Educatia de Baza Rom

8/7/2019 Educatia de Baza Rom

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-de-baza-rom 1/130

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

Sudiu

Educaia de ba în Republica Moldova

din perspectiva colii prietenoase copilului

Ciinu 2009



2

MINISTER UL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

La elaborarea studiului au fost utiliate lucrrile scrise de:

Viorel Afteni, Alaida Bolboceanu, Svetlana Boroi, Anela Cara, Lidia Costiuc,

Iurie Mocanu, Miai Paiu, Victor Pitei, Ala Scurtu, Ion Spinei

Doar autorii sunt responsabili pentru selectarea i preentarea faptelor coninute în aceast

publicaie i a opiniilor eprimate în ea, care nu neaprat sunt ale UNICEF i care nu implic nicio

responsabilitate din partea acestei Oraniaii.

Studiul a fost realiat i publicat cu spriinul metodic i nanciar al RepreentaneiUNICEF în Republica Moldova

Tiparul eecutat la Combinatul Polirac com. 91239

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva şcolii prietenoase copilului: Studiu / Arcadie Barbăroşie, Anatol Gremalschi, Ion Jigău [et al.] ; Inst. de PoliticiPublice. – Ch.: S. n., 2009 (Combinatul Poligr.). – 128 p.

2000 ex.

ISBN 978-9975-901-94-9

37.0(478)(048.8)=135.1

ISBN 978-9975-901-94-9

CZU 37.0(478)(048.8)=135.1

S 93



3

CuprinsintroduCere .................................................................................................................................10

Cadrul metodologiC ................................................................................................................ 11

CRITERIILE DE EVALUARE ...................................................................................................... 11

CARTOgRAFIEREA INSTITUţIILOR DE NVăţăMNT ..........................................................12

STUDIUL SOCIOLOgIC CANTITATIV .......................................................................................12

STUDIUL SOCIOLOgIC CALITATIV ..........................................................................................13

Dimensiunea 1: incluziunea şi echitatea n şcoală .......................................................15

1.1. ACCESUL LA O EDUCAţIE DE CALITATE N REPUBLICA MOLDOVA .................................... 15

ABORDăRI LA NIVEL DE DOCUMENTE OFICIALE.................................................................15

EVOLUţIA NUMăRULUI DE ELEVI şI A RATELOR DE NROLARE ........................................16

1.2. STAREA MATERIALă A POPULAţIEI şI ACCESUL LA EDUCAţIE ..........................................20

IMPACTUL SăRăCIEI ASUPRA POPULAţIEI ..........................................................................20

FINANţAREA SISTEMULUI EDUCAţIONAL ............................................................................21

PLăţILE INFORMALE N NVăţăMNT ..................................................................................24

1.3. ABANDONUL şCOLAR ...............................................................................................................26

CAUzELE ABANDONULUI şCOLAR ........................................................................................26

ATITUDINEA UNOR CADRE DIDACTICE FAţă DE COPIII CARE REVIN LA şCOALă .........27

1.4. ACCESUL LA EDUCAţIE AL COPIILOR CU CERINţE EDUCATIVE SPECIALE .....................28

1.5. PERCEPEREA SUBIECTIVă A INCLUzIUNII şI EChITăţII N şCOALă..................................31

CUM SUNT TRATAţI COPIII N şCOALă .................................................................................31

ATITUDINI ALE COPIILOR FAţă DE şCOALă .........................................................................32

ATITUDINI şI COMPORTAMENTE ALE UNOR CADRE DIDACTICE FAţă DE ELEVI ...........32

COMPORTAMENTE şI ATITUDINI ALE UNOR ELEVI FAţă DE CADRELE DIDACTICE .......34

ELEVII IzOLAţI: CARACTERISTICI şI CAUzE ........................................................................34

ACCEPTAREA şI INCLUzIUNEA ELEVILOR CU DIzABILITăţI ..............................................35

INCLUzIUNEA COPIILOR INFECTAţI CU hIV/SIDA ................................................................36

1.6. CONCLUzII şI RECOMANDăRI .................................................................................................36

Dimensiunea 2: eficacitatea nvăţării.................................................................................41

2.1. IMPACTUL REFORMEI CURRICULARE ....................................................................................41

CURRICULUMUL DE BAză ......................................................................................................41

CURRICULUMUL PE TREPTE DE NVăţăMNT ....................................................................42

CURRICULUMUL DISCIPLINELOR şCOLARE ........................................................................42

PLANUL-CADRU DE NVăţăMNT .........................................................................................43

ASIgURAREA DIDACTICă A PROCESULUI DE STUDII .........................................................45

CE NE MPIEDICă Să AVEM UN CURRICULUM PRIETENOS FAţă DE COPIL ....................46



4

2.2. EVALUAREA şCOLARă .............................................................................................................46

CADRUL CONCEPTUAL AL EVALUăRII şCOLARE N REPUBLICA MOLDOVA ....................47

EVALUăRILE ExTERNE: PRO şI CONTRA .............................................................................48

RELEVANţA EVALUăRII: DEzIDERATE şI REALITăţI ...........................................................49FACTORII CE INFLUENţEAză EFICACITATEA NVăţăRII ....................................................50

EFICIENţA NVăţăRII PRIN PRISMA EVALUăRILOR INTERNAţIONALE ............................52

2.3. FORMAREA PROFESIONALă A CADRELOR DIDACTICE .......................................................56

CADRELE DIDACTICE DIN NVăţăMNTUL gENERAL ........................................................56

FORMAREA INIţIALă A CADRELOR DIDACTICE ...................................................................59

FORMAREA CONTINUă A CADRELOR DIDACTICE ...............................................................61

2.4. PERCEPţIA SUBIECTIVă A EFICACITăţII NVăţăRII ............................................................65

CALITATEA NVăţăRII ..............................................................................................................65

COMPLExITATEA CURRICULUMULUI.....................................................................................67

EFICACITATEA METODELOR DE PREDARE ..........................................................................69

UTILIzAREA TIMPULUI ALOCAT INSTRUIRII ..........................................................................71

OPINII şI ATITUDINI VIS-A-VIS DE SISTEMUL DE EVALUARE ..............................................73


Dimensiunea 3: siguranţa, protecţia şi sănătatea elevilor ...................................79

3.1. CONDIţIILE N CARE NVAţă ELEVII .......................................................................................79

STAREA EDIFICIILOR şCOLARE .............................................................................................79

SERVICIILE DE SăNăTATE şI DE SUSţINERE PSIhOLOgICă A COPIILOR .......................81

EFECTELE MIgRAţIEI .............................................................................................................82

3.2. PERCEPEREA SUBIECTIVă A ASPECTELOR DE SIgURANţă, PROTECţIE şI

SăNăTATE .................................................................................................................................83

CAPACITăţILE DE şCOLARIzARE ..........................................................................................83

NCăLzIREA şI ILUMINAREA SăLILOR DE CLASă ................................................................84

APROVIzIONAREA CU APă .....................................................................................................84

STAREA TOALETELOR .............................................................................................................85

MOBILIERUL ..............................................................................................................................86SăLILE SPORTIVE ....................................................................................................................86

SPAţIUL AFERENT şCOLII ......................................................................................................87

SERVICIILE MEDICALE N şCOALă ........................................................................................87

SăNăTATEA COPIILOR.............................................................................................................87

ALIMENTAţIA COPIILOR ..........................................................................................................88

ALIMENTAţIA N CADRUL UNITăţILOR şCOLARE ...............................................................89

PROTECţIA şI SIgURANţA ELEVILOR ..................................................................................90

PEDEPSELE N şCOALă ..........................................................................................................91CONFLICTE şI ACTE DE VIOLENţă .......................................................................................92




5

Dimensiunea 4: egalitatea genurilor n şcoală ............................................................99

4.1. PROBLEME DE gEN N NVăţăMNTUL DE BAză DIN REPUBLICA MODOVA ...................99

ACCESUL LA EDUCAţIE ..........................................................................................................99

EFICACITATEA NVăţăMNTULUI PRIN PRISMA PROBLEMELOR DE gEN.....................100MODELE şI VALORI DE gEN N NVăţăMNT ....................................................................101

4.2. PERCEPţIA SUBIECTIVă A PROBLEMELOR DE gEN ..........................................................103

ATITUDINI N FUNCţIE DE gEN ............................................................................................103

STEREOTIPURI N gNDIREA UNOR CADRE DIDACTICE .................................................105

PERCEPEREA gRADULUI DE PROTECţIE şI DE SIgURANţă N FUNCţIE DE gEN .....107

4.3. CONCLUzII şI RECOMANDăRI ...............................................................................................108

Dimensiunea 5: implicarea elevilor, familiilor şi a comunităţilor n viaţa

şcolară........................................................................................................................................ 111

CADRUL LEgISLATIV-NORMATIV .......................................................................................... 111

COMUNICAREA DINTRE PăRINţI şI COPII .......................................................................... 112

PARTICIPAREA ELEVILOR N ORgANIzAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV ....113

PARTICIPAREA PăRINţILOR LA LUAREA DECIzIILOR N PROCESUL INSTRUCTIV-

EDUCATIV ............................................................................................................................... 115

ATITUDINI şI PERCEPţII FAţă DE ASOCIAţIILE DE PăRINţI ........................................... 117

CONCLUzII şI RECOMANDăRI .............................................................................................. 118

sursele Consultate ................................................................................................................121

anexă: metoDologia stuDiului sociologic ....................................................................124

STUDIUL CANTITATIV .....................................................................................................................124

SONDAjUL DE OPINIE N RNDUL DIRECTORILOR ...........................................................124

SONDAjUL DE OPINIE N RNDUL CADRELOR DIDACTICE .............................................125

SONDAjUL DE OPINIE N RNDUL ELEVILOR ....................................................................125

SONDAj DE OPINIE N RNDUL PăRINţILOR .....................................................................127

STUDIUL CALITATIV ........................................................................................................................128



6

lista figurilor

FIgURA 1. EVOLUţIA NUMăRULUI DE ELEVI DIN NVăţăMNTUL PRIMAR şI SECUNDAR

gENERAL (CU ExCEPţIA ELEVILOR DIN şCOLILE-gRăDINIţă şI

CELE SERALE) ..............................................................................................................17

FIgURA 2. EVOLUţIA RATEI NETE DE NROLARE .......................................................................19

FIgURA 3. EVOLUţIA RATEI BRUTE DE NROLARE .....................................................................19

FIgURA 4. ELEVII DIN FAMILIILE SăRACE SUNT DEzAVANTAjAţI, DEOARECE PăRINţII LOR

NU-şI POT PERMITE Să PLăTEASCă SUPLIMENTAR PENTRU şCOALă ..............25

FIgURA 5. CT DE DES şI CUM SUNT PEDEPSIţI ELEVII .........................................................33

FIgURA 6. OPINIA ELEVILOR REFERITOARE LA INSTRUIREA COPIILOR CU DIzABILITăţI N

şCOLILE CONVENţIONALE........................................................................................35

FIgURA 7. REzULTATELE ExAMENULUI DE ABSOLVIRE A gIMNAzIULUI (SESIUNEA 2007) ..51

FIgURA 8. REzULTATELE EVALUăRILOR INTERNAţIONALE TIMSS 2003, CLASA A 9-A ........53

FIgURA 9. REzULTATELE EVALUăRILOR INTERNAţIONALE TIMSS 2003, CLASA A 4-A ........54

FIgURA 10. REzULTATELE EVALUăRILOR INTERNAţIONALE PIRLS 2001 şI PIRLS 2006 .......55

FIgURA 11. CADRELE DIDACTICE DUPă VEChIMEA N MUNCA PEDAgOgICă ........................58

FIgURA 12. DISTRIBUIREA FONDULUI DE TIMP ALOCAT PENTRU FORMAREA CADRELOR

DIDACTICE ....................................................................................................................60

FIgURA 13. REPARTIzAREA ORELOR N PROgRAMELE-CADRU DE FORMARE CONTINUă A

CADRELOR DIDACTICE ...............................................................................................63

FIgURA 14. ASPECTE ALE EDUCAţIEI N VIzIUNEA CETăţENILOR...........................................65

FIgURA 15. RELEVANţA EDUCAţIEI N VIzIUNEA PăRINţILOR .................................................66

FIgURA 16. DE CE DEPINDE N PRIMUL RND CALITATEA EDUCAţIEI (OPINIA

PăRINţILOR) .................................................................................................................67

FIgURA 17. COMPLExITATEA CURRICULUMULUI N VIzIUNEA PăRINţILOR ............................68

FIgURA 18. CE FAC ELEVII ATUNCI CND NU AU NţELES TEMA LA LECţIE ...........................70

FIgURA 19. CE FAC ELEVII ATUNCI CND NVăţăTORUL/PROFESORUL LIPSEşTE DE LA

LECţII ...........................................................................................................................72

FIgURA 20. FACTORII CE INFLUENţEAză CORECTITUDINEA EVALUăRII (OPINIILE

ELEVILOR) .....................................................................................................................74



7

FIgURA 21. PERIOADA N CARE AU FOST CONSTRUITE CLăDIRILE INSTITUţIILOR DE

NVăţăMNT ................................................................................................................79

FIgURA 22. DOTAREA şCOLILOR CU APEDUCT, CANALIzARE şI SISTEME DE

NCăLzIRE ....................................................................................................................80

FIgURA 23. ASIgURAREA şCOLILOR CU CADRE MEDICALE, PSIhOLOgI, PSIhOPEDAgOgI,

LOgOPEzI .....................................................................................................................81

FIgURA 24. SITUAţIA FAMILIALă A ELEVILOR ..............................................................................82

FIgURA 25. NUMăRUL ELEVILOR CU DEVIERI DE COMPORTAMENT ........................................83

FIgURA 26. FRECVENţA ADRESăRII ELEVILOR LA MEDIC PE PARCURSUL ULTIMULUI AN ...88

FIgURA 27. ALIMENTAţIA COPIILOR PE DURATA AFLăRII LA şCOALă ......................................89FIgURA 28. RATELE NETE DE NROLARE N NVăţăMNTUL PRIMAR şI gIMNAzIAL ............99

FIgURA 29. gRADUL DE REALIzARE AL TESTELOR NAţIONALE N ASPECT DE gEN

(EVALUARE FINALă, ANUL 2007, N PROCENTE) ...................................................100

FIgURA 30. REzULTATELE EVALUăRILOR INTERNAţIONALE ALE ELEVILOR DIN REPUBLICA

MOLDOVA N ASPECT DE gEN (TIMSS 2003) ..........................................................101

FIgURA 31. REPARTIţIA PE SExE A PERSOANELOR CARE APAR N ILUSTRAţIILE DIN

MANUALE ...................................................................................................................102

FIgURA 32. REPARTIţIA PE SExE A PERSONALITăţILOR CARE APAR N MANUALE ............102

FIgURA 33. ATUTUDINI BAzATE PE gEN (PERCEPţIA ELEVILOR) ...........................................103

FIgURA 34. FACTORUL DE gEN N EVALUAREA CUNOşTINţELOR

(PERCEPţIA ELEVILOR) ............................................................................................104

FIgURA 35. CAUzELE CE DUC LA REzULTATE DIFERITE LA NVăţăTURă (VIzIUNEA

CADRELOR DIDACTICE) ..........................................................................................105

FIgURA 36. PROFESII DESTINATE BăIEţILOR şI PROFESII DESTINATE FETELOR (VIzIUNEA

CADRELOR DIDACTICE) ...........................................................................................106

FIgURA 37. SUBIECTELE PRINCIPALE PE CARE ELEVII AR DORI Să LE DISCUTE LA

şCOALă .......................................................................................................................114

FIgURA 38. CT DE DES PăRINţII VIzITEAză şCOALA N CARE NVAţă COPIII LOR ........... 115

FIgURA 39. CT DE DES ESTE SOLICITATă PăREREA PăRINţILOR REFERITOARE LA

ORgANIzAREA PROCESULUI DE NVăţăMNT .................................................... 116

FIgURA 40. UTILITATEA ASOCIAţIILOR N VIzIUNEA PăRINţILOR ........................................... 117



8

lista tabelelor

TABELUL 1. ChELTUIELILE PUBLICE PENTRU NVăţăMNT ......................................................22TABELUL 2. SALARIUL NOMINAL MEDIU LUNAR DIN NVăţăMNT ...........................................22

TABELUL 3. ChELTUIELI PUBLICE N NVăţăMNTUL PRIMAR şI SECUNDAR gENERAL ......23

TABELUL 4. PLăţILE SUPLIMENTARE EFECTUATE DE PăRINţI PE PARCURSUL UNUI AN

şCOLAR (ESTIMARE LA NIVEL DE ţARă) .................................................................24

TABELUL 5. CAUzELE NEşCOLARIzăRII N zONELE RURALE ALE REPUBLICII MOLDOVA .....26

TABELUL 6. gRADUL DE REALIzARE AL TESTELOR DE EVALUARE DE CăTRE ELEVI (EVALU

ARE FINALă, ANUL 2007) ............................................................................................51

TABELUL 7. CADRELE DIDACTICE DIN NVăţăMNTUL gENERAL (ANUL şCOLAR

2006/2007) ....................................................................................................................57

TABELUL 8. NUMăRUL DE LECţII INCLUSE N ORAR, DAR CARE NU AU FOST FăCUTE

(ESTIMăRILE ELEVILOR) ............................................................................................73

TABELUL 9. APROVIzIONAREA şCOLII CU APă N PERCEPţIA ELEVILOR ................................85

TABELUL 10. STAREA TOALETELOR N PERCEPţIA ELEVILOR ..................................................85

TABELUL 11. FRECVENţA FACTORILOR DE STRES N UNITăţILE şCOLARE ..........................91TABELUL 12. FRECVENţA FACTORILOR DE STRES N FUNCţIE DE gEN ..............................107

TABELUL 13. SUBIECTELE şCOLARE N COMUNICAREA PăRINţILOR CU COPIII ................. 113

TABELUL 14. IMPLICAREA PăRINţILOR N PROCESUL EDUCAţIONAL (VIzIUNEA DIRECTO

RILOR DE şCOALă) ...................................................................................................116



9

lista Casetelor

CASet

A 1. CINE SUNT AFECTAţI CEL MAI MULT DE PLăţILE INFORMALE DIN NVăţăMNT(OPINIA PăRINţILOR).....................................................................................................25

CASETA 2. CINE SUNT BENEFICIARII PLăţILOR INFORMALE, EFECTUATE DE PăRINţI

(OPINIA PăRINţILOR)....................................................................................................26

CASETA 3. EDUCAţIA INCLUzIVă N gIMNAzIUL “PRO SUCCES”...............................................31

CASETA 4. STRESUL şI şCOALA ....................................................................................................32

CASETA 5. ATITUDINI NEADECVATE ALE ELEVILOR ....................................................................34

CASETA 6. FRUSTRăRILE ELEVILOR IzOLAţI ..............................................................................34

CASETA 7. COMPLExITATEA CURRICULUMULUI N VIzIUNEA DIRECTORILOR

DE şCOALă ....................................................................................................................68

CASETA 8. CAzURI DE FOLOSIRE INEFICIENTă A TIMPULUI ALOCAT INSTRUIRII ...................72

CASETA 9. CONDIţII NEADECVATE DE STUDIU N UNELE şCOLI ..............................................84

CASETA 10. STăRI DE NESIgURANţă A ELEVILOR .....................................................................90

CASETA 11. ACTE DE VIOLENţă N şCOALă ................................................................................93

CASETA 12. CAzURI DE ATITUDINE BAzATă PE gEN, SESIzATE DE ELEVI ............................104



10

n ultimii cincispreece ani, sistemul educaional din Republica Moldova a trecut prin mai multereforme, care au avut drept scop moderniarea i democratiarea învmântului, creareacondiiilor pentru valoricarea potenialului ecrui copil, indiferent de starea material a familiei,mediul de reedin, apartenena etnic, limba vorbit sau opiunile reliioase ale prinilor.Principalele domenii de intervenie ale reformei au fost doctrina sistemului educaional, structura

sistemului de învmânt, curricula scris, curricula predat i curricula învat, conceptele imetodele de evaluare, administrarea i nanarea învmântului.

n ce msur aceste reforme au adus coala mai aproape de copil, i-au descis noi orionturi? Esteoare impactul acestor reforme unul de esen sau mai mult unul de imaine? Sunt oare scimbrilecare au intervenit în sistemul de învmânt, ireversibile? garantea oare aceste scimbriincluiunea i ecitatea social? Asiur oare scimbrile din sistemul de învmânt din perioadaanaliat anse eale pentru toi copiii? Sunt oare adecvate metodele de predare, învare ievaluare cerinelor unei educaii moderne? Corespund oare cunotinele i abilitile absolvenilor sistemului nostru de învmânt aspiraiilor personale ale ecrui copil i cerinelor unei societimoderne, aate în permanent scimbare?

Reformarea în continuare a sistemului educaional în scopul asiurrii dreptului ecrui copilde a avea o educaie de calitate presupune o evaluare relevant i veridic a învmântuluiprin prisma cerinelor înaintate fa de colile prietenoase fa de copil. Fiind promovat la nivelinternaional, conceptul de coli prietenoase fa de copil are în centrul ateniei cinci dimensiuni:incluiunea i ecitatea; ecacitatea învrii; siurana, protecia i sntatea elevilor;ealitatea enurilor; implicarea elevilor, familiilor i a comunitilor în viaa colii.

Scopul prezentului studiu const în evaluarea învmântului primar i a celui imnaial dinRepublica Moldova prin prisma celor cinci dimensiuni ale colilor prietenoase fa de copil iformularea de recomandri pentru eventualele politici publice în domeniul educaiei, orientate spre

promovarea i etinderea acestui model de coli în ara noastr.

Studiul rspunde la urmtoarele întrebri: Care este situaia, care sunt punctele tari i care suntpunctele slabe ale învmântului de ba din ara noastr? n ce msur corespund colile dinRepublica Moldova cerinelor înaintate fa de colile prietenoase copilului? Ce mai trebuie fcut,atât la nivel central, cât i la nivel local, ca colile noastre s devin prietenoase pentru toi copiiidin aceast ar?

n procesul evalurii au fost utiliate documentele ociale de politici educaionale, studiile analiticeelaborate de eperi naionali i internaionali, datele sistemului de cartoraere a instituiilor de învmânt, reultatele sondaelor socioloice. Criteriile de evaluare utiliate în studiu sunt

relevana, eciena, ecacitatea, impactul i durabilitatea sistemului de învmânt. Studiul acuprins învmântul primar i cel imnaial, atât colile convenionale, cât i cele pentru copiii cucerine educative speciale.

introduCere



11

Cadrul metodologiC

Criteriile de evaluare

Evaluarea învmântului de ba a fost realiat luând în considerare actele normativ-uridice

ce relementea funcionarea sistemului educaional; documentele de politici elaborate de

oranele administraiei publice centrale; rapoartele de implementare a Strateiei de Cretere

Economic i Reducere a Srciei; rapoartele de realiare a Obiectivelor de Devoltare ale

Mileniului în Republica Moldova; rapoartele de prores ale ministerului de resort; studiile analitice

elaborate de eperi în domeniu i datele statistice, publicate atât de ministerele de resort, cât i

de Biroul Naional de Statistic. Un rol primordial la elaborarea studiului l-au avut datele furniate

de Sistemul de cartoraere a instituiilor de învmânt i reultatele Sondaului repreentativ la

nivel naional “Educaia de ba în Republica Moldova”.

Criteriile de evaluare au fost stabilite în conformitate cu metodoloia de evaluare OECD-DAC:

relevan, ecien, ecacitate, impact i durabilitate.

Relevanţa sistemului a fost analiat prin confruntarea necesitilor educaionale ale elevilor i prinilor cu oportunitile oferite de sistemul de învmânt i determinarea nivelului de

corespundere a reultatelor instruirii cu principalele ateptri ale tuturor prilor implicate în

procesul de instruire: elevi, prini, cadre didactice i manaeriale, factori de deciie.

Ecienţa sistemului a fost analiat în baa datelor ce caracteriea nanarea instituiilor

colare, repartiarea celtuielilor pe cateorii, datelor referitoare la dotarea unitilor colare i

raportarea scimbrilor din sistemul învmântului primar i imnaial la celtuielile fcute.

Ecacitatea învăţământului primar şi gimnazial a fost analiat în baa datelor ce caracteriea

nalitile de instruire, evaluate la nivel naional i internaional; scimbrile ce s-au produs în

urma reformrii sectorului educaiei. Au fost folosii indicatorii utiliai de statistica departamental

(Ministerul Educaiei i Tineretului, Ministerul Economiei i Comerului, Ministerul Finanelor),

statistica naional (Biroul Naional de Statistic) i cea internaional (UNICEF, UNESCO, OECD,

BM).

Impactul reformelor din sistemul de învăţământ a fost evaluat în baa datelor ce caracteriea

scimbrile ce s-au produs în învmântul primar i imnaial: rata brut i rata net de înrolare,

abandonul i absenteismul, accesul copiilor la învmântul primar i imnaial, asiurarea i

nivelul de pretire al cadrelor didactice, nivelul de asiurare cu manuale i suporturi didactice .a.

Durabilitatea reformelor a fost analiat prin identicarea factorilor care ar asiura continuitateareultatelor poitive i, totodat, ar permite etinderea acestor reultate la nivelul întreului sistem

educaional.



12

Cartografierea instituţiilor de învăţământ

n scopul colectrii datelor ce caracteriea învmântul de ba din Republica Moldova,

cu autorul Sistemului de cartoraere al Ministerului Educaiei i Tineretului au fost colectate

informaii, rupate în trei cateorii: Dotări , Personal , Elevi .

Cateoria Dotări include 85 de indicatori ce descriu cldirile colare (anul construciei, suprafaa,

comoditi etc.); spaiul aferent; starea i nivelul de dotare al laboratoarelor; dotarea cu

calculatoare; numrul de locuri în slile de clas; starea slilor sportive, dac eist; posibilitatea

crerii facilitilor de acces pentru copiii cu diabiliti locomotorii; funcionarea punctelor

medicale; starea cantinelor etc.

Cateoria Personal include 85 de indicatori ce descriu componena corpului didactic i a

personalului tenic al ecrei coli: numrul de anaai; repartiarea pe see i cateorii de vârst;

calicarea cadrelor didactice; disciplinele predate etc.

Cateoria Elevi include 105 indicatori ce descriu componena continentelor ecrei uniti de

învmânt: numrul total de elevi; numrul de elevi pe clase; numrul de fete i biei în ecare

clas; apartenena etnic a elevilor i limba de instruire; colariarea, absenteismul, abandonul

colar etc.

n total, au fost cartoraate 1505 instituii de învmânt, inclusiv cele de tip reidenial.

studiul soCiologiC Cantitativ

Componenta cantitativ a studiului a cuprins:

sondaul de opinie în rândul cadrelor didactice, volumul eantionului ind de 400 de–

persoane;

sondaul de opinie în rândul directorilor de uniti colare, volumul eantionului ind de 84–

de persoane;

sondaul de opinie în rândul elevilor, volumul eantionului ind de 576 de persoane;–

sondaul de opinie în rândul prinilor, volumul eantionului ind de 521 de persoane.–

Selecţia cadrelor didactice. n lipsa datelor statistice centraliate privind numrul cadrelor didactice

deareate pe medii de reedin i nivele de învmânt, pentru straticarea eantionului au fost

utiliate datele combinate privind numrul elevilor i instituiile de învmânt.

Repartiia primar pe nivele de învmânt s-a realiat proporional cu numrul de elevi. Repartiia

pe medii de reedin a numrului de interviuri pentru ecare treapt s-a efectuat proporional cu

distribuia colilor pe medii.

Şcolile au fost selectate în mod aleatoriu, eantionul ind austat pentru a se asiura o acoperire

eorac omoen pe unitile teritorial-administrative. Participanii la studiul socioloic au fost

selectai în mod aleatoriu din lista cadrelor didactice (liste separate pe nivele de învmânt) prin

intermediul unui pas statistic, stabilit prin împrirea numrului total de persoane din list la numrul

de interviuri care urmea a realiate cu profesorii la acest nivel de învmânt.Selecţia directorilor . Dat ind faptul c a fost nevoie de un numr mai mare de coli decât numrul

celor incluse în eantionul pentru cadrele didactice, în eantion au fost incluse toate colile din



13

eantionul precedent, iar numrul suplimentar de coli a fost completat printr-o selecie aleatorie.

Eantionul a fost austat astfel încât s e asiurat o acoperire eorac omoen pe unitile

teritorial-administrative.

Selecţia elevilor . Sondaul în rândul elevilor s-a realiat în unitile de învmânt care dispunde clase imnaiale. n ecare coal au fost intervievai elevii claselor 6-9. Numrul total de

interviuri a fost repartiat în mod eal între anii de studii. Selecia elevilor a fost aleatorie, în baa

listelor din reistre.

Selectarea părinţilor . Cercetarea cantitativ s-a efectuat pe un eantion straticat, probabilist,

multistadial. Criteriile de straticare au fost cele 13 one eorace (fostele udee), mediul

reidenial, mrimea localitilor. Pentru selectarea ospodriilor care au copii de vârst colar

s-a aplicat procedura metodoloic de tip screening . Conform acestei metode, ospodriile care

au fost selectate conform pasului statistic, dar fr copii de vârst colar, au fost înreistrate de

operator în a de rut ca ospodrii „necontactate”. Prin urmare, autoritile colare i cadreledidactice nu au fost implicate în niciun fel în selectarea prinilor i nu au tiut c acetia au fost

intervievai.

studiul soCiologiC Calitativ

Componenta calitativ a studiului a cuprins:

interviuri aprofundate cu persoanele-ceie (primari, e ai direciilor raionale de învmânt,–

directori de coal), în total 15 interviuri;

discuii de rup cu elevii, în total 32 de rupuri.–La selectarea instituiilor de învmânt în care s-au desfurat discuiile de rup, s-a inut cont

de urmtoarele criterii: distribuia eorac (centru, nord, sud), mediul de trai (urban, rural), tipul

colii (imnaiu sau liceu). şcolile au fost selectate în mod aleatoriu.

Pentru discuii au fost selectai elevii claselor 6–9 i ai claselor a 12-a. La ecare discuie de rup

au participat în medie 8–10 elevi. Selectarea elevilor s-a fcut în funcie de numrul de rupuri

pentru aceeai clas, asiurându-se participarea elevilor din ecare rup. Selecia elevilor s-a

realiat dup lista elevilor din reistru, folosindu-se un pas statistic. n colile cu un numr mic de

elevi, care aveau mai puin de 3 clase, s-a realiat comasarea într-un sinur rup a elevilor din

clasele 6–7 i respectiv 8–9, iar elevii au fost selectai dup aceleai principii.

Metodoloia detaliat a studiilor socioloice este preentat în Anexă.



14



15

1.1. accesul la o eDucaţie De calitate nrepublica molDova

abordări la nivel de doCumente ofiCialeEcitatea social i accesul la educaia de calitate în Republica Moldova repreint deiderate de

o importan destul de mare. Ceia succesului realirii eciente a politicilor în educaie const

în soluionarea acestor dou probleme maore: ecitatea social i accesul la studii de calitate.

Problemele nominaliate se a în relaii mutuale: ecitatea social se resete în accesul

arantat la educaia de calitate, iar educaia de calitate poate obinut doar prin respectarea

principiului ecitii sociale.

Din perspectiva educaiei, în caul când învmântul este abordat ca un bun public, problema

ecitii sociale se tratea în termenii accesului la educaie i la serviciile educaionale speciale

care creea posibiliti de asiurare a accesului i de beneciere de acelai curriculum, deaceleai oportuniti etracurriculare de ctre continentul de elevi. Concepia ecitii sociale

inuenea i modic baele uridice, pedaoice i sociale ale sistemului de învmânt.

n eneral, accesul la studii este inuenat pe termen mediu i pe termen lun de situaia socio-

economic a elevilor i prinilor, concretiat în:

politicile educaionale ale statului;–

nivelul de trai i calitatea vieii;–

evoluia demorac, imiraia i emiraia;–

antrenarea în câmpul muncii i problemele leate de oma;–problemele din învmânt, educaie, cultur i sntate.–

Documentele ociale ale Republicii Moldova în care se relementea problemele sistemului

educaional corespund în deplin msur Cartei Naiunilor Unite, Declaraiei Universale a

Drepturilor Omului i Conveniei ONU cu privire la Drepturile Copilului. n corespundere cu

documentele internaionale, Constituia Republicii Moldova, în Articolul 35 declar, dreptul

la învtur i stabilete modalitile de asiurare a acestui drept. Leea învmântului

din Republica Moldova, adoptat în anul 1995, determin politica educaional a statului i

relementea oraniarea i funcionarea sistemului de învmânt.

n Articolul 4 sunt formulate principiile învmântului. Conform principiilor declarate, politicaeducaional a statului “se întemeia pe principiile umanitaririi, accesibilitii, adaptivitii,

creativitii i diversitii. nvmântul este democratic i umanist, descis i eibil, formativ-

dimensiunea 1:

incluziunea şiechitatea n şcoală



16

devoltativ i se baea pe valorile culturii naionale i universale. nvmântul de stat este laic,

refractar la discriminare ideoloico-partinic, politic, rasial, naional. nvmântul de stat este

ratuit.” Articolele 4 i 5, stipulând eienele fa de coninuturile învmântului, formea cadrul

leislativ al unei educaii de calitate.

Articolul 6 din Leea învmântului arantea dreptul la educaie pentru orice persoan,

indiferent de naionalitate, se, vârst, de oriinea i starea social, de apartenena politic sau

reliioas, de antecedentele penale. Totodat statul se obli s asiure anse eale de acces în

instituiile de stat de învmânt liceal, profesional, mediu de specialitate i superior, în funcie de

aptitudini i capaciti.

Politica de asiurare a accesului universal la educaie, stipulat de Constituie i în Leea

învmântului, este concretiat în mai multe lei i reulamente relevante. n Leea cu privire

la asiurarea ealitii de anse între femei i brbai, Articolul 13, „Accesul eal la educaie”

din Capitolul IV „Asiurarea ealitii de anse între femei i brbai la educaie i sntate”prevede c instituiile de învmânt i educaie asiur ealitatea între femei i brbai: a) prin

acces la educaie i/sau instruire; b) în procesul de educaie i/sau instruire, inclusiv la evaluarea

cunotinelor acumulate; c) în activitatea didactic i tiinico-didactic; d) prin elaborare de

materiale didactice i prorame de studii, în conformitate cu principiul ealitii între femei i brbai

prin includere a educaiei ender drept parte component a sistemului educaional; f) prin educare

a fetelor i bieilor în spiritul de parteneriat i de respect reciproc. (2) Instituiile de învmânt i

educaie nu pot stabili principii de admitere baate pe restricii directe ori indirecte dup criteriul de

se, cu ecepia caurilor stipulate în preenta lee.

Punctul (2) din Articolul 6., Capitolul III „Activitile de prevenire în cadrul rupurilor vulnerabile”din Leea cu privire la prolaia infeciei hIV/SIDA proclam drepturile eale ale copiilor i tinerilor

afectai de hIV/SIDA la educaie i prorame de prevenire: „Copiii i tinerii afectai de hIV / SIDA

au drepturi eale cu cele ale semenilor lor, benecia de asisten social i uridic, acces la

proramele de educaie i prevenire, precum i la înriirea i tratamentul, de care au nevoie în

virtutea statutului lor”.

Accesul la educaia de calitate este promovat în urmtoarele documente de politici implementate în

sistemul educaional:

Proramul de moderniare a sistemului educaional în Republica Moldova (hotrârea–

guvernului nr. 863 din 16 auust 2005);Strateia naional „Educaie pentru toi” (hotrârea guvernului nr. 410 din 2003) i Planul–

respectiv de aciuni (hotrârea guvernului nr. 527 din 21. 05. 2004);

Proramul „Salt”;–

Strateia pentru tineret (hotrârea guvernului nr. 1541 din 22. 12. 2003).–

Strateia Naional de Devoltare pentru anii 2008–2011, adoptat în luna decembrie

2007 de ctre Parlamentul Republicii Moldova, prevede îmbuntirea calitii educaiei i

sporirea accesului orientându-se la indicatorii accesului la educaie elaborai de oranisme

internaionale.

Analia cadrului leislativ i a structurii învmântului preuniversitar relev preena premiselor politice, uridice i structurale pentru educaia de calitate i accesul ecrui copil la educaia de

calitate.



17

evoluţia numărului de elevi şi a ratelor de înrolare

n preent, reeaua instituiilor de învmânt preuniversitar (cu ecepia colilor-rdini i a celor

serale) include 461,0 mii elevi. Comparativ cu anul de studiu 2000–2001, continentul colar s-a

redus cu 168,3 mii elevi sau cu 26,7%; în mediul rural – cu 92,8 mii sau 25,3%, iar în mediul urban – cu 75,6 mii sau 28,8% (Figura 1).

Figura 1.

Evoluţia numărului de elevi din învăţământul primar şi secundar general

(cu excepţia elevilor din şcolile-grădiniţă şi cele serale)

186.7

274.2

461.0

198.7209.2223.1238.4249.1254.8262.3

292.8307.8

323.5340.3

354.2363.6367.0

491.5517

546.6578.7

603.3

618.4629.3

0

130

260

390

520

650

m i i

s: Raportul Direciei Anali, Monitoriare i Evaluare a Politicilor, Ministerul Educaiei i Tineretului, 2007

Se constat o reducere substanial în ultimii opt ani de studii a continentului de elevi în clasele

primare – cu 33725 elevi sau 35,6%, i în clasele imnaiale – cu 86642 elevi sau 26,3%. n

clasele x–xII numrul elevilor a sporit cu 1959 sau 12%. n aceeai perioad s-a redus ponderea

elevilor din colile primare, imnaii i colile medii i a sporit ponderea elevilor din licee.

Reducerea numrului de copii în ar a cauat reducerea numrului mediu de elevi în clas. n

anul de studii 2007–2008, în cele 1534 de instituii de învmânt preuniversitar (ecepie fcând

colile-rdini i colile serale), numrul mediu al elevilor în clas a scut pân la 19 de elevi, în

comparaie cu anul de studii 2004–2005 (22 de elevi). Inclusiv, în mediul urban – 22 de elevi i în

mediul rural – 18 elevi. Este mare numrul claselor cu 8–15 elevi.

Respectiv s-a redus i numrul de elevi ce revin la un cadru didactic: în medie, de la 15 elevi/cadru

didactic în anul de studii 2001–2002 pân la 12 elevi/cadru didactic în anul de studii 2007–2008,pe trepte de colariare situaia ind urmtoarea: clasele 1–4 – 16 elevi, clasele 5–9 – 12 elevi,

clasele 10–11(12) – 14 elevi.



