţia de 20-64 ani, inclusiv prin consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă; educaţie – care propune următoarele ţinte: reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii; creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară.

Analiza socio-economică de nevoi privind educa ia i formarea profesională a eviden iatț ș ț progresele înregistrate de România până în anul 2012 pentru fiecare dintre intele stratregice,ț dar i provocările pentru perioada următoare. Principalele concluzii sunt prezentate înș continuare sub forma unei analize de tip SWOT.

1.1. Părăsirea timpurie a sistemului de educa ie i formare profesionalăț ș

Conform datelor EUROSTAT, valoarea indicatorului din anul 2011 (17,5%) situează România la 4 puncte procentuale sub media europeană (13,5%). Într-o perspectivă comparativă, evolu iileț din ultimii ani pun în eviden ă vulnerabilitatea României în raport cu acest obiectiv, având înț vedere faptul că, de i în scădere între anii 2005-2008, rata părăsirii timpurii a colii este încă cuș ș aproape 7 puncte procentuale peste inta stabilită de Strategia UE la nivel european (10%).ț

Disparită ile pe medii de reziden ă (în defavoarea mediului rural), dar i cele regionale aleț ț ș acestui indicator reprezintă în continuare o provocare majoră pentru direc iile de ac iuneț ț viitoare în vederea atingerii intei stabilite pînă în anul 2020. Principalele categorii vulnerabileț rămân în continuare copiii i tinerii care provin din familii dezavantajate socio-economic, ceiș care apar in minorită ii roma i cei care au cerin e edcua ionale speciale. În condi iile cre teriiț ț ș ț ț ț ș ratelor de cuprindere în învă ământul pre colar din ultimii ani, în prezent se înregistrează oț ș tendin ă de deplasare a riscului de părăsire a educa iei de la învă ământul primar către celț ț ț gimnazial i secundar superior (liceal sau profesional).ș

3

Page 4: Educatia si formarea profesionala

Puncte tari Puncte slabe

Page 5: Educatia si formarea profesionala

În ciuda unor oscila ii de cre tere iț ș ș revenire de la un an la altul, indicatorul privind părăsirea timpurie a colii aș înregistrat totu i o tendin ă de scădereș țîn ultimii ani;A crescut numărul programelor de care vizează prevenirea i combatereaș abandonului i absenteismului colar,ș ș inclusiv a celor promovate de organiza ii apar inând societă ii civileț ț ț (Rromani Cris, Agen iapentruț Dezvoltare Comunitară Impreună, Funda ia Ruhama etc.);țScăderea numărului elevilor care intră în sistemul de educa ie fără să fi urmatț grădini a i introducerea claseiț ș pregătitoare;Cre terea constantă a numărului deș persoane cuprinse în programul “A doua ansă” i a unită ilor colare careș ș ț ș au dezvoltate astfel de programe;Dezvoltarea unor programe de formare pentru cadrele didactice care lucrează cu copii în risc major de abandon (Programul ZEP, programele de tip

coală după coală ale REF etc.)ș ș

Oportunită iț

Dezvoltarea ini iativei la nivelț european în aria prevenirii iș combaterii absenteismului i aș părăsirii premature a sistemului de educa ie, precum i a validăriiț ș competen elor dobîndite în contexteț informale i non-formale;șCre terea sprijinului acordat deș autorită ile locale unită ilor colareț ț ș care se confruntă cu probleme privind participarea colară, în special înș zonele peri-urbane;Colectarea sistematică a informa iilorț privind programele de a doua ansă laș nivel na ional (INS), precum iț ș existen a unor studii tematice recenteț relevante pentru problematica abandonului i absenteismului colar;ș șEfectul de multiplicare al experien elorț

i practicilor deja câ tigate ale colilorș ș ș

Disparită i pe medii de reziden ă i peț ț ș regiuni de dezvoltare cu privire la indicatorulprivind părăsirea timpurie a colii;șLipsa unor altenative flexibile de formare profesională adresate tinerilor cu nivel redus de educa ie, care săț faciliteze ob inerea unei minimeț calificări;Lipsa unui sistem unitar de colectare iș analiză a datelor educa ionale, i aț ș unor informa ii specifice privind copiiț

i tinerii în risc de PTS, inclusiv lipsaș unor practici de analiză sistematică, monitorizare i evaluare a impactuluiș programelor implementate;Accesul limitat al tinerilor afla i în riscț de abandon colar la oportunită i deș ț consiliere colară i profesională i laș ș ș cele de validare a competen elorț dobândite în contexte informale iș nonformale;Sprijinul metodologic limitat pentru cadrele didactice implicate în programele de tip A doua ansăș ;Lipsa de flexibilizare a programelor de formare profesională continuă ( coliș de ucenici, formare la locul de muncă,calificări par iale).ț

Limite

Ponderea mare a popula iei rurale înț totalul popula iei din grupa de vârstă 18-ț24 ani; aceasta face ca, din motive culturale (de exemplu, continuarea tradi ieiț economice a familiei) sau sociale (de exemplu, familii cu mul i copii), să existe oț anumită tendin ă de a men ine în afaraț ț completării colarizării un numărș important de persoane din grupa de vârstă men ionată;țServicii insuficient dezvoltate în aria educa iei antepre colare;ț șPonderea importantă a economiei subterane în PIB poate conduce la atragerea timpurie i relativ importantăș numeric a persoanelor din grupa de vârstă 18-24 ani în activită i economiceț remunerate, ceea ce ar putea face neatractiv efortul de completare a

colarizării (prin cre terea costului deș ș

Page 6: Educatia si formarea profesionala

4

Page 7: Educatia si formarea profesionala

care organizează programe de a doua ansă;ș

Cadru metodologic pentru dezvoltarea de centre de educa ie permanentă înț comunită ile dezavantajate, prevăzuteț prin Legea Educa iei Na ionale.ț ț

oportunitate al alegerii activită ii deț colarizare în locul activită ii economiceș ț

remunerate);Men inerea unui număr important deț persoane adulte, care au întemeiat familii,în activită i economice în străinătate, ceeaț ce face ca o parte dintre copiii răma i înș ară să nu mai beneficieze de o îndrumareț

corespunzătoare pentru completareacolarizării;ș

Lipsa unui cadru legislativ func ional iț ș stimulativ pentru implementarea unor programe de ucenicie.

Page 8: Educatia si formarea profesionala

1.2. Participarea la învă ământul ter iarț ț

În perioada 2007-2011, România a înregistrat o cre tere semnificativă a ponderii absolven ilorș ț de învă ământ ter iar, de la 13,9% în 2007 la 20,4% în 2011, depă ind astfel prognozeleț ț ș asumate prin Programul Naţional de Reformă 2011–2013 (18,7% în 2011). Cu toate acestea, în anul 2011, România se afla pe penultima pozi ie între ările europene la acest indicator, în urmaț țMaltei (21,1%), Cehiei (23,8%) sau Bulgariei (27,3%).

Prin PNR 2011-2013, România a asumat că până în anul 2020 va atinge o pondere de 26,7% a absolven ilor de învă ământ ter iar din totalul popula iei în vârstă de 30-34 ani. inta asumatăț ț ț ț Ț de România este mult mai scăzută decât cea propusă la nivel european – inta stabilită conformț Strategiei Europa urmând a fi de 40% până în anul 2020. În afara Italiei, care a asumat o intăț na ională de 26% până în anul 2020 pentru acest indicator, România se situează pe ultimul locț în Europa în acest exerci iu proiectiv. A adar, Guvernul României a aprobat drept intăț ș ț na ională pentru ponderea popula iei din grupa de vârstă 30-34 ani cu studii ter iare valoareaț ț ț stabilită în scenariul realist, ceea ce reprezintă circa 67% din inta stabilită în Strategiaț europeană pentru UE27.

Conform analizei socio-economice privind educa ia i formarea profesională, principalaț ș provocare din perspectiva accesului la învă ământul universitar în România o reprezintă rateleț de cuprindere relativ reduse comparativ cu media UE, influen ate de ratele scăzute deț promovare a examenului de bacalaureat din ultimii ani, dar i a participării reduse a popula ieiș ț din mediul rural. De asemenea, se constată participarea redusă a persoanelor din grupele de vârste netradi ionale pentru acest nivel de învă ământ (25–29 de ani, respectiv 30–34 de ani)ț ț ceea ce indică nevoia adaptării programelor educa ionale ale universită ilor la nevoile specificeț ț ale acestor persoane. O altă provocare se referă la faptul că ponderea studen ilor care urmărescț o carieră în cercetarea tiin ifică este redusă, iar sistemul universitar românesc rămâne unulș ț pu in atractiv pentru studen ii străini, mai ales în condi iile unui număr redus de programe deț ț ț studii organizate într-o altă limbă decât cea română. În ceea ce prive te personalul dinș învă ământul universitar analiza a eviden iat nevoia dezvoltării profesionale a personaluluiț ț tânăr, dezvoltarea capacită ii de management i guvernare a universită ilor, precum iț ș ț ș dezvoltarea i întărirea func iilor de cercetare din universită i.ș ț ț

5

Page 9: Educatia si formarea profesionala

Puncte tari Puncte slabeCre tereș semnificativă a ponderii Ponderea redusă a persoanelor cuabsolven ilor de învă ământ ter iar, ț ț țde

studii superioare în cazul grupei de

la 13,9% în 2007 la 20,4% în 2011; vârstă 30-34 ani, ce plasează RomâniaSistem de asigurare a calită iiț pe penultima pozi ie între ările dinț ț

func ional i în conformitate cuț ș UE;recomandările europene în domeniu. Participarea extrem de redusă a

studen ilor non-tradi ionali;ț țDisparită ileț regionale i pe medii deșreziden ăț (în defavoarea mediuluirural);Ponderea redusă a studen ilor carețurmăresc o carieră în cercetarea

tiin ifică;ș țAtractivitatea redusă a universită ilorțromâne tiș pentru studen iiț străini,datorită în primul rând număruluiredus de programe de studii organizateîntr-o altă limbă decât cea română;Lipsa unor programe universitareflexibile care să fie corelate cu cerin elețpie ei muncii, i grad redus deț șdezvoltare a parteneriatelor cu mediulde afaceri i cel de cercetareșManagement universitarneperformant

i utilizarea într-o măsură scăzută așdatelor/cunoa terii în decizie.ș

Oportunită iț LimitePonderea ridicată a persoanelor tinere În ciuda progreselor înregistrate,

România i-a propus pentru orizontulș(până în 40 de ani) în rândul cadrelor2020 una dintre cele mai pu ințdidactice angajate în universită i;țambi ioaseț inte (26,7%),ț situîndu-seIni iativeleț recente de aliniereastfel departe de inta europeană deț

metodologică privind con inutulț 40%;indicatorului „popula ieț în grupa de Reducerea constantă a finan ăriițvârstă 30-34 ani cu studii ter iare”ț

publice direc ionate către învă ământulț țîntre statistica Eurostat iș statisticasuperior i cercetare;șna ională,ț care va include înPonderea redusă a centrelor deindicatorul men ionat i popula ia dinț ș țcercetare avansată din universită i.țgrupa respectivă de vârstă care areRomânia reprezintă una dintre ărilețstudii profesionale post-secundare vamembre UE care generează din ce în cecre teș valoarea indicatorului pentrumai multe persoane care aleg săRomânia;urmeze un program de studii de nivelExistă o tendin ăț de cre tereș auniversitar într-o altă ară membră ațatractivită iiț învă ământuluiț post-UE, ceea ce determină un fenomenliceal, tot mai mult absolven i de liceuț

accentuat de tip “brain drain”.optând pentru acest nivel deprofesionalizare.