18

Continentul de elevi se modic i din perspectiv demorac. Peste patru ani continentul

de elevi în clasa a 5-a se va micora aproimativ cu 8565 elevi, sau cu 16,7%, iar peste 9 ani

continentul clasei a 9-a se va reduce cu 14782 elevi, sau 28,8%, în raport cu anul curent de studii.

Reducerea numrului de elevi a enerat problema utilirii capacitilor de proiect ale instituiilor de învmânt. Datele Direciei Anali, Monitoriare i Evaluare a Politicilor, MET arat c în

116 coli cu un continent de pân la 100 de elevi îi fac studiile 12.591 elevi (în medie câte 14

elevi în clas) la o capacitate de proiect de 30.758 de locuri; în 414 coli cu un continent de la

101 la 200 de elevi sunt colariai 56355 de elevi (în medie câte 18 elevi în clas), capacitatea

de proiect a acestor instituii, luate în ansamblu, constituind 115.501 locuri. n preent instituiile

de învmânt preuniversitar din ar dispun de 730.198 de locuri pentru studiu. Numrul total de

elevi ind de 491.482, capacitatea de proiect a instituiilor respective este utiliat la doar 67,3%.

n circa o treime din raioane, nivelul respectiv coboar sub 60%, iar în raioanele Dondueni i

Ocnia sunt atestate doar 45,0% i, respectiv, 50,1%. Ca urmare, aproape o treime din capacitile

de proiect rmân nevaloricate.

Astfel, analia statistic a reelelor colare relev anumite probleme taneniale cu accesul la

educaia de calitate în învmântul preuniversitar. S-ar prea c reducerea numrului de copii ar

trebui s îmbunteasc situaia pentru cei rmai. Dar nanarea pe elev acceptat de Ministerul

Finanelor provoac probleme deosebit de serioase referitor la întreinerea spaiilor, la anaarea

cadrelor didactice i desciderea claselor. Concluia Direciei Anali, Monitoriare i Evaluare

în acest sens este univoc: „Continentul de elevi, în ultimii apte ani, reducându-se cu 22%, a

provocat un colaps esenial în utiliarea raional a spaiilor de studii, capacitatea de proiect a

instituiilor de învmânt ind utiliat la nivel de doar 67,3%”. Apare pericolul înciderii colilor

în localitile cu un numr mic de locuitori, iar în caurile în care eist elevi pentru desciderea adou clase, se descide câte una cu un numr eaerat de elevi, sau se revine la clasele mite –

soluii care nu contribuie la îmbuntirea calitii educaiei.

Un indicator al accesului la educaia de calitate este rata de înrolare în instituiile precolare.

Raportul Direciei Anali, Monitoriare i Evaluare a Politicilor MET nu conine date referitor la

sistemul precolar. Dar în procesul de elaborare a Planului Naional de Devoltare pentru anii

2008–2011 au fost realiate cercetri statistice i identicate unele probleme. S-a constatat accesul

limitat la educaia precolar, rata de înrolare în instituiile precolare ind de 55,37% pentru copiii

de 1–7 ani i 85% pentru cei de 5–7 ani. S-a stabilit c eist 270 localiti fr instituii precolare;

baa tenico-material în maoritatea localitilor rurale este deteriorat, iar asiurarea didacticinsucient.

S-a redus esenial numrul de instituii etracolare (comparativ cu anul 1992 cu 65 de uniti, sau

cu 46,4%) i, aproimativ în aceeai proporie, a scut numrul copiilor antrenai în activitatea lor.

n localitile urbane ca alternative au aprut coli sportive, cluburi particulare, cercuri pe interese la

colile particulare, nanate de prini. n sate nu eist alternative pentru activiti etracurriculare,

fapt care sporete numrul copiilor din rupul de risc, pericolul creterii ratei abandonului colar.

Eaminarea evoluiei ratei nete de înrolare în învmântul primar (Figura 2 ) denot o tendin

de descretere a indicatorilor pe parcursul anilor 1999–2006. nrolarea în clasele primare s-a

redus în perioada viat cu 6,4 puncte procentuale. n învmântul imnaial în anii 1999–2004rata de înrolare a crescut, îns în anul 2006 aceast rat s-a redus, de la 86,2%, cu 2,3 puncte

procentuale fa de anul 2004.



19

O tendin similar se atest i în caul ratei brute de înrolare, care în anii 2004–2006 manifest

o tendin constant de scdere (Figura 2 ). Astfel, pe parcursul acestor ani rata brut de înrolare

în învmântul primar a scut de la 97,9% la 94,4%, iar rata brut de înrolare în învmântul

imnaial – de la 88,5% la 86,2%. Concomitent, se constat diferene semnicative între numrul

de copii care absolvesc coala primar i numrul copiilor care se înscriu în imnaiu.

Figura 2.

Evoluţia ratei nete de înrolare

87.6%87.7%

86.2%85.6%

87.8%

91.0%92.4%92.7%92.4%

93.5%94.0%

86.8%

88.5%87.5%87.9%

86.8%87.0%87.0%

80%

85%

90%

95%

100%

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

s: Copiii Moldovei. Biroul Naional de Statistic, 2008; Ministerul Educaiei i Tineretului, 2009

Figura 3.

Evoluţia ratei brute de înrolare

94.00%

93.0%

90.5% 90.10%

94.4%

96.7%97.9%

99.8%99.5%99.5%99.4%101.0%

92.5%92.2%92.3%91.1%

90.2%90.7%

80%

85%

90%

95%

100%

105%

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

s: Copiii Moldovei. Biroul Naional de Statistic, 2008; Ministerul Educaiei i Tineretului, 2009

Conform rapoartelor anuale, preentate de Ministerul Educaiei i Tineretului, numrul de copii

rmai în afara colii a scut semnicativ: de la 3980 în anul de studii 2000/2001 la 28 decopii în anul de studii 2007/2008. Numrul copiilor, care în ultimii doi ani de studii au abandonat

coala, de asemenea a scut: de la 438 în anul de studii 2006/2007 la 28 de copii în anul de



20

studii 2007/2008. Menionm îns faptul c aceste cifre nu corelea cu ratele relativ oase de

înrolare în învmântul primar i cel imnaial, fapt ce denot lipsa unor mecanisme efective

de depistare i de prevenire a necolaririi i a abandonului colar.

Evident, în lipsa unui astfel de mecanism, un numr semnicativ de mare de copii rmân înc

în afara colii, nerealiându-i dreptul la învtur stipulat în documentele politice i uridice în

domeniul educaiei.

1.2. starea materială a populaţiei şi accesul laeDucaţie

impaCtul sărăCiei asupra populaţiei

Educaia în Republica Moldova, inclusiv accesul la studii, este indisolubil leat de nivelul de trai.

Din anul 1990 pân în preent cele mai afectate cateorii sociale au fost persoanele ocupate în aricultur, educaie i învmânt. Cria economic îndelunat, srcia, omaul, corupia

au afectat i mai mult calitatea educaiei i realiarea dreptului la educaie. Cele mai vulnerabile

familii în Republica Moldova sunt familiile cu copii, aceste familii ind afectate cel mai mult de

srcie. Ultimele date cu referire la srcie nu sunt deloc încuraatoare, situaia continuând s se

aravee.

Astfel, conform datelor din Strateia Naional de Devoltare, aprobat de ctre Parlamentul

Republicii Moldova în luna decembrie 2007, în anul 2005, pentru prima dat dup anul 1999, a

avut loc o cretere a ratei srciei. Aceast involuie plasea riscul srciei absolute la nivelul

înreistrat în 2003, iar al celei etreme – peste nivelul acestui an. n anul 2005 ecare al treilea

cetean al Republicii Moldova (29%) se aa în srcie absolut, estimat prin comparaia

celtuielilor de consum pe adult ecivalent cu praul srciei absolute (353,87 MDL). Fiecare al

aselea cetean (16%) se aa în srcie etrem (comparând celtuielile de consum pe adult

ecivalent cu praul srciei baat pe consumul alimentar (278,52 MDL). Comparând anul 2005

cu anul 2004, se poate observa c cota persoanelor al cror consum pe adult ecivalent se a

mai os atât de praul srciei absolute cât i de praul srciei relative a crescut cu aproimativ

3 puncte procentuale. Aceast cretere se datorea în mare parte evoluiei ascendente a ratei

srciei din mediul rural.

Rata eneral a srciei, arat cercetrile statistice, a fost mai mare în onele rurale comparativ

cu oraele mari. n anul 2005 riscul srciei populaiei din mediul rural a fost de 6 ori mai maredecât în oraele mari (Ciinu i Bli) i cu 2 puncte procentuale mai mare decât în oraele mici.

Accesul la educaia de calitate în condiiile Republicii Moldova în maoritatea caurilor este în

raport cu numrul de copii în familie. Riscul de srcie corelea cu creterea numrului membrilor

ospodriilor casnice, de la ospodriile mai puin numeroase la cele cu 5 i mai muli membri.

Ponderea persoanelor care triesc în ospodrii numeroase (5 i mai muli membri) în totalul

populaiei este de aproimativ 17%, pe când ponderea acestor ospodrii în totalul ospodriilor

srace este de 25%. Persoanele care triesc în ospodrii mai mici au o pondere mai mic în

rândul sracilor, decât pe ansamblul populaiei. Ponderea cea mai mic o au ospodriile formate

dintr-o sinur persoan (9%), îns rata srciei cea mai scut o au ospodriile formate din 2persoane – 23%. Cele mai ridicate rate ale srciei absolute sunt înreistrate în caul ospodriilor

formate din 4 membri – 34%; 5 membri – 38%; 6 sau mai muli membri – 57%.



21

Este important s menionm c numrul cuplurilor familiale cu copii sub 18 ani, adic aai în

perioada de colariare, împreun cu alte ospodrii cu copii sub 18 ani repreint 60% din

numrul ospodriilor srace i respectiv 52% din numrul total al ospodriilor casnice, având un

nivel al ratei srciei absolute în medie de 34%, iar nivelul srciei etreme – de 20%.

Conform datelor Biroului Naional de Statistic, fcute publice la sfâritul anului 2007, în anul 2006

praul srciei totale a fost de 747 lei, iar praul srciei etreme – de 404 lei. Rata srciei totale

a fost de 30,2%, iar rata srciei etreme – de 4,5%. Cu reret, aceste date nu pot comparate

cu datele din anul 2005, întrucât metodoloia de calcul a fost modicat. Totui, putem arma cu

siuran c srcia predomin mai ales în mediul rural – 34,1% fa de 24,8% în mediul urban, iar

cei mai sraci au rmas:

persoanele din ospodriile numeroase (5 i mai multe persoane), rata srciei ind de–

39%;

persoanele din ospodriile cu 3 i mai muli copii, rata srciei ind de 48%;–persoanele din ospodriile cu copii formate din mai multe eneraii, rata srciei ind de–

35%;

ospodriile de fermieri i pensionari, rata srciei ind de 42%.–

Ponderea celtuielilor pentru educaie în totalul celtuielilor de consum ale populaiei este cea mai

mic din toate cateoriile de celtuieli (1,5%), cea mai mare pondere având-o celtuielile pentru

produsele alimentare (44,4%). Locuitorii de la sate celtuiesc pentru educaie doar 1,9% din totalul

celtuielilor de consum, pe când cei din oraele mari – 4,4%, iar cei din oraele mici – 3,1%.

Totodat, conform datelor Ministerului Economiei i Comerului, în anul 2006 au fost înreistrate

decalae substaniale a volumului de celtuieli pentru servicii educaionale între cintile i mediide reedin. Astfel, familiile mai înstrite celtuiesc pentru aceste servicii de cca de 4 ori mai

mult în comparaie cu cei mai sraci, iar cei din ora de cca 2,7 ori mai mult fa de cei din sat.

Iar dac se analiea structura celtuielilor pentru familiile din cintila inferioar, se constat

c ponderea cea mai mare o constituie produsele alimentare i întreinerea locuinei – cca 73%,

ponderea celtuielilor pentru educaie ind de doar 0,4%. Aceste date demonstrea o odat în

plus posibilitile limitate ale familiilor srace de întreinere a copiilor în sistemul de învmânt.

Cele mai mari reuti le întâmpin familiile cu muli copii. Multe dintre ele, pe lân problema

numrului mare de copii, se confrunt i cu lipsa unei slube bine pltite sau a unei calicri

corespuntoare. n aceste condiii, o mare parte din aceste familii triesc sub praul srciei, în

condiii improprii devoltrii normale a personalitii copiilor.

finanţarea sistemului eduCaţional

Problemele cauate de srcie sunt aravate de faptul c în ultimii ece ani în sistemul educaional

din Republica Moldova se atest o lips acut de miloace nanciare. n cifre absolute celtuielile

pentru învmânt s-au mrit în anul 2007 aproape de cinci ori fa de anul 1997 (Tabelul 1), în

timp ce în raport cu Produsul Intern Brut s-au redus aproape cu dou puncte procentuale. Totui,

ciar i în aceste condiii, ponderea celtuielilor pentru sectorul educaiei în buetul eneralconsolidat al Republicii Moldova este comparabil cu cea din maoritatea rilor din Europa i Asia

Central.



22

Tabelul 1.

Cheltuielile publice pentru învăţământ

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Produsul internbrut (mil. lei,preuri curente) 8917 9122 12322 16020 19052 22556 27619 32032 37652 44754 53354

Celtuieli pentru învmânt (mil.lei) 883 639 579 721 934 1241 1491 2178 2711 3625 4268

Ponderea înPIB, % 9,9 7,0 4,7 4,5 4,9 5,5 5,4 6,8 7,2 8,1 8,0

Ponderea înBuetul eneral

consolidat, % 24,7 21,2 16,4 16,8 21,4 23,9 24,3 19,3 19,4 20,1 19,0s: Biroul Naional de Statistic, 2008

O anali detaliat pe cateorii de celtuieli (Tabelele 2 i 3) relev faptul c eciena utilirii

miloacelor nanciare alocate învmântului este relativ oas. Cauele principale ale acestui

fenomen sunt:

imperfeciunea mecanismelor de nanare a colilor, care se baea pe indicatori raportai–

la instituii i nu pe indicatori raportai la elevi;

imperfeciunile mecanismelor de salariare a cadrelor didactice, care sunt baate mai mult–

pe vecimea în munc decât pe performan, fapt ce duce la eodul cadrelor didactice

tinere din învmânt;

salariile oase ale cadrelor didactice, fapt ce duce la anaarea acestora pe 1,5–2,0 norme–

didactice, cu repercusiuni imediate asupra calitii instruirii;

disproporii în repartiarea miloacelor nanciare pe diferite cateorii de celtuieli, ponderea–

celtuielilor ce nu au o letur direct cu procesul de predare-învare ind eaerat de

mare;

micorarea numrului de elevi ce revin la un cadru didactic i a numrului de elevi ce revin–

la un cadru din personalul nedidactic;

cota înalt a personalului nedidactic în numrul total al anaailor din sistemul de–

învmânt.

Tabelul 2.

Salariul nominal mediu lunar din învăţământ

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Salariul nominal mediulunar pe economie, lei 304,6 407,9 543,7 691,5 890,8 1103,1 1318,7 1697,1

Minimul de eisten(media lunar pe o

persoan), lei – – 468,7 538,4 628,1 679,9 766,1 935,1Salariul nominal mediu

lunar pe învmânt, lei 193,0 247,7 336,9 463,3 610,2 710,7 881,8 1209,3



23

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Salariul nominal mediulunar pe învmânt, în

% fa de salariul mediu 63,4% 60,7% 62,0% 67,0% 68,5% 64,4% 66,9% 71,3%Salariul nominal mediulunar pe învmânt, în% fa de minimul deeisten – – 71,9% 86,1% 97,2% 104,5% 115,1% 129,3%

s: Biroul Naional de Statistic, 2007

Tabelul 3.

Cheltuieli publice în învăţământul primar şi secundar general

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Celtuieli de ba(buet), mil. lei 379 483 666 784 899 1131 1552 1668

Celtuieli salariale, cadreledidactice:- în mil. lei 192 221 308 404 461 572 782 787

- în % fa de celtuielilede ba 50,7% 45,5% 46,2% 51,5% 51,3% 50,6% 50,4% 47,2%

Celtuieli salariale, cadrelenedidactice:

- în mil. lei 63 77 107 148 168 217 296 298- în % fa de celtuielile

de ba 16,6% 15,9% 16,1% 18,9% 18,7% 19,2% 19,1% 17.9%

Alte celtuieli:- în mil. lei 124 186 251 232 270 342 474 583

- în % fa de celtuielilede ba 32,7% 38,6% 37,7% 29,6% 30,0% 30,2% 30,5% 34,9%

Raportul elevi/cadru didactic: 15,0 15,0 14,9 14,5 14,1 13,8 13,3 13,1

Raportul elevi/cadru nedi-dacic - - 21,0 19,7 18,9 17,6 16,7 18,0

Celtuieli publice per elev, lei 615 802 1131 1378 1647 2197 3197 3510

s: Ministerul Finanelor, 2007

Prin urmare, se impune o moderniare de esen a sistemului de nanare a învmântului, înspecial, a învmântului primar i a celui imnaial. Noul mecanism de nanare trebuie s sebaee pe indicatori raportai de elevi, conform principiului „banii urmea copilul”. De asemenea,acest mecanism trebuie s ofere autoritilor publice posibiliti de a stimula manaerii colarii instituiile de învmânt ce au reultate bune în asiurarea accesului la studii i etindereaincluiunii elevilor cu necesiti educative speciale, ce realiea prorese în ameliorarea calitii

procesului de predare-învare. Evident, posibiliti de stimulare a cadrelor didactice trebuie oferitei manaerilor colari, care ar trebui s aib o anumit autonomie în stabilirea salariilor anaailor

instituiilor de învmânt în funcie de performana ecruia dintre ei.



24

plăţile informale în învăţământ

Parial insuciena nanelor este compensat de contribuia prinilor sub form de pli informale.

Studiul realiat la IPP „Plile informale în învmântul preuniversitar i accesul eal la educaie”

furniea date relevante despre modul în care colile încearc s soluionee asti problemeleleate de lipsa de miloace nanciare.

Datele colectate de la un eantion repreentativ, alctuit din prini, profesori i directori de coal,

în lunile decembrie 2006 – februarie 2007, arat c plile suplimentare efectuate de prini pe

parcursul unui an colar constituie 209 mil. lei, ceea ce alctuiete 13,3% din miloacele nanciare

alocate de stat pentru anul de studii respectiv. Prinii pltesc pentru lecii particulare individuale,

lecii suplimentare (în rup), pentru fondul colii, pentru pa, reparaii ale încperilor i sistemelor

de înclire, eamene, perfectarea actelor de studii, cadouri profesorilor, manifestri artistice

colare i note mai bune (Tabelul 4).

Tabelul 4.

Plăţile suplimentare efectuate de părinţi pe parcursul unui an şcolar (estimare la nivel de ţară)

C ch mDl, .Lecii particulare (individuale) 92,5

Lecii suplimentare (în rup) 26,0

Cadouri profesorilor 25,0

Pli în comitetul printesc (fondul colii) 20,0

Reparaii în coal / clas 14,6Manifestri artistice colare 13,0

Eamene 6,0

nclire (asistena tenic / reparaie) în coal 5,5

Plat pentru o not bun 3,7

Paa în coal 1,7

Perfectarea actelor de studii 1,5

s: Studiul socioloic “Plile informale în învmînt”, Institutul de Politici Publice, 2007

n opinia maoritii prinilor, pentru copiii lor este imposibil s obin o educaie de calitate fr

contribuii din partea prinilor. Opinia prinilor este susinut de a aptea parte din profesori idirectori. O bun parte din prini (48,6%) arat c profesorii acord mai mult timp i mai multe

eforturi copiilor ai cror prini au contribuit cu mai muli bani pentru nevoile colii. Totodat

prinii i o parte din profesori recunosc c în aceste condiii unii elevi din familiile mai srace sunt

deavantaai, rmân fr atenia profesorului, pentru c prinii lor nu-i pot permite s plteasc

suplimentar pentru coal, fapt invocat de aproape umtate din prinii intervievai (49,9%) i

de o parte din profesori i directori de coal (12,6% i, respectiv, 16,7%). Se atest i cauri de

înclcare a demnitii copilului atunci când prinii nu pot face fa plilor cerute.

Impactul neativ al plilor informale asupra procesului educaional este recunoscut de 35% din

prini, 25% din directorii de coal i 25% din profesori. Totodat, cadrele didactice i directorii decoal, în proporie de 80–90%, nea faptul c elevii din familiile srace sunt deavantaai, pe

când prinii, în proporie de circa 50%, arm contrariul (Fiura 4).



25

Figura 4.

Elevii din familiile sărace sunt dezavantajaţi, deoarece părinţii lor nu-şi pot permite să plătească suplimentar pentru şcoală

9%

6%

38%

12%

4%

27%

9%

3%

1%

53%

30%

12%

5%

35%

56%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

NŞ/NR

Dezacord

total

Dezacord

De acord

Total

de acord

s: Studiul socioloic “Plile informale în învmânt”, Institutul de Politici Publice, 2007

Salariile relativ modeste ale cadrelor didactice îi impun s accepte i ciar s cear bani de la

prini. Evident, atitudinea cadrelor didactice i a prinilor fa de acest fenomen difer, îns

atât prinii, cât i cadrele didactice i directorii de coal consider c acest fenomen este în

defavoarea unei atmosfere prietenoase fa de copii.

Caseta 1. Cine sunt afectaţi cel mai mult de plăţile informale din învăţământ

(opinia părinţilor)F• amilia, deoarece banii se iau din buetul familiei, „din buzunarul părinţilor ”, fapt resimit cel

mai mult de familiile cu venituri mici.

Profesorii, care sunt „• impuşi să cerşească”, din caua salariilor mici.

Copiii, pentru c:•

profesorii calicai optea pentru alte munci, care sunt remunerate mai bine,–

ciar dac familia pltete, copilul nu întotdeauna obine cunotine, iar dac nu pltete,–

este mustrat, înosit.

Prinii, întrucât:•

statul nu recunoate contribuia adus de ei pentru ca colile s funcionee în condiii–

decente, c „şcolile există pe spinarea părinţilor ”;

în loc s creee condiiile necesare în coal, s se elaboree politicile necesare,–

repreentanii statului

„ luptă cu corupţia”.s: Studiul socioloic “Plile informale în învmânt”, Institutul de Politici Publice, 2007



26

Caseta 2. Cine sunt beneciarii plăţilor informale, efectuate de părinţi (opinia

părinţilor)Statul, care aloc resurse puine în domeniul învmântului primar i secundar:•

„– şi-a luat o povară de pe umeri

”;„– economiseşte acolo unde nu trebuie”;

„– cu banii pentru educaţie îşi schimbă maşinile în ecare lună”.

Copiii, deoarece le sunt create condiii pentru a studia:•

„– ei stau la şcoală toată ziua”;

„– vin cu plăcere la şcoală, au cu ce se ocupa ”.

Profesorii, pentru c:•

„– oleacă îşi umplu buzunarul ”;

„– îngrămădesc banul ”;

„– vinde şi din aceasta câştigă”.s: Studiul socioloic “Plile informale în învmânt”, Institutul de Politici Publice, 2007

Constatm, deci, c situaia economic complicat din Republica Moldova, conuat cu

atitudinea inadecvat fa de sectorul educaiei, eprimat prin deciii ce limitea buetul

educaiei, enerea anumite fenomene în interiorul sistemului de învmânt, care inuenea

neativ procesul educaional i limitea accesul copiilor din familiile economic deavantaate la o

educaie de calitate.

1.3. abanDonul şcolarDin punct de vedere social i economic calitatea educaiei în sistemul colar, eciena sistemului de

învmânt are ca prim indicator colariarea. Cu cât indicele necolaririi este mai mare, cu atât

sistemul colar respectiv este mai inecient.

Cauzele abandonului şColar

Dup cum s-a menionat mai sus, conform datelor Ministerului Educaiei i Tineretului, numrul

de copii rmai în afara colii a scut de la 3980 în anul de studii 2000/2001 pân la 28 de copii

în anul de studii 2007/2008. De asemenea, a scut numrul copiilor care au abandonat coala,

i anume, de la 438 în anul de studii 2006/2007 la 28 de copii în anul de studii 2007/2008. S-a

constatat îns c ciar dac numrul elevilor ce nu frecventea deloc coala este redus, atunci

numrul celor care frecventea coala rar este mult mai mare.

O cercetare recent, realiat în cadrul Institutului de ştiine ale Educaiei, la care au participat

învtori, profesori i directori din 128 localiti rurale ale Republicii Moldova demonstrea faptul

c fenomenul necolaririi persist, situându-se în raporturi complee cu calitatea studiilor. Eist

o variant ascuns a necolaririi, când sub presiunea colii i autoritilor copilul este trimis de

prini din când în când la lecii, pentru ca apoi s continue a absenta. Cele mai elocvente suntreultatele sondaului ce se refer la cauele nefrecventrii colii (Tabelul 5 ).



27

Tabelul 5.

Cauzele neşcolarizării în zonele rurale ale Republicii Moldova

c %

Muncesc alturi de prini 11,4Nu au aine, reciite 25,4

Prinii sunt plecai la munc, nu supraveea copiii 35,1

Prinii sunt preeni, dar neliea educaia copiilor 28,1

Total 100,0

s: Institutul de ştiine ale Educaiei, 2007

Analiând datele din Tabelul 5 , remarcm c în ultimii ani a avut loc o deplasare a accentelor

referitor la cauele absenteismului: alturi de lipsa clar a unor miloace de ordin material, apar

caue dependente de atitudinea prinilor i a comunitii. Se impune tot mai insistent atitudineaprinilor, preluat de copii: e c sunt preeni alturi de copii, e c sunt plecai la munc,

educaia icelor i ilor este neliat. Tabloul se completea cu cele indicate de participanii la

eperiment la rubrica “ Alte cauze”:

prinii nu vd viitorul copilului leat de studii;–

prinii i copiii consum buturi alcoolice;–

copilul a fuit din sat;–

copiii sunt repeteni ani la rând;–

copiii nu pot însui minimul de cunotine;–

lipsa interesului fa de studii;–refuul prinilor de a trimite copilul la coal;–

scderea prestiiului studiilor;–

andicap mintal;–

din caua bolii unor membri ai familiei.–

Cauele depistate reect, în opinia noastr, toate problemele strinente ale colii rurale, începând

cu asiurarea baei materiale i terminând cu devaloriarea tiinei de carte sau, factor i mai rav,

cu deradarea personalitii.

Vom constata c situaia difer mult de la o localitate la alta. Dac unii dintre respondeni au

indicat cota necolaririi 0 sau 1 copil pe coal, alii indic 6, 10, pân la 15 copii care nu

frecventea deloc coala. Numrul lor este redus în localitile unde coala interacionea

intens cu comunitatea, cu oranele administraiei publice locale, în special primria. Implicarea

comunitii în cele mai diverse forme, inclusiv promovarea valorii studiilor, intransienei fa de

prinii care nu au ri de copii i susinerea eforturilor celor care se sesc în situaie material

dicil, repreint una din cele mai efective ci de reducere a abandonului colar.

atitudinea unor Cadre didaCtiCe faţă de Copiii Care re-vin la şCoală

Un alt studiu realiat de aceeai instituie conrm preena fenomenelor de abandon i

absenteism, preentând totodat date noi referitor la cauele acestor fenomene. Una din ele,

mai puin cunoscut pân la cercetarea în cau, neidenticat de participanii la studiul analiat



28

anterior, este atitudinea învtorilor i profesorilor fa de elevii care încep s frecventee din

nou coala, încercând s învee alturi de ceilali copii. Receptivitatea cadrelor didactice la

dicultile de învare ale copilului, evident asociate absenteismului, se manifest de multe ori

prin moraliare ecesiv, în pedepse, atitudine de dispre fa de copil i alte reacii de acest en.

Bineîneles, atmosfera psioloic tensionat în urul elevului, atitudinile profesorilor, preluatede colei, insuccesele la învare nu favoriea draostea lui fa de studii, coal, profesori i

colei. Urmea abandonul repetat, dup care este mult mai reu s convini elevul c coala

este ceva interesant i util pentru viaa i devoltarea lui.

Astfel, necolariarea i abandonul colar se preint nu numai ca o premis a calitii reduse

a educaiei, ci i ca o consecin a acesteia, reectând atât devaloriarea maim a educaiei

colare, eecul adaptrii elevului la cerinele vieii colare, cât i lipsa adaptrii colii la trebuinele

individuale de învare ale elevului.

1.4. accesul la eDucaţie al copiilor cu cerinţeeDucative speciale n caul Republicii Moldova, problema asiurrii accesului copiilor cu cerine educative speciale

la o educaie de calitate este foarte acut, întrucât ponderea acestei cateorii de copii este în

continu cretere.

Astfel, conform datelor Biroului Naional de Statistic, numrul copiilor invalii de vârsta 0–15 ani

a crescut de la 12,2 mii în anul 1995 pân la 13,2 mii în anul 2006. Ponderea acestei cateorii în

numrul total de copii a crescut aproape de dou ori, de la 10,5 de persoane la 1000 de copii, în

anul 1995, pân la 18,3 de persoane la 1000 de copii, în anul 2006.

n eneral, Leea învmântului, alte documente ociale prevd accesul copiilor cu cerine

educative speciale la educaia de calitate. Conform acestei Lei, în preent, în Republica Moldova

educaia copiilor cu cerine educative speciale se realiea în urmtoarele forme:

educaie în instituii speciale;–

învarea la domiciliu;–

educaie în colile enerale.–

Primele dou forme sunt aplicate de mult timp, ind familiare atât cadrelor didactice, cât i copiilor.

Cea mai mare parte dintre copiii cu diabiliti se educ anume în colile speciale, numrulcrora pe parcursul anilor 1995–2006 nu a suferit scimbri semnicative. Astfel, în anul 1995 în

Republica Moldova erau 42 de coli pentru copiii cu deciene în devoltarea intelectual sau ic,

iar în anul 2006 – 37 de instituii. Dei numrul de elevi în astfel de coli a scut de la 5679 de

copii în anul 1995, pân la 4310 copii în anul 2006, aceast scdere se datorea, în mare parte,

tendinei enerale de micorare a numrului de copii nscui.

Contientiând necesitatea scimbrii de esen a modului de abordare a problemelor ce viea

educarea copiilor cu necesiti speciale, înc la începutul anilor ’90 Ministerul Educaiei i

Tineretului a adoptat documente în domeniu de politici educaionale, care orientea factorii de

deciie în direcia interrii copiilor cu cerine educative speciale în colile convenionale. Primeleeperiene de acest fel au fost realiate de oraniaiile nonuvernamentale. n eneral, îns,

problema a rmas actual pân asti, principalii factori care împiedic interarea acestor copii



29

ind atât lipsa condiiilor ice, cât i reistena la scimbare, manifestat de unii manaeri colari

i de o parte din cadrele didactice.

Astfel, conform datelor Sistemului de cartoraere a instituiilor de învmânt, spaii pentru crearea

unor sli de reabilitare eist doar în 280 de instituii de învmânt (18,6% din numrul total decoli); încperi necesare pentru crearea punctelor medicale, acolo unde ele nu eist, pot puse

la dispoiie doar de 775 de instituii (51,5%); ascensoare pentru elevii cu diabiliti locomotorii ar

putea instalate doar în 22 de instituii (1,5%).

Reistena cadrelor didactice din colile obinuite fa de interarea copiilor cu cerine educative

speciale este cauat, în mare parte, de dicultile reale sau imainare pe care le-ar întâmpina

acestea în procesul realirii prin metode tradiionale a sarcinilor pedaoice suplimentare, ce

se impun odat cu apariia în coal/în clas a unor astfel de copii. Reultatele unui cestionar,

aplicat învtorilor din clasele primare i profesorilor de imnaiu i de liceu în perioada cursurilor

de formare continu la Institutul de ştiine ale Educaiei, relev neacceptarea ideii de interare dectre o mare parte a cadrelor didactice i a mai multor ecipe manaeriale din colile obinuite.

O parte din cadrele didactice sunt de prere c interarea copiilor cu cerine educative speciale

în coala eneral ar un deavanta pentru ceilali copii din considerentele c acetia vor

lipsii de atenia profesorilor, nu vor mai putea studia sucient la ore, în clas va lie etc. n

opinia acestor profesori, ar aprea deavantae i pentru copiii cu cerine educative speciale – ei

vor iolai, discriminai, nu li se va acorda atenia cuvenit. Unii respondeni s-au pronunat c

instruirea în colile obinuite a copiilor cu cerine educative speciale va necesita mari resurse

nanciare suplimentare, fapt ce ar putea provoca apariia unor probleme în comunitate etc.

Cadrele didactice menionea i atitudinea neativ a unor prini fa de preena în clas a

copiilor cu anumite diabiliti. Din discuiile avute cu cadrele didactice i cu prinii copiilor cu

cerine educative speciale se poate constata c atunci când prinii copiilor cu cerine educative

speciale doresc s-i înscrie copiii la o coal obinuit, muli manaeri colari, diriini, învtori

încearc s-i convin s nu fac acest lucru.

Totodat, în opinia mai multor respondeni, interarea copiilor cu cerine educative speciale în

coala eneral are avantae pentru copiii sntoi, ind o ocaie pentru educaia calitilor

umane, devoltarea simului prieteniei, compasiunii, buntii, atitudinii riulii i toleranei. Copiii

cu cerine educative speciale îi devolt abiliti de interare în societate, nu se simt umilii, lise valoriea personalitatea, are loc devoltarea lor normal în societate, nu sunt iolai etc.

Cadrele didactice care împrtesc aceste opinii vd anumite avantae i pentru societate: mai

muli ceteni cu demnitate, capabili s se descurce independent, mai puine celtuieli, mai mult

umanism.

Maoritatea subiecilor intervievai din colile convenionale (64% din cadrele didactice) aprecia

nivelul de informare în domeniul educaiei interate ca ind unul insucient, pe când respondenii

din colile speciale sunt informai în proporie de 100%.

Circa 73% din profesori, 67% din educatorii din colile obinuite declar c nu dein informaiiviând strateiile psiopedaoice de învare a diferitor cateorii de copii cu cerine educative

speciale. Respondenii din colile speciale se consider informai în proporie de 100%.



30

Viiunile anaailor din colile speciale referitor la interarea elevilor lor în colile obinuite sunt

împrite. Astfel, doar 32% din educatori, 46% din învtori i 10% din profesorii din colile

speciale consider c condiiile optime pentru educarea copiilor cu cerine educative speciale

eist i în coala obinuit. Restul din ei ind convini c condiiile respective sunt doar în colile

speciale. Doar 11% din educatori, 15% din învtori i 10% din profesorii din colile speciale admitfaptul c educarea copiilor cu cerine speciale ar putea fcut i la domiciliu.

Conform sondaului, conceptul educaţie integrată este cunoscut în 100% cauri de ctre cadrele

didactice din colile speciale, în 42,7% de cauri de ctre cadrele didactice din colile obinuite i

în 46,4% de cauri de ctre educatori.

Necesitatea activitilor specice de iniiere i susinere a unor prorame de interare a copiilor cu

cerine educative speciale în condiiile actuale de devoltare a sistemului nostru de învmânt a

fost menionat de ctre aproimativ 91,0% din profesorii din colile obinuite, 100% din profesorii

din colile speciale i de ctre 100% de educatori.

n opinia profesorilor i educatorilor din colile obinuite i a cadrelor didactice din colile speciale,

pentru promovarea educaiei interate în colile obinuite sunt necesare modicarea curriculumului

colar (curriculumul adaptat, curriculumul difereniat); actualiarea manualelor; iniierea în domeniu

a tuturor cadrelor didactice; crearea condiiilor pentru copii, dotarea colilor cu materialele

necesare; scimbri în sistemul de notare.

n ansamblu, rspunsurile cadrelor didactice referitoare la situaia real din colile convenionale

relev un nivel insucient de pretire a acestora pentru incluiunea copiilor cu cerine educative

speciale. Totui, în poda faptului c maoritatea cadrelor didactice aprecia condiiile din colileobinuite ca ind neadecvate pentru copiii cu cerine educative speciale, o mare parte din ei

– 75,3% din învtori i 64,3% din profesori –, au armat c în clasa sau în coala în care ei

predau înva i copii cu cerine educative speciale.

Prin urmare, în preent, în colile convenionale lipsesc condiii loistice elementare, destinate

interrii copiilor cu cerine educative speciale: spaii special amenaate, manuale adaptate,

ecipamente etc. Pretirea cadrelor didactice din colile convenionale pentru lucrul cu

cateoriile viate de copii este insucient, iar motivaia lor se baea mai mult pe entuiasm

decât pe un mecanism ecient de stimulare a acestor activiti. Cadrele didactice din localitile

urbane sunt de prere c un impediment maor în interarea copiilor cu cerine educative speciale îl repreint numrul eaerat de mare de elevi în clas, fapt ce nu permite acordarea unei atenii

individuale ecrui elev cu cerine educative speciale. n consecin, doar un numr mic de copii

cu cerine educative speciale benecia de servicii educaionale în colile convenionale, alturi

de ceilali copii.

Evident, un aport considerabil la interarea copiilor cu necesiti educative speciale în colile

convenionale trebuie i pot s-l aib comunitile, administraia local i liderii de opinie public.



31

Caseta 3. Educaţia incluzivă în gimnaziul “Pro Succes” gimnaiul “Pro Succes” din municipiul Ciinu a fost îninat în anul 2002 pentru a crea noi

oportuniti educaionale copiilor care au absolvit clasele primare din cadrul Proiectului “Pas cu

Pas”. ncepând cu primul an de activitate, colectivul pedaoic, în strâns colaborare cu prinii,a reuit s creee în imnaiu un mediu educaional descis i democratic, fapt ce a contribuit la

apariia unor condiii favorabile pentru înmatricularea în instituie i a elevilor cu cerine educative

speciale. Primul copil cu cerine speciale a fost înmatriculat în anul 2003, în preent numrul lor

ind de 12 elevi. Descoperind bucuria acestor copii de a se aa împreun cu semenii lor în acelai

mediu, cadrele didactice i prinii au decis s etind practicile de educaie incluiv.

Datorit suportului acordat de mai multe oraniaii i donatori, imnaiul a reuit s creee

pentru copiii cu necesiti speciale condiii ice adecvate ciar în cldirile care iniial nu fuseser

prevute pentru astfel de activiti.

Urmând enericul ”Sa-i autm mai mult decât iubindu-i”, cadrele didactice ale imnaiului

depun toate eforturile pentru a pstra i devolta individualitatea i personalitatea ecrui elev.