6

Page 10: Educatia si formarea profesionala

1.3. Participarea la învă area pe parcursul întregii vie iț ț

În perioada 2007-2011, România nu a făcut progrese semnificative privind participarea adul ilor cu vârste între 25-64 ani la învă are pe parcursul întregii vie i, valoarea indicatoruluiț ț ț înregistrând o u oară cre tere, de la 1,3% în 2007 la 1,6% în 2011. Alături de Bulgaria (1,2%),ș ș România ocupă ultimele locuri între ările UE la acest indicator. În aceste condi ii, România seț ț află încă departe de inta europeană pentru anul 2020 proiectată la o pondere de 15%.ț

Analiza socio-economică în domeniul educa iei i formării profesionale a eviden iat o serieț ș ț provocări privind atingerea intei stabilite de România pentru anul 2020: cele mai scăzuteț ponderi de participare la formarea profesională continuă se înregistrează în cazul persoanelor cu nivel redus de educa ie i calificare profesională, a celor care lucrează în companii mici cuț ș sub 10 angaja i i a celor cu vârste de peste 40 de ani; discrepan e pe medii de reziden ă i peț ș ț ț ș sexe (în defavoarea mediului rural i, respectiv, în defavoarea persoanelor de sex masculin). Deș asemenea, au fost identificate o serie de bariere în calea participării la formarea continuă: stimulente financiare limitate pentru individ, dar i pentru angajator, informarea limitată aș popula iei cu privire la ofertele de formare, lipsa de flexibilitate a ofertelor de formare existente,ț accesul limitat la sistemul de recunoa tere i validare a învă ării dobândite în contexteș ș ț informale i nonformale.ș

Analiza socio-economică a semnalat i nevoia de profesionalizare a practicienilor, cu ruteș flexibile de acces i progres în carieră, precum i un sistem adecvat de formare continuă aș ș personalului care activează în acest domeniu, sistem care să conducă la consolidarea prestigiului profesional i atractivită ii acestei profesii. De asemenea, în perioada următoare,ș ț provocarea se va situa la nivelul nevoii de diversificare a rolurilor personalului din educa ia iț ș formarea profesională a adul ilor, cum ar fi facilitatori online, mentori, coach, consilieri deț carieră, evaluatori de competen e, designer de formare, .a. care să răspundă adecvat nevoilorț ș din ce în ce mai diverse ale poten ialilor beneficiari de programe de educa ie i formare aț ț ș adul ilor.ț

Conform analizei socio-economice, principala provocare cu privire la evaluarea i certificareaș competen elor dobândite în contexte informale i nonformale o reprezintă dezvoltareaț ș capacită ii institu ionale de administrare i gestiune a centrelor i a personalului careț ț ș ș deserve te centrele de evaluare i certificare a competen elor. Acoperirea geografică restrânsăș ș ț a centrelor, precum i concentrarea acestora în doar două regiuni de dezvoltare indică nevoiaș de a acoperi un număr mai mare de poten iali beneficiari care să poată avea acces la astfel deț servicii. De asemenea, sunt necesare măsuri de informare a poten ialilor beneficiari cu privireț avantajele procesului de evaluare i certificare, mai ales în rândul acelora care au nivel maiș scăzut de calificare i pentru care evaluarea i certificarea competen elor ar putea deveni oș ș ț

ansă reală pentru îmbunătă irea situa iei acestora pe pia a muncii.ș ț ț ț

Accesul la INTERNET i la activită i culturale crează contexte reale de dobândire a unor abilită iș ț ț i competen e ale popula iei, cu impact asupra interesului pentru învă are i formare continuăș ț ț ț ș

pe parcursul întregii vie i. În ultimii 5 ani se constată că în România s-au creat premisele pentruț cre terea accesului poula iei la informare i obiective culturale, tot mai multe gospodării, dar iș ț ș ș unită i de învă ământ fiind conectate la INTERNET. Principala provocare pentru orizontul 2020ț ț va fi în domeniul difersificării strategiilor de integrare a noilor tehnologii în coală, universitate,ș la locul de muncă, în formare continuă, dar i în comunitate, prin modele inovative i flexibileș ș care să permită crearea unor noi contexte atractive i motivante pentru învă are.ș ț

7

Page 11: Educatia si formarea profesionala

Puncte tari Puncte slabeCre terea numărului deș persoane care România nu a făcut progrese

apelează la sericii de evaluare a semnificative privind participareacompeten elorț dobândite în contexte adul ilor cu vârste între 25-64 ani laținformale i non-formale, concomitent cuș învă are pe parcursul întregii vie i,ț țdezvoltarea re elei de centre de evaluare;ț valoarea indicatorului înregistrând

Stimularea accesului la servicii de evaluare doar o u oară cre tere, de la 1,3% înș șa competen elor dobândite în contexteț 2007 la 1,6% în 2011;nonformale prin participarea tinerilor, Se păstrează în continuare disparită ițadul ilor la programe cu finan areț ț pe medii de reziden ă i în func ie deț ș țeuropeană (Tineret în ac iune, Grudtvig);ț statutul socio-profesional, în

Interes ridicat al angaja ilor pentruț defavoarea persoanelor din mediulprograme de specializare i perfec ionare,ș ț rural i a celor cu un nivel mai scăzutșceea ce stimulează adaptabilitatea; de educa ie i calificare profesională;ț ș

Cre terea accesului la mijloace moderneș Inadaptarea ofertelor de FPC la nevoilede informare i comunicare.ș pie eiț muncii iș la nevoile

beneficiarilor;Sistem ineficient de acreditare aofertelor de FPC, care accentueazăcomponenta de control i mai pu in peș țcea de asigurare a calită iițRezultate slabe la evaluarile na ionaleț

iș interna ionale,ț ce demonstreazăcapitalul de competen e transversalețlimitate ale absolven ilor diferitelorțniveluri de educa ie i formare;ț șSlaba dezvoltare a solutiilor de tip e-learning adresate unor categorii mailargi de beneficiari.

Oportunită iț LimiteCadrul legislativ, deschis iș modern Acoperirea geografică restrânsă astatuat prin Legea Educa iei Na ionaleț ț centrelor de evaluare a competen elorțcare dedică un capitol special învă ăriiț dobândite în contexte non-formale ișpe parcursul întregii vie i;ț informale;Perspectivele de adoptarea Cadrului Preponderen aț ofertelor de formareNa ional al Calificărilor i deț ș continuă de lungă durată i lipsa deșmodificarea legii privind acreditarea flexibilitate a acestora, care să permităfurnizorilor de formare profesională calificări par iale;țcontinuă; Inexisten aț unui fond de formarePerpsectivele de adoptare a profesională continuă i a unorșmetodologiei de înfiin are a Centrelorț mecanisme de stimulare financiară ade Învă are Permanentă în comunită iț ț participării la formarea continuă adezavantajate (Legea Educa ieiț adul ilor.țNa ionale);ț Un sistem insuficient dezvoltatdeInteresul public pentru dezvoltarea profesionalizare a practicienilor înunui sistem de profesionalizare a educa ia adul ilor i a facilitatorilor deț ț șpracticienilor din educa ia adul ilor.ț ț învă are permanentă.ț

8

Page 12: Educatia si formarea profesionala

2. OBIECTIVE STRATEGICE

VIZIUNEA 2020

Îmbunătă irea competen elor copiilor, tinerilor i a for ei de muncă dinț ț ș ț România, în scopul adaptării continue a nevoilor, intereselor i abilită ilorș ț individuale la cerin ele pie ei muncii.ț ț

OBIECTIVE STRATEGICE 2020

Promovarea accesului egal la educa ie de calitateț (educa ia timpurie,ț învă ământul primar i secundar) i reducerea ratei de părăsireț ș ș timpurie a colii;ș

Îmbunătă irea calită ii, eficien ei i gradului de deschidere aț ț ț ș învă ământului ter iarț ț , pentru cre terea ponderii absolven ilor deș ț învă ământ ter iar;ț ț

Încurajarea i cre terea ș ș participării la învă area pe tot parcursulț vie iiț , îmbunătă irea competen elor for ei de muncă, precum iț ț ț ș îmbunătă irea calită ii i relevan ei educa iei i a sistemelor de formareț ț ș ț ț ș profesională pentru pia a for ei de muncă;ț ț

Cre terea accesului la educa ie de calitate prin dezvoltareaș ț infrastructurii educa ie i formării profesionaleț ș , inclusiv la nivelul institu iilor culturale cu rol educativ.ț

INTE STRATEGICE 2020Ț

Reducerea ratei de părăsire timpurie până la 11,3%;

Cre terea ratei de participare la învă ământul ter iar al tinerilor de 30-ș ț ț40 ani până la 26,7%;Promovarea învă ării permanente i cre terea ratei de participare aț ș ș popula iei la formarea continuă până la 10%.ț

9

Page 13: Educatia si formarea profesionala

3. DIREC II DE AC IUNEȚ Ț

Repere pentru identificarea direc iilor de ac iuneț ț

Conform Strategiei Europa 2020, statele membre ale UE au identificat un nou set de priorită i iț ș ini iative emblematice pentru a stimula cre terea economică i noi locuri de muncă, pentru oț ș ș cre tere economică durabilă, inteligentă i în favoarea incluziunii. Reforma sistemelor deș ș educa ie se află între cele 7 ini iative emblematice.ț ț

Pentru fiecare ini iativă, atât autorită ile na ionale, cât i institu iile UE trebuie să î iț ț ț ș ț ș coordoneze eforturile astfel încât acestea să se consolideze reciproc. Cele mai multe dintre aceste ini iative au fost prezentate de către Comisie în 2010.ț