O coal pentru toi i pentru ecare – este deideratul care a mobiliat colectivul pedaoic s

adaptee învmântul la cerinele copilului i nu pe copil la cerinele colii. Promovând spiritul

de competiie, respectul pentru valoarea, creativitatea i iniiativele individuale, profesorii din

imnaiul „Pro Succes” i-au asumat totodat sarcina de a oferi tuturor copiilor anse eale de

acces la educaie i interare conform aptitudinilor i intereselor ecrui elev în parte.

Conform spuselor cadrelor didactice din imnaiu, calea aleas de ei este una dicil de parcurs,

întrucât societatea noastr înc nu este pe deplin pretit pentru incluiunea social, iar în

mentalitatea colectiv mai persist stereotipurile baate pe serearea persoanelor cu necesiti

educative speciale, tendinele cadrelor didactice, membrilor societii de a absolvii de obliaiuni

i responsabiliti fa de ei.

Aceast mentalitate se manifest i prin lipsa unui cadru uridic ce ar relementa pretirea

specialitilor, ineibilitatea curriculumului, riiditatea metodelor de evaluare, lipsa materialelor

didactice adecvate, remunerarea insucient a anaailor.

Totui, în poda acestor inconveniente, colectivul imnaiului, care are în preent opt clase i încare înva 145 de elevi, a reuit s includ plenar în procesul educaional toi copiii, indiferent de

condiiile lor ice, intelectuale, linvistice, etnice sau de alt natur.

s: Studiul socioloic “Educaia de ba în Republica Moldova”, Institutul de Politici Publice, 2008

1.5. perceperea subiectivă a incluziunii şiechităţii n şcoală

Cum sunt trataţi Copiii în şCoală

Atât profesorii (82%) cât i elevii (85%) consider c copiii sunt tratai la fel la coal, aceeaiprere o împrtesc îns o parte mai mic de prini (70%). Fiecare al treilea printe din mediul

urban i ecare al patrulea printe din mediul rural consider c nu toi copiii sunt tratai la fel.



32

Aceeai realitate se constat i în ceea ce privete accesul eal al elevilor la resursele colii, elevii

(84%) i profesorii (83%) împrtesc aceeai opinie, prinii (77%) ind mai reervai. Elevii

declar în proporie de 88% c se bucur de aceeai atenie la lecie, acest fapt este susinut i de

profesori (86%), doar prinii sunt mai sceptici, doar 53% din ei consider c copiilor li se acord

aceeai atenie la lecie. Totui în ceea ce privete privileierea unor elevi la coal, prerilecopiilor i prinilor coincid, umtate din ei consider c într-adevr unii copii sunt avantaai la

coal, în timp ce doar 26% din cadrele didactice recunosc acest lucru.

atitudini ale Copiilor faţă de şCoală

Elevii au în eneral o aiudine poitiv fa de coal. Ei sunt în mare parte ataai de colei, de

prieteni, dat ind faptul c la coal îi petrec o bun parte din timp, identic coala „ca a doua

casă”. Pe lân sentimentele poitive leate de coal, eist i un ansamblu de triri mai puin

plcute. Stresul este frecvent asociat cu coala. Frustrarea cea mai mare a elevilor este leat defaptul c acetia vin nepretii la unele obiecte i stau cu teama ca profesorii s nu-i scoat la

rspuns. Unul din ece copii nu frecventea uneori leciile din caua c nu i-a pretit temele

pentru acas. Elevii sunt uneori în situaia de a nu lsai s intre în coal, din caua c nu

au uniform (8%) sau din caua c au întâriat la lecie (10%).

Relaiile conictuale cu coleii i, mai ales, cu profesorii provoac senaii de disconfort i

nedorina de a veni la coal. Sunt copii care fu de la lecie pentru c se tem de profesor sau sunt

nemulumii de felul cum este oraniat lecia.

Caseta 4. Stresul şi şcoala„• De două ori pe săptămână nu vreau să vin la şcoală pentru că am engleza. Relaţia cu

profesorul nu este chiar bună şi dacă nu-mi place profesorul nu pot să mă pregătesc normal

de lecţia respectivă” (F., clasa a 9-a, urban).

„• Am avut anul trecut un profesor de matematică şi eu la lecţia lui mă plictiseam şi la şcoală

veneam, dar la lecţia lui nu mă duceam – nu puteai să stai liber la lecţie: numai cu capul sus,

cu mâinile pe bancă, trebuia să înţelegi tema, daca ieşi la tablă şi nu ştii, te numeşte în tot

felul ” (M., clasa a 7-a, rural).s: Studiul socioloic “Educaia de ba în Republica Moldova”, Institutul de Politici Publice, 2008

Un alt moment frustrant pentru elevi este faptul c li se interice s ias din incinta colii pân

la terminarea leciilor. n aceast situaie sunt pui 16% din elevi, cota acestora este cu mult mai

mare în caul elevilor care înva în municipiile Bli i Ciinu, localiti în care ecare al treilea

elev a trecut cel puin o dat prin astfel de situaii.

atitudini şi Comportamente ale unor Cadre didaCtiCefaţă de elevi

Cadrele didactice nu recunosc în mare parte aplicarea pedepsei ice asupra copiilor, doar 2% dinprofesori au armat c se folosesc asemenea practici, în timp ce 16% din elevi spun c profesorii

obinuiesc s-i pedepseasc ic foarte des i uneori . n toate discuiile de rup elevii



33

au menionat situaii când ei sau colei de ai lor au fost aresai ic, aceste eperiene copiii le

triesc mult mai frecvent în clasele mici i mai rar în clasele mai mari. Un aspect ce s-a evideniat

este c de obicei sunt pedepsii ic bieii, fetelor li se întâmpl s treac prin asemenea

eperiene foarte rar. ns, în cadrul discuiilor în rup s-a stabilit c fetele psioloic suport

aceste pedepse mult mai reu. Astfel, elevii ind întrebai direct dac au fost situaii când acetiaau fost lovii de profesori, 25% din biei au dat un rspuns armativ, ponderea lor ind mult mai

mare, comparativ cu 8% din fete care au menionat acest lucru.

Figura 5.

Cât de des şi cum sunt pedepsiţi elevii

22%

13%

15%

5%

2%

10%

0% 10% 20% 30%


Unele cadre didactice îi permit un limba inadecvat, cuvintele cele mai des folosite la adresa

elevilor ind denumirile de animale „oi ”, „vaci ”, „boi ”, „măgari ”, cuvinte care ar caracteria

persoana din punct de vedere al devoltrii intelectuale: „ prost ”, „tont ”, cuvinte care ar descrie

comportamentul „destrăbălat ”, „derbedeu ”. De obicei, acest en de cuvinte este însoit de

ridicarea tonului în vorbire. Uneori ofensele verbale se adresea întreii clase, indiferent dac

vinovat, în opinia cadrului didactic, este un sinur elev sau un rup de elevi.

Preponderent, elevii sunt pedepsii în clasele primare, practic ecare elev intervievat are amintiri

leate de o situaie de aresiune ic rav, care s-a aplicat asupra lui sau a coleilor de clas.

Cel mai des, unele cadre didactice pedepsesc copiii trându-i de pr sau de ureci, unii îi lovesc

sau îi pic, iar alii, cei mai nervoi, arunc cu obiectele pe care la moment le au în mân, aceste

aciuni ind considerate de elevi ca cele mai periculoase.

Pentru un comportament lios la lecii sau contradicii cu profesorul, unele cadre didactice

alun elevii afar de la lecii. Evident, pe lân faptul c acest lucru este o înrdire a accesului

la studii, apare problema ce face copilul în aceast perioada? n cel mai bun ca elevul st în

coridor, se duce la bibliotec, dar, de obicei, muli din ei prefer strada, barul etc. şi mai înriortor este faptul c unii copii, cunoscând modul cadrului didactic de a reaciona în astfel de situaii,

adopt intenionat un asemenea comportament pentru „a scăpa de lecţii ”.



34

Comportamente şi atitudini ale unor elevi faţă de Cad-rele didaCtiCe

ntrucât stauul social i imainea cadrului didactic a avut mult de suferit în perioada de traniie, în

percepia mai multor copii, autoritatea cadrului didactic este în scdere. Factorul cel mai important în formarea atitudinii i comportamentului elevilor pe parcursul ocupaiilor îl constituie vârsta

cadrelor didactice. Din opiniile formulate de respondeni reult c, începând cu clasele 6–7, în

caul cadrelor didactice foarte tinere sau foarte în vârst, comportamentul elevilor devine unul

inadecvat. Problematica leat de vârsta înaintat a cadrelor didactice a fost menionat în toate

discuiile de rup. Elevii aun s fac lume, iar leciile uneori se transform în amuamente pe

seama profesorului.

Caseta 5. Atitudini neadecvate ale elevilor „• Profesoara de matematică la gimnaziu era bătrână şi cu vederea mai slabă, mişcări mai

lente; se întâmpla să-i ascundem ochelarii; era poate murdară la haine… Matematică nu ammai învăţat ” (F., clasa a 12-a, urban).

„• Nu era profesor la română şi au chemat o doamnă care era la pensie, dar era bătrână, nu

prea vedea, îi puneau hârtii în cap, o desenau pe tablă… au vrut să-i dea foc la păr ” (M,

clasa a 12-a, urban; aceeai situaie într-un imnaiu rural)


elevii izolaţi: CaraCteristiCi şi Cauze

Practic în toate colectivele de elevi eist elevi iolai. Principalele manifestri ale iolrii suntlipsa de comunicare cu coleii de clas, evitarea activitilor atât a celor de natur spontan cât

i a celor oraniate. De multe ori acest comportament se manifest prin autoecludere, fapt ce

provoac atitudini batocoritoare sau lume de prost ust din partea altor colei de clas.

Cauele, intuite de coleii de banc ai elevilor iolai sau ciar remarcate de înii copiii care trec

prin asemenea eperiene, sunt, în eneral, de dou tipuri:

marinaliare din caua situaiei precare din familie, unor deciene ice;–

autoecludere di– n caua caracterului, comportamentului neconvenional.

Caseta 6. Frustrările elevilor izolaţi „• Am stat u n an de zile singură, eram şocată, în clasa de unde veneam eu eram prima la învăţătură,

când am venit aici nu ştiam nimic şi nu ştiam cum să mă comport... ” (F., clasa a 12-a, rural).

„• Eu am stat la gazdă la colega aceasta şi acasă, în mahala era cu totul altă persoană, la şcoală nici

n-o recunoşteam, am întrebat-o de ce se comporta aşa şi mi-a spus că i-i ruşine când sunt mulţi

oameni ” (M., clasa a 12-a, liceu rural).

“• Stau în primele bănci copiii de profesori, iar pe mine că nu văd bine, m-au mutat în altă bancă, că

acolo trebuia să se aşeze o ică de profesoară cu prietena ei ” (F., clasa a 7-a, rural).

„• Dacă elevii buni au primit vreo notă rea, profesorii nu o pun, dar la cei mai slabi elevi – pun note

rele” (F., clasa a 6-a, rural).

„• Ridici mâna câteodată şi nu-ţi acordă atenţie, indcă ştie că va corect ” (F., clasa a 6-a, r ural).




35

Cu reret, doar foarte puini din „copiii iolai” aun s depeasc aceast stare rmânând în

clasa în care înva. Ei devin comunicativi i sociabili în rupul de prieteni sau odat cu trecerea

într-o alt clas. Mai mult ca atât, uneori se simt iolai, în special în imnaiu, copiii care înva

bine, care se pretesc sistematic de lecii, îndeplinesc toate cerinele cadrelor didactice. n

caurile în care numrul acestor elevi este relativ mic, ei sunt privii ca „ciori albe”. Percepuica ind împotriva “colectivului”, ei sunt eclui de la anumite activiti etracurriculare, sunt

considerai de ceilali colei ca ind eoiti, iar asupra lor permanent se eercit o anumit

presiune. Menionm c fenomenul respectiv se diminuea odat cu promovarea în clasele

liceale.

aCCeptarea şi inCluziunea elevilor Cu dizabilităţi

Manaerii colari împrtesc opinia c încadrarea copiilor cu nevoi speciale sau diabiliti în

coal depinde în mare msur de prinii acestora. n acelai timp, 69% din cadrele didactice

au menionat faptul c în coala unde predau ei sunt copii cu diabiliti, îns doar umtate din

cadrele didactice consider c aceti copii ar trebui s învee în colile convenionale. n aceste

condiii, pentru reuita interrii persoanelor cu diabiliti în învmântul convenional, este

necesar o abordare comple, care, pe lân crearea condiiilor adecvate de instruire, ar via

pretirea cadrelor didactice pentru a lucra cu aceast cateorie de copii împreun cu ceilali elevi.

n preent putem constata doar faptul frecventrii colilor convenionale de unii copii cu diabiliti,

dar nu interarea autentic a acestora în colectivele de elevi.

Spre deosebire de manaerii colari i de cadrele didactice, elevii sunt mult mai descii fa de

interarea copiilor cu diabiliti în instituiile convenionale de învmânt. Astfel, 40% din elevi

sunt total de acord ca copiii cu diabiliti s învee în colile lor, iar 30% din ei sunt parial deacord cu acest lucru. Menionm totui, c o cot semnicativ din elevii intervievai (28%) respin

aceast idee (F ig ura 6 ).

Figura 6.

Opinia elevilor referitoare la instruirea copiilor cu dizabilităţi în şcolileconvenţionale




36

Dac elevii din colile convenionale accept copiii cu posibiliti ice limitate, în caul interrii

copiilor cu deciene mintale situaia este diferit. Mai muli din elevii participani la discuiile

de rup consider c pentru copiii cu diabiliti mintale va mult mai bine ca ei s învee în

coli speciale, „unde sunt copii ca şi ei” . Arumentele elevilor se reum la faptul c copiilor cu

deciene mintale le va reu s se interee, s participe la ocurile care sunt “ prea obositoare pentru cei cu decienţe mintale”. Elevii din colile convenionale se tem c copiii cu deciene

mintale nu vor putea înva la fel ca coleii lor, iar profesorii, din compasiune, le vor da note

nemeritate.

inCluziunea Copiilor infeCtaţi Cu Hiv/sida

Prerile vis-a-vis de includerea în colile convenionale a copiilor infectai cu hIV sunt împrite i

depind, în mare msur, de nivelul de cunotine despre hIV/SIDA. Cu cât elevii sunt mai informai

despre cile de infectare i metodele de protecie, cu atât crete radul de toleran fa de copiii

infectai cu hIV. Dei marea maoritate a elevilor consider c copiii infectai cu hIV ar trebui s învee în coli convenionale, ei declar c ar mai precaui cu ei, iar muli ciar i-ar evita. Prin

urmare, persist riscul ca elevii cu hIV/SIDA s e, în mare parte, iolai.

Elevii din mediul rural sunt mai puin tolerani fa de copiii infectai cu hIV/SIDA i puini din

acetia ar accepta s aib în clas astfel de colei. Cei care declar c ar accepta s aib un

astfel de cole, pornesc de la faptul c acest lucru li se poate întâmpla i lor i c ar trebui s m

empatici. Maoritatea din elevi au menionat c i-ar derana s aib un cole de clas infectat cu

hIV, ciar tiind c virusul hIV nu se transmite pe cale aerian, prin strânere de mân etc.: „ …

chiar dacă ştiu cum se transmite, oricum mi-ar teamă să mă apropii de el…”.

n eneral, elevii sunt mai tolerani fa de copiii infectai cu hIV decât adulii. Cadrele didactice

accept într-o msur mai mic decât elevii preena în clas a copiilor infectai hIV, iar prinii

elevilor sntoi sunt i mai reervai în aceast privin, motivul invocat ind necesitatea proterii

propriilor copii.

1.6. concluzii şi recomanDăriC 1.1. n ansamblu, cadrul normativ-uridic prin care se relementea funcionarea

sistemului educaional din Republica Moldova corespunde în deplin msur Cartei Naiunilor

Unite, Declaraiei Universale a Drepturilor Omului i Conveniei despre Drepturile Copilului. Leile,reulamentele adoptate de guvern, actele normative aprobate de ctre ministerele de resort

conin stipulri eplicite referitoare la asiurarea accesului universal la studii de calitate pentru toi

copiii, indiferent de en, oriinea social, limba matern, apartenena etnic, opiunile reliioase i

diabiliti.

Totodat, menionm c mai multe aspecte, leate de apropierea colii de copil i crearea

unui mediu colar prietenos copilului, sunt transpuse în via mai mult prin tradiie, decât

prin relementri uridice eplicite, în special la nivel de documente colare: reulamentul de

funcionare a colii, a postului directorului de coal, a postului cadrului didactic, formele de

raportare etc.

rd. Perfecionarea cadrului normativ-uridic în scopul ocialirii tuturor aspectelor ce

in de apropierea colii de copil i crearea unui mediu favorabil copilului. n primul rând trebuie



37

actualiate reulamentul-tip de funcionare a colii, ele de post pentru toi manaerii colari,ele de post pentru cadrele didactice. Se cere o actualiare a formelor de raportare ce se refer laactivitatea colilor, incluându-se eplicit aspectele ce in de nefrecventarea leciilor i abandonulcolar, înlocuirea cadrelor didactice absente la lecii, recuperarea leciilor pierdute etc. O atenie

deosebit se va acorda denirii eplicite a procedurilor ce in de monitoriarea i prevenireanecolaririi i abandonului colar, delimitarea clar a responsabilitilor ce le revin prinilor,cadrelor didactice, manaerilor colari i oranelor administraiei publice locale.

C 1.2. n perioada de traniie se constat o reducere a continentului de elevi i anumrului de elevi ce revin la un cadru didactic. Acest fapt duce la utiliarea inecient a ediciilor colare i la micorarea numrului de posturi disponibile în coli. Apare pericolul înciderii colilor în localitile cu un numr mic de locuitori, iar în caurile în care aun elevi pentru desciderea adou clase, se descide câte una cu un numr eaerat de elevi, sau se revine la clasele mite –soluii care nu contribuie la îmbuntirea calitii educaiei.

rd. Necesitatea optimirii reelei colare impus de reducerea continentului deelevi i de scderea numrului de elevi ce revin la un cadru didactic trebuie analiat cu cea maimare atenie, luând în considerare soarta elevilor din localitile mici, i nu doar eciena utiliriiediciilor. Implementarea unor sceme inovatoare de transport colar trebuie fcut doar dupeperimentarea acesteia pe parcursul a 2–3 ani în câteva raioane-pilot.

C 1.3. Pe parcursul anilor 2000–2006 se atest o tendin de descretere a ratei netede înrolare în învmântul primar. n învmântul primar i cel imnaial, rata net de înrolare aurmat o evoluie sinuoas, crescând în anii 2000–2005 i scând în anul colar 2005–2006. Acestfapt pune sub semnul întrebrii realiarea Obiectivelor de Devoltare ale Mileniului, asumate de

guvern în domeniul învmântului primar i imnaial.Considerm inoportun înlocuirea în documentele ociale a indicatorului “rata net de înrolare”prin indicatorul “rata brut de înrolare”, care reect într-o msur mai mic cuprinderea copiilor devârsta respectiv în învmântul primar i imnaial. Accentum c în caul învmântului primar,ciar i acest indicator este în descretere.

rd. Pentru a avea un tablou relevant i valid al situaiei din domeniul învmântuluiprimar i cel imnaial, trebuie întreprinse msuri în domeniul perfecionrii statisticii educaiei. Secer deniii eacte, metodoloii de calcul, proceduri de colectare i procesare a datelor ce in deabsena elevilor la lecii, abandonul colar, absena cadrelor didactice la lecii, înlocuirea cadrelor

didactice care, din diverse motive, nu pot preda leciile preconiate, recuperarea leciilor pierdute.

Ministerele de resort i alte orane ale administraiei publice centrale vor reviui numrul deindicatori statistici în domeniul educaiei, armoniându-l cu cel european i cel lobal. Pentru omonitoriare valid a evoluiilor din învmânt, se va reveni la ratele nete de înrolare, datelerespective ind accesibile tuturor factorilor interesai: prinilor, oranelor centrale i locale deadministrare public, comunitilor locale, cadrelor didactice, asociaiilor profesionale, societiicivile.

C 1.4. Accesul la educaie este în letur direct cu starea material a familiilor. Cu câtfamiliile sunt mai srace, cu atât riscul de nefrecventare a colii este mai mare. greuti deosebite

întâmpin familiile cu muli copii, în special, cele din onele rurale. n preent lipsesc mecanismeeciente de a auta efectiv astfel de familii, iar autorul modest care este acordat nu aune

întotdeauna la copil.



38

rd. Elaborarea unui mecanism de autorare a familiilor srace care au copii de vârst

colar, baat pe o letur direct dintre mrimea alocaiei i radul de frecventare al instituiei

de învmânt. O prim soluie ar instituirea unor burse de colariare, care se vor plti doar în

caurile în care copilul respectiv frecventea coala. Celtuielile respective trebuie introduse întru-

un articol distinct al buetului educaiei la nivel de unitate colar, primrie, raion/municipiu, stat.

C 1.5. Cu toate c în Republica Moldova celtuielile pentru sectorul educaiei, raportate

la numrul de elevi, sunt mai mari ca media european, utiliarea miloacelor respective este

inecient. Analia celtuielilor publice în învmânt relev faptul c o mare parte din ele sunt

direcionate pentru întreinerea ediciilor i plile comunale curente i mai puin pentru devoltarea

potenialului uman. şcolile nu au o autonomie nanciar, estionarea nanelor efectuându-se, de-

iure i de-facto, de ctre oranele administraiei publice locale.

rd. Remodelarea mecanismului de nanare a colilor, accentul punându-se pe

corelarea volumului de alocaii nanciare cu valorile indicatorilor de performan: cuprinderea

în învmânt, buna desfurare a procesului educaional, asiurarea cu manuale i suporturi

didactice, reultatele evalurilor eterne, incluiunea copiilor cu necesiti educative speciale

etc. Conferirea instituiilor de învmânt a statutului de persoane uridice cu drepturi depline,

asiurarea autonomiei nanciare a instituiilor de învmânt, acordarea deplinei puteri de deciie

în domeniul utilirii nanelor alocate.

C 1.6. n colile din Republica Moldova persist plile informale, efectuate de ctre

prini pentru leciile individuale, leciile suplimentare în rup, pentru fondul colii, pentru pa,

reparaii ale încperilor i sistemelor de înclire, eamene, perfectarea actelor de studii, cadouri

profesorilor, manifestri artistice colare i pentru note mai bune. Sumele pltite de prini sunt

semnicative i, conform estimrilor, depesc 13% din miloacele nanciare alocate de stat.

Cu toate c aut, într-o anumit msur, la ameliorarea strii ice a ediciilor colare, în

percepia cetenilor, plile informale îi pot deavantaa pe copiii care provin din familii srace i nu

contribuie la formarea unui mediu colar prietenos fa de copil. Mai mult ca atât, plile informale

creea premise pentru apariia corupiei i deumaniea procesul de studii.

rd. Elaborarea unor acte normativ-uridice ce ar relementa în mod eplicit, care

servicii i faciliti sunt oferite în cadrul unitilor colare ratuit de ctre stat i care pot instituite

din banii prinilor. Depersonaliarea contribuiilor fcute de prini prin crearea de fonduri

cu vrsminte anonime, fonduri ce ar estionate de consilii tutoriale din afara instituiilor de învmânt. Includerea în reulamentele colilor, ele de post, instruciunile de activitate a

stipulrilor orientate spre combaterea plilor informale.

Perfecionarea sistemului de raportare a caurilor de pli informale în cadrul instituiilor colare,

stabilirea responsabilitii cadrelor manaeriale i a celor didactice pentru perceperea unor astfel

de pli.

C 1.7. n poda eforturilor depuse pentru a diminua necolariarea, abandonul colar

i nefrecventarea leciilor, aceste fenomene se mai întâlnesc în sistemul de învmânt din

Republica Moldova. Eist o variant special, ascuns a necolaririi, când sub presiunea

colii i a autoritilor copilul este trimis de prini din când în când la lecii, pentru ca apois continue a absenta. Cauele necolaririi sunt multiple, cele mai frecvente ind lipsa

de supraveere din partea prinilor, care sunt plecai la munc peste otare, atitudinea



39

iresponsabil a unor prini, srcia. Mecanismele de depistare i de raportare a necolaririi

i a abandonului colar sunt imperfecte din punct de vedere uridic i reacionea cu întâriere,

nu orientea opinia pedaoic spre atraerea copiilor la coal. n unele cauri nici

cadrele didactice i manaerii colari nu depun suciente eforturi pentru a auta copiii care nu

frecventea coala.

rd. Perfecionarea cadrului leislativ în scopul stabilirii eplicite a responsabilitilor

tuturor prilor implicate în procesul educaional – prinii, unitile de învmânt, oranele

administraiei publice locale –, pentru combaterea fenomenelor necolaririi, abandonului i

nefrecventrii. Includerea în reulamentele de activitate a unitilor de învmânt i în ele

de post ale manaerilor colari a unor stipulri eacte viând raportarea i combaterea acestor

fenomene. Stabilirea unui sistem de burse colare pentru familiile defavoriate, mrimea i

perioada de plat ale crora vor leate în mod direct de frecvena colar a copiilor ce provin din

aceste familii.

C 1.8. Din caua unor stereotipuri sociale i a condiiilor ice inadecvate, doar

un numr foarte mic de copii cu necesiti educative speciale sau posibiliti ice limitate

frecventea unitile convenionale de învmânt. Opinia pedaoic, elevii, prinii i factorii de

deciie de nivel local i central susin îns ideea interrii acestor copii în instituiile convenionale

de învmânt. O atitudine mai reervat manifest unii prini i învtori/profesori în caul

copiilor infectai cu hIV/SIDA.

rd. Evaluarea strii tenice a ediciilor colare, în special a celor din localitile în care

eist instituii reideniale, i identicarea celora care necesit lucrri de reconstrucie în scopul

crerii condiiilor ice adecvate pentru copiii cu posibiliti ice limitate. Lansarea unor proiecte-

pilot în domeniul interrii acestor copii în instituiile convenionale de învmânt. Formareaopiniei publice în scopul ridicrii radului de toleran fa de copiii cu diabiliti, cu cerine

educative speciale, inclusiv fa de copiii infectai cu hIV/SIDA, elaborarea de suporturi didactice

cu tematica corespuntoare pentru învtori, profesori i prini.



40



41

2.1. impaCtul reformei CurriCulare

Un rol important în reorientarea colii ctre necesitile copiilor i ale asociaiilor de prini o are

reforma curricular iniiat în Republica Moldova la sfâritul anilor ´90. Ca repere strateice de

elaborare a curriculumului colar pentru învmântul primar, imnaial i liceal au fost stabiliteurmtoarele prioriti:

crearea unui climat de încredere în cadrul colii i, totodat, biuirea eclusiv pe–

ideile enerale din eterior, pe transformrile social-economice, ecoloice i culturale,

pe scimbrile fundamentale ale valorilor i convinerilor societii pentru realiarea

obiectivelor interioare;

raportarea curriculumului la tendinele moderne i la nalitile de perspectiv ale devoltrii–

învmântului în plan mondial, el ind privit drept standard educaional în sens lar;

raportarea politicii educaionale la valorile umane naionale i universale, la tradiiile–

sistemului autoton de învmânt care sunt valabile pentru reforma curricular.La elaborarea proramelor instructiv-educative colare perfecionate în sens curricular s-au luat în

considerare:

cerinele de formare a personalitii elevilor într-o societate democratic, dinamic, eibil;–

varietatea, nivelul i compleitatea intereselor personale, sociale i educaionale ale–

elevilor;

racordarea la structurile noi ale sistemului de învmânt, desconestionarea lor de–

informaie;

realia– rea sucient a coerenei verticale i oriontale, intra- i transdisciplinare.

CurriCulumul de bază

Curriculumul de ba a fost conceput ca un document relator, care include direciile ce determin

letura dintre procesul educaional i reultatele lui. n cadrul acestor direcii au fost elaborate

celelalte componente ale paradimei curriculare.

n ansamblu, Curriculumul de ba include obiectivele enerale ale învmântului, obiectivele

enerale transdisciplinare, obiectivele pe trepte i nivele, obiective ale ariilor curriculare, obiectivele

enerale ale disciplinei colare, planul-cadru de învmânt, standardele curriculare. n baaacestui document au fost elaborate noile manuale colare, concepia evalurii reultatelor colare,

iduri de proiectare i de aplicare a strateiilor didactice moderne.

dimensiunea 2:

eficacitatea nvăţării



42

CurriCulumul pe trepte de învăţământ

Curriculumul naional în Republica Moldova este elaborat pe trepte de învmânt: educaia

timpurie i precolar, învmântul primar, învmântul imnaial i învmântul liceal.

Curriculumul educaţiei timpurii şi preşcolare a fost elaborat i aprobat în form de dou documente

distincte – “Curriclumul educaiei copiilor în instituiile precolare de diferite tipuri” i „Curriculumul

precolar (Educaia i instruirea copiilor de 5–7 ani în rupele pretitoare)”. Ambele documente se

implementea asti în instituiile precolare din Republica Moldova.

Curriculumul învăţământului primar este preentat prin curricula disciplinelor colare limba de

instruire (român/rus, limbile minoritilor naionale ucrainean, u, bular), matematic,

limba strin, istorie, tiine, educaie muical, educaie tenoloic, educaie ic, art plastic,

educaie moral- spiritual.

Curriculumul învăţământului gimnazial este preentat prin curricula disciplinelor colare limba de

instruire (român/rus, limbile minoritilor naionale ucrainean, u, bular), limba rus,

matematic, limba strin, istorie, eorae, educaie muical, educaie tenoloic, educaie

ic, art plastic, tiine, informatic, cimie, bioloie, ic.

Curriculumul învăţământului liceal este preentat prin curricula disciplinelor colare limba de

instruire (român/rus, limbile minoritilor naionale ucrainean, u, bular), matematic,

limba strin, istorie, eorae, educaie ic, informatic, cimie, bioloie, ic.

Elaborarea i aprobarea consecutiv a documentelor curriculare pentru toate treptele de

învmânt a asiurat o abordare unitar a tuturor aspectelor metodico-didactice, o austare a

obiectivelor de instruire la necesitile de perspectiv ale elevilor i ale societii, orientarea clar a

manaerilor colari, cadrelor didactice i a prinilor ctre reultatele instruirii.

CurriCulumul disCiplinelor şColare

Curriculumul pe discipline colare concretiea principalele opinii de politic educaional i

transpune o anumit structur a curriculumului la nivelul unei discipline colare. Prin urmare,

curriculumul pe discipline colare se corelea cu elementele relatoare ale curriculumului de

ba.

Curriculumul unei discipline colare are urmtoarele compartimente: cadrul conceptual al discipli-

nei, obiective enerale sau obiective-cadru, obiective de referin, activiti de învare, coninuturi

recomandabile, suestii metodoloice, suestii de evaluare.

Obiectivele generale pe discipline deriv din idealul educaional al formrii personalitii i din

obiectivele pe arii curriculare i viea principalele cateorii de cunotine, capaciti i atitudini

care se structurea prin studierea unei anumite discipline. Acestea comport un anumit rad de

abstractiare, sunt urmrite de-a lunul anilor i servesc pentru formularea obiectivelor de referin.

Obiectivele de referinţă reies din obiectivele enerale ale disciplinei, se eprim în termeni de

aciuni concrete i repreint etape pariale i succesive ale atinerii obiectivelor enerale. Acestea



43

denesc ceea ce elevul trebuie s e capabil s înelea i s aplice la sfâritul unei perioade

prevute de curriculumul colar, urmresc proresul în aciiii de cunotine i de competene de

la un an de studiu la altul.

Activităţile de învăţare sunt incluse, de reul, în numr de 2–3 eemple pentru ecare obiectiv

de referin în parte. Acestea preint eperiene de învare i constituie un nucleu al unei uniti

oraniate didactic.

Conţinuturile sunt recomandabile, preint uniti de cunoatere resurs a învrii, miloace prin

care se urmrete atinerea obiectivelor care prevd formarea personalitii multilateral devoltate.

Coninuturile sunt elaborate în deplin corelare cu obiectivele de referin, inând cont de structura

loic a tiinei, de cultura naional i universal, de atitudinile sociale i credinele reliioase etc.,

de vârsta i potenialul copilului, de interesele i nevoile lui individuale i sociale.

Structurarea conţinuturilor este oraniat printr-un comple unitar de cunotine, capaciti i

atitudini sau sunt preentate tematic prin conturarea unui model didactic pentru disciplina colarconcret, destinate unor anumite tipuri de învare pentru a-l auta pe copil s învee ecient.

Sugestiile metodologice repreint recomandri privind proiectarea didactic de lun durat i

de scurt durat privind strateiile i tenoloiile didactice, privind activitile didactice, privind

formele i metodele de învmânt etc.

Sugestiile de evaluare repreint recomandri privind strateiile enerale ale evalurii, evaluarea

formativ/sumativ privind metodele i tenicile de evaluare, coneiunea invers, sunt aduse

eemple concrete de teste.

n ansamblu, pe durata implementrii reformei curriculare, au fost elaborate circa 200 decurriculumuri la toate disciplinele colare, pentru toate treptele de învmânt. Documentele

respective au fost traduse în limba rus i în limbile minoritilor naionale ucrainean, u,

bular, ind accesibile atât cadrelor didactice, cât i prinilor.

planul-Cadru de învăţământ

Planul-cadru de învmânt a fost elaborat i aprobat ca un document relator strateic, care

are drept funcie principal structurarea formal a sistemului de învmânt în ceea ce privete

relaiile dintre componentele sale: nivele, arii curriculare, obiecte de studiu, sceme orare etc.

Planul-cadru pentru învmântul primar, imnaial i liceal urmrete urmtoarele obiective:

asiur formarea personalitii în raport cu potenialul acesteia i cerinele societii–

democratice;

viea instituirea învmântului în perspectiva educaiei continue, a interdisciplinaritii i–

curriculumului ca concept;

asiur coerena curricular între nivelele i treptele colare, stabilete un numr minim de–

discipline i ore pe sptmân la ecare clas;

stabilete curriculumul-nucleu (minimumul de discipline i ore) i curriculumul la deciia–

colii (maimumul de discipline i ore), curriculumul opional;

ofer posibilitatea de a ecilibra ponderea disciplinelor colare în cadrul sistemului–

educaional, de a intera disciplinele colare pe vertical i oriontal (principiul

compleitii);



44

racordea disciplinele colare la– obiectivele educaionale i particularitile ioloice,psioloice i conitive ale elevilor (învmânt primar, imnaial);presupune stabilirea unui numr ecilibrat de discipline colare i de uniti de timp, care ar –

crea o situaie de învare mai productiv la nivelul potenialului propriu al elevilor (principiul

desconestionrii);viea realiarea dreptului ecrui elev la valoricarea maim a potenialului propriu în–

ritmul propriu (principul ealitii anselor);include numrul minim i maim de ore pentru ecare disciplin, tip de coal, an de studiu–

(principiul eibilitii i centralirii), asiurând libertatea instituiei de a-i elabora scemaorar.

Astfel, planul-cadru implementat în învmântul secundar eneral include:

nucleul invariant – numrul de ore i discipline obliatorii pentru toi elevii i toate tipurile de colipreuniversitare, menit s asiure standardul minim obliatoriu.

arii curriculare – seturi de discipline colare, clasicate în baa domeniului de cunoatere i tipurilor

de activiti “apropiate”;

curriculum la decizia şcolii – aleerea disciplinelor i numrului de ore pân la numrul de oremaim;

curriculum opţional – numrul de discipline opionale prevute pentru deciia colii;

schema orară – planul-cadru de învmânt concretiat la nivelul clasei (variant).

Planul-cadru propune circa 70 de discipline opionale, care pot selectate în afara nucleului

invariant, cu condiia s nu se depeasc numrul maim de ore pe sptmân la ecare clas.Disciplinele opionale sunt orientate la formarea unor capaciti care nu pot structurate doar prinaportul unei sinure discipline. Aceste discipline vor lri domeniile de cunoatere, vor crea situaiinoi de aprofundare a cunoaterii în cadrul ariei curriculare, vor realia interesele i aptitudinileelevilor, vor asiura treptat orientarea profesorilor spre realiarea interdisciplinaritii în cadrul învrii. Din momentul aleerii, disciplinele opionale devin discipline obliatorii.

Metodoloia de implementare a planului-cadru în învmântul primar i imnaial este i ea unanou. n baa planului-cadru pentru clasele I–Ix se perfectea scema orar pentru oraniareaprocesului educaional al ecreia dintre clase.

Scemele orare din ecare coal sunt elaborate de Consiliul de Administraie al colii înbaa evalurii resurselor umane i materiale i a consultrii cadrelor didactice, asiurându-serespectarea opiunilor profesorilor, prinilor i elevilor. Scemele orare trebuie s conin cel puino disciplin opional.

n baa orelor opionale se pot realia:

opionale derivate dintr-o disciplin colar, ca aprofundare a acesteia (etinderi),–

prin suplimentarea numrului de ore maim admis în vederea atinerii unor obiectivesuplimentare la curriculumul obliatoriu;opionale în calitate de teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse în–

prorama curricular obliatorie (etinderi);discipline opionale recomandate pentru ecare arie curricular;–

discipline opiona– le propuse de coal.



45

Disciplinele opionale sunt indicate cu titlu orientativ, pentru ecare arie curricular; colile pot

propune cursuri opionale, cu aprobarea Direciilor raionale/municipale de învmânt, fr a

depi numrul de ore aprobate prin planul-cadru de învmânt. Disciplinele opionale pot

realiate pe parcursul unui an, al unui ciclu curricular i/sau al unei trepte de învmânt.

Disciplinele opionale pot realiate pe clase sau pe rupuri a câte 10–15 elevi, în funcie deposibilitile colilor i opiunile elevilor.

Vom meniona faptul c implementarea noilor abordri de proiectare i implementare a planului-

cadru pentru învmântul primar i cel imnaial repreint doar un prim pas în direcia

apropierii colii de copil, adaptrii procesului de studii la particularitile individuale ale ecrui

elev, descentralirii sistemului educaional i creterii rolului colii în luarea deciiilor. n poda

faptului c „mara de libertate” a planului-cadru este înc relativ mic, colile putând alee

dintr-un numr de ore ce repreint doar 10–15% din numrul total de ore, aceste abordri

stimulea iniiativa elevilor, prinilor i a comunitilor locale, consolidea tendinele de

trecere la un învmânt formativ, centrat pe necesitile copiilor.

asigurarea didaCtiCă a proCesului de studii

Activitile de implementare a Curriculumului colar s-au derulat odat cu implementarea

manualelor colare i idurilor pentru profesori. Astfel, au fost editate 113 titluri de manuale

de ba i 86 de iduri ale profesorului în învmântul primar i imnaial. Concomitent cu

asiurarea instituiilor de învmânt cu manuale noi a fost creat un nou mecanism de reeditare

a acestor manuale. n acest contet a fost elaborat i implementat scema de înciriere

a manualelor, conceput ca un proces durabil de acumulare a miloacelor bneti pentru

autonanarea manualelor peste 3–4 ani.