Specifice fiecărei ări , Recomandările sunt documentele elaborate de către Comisia Europeanăț pentru fiecare ară i cuprind analiza situa iei sale economice, oferind recomandări cu privire laț ș ț măsurile pe care statele membre trebuie să le adopte pe parcursul următoarelor 18 luni. Ele sunt adaptate la problemele cu care se confruntă statul membru i acoperă o gamă largă deș subiecte: situa ia finan elor publice, reforme ale sistemelor de pensii, măsuri pentru a creaț ț locuri de muncă i pentru a combate omajul, educa ia i provocările de inovare, etc. Adoptareaș ș ț ș finală a recomandărilor specifice de ară elaborate de către Comisie se face la cel mai înalt nivelț de către liderii na ionali din cadrul Consiliului European.ț

Conform cadrului de analiză al recomandărilor, România se confruntă, de asemenea, cu o serie de noi provocări, pe termen mediu, în încercarea de a asigura o cre tere inteligentă, durabilă iș ș favorabilă incluziunii. La 46% din media UE, PIB-ul pe cap de locuitor din România este unul dintre indicatorii care ar ată decalajul de dezvoltare. Printre provocările cele mai importante se numără necesitatea de a cre te participarea pe pia a for ei de muncă, îmbunătă ireaș ț ț ț competitivită ii globale i reforma administra iei publice. Fondurile UE pot oferi o sursăț ș ț importantă de investi ii publice ț pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări. În domeniul educa iei, o provocare majoră o reprezintă cre terea calită ii educa ieiț ș ț ț , alături de părăsirea timpurie a colii. Conform recomandărilor, România trebuie săș implementeze reformele într-un ritm mai rapid, concomitent cu dezvoltarea capacită ii saleț administrative. Educa ia ter iară ar trebui să fie aliniată cu nevoile pie ei muncii i să seț ț ț ș îmbunătă ească accesul persoanelor dezavantajate.ț

RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul na ional de reformă al României pentruț2013, arată că în anii următori în România este necesar să se accelereze reforma sistemului deînvă ământ, inclusiv prin consolidarea capacită ii administrative atât la nivel central, cât i laț ț ș nivel local, i să se evalueze impactul reformelor; să se accelereze reformele în domeniulș învă ământului profesional i al formării continue; să se alinieze i mai mult învă ământulț ș ș ț universitar la cerin ele pie ei muncii i să se îmbunătă ească accesul persoanelor defavorizate;ț ț ș ț să se pună în aplicare o strategie na ională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a colii,ț ș punând accentul pe îmbunătă irea accesului copiilor pre colari, inclusiv al romilor, la oț ș educa ie de calitate; să se accelereze tranzi ia de la îngrijirea institu ională la îngrijireaț ț ț alternativă pentru copiii lipsi i de îngrijire parentală.ț

Pentru învă ământul preuniversitar, prezenta strategie urmăre te intele stabilite de Cadrulț ș ț Strategic pentru Cooperarea Europeană în Domeniul Educa iei i Formării Profesionale (ț ș ET 2020). Conform acestor recomandări, strategia răspunde nevoii de a include în mod sistematic pe agenda de politici noi măsuri care să asigure accesul echitabil la educa ie i formare deț ș calitate. De asemenea, strategia răspunde deciziilorConsiliului pentru Educa ie care sprijinăț analiza Comisiei privind viitoarele priorită i de cooperare în această arie prin metoda deschisăț de cooperare - COM(2011) 66 din 17 februarie 2011.

10

Page 14: Educatia si formarea profesionala

Conform Memorandumului cu privire la Îndeplinirea i asumarea condiţionalităţilor exș -ante în contextul pregătirii şi aprobării documentelor de programare a fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020 pentru domeniile Educa ie i Cercetare-Dezvoltare-Inovareț ș semnat între Ministerul Fondurilor Europene i Ministerul Educa iei Naionale, condi ionalită iș ț ț ț ex-ante i documentele strategice aflate în responsabilitatea Ministerului Educa iei Na ionaleș ț ț sunt prevăzute următoarele:

Existenţa unui cadru strategic de politică pentru reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii (PTS)în limitele art. 165 din TFUE;

Existenţa unui cadru strategic de politică la nivel naţional sau regional pentru învăţământul terţiar având ca scop creşterea participării, calitatea şi eficienţa învăţământului terţiar, în limitele prevederilor art.165 din TFUE

Existenţa unui cadru strategic de politică la nivel naţional şi/sau regional pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, în limitele prevederilor art. 165 din TFUE

Existenţa unei strategii naţionale 2014-2020 de dezvoltare/modernizare a infrastructurii educaţionale

Existenţa unei strategii naţionale sau regionale în domeniul cercetării şi al inovării pentru specializarea inteligentă, în conformitate cu programul naţional de reformă, care să stimuleze efectuarea de cheltuieli private pentru cercetare inovare;

Existenţa unui plan multianual pentru bugetarea şi prioritizarea investiţiilor în domeniul cercetării şi al inovării.

La elaborarea documentelor strategice trebuie avute în vedere următoarele elemente:Stabilirea unor obiective strategice globale care să reflecte viziunea na ională în domeniu iț ș a unor obiective specifice clare care să fie în concordan ă cu obiectivele tematice i cuț ș priorită ile de investi ii prevăzute în regulamente europene 2014-2020;ț ț

Reflectarea la nivel regional a interven iilor, inclusiv corelarea cu Planurile de Dezvoltareț Regională 2014-2020, mai ales în acele domenii în care poten ialii beneficiari suntț autorită ile publice locale;ț

Stabilirea estimativă a necesarului de finan are din toate sursele (bugete na ionale, fonduriț ț externe rambursabile i nerambursabile) pentru atingerea obiectivelor strategice, respectivș pentru realizarea interven iilor stabilite prin strategie.țIdentificarea i prezentarea, după caz, a proiectelor cu importan ă strategică, finan abile dinș ț ț toate sursele;

Stabilirea unor mecanisme func ionale de monitorizare i implementare a strategiei,ț ș inclusiv a unor indicatori, pentru a evalua ulterior aplicarea i impactul investi iilorș ț realizate, precum i pentru a sus ine func ionarea viitoarelor programe opera ionale.ș ț ț ț

Realizarea după caz, în func ie de tipul de investi ii promovate, a procedurii SEA înț ț conformitate cu prevederile Directivei privind evaluarea efectelor anumitor planuri iș programe asupra mediului (SEA) (este necesară demararea procedurii SEA în momentul în care există elaborată prima versiune a documentului, primul pas fiind notificarea în acest sens a Ministerului Mediului i Schimbărilor Climaticeș ).

11

Page 15: Educatia si formarea profesionala

3.1. Acces egal la educa ie de bună calitate i reducerea ratei deț ș părăsire timpurie a coliiș

RECOMANDAREA CONSILIULUI privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a coliiș invită statele membresă determine factorii principali care conduc la părăsirea timpurie a coliiș

i să monitorizeze evolu iile la nivel na ional, regional i local i să elaboreze i să pună înș ț ț ș ș ș aplicare politici globale i transsectoriale împotriva părăsirii timpurii a colii, pe baza situa ieiș ș ț lor specifice.

În concluziile sale din mai 2010 privind dimensiunea socială a educa iei i formării profesionale,ț ș Consiliul a estimat că pentru a reu i, prevenirea părăsirii timpurii a colii trebuie să se bazezeș ș pe o mai bună cunoa tere a grupurilor care prezintă un risc de părăsire timpurie a colii la nivelș ș local, regional sau na ional, precum i a sistemelor care permit identificarea rapidă a tinerilorț ș care prezintă acest risc. În plus, Consiliul a concluzionat că ar trebui puse în aplicare strategii transsectoriale globale care vizează diferi i factori care duc la părăsirea timpurie a colii laț ș nivelul colilor i sistemului în ansamblul său.ș ș

Consiliul recomandă statelor membre:1. să identifice principalii factori care conduc la părăsirea timpurie a colii i să monitorizezeș ș

caracteristicile acestui fenomen la nivel na ional, regional i local ca o condi ie prealabilăț ș ț pentru elaborarea de politici precise i eficiente, fondate pe elemente concrete;ș

2. să adopte până la sfâr itul lui 2012 strategii globale de reducere a părăsirii timpurii a coliiș ș i să asigure punerea lor în aplicare, în conformitate cu obiectivele na ionale ale strategieiș ț

Europa 2020; aceste strategii ar trebui să includă măsuri de prevenire, interven ie iț ș compensatorii;

3. să se asigure că aceste strategii includ măsuri adaptate grupurilor care prezintă un risc crescut de părăsire timpurie a colii în statul membru în cauză, cum ar fi copiii dinș grupurile dezavantajate pe plan socio-economic, proveni i din familii de migran i sau deț ț romi sau cu nevoi educa ionale speciale;ț

4. să se asigure că aceste strategii abordează atât educa ia generală, cât i educa ia iț ș ț ș formarea profesională, cât i provocările specifice celor două categorii;ș

5. Întrucât părăsirea timpurie a colii este un fenomen complex care nu poate fi rezolvat doarș prin educa ie i formare, să integreze măsuri care sprijină reducerea ratelor de părăsireț ș timpurie a colii în toate politicile relevante care vizează copiii i tinerii i să coordonezeș ș ș activită i între diferitele sectoare politice i diferitele păr i interesate în scopul de a ajutaț ș ț persoanele care prezintă riscul de părăsire timpurie a colii, inclusiv cele care au părăsitș deja sistemul colar.ș

Un rol important îl joacă în acest demers i asigurarea concordan ei cu strategia ș ț Regândirea Educa iei ț lansată în noiembrie 2012 care orientează în ceea ce poate fi făcut pentru a ne asigura că investi ia în educa ie i formare este inteligentă, focalizată i eficace. De asemenea, prezentaț ț ș ș strategie este orientată pe recomandările formulate de Consiliul Educa ie privind dezvoltareaț unui cadru coerent, comprehensiv i bazat pe dovezi în aria prevenirii părăsirii timpurii aș educa iei (COM 2011) 18, SEC (2011) 96, de activitatea grupului tematic dedicat acestei arii careț a elaborat în martie 2013 primul raport Peer Review privind politicile pentru combaterea părăsirii timpurii a colii, i de concluziile conferin ei europene organizate la Buxelles în martieș ș ț 2012 privind politicile eficiente i eficace pentru ameliorarea acestui fenomen.ș

Astfel, abordarea prezentă cu privire la părăsirea timpurie pune un accent deosebit pe identificarea i sprijinirea categoriilor de copii i tineri care au oportunită i reduse i care sunt înș ș ț ș prezent în cel mai ridicat risc de excluziune (definit de metodologia comună UNICEF i Institutulș

12

Page 16: Educatia si formarea profesionala

de Statistică al UNICEF, 2011). Obiectivul general urmărit este, în egală măsură, prevenirea absenteismului i abandonului colar i re-atragerea în sistemul de educa ie i formare a celorș ș ș ț ș care au renun at prematur la studiiț . Recunoscând complexitatea acestei probleme, aflată la confluen a mai multor servicii sociale (educa ie, sănătate, ocupare, protec ie socială etc.),ț ț ț prezenta strategie urmăre te ș să promoveze accesibilitatea i calitatea serviciilor educa ionaleș ț integrate cu ajutorul unei guvernan e adecvate, printr-un cadru curricular eficace i cu ajutorulț ș unor resurse umane bine pregătite.

Direc ii de ac iune pentru România 2020:ț ț

Cre terea participării, accesibilită ii i calită ii educa iei pentru copii cu vîrsta de 0-ș ț ș ț ț6 ani, cu accent pe educa ia antepre colară (0-3 ani);ț șPrevenirea i corectarea părăsirii timpurii a colii (programe remediale, ruteș ș flexibile, căi alternative de educa ie, "a doua ansă", etc.), cu un accent special înț ș mediul rural i popula ia de etnie romă;ș ț

Politici de incluziune i practici inclusive în învă ământul preuniversitar;ș țIntegrarea copiilor i tinerilor cu nevoi speciale de educa ie în sistemul deș ț învă ământ i facilitarea integrării acestora pe pia a muncii;ț ș țCre terea atractivită ii sistemului de educa ie i formare profesională (campanii deș ț ț ș informare, orientare i consiliere, concursuri profesionale de competen e,ș ț oportunită i de carieră), cu accent special pe tinerii din mediul rural i cei de etnieț ș romă;Sisteme de asigurare a calită ii în educa ie i formare profesională, în conformitateț ț ș cu Cadrul European de Referin ă pentru Asigurarea Calită ii;ț țPolitici bazate pe date de cercetare cu privire la acces i participare la educa ie deș ț calitate, cu scopul de a reduce prăsirea timpurie a colii, cu accent special pe tineriiș din mediul rural i cei de etnie romă;șÎmbunătă irea competen elor i a sistemelor de formare a profesorilor,ț ț ș formatorilor, managerilor, personalului colii, ș formatorilor şi a personalului de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de educaţie şi de formare profesională;Dezvoltarea de con inut educa ional, inclusiv în format digital, promovareaț ț creativită ii i combaterea stereotipurilor în educa ie i formare profesională.ț ș ț ș

13

Page 17: Educatia si formarea profesionala

3.1. Direc ii de ac iune: Acces egal la educa ie de bună calitate i reducerea ratei deț ț ț ș părăsire timpurie a coliiș

Directii de Grupuri intăț Tinte specifice 2020 Indicatori Strategii de Alocare bugetare -actiune monitorizare si estimare

evaluare1.Prevenirea iș Aproximativ 1.850.000 în perioada Reducerea ratei de Rata de părăsire Date statistice ...corectarea 2014-2020 (anual- 374.000) de părăsire timpurie timpurie, pe medii de colectate de INSpărăsirii timpurii tineri cu vârste între 18-24 ani până la 11,3% reziden ă, regiuni deț cu privire laa colii cu unș care au părăsit prematur sistemul Cel pu in 10%ț dezvoltare i sexeș părăsireaaccent special de educa ie i formareț ș dintre tinerii care Ponderea tinerilor care timpurie ișpentru copiii iș profesională au părăsit prematur au părăsit prematur ratele detinerii din mediul 8.300 de cadre didactice din sistemul de sistemul de educa ie iț ș abandon colarșrural i cei deș învă ământul pre-universitarț educa ie cuprin i înț ș formare i care suntș Date statisticeetnie romă abilitate pentru lucrul în programe programe de cuprin i în programeș ISE-UNICEF cu

de tip ansa a douaș ucenicie sau alte de ucenicie sau de privire la copiii25.000 (5.000 anual) de copii de forme de formare la formare la locul de afla i în afaraț

vârstă colară corespunzătoareș locul de muncă muncă, pe medii de sistemuluiînvă ământului primar iț ș Cel pu in 50%ț reziden ă, regiuni iț ș Date statisticegimnazial afla i în afara sistemuluiț dintre tinerii care sexe colectate dede educa ie sau afla i în situa ie deț ț ț au abandonat Ponderea tinerilor care MEN cu privirerisc de abandon colarș prematur i care i-ș ș au părăsit prematur la numărul de

au evaluat iș sistemul de educa ie iț ș certificate decertificat formare i care auș formarecompeten eleț trecut printr-un proces profesionalădobânditte în de evaluare iș continuă pentrucontexte certificare a lucrul îînnonformale iș competen elorț programe deinformale de dobîndite în contexte ansa a douaședuca ie.ț non-formale iș Date statistice

Cel pu in 5000 deț informale de educa ie,ț INS privindcadre didactice pe medii de reziden ă,ț pondereacertificate pentru regiuni i sexeș tinerilorlucrul în programe Ponderea cadrelor cuprin i înșde tip ansa a douaș didactice certificate programe deReducerea cu 50% pentru lucrul în uceniciea ponderii copiilor programe de tip a doua Studii tematice6-14 ani afla i înț ansă, pe medii deșafara sistemului de reziden ă i regiuni deț ședuca ieț dezvoltare

14

Page 18: Educatia si formarea profesionala

Reducerea cu 50% Ponderea copiilor îna abandonului vîrstă de colarizareș

colarș afla i în afarațsistemului de educa ie,țpe medii de reziden ă,țregiuni i sexeșRata abandonului

colar, pe medii deșreziden ă, regiuni iț șsexe

2.Politici de 50 000 de copii si tineri de vârsta Reducerea cu 50% Ponderea copiilor în Date statistice ...incluziune iș învă ământului obligatoriu careț a ponderii copiilor vîrstă de colarizareș colectate de INSpractici inclusive nu sunt cuprin i în sistemul deș 6-14 ani afla i înț afla i în afaraț cu privire laîn învă ământulț educa ie sau formareț afara sistemului de sistemului de educa ie,ț părăsireapreuniversitar profesională educa ieț pe medii de reziden ă,ț timpurie iș

15 000 de cadre didactice din Reducerea cu 50% regiuni i sexeș ratele deînvă ământul pre-universitarț a abandonului Rata abandonului abandon colarșcare predau în zone defavorizate colar înș colar, pe medii deș Date statistice

i lucrează cu elevi cuș învă ământulț reziden ă, regiuni iț ș ISE-UNICEF cuoportunitati reduse/in risc de primar i gimnazialș sexe privire la copiiiexcluziune (inclusiv cadre i cu 40% înș Rata de participare a afla i în afarațdidactice care predau în învă ământulț copiilor în risc de sistemuluiînvă ământul special)ț secundar superior excluziune (CES, romi, Date statistice9000 de tineri care au abandonat 15 000 de cadre copii i tineri dinș colectate detimpuriu coala reînscri i înș ș didactice din mediul rural, copii iș MEN cu privireînvă ământul de tip a doua ansăț ș învă ământul pre-ț tineri care provin din la numărul de500 de formatori în aria universitar care familii foarte sărace certificate dedezvoltării unui CDS relevant predau în zone etc.) formarepentru nevoile si interesele defavorizate iș profesionalăcopiilor în risc de excluziune lucrează cu elevi cu continuă pentru

oportunitati lucrul îînreduse/in risc de programe deexcluziune ansa a douaș500 de formatori Date statisticeabilitati in aria INS privinddezvoltarii de CDS ponderearelevant pentru tinerilornevoile si interesele cuprin i înșcopiilor în risc de programe deexcluziune ucenicie5000 de cadre Studii tematicedidactice dinînvă ământul pre-ț

15

Page 19: Educatia si formarea profesionala

universitar carepredau în zonedefavorizateformate în ariadezvoltarii de CDSMinim 9000 detineri care seînscriu ișfinalizează unprogram de tip adoua ansăș

3.Integrarea Aproximativ 8000 de copii i 7000ș Cresterea cu 25% a Rata de cuprindere iș Date statistice ...copiilor i tinerilorș de tineri cu nevoi speciale de numărului de copii rata abandonului colarș colectate de INScu nevoi speciale educa ie sprijini iț ț cu nevoi speciale de a copiilor i tinerilor cuș privindde educa ie înț Aproximativ 3000 de directori de educa ie în risc deț nevoi speciale de învă ământul specialțsistemul de scoli formati in aria integrarii abandon care î iș educa ie, pe medii dețînvă ământ iț ș copiilor cu nevoi speciale în continua studiile reziden ă, regiuni iț ș Anchete i studiișfacilitarea învă ământul de masăț într-un nivel sexe tematice relevanteintegrării acestora Aproximativ 4000 de superior de Ponderea copiilor înpe pia a muncii;ț reprezentan i ai companiilorț educa ieț vîrstă de colarizare cuș

forma i în aria dezvoltăriiț nevoi speciale departeneriatului cu colile iș ș Minim 5000 de educa ie afla i în afaraț țfacilitării integrării tinerilor cu tineri cu nevoi sistemului de educa ie,țnevoi speciale pe pia a munciiț speciale de educa ieț pe medii de reziden ă,ț

care beneficiază de regiuni i sexeșdiferite programe Ponderea copiilor cude facilitare a nevoi speciale deintegrării pe pia aț educa ie cuprin i înț șmuncii învă ământul de masăț

Ponderea tinerilor cu3000 de directori nevoi speciale deabilita i în ariaț educa ie cuprin i înț șintegrării copiilor programe de uceniciecu nevoi speciale în sau de formareînvă ământul deț profesionalămasă Rata de inser ie aț

tinerilor cu nevoiMinim 3000 de speciale de educa iețcompanii care se care au finaliza unimplica în program de ucenicieintegrarea tinerilor sau de formarecu nevoi speciale pe profesională la 3/6 luni