Drept urmare, pentru prima dat Republica Moldova i-a creat propria pia de manuale colare

în baa principiului de concurs i concuren, s-au format colective profesioniste de autori de

manuale, s-au consolidat eperienele poitive ale editurilor naionale în producerea manualelor

colare.

Concepia iniial a scemei de arend a manualelor s-a baat pe faptul c anume prinii, cu

ecepia instituiilor reideniale, vor acoperi toate celtuielile leate de elaborarea, editarea i

distribuirea manualelor. Conform scemei, statului i-a rmas doar funcia de selectare a manualelor

propuse de edituri, de administrare a fondurilor respective, colectate de la prini, i de estionarea procesului de distribuire a manualelor în coli. Evident, o astfel de abordare nu corespundea în

deplin msur principiului c învmântul de ba este ratuit i crea impedimente în asiurarea

cu manuale a copiilor ce proveneau din familiile defavoriate.

n scopul facilitrii accesului copiilor din familiile defavoriate la studiile de ba, în scema de

înciriere au fost introduse anumite modicri, care permiteau autoritilor locale s scuteasc

familiile defavoriate sau cele cu muli copii de plata pentru arenda manualelor. Ulterior,

autoritile au propus anularea consecutiv a plilor pentru arenda manualelor, iar acest proces a

i început pentru manualele destinate învmântului primar.

Analia datelor statistice referitoare la asiurarea colilor convenionale din Republica Moldova cumanuale i iduri pentru cadrele didactice demonstrea c în preent toi elevii din învmântul

primar i cel imnaial dispun de manualele prevute de curriculumul colar în vioare.



46

Cu reret, situaia este cu totul alta în caul manualelor destinate copiilor cu necesiti educative

speciale. Pân în preent problema respectiv nu a fost formulat eplicit în documentele de politici

educaionale, iar buetele sistemului de învmânt nici nu prevd alocri pentru elaborarea,

tiraarea i distribuirea unor astfel de manuale.

Ce ne împiediCă să avem un CurriCulum prietenos faţăde CopilDin punctul de vedere al cerinelor înaintate fa de colile prietenoase copililor, implementareanoului Curriculum colar a fost însoit de anumite diculti, ivorâte, în principal, din caracterulecesiv de teoretiat al acestuia. Principalele diculti i constrîneri ale Curriculumului colar,implementat în preent în sistemul educaional din Republica Moldova, sunt:

incertitudinea în modul de repartiare a materiilor pe cateoriile „eneral obliatoriu”,–

„opional”, „la deciia colii”, fapt ce limitea libertatea elevilor i prinilor de a opta pentruanumite materii de studiu;disproporia dintre volumul materiilor ce trebuie studiate i duratele de timp alocate–

predrii-învrii, fapt ce duce la suprasolicitarea copiilor, în special a celor ce întâmpindiculti la studierea anumitor discipline;framentarea ecesiv a disciplinelor colare, numrul mare al acestora, orarul–

supraîncrcat;oportuniti limitate pentru elevi i prini de a alee disciplinele de studiu, a coninuturilor –

acestora, a formelor respective de evaluare;proramele colare i metodele de evaluare continu s e încrcate cu informaii–

ce trebuie doar reproduse de ctre copil, în detrimentul activitilor de devoltare a

capacitilor, structurrii atitudinilor i valorilor necesare educaiei copiilor;informaiile, multe cum sunt, uneori nu sunt relevante din punctul de vedere al interesului–

elevilor i necesitilor de perspectiv ale pieii muncii; ele nu sunt relevante nici pentruformarea pe termen lun a tinerilor, lucru pe bun dreptate reproat de acetia autorilor deCurriculum;sunt înc preponderente cunotinele de tip academic, teoretic, din acest motiv aspectele–

de învare funcional au de suferit; elementele de „cunoatere” procedural rmân încontinuare nesemnicative;corelarea dintre obiectele de studiu este una foarte slab, din care cau elevii i cadrele–

didactice se confrunt cu incoerene reu de depit cu resursele modeste de care dispun

colile;eist rupturi evidente între ceea ce scriu proramele colare i ceea ce se întâmpl în–

realitatea clasei;deseori se întâmpl ca proramele s e moderne, ele s cuprind obiective clare,–

instruciuni solide de demers didactic, îns abordarea lor în clas s e centrat eclusivpe coninuturi, cauele principale ind conservatorismul i nivelul insucient de pretireal cadrelor didactice.

2.2. evaluarea şcolarăIntroducerea curriculumului ca document normativ i instrument didactic-educaional de ba are-poiionat demersul educaional de la comunicarea-însuirea de valori la formarea însuirilor de personalitate, obiectivele curriculare ind formulate, în cea mai mare parte, în termeni decompetene. Evaluarea colar acionea în domeniul nalitilor educaiei, dar este contribuabili la formarea acestora.



47

Evaluarea colar modern îi refu rolul de sperietoare, nu admite ca obiect de evaluare decât

ceea ce a fost predat i învat, îl aut pe elev s-i descopere potenele de învare, formare i

devoltare, s se autoidentice – problema cea mai important pentru adolescenii contemporani i

dintotdeauna –, prin aceste aciuni oferindu-se ca factor denitoriu al libertii în educaie.

Cadrul ConCeptual al evaluării şColare în republiCamoldova

Democratiarea învmântului, reconceptualiarea interaciunii elevului cu profesorul, reformele

educaionale, o nou viiune asupra locului evalurii în educaie, lipsa unor documente interatorii

referitor la evaluare, iar, pe de alt parte, cercetrile teoretice i pe teren, care au developat

problemele practicii evalurii, toate în ansamblu au impulsionat apariia unui document important

pentru Republica Moldova – Concepţia evaluării rezultatelor şcolare.

Acest document preint cadrul conceptual eneral pentru instituirea unui nou sistem naional de

evaluare colar, pentru elaborarea actelor leislative i normative ale evalurii colare; pentru

re-conceptualiarea evalurii pe discipline colare, pentru elaborarea/selectarea/combinarea/

aplicarea instrumentelor i metodoloiilor enerale i specice de evaluare, precum i pentru

diversele activiti de evaluare colar în învmântul eneral; ofer suestii pentru interaliarea

sistemului naional de evaluare în sistemul mondial de evaluare colar; suerea repere pentru

formarea profesional iniial i continu a cadrelor didactice colare, pentru cercetri i devoltri

teoretico-eperimentale ulterioare ale domeniului evalurii colare. Valoarea documentului

viat const în preentarea unor repere epistemoloice, care permit specialitilor teoreticieni i

practicieni comunicarea într-o limb terminoloic unic.

Ideea denitorie a Concepiei corespunde pedaoiei contemporane, centrate pe elev, pe

abordarea olistic i participarea la propria formare. Concepia persist asupra trecerii de la

„aprecierea „nivelului de cunotine” i al „priceperilor” elevilor, înelese ca aciiii statice nale

(socioloiante, deseori disparate, irelevante pentru elevi i interpretate doctrinar), de la aprecierea

ca sanciune – la o evaluare formativ-productiv, interaliat teleoloic, aioloic i tenoloic,

conform trebuinelor individuale de autoidenticare i formare/devoltare (de cunoatere,

profesionale i culturale-spirituale) ale elevilor i demersurilor social-economice i cultural-spirituale

ale comunitii naionale i celei mondiale, evaluare în care elevul se produce ca subiect activ alpropriei formri i autoevaluri. Constatm c tea central a Concepiei coincide cu principiile

colilor prietenoase fa de copil. Documentul promovea o nou viiune a funciilor evalurii prin

raportul deosebit dintre evaluarea normativ i cea formativ.

Conform Concepiei, la evaluarea reultatelor colare se va lua în considerare trei indicatori

pedaoici complementari:

progres– ul şcolar, stabilit prin raportarea elevului/clasei de elevi/unitii colare la

caracteristicile formate/devoltate anterior prin educaie i consemnate la ultima evaluare;

ecienţa educativă– , determinat prin raportarea reultatelor colare obinute la obiectiveleeducaionale enerale i specice, stabilite de curricula colar, i la cele operaionale,

elaborate de educator/învtor/profesor;



48

ecienţa şc – olară (a colii), certicat prin raportarea reultatelor colare la resurseleeducative ale clasei/colii/familiei/comunitii/societii.

Documentul eaminat este la momentul actual unicul act în care evaluarea reultatelor colare este plasat în sistemul de evaluare educaional în învmântul eneral (evaluarea

curriculumului, personalului didactic, procesului didactic-educativ, instituiei de învmânt), iconsiderat subsistemul central, deoarece evalurile în celelalte subsisteme utiliea date,informaii, recomandri i deciii obinute/elaborate prin evaluarea reultatelor colare.

Analia Concepiei evalurii reultatelor colare din punctul de vedere al unei coli prietenoasecopiilor a relevat coincidena acestui document cerinelor CFS, viiunilor moderne ale tiinelor educaiei referitoare la funciile evalurii, principiile i metodoloia promovat, la rolul de spriina personalitii în devenirea sa. Implementarea concepiei ar enera modicri poitive la nivel

de sistem în învmântul din Republica Moldova.

evaluările externe: pro şi Contra

Un rol important în asiurarea ecacitii i ecienei procesului de instruire îl au datele furniatede evalurile din cadrul eamenelor de absolvire. n procesul reformrii sistemului educaional, înRepublica Moldova a fost implementat un nou sistem de evaluare a reultatelor colare, armoniatcu eperiena internaional în domeniu. Acest sistem se deosebete de formele anterioare deevaluare colar prin elaborarea unor instrumente de evaluare de calitate i prin modul etern deoraniare a evalurilor. Conform inteniilor autoritilor, noul sistem va asiura ca aceste evaluris e:

corecte pentru toi candidaii, s asiure anse eale de participare i de succes pentru toi–

elevii;adecvate proramelor colare, adic s reecte prevederile curriculei;–

eacte i dele / credibile (consistente);–

informative pentru toi cei interesai – elevi, prini, cadrele didactice i manaeriale,–

responsabilii de la direciile raionale/municipale de învmânt i minister;eciente în folosirea resurselor de timp, resurselor umane i nanciare.–

n opinia factorilor de deciie din sectorul educaiei, reformarea modului de oraniare idesfurare a evalurilor nale va asiura atinerea celor trei scopuri de ba, puse în faaeamenelor: certicarea, selecia i furniarea informaiilor privind calitatea educaiei.

n plan intern, obiectivele maore ale evalurilor eterne, oraniate de Ministerul Educaiei iTineretului sunt:

stabilirea dianoei situaiei din sistemul educaional – cunoaterea nivelului de realiare–

a obiectivelor coninute în curriculumul colar, evidenierea factorilor i cauelor care auenerat situaia constatat;pronoarea probabilistic a valorii i nivelului performanelor pe care ar putea s le obin–

elevii în urmtoarea treapt de instruire;optimiarea procesului de predare-învare în urma– feedbak -ului obinut;identicarea factorilor care inuenea ecacitatea i eciena învmântului în plan–

socio- i macroeconomic, fapt ce va permite factorilor de deciie s formulee politici

privind devoltarea i perfecionarea sistemului educaional;utiliarea reultatelor obinute în cadrul evalurilor eterne pentru promovarea/înscrierea la–

treapta urmtoare de învmânt.



49

n plan etern, obiectivele autoritilor din sectorul educaiei viea recunoaterea internaionala actelor de studii din ara noastr i facilitarea proceselor de comparare a reultatelor evalurilor naionale cu reultatele evalurilor internaionale.

Noua metodoloie se baea pe obiectivele de evaluare ce deriv din obiectivele curriculare. Deasemenea, autoritile au iniiat procedurile de elaborare a standardelor de evaluare, menite sasiure un cadru unitar pentru toate instituiile implicate în evaluarea colar.

Vom meniona faptul c introducerea formelor eterne de evaluare a provocat în societate reaciicontradictorii, mai muli elevi, prini i cadre didactice eprimându-i deacordul cu reformelepromovate de autoriti. Principalele obiecii împotriva caracterului etern al evalurilor colaresunt:

evalurile eterne presupun transferul copiilor în alte uniti de învmânt, fapt ce creea–

un disconfort psioloic, mai muli copii ind supui unor factori de stres;

cadrele didactice care au învat copiii pe parcursul a mai multor ani cunosc mai bine–potenialul acestora i pot da note obiective, pe când în caul evalurilor eterne persistun factor semnicativ de aard;oraniarea unor evaluri eterne eprim, într-o form voalat, neîncrederea statului în–

propriile cadre didactice, „eliminându-i” din cea mai important activitate – acordarea denote;prevalarea modului de eaminare în form scris, cu autorul testelor, nu contribuie în–

deplin msur la valoricarea întreului potenial al ecrui copil, reorientea eleviide la activitile creatoare la cele de „bifare” mecanic a unor variante de rspunsuriconvenionale;elaborarea i multiplicarea testelor în mod centraliat, doar o sinur variant pentru–

întreaa ar, creea premise pentru “comercialiarea” acestora;corectarea tuturor lucrrilor scrise în mod centraliat de ctre o sinur comisie,–

desemnat de ctre minister, eclude prinii din procesul de monitoriare a eamenelor ifavoriea corupia.

relevanţa evaluării: deziderate şi realităţi

Societatea, repreentat prin autoritile publice, cadre didactice, prini i copii, are necesitatea

i dreptul de a informat în mod veridic despre relevana reultatelor colare în raport cu efortul

uman i nanciar depus. Astfel, prin esen, activitile de evaluare ar trebui s stabileasc:

radul de realiare al obiectivelor educaionale (enerale, de referin, operaionale etc.);–

radul de realiare al obiectivelor curriculare la nivel eneral sau individual;–

aria de obiective insucient realiate, aria (calitativ i cantitativ) de instituii sau/i elevi–

cu probleme de realiare a acestor obiective;

cauele realirii insuciente a anumitelor obiective;–

modalitile de depire a problemelor ce in de realiarea obiectivelor educaionale;–

informarea opiniei publice viavi de ecacitatea educaiei.–

Este cunoscut faptul c în Republica Moldova ecacitatea învmântului este msurat, în primul

rând, prin reultatele obinute de elevi în cadrul evalurilor nale la absolvirea învmântului

primar, imnaial i liceal. Evident, cea mai important problem a evalurii este relevana ei,sau, cu alte cuvinte, dac reultatele evalurii repreint anume radul de realiare al obiectivelor

educaionale.



50

Conform actelor normative în vioare ce relementea modul de oraniare i desfurare a

evalurilor nale, evaluarea propriu-is include urmtoarele etape:

elaborarea testelor;–

administrarea testelor;–corectarea testelor i stabilirea numrului de puncte, acumulat de ecare elev;–

convertirea punctelor acumulate de ecare elev în nota respectiv.–

Testele de evaluare sunt elaborate în mod centraliat de ctre minister i „trebuie s aib un rad

mediu de dicultate”. Punctele alocate ecrui item sunt stabilite de ctre elaboratorii de teste.

Scema de convertire a punctelor acumulate de ecare elev în nota respectiv este stabilit de

minister.

Din analia modului de evaluare observm c reultatele evalurilor nale, mai eact, notele

respective, nu reect în deplin msur radul de realiare al obiectivelor educaionale, întrucât:

testul ca atare este conceput ca având un nivel mediu de compleitate, fapt ce nu le–permite elevilor cu performane înalte la învtur s-i demonstree cunotinele i

capacitile, reolvând itemi cu un nivel mai înalt de dicultate;

nu eist o metodoloie eplicit de elaborare a scemei de notare, scemele utiliate în–

procesul ecrei evaluri ind „austate” la statisticile curente ce caracteriea distribuia

punctelor acumulate de elevi în procesul eaminrii.

n consecin, nota, aa cum este ea dat în preent, nu reect în deplin msur succesele

sau insuccesele elevului în raport cu anumite obiective de evaluare. De eemplu, ce înseamn

nota „8”, obinut de elev în cadrul unei evaluri nale? Este o realiare a tuturor obiectivelor „pe

8”, sau e o medie între „10” la unele obiective i „6” la altele? Dac e aa, atunci care sunt acele

„altele”?

n acelai contet, dac scorul maim al unui test este de 100 de puncte, iar scara de notare

prevede c pentru 80–100 de puncte acumulate de elev se d nota „10”, care este radul de

realiare al obiectivelor educaionale? Cine i cum ia deciia ca nota „10” s se dea pentru 80–100

de puncte acumulate? Dar ce se întâmpl dac oranul care ia deciia este interesat ca sectorul

educaiei s aib succese „rsuntoare” i stabilete c pentru nota „10” sunt suciente 50–100 de

puncte acumulate?

Prin urmare, se impune o modicare esenial a sistemului de evaluare a reultatelor colare,

accentul punându-se pe relevana i validitatea datelor obinute.

faCtorii Ce influenţează efiCaCitatea învăţării

n ansamblu, conform reultatelor eamenelor de absolvire, maoritatea absolut a elevilor

naliea cu succes învmântul imnaial, rata eecurilor variind în intervalul 1%–5%. Astfel, la

eamenele de absolvire a imnaiului, sesiunea 2007, la limba de instruire rata promovrilor a fost

de 99%, la matematic – de 95%, iar la ic – de 97%.

n acelai timp, calitatea instruirii, msurat prin notele luate de elevi, este cu mult mai modest,

notele medii variind în intervalul 6,9–7,4 (Figura 7 ). Cea mai oas not medie a fost înreistrat

la ic (6,9), iar cea mai înalt – la limba de instruire (7,3). Remarcm faptul c în caul Arieicurriculare Matematic i ştiine ponderea notelor mici este mai mare, ceea ce impune o reviuire

a modului de predare-învare a acestor discipline colare.



51

Figura 7.

Rezultatele examenului de absolvire a gimnaziului (sesiunea 2007)

1%

8%

21%

23%

15%

4%5%

15%

8%

28%

19%

22%

20%

13%

0%

10%

20%

30%

1-4 5 6 7 8 9 10

(alolingvi)

s: Aenia de Evaluare i Eaminare, 2007

Calitatea instruirii depinde de mai muli factori, principalii din ei ind tipul instituiei de învmânt

(coal primar, imnaiu, coal medie, liceu), mediul de reedin (rural, urban), calicarea

cadrelor didactice (rad didactic superior, unu sau doi, fr rad didactic). Importana factorilor

nominaliai asupra calitii instruirii deriv din datele preentate în Tabelul 6 .

Tabelul 6.Gradul de realizare al testelor de evaluare de către elevi (evaluare nală, anul 2007)

l â, c 4-

m, c 4-

m, c 9-

Elevii din colile din mediul rural 73,1% 69,8% 59,2%

Elevii din colile din mediul urban 82,8% 83,7% 63,3%

Elevii din liceu 78,6% 80,1% 62,2%

Elevii din colile medii 74,4% 72,3% 60,2%

Elevii din imnaii 72,3% 69,0% 57,3%

Elevii din colile primare 81,0% 82,1% ...

Elevii din instituiile reideniale 71,4% 68,1% ...

Elevii învai de o persoan cu rad di-dactic superior 86,1% 93,4% 70,3%

Elevii învai de o persoan cu rad

didactic unu 83,6% 86,4% 65,5%Elevii învai de o persoan cu raddidactic doi 75,8% 75,3% 61,9%



52

l â, c 4-

m, c 4-

m, c 9-

Elevii învai de o persoan fr raddidacic 74,7% 72,3% 55,2%

m 75,7% 75,3% 60,0%

s: Studiul “Evaluarea reultatelor colare”, Institutul de Politici Publice, 2007

Din analia datelor preentate în Tabelul 6 reult c în caul claselor primare radul de realiare

al testelor varia semnicativ în funcie de mediul de reedin, aunând la o diferen de

13,9 puncte procentuale. n caul imnaiilor aceast diferen este mult mai mic – 4,1 puncte

procentuale.

Se atest anumite variaii i în funcie de tipul instituiei de învmânt, în caul claselor 1–4

atestându-se performane mai bune decât în instituiile de învmânt de un nivel superior. gradulde realiare al testului la matematic la absolvirea clasei a 4-a în colile primare este mai mare

cu 13,0 puncte procentuale decât în clasa respectiv în imnaii, fapt ce repreint un arument

convintor în favoarea separrii manaementului educaional pe trepte i nivele de învmânt.

Dup cum era i de ateptat, inuena cea mai mare asupra radului de realiare al testelor o are

calicarea cadrelor didactice care predau în clasele/disciplinele respective. Astfel, în caul claselor

primare, radul de realiare al testului de ctre elevii învai de ctre o persoan cu rad didactic

superior este cu 11,4 puncte procentuale mai mare decât în caul persoanelor fr rad didactic.

n caul studiilor imnaiale, aceast diferen este i mai mare, atinând valoarea de 15,1 puncte

procentuale.

Menionm faptul c în caul învmântului primar, radul de realiare al testelor de ctre copiii

din instituiile reideniale este mai mic decât în instituiile convenionale de învmânt.

efiCienţa învăţării prin prisma evaluărilorinternaţionale

Pe parcursul anilor de independen, Republica Moldova a participat la urmtoarele evaluri

internaionale:

TIMSS 1999 i TIMSS 2003 – A Treia Cercetare Internaional la Matematic i ştiine/

Tendine Internaionale în Studierea Matematicii i a ştiinelor, în cadrul creia au fost evaluate

performanele elevilor din clasele a 4-a i a 8-a la matematic i tiine. Menionm c din lipsa de

miloace nanciare, Republica Moldova nu a participat la testarea-pilot TIMSS 1999 i testrile în

clasa a 4-a, fapt ce ar putut s inuenee reultatele evalurii propriu-ise;

PIRLS 2001 i PIRLS 2006 – Succesul Copilului la Citire, în care au fost evaluate abilitile elevilor

din clasa a 4-a de a citi i a înelee un tet.

Participarea rii noastre la evalurile internaionale descide noi oportuniti pentru:

implementarea de noi metode de evaluare, aprobate pe plan internaional;–



53

creterea relev– anei i validitii reultatelor evalurii, care devin comparabile cu succesul

elevilor din toate rile participante la proiect;

efectuarea de studii comparative a standardelor educaionale i, în special, a celor de–

evaluare, cu standardele respective din alte ri;

cunoaterea i implementarea tenoloiilor de testare orientate spre necesitile copiilor;–

aderarea la un sistem internaional de evaluare care ofer metodoloii moderne i date–

statistice relevante din toate rile participante la proiect;

devoltarea i consolidarea potenialului uman i a cadrului instituional destinat evalurii–

performanelor colare.

La matematică, clasa a 8-a, reultatele elevilor din Republica Moldova (460 de puncte),

demonstrate în cadrul evalurii TIMSS 2003 (Figura 8 ), sunt clasate lân media internaional

(466 de puncte). Vecinii Republicii Moldova în clasament sunt Ciprul (459 de puncte) i Norveia

(461 de puncte). Primul loc în clasament este ocupat de Sinapore – 605 puncte, iar ultimul de

Africa de Sud – 264 de puncte.

La ştiinţe, clasa a 8-a, reultatele elevilor din Republica Moldova (472 de puncte) sunt, în mare

msur, similare celor de la matematic: media internaional este de 473 de puncte, vecinii

Republicii Moldova în acest clasament sunt România (468 de puncte) i Iordania (475 de puncte).

Primul loc este ocupat de asemenea de Sinapore – 578 de puncte, iar ultimul de Africa de Sud –

244 de puncte.

Remarcm faptul c, comparativ cu anul 1999, în caul evalurilor din anul 2003, la matematic

Republica Moldova a înreistrat un scor cu 9 puncte mai mic, iar la tiine – un scor cu 13 puncte

mai mare. Aceste tendine ne demonstrea c reultatele reformelor din sistemul de învmânt

din ara noastr nu au înc un caracter durabil.

Figura 8.

Rezultatele evaluărilor internaţionale TIMSS 2003, clasa a 9-a

s: International Association for te Evaluation of Educational Acievement, 2004



54

Figura 9.

Rezultatele evaluărilor internaţionale TIMSS 2003, clasa a 4-a

594

532510 504

339

495

530 536516

503518529

314

489496

480

526

565

200

250

300

350

400

450

500

550

600

s: International Association for te Evaluation of Educational Acievement, 2004

O situaie similar se atest i în caul evalurilor TIMSS 2003 pentru clasele a 4-a (Figura 9),

îns tendinele nu pot stabilite, întrucât în anul 1999 clasele respective din Republica Moldova

nu au participat la testri.

Evalurile internaionale PIRLS 2001 i PIRLS 2006 cercetea capacitatea copilului de a

acumula informaii prin citire i de a o utilia cu succes în practica de toate ilele. n procesul

de devoltare intelectual a copilului, capacitatea de a citi este considerat ca ind una

fundamental, care-i ofer posibilitatea de a înva, de a proresa. Clasamentele în caul

evalurilor internaionale PIRLS 2001 i PIRLS 2006 (Figura 10 ) nu difer cu mult de cele din

TIMSS 1999 i TIMSS 2003, Republica Moldova înreistrând scoruri ce practic coincid cu media

internaional.

Ciar dac scorul înreistrat de Republica Moldova în anul 2006 este cu 8 puncte mai mare decâtcel din anul 2001, din punct de vedere statistic, aceast cretere este nesemnicativ, fapt ce

conrm o dat în plus ipotea c reultatele reformelor din sistemului de învmânt din ara

noastr nu au înc un caracter durabil.



55

Figura 10.

Rezultatele evaluărilor internaţionale PIRLS 2001 şi PIRLS 2006

550 542 553

215215

350

565

500 500499492

528

500498511

540547

539

489

323

300

400

500

600

s: PIRLS 2006 International Report

Menionm faptul c o confruntare direct a reultatelor evalurilor internaionale cu reultatele

evalurilor naionale este imposibil din urmtoarele considerente:

în caul evalurilor TIMSS testarea se face la nele clasei a 8-a, pe când în Republica–

Moldova evalurile naionale se fac la sfâritul clasei a 9-a;

subiectele propuse în caul evalurilor internaionale sunt, în linii mari, mai simple ca cele–

utiliate în caul evalurilor curente i nale din sistemul de învmânt din Republica

Moldova.

S-ar prea c în caul unor subiecte de evaluare mai simple i în condiiile unui nivel înalt de

promovare, atins în învmântul primar i cel imnaial din Republica Moldova (95–99%),

reultatele rii noastre la evalurile internaionale ar trebui s e foarte bune. Situaia este,

îns, de alt natur.

Astfel, conform evalurilor PIRLS 2006 , doar 3% din elevii din Republica Moldova atin

performana de citire „nivel avansat”, 20% atin performana „nivel înalt”, 41% atin performana

„nivel intermediar” i 24% atin performana „nivel os”, iar punctaul a 9% din elevi este sub

valoarea punctului de referin „nivel os”.

O situaie similar se atest i în caul evalurii TIMSS 2003. La matematic punctaul a 12% de

elevi din clasa a 4-a i a 23% de elevi din clasa a 8-a este sub valoarea punctului de referin „nivel

os”, iar la tiine cota acestor elevi este de, respectiv, 14% i 17%.

Prin urmare, ministerul de resort, în strâns cooperare cu specialitii din domeniile devoltriicurriculare i evalurii performanelor colare, va trebui s stabileasc cauele acestor diverene

i s armoniee procedurile de evaluare din Republica Moldova cu cele internaionale.



56

2.3. formarea profesională a caDrelordidaCtiCe

ntrucât în Republica Moldov instituiile de învmânt nu sunt oraniate ca entiti distincte

pentru ecare nivel de învmânt, obinerea unor date statistice care s-ar referi doar la

învmântul primar sau cel imnaial este practic imposibil. n consecin, formarea profesional

a cadrelor didactice va analiat în baa datelor statistice ce se refer la colile primare (clasele

1–4), imnaii (clasele 1–9), coli medii de cultur eneral (clasele 1–11) i licee (clasele 1–12).

Cadrele didaCtiCe din învăţământul general

n instituiile de învmânt activitatea aenilor educaionali la nivel de unitate colar este

relementat de urmtoarele acte normative: Leea învmântului, Statutul-tip al instituiei de

cultur eneral, Reulamentul privind oraniarea i funcionarea liceelor, reulamentele de

atestare a cadrelor didactice i manaeriale.

n scopul crerii în instituiile de învmânt a unui mediu prietenos pentru copil, actele normative în

vioare prevd eplicit obliaiunile cadrelor didactice. Astfel, cadrul didactic trebuie:

s studiee planurile de învmânt, proramele analitice, manualele colare i literatura de–

specialitate;

s întocmeasc planicarea calendaristic semestrial;–

s fac proiecte didactice sau scie de proiect pentru lecii;–

s realiee orele de predare la clas;–s asiure ecacitatea procesului instructiv-educativ;–

s stimulee activitatea independent, iniiativa, capacitile creative ale elevului;–

s asiure securitatea vieii i sntatea elevilor în cadrul leciilor i activitilor –

etracolare;

s oraniee i s desfoare concursurile colare;–

s participe la activitile catedrelor metodice, ale consiliului profesoral;–

s participe la edinele i activitile consiliului de administraie când este solicitat;–

s oraniee i s desfoare orele de dirienie;–

s oraniee meditaii i consultaii cu elevii la disciplina predat;–

s colaboree cu familiile elevilor;–

s-i îmboeasc în permanen pretirea în domeniul specialitii, psiopedaoiei,–

metodicii predrii disciplinei;

s participe la activitile de perfecionare oraniate în coal i în afara colii;–

s-i onoree toate obliaiunile prevute în a postului.–

n scopul promovrii în carier, cadrele didactice sunt supuse conrmrii în funcie i pot

pretinde la rade didactice. Conrmarea în funcie i conferirea radelor didactice se efectuea

conform unui Reulament aprobat de Ministerul Educaiei i Tineretului. Pe parcursul anilor,

acest reulament a suferit numeroase modicri (redaciile 1999, 2000, 2001, 2003, 2006),

fapt ce reect atât reformele care au loc în sistemul educaional, cât i imititudinea factorilor

de ordin politic. n poda scimbrilor dictate de conunctura politic, Reulamentul învioare stipulea conrmarea în funcie i acordarea radelor didactice în baa competenei

profesionale, calitii activitilor didactice, pretirii metodico-pedaoice i psioloice.



58

Din numrul total de cadre didactice din învmântul precolar, primar i secundar eneral, doar

0,91% au radul didactic superior, iar 53,30% în eneral nu au niciun rad didactic.

n opinia autorilor studiului, caua acestui fenomen const în lipsa unor mecanisme eciente ce ar

stimula avansarea profesional a candidailor la susinerea radelor didactice, lipsa unor standardeprofesionale ce ar orienta activitatea de formare continu i atestare a personalului didactic spre

obinerea unor reultate relevante i msurabile.

Analia datelor sondaului efectuat în rândul cadrelor didactice din coli i licee ne demonstrea

c cca 40% din ele au absolvit coleiul sau universitatea cu 20–30 de ani în urm, acest procent

ind cu mult mai înalt în localitile rurale. Evident, aceast stare de lucruri impune oraniarea

unor cursuri de perfecionare aate pe metodele moderne de predare-învare, utiliarea pe scar

lar a tenoloiilor informaionale i a instruirii asistate de calculator.

Indiscutabil, durabilitatea sistemului educaional depinde în mare msur de asiurarea acestuiacu cadre didactice tinere. Este cunoscut faptul c admiterea la facultile i coleiile pedaoice

este în cretere, iar autoritile centrale depun eforturi considerabile pentru a atrae absolvenii în

coli, în special, în cele rurale. Cu reret, în poda acestor eforturi, ponderea cadrelor didactice

de vârsta pensionrii este în cretere, iar cea a persoanelor cu vecimea în munc sub trei ani

este în scdere (Figura 11).

Figura 11.

Cadre didactice după vechimea în munca pedagogică

8.2%

11.2%

7.8%

8.7% 8.9%8.4%

8.5%

7.9%

6.8%

13.4%

9.4%

6.7%6.6%

7.9%

15.6%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

8.2%

s: Biroul Naional de Statistic, Nota informativ nr. 08-01/136 din 26.12.2007



59

Conform rapoartelor anuale ale Ministerului Educaiei i Tineretului, doar aproimativ 50%

din absolvenii facultilor i coleiilor pedaoice urmea o carier didactic. Prin urmare,

asiurarea durabil a sistemului de învmânt cu cadre didactice tinere trebuie fcut nu doar

prin etinderea admiterii la facultile i coleiile pedaoice, dar i prin implementarea unor

politici efective de meninere a cadrelor didactice în coal.

formarea iniţială a Cadrelor didaCtiCe

Scopul formrii profesionale a cadrelor didactice din Republica Moldova const în cultivarea unei

personaliti profesionale i culturale care s rspund ecient demersului educaional i cultural

contemporan al individului, naiunii i umanitii, al rii i societii umane.

Sistemul eistent de formare iniial a cadrelor didactice include:

colegiile– (instituii de învmânt mediu de specialitate) care pretesc numai educatoripentru instituiile precolare i învtori pentru învmântul primar;

universităţile– (instituii de învmânt superior) care pretesc atât educatori i învtori

pentru învmântul primar, cât i cadre didactice i manaeriale pentru învmântul

imnaial, liceal, profesional i mediu de specialitate.

Vom meniona c din punct de vedere istoric, practic toate instituiile de învmânt superior

din Republica Moldova au fost oraniate iniial anume pentru pretirea cadrelor didactice. Pe

parcurs îns instituiile respective i-au etins domeniile de activitate, iar pretirea cadrelor

didactice a devenit, în multe cauri, o activitate complementar, trecând pe planul doi. Din caua

imperfeciunilor din cadrul leislativ-normativ referitor la nomenclatorul specialirilor, delimitrile

dintre prolurile pedaoice i cele tiinice au devenit foarte vai, identitatea pretirii

pedaoice pstrându-se doar la nivelul învmântului precolar i al celui primar.

Astfel, în caul învmântului precolar i al celui primar, Nomenclatorul în vioare i practica

instituiilor de învmânt atest eplicit specialiri destinate pretirii cadrelor didactice:

Pedaoie precolar, Pedaoia învmântului primar, Pedaoie precolar i o limb

modern, Pedaoia învmântului primar i o limb modern, Pedaoia învmântului primar

i corerae etc.

ns, în caul învmântului secundar eneral, specialirile destinate pretirii cadrelor

didactice nu se mai resesc în mod eplicit în Nomenclator i în practica cotidian amultor universiti: Matematic i informatic, Fiic, Cimie i tenoloie cimic, Bioloie

i pedoloie, Drept, Litere, Limbi i literaturi strine etc., fapt ce plasea aspectele

psiopedaoice i perspectivele unei cariere didactice pe un plan secund.

Pentru a redresa situaia, Ministerul Educaiei i Tineretului a elaborat, iar Parlamentul a aprobat

un nou „Nomenclator al domeniilor de formare profesional i al specialitilor pentru pretirea

cadrelor în instituiile de învmânt superior (ciclul I)”, în care apare un domeniu eneral

de studii, întitulat suestiv „ştiinele educaiei”. Acest domeniu include dou subdomenii de

formare profesional: „Educarea i formarea profesorilor” i „ştiine ale Educaiei”. Domeniul de

formare profesional „Educarea i formarea profesorilor” include cincispreece specialiri cecorespund disciplinelor predate în învmântul secundar. Domeniul “ştiine ale Educaiei” include

specialirile pedaoice, psioloice i psiopedaoice.



60

Nomenclatorul respectiv este pus în aplicare începând cu 1 septembrie 2005, iar absolvenii

acestor specialiti vor preda prima or începând cu 1 septembrie 2008 sau 2009, în funcie de

numrul de specialiti pedaoice urmate.

Analia cantitativ i calitativ a datelor colectate în procesul studiului socioloic ne permite sarmm c maoritatea universitilor asiur formarea iniial a cadrelor didactice ca o activitate

complementar la pretirea specialitilor în domeniile tiinei i ale economiei naionale. Astfel,

din cele apte universiti intervievate1, numai trei au indicat c domeniul principal de activitate este

instruirea i formarea profesorilor, celelalte patru punând accentul pe instruirea la alte proluri.

Curricula de formare iniial a cadrelor didactice a ecrei universiti în parte este elaborat

în conformitate cu planul-cadru pentru instituiile de învmânt superior, care include ciclul

disciplinelor fundamentale, ciclul disciplinelor de cultur eneral social-umanist, ciclul

disciplinelor de specialiare. Ponderea acestor discipline este preentat în Figura 12 .

Figura 12.

Distribuirea fondului de timp alocat pentru formarea cadrelor didactice

25.0%

25.0%

46.0%

55.0%

54.0%


n eneral, planurile de învmânt ale universitilor ce pretesc cadre didactice nu difer

esenial. Totodat menionm faptul c formrii psiopedaoice a specialistului i se acord mai

multe ore la Universitatea de Stat „Ion Crean”, specialitatea Pedaoia învmântului primar

1 Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat “Aleco Russo” din Bli, Universitatea

Pedaoic de Stat „Ion Crean”, Universitatea de Stat din Tiraspol (Ciinu), Institutul Naional

de Educaie Fiica i Sport, Universitatea de Stat din Caul, Universitatea de Stat din Comrat



61

– cca 60%, Universitatea de Stat din Comrat, specialitatea învmântul primar – cca 59%,

Institutul Naional de Educaie Fiic i Sport, specialitatea profesor de educaie ic – cca 54%.

Disciplinele Ştiinţele educaţiei (pentru facultile cu prol pedaoic) incluse în Curriculumul

instituiilor de formare iniial a cadrelor didactice sunt orientate spre formarea cunotinelor ia competenelor privind proiectarea i realiarea procesului educaional, oferirea instrumentelor

conitive i aplicative care s le permit studenilor abordarea riuroas, obiectiv, eient i

critic a fenomenului educaional.

n procesul efecturii sondaului s-a stabilit c universitile din Republica Moldova au viiuni

diferite asupra modului de pretire a cadrelor didactice. Autorii studiului consider c diversitatea

opiniilor formulate de instituiile de învmânt superior reect contradiciile actuale ale

învmântului pedaoic universitar: pe de o parte, necesitatea de a forma cadrele didactice

în cadrul unui sistem profesional unitar i, pe de alt parte, practica eistent, conform creia

formarea cadrelor didactice are un caracter dispersat, studenii urmând atât cursuri din domeniultiinelor educaiei cât i cursuri destinate pentru a eercita o anumit profesie care difer de cea

didactic. Prin urmare, se impune formarea cadrelor didactice în contetul unui modul profesional

interu, care ar repreenta un sistem bine ecilibrat al proieciei teoretice i al demersului

eperienial. Acest lucru va oferi studenilor posibilitatea de a obine o instruire baat pe învarea

colar, i anume, observaie, eperimente, introducere în activitatea de cadru didactic. n acest

contet, în opinia respondenilor de la facultile pedaoice, se cere implementat o reform

cuprintoare a curriculumului universitar, care ar asiura o moderniare de esen a sistemului

naional de formare continu a cadrelor didactice i compatibiliarea lui cu tendinele din spaiul

educaional european.

formarea Continuă a Cadrelor didaCtiCe

Instituiile de formare continu din Republica Moldova realiea activitatea de formare continu

în diverse forme: cursuri în cadrul centrului de formare, cursuri cu frecven redus, cursuri pentru

autodidaci, cursuri de recalicare, cursuri la solicitare, cursuri în ba de contract, seminare.