16

Page 20: Educatia si formarea profesionala

pia a munciiț după absolvire

4.Cre tereaș Aproximativ 200. 000 de copii iș Minim 200. 000 de Rata de cuprindere iș Date statistice ...atractivită iiț tineri înscri i în sistemul deș copii i tineriș rata abandonului colarș colectate de INS cusistemului de educa ie i formare profesionalăț ș înscri i în sistemulș a copiilor i tinerilor peș privire laeduca ie iț ș ini ialăț de educa ie iț ș medii de reziden ă,ț părăsirea timpurieformare Aproximativ 20 000 de copii iș formare regiuni, sexe iș i ratele deșprofesională cu tineri în risc major de abandon iș profesională apartenen ă etnicăț abandon colarșaccent special pe reprezentan i ai familiei acestoraț ini ială expu iț ș Rata de tranzi ie laț Date statistice ISE-tinerii din mediul beneficiari ai unor servicii unor campanii de învă ământul secundarț UNICEF cu privirerural i cei deș personalizate de consiliere informare, superior i ter iar aș ț la copiii afla i înțetnie romă orientare iș elevilor din mediul afara sistemului

consiliere iș rural Anchete/studiioportunită i deț Rata de tranzi ie laț tematice privindcarieră învă ământul secundarț participarea laCresterea cu superior i ter iar aș ț educatie a copiilorminim 20% a elevilor de etnie romă si tinerilor dinparticiparii mediul rural si ascolare a copiilor celor de etniesi tinerilor din romă.mediul rural devârstaînvă ământuluițpreuniversitarCresterea cuminim 15% aparticipariiscolare a tinerilordin mediul rural laînvă ământulțsecundar superior

5.Sisteme de Minim 4000 de deciden i/directoriț Sistem electronic de Ponderea unită ilor colareț ș Date statistice ...asigurare a de unită i colare de nivel pre-ț ș monitorizare a riscului care utilizează un sistem colectate de INS ișcalită ii înț universitar colar func ional (tipș ț electronic de monitorizare a ARACIPeduca ie iț ș early warning) riscului colar înșformare 500 de exper i în domeniulț învă ământul preuniversitarț Studii i ancheteșprofesională, în asigurării calită ii în învă ământulț ț Minim 4000 de tematiceconformitate cu preuniversitar deciden i/directori deț Raport anual privind hartaCadrul European unită i colare de nivelț ș riscului colarșde Referin ăț pre-universitar forma ițpentru Asigurarea în aria utilizării unuiCalită ii;ț sistem electronic de

17

Page 21: Educatia si formarea profesionala

monitorizare a risculuicolarș

500 de exper i înțdezvoltarea/validareaunei noi genera ii dețindicatori în domeniulasigurării calită iiț

6.Politici bazate pe Minim 500 de deciden i de laț Sistem electronic de Rapoarte judetene privind Date statistice ...date de cercetare nivelul structurilor de decize monitorizare a starea sistemului de colectate de INS, ISE,cu privire la acces na ionale/jude eneț ț participării la educa ieț invatamant publicate in MEC i ARACIPș

i participare laș fiecare aneduca ie deț Minim 4000 de reprezentan i aiț Dezvoltarea unei baze Studii i ancheteșcalitate, cu scopul echipelor de conducere a colilorș de date integrate Minim 4 rapoarte tematice tematicede a reduce din învă ământul preuniversitarț (educa ie, serviciiț privind accesul siprăsirea timpurie sociale, sănătate iș participarea la educatie aa colii, cu accentș eviden a popula iei)ț ț unor categorii dezavantajatespecial pe tinerii de elevi, in special cei dindin mediul rural iș Minim 500 de deciden iț mediul rural si cei de etniecei de etnie romă; forma i în aria utilizăriiț romă

indicatorilor de bază dindomeniul educa iei înț Ponderea unită ilor colareț șprocesele de decizie care utilizează indicatori în

planurile de interven iețprivind reducerea părăsirii

Minim 4000 de timpurii a colii înșreprezentan i aiț învă ământul preuniversitarțechipelor de conducerea colilor dinșînvă ământulțpreuniversitar forma ițîn aria dezvoltării demăsuri de interven iețprivind reducereapărăsirii timpurii a coliiș(inclusiv în aria atrageriide resurse relevante).

7.Îmbunătă ireaț 15 000 de cadre didactice din 15 000 de cadre Date statistice ...competen elor i aț ș învă ământul pre-universitarț didactice din colectate de INS, ISE,sistemelor de care predau în zone defavorizate învă ământul pre-ț MEC i ARACIPșformare a i lucrează cu elevi cuș universitar care predauprofesorilor, oportunitati reduse/in risc de în zone defavorizate iș Studii i ancheteșformatorilor, excluziune (inclusiv cadre lucrează cu elevi cu tematicemanagerilor, didactice care predau în oportunitati reduse/inpersonalului învă ământul special)ț risc de excluziune

18

Page 22: Educatia si formarea profesionala

colii,ș formatorilor abilitate în dezvoltareaşi a personalului de 500 de formatori care lucrează unor strategiispecialitate care îşi cu personalul din colile situateș personalizate dedesfăşoară în zone dezavantajate socio- învă are i de educa ieț ș țactivitatea în economic remedialăsistemul deeducaţie şi de 2000 de facilitatori de învă areț 500 de formatori careformare permanentă în coalăș lucrează cu personalulprofesională; din colile situate înș

5000 de cadre zone dezavantajate

didactice/personal de sprijin socio-economic abilitati(psihologi, consilieri, mediatori în dezvoltarea de

colari etc.)ș materiale de sprijinpentru actorii colariș2000 de facilitatori de

învă are permanentățforma i pentru a activațîn unită i colare cuț șelevi

8.Dezvoltarea de 1500 de experti in dezvoltarea de Minim 1500 de experti Date statistice ...con inutț continut educational, inclusiv in format formati in dezvoltarea colectate de INS, ISE,educa ional,ț digital de continut educational, MEC i ARACIPșinclusiv în format inclusiv in format digitaldigital, 30000 de cadre didactice din Studii i ancheteșpromovarea învă ământul preuniversitarț Minim 15000 de cadre tematicecreativită ii iț ș didactice dincombaterea învă ământulțstereotipurilor în preuniversitar abilitateeduca ie iț ș în dezvoltarea creativa aformare curriculum-ului laprofesională. nivelul invatamantului

pre-universitarMinim 15000 de cadre

didactice dinînvă ământulțpreuniversitar abilitateîn aria educa iei inter-țculturale i combatereașstereotipurilor

19

Page 23: Educatia si formarea profesionala

3.2. Calitate, eficien ă i deschidere în învă ământul ter iar, în vedereaț ș ț ț creşterii ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar

Prezenta strategie are ca referin ă Comunicarea CE din 20 Septembrie 2011 (COM (2011) 567ț final), intitulată ”Sus inerea dezvoltării i a locurilor de muncă – o agendă pentru modernizareaț ș sistemelor europene de învă ământ superior”. Obiectivele strategice i temele de politici publice înț ș domeniul educa iei de nivel universitar ce sunt în mod direct relevante pentru dezvoltareațînvă ământului universitar din România sunt următoarele:ț

Cre terea ratelor de absolvire pentru a asigura necesarul de absolven i de studiiș ț universitare i de cercetători pentru Europaș , având ca indicator măsurabil: 40% din popula ia tânără (grupa de vârste 30 – 34 de ani) trebuie să de ină o calificare de nivelț ț minim licen ă sau echivalent până în 2020. ț Obiective de politici publice: dezvoltarea

i clarificarea rutelor de progres din învă ământul liceal, profesional i tehnic iș ț ș ș voca ional spre învă ământul universitar prin stabilirea i implementarea unui cadruț ț ș na ional al calificărilor; sprijinirea extinderii programelor de studii universitare înț vederea includerii unor persoane din categorii socio-economice netradi ionale pentruț acest nivel (adul i, persoane din medii dezavantajate, etc.); consolidarea sistemelor deț transparen ă în vederea asigurării unor alegeri de carieră educa ională informate,ț ț dezvoltarea consilierii educa ionale i reducerea abandonului; asigurarea sus ineriiț ș ț financiare necesare directe acordate studen ilor proveni i din familii cu venituri reduseț ț prin regândirea sistemelor de finan are a învă ământului universitar; implementareaț ț unei strategii na ionale pentru calificarea i recalificarea unui corp de cercetătoriț ș

tiin ifici suficient, în conformitate cu intele europene privind cercetarea iș ț ț ș dezvoltarea;Îmbunătă irea calită ii i a relevan ei învă ământului universitar. Obiective deț ț ș ț ț politici publice: fundamentarea procedurilor de asigurare a calită ii i a finan ăriiț ș ț învă ământului superior, bazat pe prognoze privind necesarul de competen e iț ț ș dezvoltare, i pe date privind rata de angajare a absolven ilor; diversificarea formelorș ț de organizare a programelor de studii universitare; exploatarea mai bună a instrumentelor moderne de comunicare i transmitere a informa iilor în vedereaș ț modernizării programelor de studii; dezvoltarea unor politici de angajare active; introducerea unor motiva ii institu ionale pentru universită i în vederea formăriiț ț ț continue i a dezvoltării profesionale a angaja ilor acestora; implementarea Principiilorș ț pentru Programe Doctorale Inovative;Întărirea calită ii prin mobilitate i cooperare transfrontalieră. Obiective deț ș politici publice: eliminarea barierelor i introducerea în curricula a mobilită ii;ș ț dezvoltarea i implementarea unor sisteme eficiente de recunoa tere a creditelor deș ș studii ob inute în afara universită ii principale în care este înmatriculată o persoană;ț ț implementarea Directivelor Comisiei Europene privind studen ii i cercetătorii, precumț ș

i a Codului UE pentru vize în vederea facilitării ob inerii de vize de scurtă durată de tipș țSchengen pentru aceste categorii de persoane;Punerea în func iune a triunghiului cunoa terii: corelarea învă ământuluiț ș ț superior, a cercetării i a mediului economic în vederea producerii de excelen ăș ț

i a dezvoltării regionale. Obiective de politici publiceș : dezvoltarea competen elorț antreprenoriale, creative i inovative i promovarea inova iei în învă ământul superior;ș ș ț ț întărirea infrastructurii necesare pentru transferul cunoa terii dinspre universită i;ș ț sprijinirea activită ilor de parteneriat i cooperare dintre universită i i întreprinderi iț ș ț ș ș mediul de afaceri i considerarea acestora drept activită i cheie ale universită ilor;ș ț ț

20

Page 24: Educatia si formarea profesionala

acordarea unui sprijin la nivel regional în vederea dezvoltării ini iativelor de cooperarețîntre universită i i mediul economic;ț ș

Dezvoltarea guverna ei i a finan ării învă ământului superior, ț ș ț ț având ca indicatori măsurabili: nivelul actual al finan ării învă ământului superior în Europa este extrem deț ț scăzut,prin compara ie cu cel al Statelor Unite sau al Japoniei. Media la nivelul UE esteț de 1,3% din PIB , prin compara ie cu 2,7% în SUA, sau 1,5% în Japonia. Nivelul deț finan are a învă ământului superior trebuie să crească pentru a putea atinge rezultateleț ț propuse. Obiective de politici publice: determinarea precisă a costurilor reale ale învă ământului superior i dezvoltarea cercetării în acest domeniu cu scopul de a alocaț ș resursele financiare pe baza performan elor dovedite i în acele domenii în careț ș finan area publică poate contribui la sus inerea acesteia; dezvoltarea centrelor deț ț excelen ă i a motiva iilor pentru sus inerea unor direc ii strategice de dezvoltare;ț ș ț ț ț facilitarea accesului la surse alternative de finan are; asigurarea autonomieiț institu ionale necesare pentru asumarea propriilor direc ii strategice de ac iune iț ț ț ș dezvoltare pentru universită i; încurajarea universită ilor în direc ia dezvoltăriiț ț ț propriilor politici de personal, de recrutare, promovare i recompensare a angaja ilor.ș ț

Direc ii de ac iune pentru România 2020:ț ț

Sprijinirea elevilor care provin din grupuri slab reprezentate i grupuri vulnerabile (cuș o aten ie specială pentru cei care provin din mediul rural) i a studen ilor non-ț ș țtradi ionali, în vederea creşterii accesului acestora la învăţământul terţiar, precum şiț deschiderea de oportunităţi pentru participare la învăţământului superior a studen ilorț nontradi ionali i sus inerea studen ilor adul i;ț ș ț ț țAcces flexibil la învă ământul superior, inclusiv prin recunoa terea par ială aț ș ț competen elor/acordarea de credite pentru absolven ii de învă ământ licealț ț țÎmbunătă irea guvernan ei i managementului în institu iile de învă ământ superior înț ț ș ț ț vederea îmbunătăţirii calităţii metodelor de predare în învăţământul terţiar, precum şi dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor inovatoare, inclusiv a resurselor educaţionale deschise, în vederea creării unei oferte educaţionale de înaltă calitate, incluzând oportunităţi de îmbunătăţire şi actualizare a competenţelor profesorilor şi cercetătorilor, şi în vederea dezvoltării unui sistem atractiv de învăţământ superior tehnic;Sprijinirea internaţionalizării învăţământului superior, inclusiv cercetarea avansată şi mobilităţi;Sprijinirea îmbunătăţirii gradului de relevanţă al programelor de învăţământ superior faţă de nevoile pieţei muncii, inclusiv printr-o concentrare sporită pe abilităţi precum rezolvarea de probleme, creativitate şi dezvoltare de abilităţi antreprenoriale;Dezvoltarea i consolidarea de parteneriate între institu iile de învă ământ superior,ș ț ț mediul de afaceri i institute de cercetare.ș

3.2. Direcții de acțiune: Calitate, eficiență și deschidere în învățământul terțiar, în vederea creşterii ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar

21

Page 25: Educatia si formarea profesionala

Directii de actiune Grupuri intăț Tinte specifice 2020 Indicatori Strategii de monitorizare Alocare bugetare -si evaluare estimare

1. Sprijinirea elevilor care Aproximativ 500.000 Cresterea ratei Rata bruta de Date statistice nationaleprovin din grupuri slab persoane din care, minim: brute de cuprindere in colectate si raportate dereprezentate i grupuriș o 95.000 persoane din curpindere in invatamantul INSvulnerabile (cu o grupa de varste 25 – invatamantul superior pe grupe Date statistice deaten ie specială pentruț 29 ani superior la 6% de varste (18 – 24, detaliu, la nivelcei care provin din o 50.000 persoane din pentru grupa de 25 – 29 si 30 – 24) si sectorului, centralizatemediul rural) i aș grupa de varste 30 – varste 25 – 29 de pe medii de la nivelul sistemului destuden ilor non-ț 34 ani ani, respectiv 3% rezidenta invatamant superior detradi ionali, în vedereaț o 200.000 de persoane pentru grupa de (rural/urban) UEFISCDI prin CNSPIScreşterii accesului din grupa de varste 18 varste 30 – 34 de Rata de parasire a Analize/studii/rapoarteacestora la – 24 ani cu domiciliul ani studiilor intocmite periodic deînvăţământul terţiar, in mediul rural Cresterea ratei universitare pe ARACIS.precum şi deschiderea o 20.000 de persoane brute de cohorta si ciclu dede oportunităţi pentru de etnie roma, cuprindere in studiiparticipare la absolventi de invatamantul Durata medie deînvăţământului bacalaureat superior pentru frecventare asuperior a studen ilorț persoanele cu invatamantuluinontradi ionali iț ș domiciliul in universitarsus inerea studen ilorț ț mediul rural la Pondereaadul i;ț minim 30% din absolventilor de

populatia de invatamantvarsta teoretica superior, pe grupede scolarizare (18 de varste (24 – 29;– 24 de ani) 30 – 34)Reducerea cu celputin 30% a rateide parasire astudiiloruniversitareCrestereatimpului mediustatistic petrecutintr-un programde studii de nivellicenta la cel putin2 aniCrestereaponderiistudentilorinmatriculati laprograme de

22

Page 26: Educatia si formarea profesionala

studii de nivelmaster la minim15% din totalulpopulatiei destudenti.

2. Acces flexibil la Absolventi ai Dezvoltarea si Rata de tranzitie de Date statistice INSînvă ământul superior,ț nivelurilor educationale implementarea la invatamantul Dezvoltarea unorinclusiv prin inferioare unui cadru liceal la cel metodologii specifice larecunoa terea par ialăș ț invatamantului strategic la nivel universitar nivelul CNSPIS –a universitar national privind Numarul de rute UEFISCDI si ARACIS, decompeten elor/acordarț recunoasterea alternative posibile monitorizare aea de credite pentru invatarii pentru acces la accesului la invatamantabsolven ii deț anterioare invatamant superior superiorînvă ământ licealț Dezvoltarea si Durata medie de

flexibilizarea tranzitie (in luni) derutelor la invatamantuleducationale in liceal la celinvatamantul universitar calculatapreuniversitar, pe pe cohortafiliere, care sapermita accesul lainvatamantsuperior pe caialternativeDezvoltarea unuisistem national derecunoastere aactivitatilor deinvatare incontexte non-formale care safaciliteze accesulla invatamantsuperior in specialpentru persoanelecare intrerupstudiilepreuniversitare

3. Îmbunătă ireaț Personalul cu functii Elaborarea unei Participarea Elaborarea uneiguvernan ei iț ș didactice si de strategii la nivel continua la metodologii specificemanagementului în cercetare din national privind programe de de monitorizare deinstitu iile deț universitati: dezvoltarea formare catre CNSPIS –învă ământ superior înț o Persoane cu functii resurselor profesionala UEFISCDI.vederea îmbunătăţirii

23

Page 27: Educatia si formarea profesionala

calităţii metodelor de administrative la educationale continua a minim Cuprinderea inpredare în nivel de universitate libere 30% din personalul rapoartele anuale siînvăţământul terţiar, si departamente Dezvoltarea unui cu functii didactice analizele realizate deprecum şi dezvoltarea o Personal tehnic cu sistem de si stiintifice angajat ARACIS, privindşi utilizarea functii auxiliare si asigurare a in unviersitati calitatea invtamatnuluitehnologiilor de sustinere a calitatii specific Dezvoltarea a unei superior din Romania, ainovatoare, inclusiv a activitatilor de atat sistemelor ponderi de minim unui capitol dedicatresurselor educaţionale educatie si cercetare educationale 25% din oferta guvernantei silibere (REL), în vederea Cercetatori doctoranzi deschise (online) educationala a managementuluicreării unei oferte si cercetatori post- Dezvoltarea unor universitatilor a educational ineducaţionale de înaltă doctorali sisteme programelor de invatamantul superiorcalitate, incluzând particularizate pe studii careoportunităţi de domenii stiintifice utilizeaza RELîmbunătăţire şi de evaluare si Participarea directaactualizare a asigurare a a minim 50% dintrecompetenţelor calitatii doctoranzi siprofesorilor şi programelor de cercetatori post-cercetătorilor, şi în studii derulate in doctorali lavederea dezvoltării sistem deschis gestionarea unorunui sistem atractiv de Dezvoltarea unui programe de studiiînvăţământ superior cadru strategic in care utilizeaza RELtehnic; vederea Alocarea unui

implementarii procent de minimprogramelor de 3% din finantareaperfectionare publica aprofesionala universitatilor, inpentru cadre functie de criterii dedidactice calitate, pentruuniversitare care dezvoltarea desa permita programe de studiiacumularea de bazate pe REL.competentetransversale dindomeniul TIC,limbi straine.Adaptareametodologiilor deevaluare a calitatiisi finantare auniversitatilorprin crestereaimportanteicomponenteilegate de

24

Page 28: Educatia si formarea profesionala

dezvoltarea deprograme destudii inovative,bazate petehnologiimoderne.Dezvoltarea uneistrategii nationaleprivindprofesionalizareamanagementuluiuniversitarDezvoltarea unorprograme deperfectionareadresatemanageriloruniversitari

4. Sprijinirea Personalul cu functii Atingerea unei Ponderea Urmarirea indicatorilorinternaţionalizării didactice si de ponderi de minim studentilor cetateni statistici colectati siînvăţământului cercetare stiintifica din 9% dintre romani, raportati anual de INSsuperior, inclusiv unviersitati studentii inmatriculati la o Centralizarea sicercetarea avansată şi Studenti inmatriculati inmatriculati in universitate din monitorizareamobilităţi; la toate ciclurile de Romania care Romania, plecati permanenta a

studii universitare studiaza cel putin pentru cel putin un programelor de(licenta/masterat/doct un semestru la o semestru la studii mobilitati studentestiorat), proportional. universitate dintr- intr-o universitate prin ANPCDEFP

o alta tara dintr-un alt stat Centralizarea simembra UE sau membru UE sau monitorizareaEEA EEA, in totalul proiectelor de cercetareAtingerea unei studentilor prin intermediulponderi de minim inmatriculati in UEFISCDI si a directiei1% a studentilor Romania de specialitate (fostainmatriculati la o Ponderea ANCS) din MEN.universitate dintr- studentilor cetatenio alta tara straini, inmatriculatimembra UE care intr-o unviersitatestudiaza cel putin dintr-un alt statun semestru la o membru UE sauuniversitate din EEA, inmatriculati laRomania studii pentru celDezvoltarea a cel putin un semestruputin 200 de intr-o universitate

din Romania

25

Page 29: Educatia si formarea profesionala

proiecte de Numarul proiectelorcercetare de cercetare depusestiintifica in care o de universitati siorganizatie de alte institutii deeducatie/cercetar cercetare/dezvoltare universitara din e din Romania, spreRomania este finantare in cadrulbeneficiarul Programului Cadruprincipal, 8finantate prinProgramul Cadru8.Dezvoltarea a celputin 2000 deproiecte decercetarestiintifica in care oorganizatie deeducatie/cercetare din Romaniaeste partenera,finantate prinProgramul Cadru8