Activitatea de formare în cadrul cursurilor sau al staiilor se naliea cu elaborarea Portofoliului

de formare, care este evaluat i care rmâne în posesia persoanei respective în vederea utilirii

lui ulterioare în practica educaional. Conductorii centrelor de formare a cadrelor didactice i de

conducere asiur calitatea formrii profesionale continue a cadrelor didactice i de conducere.Secia atestarea i perfecionarea personalului didactic din cadrul Ministerului Educaiei i

Tineretului coordonea i monitoriea activitatea de formare profesional continu a cadrelor

didactice i de conducere în Centrele de formare.

Spre deosebire de formarea iniial, domeniu în care numrul i capacitatea instituiilor de

învmânt este relativ mare, în caul perfecionrii cadrelor didactice numrul instituiilor

respective i capacitatea acestora este cu mult mai mic. Vom meniona c în caul perfecionrii

cadrelor didactice un rol important îl au i oraniaiile neuvernamentale, ce constau din asociaii

obteti sau instituii private de învmânt.

n opinia cadrelor didactice (347 de respondeni), cea mai important contribuie în devoltarea

lor profesional au avut-o cursurile/seminarele/worksop-urile oraniate de ctre instituiile

specialiate în formarea continu a cadrelor didactice (31% din respondeni), urmând apoi



62

oraniaiile nonuvernamentale (25%), instituia în care activea cadrele didactice (21%),

instituiile de învmânt superior (20%) i instituiile private de învmânt (3%).

Analia datelor obinute în cadrul sondaului ne demonstrea c opiniile instituiilor de învmânt

superior i de perfecionare a profesorilor referitor la eciena sistemului eistent de formarecontinu a cadrelor didactice sunt contradictorii, circa umtate din respondeni considerîndu-l

inecient i învecit. n opinia mai multor respondeni, sunt necesare scimbri de principiu:

descentraliarea sistemului, diversicarea formelor de perfecionare, implementarea unui sistem

de credite, etinderea autonomiei centrelor de formare continu, utiliarea mai lar a metodelor

interactive de predare-învare.

Printre obstacolele care împiedic devoltarea sistemului de formare continu a cadrelor didactice

respondenii indic scimbrile frecvente i inopinate ale cadrului leislativ-normativ în acest

domeniu, lipsa unor mecanisme distincte de nanare a acestor activiti atât la nivel central cât i

la nivel local, disparitile dintre localitile rurale i cele urbane, cadrul instituional neadecvat.

Activitatea de formare continu a cadrelor didactice din cadrul instituţiilor de formare continuă

se desfoar în baa proramelor-cadru elaborate pe module conform indicaiilor Ministerului

Educaiei, care prevd actualiarea cunotinelor la specialitate, la didactica disciplinei i a celor

psiopedaoice, cu racordarea lor la renovarea conceptual, curricular, tenoloic i de

evaluare a învmântului. Specicul acestor prorame const în tendina actual de a asiura

un ecilibru relativ în formarea de specialitate i în formarea profesional a cadrului didactic. n

toate caurile, proramele-cadru ofer cursanilor posibilitatea s-i stabileasc propria proram,

traseul lor educaional, în funcie de interesele, opiunile lor, ceea ce favoriea, stimulea

activitatea de perfecionare, eciena în ansamblu a acestei aciuni de importan maor. n

procesul realirii curriculei, instituiile de formare continu asiur eibilitatea coninuturilor proramelor de formare inând cont de opiunile i interesele individuale ale cursanilor.

Repartiarea orelor pe discipline în cadrul cursurilor oferite de Institutul de ştiine ale Educaiei

este preentat în Figura 13. ntrucât Institutul de ştiine ale Educaiei este desemnat drept

coordonator naional, planurile-cadru ale celorlalte instituii care activea în domeniul formrii

continue a cadrelor didactice au o structur similar.



63

Figura 13.

Repartizarea orelor în programele-cadru de formare continuă a cadrelor didactice

54

76


Analia datelor sondaului efectuat în rândul cadrelor didactice ne demonstrea c curriculumul deformare continu necesit o îmbuntire substanial. Astfel, cca 57,1% din respondeni consider

c proramele de instruire trebuie etinse, alte 27,3% din respondeni sunt de prerea c oferta i

calitatea proramelor ar trebui substanial îmbuntite i doar 7,3% din respondeni consider c

scimbrile radicale sunt inoportune.

n perspectiva promovrii unei politici de motivare a cadrelor didactice în ba de performan i

competivitate au fost elaborate Concepia i Strateia de formare continu a cadrelor didactice,

aprobate de Ministerul Educaiei i Tineretului în anul 2007. Concepia presupune realiarea mai

multor aciuni, principalele din ele ind:

1. Acordarea dreptului de a oferi servicii de formare continu a cadrelor didactice mai multor tipuri

de instituii educaionale: universiti, instituii de formare continu, oraniaii nonuvernamentale

specialiate în domeniul educaiei, centre de formare continu.



64

2. Diversicarea activitilor de formare continu a cadrelor didactice, elaborarea unor noi eneraii

de prorame de instruire, care s cuprind un spectru lar de activiti: de la înscrierea la prorame

de învare pe tot parcursul vieii la nivel universitar pân la participarea la seminare, ateliere de

lucru, conferine, staii internaionale, scimburi de eperien etc.

3. Crearea unei Aenii Naionale (sau a unui Centru) care s estionee formarea continu a

cadrelor didactice în Republica Moldova la nivel de formulare a politicilor, acreditare a proramelor

de instruire, monitoriare i evaluare a calitii.

4. Implementarea unui sistem de instruire ce va include cele patru componente de ba ale formrii

continue – a înva s tii, a înva s faci, a înva s trieti împreun cu alii, a înva s i –,

baat pe principiile democratirii i descentralirii.

5. Denirea competenelor profesionale în conformitate cu cele patru componente, elaborarea listei

competenelor cadrelor didactice în concordan cu eperiena internaional în acest domeniu,

evident, inându-se cont de realitile Republicii Moldova.

6. Instituirea mecanismelor de elaborare i de acreditare a proramelor de formare continu

ca instrumente de ba ce asiur calitatea perfecionrii cadrelor didactice într-un mediu

descentraliat i liberaliat, în care se vor constitui prestatori autonomi de servicii de formare

continu a cadrelor didactice.

7. Susinerea procesului de elaborare a proramelor de instruire, care au drept scop devoltarea

competenelor cadrelor didactice.

8. Monitoriarea calitii formrii continue a cadrelor didactice într-un mod continuu i sistematic, în special în ceea ce privete impactul ei asupra devoltrii componentelor de ba ale activitii

cadrelor didactice.

n scopul perfecionrii ecienei i ecacitii sistemului de formare continu a cadrelor didactice,

noile politici din acest domeniu vor orientate spre motivarea profesorilor s participe la formarea

continu i s utiliee deprinderile i cunotinele obinute în activitatea cotidian.

Pentru promovarea unei politici eciente de devoltare a personalului didactic care ar asiura

respectarea drepturilor ecrui profesor la devoltarea profesional au fost elaborate i aprobate

de Consiliul Naional pentru Curriculum „Standardele de formare continuă a cadrelor didactice

din învăţământul secundar general ” care au drept scop devoltarea competenelor profesionale

ale cadrelor didactice în eerciiu, introducerea sistemului de credite profesionale, proiectarea

proramelor de formare continu din perspectiva asiurrii calitii educaiei.

Devoltarea profesional i formarea continu a cadrelor didactice se vor realia prin utiliarea

sistemului de credite profesionale. Acest sistem presupune acumularea unui anumit numr de

credite unitar la nivelul întreului sistem de formare continu, care vor conta pentru obinerea

radelor didactice sau a unui certicat de formare continu profesional, dar i pentru evaluarea

cadrelor didactice la nivelul unitii colare. n acest sens, ecare cadru didactic va avea un

portofoliu care va cuprinde actele care demonstrea participarea sa la activitile de formare

continu. Portofoliile vor evaluate de ctre instituiile împuternicite cu acest drept de ctre

Ministerul Educaiei i Tineretului.



65

2.4. percepţia subiectivă a eficacităţii nvăţării

Calitatea învăţării

Educaia, în viiunea cetenilor Republicii Moldova, este unul din puinele domenii, în care pe

parcursul ultimilor ece ani, cu ecepia anului 2008, s-a înreistrat un anumit prores (Figura 14).

Figura 14.

Aspecte ale educaţiei în viziunea cetăţenilor

16.0%

24.0%

28.0%

29.0%

32.0%

52.0%

45.0%46.0%

50.0%

52.6%

43.4%43.0%

34.8%

42.5%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

s: Sondaul “Barometrul de opinie public”, Institutul de Politici Publice, 2000–2008

Astfel, ponderea cetenilor care se arat destul i foarte mulumii de ceea ce face uvernul îndomeniul învmântului a crescut de la 16% în anul 2001 pân la 43% în anul 2006. n perioada

premertoare eamenelor din anii 2007 i 2008 ponderea cetenilor destul i foarte mulumii a

scut, respectiv, pân la 42,5% i 34,8%. ntr-o anumit msur, acest fapt poate eplicat prin

neacceptarea de ctre elevi, prini, cadrele didactice i manaerii colari a evalurilor eterne.

Remarcm faptul c cel mai înalt rad de mulumire al cetenilor fa de aciunile întreprinse

de ctre conducerea rii în diferite domenii îl are anume învmântul – 34,8% în anul 2008,

urmtoarele domenii ind cultura – 25,8%, asistena medical – 24,0% i aricultura – 15,8%. n

percepia cetenilor, acest fapt estompea, în comparaie cu alte domenii, importana problemelor

educaiei.

n poda faptului c cetenii sunt mulumii de educaia copiilor lor, ponderea acestora variind

în intervalul 43%–53%, una din marile înriorri ale prinilor rmâne viitorul acestor copii. Cota



66

prinilor care au eprimat aceast preocupare este foarte mare, variind în intervalul 38%–53%.

Prin urmare, muli prini nu vd o letur direct între calitatea educaiei i viitorul copiilor lor.

Reultatele sondaelor enerale sunt conrmate, într-o anumit msur, de sondaele oraniate

în rândul elevilor, prinilor i cadrelor didactice. Ca i în caul sondaelor enerale, atât elevii,cât i prinii lor sunt mulumii de calitatea învrii. Astfel, 90,4% din elevi aprecia calitatea

studiilor în coala în care înva ca ind bun sau foarte bun. Evident, în caul prinilor, opiniile

sunt mai critice, cota celor care consider calitatea studiilor drept bun sau foarte bun ind

de 70,2%, iar a celor care consider calitatea studiilor ca ind satisfctoare – de 25,3%. Cota

prinilor care aprecia calitatea studiilor în coal în care înva copiii lor drept proast sau

foarte proast este statistic nesemnicativ.

n mod paradoal, dar ind, în eneral, satisfcui de calitatea educaiei, prinii consider

educaia, într-o anumit msur, ca ind una irelevant pentru viitorul copiilor lor ( Figura 15 ). Cota

prinilor care consider c dup absolvirea colii copiii nu sunt pretii pentru via, pentru a-i

urma studiile la un liceu, la o coal profesional sau la o universitate este statistic semnicativ,

atinând valori de pân la 30%.

Figura 15.

Relevanţa educaţiei în viziunea părinţilor


n opinia prinilor, calitatea educaiei depinde, în primul rând, de calicarea cadrelor didactice(49,5% din respondeni), asiurarea cu cadre didactice (14,4%), sntatea copiilor (10,3%) i

mai puin de starea ic a colii (2,5%) sau plata pentru educaie (1,4%).



67

Figura 16.

De ce depinde în primul rând calitatea educaţiei

(opinia părinţilor)


Prinii îi subestimea rolul lor în ameliorarea calitii educaiei obinute de propriii copii. Doar

9,8% din respondenii-prini au formulat opinia c calitatea cunotinelor depinde anume de ei, pe

când 44,1% din prini au indicat c aceasta depinde de cadrele didactice, iar ali 44,0% au armat

c nivelul educaiei depinde de înii copiii care trebuie s învee.

Complexitatea CurriCulumuluiOpiniile tuturor subiecilor implicai în studiul socioloic conver la faptul c prorama colar

este prea încrcat i multe din informaiile predate în coli sunt inutile i prea complicate în

raport cu particularitile de vârst ale copilului (Figura 17 ). Un numr semnicativ din elevii

intervievai (54%) au fost parial de acord cu armaia c „este foarte complicat ceea ce înva

ei la coal”, iar 16% din copii sunt total de acord cu aceast armaie. Totui, 30% nu sunt de

acord cu faptul c prorama colar este prea complicat. n discuiile de rup copiii au armat

c le vine foarte reu s învee întrucât materialul este voluminos i reu de asimilat; uneori

profesorii le recomand mai multe surse, iar pentru a le studia au nevoie de timp. Mai mult de

umtate din cadrele didactice (52%) au armat c curriculumul disciplinelor pe care le predau

este supraîncrcat.



68

Figura 17.

Complexitatea curriculumului în viziunea părinţilor


Directorii de coal i repreentanii direciilor de învmânt consider curriculumul

supraîncrcat, dificil de asimilat în întreime de ctre toi copiii, iar volumul ecesiv de

informaii ce trebuie asimilat într-o perioad relativ scurt de timp se rsfrâne neativ

asupra calitii studiilor i finalitilor acestora. Unii din manaerii colari au evideniat faptul

c prorama colar este conceput doar pentru elevii cu capaciti deosebite i depete

posibilitile mai multor copii de vârsta respectiv.

Caseta 7. Complexitatea curriculumului în viziunea directorilor de şcoală„• Prima problemă este supraîncărcarea curriculumului. Deoarece la multe discipline

curriculumul este făcut în baza elevilor dotaţi, dar trebuie să punem accentul pe elevul mediu

ca să-l putem promova” (M., director adunct pe educaie, urban).

„• Pentru particularităţile de vârstă la clasele 1–4 e destul de complicat, el se realizează, dar

s-ar realiza mai bine, dar dacă aşa se orientează de la Ministerul Învăţământului şi aşa văd,

să-i învăţăm lucruri superioare...” (M., director de coal, rural)

„• Foarte puţin, în total, cât să spunem, 20–25 %, poate 30%, care pătrund esenţa şi înţeleg tot

materialul, dar foarte mulţi încă nu înţeleg ” (M., director de coal, urban)s: Studiul socioloic “Educaia de ba în Republica Moldova”, Institutul de Politici Publice, 2008



69

efiCaCitatea metodelor de predare

n ceea ce privete metodele de predare, datele studiului socioloic relev faptul c în învmântul

de ba predomin metodele tradiionale, caua principal ind, probabil, lipsa unui mecanism

ecient de motivare a performanei i cota înalt a cadrelor didactice de vârst înaintat. Multedin cadrele didactice au indicat faptul c nu mai au timp s-i perfecionee metodele de predare

întrucât, pentru a-i întreine familia, sunt nevoite s munceasc i în alt parte sau s se ocupe

cu aricultura i creterea animalelor. Conform datelor sondaului, 8% din cadrele didactice

intervievate, maoritatea din ele ind din mediul urban, predau i în alte coli; 74% din ele

menionea c remunerarea insucient i-a determinat s-i ia un al doilea serviciu.

Cea mai des utiliat metod de predare este dictarea. Ineciena acestei metode nu este

îneleas de maoritatea elevilor, care arm c acest lucru este unul bun, întrucât li se d sumarul,

„lucrurile cele mai importante” i ei nu mai sunt nevoii s citeasc suplimentar. Mai mult ca atât,unii elevi arm c informaiile dictate se memorea mai uor i, ciar dac nu citesc nimic acas,

pot rspunde ceva atunci când sunt evaluai. Ali elevi îns deaprob metoda dictrii i detest

cadrele didactice care îi impun s fac notie în caiet în procesul epunerii unei materii noi. Aceti

elevi prefer s asculte pentru a înelee mai bine tema nou, în special atunci când este vorba de

tiinele eacte – matematic, ic, cimie etc.

Un semnal de alarm a venit i din partea elor direciilor de învmânt i a directorilor de coal

ce predau i ore în clas. n opinia lor metodele de predare în ciclul imnaial nu pot reduse

doar la conspectri în timpul leciilor, ei consider conspectarea ca ind în detrimentul metodelor

moderne de predare-învare. Totodat, s-a evideniat faptul c volumul de materie din unele

manuale, de eemplu, la istorie, este insucient pentru a asiura o cunoatere ampl, i profesorii

le solicit elevilor s studiee în mod individual literatura de specialitate i s consulte Internetul.

Un lucru etrem de înriortor este faptul c 71% din elevi au fost de acord cu armaia c ei sunt

încuraai de ctre cadrele didactice s învee pe de rost, ecare al treilea printe de asemenea

susine aceast armaie, iar ecare al patrulea cadru didactic recunoate c face acest lucru.

Maoritatea elevilor prefer îns modalitile de lucru în rup, arumentând c astfel ei înele

mai bine materia i le este mai uor s-o însueasc. Dar astfel de tenici de predare se utiliea

rar i doar la unele dintre obiectele colare. Elevii arm c la lecii le-ar mai interesant dac

învtorul/profesorul ar orania mai multe „concursuri, rebusuri sau jocuri în echipă”.

Din datele calitative i cantitative ale studiului socioloic reult c multe cadre didactice sunt

orientate spre „respectarea proramei” i nu spre atinerea nalitilor de învare preconiate.

Astfel, pentru recuperarea timpului pierdut, în unele cauri, pe durata unei lecii se predau mai

multe teme. n timpul predrii temelor noi, unele cadre didactice nu permit ca elevii s pun

întrebri, imputându-le elevilor faptul c nu au fost ateni la leciile precedente sau c trebuie

s cunoasc aceste lucruri din clasele mai mici. Uneori, cadrele didactice, în loc s rspund la

întrebrile adresate de elevi, le fac observaii sau îi „ceart” c nu cunosc „lucruri elementare”. nastfel de cauri copiii se plictisesc la lecii, opinia lor ind c orele sunt prea monotone. Studiul

calitativ arat clar c dac elevii se plictisesc, cum este i resc în astfel de situaii, lor le scade



70

interesul fa de obiectul respectiv. n aceste condiii, unii elevi încearc s-i seasc alte

ocupaii, perturbând buna desfurare a orelor, împiedicându-i pe ceilali elevi s învee.

Sub inuena unui ansamblu de factori nefavorabili învrii, muli elevi nu mai înele temele

predate: 7% din elevi declar c acest lucru li se întâmpl foarte des, iar 72% spun c uneori. ncaul neîneleerii unei teme noi, elevii apelea cel mai des la coleii lor de clas (27%). Discuiile

de rup au evideniat acest lucru, elevii declarând c de multe ori înele mult mai bine de la elevii

care înva mai bine, decât de la profesori. Coleii le eplic lucrurile complicate prin cuvinte

mai simple decât cele folosite de profesori, pe colei îi poi întreba fr en orice lucru care nu îl

înelei.

O parte semnicativ de elevi (23%) caut sinuri rspunsuri la întrebri în manuale, literatura de

specialitate, Internet etc. (Figura 18 ). Doar 16% din elevi apelea la cadrele didactice pentru a le

mai eplica o dat tema pe care nu au îneles-o. Dar i acest lucru se întâmpl doar în situaia în

care rupul respectiv de elevi este numeros, iar printre ei se a i elevii foarte buni la disciplinadat. n unele clase sunt elevi „decelui”, care pun foarte multe întrebri; uneori coleii de clas se

mai supr pe ei c abuea de posibilitatea de a pune întrebri. Ponderea copiilor care apelea

la cineva din familie pentru a le eplica temele neînelese la lecii este relativ mic (6%), cauele

principale ind c prinii i bunicii i-au fcut studiile conform altor prorame, iar unii din ei nici nu

pot citi în rae latin.

Figura 18.

Ce fac elevii atunci când nu au înţeles tema la lecţie

s: Studiul socioloic „Educaia de ba în Republica Moldova”, Institutul de Politici Publice, 2008



71

Dei ponderea copiilor care nu fac nimic atunci când nu înele tema predat este mic, aceti copii

declar c nici nu-i interesea: „eu în general nu întreb de nimeni şi nici nu vreau să înţeleg, pentru

că vin la şcoală numai pentru că aşa trebuie”. (M., rural, clasa a 6-a) sau consider c nu vor avea

nevoie de aceste informaii pe viitor, „am să plec să muncesc peste hotare, acolo multă carte nu-ţi

trebuie” (M., rural, clasa a 9-a).

utilizarea timpului aloCat instruirii

Utiliarea ecient a timpului alocat instruirii depinde, în primul rând, de calitatea orarului leciilor

i de respectarea acestuia. Din punctul de vedere al elevilor, în multe coli orarul este nereuit,

întrucât:

repartiarea disciplinelor în orar se face fr a lua în considerare compleitatea acestora,–

în consecin apar situaii în care într-o i a sptmânii elevii au de pretit acas foartemulte teme, iar în alte ile proramul este mai relaant;

orarul include în ecare i prea multe discipline, elevii au 5–7 obiecte la care trebuie s se–

preteasc pentru a doua i;

ordinea în care apar disciplinele în orar, ciar pe parcursul unei ile, creea impedimente–

în buna desfurare a leciilor.

Cele mai multe nemulumiri ale elevilor apar în caul proramrii leciilor de educaie ic. Copiii

arm c dup aceste lecii sunt obosii, transpirai, le vine reu s se concentree la leciile ce

urmea, care cer un efort intelectual suplimentar – matematica, limba român etc. Aceleai

armaii au fost fcute de unii elevi i referitor la modul de proramare a leciilor de educaie

tenoloic, suerându-se ca în orar aceste discipline s apar la sfâritul ilei.

Unul din factorii care împiedic elaborarea unui orar optim, centrat pe necesitile copiilor, const în

suprasolicitarea cadrelor didactice, care, de obicei, predau mai multe ore i/sau discipline colare.

Practica predrii mai multor obiecte de ctre acelai profesor este destul de rspândit. Astfel,

75% din elevi declar c în coala lor un profesor pred mai multe obiecte. Situaia se aravea

i mai mult atunci când obiectele predate sunt din arii curriculare diferite, fapt remarcat de ctre

22% din elevi. n municipiile Bli i Ciinu situaia este mai bun, (12%), în comparaie cu

celelalte orae ale rii (16%) i mediul rural (26%).

Din caua numrului mic de ore alocat unor discipline, administraia colii nu poate anaa un

specialist, volumul respectiv de munc ind insucient pentru instituirea unui post de cadru didactic.

n consecin, predarea obiectelor cu un numr mic de ore pe sptmân este pus în sarcina

unor cadre didactice ce au o alt specialitate pedaoic. Mai mult ca atât, uneori, ciar i dac

sunt suciente ore, ele sunt utiliate pentru a mri sarcina didactica a profesorilor ce activea dea

în coal. Astfel, în multe cauri, orele de educaie tenoloic, art plastic, muic, eorae

etc. sunt repartiate pornind de la necesitatea maorrii salariilor anumitor persoane. şi mai rav

este faptul c unele cadre didactice nu respect prorama disciplinelor în care nu sunt specialiti,

preferând s predea materii din obiectele pe care le consider „de bază”.



72

Caseta 8. Cazuri de folosire inecientă a timpului alocat instruirii „• Noi avem o profesoară care predă geograa, educaţia tehnologică şi limba rusă... nu ştiu

când mai reuşea să se pregătească şi să ne dea informaţia de care este nevoie” (M., clasa

a12-a, imnaiu rural).„• La noi în clasa a 9-a în orar era scris chimia, dar noi făceam matematica, dar mai apoi orele

n-au fost recuperate – ore de chimie nu am făcut un an” (F., clasa a 9-a, imnaiu rural).

„• Cât profesoara de biologie era bolnavă, noi am făcut lecţii cu educatoarea de la grădiniţă...

ea nu ştia nimic şi ne spunea să citim şi să nu facem gălăgie .” (F., clasa a 9-a, imnaiu rural).s: Studiul socioloic „Educaia de ba în Republica Moldova”, Institutul de Politici Publice, 2008

Utiliarea inecient a timpului de instruire se atest i în caurile în care administraia colar nu

poate asiura înlocuirea cadrelor didactice aate în concedii medicale. Dac lum în considerare

faptul c maoritatea cadrelor didactice predau mai mult de o norm didactic, iar în caullocalitilor rurale profesori din alte localiti nici nu pot invitai pentru a reolva situaia, predarea

orelor respective devine mai mult o formalitate.

n poda faptului c administraiile colare depun anumite eforturi pentru a minimia efectul neativ

al absenei cadrelor didactice în clas, utiliarea ecient a timpului de instruire rmâne mai mult

o dolean decât o realitate. Pentru a nu trimite copiii acas i a asiura preena lor la orele ce

urmea, în multe cauri copiilor le sunt oraniate alte ocupaii, care, evident, nu pot recupera în

deplin msur timpul pierdut (Figura 19). Cel mai des (46%), atunci când profesorul ce trebuie

s predea lecia conform orarului lipsete, copiii sunt supraveeai de un alt profesor. Un sfert din

copii declar c leciile sunt înlocuite. n unele cauri (4%) copiii pleac la cantin, la bar, în parc.Unii îi cer voie de la orele ce urmea i pleac acas. Doar câiva copii din cei intervievai au

declarat c înva independent tema respectiv sau se pretesc pentru orele ce urmea.

Figura 19.

Ce fac elevii atunci când învăţătorul/profesorul lipseşte de la lecţii




73

n aceste condiii nefavorabile, crete numrul orelor nepredate. Astfel, patru din ecare ece copii

au menionat faptul c în coala lor sunt situaii în care unele lecii nu se fac. Mai mult de umtate

din copiii intervievai au declarat c în ultima lun nu au fcut cel puin o lecie, iar 12% din copii

arm c în ultima lun nu s-au fcut mai mult de ase lecii (Tabelul 8 ).

Tabelul 8.

Numărul de lecţii incluse în orar, dar care nu au fost făcute

(estimările elevilor)

d î-â

Au fost fcute toate leciile 34% 23%

Nu au fost fcute:

- o lecie 27% 8%- dou lecii 15% 14%

- trei lecii 5% 13%

- patru lecii 3% 9%

- cinci lecii 1% 9%

- ase i mai multe lecii 5% 12%

Nş/NR 10% 12%


opinii şi atitudini vis-a-vis de sistemul de evaluare

Toate prile implicate în procesul de educaie – cadrele didactice i manaerii colari, elevii i

prinii – confer actului de evaluare un rol esenial. Reultatele evalurii sunt ateptate atât de

ctre elevi, cât i de ctre prini. Conform reultatelor studiului socioloic, criteriile în conformitate

cu care cadrele didactice aprecia reuita elevilor sunt, în multe cauri, subiective, necunoscute

i neînelese de ctre elevi i prini. Elevii nu cunosc baremele de notare, iar notele primite de

ei nu sunt arumentate de ctre evaluatori. Mai muli elevi se enea, iar unii din ei ciar se i

tem s cear detalii de la cadrele didactice, bnuind c acest fapt se va rsfrâne neativ asupra

reultatelor evalurilor ulterioare.

n ansamblu, 44% din elevi arm c ei sunt evaluai corect, iar 35% spun c acest lucru se

întâmpl des. Circa 20% din elevi arm c evalurile corecte se întâlnesc doar uneori sau foarte

rar. n opinia elevilor, factorii care inuenea corectitudinea evalurilor sunt comportamentul

elevului, familia din care el provine, reuita la alte obiecte (Figura 20 ). Menionm c o parte

semnicativ de elevi (14%) consider c mrimea contribuiei prinilor la coal întotdeauna sau

deseori inuenea corectitudinea evalurilor.



74

Figura 20.

Factorii ce inuenţează corectitudinea evaluării (opiniile elevilor)


Opiniile prinilor nu difer, în mare msur, de opiniile elevilor, prinii ind un pic mai sceptici înprivina corectitudinii absolute a evalurilor, preferând în loc de calicativul „întotdeauna” termenul

mai puin cateoric „deseori”.

Discuiile în rup relev faptul c elevii înele foarte bine criteriile de discriminare aplicate de unele

cadre didactice în procesul evalurii:

reuita elevilor: în unele cauri elevii cu o reuit mai bun sunt favoriai;–

comportamentul elevilor: unele cadre didactice folosesc notele mici ca instrument de–

pedeaps;

rupul social din care face parte elevul: în opinia multor elevi cadrele didactice au o–

atitudine mai indulent fa de copiii profesorilor sau ai persoanelor cu un anumit statut

social, important pentru localitatea respectiv (primar, director, medic, procuror, udector

etc.);

starea nanciar a familiei: copiilor din familiile mai boate li se acord mai mult atenie,–

iar cei din familii vulnerabile sunt lsai în umbr;

frecventarea orelor suplimentare (cu plat): notele elevilor care frecventea orele–

suplimentare sunt neusticat mrite, fapt menionat aproape în toate discuiile de rup.

Totodat, elevii menionea c uneori sunt constrîni s frecventee astfel de ore, în ca

contrar notele lor putând micorate.

Practic, în cadrul tuturor discuiilor de rup s-a indicat c reultatele evalurii sunt în mare msurinuenate de fenomenul copierii. Elevii consider c cei care pot copia au reultate mai bune, iar

unii învtori/profesori tolerea acest comportament, în special, în caul unor eaminri „de sus”.



75

2.5. concluzii şi recomanDăriC 2.1. n ansamblu, reforma curricular a avut un impact poitiv asupra învmântului

de ba din Republica Moldova. Implementarea noului curriculum a asiurat moderniarea

procesului de studii, desciderea lui ctre necesitile copilului, armoniarea învmântuluimoldovenesc cu cele mai bune practici internaionale. Un pas important în crearea unui mediu

educaional prietenos fa de copil îl constituie introducerea în sistemul de învmânt a

curriculumului la deciia colii, fapt ce creea condiii pentru valoricarea potenialului individual

al ecrui copil, reectarea în procesul de învare a specicului localitilor respective.

Totodat, în poda tendinelor de actualiare a curriculumului pentru învmântul de ba,

desconestionrii coninuturilor i reducerii numrului de obiective educaionale, mai multe cadre

didactice, elevi, prini i manaeri colari consider curriculumul actual prea dicil în comparaie

cu particularitile de vârst ale copiilor. Posibil, aceste percepii subiective sunt alimentate i de

faptul c oranele de deciie din învmânt nu au desfurat o campanie de promovare a noului

curriculum, în multe cauri prile implicate în procesul educaional ind puse în faa faptului

împlinit.

rd. Efectuarea unor studii pedaoice independente, care ar avea drept scop

evaluarea radului de compleitate al curriculumului în raport cu particularitile de vârst

ale copiilor, corespunderea lui necesitilor de perspectiv ale viitorilor ceteni i tendinelor

internaionale în domeniu. Actualiarea curriculumului prin prisma cerinelor înaintate fa de colile

prietenoase pentru copil.

C 2.2. Asiurarea didactic a procesului de studii în învmântul de ba a avut o

evoluie sinusoas. Practic, în mare parte din contul miloacelor nanciare acumulate de la prini,

a fost soluionat problema asiurrii ecrui elev din învmântul primar i cel imnaial cu

manuale. Pentru a asiura accesul la studii al copiilor din familiile vulnerabile, în ultimii doi ani

autoritile au demarat procesul de editare a manualelor destinate învmântului primar din contul

statului.

Cu totul alta este situaia în caul manualelor destinate copiilor cu necesiti educative speciale.

Pân în preent problema respectiv nu a fost formulat eplicit în documentele de politici

educaionale, iar buetele sistemului de învmânt nici nu prevd alocri pentru elaborarea,tiraarea i distribuirea unor astfel de manuale.

rd. Moderniarea procesului de asiurare a învmântului de ba cu materiale

didactice prin descentraliarea mecanismelor de selectare a manualelor i oferirea dreptului de

deciie colilor, cadrelor didactice i prinilor. Introducerea în scema de arend a manualelor

de alternativ. Etinderea cateoriilor de copii care pot utilia manualele fr plat. Reorientarea

viiunii factorilor de deciie în direcia asiurrii învmântului de ba, care este unul obliatoriu,

cu manuale editate din contul statului.

C 2.3. n procesul reformrii învmântului din Republica Moldova, practic a fostomis din aenda politicilor educaionale necesitatea de asiurare a instituiilor de învmânt

cu suporturi didactice: literatura artistic recomandat de prorama colar, ediii de referin,



76

dicionare, ri, plane, problemare, caiete pentru ocupaiile practice, seturi de laborator la

disciplinele reale, instrumente muicale etc. Cu toate c în ultimul timp lipsa acestor materiale

este parial compensat prin asiurarea instituiilor de învmânt cu calculatoare i conectarea

lor la Internet, numrul de elevi ce revin la un calculator rmâne foarte mare, muli copii neavând

posibilitatea s consulte cele mai noi surse de informaii.

rd. Reviuirea politicilor de elaborare, editare i dotare a instituiilor de învmânt cu

suporturi didactice. Etinderea cateoriilor de materiale editate, punându-se accentul nu numai pe

manuale propriu-ise, dar i pe materiale intuitive i de referin. Iniierea unor proiecte de dotare

a tuturor colilor cu seturi de laborator pentru toate disciplinele din prorama colar. Continuarea

procesului de informatiare a instituiilor de învmânt i implementarea de prorame destinate

instruirii asistate de calculator.

C 2.4. n scopul asiurrii relevanei i veridicitii sistemului de evaluare a reultatelor

colare, autoritile din domeniul învmântului au întreprins msuri enerice, optând, în caul

evalurilor nale, pentru procedurile eterne de eaminare. n poda unor imperfeciuni iminente

pentru orice inovaii în acest domeniu sensibil, pe parcursul ultimilor ani s-a asiurat o evaluare

mai obiectiv a nalitilor instruirii, metodele de evaluare ind mai aproape de cele utiliate

în practica internaional. O anali a noii Concepii de evaluare relev faptul c ea este într-o

msur mult mai mare apropiat de necesitile elevilor.

Totui, sistemul de evaluare nu este înc imun fa de interveniile de ordin administrativ i politic,

reultatele evalurilor naionale ind într-o anumit msur mai „frumoase” decât cele înreistrate

în caul evalurilor internaionale. n poda faptului c reultatele evalurilor colare sunt relativ înalte, din partea elevilor, prinilor, cadrelor didactice i manaerilor colari se atest o reticen

fa de noile metode de evaluare, ei optând pentru metodele precedente.

rd. Armoniarea sistemului de evaluare cu sistemul de predare, curriculumul naional

i cu practica internaional în domeniu. Implementarea autentic a Concepiei de evaluare.

Asiurarea unei independene reale a structurilor de evaluare i eaminare eistente. Consolidarea

cadrului instituional de evaluare a reultatelor colare, eliminându-se din procesul de evaluare

factorii administrativi i politici. Crearea la nivel de raion/municipiu a structurilor de evaluare etern

a reultatelor colare, fapt ce ar asiura realiarea unitar pe între teritoriul rii a politicilor educaionale, oferindu-le astfel copiilor anse eale în via.

Iniierea unei campanii de informare a elevilor, prinilor i a cadrelor didactice despre esena

reformelor în sistemul de evaluare, de eplicare a impactului acestei reforme asupra învmântului

de ba în ansamblu i asupra ecrui elev în parte. Perfecionarea cadrelor didactice în domeniul

implementrii noilor metode de evaluare a reulatelor colare, editrii de iduri de evaluare,

consolidarea componentei psiopedaoice a procesului de evaluare.

C 2.5. n poda eforturilor depuse de ctre autoritile publice centrale i cele locale,

în învmânt, ponderea cadrelor didactice de vârsta pensionrii este în cretere, iar cea apersoanelor cu vecimea în munc mai mic de trei ani este în scdere. Cota absolvenilor

facultilor i coleiilor pedaoice care urmea o carier didactic este relativ oas.



77

rd. Asiurarea durabil a sistemului de învmânt cu cadre didactice tinere

trebuie fcut nu doar prin etinderea admiterii la facultile i coleiile pedaoice, dar i prin

implementarea unor politici efective de meninere a cadrelor didactice în coal. Etinderea

practicilor de pretire a cadrelor didactice tinere pentru predarea mai multor discipline din aceleai

arii curriculare.

C 2.6. Analia calitativ a nivelului de pretire al cadrelor didactice din Republica

Moldova denot faptul c maoritatea cadrelor didactice din învmântul preuniversitar au studii

superioare. Totodat, cota tinerilor specialiti în învmântul de ba este relativ mic. Maoritatea

cadrelor didactice o constituie persoanele cu o vecime mare în munc, îns “maturiarea” corpului

profesoral-didactic nu este însoit i de o cretere a calicrii acestuia, ponderea persoanelor cu

rad didactic unu i rad didactic superior ind relativ mic.

n sistemul de învmânt superior, formarea iniial a cadrelor didactice este privit mai mult ca

o activitate complementar în pretirea specialitilor pentru anumite ramuri ale tiinei i tenicii,

ale economiei naionale. Doar în ultimii ani în nomenclatorul specialitilor au aprut domenii de

formare profesional orientate spre o carier pedaoic.

rd. Implementarea unui sistem profesional, unitar, de formare a cadrelor didactice,

separarea profesiei de pedao de cele orientate spre activiti din alte domenii. Actualiarea

curriculumului de formare iniial a cadrelor didactice, punându-se accentul pe aspectele

psiopedaoice ale procesului educaional, pe manaementul educaional, lucrul cu copiii aai în

situaii dicile etc. Etinderea componentelor de pretire profesional leate de comunicarea cu

prinii i comunitatea, predarea mai multor discipline dintr-o arie curricular, implementarea noilor metode de evaluare i predare centrate pe copil, implementarea instruirii asistate de calculator etc.

C 2.7. Analia reulamentelor i instruciunilor în vioare din sistemul educaional

relev faptul c maoritatea din ele sunt orientate mai mult pe proces i mai puin pe ecacitatea

învrii. Sistemul de raportare a activitilor instituiilor de învmânt i a sistemului educaional

în ansamblu nu conine indicatori eplicii, care ar reda proresul obinut de copii ca reultat

al învrii, lipsesc mecanismele de corectare a procesului instructiv-educativ în funcie de

performanele stabilite în urma evalurilor. Promovarea cadrelor didactice se face mai mult în

ba de vecime în munc, decât în ba de performan. Lipsa acut de cadre didactice impunemanaerii colari s nu întreprind msuri în caul absenei acestora de la lecii i, în multe cauri,

s oraniee doar recuperri formale ale leciilor pierdute.

rd. Reviuirea sistemului actual de promovare a cadrelor didactice. Diferenierea

remunerrii cadrelor didactice în funcie de performan. Actualiarea reulamentelor i

instruciunilor în vioare prin includerea unor indicatori de monitoriare ce ar reecta ecacitatea

învrii i proresul realiat de ecare elev. Stimularea acelor uniti de învmânt care creea

condiii adecvate de învare centrat pe copil, inclusiv pentru copii cu cerine educative speciale,

copii cu posibiliti ice limitate, copii ce provin din familii deavantaate.



78



79

3.1. conDiţiile n care nvaţă elevii

starea edifiCiilor şColare

Siurana, protecia i sntatea elevilor depind, în primul rând, de starea cldirilor în care

sunt amplasate unitile colare i de comoditile pe care acestea le ofer copiilor. Din dateleSistemului de cartoraere a instituiilor de învmânt reult c practic toate cldirile în care

sunt amplasate unitile colare au fost construite pân la obinerea independenei (Figura 21).

Mai mult ca atît, circa 60% din cldiri au o vecime mai mare de 30 ani. Evident, în astfel de

condiii este foarte dicil de a orania procesul de studii la nivelul cerinelor moderne i de a

asiura interarea copiilor cu posibiliti ice limitate în unitile convenionale de învmânt.

Astfel, conform datelor Sistemului de cartoraere, 41% din toate ediciile colare necesit

reparaii capitale i doar în 11,2% din ele pot construite pante i pentru accesul copiilor cu

posibiliti locomotorii limitate. Evident, în colile cu multe etae va nevoie de instalarea

ascensoarelor, îns determinarea posibilitilor tenice de efectuare a unor astfel de lucrri

necesit epertie specialiate.

Figura 21.

Perioada în care au fost construite clădirile instituţiilor de învăţământ

s: Calculele Institutului de Politici Publice în baa datelor Sistemului de cartoraere, 2008

dimensiunea 3:

siguranţa, protecţiaşi sănătatea elevilor



80

Maoritatea absolut a colilor din municipiile Ciinu i Bli dispun de apeduct i canaliare,

cota colilor din celelalte localiti ind de doar 61% (Figura 22 ). Maoritatea colilor din onele

rurale nu dispun de apeduct i canaliare, fapt ce impune amplasarea rupurilor sanitare în curte.

n consecin, respectarea complet a cerinelor sanitare i a celor de iien personal devine,

practic, imposibil.

O problem strinent rmâne înclirea ediciilor colare, în special, a celor din localitile rurale.

Circa 29% din astfel de coli nu dispun de sisteme moderne de înclire, fapt ce are repercusiuni

rave asupra procesului de învmânt în perioada rece a anului i asupra sntii copiilor.

Figura 22.

Dotarea şcolilor cu apeduct, canalizare şi sisteme de încălzire


Menionm faptul c, în ansamblu, numrul de locuri în instituiile de învmânt este sucient

pentru colariarea tuturor copiilor, leciile putând oraniate într-un sinur scimb. Totui,

eist unele localiti în care leciile sunt oraniate în dou scimburi, cota copiilor care înva

în scimbul doi ind de 3,2%.

ntrucât o mare parte a celtuielilor din sectorul educaiei este destinat întreinerii ediciilor

colare, pe parcursul ultimilor ece ani autoritile au propus mai multe sceme de optimiarea reelei instituiilor de învmânt. Ultima strateie, propus pentru discuii publice, prevede

comasarea colilor mici i crearea unui sistem specialiat pentru a transporta copiii la colile mai



81

mari. Este important ca toate etapele unei eventuale optimiri a reelei colare s nu se rsfrân

neativ asupra ecacitii procesului de instruire, siuranei i sntii copiilor.

serviCiile de sănătate şi de susţinere psiHologiCă aCopiilor

n localitile urbane nivelul de asiurare a colilor cu cadre medicale este de circa 81% (Figura

23), specialitii respectivi activând în cadrul colii cu o umtate de norm sau un salariu complet.

n localitile rurale situaia este mai proast, cota colilor care nu dispun de cadre medicale

atinând cifra de 23%.

Figura 23.

Asigurarea şcolilor cu cadre medicale, psihologi, psihopedagogi,logopezi


Practic, toate colile din municipiile Ciinu i Bli au încadrai în statele de personal

specialiti psioloi sau psiopedaoi. n celelalte orae ale rii situaia nu este la fel de bun

ca în municipiile menionate, nivelul de asiurare cu psioloi sau psiopedaoi atinând

cifra de 59%. Cu reret, în localitile rurale stuaia este mult mai rav, doar 23% din colile

respective ind asiurate cu psioloi sau psiopedaoi. Evident, din partea oranelor centralei a celor locale se cer aciuni enerice pentru redresarea situaiei.



82

efeCtele migraţiei

Conform datelor ociale ale Biroului Naional de Statistic, în anul 2007 peste otarele rii se aau

circa 360 de mii de persoane. Maoritatea absolut a acestora o formea persoane apte de munc

i care au acas copii de vârst colar.

Din analia datelor furniate de ctre Sistemul de cartoraere a instituiilor de învmânt eneral

(Figura 24), reult c 4% din copiii ce frecventea coala au ambii prini plecai, iar 12% din ei

– câte un printe plecat peste otare în cutarea unui loc de munc. Dac ponderea unor astfel de

elevi este mai mic în localitile urbane, în caul localitilor rurale ea atine cifra de 17%.

Figura 24.

Situaţia familială a elevilor


Evident, lipsa unuia sau a ambilor prini repreint o încercare rea pentru copiii respectivi. Dac

lum în considerare i faptul c în colile rurale ecare al cincilea copil are unul sau doi prini

plecai peste otare, iar în astfel de coli serviciile psiopedaoice practic lipsesc, devine evident

necesitatea unor intervenii enerice care ar avea drept scop instruirea cadrelor didactice în

metodele specice de lucru cu aceti elevi.

n absena serviciilor specialiate i a cadrelor didactice special pretite pentru a face fa acestei

situaii, problemele copiilor cu prini plecai pestre otare rmân în afara sistemului educaional.

Astfel, dac evidena copiilor cu devieri de comportament este bine pus la punct (Figura 25 ),mecanismele de eviden a copiilor cu diculti de interare în mediul colar sau a copiilor care au

relaii tensionate cu coleii practic nu funcionea, datele raportate ind irelevante.



83

Figura 25.

Numărul elevilor cu devieri de comportament


3.2. perceperea subiectivă a aspectelor Desiguranţă, protecţie şi sănătate

CapaCităţile de şColarizare

Cel mai des respondenii s-au artat nemulumii de condiiile de studiu: starea ediciilor, înclirea,

iluminarea, mobilierul învecit, dotarea laboratoarelor.

Practic, în toate localitile capacitile de colariare nu corespund numrului de elevi. Astfel,manaerii instituiilor colare din multe localiti rurale au declarat c ediciile au o capacitate mai

mare în raport cu numrul de copii din localitatea respectiv, fapt ce le creea anumite problemede întreinere, coala ind nanat în funcie de numrul real de elevi.

n unele raioane eist sate cu continent mic de elevi i cadre didactice. Repreentanii direciilor

de învmânt consider oportun crearea circumscripiilor colare. Se propune ca copiii din satelemici s-i fac studiile în satele învecinate mai mari, având astfel acces la condiii mai bune destudiu.

Pentru crearea circumscripiilor colare se cere transportarea ratuit a elevilor, îns primriilenu pot asiura acest lucru. Repreentanii primriilor i ai direciilor raionale pun accentul doar pelipsa miloacelor nanciare, necesitatea abordrii complee a problemelor transportului colar –

securitatea copiilor, ce vor face copii care termin orele mai devreme, cine va supraveea copiii lastaiile de îmbarcare i debarcare, ce se va întâmpla cu copiii în caul unei defeciuni a veicululuirespectiv etc. –, neind înc contientiat de respondeni.



84

Contrar situaiei din mediul rural, elevii din orae, în special cei din municipiile Bli i Ciinu

au remarcat c se confrunt cu lipsa slilor de clas. Ei sunt nevoii s învee în dou scimburi,

la unele obiecte stau câte trei în banc. Unii directori susin c coala nu dispune de un numr

sucient de sli de clas, clasele primare ind amplasate în rdinie.

înCălzirea şi iluminarea sălilor de Clasă

Dei prinii i directorii de coal recunosc c în ultimii ani s-au fcut prorese semnicative în

instalarea unor sisteme moderne de înclire, au mai rmas coli fr sisteme de înclire. n

ansamblu pe ar, 6% din elevi se declar nemulumii, iar alte 3% de elevi – foarte nemulumii

de regimul termic din coal. Menionm c în colile fr sisteme de înclire, ele ind dotate

cu sobe, muli prini contribuie nanciar sau cu combustibil (lemn, crbuni) pentru a face focul

în sobele respective. Evident, acest mod de înclire nu mai corespunde cerinelor actuale i

repreint un potenial pericol pentru sntatea copiilor.

Caseta 9. Condiţii neadecvate de studiu în unele şcoli „• Avem sobe, însă sunt cam problematice, …nici nu poţi sta în clasă din cauza fumului…

scaunele sunt murdare. Primul lucru pe care îl facem dimineaţa este să ştergem masa… ” (M.,

rural, clasa a 6-a).

„• Nu sunt puse lămpi pe toată clasa unde e posibil, părinţii au vrut să cumpere, dar nu ne-au

permis, au spus că este de ajuns luminat ” (F., clasa a 9-a, rural).

„• Noi acut simţim acum lipsa de apă potabilă. Instituţia în care se aă şcoala a fost construită

în 1974 şi noi nu dispunem de apă. Lucrătorii aduc apă de la 500 m. Dar anul ăsta ne-au

impus să aducem cu forţele proprii, aşa că la anul instituţia nu va funcţiona dacă nu ne

aprovizionăm cu apă. Noi avem nevoie de bani ca să facem arteziană, avem apă foarte curată

în pădure, e la un km, dar nu dispunem de nanţe” (Director de coal, rural).


Iluminarea insucientă a slilor de clas repreint o problem pentru 15% din elevi. n unele

coli, pentru a economisi miloacele nanciare, se recure la iluminarea parial a slilor de clas.

Unii elevi declar c dimineaa, pentru a economisi eneria electric, unii învtori/profesori

stin lumina din slile de clas, atenionându-i c se vede sucient de bine, ciar dac ei arm

contrariul.

aprovizionarea Cu apă

Percepia elevilor referitor la aproviionarea colilor cu ap este preentat în Tabelul 9. Din tabel

reult c un numr semnicativ de sisteme de aproviionare cu ap (acest lucru a fost remarcat

de 28% din respondeni) nu funcionea sau funcionea ru. De asemenea, maoritatea

absolut a elevilor (97%) nu au posibilitatea s fac un du dup leciile de educaie ic i

activitile sportive etracurriculare.



85

Tabelul 9.

Starea instalaţiilor de aprovizionare a şcolii cu apă în percepţia elevilor

s, d

s, d

î- d

s

n

c n

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban RuralAp la robinet 4,4% 12,3% 24,1% 16,9% 67,7% 37,6% 3,8% 32,5% 0,0% 0,8%Ap cald 6,9% 8,3% 4,6% 8,9% 21,6% 12,3% 66,9% 69,5% 0,0% 1,0%Loc pentrusplarea mâinilor 3,5% 8,7% 21,0% 19,7% 64,1% 51,6% 11,0% 18,0% 0,6% 1,9%Du comun în salade sport 7,1% 2,0% 0,3% 1,1% 2,0% 0,5% 90,0% 94,8% 0,6% 1,6%Du în sala desport pentru fete 5.6% 2,0% 1.8% 1,4% 3.0% 1,5% 89.1% 93,2% 0.6% 1,9%Du în sala desport pentru biei 7,4% 2,3% 1,3% 0,4% 3,0% 3,2% 86,8% 91,9% 1,5% 2,2%


n cadrul discuiilor în rup, în caul elevilor din colile fr apeduct, acetia au menionat faptul c

apa de but din recipienii respectivi se termin foarte repede, uneori ei ind nevoii s sufere de

sete.

Lipsa de ap, în asociere cu cerinele eaerate ale administraiei colare îi impune pe unii elevi

s nu mai vin la coal pe timp ploios, întrucât este „glod, se întâmplă să cad jos”

, „mi se rupe

încălţămintea”, „la şcoală mă pun să o spăl, dar apa este rece, murdară şi puţină”.

starea toaletelor

n toate colile incluse în studiu toaletele au cabine separate pentru biei i pentru fete. n

localitile rurale, elevii utiliea în eclusivitate doar toaletele din curte. Ciar dac în cldirile

colare sunt proiectate WC-uri, acestea sunt încise sau, în cauri rare, folosite doar de ctre

cadrele didactice.

Tabelul 10.

Starea toaletelor în percepţia elevilor

s, d

s, d î- d

s

n

cn

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

WC comun în inte-riorul colii 0,9% 6,9% 9,6% 5,5% 29,2% 11,6% 74,0% 58.2% 2,0% 2,0%WC pentru fete în

interiorul colii 0,9% 6,3% 0,9% 4,4% 59,6% 11,1% 29,2% 76,0% 0,9% 2,2%WC pentru biei îninteriorul colii 0,9% 6,2% 7,9% 5,5% 56,2% 11,5% 32,7% 72,9% 2,4% 3,9%



86

s, d

s, d î- d

s

n

cn

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban RuralWC comun afar 1,4% 1,7% 9,4% 18,5% 16,5% 41,4% 71,3% 35,4% 1,3% 3,0%WC pentru feteafar 1,4% 1,7% 14,1% 29,2% 24,2% 61,4% 58,8% 6,1% 1,5% 1,6%WC pentru bieiafar 1,4% 1,4% 12,7% 29,0% 24,2% 58,8% 59,7% 8,6% 2,0% 2,2%


Starea unor WC-uri din colile din mediul rural este atât de rea, încât unor elevi le este team

s mear la toalet. Motivele invocate de elevi sunt: podeaua este ubred, acoperiul estespart, sunt uri în perei, nu poi intra din caua murdriilor. Distana mare între cldirea colii i

toalete, coile, care se formea mai ales la WC-urile pentru fete, duce la faptul c copiii întârie

la lecii. Unele fete arm c prefer mai derab s se duc la toalet în timpul leciilor, întrucât

nu este aa alomerat. Cu ecepia municipiilor Ciinu i Bli, cauri similare se întâlnesc i în

localitile urbane.

Din rspunsurile copiilor reult c, în eneral, ei evit folosirea toaletelor din incinta colilor din

caua mirosurilor insuportabile. n procesul efecturii studiului socioloic a fost identicat o coal

în care toalet era inutiliabil, copiii descurcându-se cum pot. Prinii colectaser ciar i bani,

îns la momentul efecturii studiului toaleta nu era înc reparat.

Treete nedumerire i faptul c în anumite coli, care au beneciat de ranturi sau care au

colectat bani de la prini i au fcut reparaii costisitoare, WC-urile rmân încise pentru copii.

n unele coli urbane, în care de la prini se adun lunar bani pentru întreinerea în bun ordine

a WC-urilor, în eces de el, lucrtorii tenici le încid imediat dup terminarea leciilor, iar copiii

rmai în coal pentru activiti etracurriculare nu-i mai pot satisface nevoile ioloice.

mobilierul

Fiecare al cincilea profesor declar c în coala în care pred nu sunt suciente bnci i scaune,

acelai lucru îl arm i 12% din elevi. n viiunea cadrelor din mediul rural, situaia la acest capitol

este mult mai deplorabil, 23% din ei declarând c în clase nu aun scaune i bnci. Acelai lucru

a fost remarcat de ctre elevi i în discuiile de rup, menionând suplimentar faptul c mobilierul

este învecit, arat urât, nu corespunde vârstei lor, ei ind nevoii s stea ârbovii în bnci. Au fost

semnalate cauri în care copiii au cut de pe scaunele defecte, provocându-i traume.

sălile sportive

jumtate din elevi au menionat c nu au sucient ecipament sportiv, iar 15% din ei au indicat

c în coala în care înva nu au sal sportiv. Elevii arm c în lipsa ecipamentului sportiv, la

leciile respective sunt pui doar s alere sau s fac unele i aceleai eerciii simple de care



87

repede se plictisesc. Elevii au menionat c pentru a procura cele mai simple ecipamente sunt

nevoii s colectee bani, îns nu-i pot permite procurarea unor ecipamente mai costisitoare,

cerute de prorama colar.

Maoritatea directorilor de coal au menionat c de mai muli ani de ile colile nu au primit banipentru procurarea ecipamentului sportiv. Ei consider c leciile de educaie ic i cercurile

sportive pe interese oraniate în coal sunt absolut necesare pentru devoltarea ic a elevilor.

Directorii au evideniat i problema slilor de sport, care în mare parte nu corespund cerinelor

necesare desfurrii leciilor de educaie ic.

spaţiul aferent şColii

Cadrele didactice din municipiile Bli i Ciinu (58%) sunt înriorate de faptul c copiii nu au

spaii pentru oac/recreare. Opinia elevilor coincide, în mare msur, cu cea a cadrelor didactice.Astfel, 31% din elevi au evideniat c nu au la coal un loc special pentru ca s se poat uca, iar

46% din ei au evideniat faptul c nu sunt mulumii de spaiul de oac de care dispune coala.

serviCiile mediCale în şCoală

O pondere semnicativ din elevi (37%) au declarat c nu au apelat niciodat la medicul/asistentul

medical din coal. Totodat, 67% din elevi au evideniat faptul c cel puin o dat medicul/

asistentul medical din coal i-a autat. Treete nedumerire faptul c 6 din 10 copii nu cunosc

orarul de lucru al medicului/asistentului medical care lucrea în coal. Unii din participanii

la discuiile în rup au menionat c foarte des cabinetul medicului din coal este încis. Din

discuiile cu elevii, în cadrul studiului calitativ, s-a constatat c preena lucrtorilor medicali în

coal este mai mult formal, în multe cauri asistentul medical/medicul din coal nici nu are cele

mai elementare lucruri pentru acordarea primului autor. n unele uniti de învmânt, lucrtorul

medical este anaat numai pentru câteva ore sau doar pentru câteva ile în sptmân.

sănătatea Copiilor

La aceast vârst copiii nu se prea ândesc la sntate, 18% din ei nici nu in minte dac pe

parcursul ultimului an s-au adresat sau nu medicului, iar 12,7% arm c nu au avut nici o

problem de sntate (Figura 26 ). Cota copiilor care s-au adresat pe parcursul ultimului an la

medic este foarte mare, fapt ce indic inuena neativ a mai multor factori, principalii din ei ind

suprasolicitrile, alimentaia neecilibrat, iar în caul copiilor din orae – insuciena activitilor

ice.



88

Figura 26.

Frecvenţa adresării elevilor la medic pe parcursul ultimului an


n caurile când se simt prost, doar 19,4% din elevi se adresea la medic din proprie iniiativ,

medicului/asistentului medical din coal se adresea 27,7% din elevi, iar cei mai muli (47,4%)

otrsc împreun cu prinii ce trebuie fcut. Cu toate c statistic sunt nesemnicative, se întâlnesc cauri în care copiii se tratea sinuri (1,0%) sau se consult cu prietenii (0,8%).

alimentaţia Copiilor

Conform propriei opinii, cea mai mare parte de copii (72%) se alimentea bine, totui, 10% din

copii arm c uneori în familie nu le aun produse alimentare, iar alte 4% din copii au menionat

faptul c nu au deloc suciente produse alimentare. Prinii sunt îns mai reervai în a face

astfel de declaraii i doar 2% din ei consider c nu le aun deloc alimente, iar alte 6% – c mai

derab nu le aun produse alimentare. Cu reret, 3% din copiii intervievai au remarcat faptul cau fost ile când s-au culcat mâni din cau c nu au avut ce mânca.

n eneral, maoritatea copiilor (56,6%) mnânc acas de trei ori pe i, iar alte 28,7% mnânc

acas ciar i mai mult de trei ori. Studiul calitativ relev faptul c sunt copii care din lips de timp

sau din obinuin nu mnânc dimineaa acas. Alte 10,9% fac parte din cateoria celor care au

indicat c mnânc acas doar de dou ori pe i. nriortor este faptul c ecare al treilea elev

declar c au fost ile când a venit la coal mând, iar 6% din totalul eantionului spun c acest

lucru se întâmpl cu ei frecvent.



89

alimentaţia în Cadrul unităţilor şColare

Pe durata arii la coal, modul de alimentare este lsat, în mare parte, la discreia copiilor.

Astfel, cea mai mare parte din elevi (35%) consum produsele alimentare pe care le procur din

maainele i/sau eretele din apropierea instituiilor de învmânt. Evident, acestea includcie, dulciuri, ceeps-uri i alte produse care nu întotdeauna sunt indicate copiilor pentru un

consum cotidian (Figura 27 ). O cincime din copii consum produsele alimentare aduse de acas,

iar 12% din copii pe durata arii la coal nu se alimentea deloc. n condiiile în care 64% din

copii petrec la coal în medie câte 6–7 ore pe i, iar 9% din ei – mai mult de 7 ore, un asemenea

reim alimentar nu poate sntos.

Figura 27.

Alimentaţia copiilor pe durata aării la şcoală

s: Sudiul socioloic „Educaia de ba în Republica Moldova”, Institutul de Politici Publice, 2008

Conform armaiilor a 7% din elevi, coala lor nu dispune de cantin, 14% din ei au armat c

coala dispune de cantin, îns ea funcionea foarte prost sau nu funcionea deloc. Circa 77%

din copii ai declarat c cantina lor este bun. Aceste armaii nu corelea cu cota elevilor care se

alimentea la cantinele colare (33%), fapt ce poate eplicat e prin costul ridicat al produselor

oferite de cantin, e prin preferinele elevilor i prinilor.

n mai multe instituii de învmânt, anumite cateorii de elevi, i anume cei din familiile srace

i/sau cu muli copii, sunt alimentai ratuit. n ansamblu pe ar, cota acestor elevi este de circa

18%, mrime mai mic decât cota copiilor aai sub praul ocial al srciei. Amintim c în caulfamiliilor cu copii de vârst colar, rata srciei absolute este de 34%, iar cea a srciei etreme

este de 20%.



90

Remarcm faptul c în rândul elevilor, în special al celor din mediul urban, persist opinia c

cantina colar este destinat copiilor din familii vulnerabile i frecventarea acestora este o ruine.

Indiferent de faptul dac mnânc sau nu la coal, elevii au fost întrebai de calitatea bucatelor

care se pretesc în cantina colii. n eneral, elevii consider c bucatele oferite de cantinelecolare sunt bune sau acceptabile.

Elevii care nu sunt inclui în listele celor care se alimentea în cantinele colare fr plat, la

dorin, pot lua masa în cantinele respective, îns trebuie s plteasc lunar o anumit sum

de bani. Unii elevi au declarat c ei ar dori s ia masa la cantin, „ dar nu toţi au posibilitatea să

plătească”.

Din analia datelor obinute în cadrul discuiilor de rup s-a stabilit c eist o anumit cateorie

de elevi, prinii crora sunt anaai în câmpul muncii i, în consecin, nu sunt inclui în cateoria

celor sraci. Dar, din caua salariilor mici, astfel de prini nu pot acita plile lunare, fapt ce duce

la creterea numrului de copii care nu mnînc nimic pe durata arii la coal. Menionm faptulc muli dintre aceti copii, ciar dac i pot lua cu ei de acas câte ceva de ale urii, ei se enea

s fac acest lucru.

proteCţia şi siguranţa elevilor

n eneral, maoritatea absolut a elevilor declar c se simt la coal în siuran. Elementele

de nesiuran apar rar, în situaii leate de starea tenic a cldirilor colare i toaletelor

neamenaate din curi, de strinii care intr pe teritoriul colii, de comportamentul inadmisibil al unor

elevi din clasele mai mari, care îi aresea pe elevii mai mici .a.

Caseta 10. Stări de nesiguranţă a elevilor „• În ecare minut rişti – scările sunt într-o stare rea, sunt gata să crape, este o gaură mare şi

ea se tot măreşte, podeaua nu este stabilă.” (F., clasa a 9-a, urban).

„• Şcoala e veche, lasă de dorit, cade de pe pod parcă ninge în clasă, varul tot se ia.” (M., clasa

a 9-a, urban).

„• Se întâmplă cazuri când intră străini la noi în şcoală şi deranjează elevii, fură, de aceea cred

că trebuie să e o persoană de încredere la intrare, care să ţină cont de cine intră şi cine iese”

(F., clasa a 8-a, urban).„• Eram la educaţia zică şi am pus geanta în vestiar şi profesorul a uitat să încuie uşa şi s-au

furat banii…” (F., clasa a 7-a, rural).s: Studiul socioloic „Educaia de ba în Republica Moldova”, Institutul de Politici Publice, 2008

n colile din mediul urban, în special în municipiile Bli i Ciinu, eist coli în care, din banii

prinilor, au fost instituite/anaate servicii de pa. Preena ardienilor la intrarea în coal sau

pe teritoriul unitii colare ofer elevilor i prinilor un anumit sentiment de siuran.

Sentimentul de nesiuran apare, mai ales, în rândul elevilor din clasele primare, care se tem de

coleii din clasele mai mari. Se atest cauri când copii din clasele mici sunt bruscai sau ciar lovii de elevii din clasele mari, le este blocat intrarea la toalet, sunt ameninai sau ciar li se iau

banii de buunar.



91

pedepsele în şCoală

Pentru a menine ordinea, cadrele didactice recur cel mai des la observaii i „ne fac morală”. n

multe cauri, elevii percep bolnvicios „morala” care le este adresat personal lor, mai ales atunci

când ea este fcut public, conine elemente de umilin sau ei se consider nevinovai (Tabelul 11). Mai rav este situaia în caul cadrelor didactice care aplic pedepse corporale, e ele într-o

form mai uoar („ palme”, „ pişcături ”, „tras de păr ”) sau cu consecine de ordin medical. Astfel,

circa 56% din elevii intervievai au armat c profesorii stri la ei, circa 22% – c profesorii îi

numesc cu cuvinte urâte, iar ali circa 15,4% din elevi – c uneori au fost pedepsii ic.

n plan teritorial, factorii de stres sunt mai frecveni în colile din localitile rurale. Dei în colile din

mediul rural cota elevilor care nu se simt stresai la coal (53,0%) este mai mare decât în colile

din mediul urban (49,5%), caurile în care cadrele didactice stri, utiliea cuvinte urâte i ciar

pedepsesc ic elevii sunt mai des întâlnite anume în colile de la ar. Tot în colile de la ar,

comparativ cu cele din orae, sunt mai frecvente caurile când elevii vin mâni la lecii.Un moment caracteristic pentru mediul urban, în special pentru municipiile Ciinu i Bli este

stresul provocat elevilor de faptul c nu li se permite intrarea în coal dac nu au uniform. Faptul

respectiv a fost menionat de circa 25% din elevii din municipiile Ciinu i Bli, de 18% din elevii

din alte orae i de 4% din elevii din localitile rurale.

n eneral, maoritatea absolut a elevilor cunosc faptul c învtorii/profesorii nu au dreptul de

a-i pedepsi ic. Unii din ei arm îns c prinii lor permit cadrelor didactice s fac acest lucru

în anumite limite, întrucât „ pe vremea lor acest lucru se făcea şi ei au devenit oameni ”. Totui,

maoritatea absolut a elevilor consider c pedepsele ice nu trebuie aplicate în coal.

Tabelul 11.

Frecvenţa factorilor de stres în unităţile şcolare

câ d d - îâd u nd

u r u r u r

S te simi stresat la coal 2,0% 3,3% 48,5% 41,6% 49,5% 53,0%

S ipe / strie la tine profesorii 2,0% 3,9% 50,5% 53,5% 47,5% 41,6%

S te numeasc profesorii cu cuvinte

urâte 1,8% 1,6% 18,1% 21,2% 80,0% 76,3%S te loveasc profesorii / s tepedepseasc ic 0,9% 1,4% 10,7% 15,7% 88,4% 82,4%

S te ceri cu coleii de clas 7,5% 7,0% 72,7% 76,9% 19,9% 14,8%

S vei elevi certându-se la coal 17,3% 20,9% 69,2% 67,1% 13,5% 10,3%

S vei la coal elevi care se bat 9,2% 9,7% 54,5% 56,7% 34,9% 32,3%

S te bai cu coleii de clas 1,3% 2,2% 13,8% 23,8% 85,0% 73,2%

S te bai / s te bat coleii mai mari 0,6% 1,6% 13,3% 16,7% 86,1% 81,1%

S-i e teama s întrebi profesorul

atunci când nu ai îneles tema 4,5% 7,1% 38,1% 36,0% 56,9% 55,9%

S te impun profesorii s vii la oresuplimentare (cu plat) 0,9% 0,7% 15,3% 5,9% 83,8% 92,2%



92

câ d d - îâd u nd

u r u r u r

S nu reueti s-i faci temele 4,9% 5,0% 69,3% 66,0% 25,4% 28,5%

S nu înelei tema 4,4% 8,6% 75,8% 69,6% 19,8% 21,0%Prinii s te bat pentru o not / notemici 0,3% 2,5% 18,2% 15,2% 81,4% 81,4%

S pleci / fui de la lecie pentru cnu ai reuit s învei 0,9% 1,1% 14,6% 7,3% 84,6% 91,1%

S nu poi intra în coal pentru c ai întâriat 0,9% 1,4% 13,2% 8,1% 85,9% 89,9%

S nu i se permit intrarea în coalpentru c nu ai uniform 1,8% 0,4% 15,0% 3,6% 82,2% 93,6%

S i se interic s iei din coalpân când termini leciile 6,5% 4,8% 13,6% 11,2% 79,9% 82,2%

S vii mând la coal 1,1% 7,5% 32,1% 31,0% 66,9% 60,1%


Pentru a preveni comportamentul neadecvat sau pentru a-i pedepsi pe unii elevi, mai multe

cadre didactice folosesc ca form de pedeaps scderea notelor date elevilor în procesul

evalurilor curente. Elevii se pot „trezi ” cu note de 1–4 pentru c au vorbit neîntrebai, au distras

atenia coleilor, au fcut lie, s-au ocupat cu lucruri ce difer de sarcina pus de învtor/

profesor. Aceast metod de pedepsire este considerat de maoritatea absolut a elevilor ca

ind una inust, ea provocându-le profunde emoii neative.

n caul înclcrilor mai rave, diriintele sau administraia colii invit la coal prinii sau ciar

poliia. Elevii consider c profesorii ar trebui mai întâi s discute cu ei „de la egal la egal ” atunci

când apar anumite probleme. Elevii arm c reacionea mai mult la profesorii care tiu s se

impun printr-un respect reciproc. Elevii ateapt c atunci când au reit s e invitai de ctre

profesor la o discuie mai discret, s li se ofere posibilitatea s corectee eventualele reeli, s

discute situaia creat, s e pedepsii prin efectuarea unor eerciii suplimentare.

Menionm faptul c în caul discuiilor de rup mai muli elevi au fost autocritici, recunoscând c

de multe ori înii copiii provoac profesorii. n caul unor „obrăznicii ” evidente unii profesori seenervea, iar reaciile lor neadecvate îi amu pe elevi.

ConfliCte şi aCte de violenţă

Cu reret, aresivitatea i violena printre elevi mai sunt înc preente în coli, iar în opinia

celor intervievai, intensitatea i ravitatea acestora este în cretere. De reul, conictele în

interiorul unui rup de elevi apar atunci când unii din ei încearc s-i impun, aa cum înele ei,

autoritatea. Folosirea unui limba indecent pentru unele rupuri de elevi a devenit un lucru uual,

dar care îi deranea pe alii. n eneral, aresarea verbal i insultele sunt frecvent utiliate în

conictele din mediul elevilor. De reul, prin btaie „îi reolv neîneleerile” doar bieii, îns totmai frecvent se înreistrea bti i între fete, care, în opinia intervievailor, sunt ciar mai violente

i mai reu de oprit.



93

Caseta 11. Acte de violenţă în şcoală„• Învăţătorul m-a pălit cu capul de tablă..., după aceea mi-o curs sânge... mi-am pierdut

cunoştinţa şi m-a dus cu salvarea la Ungheni... de atunci am ameţeli dacă fug, mă

învârtesc...”(F., clasa a 6-a, rural).„• Ei şi dacă se anină un elev de clasele mai mari, ce? Te duci la elevul de serviciu? Nu, te duci

la director, şi directorul îţi spune „Da tu ce, nu poţi să te baţi sau ce… ” (M., clasa a 7-a, urban).

„• Hai după şcoală să ne batem... şi chiar dacă cedează, nu-l jeleşte, îl bate până curge

sânge... se bat pe bani, care câştigă, acela ia banii ” (F., clasa a 7-a, rural).

„• Dacă vede profesorul că ţi-a tras o palmă, sau un picior în fund poate trece pe alături... dar

de acum dacă vede că eşti plin de sânge, cheamă directorul, părinţii şi se începe zarvă

mare.” (M., clasa a 9-a, urban).


Eist coli în care conictele între elevi sunt foarte frecvente, fapt ce perturbea procesul de

studii, afectea psioloic mai muli elevi, iar unii copii nici nu mai doresc s vin la coal. Se

întâlnesc cauri când copiii mai timii, de teama celor „mai îndrăzneţi ”, nu-i mai eprim public

opiniile în cadrul leciilor. Cu reret, din caua lipsei de eperien a unor cadre didactice, care

încearc s implementee noile metode de predare-învare, conictele între elevi apar i în urma

activitilor în rup care, în loc s contribuie la consolidarea parteneriatului între elevi, din caua

oranirii proaste, le provoac aresivitatea. Elevii mai timii sau cei considerai de ctre colei

lor ca ind mai slabi, sunt mai des inii, batocorii i umilii de cei care, din motive neusticate,

tind s se impun ca lideri în rupul respectiv.

Violena între elevii din clase diferite este caracteristic mai mult pentru biei. Rivalitatea dintre

clase, cauat de anumite competiii, poate induce conicte care pot deenera în aresiuni

ice. Conicte între bieii din diferite clase apar din caua „orgoliilor ”, disputelor pentru „fete”,

„ protecţionism” etc. Elevii claselor mai mici declar c sunt aresai de ctre elevii din clasele mai

mari. Unii elevi din clasele mai mari, contra plat, le impun celor mai mici „ protecţie”, „apărându-i ”

de „agresori ”.

Ciar dac în multe coli conictele violente sunt remediate de ctre cadrele didactice, eist i

uniti de învmânt în care administraia colar prefer s nu se implice. Au fost înreistrate

situaii conictuale între elevi, ce au deenerat în bti ciar în timpul orelor de clas, iar cadreledidactice cu reu au putut opri violenele.

n timpul discuiilor de rup elevii au armat c eforturile profesorilor, conducerii colii de a-i

disciplina pe unii elevi sunt adarnice. Tot din spusele elevilor reult c multe cadre didactice

nici nu reacionea la faptele minore, în viiunea lor, de violen, ind decii s intervin doar în

caurile pe care ei le consider rave.

Unii copii au menionat c indisciplina i conictele care apar la recreaii sunt i din caua îmbulelii

i insucienei de timp, ei ind nevoii s fu afar la toalet, s reueasc mai multe la recreaie

ca s nu e pedepsii c întârie la lecii. Muli copii se declar obosii de rivalitatea dintre colei,

de tensiunea care este în clas. glia din paue, limbaul aresiv îi afectea, iar uneori îi împiedic s se concentree la ore, pentru c se ândesc la replica care urmea s o dea/s o

primeasc la recreaia urmtoare.



94

3.3. concluzii şi recomanDăriC 3.1. Circa 60% din cldirile colare au o vecime mai mare de 30 ani, iar 41% din

ele necesit reparaii capitale. ntreinerea cldirilor, a cror capacitate, în multe cauri nu este

utiliat complet, necesit miloace nanciare considerabile, ce nu au un impact direct asupracondiiilor ice de studii. Doar în 11,2% din cldiri eist condiii tenice de a construi pante

de acces pentru copiii cu posibiliti locomotorii limitate. şcolile-tip cu mai multe etae nu au

ascensoare, iar posibilitatea montrii lor necesit epertie tenice suplimentare.

rd. Se cere o reviuire complet a strii tenice a ecrui ediciu colar i identicarea

soluiilor pentru optimiarea celtuielilor de întreinere, mai ales în caul spaiilor neutiliate. n

scopul crerii condiiilor de studii pentru copiii cu posibiliti ice limitate se impune o estimare

a miloacelor nanciare necesare pentru construirea pantelor de acces, instalarea, unde este

caul, de ascensoare, reutilarea rupurilor sanitare. La prima etap ar binevenit lansarea unor

proiecte-pilot, în special, în localitile unde eist i instituii reideniale.C 3.2. Cu ecepia oraelor mari, maoritatea colilor nu dispun de sisteme de

aproviionare cu ap i canaliare. Doar 10% din coli dispun de ap cald. n localitile rurale

toaletele sunt amplasate în curi, multe din ele sunt neamenaate. n consecin, în astfel de coli,

respectarea cerinelor sanitare i a celor de iien personal devine, practic, imposibil.

O problem strinent rmâne înclirea ediciilor colare, în special, a celor din localitile rurale.

Circa 28% din astfel de coli nu dispun de sisteme moderne de înclire, fapt ce are repercusiuni

rave asupra procesului de învmânt în perioada rece a anului i asupra sntii copiilor.

rd. Reorientarea miloacelor nanciare, celtuite pentru întreinerea în continuarea spaiilor neutilate, ctre ameliorarea sistemelor de aproviionare cu ap, de canaliare i

înclire. Conectarea cldirilor colare la aoducte i etinderea practicii de instalare a sistemelor

autonome de înclire. Scimbarea atitudinii unor manaeri colari fa de problemele ce in de

condiiile sanitare i iienice din coli i amenaarea toaletelor, lucrri care, evident, nu necesit

resurse nanciare mari.

n caul colilor în care copiii din clasele primare, clasele imnaiale i clasele de liceu înva

în aceeai cldire, se cere o delimitare distinct a onelor destinate ecrei cateorii de vârst,

pentru copiii din clasele mici creându-se rupuri sanitare/toalete separate. Administraiile colare

vor întreprinde msuri suplimentare pentru instruirea personalului tenic i ameliorarea radului deresponsabilitate al acestuia.