5. Sprijinirea Absolventi ai Pondere minima Ponderea pe grupe Baze de date statisticeîmbunătăţirii gradului programelor de studii de 30% din de varste a nationale gestionate dede relevanţă al universitare populatia din persoanelor care INSprogramelor de grupa de varste detin o calificare de Date comparativeînvăţământ superior 25 – 29 ani a nivel ISCED 5 prezentate de Eurostatfaţă de nevoile pieţei persoanelor care Pondereamuncii, inclusiv printr- detin o calificare persoanelor ocupateo concentrare sporită de nivel ISCED 5 in totalulpe abilităţi precum Pondere minima persoanelor carerezolvarea de de 25% a detin o calificare deprobleme, creativitate persoanelor din nivel ISCED 5şi dezvoltare de grupa de varste Durata medie deabilităţi 30 – 34 ani care tranzitie de laantreprenoriale; detin o calificare absolvirea unui

de nivel ISCED 5. program de studiiAtingerea unei pana la ocupareadurate medii de 6 unui loc de muncaluni calendaristice pentru o durata dea timpului de cel putin 3 luni.tranzitie din

26

Page 30: Educatia si formarea profesionala

sistemuleducational laocuparea unui locde munca

6. Dezvoltarea iș Universitati Cresterea Ponderea in PIB a Urmarirea periodica aconsolidarea de Persoane juridice de ponderii cheltuielilor publice indicatorilorparteneriate între drept privat cu scop cheltuielilor de la pentru macroeconimiciinstitu iile deț patrimonial sau bugetul public cercetare/dezvoltar calculati de INSînvă ământ superior,ț nepatrimonial pentru e Realizarea periodica demediul de afaceri iș cercetare/dezvolt Ponderea pe sectore catre directia deinstitute de cercetare are la minim 1,5% a cheltuielilor specialitate din cadrul

din PIB pentru cercetare MEN a unui raportCresterea dezvoltare privind stareaponderii cercetarii si dezvoltariicheltuielilor in Romania.pentru cercetaredezvoltare aleinstitutiilor deinvatamantsuperior la 25%din totalulcheltuielilorpentru cercetare-dezvoltareStimularea prinmijloaceeconomicespecifice atransferului uneiparti acheltuielilorpentru cercetare-dezvotlare aleactoriloreconomici privatiinspre universitatiprin elaborareaunei legislatii si aunui cadrustrategic care saprevadamotivareaparteneriatelorinstitutionale

27

Page 31: Educatia si formarea profesionala

3.3. Încurajarea i cre terea participării la învă area pe tot parcursulș ș ț vie ii, îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor forţei de muncă, şiț îmbunătăţirea relevanţei pentru piaţa muncii şi a calităţii sistemelor de educaţie şi formare profesională

Comunicatul CERegândirea Educa ieiț (COM (2012) 669 final) indică prioritatea reformelor din statele membre în aria promovării competen elor. Strategia ia în considerare concluziileț documentului Education and Traning Monitor, Recomandările Specifice de arăȚ

(http:/ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm) i toate ariile de interven ie relevante pentruș ț dezvoltarea unui sistem de învă are pe parcursul întregii vie i ce sprijină în mod eficaceț ț competitivitatea i inovarea:ș

- Dezvoltarea unui sistem performant de educa ie profesională i tehnologică, ce oferăț ș absolven ilor deprinderile necesare pentru a se insera cu succes pe o pia ă munciiț ț globalizată;

- Promovarea învă ării la locul de muncă i sus inerea activă a tranzi iei absolven ilor de laț ș ț ț ț parcursul educa ional la activitatea profesională;ț

- Întărirea ofertei pentru competen e transversale relevante pentru cre terea angajabilită ii,ț ș ț precum ini iative antreprenoriale, deprinderi digitale sau limbi străine;ț

- Reducerea numărului adul ilor care au un nivel redus de calificare (low-skilled adults) iț ș atragerea companiilor în programe de formare continuă, validarea competen elorț dobândite în contexte non-formale i informale i promovarea unor puncte de acces careș ș integrează diferite servicii personalizate precum validarea competen elor sau orientarea înț carieră;

- Promovarea parteneriatelor institu iilor de educa ie i formare cu mediul de afaceri i aț ț ș ș mobilită ii tinerilor i adul ilor în cadrul parteneriatelor la nivel European.ț ș ț

Promovarea învă ării pe parcursul întregii vie i este posibilă prin îmbunătă irea rezultatelorț ț ț învă ării i printr-un sistem modern de evaluare i recunoa tere , utilizând toate instrumenteleț ș ș ș dezvoltate la nivel european în acest sens (EQF, ECTS, ECVET, ESCO etc.), valorificând ini iativa de aț dezvolta o arie europeană a deprinderilor i calificărilor.ș

Regândirea educa iei ț dar i rezultatele activită ilor grupului de lucruș ț New Skills for New Jobs orientează, de asemenea, aten ia pe care statele membre trebuie să o acorde procesului deț dezvoltare profesională a resurselor umane implicate în promovarea învă ării pe parcursul întregiiț vie i. Noi abordări în învă are i formare, inclusiv în educa ia adul ilor, pot maximiza eficacitatea iț ț ș ț ț ș eficien a politicilor curente i pot crea noi sinergii cu ini iativele din domenii relevante (economic,ț ș ț protec ie socială).ț

Cele mai importante provocări cu care se confruntă în prezent sistemele de educa ie i formare inț ș ț de tensiunea i distan a din ce în ce mai mare existentă între modalită ile tradi ionale de a accesaș ț ț ț

28

Page 32: Educatia si formarea profesionala

informa iile i cunoa terea i noile forme de învă are facilitate de TIC, noile media i re eleleț ș ș ș ț ș ț sociale. Această tensiune pare să ascundă o separare digitală între institu ii i societate, întreț ș profesori i beneficiarii serviciilor educa ionale i are consecin e profunde asupra tendin elorș ț ș ț ț viitoare privind participarea la învă area pe parcursul vie ii.ț ț

Orientările privind ini iativa recentă ț Opening Up Education (Deschiderea Educa iei)ț promovează un exemplu de ini iativă prin care Europa utilizează întregul poten ial al revolu iei digitale, pentru aț ț ț cre te calitatea i accesibilitatea în educa ie i formare prin exploatarea tuturor avantajelor pe careș ș ț ș TIC i resursele educa ionale deschise le aduce.ș ț

Direc ii de ac iune pentru România 2020:ț ț

Strategie de învă are pe tot parcursul vie iiț ț , în colaborare cu partenerii socialiInstrumente de promovare a calită ii i accesibilitată ii la educa ie i formareț ș ț ț ș profesională, dezvoltarea competen elor cheieț iș transversale la toate nivelurile educaţionale şi crearea derute de formare flexibile în interiorul sistemului de educaţie şi formare profesională, precum şi între sistemul de educaţie şi piaţa muncii;Adaptarea educaţiei şi formării profesionale la cerinţele pieţei muncii, creşterea relevanţei ofertei de educaţie şi formare profesională prin anticiparea nevoilor pieţei muncii şi corelarea ofertei cu cererea, şi asigurarea aplicabilităţii procesului de învăţare prin dezvoltarea formării la locul de muncă prin intermediul programelor de ucenicie, de stagiu şi mobilitate, inclusiv tranzi ie lină de la coală laț ș locul de muncă;Întărirea capacităţii furnizorilor de FPI şi FPC de a desfăşura programe de educaţie şi formare atractive şi de calitate corelate cu cerinţele pieţei muncii, în special în cadrul sectoarelor cu potenţial de creştere, în vederea asigurării complementarităţii cu strategia de creştere a competitivităţii;Promovarea parteneriatelor/re elelor în rândul partenerilor sociali, companiiț

i furnizorilor de formare profesionalăș , în vederea creşterii accesului şi relevanţei educaţiei şi formării prin raportare la nevoile pieţei muncii;Sprijinirea învă ării pe tot parcursul vie ii, prin dezvoltarea i punerea în aplicare aț ț ș programelor de învă are în contexte non-formaleț ;Sus inerea dezvoltării sistemelor de învăţare pentru adulţi, ț în conformitate cu standarde înalte de calitate; şi îmbunătăţirea competenţelor şi abilităţilor adulţilor, inclusiv migranţii şi persoanele în vârstă.

29

Page 33: Educatia si formarea profesionala

Directii de ac iuneț Grupuri intăț inte specifice 2020Ț Indicatori Strategii de Alocare bugetară -monitorizare si estimare

evaluare1. Strategie de învă are pe totț Reprezentan i aiț Adoptarea Indicatori specifici Strategie de

parcursul vie ii, în colaborare cuț ministerelor de strategiei, în pentru fiecare evaluare ișpartenerii sociali resort, agen iiț contextul direc ie de ac iuneț ț monitorizare

na ionale, institu iiț ț semnării a strategiei specificăde cercetare, memomranduluireprezentan i aiț privindsocietă ii civile,ț condi ionalită ileț țexper iț ex-ante FSE

2014-20202. Instrumente de promovare a Factori de Cre terea cuș Rate de participare Analize anuale

calită ii i accesibilitată ii laț ș ț conducere ai 10% a ratei de la educa ie peț aleeduca ie i formare profesională,ț ș institut iilor deț participare la niveluri de datelorstatisticdezvoltarea competen elor cheieț învă ământț educa ie la toateț învă ământ, peț e INS pe

i transversale ș la toate nivelurile implicate în nivelurile de medii de reziden ăț educa iețeducaţionale şi crearea de rute de aplicarea educa ie, înț i regiuniș Raport privindformare flexibile în interiorul metodologiilor de special la nivel stareasistemului de educaţie şi formare asigurare a calită iiț secundar sistemului –profesională, precum şi între Elevi din sistemul superior, în raport anualsistemul de educaţie şi piaţa muncii; pre-universitar iș mediul rural i înș ISE

studen i cuț cazul unorrezultate slabe la categoriievaluările dezavantajate dena ionale iț ș popula ieținterna ionale dinț Scăderea cu 10% Ponderea elevilorperspectiva a ponderii în vârstă de 15 ani Rapoartecompeten elorț elevilor cu care performează privindcheie iș rezultate slabe la sub nivelul 2 la rezultatele latransversale evaluările evaluările PISA, evaluărileTineri din mediul na ionale iț ș TIMMS si PIRLS, pe na ionale iț șrural care interna ionaleț medii de reziden ă,ț interna ionaleținten ionează să seț (PISA; TIMSS, regiuni i sexeș (ISE, CNEE)reîntoarcă în PIRLS) Ponderea elevilorsistemul de Cre tereaș care ob in mediițînvă ământț numărului de sub 5 la evaluărileCadre didactice iș tineri care na ionale, pe mediițformatori implica iț apelează la de reziden ă,țîn programe servicii de regiuni i sexeșprivind abordări consiliere,moderne în evaluare sidezvoltarea certificare a