C 3.3. Optimiarea preconiat a reelei de instituii colare prin comasarea unor coli,

crearea de circumscripii colare i introducerea transportului colar a treit reacii controversate

în rândul prinilor, cadrelor didactice i manaerilor colari. Ciar i îneleând c o educaie de

calitate poate asiurat doar în uniti de învmânt ce dispun de sli de clas bine dotate,

cadre didactice competente etc., maoritatea prinilor prefer ca coala s e cât mai aproape de

cas. Principala înriorare a prinilor, cum este i resc, rmâne securitatea copiilor.

Menionm c proiectul Strateiei de optimiare a reelei colare, propus de ministerul de resort

pentru discuii publice, nu rspunde la toate înriorrile prinilor: ce vor face copiii care terminleciile mai devreme? unde se vor aa copiii dac veicolul colar întârie sau s-a defectat? ce vor

face copiii dac condiiile meteo vor înreuna circulaia rutier? etc.



95

rd. Se cere iniierea unor discuii publice referitor la preconiata optimiare a reelei

de instituii colare. ntrucât aceast optimiare va efectuat doar în mediul rural, unde accesul

copiilor la studii de calitate i aa este mai anevoios, toate componentele Strateiei de optimiare

a reelei colare trebuie pilotate în dou-trei raioane pe parcursul mai multor ani, cu analia

obliatorie a impactului acesteia asupra ecacitii instruirii, proteciei, siuranei i sntiicopiilor.

Concomitent, în caul colilor mici, în afar de simpla comasare, se cere elaborarea unor variantede alternativ, care ar putea asiura buna funcionare a colilor rurale în condiiile unui continent

mic de elevi. Una din variantele posibile ar pstrarea colilor mici prin scimbarea radical a

modului de oraniare a procesului de studii: circulaia cadrelor didactice i nu a copiilor; predarea

disciplinelor înrudite de ctre un sinur cadru didactic, cruia, evident, trebuie mai întâi s i se

asiure pretirea necesar; procurarea de seturi portabile/compacte de laborator, care pot

utiliate în slile convenionale de clas; informatiarea colilor i implementarea de softuri

educaionale care ar permite simularea eperienelor din cadrul obiectelor colare; crearea delaboratoare mobile care s deserveasc toate colile mici din cadrul unei circumscripii etc. Evident,posibilitile eistente ale acestor coli ar putea folosite pentru implementarea în localitile

respective a unor proiecte sociale i duirea mai multor servicii de interes comunitar.

C 3.4. Practic toate colile mari, indiferent de mediul eorac, sunt asiurate cu cadre

medicale. Ecepie fac doar colile din localitile rurale mici, care sunt deservite de specialitii

centrelor medicale. n maoritatea colilor funcionea cabinete medicale, îns o mare parte din

elevi, în special, cei din orae, înainte de a se adresa la un lucrtor medical din coal, prefer

s se consulte cu prinii. n percepia elevilor, funcionarea cabinetelor medicale din coli nu

corespunde în deplin msur necesitilor acestora, în unele cauri cabinetele sunt încise sau nu

le pot acorda autor din caua c lipsesc medicamentele necesare.

Menionm c Reulamentul-tip al instituiilor de învmânt secundar eneral în vioare nu

conine stipulri eplicite referitoare la asistena medical oferit elevilor în cadrul unitilor colare.

rd. Cu toate c relementrile ce in de buna funcionare a cabinetelor medicale din

instituiile de învmânt sunt i de competena autoritilor de sntate, administraiile colaretrebuie s asiure accesul elevilor la serviciile de sntate, absolut necesare elevilor care se a în

coal. n acest scop, în primul rând, în Reulamentul-tip al instituiilor de învmânt trebuie inclus

un capitol separat în care s-ar stabili modul de acordare a asistenei medicale, responsabilitile

administraiei colare, responsabilitile cadrelor medicale ce activea în instituiile de învmântetc. Totodat, în caul colilor rurale mici în care nu pot create cabinete medicale, se va analia

posibilitatea crerii unor mecanisme de asiurare a accesului copiilor la serviciile de sntate prin

stabilirea unor proceduri eplicite de interaciune cu centrele medicale din localitate, prin ore de

preen în coal a asistentului medical etc.

C 3.5. Dac asiurarea colilor din municipiile Ciinu i Bli cu psioloi,

psiopedaoi i loopei este relativ bun, în caul celorlalte localiti se atest o lips acut de

astfel de specialiti. n consecin, asistena respectiv este acordat elevilor de ctre persoane cenu au o pretire special, sau nu este acordat deloc.

rd. Efectuarea unei evaluri detaliate a calitii, ecacitii i ecienei serviciilor psioloice din coli, etinderea amei de servicii, acordate elevilor i prinilor, identicarea mai

eact a necesitilor acestora i consolidarea componentelor de consiliere psiopedaoic.



96

ntrucât în preent, din considerente nanciar-economice, asiurarea tuturor colilor, în special

a celor din localitile rurale, cu psioloi, psiopedaoi i loopei este puin probabil, se

impune oraniarea de cursuri de perfecionare pentru cadrele didactice, care activea dea în

astfel de coli. O alt soluie ar anaarea specialitilor respectivi de ctre direciile raionale

de învmânt i stabilirea unui orar de viite în unitile colare în care eist elevi ce necesitasisten specialiat.

C 3.6. n colile rurale ecare al cincilea copil are unul sau doi prini plecai peste

otare. n absena serviciilor psiopedaoice specialiate i a cadrelor didactice special pretite

pentru a face fa acestei situaii, problemele copiilor cu prini plecai peste otare rmân în afara

sistemului educaional. Mecanismele de eviden a copiilor cu diculti de interare în mediul

colar sau a copiilor care au relaii tensionate cu coleii, practic nu funcionea, datele raportate

ind irelevante.

rd. Actualiarea planurilor de studii pentru învmântul pedaoic prin etinderea

componentelor care se refer la lucrul cu copiii temporar rmai fr unul sau ambii prini i cei

care au diculti de interare în mediul colar. Oraniarea de cursuri de perfecionare pentru

cadrele didactice din coli, în primul rând din cele în care cota copiilor temporar rmai fr unul

sau ambii prini este ridicat. Elaborarea i difuarea în toate colile rii a unor iduri speciale

pentru cadrele didactice i manaerii colari. Crearea unui mecanism de spriin i consiliere a

acestor copii, desemnarea unor cadre didactice care ar patrona copiii temporar rmai fr ambii

prini, cu remunerarea adecvat a acestei activiti.

C 3.7. Serviciile de alimentare a elevilor pe durata arii lor în coal i-au demonstrat

utilitatea i eciena, îns unele cateorii sociale rmân în afara scemei de alimentare ratuit.

Eist coli care nu dispun de cantine, unele cantine funcionea prost sau nu funcionea deloc.Uneori faptul c copiii, în funcie de modul de alimentare, ratis sau contra plat, sunt diviai

în „sraci” i „boai”, provoac în rândul elevilor tensiuni, cei „sraci” ind luai în derâdere sau

umilii, refuând astfel mesele oferite de coal.

rd. Crearea de condiii pentru buna funcionare a cantinelor colare în toate unitile

de învmânt. Etinderea cateoriilor sociale ce pot benecia de alimentaie ratuit în cantinele

colare. Depersonaliarea modului de plat/de scutire de plat pentru alimentarea în cantinele

colare prin introducerea de ticete, eliberate de ctre administraiile colare în condiii de

condenialitate.

C 3.8. n unele coli se întâlnesc cauri de pedepsire a elevilor de ctre cadrele

didactice prin lovituri de palm, picturi, trasul de pr, fapt declarat de 15,4% din elevi. Unii prini

nu detest astfel de pedepse, creând eronat în utilitatea lor. Unele cadre didactice îi permit s

ridice vocea, s foloseasc cuvinte neadecvate, s fac observaii nepotrivite referitoare la aspectul

eterior al elevilor, s ia în derâdere vestimentaia acestora.

rd. Introducerea în curriculumul de formare iniial i curriculumul de formare continu

a cadrelor didactice a temelor viând metodele de lucru cu elevii în situaii ce necesit intervenii

cu caracter punitiv, comportamentul cadrelor didactice în astfel de situaii, interaciunea cu prinii.

Etinderea practicilor de promovare în rândul prinilor a metodelor de educaie a copiilor, baate

pe realirile de ultim or a tiinelor psiopedaoice. Instituirea în unitile colare a unor mecanisme efective de depistare a caurilor de aresiune verbal sau ic a elevilor, raportarea

i pedepsirea tuturor persoanelor vinovate. Creterea radului de responsabilitate a cadrelor



97

didactice, crearea în colectivele pedaoice a unei atmosfere de intoleran fa de aplicarea

violenei verbale sau ice fa de copil.

Ecluderea practicii de scdere a notelor în caul comportamentului neadecvat al elevilor.

Etinderea metodelor individuale de lucru cu elevii care comit abateri i înclcri ale reulilor decomportament. Instruirea cadrelor didactice cum s procedee în situaiile în care unii elevii se

comport neadecvat sau provocator.

C 3.9. n coli se întâlnesc cauri de violen, iar intensitatea i ravitatea acestora

este în cretere. n colile în care înva împreun atât elevii din clasele primare, cât i cei din

clasele mari, în special în localitile urbane mari, se înreistrea cauri de umilire, deposedare

de bani, blocare a accesului la rupurile sanitare, impunerea de „protecie” copiilor mici etc.

Unele cadre didactice i manaeri colari, în caul unor violene, în opinia lor minore, nu intervin

sau ciar le recomand elevilor s-i reolve sinuri conictele.

rd. Efectuarea unor cercetri pedaoice cuprintoare viând cauele i formele

violenei colare i metodele de combatere a acesteia. Implementarea în coli a unor metode

moderne de educare i promovare a toleranei, de consiliere în caul apariiei unor situaii de

conict. Introducerea în curriculumul de formare iniial i curriculumul de formare continu a

cadrelor didactice a temelor viând prevenirea violenei în coal. Actualiarea actelor normativ-

uridice ce relementea activitatea unitilor de învmânt în scopul creterii responsabilitii

atât a cadrelor didactice pentru escivarea de la prevenirea/ raportarea/ oprirea caurilor de

violen, cât i a elevilor care manifest un comportament violent.

Crearea unor mecanisme de raportare i redresare de ctre elevi a caurilor de violen.

Oraniarea pentru elevi, în cadrul orelor de dirienie, a unor antrenamente i eerciii viând

modul de comportare în caul unor eventuale situaii de conict, în situaiile când sunt ameninai

de ali elevi etc. Elaborarea unor iduri pentru elevi, prini i cadrele didactice care ar conine

sfaturi, modele de comportament i indicaii metodice viând combaterea violenei în coli.

C 3.10. O mare parte din factorii care inuenea neativ ecacitatea i eciena

învrii, radul de protecie i siurana copiilor viea modul de oraniare a unitilor

colare. ncorporarea în cadrul unei instituii a tuturor nivelelor i treptelor de învmânt (primar,

imnaial, liceal) duce la alomerare, la neliarea necesitilor specice ecrei vârste a copilului,

omoeniarea neusticat a metodelor de predare-învare i a celor de oraniare a activitilor

etracurriculare, „dominaia” celor „mari” asupra celor „mici”.

rd. Eaminarea posibilitilor, atunci când condiiile socio-economice i cele

demorace o permit, de reoraniare a unitilor colare conform nivelelor i treptelor de

învmânt: coli primare (clasele 1–4), imnaii (clasele 5–9) i licee (clasele 10–12).

şcolile primare ar trebui s e mici i amplasate cât mai aproape de domiciliul elevilor. gimnaiile,

ind mai mari, ar putea deservi o circumscripie de dimensiuni reonabile, care ar eclude

cltoriile luni i etenuante ale elevilor. Ambele tipuri de coli, aparinând învmântului

obliatoriu, ar avea one de cuprindere clar stabilite, eliminându-se astfel selecia voalat a

copiilor i supraalomerrile din colile „de prestiiu”.



98



99

4.1. probleme De gen n nvăţămntul De bazăDin republica molDova

aCCesul la eduCaţie

Evaluarea accesului la educaia de ba în funcie de en repreint o sarcin dicil, întrucât

datele ociale privind ratele nete i brute de înrolare pentru anul 2007, deareate pe see,

niveluri i trepte de învmânt înc nu au fost publicate. Anumite concluii pot deduse din

statisticile disponibile pentru anii 1999–2006 (Figura 28 ).

Figura 28.

Ratele nete de înrolare în învăţământul primar şi gimnazial

s: Copiii Moldovei. Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova, 2008

dimensiunea 4:

egalitatea genurilor n şcoală



100

Din datele disponibile pentru anii 1999–2006 reult c în caul învmântului primar rata netde înrolare a fetelor i bieilor difer cu cel mult 0,9 puncte procentuale, în unii ani într-o situaiemai bun ind fetele, iar în alii – bieii. n caul învmântului imnaial situaia fetelor, cuecepia anului 2006, este mai bun decât cea a bieilor, diferenele ind de pân la 1,3 puncte

procentuale.Remarcm faptul c micorarea pe parcursul anilor 1999–2005 a ratei nete de înrolare în învmântul primar i lipsa proreselor semnicative în înrolarea în învmântul imnaial areconsecine neative atât pentru biei, cât i pentru fete i pune sub semnul întrebrii realiareaObiectivelor de Devoltare ale Mileniului în Republica Moldova. Considerm o reeal reretabilfaptul c în documentele ociale de politici indicatorul respectiv a fost eclus, iar autoritile înc nuau publicat valorile ratelor nete de înrolare pentru anul 2007.

O impresie eneral despre accesul la educaie în funcie de en în anii 2006–2007 ne putemforma analiând i datele despre continentul colar, mai eact a cotei fetelor i cotei bieilor în învmântul primar i cel secundar. Conform datelor din Sistemul de cartoraere a instituiilor de învmânt, aceast cot varia de la clas la clas în intervalul 48%–52%, diferenele indstatistic nesemnicative.

Prin urmare, în învmântul de ba din Republica Moldova nu eist diferene eseniale referitor

la încadrarea fetelor i bieilor în instituiile de învmânt.

efiCaCitatea învăţământului prin prismaproblemelor de gen

Conform datelor repreentative la nivel naional, atât în învmântul primar, cât i în cel

imnaial, fetele demonstrea reultate mai bune decât bieii (Figura 29). Astfel, conformevalurilor, radul de realiare al testelor la limba român este de 79,8% în caul fetelor i 71,8 % în caul bieilor. O situaie similar se atest i în caul matematicii, atât la nele învmântului

primar (fetele – 77,5%; bieii – 73,2%), cât i a celui imnaial (fetele – 63,2%; bieii – 56,4%).

Figura 29.

Gradul de realizare al testelor naţionale în aspect de gen

(evaluare nală, anul 2007, în procente)

s: Studiul „Evaluarea reultatelor colare”, Institutul de Politici Publice, 2007



101

Din punctul de vedere al aspectelor de en, reultatele evalurilor naionale sunt conrmate i de

cele internaionale (Figura 30 ). Astfel, în cadrul evalurii internaionale TIMSS 2003, la matematic

i la tiine fetele din învmântul primar au acumulat, respectiv, cu 11 i 13 puncte mai mult decât

bieii. n caul învmântului imnaial, diferena este de 10 puncte la matematic i 9 puncte la

tiine.

Menionm c media scorurilor acumulate de fetele i bieii din toate rile participante la evaluare

difer doar cu un sinur punct, pe când în caul Republicii Moldova aceast diferen este de 9–10

puncte. Mai mult ca atât, comparativ cu evalurile din anul 1999, diferena respectiv a fost în

cretere.

Figura 30.

Rezultatele evaluărilor internaţionale ale elevilor din Republica Moldova

în aspect de gen(TIMSS 2003)

s: International Association for te Evaluation of Educational Acievement, TIMSS 2004

n caul evalurilor PIRLS 2006 se atest o situaie similar, punctaul mediu acumulat de biei

ind de 493 de puncte, iar cel al fetelor – de 507 puncte, fetele acumulând cu 14 puncte mai mult.

Diferenele de 4,3–8,0 puncte procentuale în caul evalurilor naionale i de 9–14 puncte în

caul evalurilor internaionale sunt statistic semnicative i indic faptul c metodele de predare-

învare, atât în învmântul primar, cât i în cel imnaial, nu iau în considerare toate aspectele

leate de en.

modele şi valori de gen în învăţământ

Este unanim recunoscut faptul c sistemul de învmânt repreint un factor decisiv în formarea

valorilor de en. Mesaele, cadrele didactice, curriculumul colar, manualele i suportul didactic

contribuie la transmiterea i consolidarea normelor de comportament, inclusiv a celor de en.

Una din problemele de ba ale sistemului de învmânt primar i secundar este „feminiarea”

corpului didactic, ponderea femeilor variind pe parcursul anilor 2000–2007 în intervalul 78–81%.

O alt problem o constituie dimensiunea de en a curriculei, în eneral, i a manualelor colare



102

în particular, care, în viiunea mai multor eperi, nu sunt sensibile la aspectele de en. Astfel,

repartiia pe see a persoanelor care apar în ilustraiile din manuale relev faptul c cota fetelor/

femeilor în raport cu bieii/brbaii este mai mic în învmântul primar i cu mult mai mic

în învmântul imnaial (Figura 31). Un deecilibru i mai mare se atest în caul selectrii

personalitilor care apar în manualele respective (Figura 31).

Figura 31.

Repartiţia pe sexe a persoanelor care apar în ilustraţiile din manuale

s: Modele i valori de en în învmântul public din Republica Moldova, 2007

Figura 32.

Repartiţia pe sexe a personalităţilor care apar în manuale

s: Modele i valori de en în învmântul public din Republica Moldova, 2007

n opinia eperilor, prin portretele i ilustraiile inserate, prin selectarea personalitilor, mai multe

manuale din învmântul primar i cel imnaial construiesc, volens nolens, o lume dominatde brbai, fapt ce ar contribui implicit la conservarea inealitilor de en, eistente în momentul

actual în societate. Vom meniona c îni componena colectivelor de autori (87 de femei, 50 de



103

brbai) i de refereni (163 de femei, 73 de brbai) atest un anumit deecilibru de en, femeile

ind în maoritate.

Dac pornim de la faptul c ratele de înrolare caracteriea accesul enurilor la educaie,

se poate arma c acest aspect nu constituie o problem actual în învmântul primar iimnaial din Republica Moldova. Mai derab, problemele eistente în învmântul de ba

privind promovarea ealitii de en pot atribuite aspectului calitativ al educaiei: indiferena

fa de problemele de en, inorarea, promovarea stereotipurilor referitor la relaiile de en, lipsa

materialelor didactice.

4.2. percepţia subiectivă a problemelor De gen

atitudini în funCţie de gen

La întrebarea direct, dac în atitudinea cadrelor didactice fa de biei i fete eist diferene,

maoritatea copiilor au rspuns c astfel de diferene eist rar (21%) sau nu eist deloc (39%).

Totui, o parte semnicativ din elevi au rspuns c aceste diferene eist uneori (25%) sau

întotdeauna (14%). Menionm c aceast percepie este caracteristic atât fetelor, cât i bieilor

(Figura 33). n prol teritorial, aceste diferene sunt percepute mai mult de ctre copiii din localitile

rurale.

Figura 33.

Atutudini bazate pe gen (percepţia elevilor)


Principalul domeniu în care elevii percep o atitudine baat pe en este cel al evalurii (Figura 34).

Astfel, doar 55% din biei nea faptul c cadrele didactice aprecia cunotinele reieind din

enul elevului, pe când cota fetelor care nea acest lucru este cu mult mai mare (69%). n prolteritorial, aceste diferene sunt percepute mai mult de ctre copiii din localitile rurale.



104

Figura 34.

Factorul de gen în evaluarea cunoştinţelor (percepţia elevilor)


n ansamblu, bieii se simt mai „obiduii” i în alte domenii ale vieii colare, considerînd c au mai

puin acces la resursele colii (întotdeauna au acces 61,1% din biei i 67,3% din fete), sunt maipuin mulumii de atitudinea cadrelor didactice (foarte mulumii – 21,3% din biei i 36,2% din

fete), sunt mai des apreciai incorect (des i foarte des – 10,6% din biei i 4,4% din fete).

n caul discuiilor de rup, atât bieii, cât i fetele au indicat mai multe cauri de atitudine a

cadrelor didactice fa de elevi în funcie de enul acestora. Maoritatea copiilor au susinut

tea conform creia „fetele sunt văzute mai bine de către profesori ca ind mai ascultătoare şi

stăruitoare ”, iar în caul unor înclcri de disciplin „băieţii sunt pedepsiţi mai aspru decât fetele”.

Caseta 12. Cazuri de atitudine bazată pe gen, sesizate de elevi „• Fetele sunt mai cuminţi ca băieţii, iar pe băieţi profesorii pot să-i mai pedepsească şi zic ” (F.,

clasa a 7-a, rural).

„• Fetele sunt rugate tot timpul să ude orile..., să ajute profesorul să pună ceva pe perete ” (M.,

clasa a 6-a, urban).

„• Băieţilor le este mai bine, ei dacă nu si-au făcut tema pe acasă vin şi o copie de la noi . ..” (F.,

clasa a 7-a, rural).


Remarcm faptul c percepiile elevilor corelea într-o anumit msur cu percepiile prinilor,care doar în proporie de 68,5% consider c la coal bieii i fetele sunt tratai la fel, 19,5% din

ei nu au nicio opinie, iar 12,1% c nu sunt sau mai derab nu sunt de acord cu aceast armaie.



105

Referitor la evaluare, doar 48% din prini sunt de acord cu faptul c ea se face fr a lua în

considerare enul elevului (fat sau biat).

stereotipuri în gândirea unor Cadre didaCtiCePercepiile elevilor în probleme de en sunt induse, într-o anumit msur, de stereotipurile

cadrelor didactice. Astfel, ind întrebai care sunt cauele diferenelor privind performanele colare

ale fetelor i bieilor, o mare parte a cadrelor didactice a indicat c fetele au o atitudine mai

serioas fa de studii, iar bieii sunt mai capabili (Figura 35 ).

Figura 35.

Cauzele ce duc la rezultate diferite la învăţătură

(viziunea cadrelor didactice)


Analia rspunsurilor în prol teritorial arat c cea mai mare parte a cadrelor didactice, care

consider c bieii sunt mai capabili, iar fetele au o atitudine mai serioas fa de studii, sunt din

orae, cei din mediul rural avânt o viiune mai ecilibrat asupra diferenelor între fete i biei din

punctul de vedere al reuitei colare. n funcie de nivelul instituiei absolvite, cei mai muli adepi/

adepte ai opiniei în studiu sunt cadrele didactice care au absolvit coleii pedaoice.

La întrebarea referitoare la un subiect concret – „n ce msur suntei de acord c înriirea orilor

din clas este mai potrivit pentru fete?”, circa 23% din cadrele didactice intervievate au opinat

c sunt total, iar alte 39,6% – parial de acord cu acest lucru. Doar 15,4% din cadrele didacticeintervievate au indicat un deacord parial i doar alte 18,3% din ele au indicat un deacord total cu

aceast idee.



106

Cu reret, aceast percepere a problemelor de en persist i la nivelul ândirii enerale, o bun

parte din cadrele didactice ind convins c eist profesii destinate bieilor i profesii destinate

fetelor (Figura 36). Astfel, parial sau total de acord cu aceast idee sunt peste 52% din cadrele

didactice intervievate din colile primare, imnaii, colile medii i licee. n funcie de nivelul

instituiei absolvite, cota cea mai mare de persoane care susine faptul c eist profesii destinatebieilor i profesii destinate fetelor o constituie cadrele didactice ce au absolvit coleiul (67%),

ind urmate de absolvenii de universiti (53%).

Figura 36.

Profesii destinate băieţilor şi profesii destinate fetelor (viziunea cadrelor didactice)


Indiscutabil, aceste date indic preena unor lacune în abordarea problemelor de en atât în

procesul formrii iniiale (studiile în coleii i universiti), cât i al formrii continue (cursurile de

perfecionare, cursurile de recalicare etc.) a cadrelor didactice.

Suntem nevoii s constatm c sistemul de învmânt, prin conservatorismul lui tradiional,

reproduce în continuare stereotipurile patriarale în problemele de en, rmânând într-o anumit

msur refractar la tendinele moderne de devoltare a societilor civiliate.



107

perCeperea gradului de proteCţie şi de siguranţă înfunCţie de gen

n eneral, fetele se simt mai puin proteate decât bieii. Astfel, 72,6% din fete au declarat c în

drum spre coal niciodat nu se tem, pe când cota bieilor este mai mare, armaia respectivind susinut de 85,2% din biei.

Spre deosebire de biei, fetele se simt mai des stresate la coal (Tabelul 12 ). Astfel, 51,2% dinfete au declarat c la coal uneori sau des se simt stresate, cifra respectiv în caul bieilor indde 41,6%. Ponderea fetelor, care uneori sau des nu înele temele (80,8%), este mai mare decâtcea a bieilor (76,8%). Mai mult ca atât, cota fetelor care au declarat c uneori sau des le esteteam s întrebe profesorul în caurile în care nu au îneles tema, de asemenea, este mai mare:

46,6% în caul fetelor i 39,8% în caul bieilor.

Tabelul 12.Frecvenţa factorilor de stres în funcţie de gen

câ d d - îâ ...d u nd

b f b f b f

S te simi stresat/ la coal 3,2% 2,8% 38,4% 48,4% 57,4% 46,9%

S ipe / strie la tine profesorii 5,6% 0,9% 60,2% 44,3% 33,8% 53,8%

S te numeasc profesorii cu cuvinte urâte 2,8% 0,6% 24,1% 15,7% 72,7% 83,0%

S te loveasc profesorii / s tepedepseasc ic 1,4% 0,9% 19,9% 7,2% 78,2% 91,5%

S te ceri cu coleii de clas 7,4% 6,3% 75,0% 76,4% 16,2% 17,0%S vei elevi certându-se la coal 16,7% 22,6% 69,4% 66,4% 13,4% 9,1%

S vei la coal elevi care se bat 6,9% 11,7% 56,0% 57,7% 35,2% 30,0%

S te bai cu coleii de clas 2,8% 0,9% 25,5% 14,8% 71,3% 83,6%

S te bai / s te bat coleii mai mari 1,9% 0,6% 21,8% 7,9% 75,9% 91,2%

S-i e teama s întrebi profesorul atuncicând nu ai îneles tema 6,9% 5,7% 32,9% 40,9% 59,3% 52,8%

S te impun profesorii s vii la ore su-plimentare (cu plat) 0,9% 0,6% 10,2% 6,3% 88,0% 92,5%

S nu reueti s-i faci temele 4,6% 5,0% 73,1% 60,4% 21,8% 34,0%

S nu înelei tema 9,7% 4,4% 67,1% 76,4% 22,7% 18,6%S te bat prinii pentru o not / note mici 3,2% 0,3% 19,0% 12,6% 76,9% 86,8%

S pleci / fui de la lecie pentru c nu aireuit s învei 1,9% 0,0% 12,5% 6,0% 85,2% 93,7%

S nu poi intra în coal pentru c ai întâriat 2,3% 0,0% 9,7% 8,8% 87,5% 90,9%

S nu i se permit intrarea în coal pen-tru c nu ai uniform 1,4% 0,0% 5,6% 8,2% 91,7% 89,3%

S i se interic s iei din coal pâncând termini leciile 7,9% 2,2% 13,4% 9,1% 77,8% 87,1%

S vii mând la coal 2,3% 8,8% 31,0% 31,4% 65,7% 58,8%




108

Temerile fetelor c vor pedepsite verbal sau ic sunt mai mici decât cele ale bieilor. Dar, dup

cum s-a menionat în capitolele precedente, în cadrul discuiilor de rup a fost relevat faptul c,

psioloic, fetele suport astfel de pedepse mult mai reu. De asemenea, fetele sunt mai sensibile

i la apariia conictelor, în special, a celor care conin elemente de violen.

Menionm c efectele neative ale elementelor de stres ar putea aravate i de faptul c

ponderea fetelor care uneori sau des vin mânde la coal este mai mare decât cea a bieilor,

respectiv, 40,2% în caul fetelor i 33,3% în caul bieilor.

Reultatele studiului socioloic demonstrea c diferenele de en se manifest foarte clar în

caul pedepselor ice aplicate de prini i al aresrii verbale sau ice a elevilor de ctre

profesori, bieii ind supui acestor aciuni mai des ca fetele. De asemenea, comparativ cu fetele,

bieii sunt implicai mai des, e ca aresori, e ca victime, în actele de violen între copii.

4.3. ConCluzii şi reComandăriC 4.1. Pe parcursul anilor 1999–2005 s-a înreistrat o scdere a ratei nete de înrolare în învmântul primar. n caul învmântului imnaial, pe parcursul anilor 2000–2004 s-a înreistrat o cretere a ratei nete de înrolare, îns în anul 2005 valoarea indicatorului respectiv ascut, devenind ciar i mai mic decât valoarea corespuntoare din anul 2000. n anul 2006 s-a înreistrat doar o cretere a ratei nete de înrolare a bieilor în învmântul imnaial.

n învmântul primar, ratele nete de înrolare a bieilor i fetelor au valori foarte apropiate,diferenele ind de cel mult 0,9 puncte procentuale, iar în învmântul imnaial rata net de înrolare a fetelor este mai mare decât cea a bieilor cu circa 1,3 puncte procentuale. Conform

datelor din Sistemul de cartoraere a instituiilor de învmânt, în anii 2006–2007 cota fetelor i cota bieilor în învmântul primar i cel secundar varia de la clas la clas în intervalul48%–52%, diferenele ind statistic nesemnicative.

Prin urmare, în învmântul de ba din Republica Moldova nu eist diferene eseniale în nivelulde acces al fetelor i bieilor la studii.

C 4.2. Micorarea pe parcursul anilor 2000–2005 a ratei nete de înrolare în învmântul primar i cel imnaial are consecine neative atât pentru biei, cât i pentru fetei pune sub semnul întrebrii realiarea Obiectivelor de Devoltare ale Mileniului în RepublicaMoldova. Este inoportun ecluderea din documentele ociale de politici educaionale a

indicatorului „rata net de înrolare” i nepublicarea valorilor acestui indicator pentru anul 2007.

rd. Introducerea în documentele de politici publice i statisticile ociale a indicatorului„rata net de înrolare”, deareat pe nivele i trepte de învmânt, en, mediu de reedin,apartenena etnic i starea material a familiilor. Armoniarea metodelor naionale de colectare iprocesare a datelor referitoare la indicatorii educaionali cu cele internaionale.

Identicarea factorilor care au provocat, pe parcursul anilor 2000–2005, scderea ratelor nete de înrolare în învmântul de ba, determinarea evoluiilor acestui indicator pentru anii 2006–2007i austarea politicilor educaionale la situaia real din învmânt.

C 4.3. Din analia datelor referitoare la ecacitatea sistemului de învmânt prin prismaaspectelor de en reult c, atât în cadrul evalurilor naionale, cât i al celor internaionale, feteledemonstrea reultate mai bune decât bieii. Diferenele de 4,3–8,0 puncte procentuale în radul



109

de realiare al testelor naionale i de 9–14 puncte în caul evalurilor internaionale sunt statisticsemnicative i indic faptul c metodele de predare-învare, atât în învmântul primar, cât i încel imnaial, nu iau în considerare toate aspectele leate de en.

rd. Identicarea factorilor care duc la creterea diferenelor între performanele fetelor i ale bieilor i reviuirea curriculei scrise, a curriculei predate i a curriculei învate prin prismaaspectelor de en.

C 4.4. O parte din eperi arm c indicatorii utiliai în analia problemelor de en – ratele nete de înrolare a fetelor i bieilor, radul de realiare al testelor, reultatele evalurilor naionale i ale celor internaionale, nu reect în deplin msur diferenele de en, care persist în sistemul educaional. n opinia acestor eperi, cu toate c valorile indicatorilor respectivi indico situaie puin mai bun pentru fete, ansele de promovare i armare a fetelor/femeilor în viaaadult sunt mai mici decât cele ale bieilor/brbailor.

Din datele studiului socioloic reult c o astfel de situaie ar putea cauat, într-o anumitmsur, atât de persistena în învmânt a unor factori mai subtili, care formea i conserveaanumite stereotipuri de en, cât i de irelevana, în raport cu viaa real, a unor materii dincurriculum.

rd. Analia curriculei scrise, a curriculei predate i a curriculei învate prin prismaaspectelor de en. Armoniarea curriculei cu necesitile de devoltare ale fetelor/femeilor i alebieilor/brbailor pe termen scurt, mediu i de perspectiv. Elaborarea unui set de indicatorimai detaliai, care ar permite studierea aspectelor de en în învmânt prin prisma promovriii abilitrii fetelor/femeilor în viaa adult i asiurrii de anse eale pentru fete/femei i biei/brbai.

C 4.5. Una din problemele de ba ale sistemului de învmânt primar i secundar este „feminiarea” corpului didactic, ponderea femeilor variind pe parcursul anilor 2000–2007 înintervalul 78–81%. O alt problem o constituie dimensiunea de en a curriculei, care contribuie, într-o anumit msur, la conservarea stereotipurilor referitoare la aspectele de en.

rd. Crearea de condiii pentru atraerea în învmântul de ba a cadrelor tinere, în special a brbailor. Actualiarea curriculei colare printr-o abordare mai atent a problemelor de en, promovarea în continuare a viiunilor moderne referitoare la rolul femeilor i brbailor înistorie, în devoltarea economic i social, în crearea i consolidarea familiei.

C 4.6. n perceperea subiectiv atât a elevilor i prinilor, cât i a cadrelor didactice

persist stereotipurile de en, fetelor/femeilor revenindu-le roluri subordonate sau mai puinprestiioase. Se atest o atitudine condiionat de en a cadrelor didactice fa de elevi atât înprocesul de predare i evaluare, cât i în implicarea elevilor în anumite activiti etracurriculare.

Comportamentul i atitudinile tuturor actorilor educaionali indic preena unor lacune în abordareaproblemelor de en atât în procesul formrii iniiale (studiile în coleii i universiti), cât i alformrii continue (cursurile de perfecionare, cursurile de recalicare etc.) a cadrelor didactice.

rd. Actualiarea curriculei scrise, curriculei predate i a celei învate din învmântulpedaoic mediu de specialitate i cel superior prin abordarea eplicit a aspectelor de en,etinderea compartimentelor referitoare la metodele de educaie a copiilor în problemele de en.

Includerea aspectelor de en în proramele de perfecionare i recalicare a cadrelor didactice i amanaerilor colari, în proramele i practicile de conrmare în funcie i de atestare a învtorilor i profesorilor.



110



111

Cadrul legislativ-normativ

Odat cu democratiarea societii moldoveneti s-a încercat trecerea de la un sistem riid istrict centraliat, care nu lua în considerare nu numai particularitile i necesitile ecrui copil,dar i doleanele i tradiiile unor întrei rupuri sociale, formate pe criterii de apartenen etnic,

reliioas sau cultural la unul democratic. Evident, în astfel de condiii, implicarea elevilor,familiilor i a comunitilor era mai mult o activitate formal, încorsetat în nenumrate instruciunii subordonat animitor scopuri ideoloice. Acest mod de implicare sau, mai eact, de neimplicare

a principalilor actori ai sistemului educaional, a înstrinat, într-o anumit msur, elevii, prinii icomunitile de viaa colar i a lsat amprente adânci în mentalitatea colectiv, coala i astimai ind privit de unii prini i factori de deciie atât la nivel local, cât i la nivel central ca oinstituie care „aparine” eclusiv statului.

Primul pas, fcut în încercarea de a asiura o implicare autentic a elevilor, prinilor icomunitilor în viaa colar a fost adoptarea în anul 1995 a Leii învmântului, care, prin

mai multe articole, stabilea scopurile, modul i formele unei astfel de implicri. Astfel, Leea învmântului stipulea:

includerea, la nivel local, a repreentanilor prinilor în consiliile consultative ale direciilor –

raionale/municipale de învmânt;includerea în consiliul de administraie al instituiei de învmânt a repreentanilor –

prinilor, ai autoritii administraiei publice locale, ai elevilor (doar în licee i coliprofesionale);

posibilitatea formrii în cadrul instituiilor de învmânt a consiliilor elevilor i prinilor, care–

trebuie s funcionee în conformitate cu statutul instituiei de învmânt;dreptul elevilor de a alei în componena unor orane administrative i consultative ale–

instituiei de învmânt;dreptul prinilor de a lua cunotin de mersul i coninutul procesului de învmânt–

precum i de reultatele evalurii elevilor.Cu reret îns, pe parcursul anilor 1995–2007, Leea învmântului a suferit mai multe modicri,unele din ele ind orientate spre reviorarea practicii de centraliare a sistemului educaional:

trecerea din competena oranelor administraiei publice locale de nivelul doi în competenaministerului de resort a dreptului de a numi ei direciilor raionale/municipale de învmânt, de anumi directorii de licee, de a coordona anaarea cadrelor didactice din licee .a.

Accentum faptul c leislaia în domeniul învmântului nu stipulea eplicit care domenii ale

vieii colare sunt estionate direct de ctre elevi, prini sau comuniti, stabilind doar dreptulelevilor i prinilor de a repreentai în componena unor orane administrative i consultative

ale instituiei de învmânt i ale direciilor raionale/municipale de învmânt. Evident, ciar dac

dimensiunea 5:

implicarea elevilor,familiilor şi a comunită-ţilor n viaţa şcolară



112

pîrinii sunt repreentai în oranele respective, ei pot doar s formulee anumite propuneri, fr

a avea îns putere de deciie. Mai mult ca atât, leislaia respectiv nu prevede dreptul prinilor

i a comunitilor locale de a cel puin consultai în evaluarea i acreditarea instituiilor colare,

elaborarea i evaluarea planurilor i proramelor de studii, a manualelor i suporturilor didactice.

Procedurile de evaluare i acreditare a instituiilor colare nu conin referine eplicite referitoarela obliativitatea unitilor de învmânt de a asiura un animit rad de implicare a prinilor i

comunitilor locale în viaa colar.

Relementarea ecesiv, în mod centraliat, a tuturor aspectelor vieii colare nu ofer colilor

instrumente efective de a atrae prinii i comunitile locale în oraniarea i desfurarea

activitilor educaionale. n poda faptului c Leea învmântului indic eplicit (Art. 61, p.

13) c „Instituia de învmânt ordonea în mod independent miloacele nanciare alocate i

disponibile, estionea o balan independent i la banc are descise conturi de decontare

i alte conturi, inclusiv valutare”, acest fapt nu se respect i în multe cauri nu doar prinii,

dar ciar nici autoritile colare nu pot estiona modestele miloace nanciare disponibile încorespundere cu necesitile curente, aa cum consider ei.