30

Page 34: Educatia si formarea profesionala

competene elorț competen elorțcheie iș dobândite întransversale contexte non-(constructivism formale ișsocial, informale depersonalizarea educa iețeduca iei, metodeț (inclusiv dincreative, utilizarea cadrulnoilor tehnologii programuluietc.) ERASMUS for

ALL) Ponderea cadrelorPeste 50% didactice certificate Rapoarte MENdintre cadrele în metode privinddidactice din alternative de certificatele depre-universitar educa ie, pe mediiț formarecertificate în de reziden ă,ț continuă ametode niveluri de cadrelor emisealternative de învă ământ, regiuniț în perioadaeduca ieț 2014-2020

3. Adaptarea educaţiei şi formării Elevi înscri i înș Cre terea cuș Ratele de inser ieț Sisteme deprofesionale la cerinţele pieţei învă ământulț 50% a ratelor de pe pia a muncii aț monitorizare amuncii, creşterea relevanţei ofertei profesional inser ie aț absolven ilor deț inser ieițde educaţie şi formare profesională Cadre didactice din abolven ilor dinț învă ământț profesionale aprin anticiparea nevoilor pieţei învă ământulț învă ământulț profesionale, pe absolven ilorțmuncii şi corelarea ofertei cu profesional profesionale niveluri decererea, şi asigurarea aplicabilităţii Angajatori Cre terea cuș educa ie, medii deț Rapoarteprocesului de învăţare prin Comitete sectoriale 50% a reziden ă i sexeț ș sinteticedezvoltarea formării la locul de Al i parteneriț numărului de Ponderea tinerilor privindmuncă prin intermediul sociali tineri înscri i înș care participă la evaluareaprogramelor de ucenicie, de stagiu programe de programe de institu ionalățşi mobilitate, inclusiv tranzi ie linăț ucenicie mobilitate (ARACIP)de la coală la locul de muncă;ș Cre terea cuș profesională

50% a tinerilor Rapoartedin învă ământulț sinteticeprofesional privindînscri i înș numărulprograme de tinerilor caremobilitate (stagii participă lade practică în programe destrăinătate) mobilită iț

(ANPCDEFP)4. Întărirea capacităţii furnizorilor Cadre didactice din Cre tereaș Rapoarte ANC

de FPI şi FPC de a desfăşura învă ământulț numărului

31

Page 35: Educatia si formarea profesionala

programe de educaţie şi formare profesional standardeatractive şi de calitate corelate cu Angajatori ocupa ionale iț șcerinţele pieţei muncii, în special în Comitete sectoriale standarde decadrul sectoarelor cu potenţial de Al i parteneriț formarecreştere, în vederea asigurării sociali profesionalecomplementarităţii cu strategia pentru ocupa iițde creştere a competitivităţii; emergente pe

pia a munciițCre tereașnumărului deinstitu ii dețformare ini ialăț

i continuă careșimplementeazăsisteme decalitate

5. Promovarea Cadre didactice din Cre terea cuș Număr de re eleț Rapoarteparteneriatelor/re elelor înț învă ământulț 100% a parteneriale pe sinteticerândul partenerilor sociali, profesional numărului de regiuni de privindcompanii i furnizorilor deș Angajatori re eleț dezvoltare evaluareaformare profesională, în vederea Comitete sectoriale parteneriale institu ionalățcreşterii accesului şi relevanţei Al i parteneriț între institu iileț (ARACIP)educaţiei şi formării prin raportare sociali de învă ământțla nevoile pieţei muncii; profesional

Cre terea cuș50% anumărului departeneriate depractică întreinstitu iile dețînvă ământ iț șangajatori

6. Sprijinirea învă ării pe tot parcursulț Elevi din Cre terea cuș Număr de Rapoarte MENvie ii, prin dezvoltarea i punerea înț ș învă ământul pre-ț 50% a programe op ionaleț privindaplicare a programelor de universitar iș numărului de la nivel na ional, peț disiplineleînvă are în contexte non-formaleț ; universitar programe categorii de op ionale laț

Angaja iț op ionale laț competen e vizateț nivel na ional,țomeriȘ nivel na ionalț Număr de tineri iș pe categorii iș

Seniori care adul i care ă iț ț domenii deInstitu ii culturaleț promovează certifică învă areț competen ăț

i organiza ii aleș ț metodele de dobândită în Rapoarte ANC

32

Page 36: Educatia si formarea profesionala

societă ii civileț educa ieț contexte privindnonformală iș nonformale iș serviciile deabordările informale de evaluare ișcreative în educa ie, pe tipuriț certificare aeduca ie iț ș de grupuri intă iț ș învă ăriițformare categorii de informale ișCre tereaș competen e, mediiț nonformalenumărului de de reziden ă iț știneri i adul iș ț regiunicare apelează laserviciile deevaluare ișcertificare aînvă ării înțcontexteinformale ișnonformaleCre tereașnumărului decentre deînvă arețpermanentă încomunită ițdezavantajate

7. Sus inerea dezvoltării sistemelorț Angaja iț 10% - ponderea Participarea Anchetă INSde învăţare pentru adulţi, în omeriȘ adul ilor careț adul ilor lațconformitate cu standarde înalte de Seniori participă la programe decalitate; şi îmbunătăţirea Angajatori programe de formare continuăcompetenţelor şi abilităţilor Institu ii culturaleț formareadulţilor, inclusiv migranţii şi i organiza ii aleș ț continuăpersoanele în vârstă societă ii civileț

33

Page 37: Educatia si formarea profesionala

3.4. Dezvoltarea infrastructurii de educa ie i formare profesionalăț ș

Comisia Europeană - Direc ia Generală Ocupare a formulat recent recomandarea de a investi în copii,țîn cadrul pachetului de măsuri privind investi ia socială. De asemenea, Direc ia Generală Educa ie aț ț ț oferit recent un nou studiu care demonstrează rela ia direct între investi ia în educa ia timpurie iț ț ț ș incluziunea socială,iar OECD, EUROFUND i Eurudice analizează pentru diferite niveluri de educa ieș ț rentabilitatea acestei investi ii. România participă la mai multe grupuri tematice care promoveazăț măsurile privind dezvoltarea infrastructurii în educa ie i formare profesională, ca măsură direct deț ș a asigura calitatea acestor servicii i adaptarea lor la nevoile i interesele copiilor, tinerilor iș ș ș familiilor acestora.

Astfel, această arie de interven ie a strategiei urmăre te să promoveze o serie de interven ii specificeț ș ț prin intermediul cărora disparită ile curente în ceea ce prive te infrastructura sistemului deț ș educa ie de nivel preuniversitar să fie diminuate. Cele mai importante probleme de infrastructurăț indicate de analiza de nevoi se referă la condiţiile sanitare precare de funcţionare a unor unită iț

colare, în special cele din mediul ruralm i la ș ș starea inadecvată a clădirilor i a spa iilor anexe. Înș ț condi iile în care multe autorită i locale nu dispun de resursele necesare pentru acoperirea unorț ț cheltuieli curente ale colilor de care răspund (lumină, căldură, cură enie etc.), este necesarăș ț ini ierea unor programe la nivel na ional care să răspundă acestor provocări.ț ț

În cazul învă ământului superior, investi iile trebuie să contribuie la crearea de centre de inovare iț ț ș a unor laboratoare de cercetare interdisciplinară, cât i la dezvoltarea re elelor inter-universitareș ț prin care să fie facilitat transferul de know-how i de tehnologie. De asemenea, se urmăre teș ș consolidarea investi iilor pentru învăţare şi inovare prin intermediul TIC în universită ile dinț țRomânia, prin care să devină func ional un sistem informatic na ional integrat pentru gestionareaț ț sistemului de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior şi a bazelor de date corespunzătoare.

Direc ii de ac iune pentru România 2020:ț ț

Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura accesul la educa ia antepre colare i ț ș ș a serviciilor de îngrijire copii în cadrul tuturor comunităţilor;Îmbunătă irea accesului la educa ie i formare de calitate pentru copiii din zoneleț ț ș defavorizate, prin dezvoltarea de campusuri colare i facilită i de transport colar;ș ș ț șModernizarea i dezvoltarea infrastructurii colilor, a institu iilor de învă ământș ș ț ț superior i a celor de formare profesională, cu ș accent deosebit pe mediul rural, în conformitate cu standardele naţionale de calitate;Modernizarea i dezvoltarea educa iei i formării profesionale prin intermediulș ț ș infrastructurilor i resurselor educa ionale ș ț îmbunătăţite (incluzând resurse TIC, laboratoare, ateliere, ferme de practică pentru şcolile agricole) accesibile tuturor;Asigurarea accesului la învă area pe tot parcursul vie ii i ț ț ș a flexibilităţii ofertei de educaţie şi formare prin crearea, gestionarea şi dezvoltarea platformei naţionale de învăţare la distanţă şi a bibliotecii virtuale naţionale.

34

Page 38: Educatia si formarea profesionala

Direc ii de actiuneț Grupuri intăț Tinte specifice Indicatori Strategii de Alocare bugetare -2020 monitorizare si estimare

evaluare1. Dezvoltarea infrastructurii pentru a

asigura accesul la educa iațantepre colare i ș ș a serviciilor deîngrijire copii în cadrul tuturor

comunităţilor;2. Îmbunătă irea accesului la educa ieț ț

i formare de calitate pentru copiiișdin zonele defavorizate, prin

dezvoltarea de campusuri colare iș șfacilită i de transport colar;ț ș

3. Modernizarea i dezvoltareaș infrastructurii colilor, aș institu iilor de învă ământ superiorț ț

i a celor de formare profesională,ș cu accent deosebit pe mediul rural, în conformitate cu standardele naţionale de calitate;

4. Modernizarea i dezvoltareaș educa iei i formării profesionaleț ș prin intermediul infrastructurilor iș resurselor educa ionalețîmbunătăţite (incluzând resurse TIC, laboratoare, ateliere, ferme de practică pentru şcolile agricole) accesibile tuturor;

5. Asigurarea accesului la învă areaț pe tot parcursul vie ii i ț ș a flexibilităţii ofertei de educaţie şi formare prin crearea, gestionarea şi dezvoltarea platformei naţionale de învăţare la distanţă şi a bibliotecii virtuale naţionale.

35

Page 39: Educatia si formarea profesionala

36