Evident, implicarea elevilor, prinilor i a comunitilor locale în viaa colar depinde în mare

msur i de modul în care se relementea activitatea instiutuiei de învmânt. Conform

Reulamentului-tip al instituiilor de învmânt secundar eneral, cadrul instituional, oferit

prinilor pentru a participa în viaa colar este structurat la nivel de clas (adunarea prinilor

i comitetul de prini al clasei) i la nivel de unitate colar (consiliul repreentativ al prinilor).

Acest reulament stabilete modul de constituire, responsabilitile i drepturile entitilor

respective, care, în mare parte, sunt formulate în termeni de tipul „susine”, „aut”, „spriin” i

„propune”, fr a indica eplicit în care domenii ale vieii colare prinii au dreptul de a decide.

Menionm faptul c dac la nivel de unitate colar normele de repreentare i modul de

aleere a prinilor în oranele consultative i de administrare sunt formulate în mod eplicit,

la nivel de direcie raional/municipal de învmânt i la nivel central, acest lucru lipsete.

n consecin, eist pericolul ca vocea prinilor s nu mai e auit de oranele de diriare a

învmântului de nivel raional/municipal i central.

ComuniCarea dintre părinţi şi Copii

Conform reultatelor studiului cantitativ, cu ambii prini locuiesc 70% din elevi, doar cu mama

– 16% , doar cu tata – 4% i 2% – cu fraii/surorile mai mari. Bunicii au ri de 5% din eleviiintervievai, iar 1% din ei locuiesc cu alte rude. Cu altcineva (vecini, prieteni ai prinilor, în internat

etc.) stau 2% din copii. Remarcm faptul c nimeni din elevii participani la studiu nu a declarat c

este sinur, cu toate c directorii de coal arm c astfel de cauri se mai întâlnesc, numrul

copiilor rmai sinuri ind mai mic în clasele imnaiale i mai mare în cele liceale.

Studiul calitativ relev faptul c copiii comunic relativ puin cu prinii despre ceea ce se

întâmpl la coal, subiectul cel mai des abordat ind notele primite de elevi ( Tabelul 13). n

unele cauri, din caua notelor pe care prinii le consider mici, elevii sunt pedepsii ic.

Despre faptul c sunt pedepsii ic au declarat 18% din copii, iar alte 2% din copii au spus c

sunt supui unor astfel de pedepse mai des. Muli copii au menionat faptul c deseori discut cuprinii nu doar despre notele primite, dar i despre evenimentele, activitile oraniate în cadrul

colii, de eemplu, despre leciile descise, ocupaiile tematice, întlnirile cu persoane marcante



113

din domeniul culturii i artei etc. Din datele cantitative reult c fetele, comparativ cu bieii,

discut cu prinii mai mult, îns, odat cu creterea vârstei, comunicarea cu prinii devine mai

redus.

Tabelul 13.Subiectele şcolare în comunicarea părinţilor cu copiii

câ d d D. … Zcs-â

D â-

o d

o d î -

m

V interesai la coal despre reuitacopilului/copiilor Dvs. 40,5% 27,4% 13,7% 10,0% 4,7% 3,7% l ruai pe copil s v povesteascdespre cum îi mer treburile la coal 73,3% 18,9% 4,1% 1,2% 0,4% 2,1%Vericai aenda(ele) copilului/copiilor 53,4% 34,5% 4,9% 2,5% 1,2% 3,5%

V autai copiii s-i preteasctemele pe acas 50,1% 21,1% 9,2% 3,7% 2,0% 13,9%V autai copilul/copiii s sepreteasc pentru diferite activitietracurriculare 26,3% 15,4% 11,9% 12,1% 9,9% 24,4%


partiCiparea elevilor în organizarea proCesului

instruCtiv-eduCativCopiii particip activ i prerea lor este luat în considerare atunci când este vorba de oraniarea

activitilor cultural-artistice. Consiliile de elevi iau deciii referitoare la oraniarea festivitilor i a

ocurilor sportive, activitilor cu caracter distractiv, îns ele nu sunt implicate în luarea deciiilor ce

viea procesul instructiv-educativ.

Astfel, ateptrile elevilor fa de procesul instructiv-educativ nu corelea, într-o anumit msur,

cu cele promovate de curricula colar i actele normativ-uridice în vioare, cu opinia i viiunile

mai multor cadre didactice. Copiii îi doresc un proram mai leer, mai puine ore pe sptmân;

mai muli elevi reclam imperfeciunile orarului colar. Maoritatea absolut a copiilor doresc o

proram de studiu mai simpl, cu un volum mai mic de informaii, care s e predat de cadredidactice tinere i competente.

Evident, atât elaborarea proramelor de studii, cât i oraniarea vieii colare în ansamblu,

in de competena adulilor, îns doleanele copiilor trebuie s e luate în considerare, mai ales

atunci când ele pot contribui într-o msur decisiv la îmbuntirea ecacitii studiilor. O coal

mai atractiv, care s treeasc mai mult interes, ar trebui, în opinia copiilor, s abordee în

cadrul leciilor, a orelor de dirienie, al activitilor etracurriculare subiecte privind comunicarea

interpersonal, combaterea consumului de drouri, fumatului i alcoolismului, aleerea unui

drum în via .a. (Figura 37 ). Problemele ce in de propria sntate, protearea de bolile seual

transmisibile i aleerea viitoarei profesii sunt cele mai interesante subiecte pentru elevi, îns, înopinia lor, acest interes nu este susinut în deplin msur de curricula predat în colile Republicii

Moldova.



114

Figura 37.

Subiectele principale pe care elevii ar dori să le discute la şcoală


n cadrul discuiilor de rup, copiii i-au eprimat dorina s aib în coal cât mai multe cercuri

tematice, de dans, secii sportive, ore de conducere a automobilului, studierea aprofundat alimbilor strine etc. Concursurile i activitile culturale sunt areate de copii, acestea permiându-le

s interacionee cât mai mult între ei, s-i devolte abilitile de lucru în ecip.

Pe parcursul studiului socioloic s-a stabilt c copiii doresc s comunice, s e informai în

domeniile ce in de viaa cotidian, viaa de familie, propria sntate. Prin urmare, se cere etiderea

posibilitilor de a studia psioloia, deprinderile de via, elemente ale vieii de familie etc.

De asemenea, în cadrul discuiilor de rup s-a constatat c foarte muli copii nici nu se ândesc la

viitoarea profesie, nu-i pot evalua capacitile i nu au înc un plan pentru viitor. Evident, pentru

a corecta aceast stare de lucruri, trebuie reviorat sistemul de orientare profesional a elevilor,trebuie asiurat o letur mai strâns între curricula predat i viaa real, cu toate bucuriile i

problemele ei.

n opinia elevilor, mai receptivi la propunerile i suestiile ce viea predarea leciilor sunt

cadrele didactice tinere, cei mai în vârst ind mult mai refractari. Elevii remarc faptul c unele

cadre didactice care au o vârst mai înaintat se simt ofensate atunci când elevii vin cu propuneri

i suestii ce nu corespund viiunilor i opiniilor acestora, reacionând prin ridicarea vocii, prin

moraliri interminabile i critici neusticate.

Studiul socioloic relev faptul c practica de inibare i de suprimare a iniiativelor venite din

partea copiilor este rspândit în foarte multe coli din Republica Moldova. Mai muli copii audeclarat c prerile lor sunt desconsiderate, unii din ei au subliniat faptul c se iau în seam doar

opiniile anumitor cateorii de elevi: cei care înva bine, cei care provin din familii cu un statut



115

socio-economic mai înalt, cei care sunt ”buni în ocii profesorilor”. n consecin, copiii opinia cror este neliat de cadrele didactice devin încii în sine, nu mai formulea idei, evit s participe în

activitile colare.

partiCiparea părinţilor la luarea deCiziilor în proCesulinstruCtiv-eduCativ

n eneral, radul de participare al prinilor în viaa colar este redus, circa 53,8% din prini

viitând coala o dat pe lun sau ciar o dat în trimestru (Figura 38 ). Doar 18,1% din prini

arm c viitea coala de 2–3 ori pe lun, iar 11,1% – o dat pe sprtmân. Cel mai des

viitea coala prinii elevilor din clasele primare, iar odat cu creterea copiilor, viitele la

coal devin mai rare. Evident, în absena unei leturi strânse între coal i familii, implicarea

acestora în procesul instructiv-educativ rmâne doar una episodic i inecient.

Figura 38.

Cât de des părinţii vizitează şcoala în care învaţă copiii lor


n eneral, prinii arm c sunt ateptai la coal ori de câte ori doresc s se informee sau

s discute diverse aspecte leate de copiii lor; ei consider c sunt bine informai despre coal

i activitile colare. Totodat, foarte muli prini recunosc c se implic mai puin în luarea

deciiilor în ceea ce privete viaa colar.

Maoritatea prinilor au declarat c ei comunic cu repreentanii instituiei de învmânt doar

atunci când sunt invitai la adunrile de prini sau când se întâmpl lucruri ieite din comun:

conicte între elevi sau între elevi i cadrele didactice, înclcri arante ale disciplinei colare

etc. Cel mai des, prinii sunt convocai la coal pentru a orania colectarea miloacelor

nanciare destinate reparrii i amenari slilor de clas, procurarea, cu ocaia deverselor

srbtori, a cadourilor pentru cadrele didactice etc. De obicei, scopul unor astfel de convocri nueste anunat în prealabil, prinii ind invitai la coal pentru a discuta „treburile clasei ”, “reuşita

şcolară a elevilor ” etc.



116

Circa 22% din prinii intervievai au declarat c întotdeauna sau deseori li se solicit prerea în ceea ce privete oraniarea procesului de învmânt sau administrarea colii, aproimativ

aceeai cot din prini (23%) declar c prerea lor nu a fost solicitat nici o dat (Figura 39).

Figura 39.

Cât de des este solicitată părerea părinţilor referitoare la organizarea procesului de învăţământ


Vom meniona c rspunsurile date de prini la întrebrile referitoare la implicarea lor în procesul

educaional difer semnicativ de cele date de cadrele didactice i de directorii de coal, careconsider insucient implicarea prinilor (Tabelul 14).

Tabelul 14.

Implicarea părinţilor în procesul educaţional (viziunea directorilor de şcoală)

câ d d … Zcs-â

D â-

o d

o d î m

Se interesea la coal de-spre reuita copilului 1,5% 6,0% 25,4% 23,9% 32,8% 10,4%

Veric ilnicul copilului 6,2% 41,5% 27,7% 16,9% 1,5% 6,2%

Aut copilul s-i preteasctemele pe acas 12,5% 20,3% 28,1% 9,4% 3,1% 26,6%

Aut copilul s se preteascpentru diferite activiti etra-curriculare 1,5% 7,7% 18,5% 24,6% 12,3% 35,4%

Prestea anumite serviciipentru coal - - 6,3% 9,5% 20,6% 63,5%

Particip la un eveniment (rev-elion, carnaval, concert etc.) - 1,5% - 12,3% 60,0% 26,2%




117

atitudini şi perCepţii faţă de asoCiaţiile de părinţi

Circa 70,4% din prinii intervievai au declarat c în coala în care înva copiii lor eist asociaii

printeti, 16,4% au indicat c în coala lor o astfel de asociaie lipsete, iar 13,2% din prini

nu tiu sau nu au dorit s rspund la aceast întrebare. Toi prinii care au declarat eistenaasociaiei pltesc anumite sume de bani, îns faptul acitrii acestor contribuii nu este perceput

de ei ca apartenen la asociaia respectiv. n consecin, ei nu consider c prin intermediul

asociaiilor de prini ar putea s se implice în viaa colar nu numai cu obliaiuni nanciare, dar

i cu dreptul de a promova sau inuena anumite deciii.

Din punct de vedere uridic, apartenena la asociaiile de prini este benevol, îns muli prini

declar c cei care nu sunt încadrai în astfel de structuri sunt supui anumitor presiuni directe

sau indirecte din partea cadrelor didactice i/sau administraiilor colare. Circa 33% din prini

au declarat c ei sunt impui s devin membri ai acestor asociaii, mai eact, s plteasc

contribuiile respective. Maoritatea persoanelor care nu sunt membri ai asociaiior de prinirepreint familiile vulnerabile. Uneori, în rândurile neparticipanilor la asociaiile printeti

se întâlnesc i persoane care declar c nu particip „din principiu”, întrucât învmântul în

Republica Moldova este nanat de stat i, prin urmare, este ratuit.

Cu toate c o parte semnicativ de prini se declar nemulumii de faptul c sunt impui s

adere la asociaiile de prini, muli din ei consider activitatea acestor asociaii util pentru copiii

lor (Figura 40 ).

Figura 40.

Utilitatea asociaţiilor în viziunea părinţilor


n ansamblu, opiniile cadrelor didactice, ale directorilor de coal i ale prinilor referitor la rolul

i posibilitile asociaiilor de prini de a inuena procesul educaional difer, prinii armând casociaiile sunt conduse, în mare parte, de cadrele didactice i de directori, pe când ultimii arm

contariul.



118

ConCluzii şi reComandări

C 5.1. Cadrul normativ-uridic în vioare ofer elevilor, familiilor i comunitilor

anumite posibiliti pentru a se implica în viaa colii: delearea repreentanilor în oranele

administrative i consultative, posibilitatea de a forma în cadrul instituiilor de învmânt aconsiliilor elevilor i prinilor, dreptul prinilor de a lua cunotin de mersul i coninutul

procesului de învmânt. Totui, în poda tendinelor de a democratia sistemul educaional,

el rmâne ecesiv de centraliat, iar leislaia în vioare nu stipulea eplicit care domenii ale

vieii colare ar putea estionate direct de ctre elevi, prini sau comuniti.

Astfel, leislaia în vioare nu prevede dreptul prinilor i al comunitilor locale de a consultai

i de a decide în evaluarea i acreditarea instituiilor colare, elaborarea i evaluarea planurilor i

proramelor de studii, a manualelor i suporturilor didactice, selectarea i promovarea cadrelor

didactice i a conductorilor instituiilor de învmânt.

rd. Actualiarea cadrului leislativ-normativ prin indicarea eact a aspectelor/

domeniilor care in de competena elevilor, familiilor i a comunitilor locale. Constituirea unui

cadru instituional care ar mobilia familiile i comunitile s participe în viaa colii, ar asiura o

repreentativitate efectiv a acestora în oranele consultative i administrative din cadrul sistemului

educaional, ar încuraa delearea mai multor funcii ce in de oraniarea vieii colare a elevilor,

familiilor i comunitilor.

C 5.2. O participare efectiv i ecient a elevilor, familiilor i a comunitilor în viaa

colii este posibil doar atunci când unitile colare dispun de o autonomie autentic, care le-

ar permite s-i formee corpul profesoral didactic în ba de performan i opiunile prinilor,

s-i planice i s-i estionee propriul buet, s selectee pe ba de alternativ manualele

i materialele didactice, s aib mai mult libertate în elaborarea i implementarea curriculei la

deciia colii. Cu reret, cadrul normativ-uridic eistent i tradiiile i paradimele de administrare

a sistemului educaional nu ofer unitilor colare aceast autonomie, fapt ce diminuea

semnicativ nivelul de participare al prinilor i al comunitilor locale în viaa colii.

C 5.3. gradul relativ redus de participare al elevilor i familiilor în viaa colii este cauat

i de comunicarea unilateral între elevi i prini, prinii ind interesai în primul rând de notele

copiilor lor, celelalte aspecte ale vieii colare rmânând în umbr. Cu reret, se mai atest cauri în care copiii ce au luat note mici sunt pedepsii ic, fapt ce înstrinea de coal atât copiii,

cât i prinii acestora. Este relativ mare ponderea copiilor care locuiesc în familii temporar sau

permanent incomplete, fapt ce, în unele cauri, duce la neparticiparea acestor copii la activitile

etracurriculare, întâlnirile elevilor i ale prinilor cu cadrele didactice, colectarea anumitor fonduri

în scopuri de caritate etc.

rd. Elaborarea unui set de materiale metodice pentru cadrele didactice i prini,

destinate facilitrii procesului de comunicare a cadrelor didactice cu prinii i copiii, a prinilor

i copiilor. Oraniarea unor activiti de famialiare a prinilor cu realirile de ultim or ale

tiinelor educaiei în domeniul comunicrii cu copiii care se confrunt cu probleme la coal,orientarea prinilor ctre stabilirea unor relaii de parteneriat i nu de dominare/subordonare în

raport cu propriii copii.



119

Devoltarea în continuare a cadrului normativ-uridic destinat ecluderii violenei în familie

i crearea de mecanisme efective de implementare a acestuia în viaa cotidian. Creterea

responsabilitii administraiilor colare i a cadrelor didactice în domeniul depistrii copiilor care

sunt supui de ctre prini pedepselor ice i etinderea activitilor de prevenire a unor astfel de

cauri.

C 5.4. Cu toate c oraniarea vieii colare ine de competena adulilor, doleanele

copiilor trebuie s e luate în considerare, mai ales atunci când ele pot contribui într-o msur

decisiv la îmbuntirea ecacitii studiilor. n opinia elevilor, vocea lor nu este auit atunci când

se selectea coninuturile instruirii i tematica activitilor etracurriculare, ei dorind ca subiectele

ce in de propria sntate, devoltarea seual, protearea de bolile seual-transmisibile i hIV/

SIDA, dauna alcoolului i a fumatului, aleerea viitoarei profesii .a. s e preente mai des atât în

cadrul leciilor propriu-ise, cât i la orele de clas i activitile etracurriculare.

şcoala ocup un rol important în viaa copiilor i ei ar dori, în afar de lecii, s aib la coal

mai multe cercuri tematice, de dans, secii sportive, ore de conducere a automobilului, studierea

aprofundat a limbilor strine etc. Anume aceste activiti consolidea, în mare msur,

sentimentul de participare a elevilor la viaa colar.

rd. Perfecionarea metodelor de identicare a doleanelor elevilor i consolidarea

mecanismelor de orientare i îndrumare a elevilor în direcia selectrii de ctre ei a unor valori

autentice. Etinderea componentelor opionale ale curriculei colare, includerea de teme opionale

în proramele tuturor disciplinelor colare, includerea în planicarea tematic a ecrei desciplinecolare a unui anumit numr de ore a cror teme s e propuse/selectate de ctre elevi.

Instituionaliarea, prin stipulri eplicite în statutele-tip ale unitilor colare, a mecanismelor

de consultare periodic a opiniei elevilor referitor la toate aspectele vieii colare, delearea

competenelor de planicare i de oraniare a anumitor activiti etracurriculare a elevilor.

Remodelarea metodelor de planicare i desfurare a activitilor etracurriculare în coal,

asiurându-se un rad mai înalt de participare al elevilor în procesul de luare a deciiilor.

C 5.5. Opiniile prinilor, cadrelor didactice i conductorilor instituiilor de învmânt

referitoare la radul de participare al prinilor în viaa colar difer semnicativ. nvtorii/profesorii i directorii de coal aprecia radul de participare al prinilor ca ind unul sub

posibilitile eistente, pe când maoritatea prinilor aprecia radul respectiv ca ind unul destul

de înalt. ns, ciar din rspunsurile prinilor reult c peste umtate din ei viitea coala doar

o dat în lun sau în trimestru i c ei se implic mai puin în luarea deciiilor referitoare la viaa

colar.

Maoritatea prinilor au declarat c ei comunic cu repreentanii instituiei de învmânt doar

atunci când sunt invitai la adunrile de prini sau când se întâmpl lucruri ieite din comun. Cel

mai des, prinii sunt convocai la coal pentru a orania colectarea miloacelor nanciare. Doar ecare al patrulea printe a armat c prerea lui este des sau întotdeauna solicitat în procesul

lurii deciiilor referitoare la oraniarea procesului de învmânt.



120

rd. Instituionaliarea, prin stipulri eplicite în statutele-tip ale unitilor colare, a

mecanismelor de consultare periodic a opiniei prinilor referitoare la toate aspectele vieii colare,

delearea anumitor competene de evaluare i de selectare a cadrelor didactice i manaeriale

prinilor.

Crearea unui cadru instituional care ar asiura participarea de-facto a prinilor în estionarea

procesului instructiv-educativ, implicarea lor în luarea deciiilor, transpunerea deciiilor în via,

monitoriarea reultatelor implementrii deciiilor respective.

C 5.6. Dac la nivel de unitate colar actele normative în vioare conin stipulri

eplicite viând asiurarea repreentativitii prinilor în oranele consultative i administrative, în

caul raionului/municipiului i la nivel central stipulrile respective lipsesc.

rd. Actualiarea cadrului leislativ-normativ prin indicarea eact a cotelor de

repreentare a prinilor în cadrul ecrui oran consultativ sau administrativ, a modului de aleere

a acestor repreentani i a domeniilor în care consultarea opiniei prinilor este obliatorie.

Delearea anumitor competene ce viea estionarea sistemului educaional, asociaiilor de

prini, repreentate la nivel naional.

C 5.7. Rolul asociaiilor printeti din cadrul unitilor colare în etinderea procesului

de participare al familiilor în viaa colar este unul neunivoc, îns atât cadrele didactice i

manaerii colari, cât i prinii recunosc aportul asociaiilor la susinerea material a procesului

educaional. Totodat, unii prini vd în asociaiile respective doar un miloc de a colecta miloace

naciare, fr a contientia faptul c ele repreint i un cadru instituional, care poate utiliat

pentru o participare efectiv în viaa colii.

Prinii arm c, de-facto, asociaiile sunt conduse de ctre cadrele didactice i de directori, iar

refuul/imposibilitatea de a plti taele stabilite de asociaie poate avea repercusiuni neative

asupra copiilor ce provin din familii deavantaate.

rd. Actualiarea cadrului leislativ-normativ privind activitatea asociaiilor printeti prin

delimitarea strict a serviciilor educaionale prestate de ctre unitile colare în ba de nanare

buetar i a celor ce pot „cumprate” de ctre prini. Creterea responsabilitii manaerilor

colari i a cadrelor didactice pentru colectarea de pli informale i stabilirea unei discipline

nanciare în estionarea miloacelor nanciare colectate de la prini.

Reorientarea asociaiilor de prini de la activitile leate de nanarea unitilor colare ctre

activitile leate de ameliorarea calitii procesului instructiv-educativ, oraniarea activitilor

etracurriculare ale elevilor, monitoriarea procesului de studii, de selecie i de promovare a

cadrelor didactice. Etinderea rolului asociaiilor printeti în colariarea tuturor copiilor din

localitile respective, reducerea absenteismului i abandonului colar, diminuarea fenomenelor

de ecludere colar.



121

1. Leea învmântului // Monitorul Ocial al R. Moldova, nr. 62 din 9.11.1995, art. 693.

2. Proramul de moderniare a sistemului educaional în Republica Moldova // Monitorul Ocial , nr.

113 din 26.08.2005, art. 936.

3. Strateia Naional „Educaie pentru Toi” // Monitorul Ocial al R. Moldova, nr. 70, 15 aprilie

2003, art. 441.

4. Planul naional de aciuni „Educaie pentru Toi” pentru anii 2004-2008 // Monitorul Ocial al R.

Moldova, nr. 83, 28 mai 2004, art. 665.

5. Obiectivele de Devoltare ale Mileniului pentru Republica Moldova pân în anul 2015 // Monitorul

Ocial al R. Moldova, nr. 46, 25 martie 2005, art. 340.

6. Primul raport naional privind „Obiectivele de Devoltare ale Mileniului pentru RepublicaMoldova” // Monitorul Ocial al R. Moldova, nr. 46, 25 martie 2005, art. 340.

7. Raport privind Obiectivele de Devoltare ale Mileniului: „Noi provocri – noi sarcini” // Ministerul

Economiei i Comerului, 24 octombrie 2007.

8. Strateia naional privind protecia copilului i familiei // Monitorul Ocial al R. Moldova, nr. 126

din 27.06.2003, art. 774

9. Strateia Consolidat pentru sectorul educaiei 2006–2008 // Ministerul Educaiei, 2005.

10. Planul Consolidat de Aciuni pentru sectorul educaiei 2006–2008 // Ministerul Educaiei, 2005.

11. Strateia Naional de Devoltare pentru 2008–2011 // Monitorul Ocial al Republicii Moldova,

nr. 18–20, 29 ianuarie 2008, Art. 57.

12. Concepia naional privind protecia copilului i a familiei // Monitorul Ocial al R. Moldova,

nr. 17 din 31.01.2002, art. 121

13. Leea cu privire la asiurarea ealitii de anse între femei i brbai // Monitorul Ocial al R.

Moldova, nr. 047 din 24 martie 2006, Art. 200

14. Leile privind Buetul de Stat pentru 2005, 2006, 2007 i 2008 // Ministerul Finanelor, 2008.

Sursele consultate



122

15. Cadrul de Celtuieli pe Termen Mediu 2005–2007, 2006–2008, 2007–2009 i 2008–2010 //

Ministerul Finanelor, 2008.

16. Planul de aciuni pentru realiarea Proramului de activitate al guvernului pe anii 2005–

2009 „Moderniarea rii - bunstarea poporului” // Monitorul Ocial al R. Moldova, nr. 104 din05.08.2005, art. 853

17. Planul de Aciuni Republica Moldova – Uniunea European // Monitorul Ocial al R. Moldova,

nr. 65 din 29.04.2005, art. 412

18. Planul naional „Promovarea ealitii enurilor umane în societate pentru perioada 2006–2009

// Monitorul Ocial al R. Moldova, nr. 142 din 8 septembrie 2006, Art. 1077

19. Strateia de Cretere Economic i Reducere a Srciei // Monitorul Ocial al R. Moldova, nr.

5, 14 ianuarie 2005, art. 44.

20. Proramul naional de promovare a modului sntos de via pentru anii 2007–2015 //

Monitorul Ocial al R. Moldova, nr. 82-85, 15 iunie 2007, art. 676.

21. Rapoartele anuale ale Ministerului Educaiei i Tineretului, 2005, 2006 i 2007.

22. Reulamentul-tip al instituiilor de învmânt secundar eneral (coal primar, imnaiu,

coal medie de cultur eneral) // Ministerul Educaiei i Tineretului, 2006.

23. Concepia evalurii reultatelor colare // Ministerul Educaiei i Tineretului, 2006.

24. Reulamentul de oraniare i desfurare a eamenelor de absolvire a imnaiului, sesiunea

de eaminare 2008 // Aenia de Evaluare i Eaminare, 2007.

25. Metodoloia de oraniare i desfurare a evalurii nale a reultatelor colare în

învmântul primar // Ministerul Educaiei i Tineretului, 2007.

26. Reulamentul privind promovarea în învmântul primar i secundar eneral // Ministerul

Educaiei i Tineretului, 2007.

27. Reulamentul cu privire la asistena psioloic preuniversitar // Ministerul Educaiei i

Tineretului, 2006.

28. Raport nr. 37933-MD. mbuntirea ecienei celtuielilor publice pentru cretere economic

i reducerea srciei. O anali a celtuielilor publice pentru Republica Moldova // Document al

Bncii Mondiale, 12 februarie 2007.

29. Educaia în Republica Moldova = Education in te Republic of Moldova // Biroul Naional de

Statistic al Republicii Moldova, 2006.

30. Not informativ. Activitatea instituiilor de învmânt primar i secundar eneral la începutul

anului de studii 2007–2008 // Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova, 2007.



123

31. Anuarul statistic al Republicii Moldova = Statistical Yearbook of te Republic of Moldova //

Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova, 2005, 2006 i 2007.

32. Femeile i brbaii în Republica Moldova. Culeere statistic // Biroul Naional de Statistic al

Republicii Moldova, 2005.

33. Образование: одним больше, другим меньше? Региональное исследование в области

образования в Центральной и Восточной Европе и Содружестве Независимых Государств //

UNICEF 2007.

34. Modele i valori de en în învmântul public din Republica Moldova // Doina-Ola

ştefnescu, Loretta handrabura, Rita godoroa .a. - ELAN POLIgRAF, 2007.

35. Probleme de en în contetul Obiectivelor de Devoltare ale Mileniului în Republica Moldova //

UNDP, UNIFEN, Ciinu, 2007.

36. Republica Moldova. mbuntirea ecienei celtuielilor publice pentru cretere economic i

reducerea srciei. Raport nr. 37933-MD. Document al Bncii Mondiale, 2007.

37. Copiii Moldovei / Biroul naional de Statistic al Republicii Moldova, Ciinu, Statistica, 2008.

38. Raport privind srcia i impactul politicilor, 2006 / Ministerul Economiei i Comerului, 2007.

39. Raportul privind impactul SCERS în opinia cetenilor / CBS-AxA, 2008.



124

Anexă:

Metodologia studiului sociologic

stuDiul cantitativStudiul cantitativ a viat patru cateorii de actori ai sistemului de învmânt, i anume:

directorii instituiilor de învmânt primar i secundar eneral, care au clase imnaiale;–

cadrele didactice din învmântul primar i învmântul imnaial;–

prinii care au copii de vârst colar între 6 i 15 ani;–

elevii din învmântul imnaial, cu ecepia celora din clasa a 5-a, care înc nu au–

abiliti pentru a autoadministra cestionarele.

n cadrul ecrei cateorii au fost efectuate sondae de opinie, reultatele crora sunt

repreentative la nivel naional.

sondajul de opinie în rândul direCtorilor

Eantionul pentru directorii de coal a fost stabilit în baa distribuiei unitilor de învmânt înprol teritorial (medii de reedin, uniti teritorial administrative) i tipul colii. Pentru proiectarea

eantionului au fost utiliate datele statistice din Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2006.

Elaborarea scemei de eantionare a inclus urmtoarele etape:

stabilirea unei distribuii proporionale a eantionului pe tipuri de uniti de învmânt;–

distribuia proporional a colilor pe medii de reedin;–

selecia, prin intermediul tabelului cu numere aleatorii, a colilor din ecare rup prestabilit.–

grupurile de coli au fost formate în corespundere cu tipul instituiilor de învmânt (coal

primar, imnaiu, liceu, coal medie de cultur eneral, coal pentru copiii cu deciene) imediul de reedin (urban sau rural).

Scema numeric a distribuiei eantionului pentru intervievarea directorilor

t ş ş (d) î

t u r

şcoli primare 104 6 2 4

gimnaii 664 36 3 33

Licee / şcoli medii de cultur eneral 746 40 26 14

şcoli pentru copii cu deciene 37 2 1 1



125

t ş ş (d) î

t u r

t 1551 84 32 52

sondajul de opinie în rândul Cadrelor didaCtiCe

Selec ţia unităţilor de învăţământ . Studiul a fost realiat în colile în care au fost intervievai

directorii.

Distribuţia eşantionului în cadrul unităţilor de învăţământ selectate. Pentru a realia distribuia

eantionului în cadrul instituiilor de învmânt în mod proporional cu numrul cadrelor didactice

din ecare instituie, toate instituiile selectate au fost preventiv contactate, solicitându-se numrul

de cadre didactice care activea în instituie. Distribuia proporional a fost realiat conform

formulei:

unde nc

este numrul de cadre didactice care urmea a intervievate în cadrul instituiei de

învmânt; pc

– numrul total de cadre didactice în cadrul instituiei respective; N – numrul total

de cadre didactice.

Selecţia respondenţilor . n cadrul colilor, cadrele didactice au fost selectate în mod aleatoriu din

lista profesorilor prin intermediul unui pas statistic. Acest pas a fost stabilit conform formulei:

unde ps

este pasul statistic; n – numrul total de cadre didactice din list; nr – numrul de persoane

ce urmea a intervievate în instituia dat i nivelul respectiv de învmânt.

Ulterior, pasul a fost aplicat pentru lista complet de cadre didactice, sortat în ordine alfabetic,

numerotarea începând cu numrul doi din list.

Rata refuurilor din partea cadrelor didactice a fost de 6%.

sondajul de opinie în rândul elevilor

n caul elevilor, studiul a fost realiat în colile în care eist clase imnaiale. şcolile respective

au fost selectate din mulimea de instituii care au fost incluse în eantionul pentru interviurile cu

directorii.

Straticar e. Eantionul pentru elevi a fost stabilit în baa distribuiei acestora pe medii de reedin.



126

Scema numeric a distribuiei eantionului pentru intervievarea elevilor

t î 267493 100,0%

Din ei:

- în mediul urban- în mediul rural

100896166597

37,7%62,3%

t î 576 100,0%

Din ei:- în mediul urban- în mediul rural

217359

37,7%62,3%

Selecţia respondenţilor. n cadrul unitilor de învmânt, numrul elevilor intervievai a fost stabilit

în funcie de numrul total de elevi din clasele imnaiale ale colii conform formulei:

unde ne

este numrul de elevi ce urmea a intervievai în cadrul instituiei în studiu; pe

– numrul

total de elevi din clasele imnaiale ale instituiei în studiu; nte

– numrul de total de elevi din

clasele imnaiale din toate colile incluse în eantion.

n ecare coal au fost intervievai doar elevii din clasele 6–9. Numrul total de interviuri a fost

repartiat în mod eal între anii de studiu. n caul în care acest lucru nu a fost posibil, elevii au fost

selectai dup cum urmea:

pentru colile în care urmau s e intervievai 7 elevi, s-a ales în mod aleatoriu un an de–

studiu, din care a fost intervievat un sinur elev, iar în caul celorlali ani de studiu au fost

intervievai câte 2 elevi;

pentru colile în care urmau s e intervievai 6 elevi, în mod aleatoriu au fost alei doi ani–

de studii, din care au fost intervievai câte un sinur elev; din anii de studiu rmai au fost

intervievai câte doi elevi.

Selecţia clasei. n caul în care în coal au eistat mai multe clase din acelai an de studii,

selecia clasei s-a efectuat într-un mod similar celui cu selecia anilor de studiu din care a fost

intervievat un sinur elev.

Selecţia elevului din clasă. A fost intervievat elevul al crui numr de ordine în reistru este dat de

câtul împririi la doi a numrului total de elevi de pe lista clasei.

Al doilea elev din clas, în caul în care din clasa respectiv trebuiau intervievai doi elevi, a fost

desemnat elevul a crui numr de ordine este dat de câtul împririi la trei a numrului total de elevi

de pe lista clasei.

n caul în care elevul selectat era absent, sau câtul respectiv nu era un numr între, a fost

intervievat urmtorul elev de pe list.

Dei nici un elev nu a refuat s participe la studiu, în procesul prelucrrii datelor, circa 6% dincestionarele completate au fost invalidate. Cauele invalidrii au fost lipsa în cestionare a

datelor demorace i numrul mare de întrebri la care nu au fost date rspunsurile respective.



127

sondaj de opinie în rândul părinţilor

Sondaul în rândul prinilor s-a realiat dup o metodoloie tipic pentru un sonda repreentativ la

nivel naional.

Cercetarea s-a efectuat pe un eantion straticat, probabilist, multistadial.

Criterii de straticare: 13 one eorace (în baa fostelor udee), mediul de reedin, mrimea

localitilor în funcie de numrul de locuitori (dou tipuri de localiti urbane i patru tipuri de

localiti rurale).

Straticarea a fost efectuat dup cum urmea:

1. Distribuia eantionului pe one eorace în funcie de distribuia numrului total

de ospodrii în care sunt copii între 6 i 15 ani. n acest scop au fost folosite datele

Recensmântului Populaiei din anul 2004.

Scema de eantionare de prim nivel

z n d dMunicipiul Ciinu 91

Municipiul Bli 17

Bli 38

Caul 22

Ciinu 35

Dubsari 3

Edine 36Lpuna 28

Orei 39

Soroca 33

Taraclia 4

Tiina 15

Uneni 25

UTAg 15

2. Selecia localitilor cuprinse în studiu cu autorul unui tabel cu numere aleatorii.

3. Distribuirea localitilor pe one aproimativ eale, din care ulterior au fost selectate în mod

aleatoriu punctele de eantionare. Numrul de one selectate a fost stabilit în funcie de numrul

total de interviuri care urmea a realiate în localitate împrit la ase, prin urmare, numrul de

interviuri realiate în ecare punct de eantionare a fost de cel mult ase persoane.

4. n continuare, prin metoda rutei aleatorii au fost selectate adresele de ospodrii în care s-au

desfurat interviurile.

5. n cadrul ecrei ospodrii, printele intervievat a fost selectat în baa rspunsului la întrebarea

„Cine se ocup cel mai des de activitatea colar a copiilor?”. n caul lipsei ambilor prini, a fost

intervievat persoana în ria creia se a copiii.Cercetarea s-a efectuat în 69 localiti, inclusiv municipiile Ciinu i Bli. Numrul punctelor de

eantionare – 128.



128

Pentru eliminarea ospodriilor care nu au copii de vârst colar s-a utiliat procedura

metodoloic de tip screening . Conform acestei proceduri, ospodriile care au fost selectate

conform pasului statistic, dar în care nu erau copii, au fost înreistrate de operator în a de rut ca

ospodrii „necontactate”. Aceeai procedur a fost aplicat i în caul ospodriilor care au copii

de vârst colar, îns necuprini de sistemul de învmânt.

Rata refuurilor în rândul prinilor a fost de 3%, refuurile ind înreistrate, în maoritatea absolut

a caurilor, în mediul rural.

stuDiul calitativComponenta calitativ a studiului a cuprins:

interviuri aprofundate cu persoanele-ceie (primari – 5, e ai direciilor raionale de–

învmânt – 3, directori de coal – 7), în total 15 interviuri;discuii de rup cu elevii, în total 32 de rupuri, inclusiv 4 discuii de rup în imnaiile-–

internat.

La selectarea instituiilor de învmânt în care s-au desfurat discuiile de rup, s-a inut cont

de urmtoarele criterii: distribuia eorac (centru, nord, sud), mediul de trai (urban, rural), tipul

colii (imnaiu sau liceu). şcolile au fost selectate în mod aleatoriu, dup tenica „bulrului de

pad”.

Pentru discuii de rup au fost selectai elevii claselor 6–9 i ai claselor a 12-a. La ecare discuie

de rup au participat în medie 8–10 elevi. Selectarea elevilor s-a fcut în funcie de numrul de

clase pentru acelai an de studii, asiurându-se participarea elevilor din ecare clas. Selecia

elevilor s-a realiat dup lista elevilor din reistru, folosindu-se pasul statistic 5. n colile cu un

numr mic de elevi, care aveau mai puin de 3 clase, s-a efectuat comasarea într-un sinur rup a

elevilor din clasele 6–7 i respectiv 8–9, iar elevii au fost selectai dup aceleai principii.

Numrul discuiilor de rup

m C

6–7

C

8–9

C

12-

Rural 5 5 2

Urban, fr Ciinu 5 5 2

Ciinu 3 3 2



129

Educatia de Baza Rom

Documents

Transcript of Educatia de Baza Rom